SOS m e d ic a m e n te le ! Zece negri mititei, un şlagăr la modă în...
16
SOS m edicamentele! Pagina a ll-a Farmaciile din Cluj nu mai pot credita Sănătatea D.S. Cluj are datorii de 30 de miliarde de leu ^directorul Şerban Rădulescu stă cu pălăria întinsă după banii de la Bucureşti • Zece negri mititei, un şlagăr la modă în Primăria CIuj-Napoca. Funcţii de director dispar dintr-un condei D in 4.000 de angajaţi, vor(i reduse... 16 taxatoare - Pagina a 16-a Copiatoare si consumabile} 'atioii J -fFacumcu 10%! p mai ieftin prin I wKOPIERNICUS; 9 k BIROTICA- | jSfcKXBratianu 16.1el/fax:191486j Ofertă specială de abonamente APE ieCluj PREŢUL RĂMÎNE mu 13.000 lei/lună onaţi-vă ACUM! s d a r m d q p m d m t [ http://www.dntcj.ro/adevarur ANUL IX NR. 2384 ISSN 1220*3203 JOI 17 SEPTEMBRIE 1998 16 PAGINI 800 LEI în*pagina^13| • Burse • Piaţa mobiliară * • Cursuri pe piaţa valutară • Rate anuale ale dobînzilor Raznaprintranziţie MARIA SANGEORZAN N iciodată naţia română n-a strălucit în a construi, planificat, economia d.e piaţă, dar acum am atins apogeul neputinţei. Preşedintele Constantinescu ar taxa constatarea drept o exagerare a presei, instituţie de fond a democraţiei, după care n-ar trebui sâ se ia tînăra generaţie. Cu mai multă diplomaţie, ministrul Pleşu a spus, ieri, cam acelaşi lucru pe care îl repetă în disperare presa. Atîta doar câ şeful diplomaţiei române a dat vina pe orgoliile puterii. Cu riscul de a enerva, susţin că am luat-o razna, încă din '90, şi excelăm în drumul nostru de-a-mboulea pe an ce trece. In prea marea noastră şmecherie, am driblat democraţia, privatizarea, restructurarea, toate reformele şi reformiţcle. Cu gura s-a spus Da, iar cu stiloul s-a semnat BA. Vraja a ţinut o vreme, dar nu putea dăinui la nesfirşit. Minciuna are picioare scurte, iar hoţia şi trîndâveala nu fac casă bună cu capitalismul contemporan. Gustul amar al eşecului ne-a moleşit pe toţi. Şansele de a găsi un om optimist sînt comparabile cu cele ale aflării acului în carul de fin. Experimentul la care sîntem supuşi nu se poate numi în nici un fel, pentm câ este o struţo-cămilâ cu picioare de lut. Din socialism n-am ieşit, în capitalism n-am intrat şi hălăduim exagerat dc mult pe o frontieră politico-economică din cele mai riscante. Puterea de după 1996 trebuia să preia ştafeta tranziţiei de la „regimul” Iliescu şi să ne ducă înainte, nu înapoi. Ceea ce se Unde-au săpat miniştrii Maior şi Tinca, inaugurează Radu Vasile şi Andrei Marga Constructorul campusului clujean, 'ti „continuare în pagina a 16-a ICI, iucrspză pe creditul pi|idpl{nt|ţămîntului V <1 - c^f ,f. w» s . Noul campus universitar, în carc va funcţiona Facultatea de, Ştiinţe Economice, de pe strada Tineretului, va fi inaugurat mîine în prezenţa primului ministru, Radu Vasile, şi a ministrului Educaţiei Naţionale, Andrei Marga. La începutul lucrărilor, acum doi ani, au fost prezenţi alţi doi reprezentanţi de marcă ai Executivului din vremea aceea: ministrul Învăţămîntului, Liviu Maior, şi ministrul Apărării, Gheorghe Tinca. în acest interval s-a reuşit finalizarea doar a două din cele patru corpuri de clădire prevăzute în proiect, celelalte două fiind într-un stadiu intermediar. Construcţia carc va fi dată în funcţiune începînd cu acest an universitar cuprinde opt săli de seminar, un amfiteatru, laboratoare şi birouri administrative. Pînă acum, investiţia se ridică la 47 dc miliarde de lei. Ministrul Marga a făcut apel la înţelegerea constructorului - ACI - pentru ca să accepte situaţia în care se află bugetul şi să continue lucrările demarate cu promisiunea că acestea vor fi achitate. Terminarea celorlalte corpuri şi construcţia a trei cămine (cu o capacitate de 1.400 de locuri) este incertă, aceasta depinzînd de bugetul ministerului. L.P. Astăzi, la Braşov, se judecă procesul BNR contra sentinţei Tribunalului Judeţean Cluj privind confirmarea - planului de redresare al BDF Primabancăparticulară dinRomânia, între afi şi a nufi • daca activitatea băncii n-ar fi fost suspendată, ar mai fi intrat în conturile BDF 100 de miliarde de lei • La Curtea de Apel Braşov se CEC) a dat o şansă băncii judecă, astăzi, recursul formulat de Banca Naţională a României împotriva sentinţei Tribunalului Judeţean Cluj care, prin confirmarea planului de redresare întocmit de administratori, votat de acţionari şi admis de judecătorul sindic Ioan Georgiu, (în pofida opoziţiei creditorilor BNR şi ' ~ ' ST* clujene. Ulterior acestei decizii, în decembrie 1997, printr-o decizie a Curţii de Apel Cluj, activitatea BDF a fost suspendată. Banca Dacia Felix avea, ieri, în cont, 270 de miliarde dc lei, totalul recuperărilor fiind de 600 _______________ M.S. continuare în pagina a 11 -a Greva de la Unirea rămîne în ceaţă Muncitorii şi-au primit ieri iupă-amiaza salariul restant Muncitorii de la SC Unirea SA "■ondiţionează ieşirea din grevă eu C iemisia directorului general Dan Radu Marfievici, Acesta nici nu ie gîhdeşte să renunţe la postul său şi, de asemenea, refuză să facă declaraţii presei» PUHB Cluj riscă să răraină fără consilierii si primarii obţinuţi in 1SSS Retragerea sprijinului politic pentru consilierii şi primarii aleşi pe listele PUNR, în cazul că aceştia nu optează fără echivoc în favoarea partidului condus de Tabără şi, evident, împotriva lui Tunar, ar putea să se transforme într-o cacialma. Deşi vineri expiră termenul acordat consilierilor şi primarilor pentru« reînscrierea în evidenţele PUNR Cluj, prea puţini dintre aceştia s-au grăbit la sediul din Eroilor 2 să-şi reînnoiască ataşamentul faţă de partid. în urmă cu două săptămîni, Mircea Creţu, lideml filialei, vorbea de şase consilieri, refiizînd sâ ofere nume “ca sâ nu-i expunem”. Realitatea este, însă, că pînă ieri nimeni nu s-a exprimat, în scris şi ”fară echivoc” pentm PUNR, dintre respectivii aleşi pe listele din 1996. La sediul PUNR explicaţiile nu lipsesc şi, cel puţin Ia o primă analiză, nu par sâ fie exagerat de îndepărtate de realitate. Cei care asigură permanenţa la sediu spun că “oam^ntfSnmwFese^se expună” de : teama unor eventuale, ulterioare, probleme. De pildă, nu riscă să se pună rău cu “şeful - de la Consiliul Judeţean”, instituţie de la care provin mai toţi banii primăriilor din teritoriu... în plus, gruparea lui Gheorghe Funar pare să fi dus în ultima perioadă o intensă muncă de convingere, soldată cu rezultate. Apreciind că jumătate dintre primari (18 aleşi în 1996, conform datelor PUNR) şi consilieri (230) au rămas, fie ş i' tacit, alături de Valeriu Tabără, liderii PUNR Cluj nu par sâ-i regrete pe cei “pierduţi”, pe considerentul că mulţi dintre aceştia s-au dovedit, plecînd, persoane prea _ puţin valoroase pe cîntaruî politic. Aşadar, dacă termenul acordat consilierilor şi primarilor nu va fi prelungit, vineri vom asista la o veritabilă acţiune de “tabula rasa” în filiala PUNR Cluj, unde Mircea Creţu va fi silit sâ ia totul de la capăt. De pierdut, însă, tot consilierii şi primarii sînt în pierdere. Dacă PAUR nu va fi înscris nici din această nouă încercare, aleşii din ‘96 ai PUNR rămîn să se descurce fără susţinere politică. Fireşte, unii vor fi fericiţi ca “independenţi”, iar alţii îşi vor îndrepta atenţia spre alte formaţiuni politice. Cum dl Simuţ - fost consilier judeţean al PUNR, actualmente preşedinte al SNCFR cu sprijinul PNL - o demonstrează, zarea politică e suficient de largă pentm toată lumea. Lideml PUNR Cluj, Mircea Creţu, afirmă că problema prelungirii termenului nu a fost încă discutată în cadml filialei. “Trebuie să mă consult cu conducerea de Ia Bucureşti, deşi a fost o iniţiativă locală. Totuşi, cred că nu este corect să excluzi nişte oameni care nu sînt informaţi despre diferenţa dintre PUNR şi gruparea lui Gheorghe Funar. Pe termen lung mizăm pe 80 la sută (!) dintre ei” - declară Creţu. în'opinia sa, un nou eşec al înregistrării PAUR - “care nu va reuşi sâ se înregistreze niciodată” - îi va determina, pe consilieri şi primari sâ se reorienteze spre PUNR. Dan BRIE
Transcript of SOS m e d ic a m e n te le ! Zece negri mititei, un şlagăr la modă în...
SOS m e d ic a m e n te le ! Pagina a ll-a
Farmaciile din Cluj nu m ai pot credita SănătateaD.S. Cluj are datorii de 30 de miliarde de leu
^directorul Ş e rb a n R ă d u le scu stă cu p ă lă ria întinsă după b a n ii de la B u cu reşti •
Zece negri mititei, un şlagăr la modă în Prim ăria CIu j-Napoca. Funcţii de director dispar dintr-un condei
Din 4 . 0 0 0 de angajaţi, vor (i reduse...1 6 taxatoare - Pagina a 16-a
Copiatoare si consumabile}
' a t i o i iJ -fFacumcu 10%!
p mai ieftin prin I wKOPIERNICUS; 9 k BIROTICA- |
jSfcKX Bratianu 16.1el/fax:191486j
O fe r tă s p e c i a l ă
de abonamente
A P Eie Cluj PREŢUL RĂMÎNE
m u 1 3 . 0 0 0lei/lună
onaţi-vă ACUM!
s d a r m d q p m d m t
[ http://www.dntcj.ro/adevarurANUL IX NR. 2384 ISSN 1220*3203
JOI17 SEPTEMBRIE 1998
16 PAGINI 800 LEI
î n * p a g i n a ^ 1 3 |
• B u rse
• P ia ţa m o b i l ia r ă*
• C u rsu ri p e p i a ţ a
v a lu ta ră
• R a te a n u a le a l e
d o b în z ilo r
Razna prin tranziţieMARIA SANGEORZAN
N iciodată naţia română n-a strălucit în a construi, planificat, economia d.e piaţă, dar acum am atins
apogeul neputin ţei. Preşedintele Constantinescu ar taxa constatarea drept o exagerare a presei, instituţie de fond a democraţiei, după care n-ar trebui sâ se ia tînăra generaţie. Cu mai multă diplomaţie, ministrul Pleşu a spus, ieri, cam acelaşi lucru pe care îl repetă în disperare presa. Atîta doar câ şeful diplomaţiei române a dat vina pe orgoliile puterii.
Cu riscul de a enerva, susţin că am luat-o razna, încă din '90, şi excelăm în drumul nostru de-a-mboulea pe an ce trece. In prea marea noastră şmecherie, am driblat democraţia, privatizarea, restructurarea, toate reformele şi reformiţcle. Cu gura s-a spus Da, iar cu stiloul s-a semnat BA. Vraja a ţinut o vreme, dar nu putea dăinui la nesfirşit. Minciuna are picioare scurte, iar hoţia şi trîndâveala nu fac casă bună cu capitalismul contemporan.
Gustul amar al eşecului ne-a moleşit pe toţi. Şansele de a găsi un om optimist sînt comparabile cu cele ale aflării acului în carul de fin.
Experimentul la care sîntem supuşi nu se poate numi în nici un fel, pentm câ este o struţo-cămilâ cu picioare de lut. Din socialism n-am ieşit, în capitalism n-am intrat şi hălăduim exagerat dc mult pe o frontieră politico-economică din cele mai riscante.
Puterea de după 1996 trebuia să preia ştafeta tranziţiei de la „regimul” Iliescu şi să ne ducă înainte, nu înapoi. Ceea ce se
U nde-au să p a t m in iştr ii M aior ş i Tinca, in au gu rează R a d u Vasile ş i A n d re i M a rg a
Constructorul campusului clujean,' t i
„continuare în pagina a 16-a
IC I, iucrspză pe creditulp i | i d p l { n t | ţ ă m î n t u l u i
V <1 - c^f, f .
w»
s.
Noul campus universitar, în carc va funcţiona Facultatea de, Ştiinţe Economice, de pe strada Tineretului, va fi inaugurat mîine în prezenţa primului ministru, Radu Vasile, şi a ministrului Educaţiei Naţionale, Andrei Marga. La începutul lucrărilor, acum doi ani, au fost prezenţi alţi doi reprezentanţi de marcă ai Executivului din vremea aceea: ministrul Învăţămîntului, Liviu Maior, şi ministrul Apărării, Gheorghe Tinca.
în acest interval s-a reuşit finalizarea doar a două din cele patru corpuri de clădire prevăzute în proiect, celelalte două fiind într-un stadiu interm ediar.
Construcţia carc va fi dată în funcţiune începînd cu acest an universitar cuprinde opt săli de seminar, un amfiteatru, laboratoare şi birouri administrative. Pînă acum, investiţia se ridică la 47 dc miliarde de lei. Ministrul Marga a făcut apel la înţelegerea constructorului - ACI - pentru ca să accepte situaţia în care se află bugetul şi să continue lucrările demarate cu promisiunea că acestea vor fi achitate.
Terminarea celorlalte corpuri şi construcţia a trei cămine (cu o capacitate de 1.400 de locuri) este incertă, aceasta depinzînd de bugetul ministerului.
L.P.
A stă z i, la B ra şo v , s e ju d e c ă p r o c e s u l B N R co n tra se n tin ţe i T rib u n a lu lu i J u d e ţea n C lu j p r iv in d co n firm a rea - p la n u lu i d e red re sa re a l B D F
Prima bancă particulară din România, între a fi şi a nu fi• daca ac tiv ita tea băncii n -a r f i f o s t suspendată, ar mai f i intrat în conturile B D F 100 de miliarde de lei •
La Curtea de Apel Braşov se CEC) a dat o şansă bănciijudecă, astăzi, recursul formulat de Banca Naţională a României împotriva sentinţei Tribunalului Judeţean Cluj care, prin confirm area p lanulu i de redresare în tocm it de administratori, votat de acţionari şi admis de judecătorul sindic Ioan G eorgiu, (în pofida opoziţiei creditorilor BNR şi' ~ ' ST*
clujene. Ulterior acestei decizii, în decembrie 1997, printr-o decizie a Curţii de Apel Cluj, ac tiv itatea BDF a fo st suspendată.
Banca Dacia Felix avea, ieri, în cont, 270 de miliarde dc lei, totalul recuperărilor fiind de 600 _______________ M.S.
continuare în pagina a 11 -a
Greva de la Unirea rămîne în ceaţă
Muncitorii şi-au primit ieri iupă-amiaza salariul restant
Muncitorii de la SC Unirea SA "■ondiţionează ieşirea din grevă eu C iemisia directorului general Dan Radu Marfievici, Acesta nici nu ie gîhdeşte să renunţe la postul său şi, de asemenea, refuză să facă declaraţii presei»
PUH B Cluj r is c ă să ră ra in ă fă ră consilierii s i primarii obţinuţi in 1SSS
Retragerea sprijinului politic pentru consilierii şi primarii aleşi pe listele PUNR, în cazul că aceştia nu optează fără echivoc în favoarea partidului condus de Tabără şi, evident, împotriva lui Tunar, ar putea să se transforme într-o cacialma. Deşi vineri expiră termenul acordat consilie rilo r şi prim arilor p e n tru « reînscrierea în evidenţele PUNR Cluj, prea puţini dintre aceştia s-au grăbit la sediul din Eroilor 2 să-şi reînnoiască ataşamentul faţă de partid. în urmă cu două săptămîni, Mircea Creţu, lideml filialei, vorbea de şase consilieri, refiizînd sâ ofere nume “ca sâ nu-i expunem”. Realitatea este, însă, că pînă ieri nimeni nu s-a exprimat, în scris şi ”fară echivoc” pentm PUNR, dintre respectivii aleşi pe listele din 1996.
La sediul PUNR explicaţiile nu lipsesc şi, cel puţin Ia o primă analiză, nu par sâ fie exagerat de îndepărtate de realitate. Cei care asigură permanenţa la sediu spun că “oam^ntfSnmwFese^se expună” de
:
teama unor eventuale, ulterioare, probleme. De pildă, nu riscă să se pună rău cu “şeful - de la Consiliul Judeţean”, instituţie de la care provin mai toţi banii primăriilor din teritoriu... în plus, gruparea lui Gheorghe Funar pare să fi dus în ultima perioadă o intensă muncă de convingere, soldată cu rezultate. Apreciind că jumătate dintre primari (18 aleşi în 1996, conform datelor PUNR) şi consilieri (230) au rămas, fie ş i ' tacit, alături de Valeriu Tabără, liderii PUNR Cluj nu par sâ-i regrete pe cei “pierduţi”, pe considerentul că mulţi dintre aceştia s-au dovedit, plecînd, persoane prea _ puţin valoroase pe cîntaruî politic.
Aşadar, dacă term enul acordat consilierilor şi primarilor nu va fi prelungit, vineri vom asista la o veritabilă acţiune de “tabula rasa” în filiala PUNR Cluj, unde Mircea Creţu va fi silit sâ ia totul de la capăt. De pierdut, însă, tot consilierii şi primarii sînt în pierdere. Dacă PAUR nu va fi înscris nici din această nouă încercare, aleşii din ‘96 ai PUNR rămîn să se descurce
fără susţinere politică. Fireşte, unii vor fi fericiţi ca “independenţi”, iar alţii îşi vor îndrepta atenţia spre alte formaţiuni politice. Cum dl Simuţ - fost consilier ju d e ţean al PUNR, ac tu a lm en te preşedinte al SNCFR cu sprijinul PNL - o demonstrează, zarea politică e suficient de largă pentm toată lumea.
Lideml PUNR Cluj, Mircea Creţu, afirmă că problema prelungirii termenului nu a fost încă discutată în cadml filialei. “Trebuie să mă consult cu conducerea de Ia Bucureşti, deşi a fost o iniţiativă locală. Totuşi, cred că nu este corect să excluzi nişte oameni care nu sînt informaţi despre diferenţa dintre PUNR şi gruparea lui Gheorghe Funar. Pe termen lung mizăm pe 80 la sută (!) dintre ei” - declară Creţu. în'opinia sa, un nou eşec al înregistrării PA U R - “ care nu va reuşi sâ se înregistreze niciodată” - îi va determina, pe consilieri şi primari sâ se reorienteze spre PUNR.
Dan BRIE
SI} ) io i, i 7 septembrie 1998 A G E N D A g g ® C S H a a j
• A zi: Calendarul ortodox: Sf.M c.Sofia şi tre i fiice ale sale: Pistis, Agapis şi Elpis; Calendarul greco-catolic: Sf.M .Sofia şi fiicele ei: Pistis, A gapis şi E lpis (sec.II); Calendarul romano-catolic:
Sf.Robcrt Bellarmin, ep.înv,- • M îin e : Calendarul ortodor. Sf. E u m en ie , ep. G ortinei; Sf. M c. A riadna; Calendarul greco- catolic: C uv. Eumenie, ep. G o rtin e i (sec . I I); Calendarul rom ano-catolic: S f Io s if d in C opertino , p r..
îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
iEIfEE•PREFECTL"RA,CONSILILT
JUDEŢEAN: 19-64-16 e PRIMĂRIA CIO-ţTAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CtMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25:15-48
PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLU-NAPOCA:
955 şi 43-27-27POLIŢIA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA; 13-49-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZIL 36-82-22
POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 ' •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982
•GARDA FINANCIARĂ CLU:19-52-23 şl 19-16-70, Ut. 158
DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI. PROTECŢIEI SOCIALE: 979
•SALVAREA: 96!•SALVAREA CFR: 19-85-91
INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931
•DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958• RA TERMOFICARE: 19-87-48
SC MONTENAY SA: 41-51-71•RA. APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C “SALPRESr SA: 19-55-22 ••COMENZI SPECIALE PENTRU
TRANSPORT REZIDUURI11-10-12 Ut. 132
•SC PRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE
928; 433424•AEROPORT: 956• GARA Cluj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR - intouiţiaitl 1340-09;
intern-4J-20-01; T«nU-31-17-62; Dej -21-20-22
» < ?CURSE INTERNAŢIONALE
. din A utogara II:■ Cluj-Napoca - Budapesta, cu
plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si stabilă la ora 11,00.•C Iuj-N ţroca - Bremcn (Germania),
cu plecări m iercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora5 si vineri ora 10.
IN F O R M A Ţ II A utogara 1 : 14-24-26 A utogara II: 43-52-78
fFARMACII»fa rm a c ii cu serviciu
permanent: FarmaciaCORAFARM”, str. Ion Meşter
nr. 4, telefon 42-6540.Farmadi cu serviciu prelungit:
Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte: Farmacia nr.4 "HEDERA”, str.Gh.Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8.
r m a M . ua Q3 - 2 SJ0 .1 Mlu m -v in c n
Cluj -> Buc. Buc. 4 Q u j835 9,35 7,00 8,00
20,05 21,05 18,35 19,35s îm h ă tă
Q u j -> B u c Buc 4 Q u j13,20 14,20 12,10 13,00Preţ bilet: pentru cetăţeni romani
■ si străini - 344.000 leim a r ţ i si ioi
Q u j -> Budapesta 12,05 - 13,00 Budapesta -» Cluj 13,30 - 15,10
| Preţ bilet: 114S dus-întorsTELEFOANE: 43-25-24;13-01-16 - pentru externe
POLICLINICA FARA PLATĂ
"FAMILIA SFÎNTĂ"14 - 18 septembrie
M edicină generali. Dr. M. Suciu- 17 (12-14), dr. S. Loja - 18 (14- 16), dr. R. Cotării - 16 (10-12), dr. V. Tâtaru - 18 (12-14), dr. I. Boilă 14, 15, 17, 18 (10-12), dr. M.Man 16 (12-14), dr.LRaşa - 14 (15-17); Homeopatic. Dr. L. Barbialbi - 16, 18(10-12); Interne. Dr. F. Gherinan 14, 16 (10-12), dr.Gh.Uza - 14 (13- 15), dr.D.Pîrv - 14 (15-16), dr. Cs. Szaiacs -1 6 (13-15), dr.N. Pop - 17 (14-16); Reumatologie. Dr. I. Alb -1 5 (12-14), dr.C.Zotta - 18 (14-16); C inccologic. Dr.C.Fodor - 15, 17 (10-12),' dr.L.Galaiian - 18 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma - 15, 17 (10-12), dr.P.Pitea - 17 (11-12); Pediatric. Dr.R.Mitea - 15 (13-15); dr.M.Fritea - 15 (14-16), dr.L.Toma- 17 (10-12); Dermatologic. Dr. H. Radu - 17 (12-14), dr.S.Blrlea - 16 (15-17); E cograf. Dr.O.Anton - 18 (15-17), dr.E.Czuczi - 14 (15-17); Psihiatric. Dr.C.Ştefan -1 7 (14-16); Ortopedic. Dr. Z.Popa -1 4 (11-12); Psihologic.' Psih. L. Boilă • 15 (12- 14); O .R .L . Dr.C.RJdulescu - 14 (12-14), dr.C.Neuman - 15 (15-17); C hirurgie es te tic i şi reparatorie Dr.T.Mugea - 14 (16-20)1
Programarea bolnavilor - de luni p in i vineri, intre orele 12- 14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr. 2, ap.12.
Joi, 17 septembrieŞtiri BBC: 6:00-
6:30, 11:00-11:30, 14:00-14:30, 18:00- 18:30, 21:00-21:30. 6:30 Transilvania
Matinal. 9:00, 11:00 Radio-Club. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Cale Concert 14:30- 17:00 Prob Noblem. 18:30-20:00 Faptul serii. 20:00-21:00 Muzicorama - Adrian Leu. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rock magazin - Nicu Alexandrescu. 24:00-1:00 Post Factum. 1:00-6:00 Music Non-Stop.
B I B L I O T E C I
■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Q in ic ilo r2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; shnbâta: 8-13,30.
■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-Ja Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECŢIA COPH, ORAR: luni-joE 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR luni, miercuri, joi: 14-19,45; muţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR- luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII : : SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, jo i 14-18, marii, miercuri, vineri 9-13. MEDÎATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL; DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR luni- vineri: '9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR luni, miercuri 8-15; marţi* jo i 13-19,45; vineri: 8-13.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 1 2 -1 4 ). Orar: lnni - sîmbătă 8-12 .45 ; 14-18.45. '
■ B iblioteca G erm ani (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.
■ Biblioteca A m ericani "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 -1 8 ; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii in USA.
■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar hmi, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 -14.
■ B iblioteca “Heltai” (strada C linicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13. '
■ Biblioteca Clubului Studenţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19-20.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural G erm an ” Hermann O berth” (str. Memorandumului 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, simbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Q uj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, simbătă' 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină ”Biblot” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). O rar zilnic 1 0 -1 7 ; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10-17 ; luni şi marţi: inchis
■ M uzeul N aţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis. In prima duminică din lună: intrarea liberă
■ M uzeul E tnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.
■ Parcul etnografic Romului Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis
■ M uzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). O rar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele9-15; simbătă şi duminică între orele10-14.
Joi, 17 septembrie Program ul 1: .6,00 România: ora
<S fix!; 8,30 Simba, regele Leu (t); 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pentru dvs., doamnă! (r); 13,00 Natacha (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00: Dialog; 15,30 Ecdesiast- ’98; 16,00Convieţuiri; 16,30 Fotbal Cupa Cupelor; 18,30 Stăpînul lumii (serial); 19,00 Sunset Beach; 19,45 Rezultatele tragerilor Loto; 19,50 Agenda Festivalului Internaţional „George Enescu"; 19,55 Doar 6 vorbă săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal, meteo
18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Melrose Place; 21,30 Nikita; 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Prietenii tăi;23.00 întîlnire cu presa; 0,30 Tenis - Open Romania - rezumatul zilei; 1,00 Chestiunea zilei; 1,20 Seaquest; 2,05
' Viaţa ca-n filme; 2,30 Grace; 3,00 Chers; 3,30 Taxi.
• Vineri, 18 septembrie Program ul 1: 6,00 România: ora
6 fix!; 8,30 Simba, regele Leu (r);9.00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR
( • t e le s p e c t a t o r •sport, ediţie speciali; 21,00 Freud (serial); 22,00 La volan; 22,10 Cu ochii’n patru; 22,50 Jurnalul de noapte; 23,00 Festivalul Internaţional „G.Enescu"; 0,15 Pariul trio; 0,20 Bank-Note.
P ro g ram u l 2: 6,30 TVM.Telematinal; 8,00 Viaţă de cîine (r);8.30 Nicolae Grigorescu, pictorul de biserici (documentar, p .III); 9,00 Fotbal prima etapă a Ligii Campionilor; 10,35 Monumenta Românie Vaticane (p. I); 11,05 Comorile lumii (r);‘11,35 Cultura în lume (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Medicina pentru Toţi (r);13.30 Alfa şi Omega (r); 14,00 Emisiune in limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Viaţă de cline (desene animate); 16,00 Dragostea contează; 16,55 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă-n faţă cu autorul; 20,10 Natacha; 21,00 In faţa dvs.; 22,00 întunericul acoperă pâmîntul (Germania '78, p.II); 23,20 Fotbal rezultatele meciurilor din prima etapă a Ligii Campionilor; 0,30 TVM Mesager.
PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,05 Prima pagină; 9,10 Suflet de femeie (r); 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Bella Maria (r); 12,30 Nebun după tine (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Pro şi contra (r); 14,20 Am întîlnit şi romăni fericiţi (r); 14,50Teleshopping; 15,00 Tînăr şi neliniştit; 15,50 .Teleshopping; 16,00, Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; I7,30_ Suflet de femeie; 18,15 Rişti şi cîştigi;
Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 De la lume adunate 12,30 Convieţuiri; 13,00 Natacha . (r);14.00 TVR Info; 14*10 Santa Barbara (r); 15,00 Ecoturism; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 Portret în oglindă:.Angela Ciochină; 17,30 Mapamond (magazin); 18,00 TVR Info; 18,10 Animaniacs (d.a., serial); 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda Festivalului Internaţional „George Enescu”; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Film: Efect întîrziat . (SUA ’88);22,45 Jurnalul de noapte; 23,00 Festivalul internaţional „George Enescu”; 0,15 Fără scăpare (SUA 1993).
P ro g ram u l 2: 6,30 TVM.Telematinal; 8,00 Desene animate (r); 8,25 Lumină din lumină (r); 9,00 Freud (r); 10,00 MonumentaRomaniae Vaticana (p.II); 11,00 Sporturi extreme (r); 11,30 Orizont şi stil; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,50 Cu ochii’n 4 (r); 13,30 Tezaur folcloric (r); 14,30 TVR Cluj-Napoca; 15,00 Miracolul chilian (documentar); 15,10 Limbi străine pentru copil Italiană; Engleză;
: 15,35 Viaţă de cîine; 16,00 Dragostea contează (serial); 16,55 Santa Barbara (serial); 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Universul cunoaşterii: Sfirşitul lumii;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti - Arheologia terorii (p.II); 19,40 O jumătate de oră cu Paul Goma (ep.10); 20,10 Natacha; 21,00 Vînare de vînt; 22,00 Time out (emisiune sportivă); 22,30
Panoramic Jazz; 23,10 FtniP, Borgia; 0,05 Ghici cine viat 1, mine?; 0,30 TVM. Mesager.
PRO TV: 7,00 Bună dimii ?ro TV e al tău!; 9,00 Profit; ţyj Prima pagină; 9,10 Suflet de’ femeii (r); 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); lţ ţj Beverly Hills (r); 11,45 Melrose Place (r); 12,30 Fiica ocem|,j. 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Infilairj cu presa (r); 14,50 TeleshoppiIf15.00 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Nu,'17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Urmări,, generală; 17,50 Reforma lt romfc18.15 Rişti şi cîştigi; 18,45 Ştirile pn
TV; 18,50 Roata norocit-
P 19,20 Chestiunea zilei; ljjj Ştirile Pro ŢV; 20,30 l l j , frontieră ; 21,30 Filn:
Vînătoare de oameni (SUA lîjft21.15 Ştirile Pro TV; 23,35 Chestiunea zilei; 23,45 Primi pij^ 0,00 Polţergeist - Moştenirea; 0,45 American Gothic (serial); 1,30 Tcij Ppen Romania - rezumatul zilei; 2,0) Umbrele întunericului.
Redacţia nu îşi asi,j responsabilitatea pentru scbimiiiili intervenite in programele /mUfa de televiziune.
TELE EUROPANOVA ClujJoi, 17 septem brie
15,00 Preludiu m uzical; 15,15 Opera - reluare; 16,45 Videoclipuri; 17,00 D ocum entar; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara C luj; 19,30 V id eo c lip u ri;. 20,15 Ieşire din labirint; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.
Joi, 17 septembrie
W PORTALBtiW EXPORT-MPOHTBJUL y q q
Reluări; 15,00 V ideotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 Tomato man, desene anim ate; 18,30 Vinătorul american - d o c u m e n ta r ;, 19,00 Medicul de familie - serial; 20,00 Film: R eco lta de acasă; 21,35 Aventurierii americani - documentar,22.00 Neon Rider - serial; 23,00 Film: Clubul federalilor, 0,35 Rock Out .The Earth - emisiune muzicală;1.00 Atracţia mării - program erotic.
Joii 17 septembrie
6 * 0 0 Videotext; 21,00
oimwriKKta.v.kmţp e d i c a ţ i i muzicale - muzică; 21,30 Videotext;3.00 închiderea programului.
REPUBLICA - Arm ageddon - Sfirşitul lumii - SUA premieră (1(7,13; 16; 19; 22) * VICTORIA - Alien 4 - Renaşterea - SUA (11; 13; 15; 17; 19) • ARTA - T itanic - SUA (10; 13,30; 17; 21) * FAVORIT - M ăsuri disperate, SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala B: Demonii p rin tre noi - SUA (17; 19); Ultima şansă - SUA (13; 15).
TURDA: FOX - G J . Jan e - SUA:D EJ: ARTA - Godzilla - SUA.G H ER LA : PACEA - 11-14.09:
G .L Jane- SUA; 15-17.09.98: S lngnr acasă 3 - SUA
Joi, 17 septem brie
i z & m
Ştiri: 6,40, 7,7,40,8, 8,40, 9 ,10,13,14, 15,16,17,18.6,00- 10,00 “Primul salut”. 6 ,20 Agenda z ile i. 6 ,5 0 , 7 ,50H oroscop. 7,20
Revista presei locale. 7,27 "Plus”, pamflet (Adrian Suciu). 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de a c tu a lita te . 9 ,4 0 P rogram ul cinematografelor. 10,00-14,00 ”CD P lay er” . 10 ,20 R ev ista p rese i cen trale . 10,50 “P lu s”, pam flet, Adrian Suciu, r. 11,20,13,20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,40 ”în sănătatea D vs.” rubrică m edicală (C ris tin a S tih i) . 14 ,00-18,00 C ale idoscop CD . 14,30 “Z iua în cîteva vorbe”, declaraţiazilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 18,10 CD Sport” (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare” (M ircea Bucin). 19,00
“CD Jam”, Horaţiu Nicoară. 21 ,24 ,2 , 4 Retrospectiva ştirilorzilel 21,30”Jos masca” (talkshow), Octavian Iacob.
UMinUS Radio
Joi, 17 septembriefodfo___ 5 :0 0 - 8 :0 0
’T J t/v f Bună dimineaţa! ' 8: 00 - 11:00
Jo i, 17 septembrie Ştiri: 7, 9,12,15,16,17. Program
informativ BBC: 6,60-6,30; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30. 6,00-10,00 “Un alt început". 6,45; 7,45; 8,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 8,15 Sport pe mapamond; Cursul valutar, Revista presei; Concursuri, informaţii diverse. 8,50 Punct ochit - com entariul zilei. 10,00-11,00 “Muzică Antistress”. 11,00-18,00 “89,4 grade plus"; Informaţii, relatări in direct; Concursuri 16,30-18,00 Top Uniplus Artefact 18,55 -19,00 "VIP- uri în vacanţă”. 19,00-20,00 "Gospel la Uniplus" - realizator Rona. 21,30- 23,30 "Jazz la Uniplus” - realizator Ioan M nşlea. 23,30-6,00 M uzica nopţii.
Pauzele de dimineaţă (meteo; 8:08- revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 mictobiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 21:00-22:00 Conversaţia de joi seara - realizator Dragoş Stanca. 22:00-24:00 In arşiţa muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. 24:00-1:00 Contact Jazz - realizator Corneliu Stroe. 1:00-5:00 Discontact.
horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 10-14 "Trenul din Franţa” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-15 ”... şi muzică”. 15-17 "McSonic" (dedicaţii muzicale cu premii McDonald's). 17- 19 Rondul de vacanţă (caleidoscop). 19-20 "Sonic Hits”. 20-24 "Top Sonic Boom” (DJ Dreams şi DJ Magic), 24-2 Cosmosul dintr-o privire (Marius Benţa). 2-6 "Music Non-Stop”.
ffiadioSonicJf/w 6tea mu,
Joi, 17 septembrieŞtiru 8,10,12,14,17,19, 20.6-10
"Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo,
Joi, 17 septembrie 6,00 Bună dimineaţa. Emisiune cu
informaţii, actualităţi şi muzică, realizată de Andrei Huţanu.. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Radiocircuit, EmisiuneaDepartamentului StudiourilorTeritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio
Tg.Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. De la Cluj prezintă Mihaela Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin. Realizator Liliana Popa. 12,00 Radiojurnal transilvan.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Confruntări Redactor Ana Huţanu.13.50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiari. 18,00 RadioJax. Actualitatea in 60 de minute. Realizator Dan Moşoiu.19.00 Radiojurnal Bucureşti 19,15-21.00 Din grădina cil flori multe. Prezintă Gelu Furdui. 20,00 Ştiri21.00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală, redactor Gheorghe Bodea.21.50 Ştiri. 21,58 închiderea programului J
Vineri, 18 septembrie la Radio Cluj
6,00 Bună dimineaţa. Actualităţi şi muzici. Prezintă Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea in limba maghiară.
Dr. TOMA T. MUGEA♦ chirurgie plastici♦ chirurgia sînului♦ abdominoplastie♦ Iipoaspiraţie♦ transplant de păi♦ Iifttag facial♦ rinoplastie♦ Varice
♦ tratament chimic al acueei
SfaPASC ĂLV MU, * 14-îtf.
CLINICA
fa
f POLICLINICA INTERSERVISAN
«Ir. Rtscaiy n r.5 , cart. G heogte
STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ LOG3E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCUD LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ i m FIE ♦ ALERGOLOGJE ♦ DERMATdJ GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPBII ♦ O.RL. ♦OFTALM OLOGIEI» COLOG1E ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIAH
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCmi RADIOLOGIE • ECOGRATU
Examinări D oppler - H is te ro sa lp in g D g ra f i i pentn
s t e r i l i t a t e fem inină LABORATOR
(Biochimie - Bacteriologic I m n # Parazitologie Determinare Rh • Talii sarcini - Ântigen HBS - ElinM Examinări citologice pentra depistin cancerului de col oterin - Investigaţi şah sterilitatea feminini şi masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICA
• orele 7-21 M edic de gardă: orele 21 -T R e z e rv a re , eonsnltaţll
l l a te L 4 1 .4 1 .6 3 . J
s.c « te n ta i NOV* SI>COLOV
' fcăfefl M oţilo r 106, apJ \ Ihwtam anta atamatoţoffc1
cosnptmoc»:O terapieO protetici (ceratntt^); :
i 1» tel.; 43(0 orar S-19 Ibâta 10-13 I
Programări Zilnic <
sîmbâta 1043P e n tr u s t u d e n ţ i ; p e n d e jg s o m e r l f r e d u c e r e 2 0 W 1 R
mmv
Sili
PEOF.raiY.Df. MIHAI CÂM6® ft. A5GELA CĂLDGĂEIt
Str. Prahovei nr. 11(Engâ biserica Bob)
PBOGRAM OFTALMQLgfifl t nr: v . 17.70
mjaiiţaaiîtisdicid g ]
L , M i , V -1 7 -2 0s - 8-12.
Tel.: 42.56.18; tet/fax:1Î.Hjj
LIFELINErr- 1 Sufletul Dcstrulidsp®ţ'f
dumneavoastrâ. Tde£>® de noaptr; telefonul v i*
19 16 47Gardă de noapte, orete'204
Linia telefonică de intervenţie înşi prevenţie a suicidulm inrţ»«
l a b o r a t o r u l d e s M M W
m m t a l A c l u j stă la dispoziţia ă*
de luni pînă vineri, între orele 8 - ' Vă aşteptăm apelurile
numărul 186864.
ut
duj
fui
A D E V Ă R U Ld e C B m i ROZA VfNTURILOR joi, 17 septembrie 1998
î n A l b a n i a s i t u a t i a e s t e t o t m a i t e n s i o n a t ă
ijAssociated Press, AFP)
Susţinători a i fostului preşedinte albanez Sali Berisha ju atacat, la 14 Septembrie, clădiri guvernam entale din Tirana, în urma asasinării unui jpiopiat al acestuia, dar forţele guvernamentale au reuşit să iccîştigc controlul, după o zi de violenţe şi haos. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Arian Bizhga, a anunţat câ în cursul contraatacului au fost ucişi cel puţin trei susţinători ai [ostului preşedinte şi alţi 14 au tist răniţi. Potrivit unor surse guvernamentale care au dorit i-şi păstreze anonim atul,
Ministerul de In terne i-a dormat pe diplomaţii străini că
t încerca arestarea lui Sali Berisha la 15 septembrie, dacâ ii pleacă din ţară. Dar Berisha,
m seara zilei de 14 la sediul formaţiunii sale, Partidul Democratic (PD), a declarat malului CNN-Intemational câ
va “părăsi niciodată ţara”. “Regret sincer ce se întîmplă, dar ra voi părăsi niciodată această ţară”, a spus Berisha. “Aceşti oameni, cuprinşi de- panică, inventează tot felul de lucruri cum este o lovitură de stat, dar eu nu am încercat şi nu voi încerca niciodată” o asemenea mişcare. Ministrul de Interne, Perikli Teta afirmase în aceeaşi seară că “ lovitura de stat a eşuat”, iar “forţele de ordine au preluat controlul asupra
instituţiilor statului şi le vor apăra, aşa cum vor apăra şi suveranitatea Albaniei”.
Partidul Democratic a anunţat un nou miting pentru dimineaţa de 15 septem brie, în piaţa centrală Skanderbeg, dar Guvernul i-a interzis şi a ordonat rebelilor sâ predea armele. Diplomaţii din SUA şi din ţările europene încearcă să negocieze un deznodământ paşnic al crizei. Daan Everts, şeful biroului din Tirana al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a afinnat, citind trimişi americani şi europeni, că “Partidul Democratic a mers prea departe”. La Washington, purtătoru l de cuvînt al Departamentului de Stat, James. Rubin, a condamnat folosirea violenţei atît de către guvem, cît şi de către forţele insurgente, dar a subliniat câ SUA nu vor recunoaşte un guyem ajuns la putere prin mijloace violente. W ashingtonul a susţinut eforturile de reform ă ale premierului Faţos Nano.
în cursul z ilei de 14 septembrie, Sali Berisha a cerut demisia lui Nano şi organizarea de noi alegeri. Berisha l-a acuzat pe prem ier de asasinarea consilierului său Azem Hajdari, - împuşcat mortal, împreună cu o gardă de corp, la 12 septembrie, în faţa sediului PD. Adepţii fostului preşedinte au asediat a doua zi sediul premierului, un membru al PD fiind ucis. B erisha i-a dat lui Nano
ultimatum să demisioneze pînă la 14 septembrie la prînz. La 14 septembrie, circa 10.000 de oameni s-au adunat în Piaţa Skanderbeg pentru funeraliile lui Hajdari şi ale altor doi democraţi ucişi. După ceremonie, mulţimea a purta t cele trei trupuri neînsufleţite pînă la sediul premierului. O gardă din clădire a deschis brusc focul, iar susţinători înarmaţi ai lui Berisha au răspuns, aruneînd grenade în geamuri. Acesta a fost semnalul unei revolte generale, în cursul căreia opozanţi înarmaţi au atacat televiziunea de stat, parlam entul şi alte clădiri importante. Magazinele, închise din cauza funeraliilor, au fost devastate de grupuri masive. Ore întregi, bande de bărbaţi înarmaţi au patrulat oraşul, trăgînd focuri în aer. Protestatarii au acaparat cel puţin patru tancuri cu care,
. încărcate cu civili, au defilat pe străzi.
După ce forţele sale au ocupat televiziunea, Sali Berisha a făcut apel la calm, cerîndu-Ie adepţilor săi să caute o soluţie politică Ia “această criză profundă”. Spre seară însă guverntil a contraatacat, iar unităţile speciale ale poliţiei, instruite să tragă fără' som aţie dacă li se opune rezistenţă, au redobîndit rapid controlul asupra televiziunii, parlamentului şi a sediului lui Fatos Nano. Noaptea s-au mai auzit focuri de armă, dar, potrivit Ministerului de Interne, ele proveneau de la trapele speciale
care trăgeau în aer pentru a-i intim ida pe susţinătorii lui Berisha.
în tr-un discurs televizat, preşedintele Rexhep Meidani a condamnat violenţa, subliniind câ ea a izbucnit chiar în prima zi de şcoală. “în loc să stea în sălile de clasă, copiii noştri aleargă pe străzi, prin fum şi focuri de aramă” . “ Statul reacţionează fără milă împotriva celor care au terorizat astăzi Tirana”, a spus Meidani. în seara de 14 septembrie, în urma unei reuniuni cu preşedintele, coaliţia celor cinci partide aflate la putere în Albania, dominată de Partidul Socialist, a anunţat că sînt “necesare” schimbări în cadrul guvernului.
Tulburările au creat temeri că se va repeta revolta care a zdruncinat Albania anul trecut, după prăbuşirea jocu rilo r piramidale, soldată cu pierderea econom iilor de o viaţă a nenumăraţi albanezi. Valuri de refugiaţi au ajuns atunci în Italia, Grecia şi alte ţări europene. Italia pregăteşte în prezent eventuala evacuare a refugiaţilor albanezi de pe teritoriul său şi ea a condamnat “ferm” recurgerea la violenţă, sperînd într-o “soluţie politică” a crizei. Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul polonez de Externe Bronislaw Geremek, a cerut “încetarea imediată a violenţelor”, iar secretarul general al NATO, Javier Solana, a îndemnat, la rîndul său, autorităţile de la
Tirana şi pe. manifestanţi la “reţinere”. “NATO s-a angajat să promoveze stabilitatea şi securitatea în A lban ia” , a subliniat Solana, precizând că organizaţia sa va.continua să acţioneze în acest sens, prin interm ediul P arteneriatu lu i pentru Pace. -
SUA şi Uniunea Europeană şi-aii exprim at tem erea câ violenţele s-ar putea extinde şi în alte regiuni din Balcani, inclusiv în provincia sîrbă Kosovo. Berisha i-a sprijinit deschis pe rebelii din Kosovo, în cursul tulburărilor de anul trecut din Albania, au fost furate din depozitele guvernamentale peste un milion de arme, din care un număr mare a ajuns în Kosovo.' “încercările lui Sali Berisha de
a reveni la putere printr-o lovitură de stat sînt zadarnice”, a afirmat ministrul de Externe, Paskai Milo, la un post de radio particular. “C om unitatea internaţională acţionează extrem de rapid. Acest guvem a obţinut votul m ajorităţii poporului albanez şi are responsabilitatea de a guverna ţara”.
Fostul preşedinte Berisha a fost primul lider necomunist după deceniile de guvernare a stalinistului Enver Hodja şi după succesorul acestuia, Ramiz Alia. Politica sa devenea însă tot mai autoritată. El şi P artidu l Democratic au fost înlăturaţi de la putere anul trecut, acuzaţi de implicare în jocurile piramidale.
Undă verde pentru automobilele “curate”(“L’Express")
Începînd din 17 august, pastila verde permite vehiculelor nepoluante să circule zilnic. O mică pastilă pentru degajarea bronhiilor oraşelor. Ele au nevoie de această pastilă în perioada verii, cînd canicula, favorizează form area ozonului, foarte dăunător pentru plămîni. Din 17 august pastila verde se adaugă vinietei care atestă asigurarea şi'inspecţia tehnică, aplicată în colţul din dreapta al parbrizului. Un adevărat certificat de “bună conduită ecologică”, pastila va determina identificarea vehiculelor cel mai puţin poluante şi, atunci cînd se va institui circulaţia alternantă, le va permite să circule în zilele în care poluarea va atinge gradul trei.
Vor beneficia de undă verde 7,7 milioane de automobile şi camionete din totalul de 25,5 milioane de automobile aflate în circulaţie, fete vorba de vehicule care funcţionează cu benzină sau curent electric şi de cele care au intrat în circulaţie după data de 31 decembrie '592, pentru automobile cu motor Diesel, dnpâ 1 ianuarie 1997, pentru camionetele care funcţionează cu benzină, dupâ 1 octombrie 1994, iar pentru cele cu motor Diesel, după 'octombrie 1998.“Interesul.manifestat pentru pastila verde
®e determinat în primul rînd de valoarea sa snnbolică şi psihologică, aminteşte jean-Felix femard, preşedintele Consiliului Naţional al Aerului şi membru din partea ecologiştilor J11 Consiliul regional Ile-de-France. Ea nu mtervine însă, decît atunci cînd poluarea a Spăşit limita admisă. Alte măsuri, mai Severe, cum este de exemplu, proiectul mfoitor la deplasările urbane care favorizează1 Cloacele de transport “curate” vizează de pomenea lupta împotriva poluării”.
“D a ” c o n t r o l u l u i a r m e l o r(“International Herald Tribune”)
Un prim vot în Senatul SUA,'. privind punerea în aplicare a Tratatului de interzicere a testelor nucleare a lăsat să se întrevadă că este posibil să nu fie atinsă majoritatea de două treimi necesară ratificării. Ar putea să mai existe cîteva voturi din partea majorităţii republicane în favoarea Tratatului, dar, în acest moment, poziţia celor din conducerea partidului privind blocarea acestui document se arată a fi puternică. Rezistenţa evidentă faţă de ratificarea tratatului este atribuită nu numai nemulţumirii legate de unii dintre termenii acestuia - nu este vorba de o nemulţumire totală - ci, mai ales, unei esenţiale şi eronate dispute asupra premiselor legate de îasuşi controlul armelor.
Controlul modem asupra armelor a fost inventat în timpul războiului rece, cu scopul de a micşora arsenalele nucleare ale celor două mari puteri de atunci - dacă nu chiar pentra a instaura, între ele, ceva care să semene a pace şi a reduce riscurile şi cheltuielile pregătirilor lor pentra un război nuclear. De la o politică îndreptată către realizarea unei parităţi sau a unui “punct mort” în plan nuclear, în condiţiile unei reduse dar continue ostilităţi politice, controlul asupra armelor a devenit, în timpul guvernării Reagan, un program îndrăzneţ de încetare a competiţiei nucleare americano- sovietice şi, dincolo de aceasta; chiar de încetare a războiului rece, “avînd grijă” de transformarea Uniunii Sovietice. La această sarcină au contribuit mai multe părţi, printre care şi Mihail Gorbaciov. Dar Ronald Reagan a fost cel care şi-a adus cel mai mult contribuţia la acea stare de
fapt diferită de care se bucură, în prezent, America în relaţiile sale cu Rusia.
De cînd s-a sfîrşit războiul rece, a fost eliminată necesitatea presantă a controlului armelor nucleare. Statele Unite, departe de a descuraja Rusia şi de a menţine un echilibra â l terorii, ajută Rusia să-şi dezafecteze capacitatea nucleară excesivă şi costisitoare, concentrîndu-se asupra spectrului “focoaselor necontrolate” - arme asupra cărora nu există un control oficial sigur şi care pot să încapă pe mîinile unor persoane particulare prin furt. Totuşi, armele care dau cea mai mare bătaie de cap Statelor Unite şi Rusiei sînt cele aflate în mîinile ţărilor din lumea a treia, sau la care acestea aspiră. Nepro- liferarea sau contracararea proliferării armelor nucleare reprezintă fondul problemei controlului asupra armelor în perioada de după războiul rece.
Acesta este contextul în care a fost semnat, în cele din urmă, anul acesta, tratatul pentru interzicerea armelor nucleare, după ce a fost, timp de decenii, în curs de elaborare. Acest control asupra armelor nucleare a fost îndreptat defin itiv din direcţia verificării program elor ruse şi americane de armament către restricţii în răspîndirea armelor de distrugere în masă în rîndurile diferitelor regimuri politice din întreaga lume. Aceasta este, în secolul al XXI-lea, misiunea interzicerii testelor nucleare: să ofere naţiunilor un instrument în plus care să determine Iranul şi Irakul, Coreea de Nord, India, Pakistanul şi Israelul - şi alte ţări rebele din toată lumea - să abandoneze sau să încetinească dorinţele lor nucleare.
Reprezentanţi de seamă din Senat ai Partidului Republican insistă, într-o
manieră perversă, în a blama testele nucleare - şi, prin extensie, întregul cadru privind controlul armelor adus la zi după războiul rece -, pentru programele nucleare, chimice ori de altă natură promovate de diferite ţări. Aceşti senatori naivi par să creadă că măsurile de control asupra armelor nucleare se autoaplică, într-un mod magic. Ei nu înţeleg că semnatarii acordurilor privind controlul asupra armelor trebuie să-şi asume povara de a respecta termenii acestora şi de a garanta că se respectă promisiunea altora de a se dezice de ele. Dacă semnatarii acordurilor nu-şi respectă promisiunile, responsabilitatea va cădea pe umerii lor, de aceasta nu vor mai răspunde acordurile.
Senatorii pretind, de asemenea, că se bizuie, în exclusivitate, pe puterea americană şi pe tehnologia americană - îndeosebi pe un nou program naţional de apărare cu rachete - pentru a asigura securitatea SUA. Un astfel de program este în curs de elaborare, dar asupra lui planează semne de întrebare legate de obiectivul său strategic, de eficienţa şi costul său. între timp unii senatori dau cu piciorul plusurilor de care ar putea beneficia securitatea americană prin cooperarea cu alte ţări prietene în probleme precum tratatul privind armele chimice, tratatul de neproliferare nucleară şi cel de interzicere a testelor nucleare.
A cestea sîn t instrum ente imperfecte, dar ele sînt capabile să servească într-un mod onorabil necesităţilor Statelor Unite. Chiar dacă un sistem de rachete defensive avînd un cost minimal, o precizie mortală şi o mare siguranţă ar fi pus la punct în momentul de faţă, ceea ce nu este cazul, aceste instrumente ar consolida poziţia Statelor Unite în lume.
. La cinci ani după semnarea acordurilor
de Ia Oslo, Yasser irafat rămîne liderul
necontestat al palestinienilor
t(AFPj)Yasser Arafat rămîne liderul
necontestat al palestinienilor, în pofida c r itic ilo r la a d re sa autonomiei pe care el a pus-o în aplicare după se m n a re a acordurilor de la Oslo, în urm ă cu cinci ani. De la întoarcerea sa triumfală pe pămînt palestinian, în iulie 1994, Yasser Arafat şi-a impus autoritatea asupra celor aproximativ trei m ilioane de palestinieni din Fîşia G aza şi Cisiordania. Cu toate acestea, populaţia palestiniană răm îne profund marcată de aproape treizeci de ani de o c u p a ţie militară'israeliană şi decepţionată de impasul în care se a f lă procesul de pace în ultim ele 18 luni.. Sarcina lui Yasser Arafat, ales
în luna ianuarie 1996 de către palestin ienii d in te r i to r i i le ocupate pen tru a c o n d u c e Autoritatea Autonomă, răm îne dificilă. El trebuie să instaureze un sistem democratic pentru a răspunde aspiraţiilor poporului său, reprimind în acelaşi timp o opoziţie islamică armată ostilă voinţei sa le de a f in a liz a acordurile de pace cu statul evreu.
în acest context, preşedintele palestinian este dezavantajat de partajul teritorial ce decurge din acordurile de la Oslo, care a condus la crearea de zone autonome răspândite pe întreg teritoriul C isiordanici, unde Israelul continuă să controleze securitatea în 90 la 's u tă din teritoriul respectiv, controlînd, dc asemenea, 40 la sută din Fîşia Gaza, pe care, practic a izolat-o de lume. De la venirea la putere, în 1996, a dreptei conduse dc prim ul m in istru B en jam in Netanyahu. Israelul tergiversează lucrurile în ce priveşte cedarea către Autoritatea lui Y. Arafat a controlului asupra unor zone noi, chiar dc o amploare simbolică, îq Cisiordania.
în luna august, Yasser Arafat a reuşit să-şi n eu tra liz ez e opozanţii din Parlament, carc a aprobat cu o majoritate clară instalarea unui nou cabinet, în pofida c ritic ilo r îm p o triv a anumitor miniştri acuzaţi de corupţie şi de ineficienţă. Una din personalităţile palestiniene cele mai cunoscute, un fost negociator cu Israelul, Haidar Abdel Chafi, apreciază că Yasser Arafat îşi trage forţa“ din modul dictatorial în care exercită puterea, sfidînd Consiliul leg isla tiv , fără ca nimeni să se sinchisească de acest lucra”.
Potrivit unor co lab o ra to ri apropiaţi a i p re şe d in te lu i palestinian, capacitatea lui de a depăşi crizele se d a to rează faptului că nu “cunoaşte nici dragostea, nici ura în politică”.. “Mai mult ascultă decît vorbeşte crede în puterea argumentului şi este tot timpul la curent cu cele mai mici detalii” . Influen tu l Institut Internaţional de Studii Strategice (IISS) a relevat, în luna aprilie, că 32,6 la sută dintre palestinieni apreciază că Y asser Arafat rămîne cel mai capabil dintre politicieni pentru a duce la bun s f îrş it s tr a te g ia independenţei palestiniene, faţă de 42 la sută, in urmă cu o lună.
joi, 17 septembrie 1998 POLITICA A D E V A R U Ld e C B u l
P r e ş e d i n t e l e R o m â n i e i a c r i t i c a t
a c t i v i t a t e a p o l i t i c ă a P N Ţ C DPreşedintele Emil Constantinescu
a rostit, marţi seara, un discurs sever la adresa ac tiv ită ţii politice a PNŢCD, cu ocazia întîlnirii avute cu grupurile parlamentare ţărăniste din Camera Deputaţilor şi Senat.
El s-a a ră ta t nem ulţum it că PNŢCD nu reuşeşte să-şi construiască o imagine adecvată şi nici sâ răspundă atacurilor la adresa liderilor săi, dînd dovadă de lipsă de solidaritate.^ în opinia preşedintelui, PNŢCD trebuie să fie mai activ şi mai ofensiv în crearea propriei imagini, au declarat sursele citate. Preşedintele a sesizat câ ţărăniştii nu- şi îndreaptă criticile asupra opoziţiei, respectiv PDSR, ci preferă să-şi atace partenerii sau să se atace între ei.
Constantinescu a constatat că
păstrarea actualei coaliţii reprezintă un imperativ strategic şi a invitat la sp rijin irea to ta lă a -a c tiv ită ţii Guvernului. în aceste condiţii, Emil Constantinescu a propus grupurilor parlamentare realizarea unui proiect de s tra teg ie naţională privind dezvoltarea societăţii româneşti.
El a remarcat că PNŢCD a ajuns să fie perceput de opinia publică drept un partid corupt, pe de o parte pentm că se află la guvernare, pe de altă parte fiindcă ţărăniştii preferă sâ se atace în public între ei, în loc şă identifice marii corupţi ai guvernării anterioare. Preşedintele a afirmat câ imaginea PNŢCD de partid corupt este departe de realitate. în opinia lui Constantinescu, PNŢCD ar fi putut fi etichetat drept un partid corupt
dacă ar fi exercitat presiuni asupra unor posturi de televiziune sau asupra unor cotidiane. El a explicat parlamentarilor câ nu putea recurge la “un regim de mînă forte”, în ce priveşte lupta anticorupţie, aşa cum i-a sugerat senatorul Matei Boilă în intervenţia sa. V
îndeplinirea prevederilor din . Contractul cu România al CDR a fost un a lt punct abordat de către preşedinte. El a arătat că ţărăniştii nu trebuie să reproşeze miniştrilor şi primului ministru că nu aplică în litera lui Contractul cu România, precizînd câ la putere nu este CDR, ci o coaliţie. Constantinescu a arătat, că modul de guvernare este rezultatul conlucrării din coaliţie, acest, fapt
.rezultînd în urma alegerilor, cînd
Contractul cu România a fost votat' doar de 35 la sută din populaţie.
Referindu-se la contractul cu Bell- Helicopters, Constantinescu a menţionat că, în prim ul rînd, contractul reprezintă un import de înălţă tehnologie care va menţine în ţară tinerii specialişti. El a. atras atenţia că firma americană este plasată în elita tehnologiei şi că realizarea acestui contract va antrena dezvoltarea pe orizontală a economiei.
D iscursul ro stit de Emil . Constantinescu a fost precedat de luările de cuvînt ale mai multor parlamentari. Dintre aceştia s-a evidenţiat senatorul Matei Boilă, care
, a făcut o analiză “pesimistă’'’ a stării economiei şi societăţii, fapt ceri-a determinat pe preşedinte să compare viziunea senatorului ţărănist cu Apocalipsa.
Marii absenţi de la întrevederea de Ia Cotroceni au fost Radu Vasile şi Victor Ciorbea.
Părintele Calciu Dumitreasa este sceptic privitor la intrarea României în NATO
Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa este sceptic în privinţa acceptării României în NATO.
într-o declaraţie acordată, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, părintele Calciu Dumitreasa a afirmat că, Ia ora actuală, imaginea României “în afară” este “foarte proastă” şi ea s-a deteriorat datorită, pc dc o parte, unor “forţe şi organizaţii oculte” care lucrează împotriva României şi, pc dc altă parte, pentru că toate încercările marilor financiari americani dc a investi în România au eşuat “în ultimul timp,-marii investitori americani sînt sceptici în ceea cc priveşte realizarea unor investiţii în România. Ei renunţă să mai vină aici din cauza corupţiei, a birocraţiei şi a modului în carc sc tărăgănează lucrurile”, a declarat părintele Calciu. El a adăugat câ Departamentul dc Stat american este informat permanent despre modul în carc decurg lucrurile în România.
Părintele Calciu Dumitreasa, expulzat din România în anul 1985, locuieşte în prezent la Alexandria, în apropiere de Washington. EI a sosit în România pentru a participa la cca dc-a Vl-a ediţie a Congresului Românilor dc Pretutindeni.
PUNR ameninţă cu declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Constantinescu
într-un comunicat dat publicităţii ieri, PUNR consideră aberantă solicitarea UDMR privind înfiinţarea unei universităţi dc stat în limba maghiară pc teritoriul României. “Este regretabil faptul câ actuala putere sc preocupă, exclusiv, de rezolvarea unei asemenea probleme strict etnice, ignorînd dispoziţiile constituţionale şi legile ţării, în loc să acorde prioritate absolută rezolvării' gravelor probleme economice şi sociale cu care se confruntă în momentul de faţă. Decizia constituţională, în tr-o asemenea problem ă legislativă, aparţine doar Parlamentului României şi nu liderilor politici ai partidelor aflate la putere” - sc spune în comunicat. PUNR apreciază ca fiind deplin regulamentară hotărîrea Comisiei de învăţămînt a Camerei Deputaţilor prin care s-a eliminat orice posibilitate de înfiinţare a unei universităţi de stat în limba maghiară. De aceea, orice încercare a actualei puteri de a modifica raportul Comisiei de învăţămînt este considerată dc PUNR un amestec grosolan-din partea coaliţiei majoritare în activitatea Camerei Deputaţilor. PUNR nu este de acord cu înfiinţarea unor structuri autonome pe criterii etnice în învăţămîntul universitar românesc şi atrage atenţia actualei puteri că respectarea legilor reprezintă o îndatorire constituţională fundamentală şi pentru partidele aflate la putere.- Partidul condus de Valeriu Tabără consideră câ e s te cazul ca p reşed in te le Constantinescu să-şi exercite prerogativele constituţipnale şi să vegheze la respectarea legilor, “în caz contrar - se spune în comunicat - PUNR va declanşa p ro ced u ra ' constitu ţională de suspendare din funcţie a preşedintelui Emil Constantinescu, întrucît acesta nu-şi onorează mandatul încredinţat de a veghea la respectarea legilor ţării şi Ia apărarea intereselor fundamentale ale României”.
Andrei Pleşu arată că reuşitele politicii externe a României depind de succesele interne
Şeful diplomaţiei române, Andrei Pleşu, a apreciat, miercuri, într-o conferinţâ-hilanţ la 9 luni de la preluarea mandatului, că reuşitele politicii externe a României depind de succesele interne. :
Pleşu a apreciat, astfel, că integrarea României în NATO şi UE depinde de situaţia internă. Ministrul de Externe afirmă că, de la preluarea mandatului, şi-a propus o prezenţă “decentă” a României pe plan internaţional. Totodată, Pleşu spune câ s-a concentrat asupra reformei MAE. La sfîrşitul lunii septembrie, MAE va înainta Guvernului noua organigramă şi noul Statut al Corpului Diplomatic, acesta din urmă fiind înaintat şi Parlamentului. Noua organigramă are doi secretari de stat, în loc de patra.
Ministrul de Externe, a prezentat, de asemenea, o serie de directori generali şi directori numiţi recent în funcţii de conducere în MAE. Andrei Pleşu a arătat că Academia Diplomatică va începe să funcţioneze de la 1 noiembrie sub forma unei şcoli postuniversitare. Examenele de admitere se vor ţine în octombrie, candidaţii fiind admişi în concurs numai dacă au sub 30 de ani şi au absolvit o facultate cu media minimă de 9. Ministrul de Externe a admis câ nu a restructurat secţiunea administrativă a MAE, pe care a caracterizat-o ca “parazitară” şi “greu de controlat”. “Nici o pernă nu se poate schimba într-o ambasadă din străinătate fară a fi cumpărată la Bucureşti şi transportată de un om de încredere”, a spus şeful diplomaţiei •
Emil Constantinescu le-a cerut ţărăniştilor
să-l sprijine pe Radu Vasile
• p r e ş e d i n t e l e ţă r i i c o n s id e r ă c ă p r e s a îi m a n i p u l e a z ă p e
l id e r i i ţ ă r ă n iş t i •Preşedintele Emil Constantinescu le-a cerut,
marţi seara, parlamentarilor ţărănişti, să susţină Guvernul Radu Vasile şi a afirmat câ Victor Ciorbea dovedeşte că este frustrat atunci cînd critică actualul executiv.
Potrivit unor surse din PNŢCD, Constantinescu a spus câ Ciorbea ar fi trebuit să-şi expună criticile înainte de instalarea Cabinetului Vasile, iar acum ar trebui să sprijine actualul guvern.
Constantinescu a afirmat, în plus, că nimeni nu l-a forţat pe Ciorbea să-l destituie pe Valerian Stan.
P reşedintele Rom âniei a făcut, în faţa parlamentarilor ţărănişti, o analiză a alianţelor pe care PNŢCD le poate încheia, conchizînd că, atît în prezent, cît şi în viitor, PNL şi PD sînt partidele cele mai apropiate de ţărănişti: Constantinescu a susţinut câ, probabil, nici Ia viitoarele alegeri CDR nu va reuşi sâ obţină o majoritate de peste 50% şi va fi nevoit să se alieze cu alte partide.
Emil Constantinescu a apreciat câ atît presa, cît şi foştii ofiţeri de Securitate, îi manipulează pe liderii ţărănişti pentru a intra în conflict cu PD. El le-a oferit parlamentarilor PNŢCD şi exemplul parlamentarilor PD care “ştiu să facă afaceri”, afirmă surse din PNŢCD.
în cadrai discuţiilor de Ia Palatul Cotroceni, Constantinescu le-a cerut parlamentarilor PNŢCD sâ voteze ordonanţa privind învăţămîntul pentru minorităţi în forma stabilită de liderii coaliţiei.
Deşi preşedintele a afirmat că are, de mult timp, o relaţie bună cu GavrjI Dejeu, a respins cererile acestuia ca economia să fie subvenţionată, apreciind câ acestea sînt idei “stîngiste”.
«iIn coaliţie există voinţa politică pentru înfiinţarea universităţii maghiare”- declară liderul UDMR, Marko Bela -
Ritmul accelerat al negocierilor cu politică lâ nivelul parlamentarilor ce fac ceilalţi lideri ai coaliţiei îl nemulţumeşte parte din coaliţie. (...) Nu am cerut pc preşedintele UDMR, Marko Bela. E l; înfiinţarea imediată a universităţii recunoaşte câ acest fapt îl împiedică sâ m a g h ia re , ci cadrul legal permisibil” - evalueze corect rezultatele discuţiilor, spune Marko.“Ne-am întîlnit de prea multe ori ca să discutăm, deşi ar fi fost mai bine să ne întîlnim mai rar, cu rezultate mai concrete” - spune Marko Bela.
Liderul UDMR afirmă câ, la nivelul preşedinţilor de partid din coaliţie există voinţa politică necesară creării cadrului legal pentru o universitate maghiară. “Urmează să vedem dacă există voinţă
Precizăm câ deputaţii UDMR Cluj au depus în urmă cu cîteva luni un proiect de lege privind înfiinţarea universităţii maghiare. Astfel îneît, crearea unui cadru legal “permisibil” poate conduce imediat la înfiinţarea instituţiei cerute cu atîta insistenţă de liderii maghiari.
(D.B.)
PPSR propune transferarea celor 500 milioane de la Comisia de
evaluare în contul MENPPSR Cluj adresează Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei şi
opiniei publice o chemare-protest privitoare la înfiinţarea universităţii maghiare de stat. PPSR cere anularea Hotărîrii de Guvern nr. 378, prin care se instituia înfiinţarea Comisiei de evaluare a oportunităţii înfiinţării unei universităţi maghiare la Cluj-Napoca şi se aproba finanţarea comisiei cu 500 de milioane lei, şi propune acordarea sumei Ministerului Educaţiei Naţionale. în opinia vicepreşedintelui Nicolae Grosu, universitatea maghiară de stat ar duce la acordarea statutului de limbă oficială a limbii maghiare, la federalizarea României şi, în final, la separarea Transilvaniei.
PPSR îşi arată dezaprobarea faţă de demersurile înaltului Comisar OSCE, Max van der Stoel, care „a recomandat modificarea Legii Învăţămîntului(...) şi permiterea existenţei unor astfel de instituţii de învâtâmînt superior”.
: A. M.
Radio Contact, ora 21:
Despre radicalizarea UDMR
După recenta radicalizare a discursului liderilor maghiari, grupaţi în jurai episcopului Lâszlo Tokes, se impune clarificarea locului UDMR în cadrul actualei coa liţii guvernam entale. Emisiunea “Conversaţia de joi seara”, de la Radio Contact, vâ propune o discuţie pe acest subiect. Invitaţii lui Dragoş Stanca vor fi deputaţii clujeni Konya Hamar Sandor, din partea UDMR, şi luliu Păcurariu, din partea PD. Telefonul ascultătorului este 155.008. Emisiunea este programată pentru astăzi, la ora 21.
O d e l e g a ţ i e i u g o s l a v ă
v a v i z i t a C l u j u l
La invitaţia Agenţiei de presă “V-V Press”, o delegaţie iugoslavă va vizita, în curînd, municipiul Cluj-Napoca. Din delegaţie fac parte Ivan Sedlak, ministru fără portofoliu în Guvernul Republicii Serbia, şeful Departamentului Minorităţi Naţionale al Serbiei Bosko Drobnjak, secretar cu probleme de informaţii din Kosovo-Metohija, Rade Drobac, director în Ministerul de Externe al Iugoslaviei, Nebojsa Jerkovic, consilier în acelaşi minister, Georgije Aleksijev, consilierul ministrului Sedlak. Oaspeţii iugoslavi vor avea o întîlnire cu presa în ziua de 24 septembrie, ora 12, în Sala de sticlă a Primăriei, pe tema “Situaţia minorităţilor naţionale în Iugoslavia, cu accent asupra crizei din Kosovo-Metohija”.
Deputaţii PDSR critică activitatea parlamentarilor coaliţiei şi practica ordonanţelor de urgenţă
D eputaţii PDSR au adresat, ieri, o scrisoare B iroului Perm anent al Camerei Deputaţilor în care. critică activitatea acestui for legislativ şi raporturile lui cu Executivul.
Grupul PDSRprotestează faţă de limitarea prerogativelor acestui for legislativ, “ocolirea lui de o putere executivă excesivă şi în tendinţa de a deveni
discreţionară” prin intermediul ordonanţelor de urgenţă.
Deputatul PDSR Adrian Năstase, sem natarul scrisorii, critică practica Guvernului de â emite ordonanţe de urgenţă fără a exista situaţii excepţionale şi cu scopul de a modifica legi organice, ca în cazul ordonanţelor privind învăţămîntul şi administraţia
publică locală. A drian Năstase este nemulţumit şi de slaba participare a parlamentarilor din coaliţia majoritară la sesiunile extraordinare, deşi acestea au fost convocate la iniţiativa lor.
Parlam entarii PDSR protestează, de asemenea, faţă de atitudinea colegilor lor de la putere, acuzîndu-i că resping “sistematic” şi
“fară o motivaţie pertinentă” iniţiativele legislative şi amendamentele propuse de către PDSR în scrisoare se cere ca participarea opoziţiei, prin propuneri legislative, la actul legislativ sâ fie susţinută de către parlamentarii puterii, care, în opinia lui Năstase, trebuie sâ aducă doar modificări legilor adoptate anterior şi nu să vină cu proiecte noi.
Ministrul român de Externe se
pronunţă în favoarea înfiinţării
unei universităţi mufticulturale
Ministrul român al Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, a apreciat miercuri, drept “rezonabilă” propunerea vizând înfiinţarea unei Universităţi multiculturale.
“Cred câ soluţia Guvernului este rezonabilă şi va fi acceptată de UDMR”, a spus Andrei Pleşu.
Şeful diplomaţiei române a arătat că înfiinţarea unei universităţi multiculturale “este în spiritul vremii care nu încurajează segregaţia”.
Totodată, Andrei Pleşu a criticat “politizarea” .‘problemei privind universitatea în limba maghiară. Pe de altă parte, ministrul român de Externe a spus câ raporturile dintre Bucureşti şi Budapesta sînt “foarte bune şi că nu există semne ale unei schimbări în rău a relaţiilor româno-ungare.
A d e v ă r u l d e C lu i ARTĂ-CULTURA joi, 17 septembrie 1998
d,'M > 4**C 6 1 1 * 0 4 * ^4 4 * 6 *4* P c * p 4 /l f^6 4 J @ A * c fc tt1 * R»®M ARTP e r s o n a l i t ă ţ i d i n P e i n e f a ţ ă c u . . . b u c ă t ă r i a -
R e ţ e t e le g a l e r i s t u l u i
H cin s-lod cb im GROVEC onop ida c a re -ţ i lasă g u ra apă. A şa -ş i începe cronica mondenă gaze taru l lu i “Peiner
Nachrichten”, în ediţia de duminică, 13 septembrie, a cotidianului german am intit O masă împodobită cu gust (doar ne aflăm într-o galerie de artă, nu?), cu lum inări, fundal sonor asigurat de o muzică in surdină şi, la toate acestea, un m eniu alcătuit din tre i feluri. A fost o seară nu doar de răsfăţ gastronomic ci, m a i mult, de plăcere ş i sentiment, l-a fost dat să deschidă pîrtia personalităţilor care s-au încumetat într-ale gastronom iei galeristului H ans-Joach im GROVE, care, iată, “s-a dedat” acestor p lăceri tocmai ca urmare a legăturilor sale cu... România.
ţr~ ■ * r r ' n
: J y .. j
jr k îtT■ • l i» '
IK..
* i ' l ' i
i i l l
I B B H B l i
M M »k«u *><,*».■**& «. v
Galeristul îşi datorează renumele şi poziţia bine consolidată, în întreaga regiune Peine, României, unde a organizat, cum se ştie, 26 dc transporturi umanitare. In plus, este căsătorit cu o româncă (clujeancă - n.n.), de unde şi buna cunoaştere a trad iţiilo r şi obiceiurilor din această ţară - mai notează autorul cronicii mondene din “Peiner Nachrichten”. ■
Dacă nu-mi va mai merge cu arta,
- nV .
.* iuf a
voi deschide un restaurant românesc. Pentru a vă pune în temă despre ce anume este vorba, vă vom spune câ amicul nostru, galeristul Hans-Joachim GROVE, p roprie ta ru l G aleriilor ROM-ART din Braunschweig, şi-a pus de această dată la bătaie iscusinţa de bucătar şi, mai cu seamă, de cunoscător al bucătăriei româneşti. în spaţiile Galeriilor ROM-ART din Braunschweig, el a îndeplinit toate-
cerinţele organizării unei petreceri “ca Ia carte”, cu conversaţii şi întîlniri agreabile, desfăşurate într-o atmosferă elegantă, intimă. Numeroasele opere de artă plastică contemporană, expuse în jur, au sporit v raja , iar muzica românească prelinsă discret, i-a învăluit, pe toţi cu liniştea sa.
Ţuica de prune a deschis apetitul celor prezenţi, fiind urmată de conopidă cu smîntînă - care i-a lăsat pe toţi “ca la dentist” -, aspectuoasa legumă fiind prezentată cu o m aioneză bine condimentată, preparată în stil românesc. Ca fel următor, GROVE i-a fascinat pe meseni cu o ciorbă de perişoare, la care bucătarul ad-hoc zice că a trudit patru zile! Aceasta, pentru câ a acrit-o - nu vă vine să credeţi - cu borş, legumele fiind adăugate la fiert chiar sub ochii reporterilor (membri ai juriului!) de la “Peiner Nachrichten”;
Dar, încununarea acestei mese de pomină au reprezentat-o sarmalele (mîncare tradiţională a românilor, zice comentatorul), care se cer fierte mai multe zile (... completează acelaşi). Umplutura, din came tocată puternic condimentată, a transmis şi foilor de varză arome irezistibile. La acest meniu, GROVE a asortat un vin roşu, făcut
din struguri, evident, tot din România.
SUpunîndu-se unor criterii de “examinare” dintre cele mai severe,GROVE a trecut cu bine de toate probele de concurs. Nu e de mirare, dacă ne gîndim la faptul câ mama domniei sale a deprins rafinamentele artei culinare la şcoala fostu lu i bucătar al ducelui ' ■ deBraunschweig. Şi tot astfel se explică şi îndem înarea cu care concurentul a pregătit componentele, a alcătuit meniul şi ordinea servirii bucate lor, Iăsînd bucătăria “lună” (pentm fiecare “punct ochit şi lovit”, protagonistul a primit note). La toate acestea s-a adăugat, desigur, atmosfera şi, deşi petrecerea a durat nu mai puţin de cinci ore, nici o clipă nu a fost plicticoasă. în concluzie, c o n c u ren tu l a în tru n it , p r in însum area tu turor notelor, m edia l(unu), adică media maximă!
în finalul cronicii, autorul transcrie (cu toată seriozitatea) reţeta ciorbei >de perişoare, cititorii cotidianului amintit fiind invitaţi să se adreseze galeristului - bucătar GROVE, care se angajează să răspundă în scris tuturor celor interesaţi de reţetele preparatelor pregătite de el în seara românească de la ROM- ART (cu condiţia ca doritorii să-i expedieze un plic timbrat).Dar, chiar .dacă avalanşa de scrisori va paraliza poşta din Braunschweig, nu acelaşi lucra se va întîmpla cu Galeriile ROM- ART, unde sezonul expoziţional dc to a m n ă a în cep u t şi continuă într-un ritm de invidiat: după vernisajul expoziţiei de artă plastică contemporană din 2 septembrie a.c., sub genericul “F ra u en Pow er”, sîm bătă , " -»Dar şi cu plastica stă bine^
'în faţa sobei, Hans-Joachim GRO VE a dem onstrat un talent de maestru (Foto PN/Muller)
19 septembrie va avea loc, la Atelierul din Wendeburg al Galeriilor, vernisajul expoziţiei intitulate “Bunte B lă tte r” , care reuneşte 10 artişti de renum e internaţional, din cinci ţări, în tre care românii se află pe cea mai înaltă treaptă. Alte am ănunte de la W e n d eb u rg , într-o intervenţie viitoare.
Michaela BOCU
î nace a sseară, cuîncepere de la ora 19, în Sala Studio a Academiei de M uzică, concertul extraordinar al A nsam blului de percuţie al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, condus de profesorul Grigore Pop. Vor evolua: Nicolae Coman, Lâs/.lo Attila, Emil Simion, Sergiu Stoiadin şi Dumitru Rus, precum şi chitaristul Constantin Andrei, într-un program care va cuprinde lucrări de: D. Rotam - “Noesis” - p.a.; E. Marina - “Quintuplum” - p.a.a.; St. Niculescu - “Incantatiops” - p.a.; J. Fortner - “Chiaroscuro” - p.a.a.; M. Colgrass t Chamber piece - p.a.; N. Rosauro - “Mitos brasileiras” - p.a.
***Mîinţ, 18 septembrie, la ora 19, în
iceeaşi sală, rec ita l susţinut de Cvartetul T ransilvan . Membrii cunoscutului cvartet - George Dudea, Nicuşor Silaghi, Marius Suărăşan, Vasile Jucan - vor interpreta: S. Toduţă • Cvartet de coarde; B. Britten - Cvartetul de coarde nr. 1; L. van Beethoven - Cvartetul în la minor, op. 132.
Bnăr inform atician cluieanLinedaliat cu araint!Ne face plăcere să consemnăm faptul
$ singurul participant al judeţului nostra Iu o olim piadă internaţională, absolventul Liceului de Informatică “Tiberiu Popoviciu”, MIHAI SCORŢARU, în prezent student la Calculatoare, a obţinut în Portugalia, la Visabona, în cadrul Olimpiadei internaţionale de Informatică, medalia de argint. Atît lui, cît şi profesorilor
care l-au pregătit, în special dnelor profesoare Clara Ionescu şi Doina Rancea, sincerele noastre felicitări!
Din nou în activitate: Fotoclubul “RTIPOCfi”Casa Municipală de Cultură din Cluj-
Napoca anunţă reînceperea întîlnirilor metodice săptămînale ale Fotoclubului “NAPOCA”, astăzi, 17 septembrie a.c., la ora 17,30, în sala EXPO din P-ţa Unirii nr. 24, et. 1. Se pot prezenta şi cei care doresc să devină membri ai acestui prestigios fotoclub. Inform aţii suplimentare la numerele de telefon19-53-22 sau 19-53-09.
N o u tă t i la C e n tru l C u l tu r a lc e n t r k Francez c u l t u r e l Anunţăm că f r a n c a i s c c f invită pe cluj-napoca toţj cej interesaţi
la cursuri de limba fianceză pentru copii, adolescenţi şi adulţi, pentru toate nivelele şi la specialităţi diferite: Pregătirea examenului de admitere la facultate - opţiunea limba franceză • P regătirea examenelor DALF • Pregătirea examenului de bacalaureat - opţiunea limba franceză • Conversaţie pe teme de cultură şi civilizaţie franceză • Pregătirea examenelor propuse de Camera de Comerţ şi Industrie din Paris (CCIP) - Certificat practic de franceză comercială şi economică; Certificat de franceză pentru turism şi domeniul hotelier; Certificat de franceză juridică; Certificat de franceză pentru secretariat. La sfîrşitul cursului, CCF eliberează certificate de frecventare. înscrierile au început în 14 septembrie şi se fac zilnic la Secretariatul CCF, str. Brătianu nr, 22, între orele 9-18. Cei care se reînscriu beneficiază de o reducere de 10%. Informaţii suplimentare la secretariat şi la numerele de telefon 19-85-51 si19-38-54. 'Rubrică realizată de M. BOCU
Un nou succes al cinematografiei româneşti
Lucian Pintiiie
Lucian Pintiiie, Marele Premiu al Juriului la Veneţia
Intr-o companie extrem, extrem de selectă, Ettore Scola, Kusturica, Sean Penn, Caterine Deneuve, Sophia Loren, Wairen Beatty, Lucian Pintiiie a obţinut pentru Term inus P arad is Marele Prenliu al juriului la Festivalul de film de la Veneţia, septembrie 1998. O distincţie ce încununează aproape 40 de ani de cinema, o existenţă artistică ce a căutat dintotdeauna perfecţiunea.
Ce a fost însă pînă Ia acest septembrie 1998? Duminică Ia ora şase, 1965, a fost primul film semnat Lucian Pintiiie. Care i-a adus regizorului de numai 32 dc ani două im portante premii internaţionale, M ar del Plata si
A capulco fiind veritabile deschizătoare dc drum uri artistice. Premiile anului 1965 anunţă mfnumai un nume nou, ci şi un mare regizor, un creator nonconformist, puternic ancorat în realitatea românească. Lucian Pintiiie sparge tiparele, tematice şi tipologice, tipare impuse de un regim comunist obtuz, incapabil să se ridice la nivelul valorilor autentice. Urmarea nu este greu de ghicit. în filmele lui Lucian Pintiiie îşi fac loc m inciuna, ipocrizia , parvenitism ul . po litic , demagogia, promiscuitatea, dem ascate, acuzate şi acuzatoare. Sînt tot atîtea capete de acuzare, pentru că Lucian Pintiiie nu este deloc comod.Prin filmele sale, în special
Reconstituirea/1969, Pavilion 6/1979, De ce trag clopotele, Mitică?/1982, Balanţa/1991 şi acum T erm inus Paradis, Pintiiie poate fi aşezat fară teama de a greşi, alături de Wajda,Gavras, Kusturica.Premiile obţinute, n o m in a l iz ă r i le , invitaţiile care i s-au: adresat, toate la un loc pledează pentru Lucian Pintiiie.
Veneţia,j *septembrie 1998
Lucian Pintiiie a fost unul d in tre
laureaţii ediţiei 55, prezidată anul acesta de Ettore Scola. Un regizor italian cunoscut c in e fililo r n o ş tr i p rin Comisarul Pepe, D ram a geloziei, O zi specială, Balul, Urîţi, m u rd a ri şi răi, Cît de mult ne-am iubit,.... Alături de regizoral român s-au aflat în postură de laureaţi: Gianrii Amelio, pentru filmul Cosi Ridevano, Leul de A ur, E m ir K usturica, Leul de A rg in t pentru Pisică neagră, p is ică a lbă , regizoral iugoslav fiind cunoscut şi prin Ce m ai ştii de Dolly B ell? /1981 , V rem ea ţ ig a n ilo r /1 9 8 8 ,U nderground /1995 ,..., C a th e r in e Deneuve şi Sean Penn pentru cei mai buni actori, Sophia Loren, A ndrzej W ajd a şi W a rre n B e a tty pen tru întreaga carieră artistică. P rem iul instituit în memoria -celui care a fost Marcello Mastroiani i-a revenit lui Niccola Senni, în vîrstă de n u m a i... 15 ani.
Demostene SOFRON
De ce trag clopotele, Mitică?
joi, 17 septembrie 1998 OMUL SI SOCIETATEA A D E V A R U Lc fle C l u j
I n c o g n itoIntelectualul clujean despre sex-gate
Un notabil intelectual clujean, partizan convins al democraţilor şi al lui Bill Clinton, a comentat sex-gate-ul american într-un cerc restrîns. „Dacă-1 demit acum americanii pe Clinton, să dea Dumnezeu ca viitorul lor preşedinte să fie impotent!”
F.P.S. Cluj, fără teamăRestructurarea, Ia nivel central, a Fondului Proprietăţii
de Stat implică reduceri de personal de pînă la 20 la sută. In Direcţia clujeană sînt aşteptate noi întăriri, dat fiind, rolul în creştere al provinciei în raport cu Centrul.
A te n ţie A lin a M ungiu, p o lit ic ien ii d in p r o v in c ie a u idei!
Viceliderul unui minuscul partid neparlamentar şi-a întregit ideologia cu propuneri din cele mai „originale”. Domnul cu pricina ar dori, nici mai mult nici mai puţin, decît iniţierea a două emisiuni pe TVR 1, duminică dimineaţa. Una ar trebui sâ se numească Viaţa culturală a ţării, iar cea de-a doua n-a fost botezată, dar s-a indicat că ar trebui să se ocupe de privatizare. Politicianul a stabilit şi prioritatea intrării pc postul naţional. Astfel, emisiunea Viaţa satului ar trebui devansată, pentru a face loc, întîi, emisiunii cu privatizarea, iar apoi pe celei cu viaţa culturală. Aceasta din urmă ar trebui să combată anticultura ce perverteşte tineretul. '
P on tu l c u id e ileO persoană respectabilă, pc carc nu o lasă în pace ideile,
nc-a vîndut un pont. Cică, mai nou, oamenii cu idei sc cheamă... idioţi.
Cum s-or fi numind politicienii cu idei, n-avem habar.
Fotbal în ... în treprin deri• Recesiunea economică a „afectat” serios firmele clujene cu capital dc stat. Lipsa banilor creează traume profunde, dar nu atît dc puternice îneît sâ nu se găsească bani pentru un chcfulcţ, sub diverse pretexte. Ca dc obicei, un motiv ideal îl constituie sportul-rcgc, fotbalul. Pentru sănătatea clasei muncitoare, o întreprindere a organizat un campionat intern dc fotbal,- finalizat cu o*masâ rccupcrativâ consistentă, ameliorată cu diverse băuturi, la restaurantul Stadion. Sâ Ic fie dc bine!
0 clujeanca îi ia apărarea lui Bilj Clinton• s c r iso a r e a d o am n ei Balom iri va fi tr im isă la C asa A lbă, p e Internet •
Doamna Maria Balomiri, din Cluj-Napoca, ne-a solicitat ajutorul în a-i trimite preşedintelui american Bill Clinton, o scrisoare. Textul acesteia este următorul: „Sînt o femeie în vîrstă de 80 de ani şi am dobîndit şcoala vieţii de aceea îndrăznesc sâ vă scriu ca de la om la om despre o pildă care s-a întîmplat demult, la noi în România. Fata unui colonel a fost atacată sexual de un soldat şi, bineînţeles, colonelul l-a dat în judecată pe soldat ca să-i spele onoarea fiicei sale. Soldatul a avut un avocat care îl apăra. în timpul şedinţei, la tribunal, a cerut sabia colonelului. Avocatul apărării a scos sabia din teacă şi I-a îndemnat pe colonel s-o bage în teacă, în timp ce avocatul mişca teaca în fel şi chip; colonelul s-a enervat şi a zis: „Dar cum s-o bag în teacă dacă d-ta nu ţii teaca în loc?”. Avocatul i-a replicat: „Vedeţi, aşa s-a întîmplat şi cu fiica d-voastrâ. Dacă nu ţinea teaca, soldatul nu putea băga sabia în ea.” Tot aşa şi cu problema d-voastră, în alternativa că ar fi adevărată. Domnişoara în cauză a fost de acord cu orice avans şi sînt de părere că dvs. puteţi s-o daţi în judecată pe domnişoara în speţă pentru faptul câ e vinovată de acceptare. Domnişoara în speţă este vinovată prin acceptul ei, întrucît mama natură a dat ca masculul sâ încerce şi femeia sâ accepte, dacă vrea.
Vă doresc să vă ajute pilda mea, căci după o viaţă de om am ajuns să fiu cunoscător de oameni. Trebuie să adaug şi admiraţia faţă de soţia d-voastrâ care vă este alături. Cu respect, Maria Balomiri, B-dul Titulescu, nr. 31, ap. 29, 3400 Cluj-Napoca, România.
Mesajul va fi tradus şi expediat prin e-mail-ul redacţiei "Adevărul de Cluj", preşedintelui american, la Casa Albă. în eventualitatea în care răspunsul preşedinţiei americane nu va fi unul formal, de genul: vă mulţumim pentru mesaj, dar n-avem timp sâ-1 citim, îl vom da publicităţii.
S?" >■ «-Wi,5 £-•,4
V ' -< - * ^
O zi de toamnă, obişnuită, un depozit obişnuit de gunoi pe o stradă obişnuită (Victor Babeş), un altul între tufele din faţa unui cămin studenţesc obişnuit (XIV)..Şi cînd te gîndeşti că am alergat toată ziua după ceva "senzaţional"...!
Foto: SCORPION
Vara arheologică ‘98
S a n c t u a r f u n e r a r (? ) la T u re n iCercetările arheologice de la
Tureni au fost reluate în acest an de doamna Zoia MAXIM, de Ia Secţia de p re is to rie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.
S-a săpat în cadranul de nord- vest al unui tumul (movilă cu caracter funerar sau legat de practicile cultului morţilor) din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului (mileniul III/ IIL Ch.), continuîndu-se săpături mai vechi în cadrul cărora au fost descoperite: un mormînt central dintr-o etapă tîrzie a tumulului (cercetat de Mihai Rotea), mai multe cercuri de
piatră cu raze, legate probabil de cu ltu l S oare lu i şi cîteva platforme de piatră, despre care dr. Gheorghe Lazarovici susţine că erau folosite pentm depunerea morţilor la descărnam. Cercetările de acum doi ani şi din această vară, în cadranul sus-amintit (lîngă axa de nord a tumulului, în stratul de păm înt negru), au dus Ia d esco p e rirea unor fragmente ceramice din Cultura Coţofeni. Arheologii presupun că acestea aparţin unei aşezări anterioare ridicării tumulului deoarece asemenea fragmente au mai fost descoperite, în urmă cu 10-12 ani, în cadranul I (care
este de fiecare dată cel de sud- est). Cele mai tîrzii fragmente ceramice descoperite în cadranul III aparţin fazei Iile a Culturii Coţofeni (circa 2000 î.Ch.).
Tumulul cercetat la Tureni este printre cei mai mari din- Munţii Petrindului. în alţi tumuli cercetaţi de dr. Gheorghe Lazarovici, Zoia Maxim şi Mihai Meşter, mai mici (cu diametral de 10-12 metri), s-au descoperit de regulă, în cadranul I, între 4 şi 6 morminte de înhumaţie şi sute de fragmente disparate de schelete, dovadă că - susţine dr. Lazarovici - în acel cadran erau ţinuţi morţii {a
descămare, pe tărgi de lemn, ca la amerindieni. Or tumulul mare de la Tureni nu a fost folosit doar ca mormînt, ca în celelalte cazuri, ci pare a fi fost mai degrabă un sanctuar, legat de practicile cultului morţilor..
Cercetările vor fi'reluate vara viitoare, asta şi datorită faptului că în zonă există mai multe necropole tumulare - la Petrestii de Sus (punctul “La Alace ’), Comseşti (pe terenul de fotbal), Miceşti (în punctele “La Căstăi” şi “La Spînzuratu”) ş.a. Asemenea necropole (15 tumuli în care au fost găsite ,40 de morminte) au fost cercetate,-în Cheile Aiudului, de regretatul Nicolae Vlassa, de la Muzeul de Istorie din Cluj şi M atilda Takacs, de Ia muzeul din Aiud.
M. TRIPON
Totul despre viitoarea Lege a pensiilor (V)
Scurtă co m p a ra ţie în tre principalele ca ra cter istic i a le s is tem u lu i pu b lic de
p en sii d in R om ân ia ş i din a lte ţări
După ce am aflat o parte din prevederile noii legi privind sistemul public de pensii, cred că nu ar fi lipsit de interes să încercăm să facem o scurtă comparaţie între principalele' caracteristici ale sistem ului public de pensii din România, cel actual şi cel viitor, şi cele existente în legislaţia altor ţări.
Trebuie făcută sublinierea că aceste comparaţii nu evidenţiază integral atenţia pe care guvernele multor ţări o acordă persoanelor de vîrstă a treia, în imensa majoritate a acestor ţări sistemele publice de pensii fiind dublate de sistemul pensiilor private. în acest fel, m area m asă a pensionarilor, cumulînd practic cele două pensii - pensia de stat şi pensia privată - îşi pot permite un nivel de trai decent şi lipsit de griji.
Se cuvine, în primul rînd, să vedem în ce măsură contribuie forţa de muncă la constituirea fondului sistemului public de pensii. în ţările în care legislaţia fiscală este bine pusă la punct şi evaziunea fiscală este foarte drastic sancţionată, numărul persoanelor din totalul forţei de muncă ce contribuie la sistemul public de pensii este foarte mare, adică peste 90%. în această categorie intră Elveţia cu 99,4%, Statele Unite ale Americii cu 96,7%, Japonia cu 94,5%, Marea Britanie cu 94,2%, Germania şi. Olanda cu 93,6%. Urmează Spania cu 85,3%, Singapore cu 75,8% şi un număr mare de ţări cu procente cuprinse între 45 şi 75%, între care se află şi România. în privinţa ţărilor foste socialiste din Europa Centrală şi de Est şi din fosta Uniune Sovietică, situaţia este următoarea: Bulgaria (77%), Ungaria (66%), România (63%), Lituania (53%), Slovenia şi Ucraina (50%), Polonia (49%), Rusia (48%).
O altă comparaţie interesantă se referă la procentul din Produsul Intern Brut al fiecărei ţări, care reprezintă cheltuielile^ acesteia cu pensiile din sistemul public. în fruntea acestui top se află Austria cu 14,8% şi ţările nordice: Suedia cu 11,6%, Finlanda cu 10,3%, Norvegia cu 10,1%.
. La acelaşi capitol, marile puteri alocă urm ătoarele procente din PIB: Germania (10,8%), Marea Britanie (9,5%), Statele Unite ale A m ericii (6,5%) şi Japonia (5,0%). în ţările fostului lagăr socialist, procentele alocate din PIB pentru pensiile de stat sînt următoarele: Ucraina (13,0%), Polonia (12,4% ), S lovenia (11,3%), U ngaria (10,3% ), Cehia (10%), Bulgaria (9,5%), Rusia (7 1 %), Rom ânia şi Estonia (6,9%), Lituania (6,6%). Cu observaţia că Produsul Intern Brut al acestor ţări este cu mult mai mic decît al ce lo r cu economie foarte dezvoltată.
în privinţa vîrstelor standard de pensionare, ţările care au impus vîrstă cea mai avansată pentru pensie sînt Danemarca şi Norvegia. în aceste ţări, vîrstă standard de pensionare este identică pentra bărbaţi şi femei şi este de 67 de ani. Urmează un grup foarte numeros de ţâri în care vîrstă de pensionare a
bărbaţilor şi a femeilor este egală şi este de 65 de ani: Germania, Japonia, Canada, Statele Unite ale Americii, Suedia, Olanda, Spania, Finlanda, Hong Kong, Mexic. Caracteristicile acestor ţâri sînt n ivelu l înalt de tehnologie, de mecanizare sau chiar de robotizare şi diminuarea muncii fizice în detrimentul muncii intelccţuale.
Prin majorarea Vîrstei de pensionare la cerere (Ia femei de la 55 la 62 ele ani şi Ia bărbaţi de la 60 la 65 de ani), România doreşte să se alăture grupului de ţări format din: Marea Britanie, Australia, A ustria, Israel, Brazilia, Ciule şi Polonia, ţâri în care vîrstele de pensionare sînt de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentra bărbaţi. Multe ţări practică în continuare vîrste standard de pensionare mai miri şi diferenţiate în funcţie de sex (femeile la 55 de ani şi bărbaţii la 60 de ani), precum China, Pakistan, Argentina, Columbia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Rusia şi Ucraina. 1 '
Un alt aspect interesant de comparat este durata medie dea beneficia de pensie, exprimată în ani şi diferenţiată pentru bărbaţi şi femei. Femeile “mănîncă” cea mai lungă pensie în ţări ca: Uruguay (25,0 ani), Argentina (24,1 ani), Letonia, Estonia, Lituania, Rusia şi Ucraina (24,0 ani) şi cea mai scurtă în Spania (17,9_ ani) şi Germania (17,6 ani). în privinţa duratei medii de a beneficia de pensie la bărbaţi, în frunte se află ţâri precum Malaezia (19,5 ani), Australia
' (18,0 ani), iar pe ultimele locuri se află Germania (13,8 ani) şi Marea B ritanie (13,6 ani). Actualmente, în România, durata medie de a beneficia de pensie de 22,8 ani pentra femei şi 16,1 ani pentra bărbaţi.
Nu lipsită de importanţă este şi cota procentuală a contribuţiei din salariile individuale brute lunare ale contribuabililor. Fără a face o anume ierarhizare, iată care sînt nivelurile contribuţiei procentuale din salariu plătite Ia sistemul public de pensii,, menţionînd în paranteză cît revine angajaţilor şi cît revine patronilor: Germania - 17,8% (8,9%/ 8,9%), Japonia -16,9% (14,6%/ 2,3%), Suedia - 21% (8%/ 13%), Marea Britanie - 18,8% (8,3%/ 10,5%), Statele Unite ale Americii - 12,4% (6,2%/ 6,2%), China -18% (Ol 18%), Bulgaria - 30% (0/ 30%), Cehia - 25% (0/ 25%), Ungaria - 30,5% (6%/ 24,5%), Rusia - 26,6% (0/26,6%).
Vă reamintesc că pînă la promulgarea noii Legi a pensiilor, în România cota medie a contribuţiei este de 25,5% suportată integral de patroni, căreia i se adaugă cota de 3% - pensie suplimentară plătită de salariat. Conform noii Legi a pensiilor, contribuţia va fi de 29%, suportată în proporţie de 1/3 de angajat şi 2/3 de către patron.
Valentin Adrian ILIESCU Deputat PUNR de
Bucureşti,Preşedintele Comisiei
pentru muncă şi
' A D i m i î i i r y yfft f CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: |^j j 7 cpntfilTlhrifî 1998 \ 7 /rUE&LiLfM IM S £ luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBHEDACţlA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. IUI/ 1 7 * Wd e O laaj
0 c o n â p e n U
0 c a f e a
p e g u s t u l c l u j e n i l o r
C eva se p regă teşte ... U n eveniment important ce va face cu siguranţă vâlvă: prom oţia
NESC AFE BRASERO, Ediţie Specială de Cluj!Ediţia specială este un sem n de recunoştinţă pentm fidelitatea clujenilor faţă de NESCAFE BRASERO, cafeaua solubilă pe care ei o preferă. E binecunoscut faptul că, în oraşul nostru, N E SC A FE BR A SERO ş-a. bucurat dintotdeauna de un loc privilegiat în
ceea ce priveşte opţiunea consum atorilor de cafea solubilă. Motivul? Cu siguranţă, nu poate fi găsit nici în ceea ce scriem noi şi nici în vreun sondaj de opinie de orice tip. Credem că motivul se află, cum s-ar spune, în cana fiecărui clujean, în gusturile sale pentm ce este mai bun. D e aceea, şi premiul oferit de N ESC A FE B R A SER O este unul special; unul ales întocmai pe gustul celor care îndrăgesc această cafea!
P o v e s t e a c e l o r 3 f o l i i
Ocazia este extraordinară! trebuie să facă este săOricine cunoaşte deja celebra demonstreze în modul cel maicană roşie, ce poartă inscripţia simplu posibil că e un adevăratNESCAFE. E trofeul mult dorit consumator de NESCAFE: cual fiecărui consumator de cafea ajutorul a doar trei folii protec-solubilă, iar de acum, fiecare toare de la orice cutie ce poartăpoate avea câte una! Tot ce marca NESCAFE BRASERO.: .
N im ic nu-i nou sub so a re ...T ot aşa şi-n povestea cu participatul: se trim it într-un plic cele trei folii protectoare de N ESCAFE BRA SERO , despre care vorbeam alături, pe adresa: C.P.97 O .P .68 Bucureşti, până la 16 octombrie 1998. V eţi prim i o cană! P entm siguranţa prim irii p licurilor, vă m găm să trim iteţi plicul recom andat.O cană roşie N ESCAFE îşi v a face apâriţia în viaţa dumneavoastră, schim bându-vă com plet perspectiva cu p riv ire la felul în care trebuie băută adevărata cafea solubilă!
p r o t e c t o a r e
” ----- ------- n n —« r
r r .T ! ' '
8 ) i o i 1 7 t p n r p m h r i a f O O Q W i W M D t W S * M * r A 'T ,C CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16; sîmbâlă 9-14; te l / tu 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: A D E V A R U L' _____eptembrie 1998 P i l B l L I C I T A T E limi-vineri 8-16; lei/lai3143-23; SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri8-16; tel/fa» 21-60-75. Cl<? C B g JJ
VA S V M f
M & m s v IA AfJPOAirif ILA NOI G Â SIŢI:'manuale şcolare,‘bibliografie şcolară, *rechizite, •caiete speciale, auxiliare,“cărţi, ‘antologii de texte literare, ‘teste de verificare, ‘ culegeri de probleme, ‘dicţionare, ‘atlase şcolare
VĂ AŞTEPTĂM LA URMĂTOARELE ADRESE:
str. Universităţii nn1 str. Gh. Doja nr.32 str. Horea nr. 69-97 str. Memorandumului nr.12 B-dul Eroilor nr.48 Complex Flora-Mănăştur
str. AVIaicu nr.2-4 str. Bucegi nr.15-Complex Union str. Zorilor nr.44 str. Donath nr.15 str. Fabricii nr.9-11 str. A.Vlaicu nr.1-3
GumparaK de Îs noi si veH m ma
satisfacţia unui ghiozdan pltn I
S o c i e t a t e C o m e r c i a l ăa n g a j e a z ă
SECRETARĂC o n d iţii: - cunoscătoare a limbilor engleză,
franceză, italiană şi operare PC.
o rg a n iz e a z ă
"BOGDAN VODĂ”în data dc 19 septembrie, la următoarele facultăţi:
1. Cu sediul în Baia-Marc slr.Universilâţiinr.23A, tel. 062/215530 fax: 062/215518
Facultatea de Management. autorizată în baza H.G. nr.442/31.07.1998
- învăţămînt de zi: 40 locuri- învăţămînt fără frecvenţă: 20 locuri
Facultatea de Drept. £.autorizată în baza H.G. nr.442/31.07.1998 |
învăţămînt dc zi: 150 locuri- învăţămînt fără frecvenţă: 75 locuri
Facultatea de Educaţie Fizică si Managementîn Snort. autorizată în baza H.G. nr.442/31.07.1998
- învăţămînt dc zi: 60 locuri LI. Cu sediul In Cluj-Napoca, slr.Clinicilornr.62, tel/fax: 064/ 191830, 431628
Facultatea de Management. autorizată în baza H.G. nr.442/31.07.1998
- învăţămînt de zi: 100 locuri- învăţămînt fără frecvenţă: 75 locuri
înscrierile sc fac în perioada 10-18 septembrie 1998, la secretariatele facultăţilor, între orele 9-19.
Pentru Facultatea de Educaţie Fizică şi Management în Sport, înscrierile se fac în perioada 7-15 septembrie 1998.Broşura de admitere sc poate ridica de la secretariatul facultăţii.
f l O P A T H E B M H O M A N l f tM AGAZIN - D E P O Z IT C lu j-N a p o c a
V Ă O F E R Ă :J ţevi m ultistrat SUPER PIPES (Pe - Al - Pe)
pentru apă rece, caldă şi încălzire |
J fitinguri alam ă *
J baterii sanitare
J robinete apă, gaz, încălzire «
J robinete industriale cu sferă
Potenţialii d istribu ito ri su n t ru g a ţi s ă n e con tac teze la:Tel.: 094-593000, Piaţa Mărăşti nr. 3, etaj I
lonunţ
m i ■
"BOGDAN V0DA”FACULTATEA
DE ŞTIINŢE POLITICE s SI ADMINISTRATIVE §9
înscrie în anul I de studiu candidaţi respinşi la concursul de admitere organizat la Facultatea de Ştiinţe
Politice şi Administrative a Universităţii ”BABEŞ-BOLYAI”,secţiile: ştiinţe politice, jurnalistică,
administraţie publică (inclusiv colegiu). N u s e p e r c e p e ta x ă d e în s c r ie r e .
Informaţii suplimentare la telefon 064/ 191830 sau ia sediul facultăţii,
s tnC lin ic ilor nr.62.R e c to r a tu l
Importator direct de membrane şl aditivi Industria cărnii caută REPREZENTANŢI COMERCIALIîn oraşul Cluj acoperind zona adiacentă
Cerinţe;• comportament dinamic, activ, • spaţiu de depozitare propriu
performant; minim 10 mp.•domiciliu stabil în zonă; • autoturism propriu;•telefon; • experienţă comercială. Ş
C.V. se va trimite către: £S.C. CIPER0 S.R.L
str. C-tin ARICESCU nr. 39, sector 1, Bucureşti sau fax 01/2307128. Informaţii la tel. 01/2307116 ________________________
ISUPERMARKET SORA1B-dul 21 Decem brie 1989 nr.5
ANG AJEAZĂ O vînzătoriO casieri - case de marcat;O lucrători comerciali fast-food, O bucătari
INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 197759, 194306.
,% \C £C
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca
organizează în data de 29.09.1998, ora 9 C O N C U R S
pentru ocuparea unui post de .♦ SECRETAR RELAŢII INTERNAŢIONAL^
iar în data de 30.09.1998, ora 9,C O N C U R S ■ ~ §
- pentru ocuparea unui post de • s♦ SECRETAR - DACTILOGRAF
- perioadă determinată.INFORMAU! LA TH1.F.F0N: 19.63.84 interior 237.
Magazinul de prezentare| F L A C Ă R A
s tr .S on ieşu lu i nr.2-12.ORAR
Luni-Vineri: 10-17 Sîmbătă: 9-13 (11791
F I R M A M I X T Aeditînd reviste de impact
pe piaţa româneascăo r g a n i z e a z ă C O N C U R S
pentru ocuparea următoarelor posturi;1. c o r e c t o r i (adaptare şi corectură texte)
Cerinţe: • absolvenţi (studenţi) ai Facultăţii de Litere, secţia Română principal sau secundar;• maximă seriozitate, capacitatea de a se adapta
unui colectiv tînăr, ambiţios;• experienţa în domeniu constituie un avantaj.
2 . s e c r e t a r ăCerinţe: • vîrstă între 22-30 ani;• studii medii sau superioare;• cunoaşterea limbii maghiare şi engleze;• experienţă în domeniu sau absolventă a unui curs de
secretariat;o cunoştinţe operare PC;• maximă seriozitate, capacitate de organizare,
posibilitatea adaptării unui program de muncă flexibilSe o feră:
■ salarii atractive;■ posibilitatea afirmării în cadrul unui colectiv tînăr,
dinamic.Persoanele interesate sînt rugate să se prezinte cu 1
curriculum vitaelasediul editurii, în str.SeptimiuAlbinii nr.79, începînd din data de 17.09.1998, între orele 12-16.
Pentru informaţii suplimentare sunaţi la 141282.
*
sc AVICOLA BUCUREŞTI SAF ilia la H D S ă liş te C lu j
Telefon 430912 '
GĂINI VII - 1,800 - 2,000 kg.- l a p re ţ de 2 2 .2 0 0 lei/cap.
COCOŞI VII - 2,800 - 3,000 kg. .- l a p re ţ de 2 5 .0 0 0 lei/cap.
Preţul include T.V.A. - ul. Vînzarea se face de la Ferma Sălişte.
Program zilnic: între orele 9-14.
ISUPERMARKET S 0 R A VANGAJEAZĂ
O lucrători comerciali fast-food,de p re fe rin ţă absolvenţi Liceu economic, alimentaţie publică, sau liceu industrie alimentară în anii 1996-97-98;
O casier - casă de marcat;O bucătariCererile se depun la magazinul SORA:
B -d u l 21 D e c e m b r ie 1989 nr.5, orele 8-16.
RELAŢII LA TELEFON 197759,194306.
d g ^ fJiU,~ PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: fa di-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-75-04; SUBREDACŢIA TURDA: i \. luni-vineri 8-16; tel/fai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; lel/fai 21-60-75.
f o i , 1 7 s e p t e m b r i e 1 9 9 8 ( 9
4 e e o t u mImder în distribuţia produselor alimentare de calitate
A N G A J E A Z Ă
Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
In c o n fo rm ita te c u Leg ea nr.137 /1995
C O N E L
sc ELECTRICA saSucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Cluj
anunţă în c e p e re a dem ersurilo r pentru obţinerea a c o rd u lu i d e m e d iu pentru următoarele lucrări:1. Instalaţie de încălzire si centralăi >
termică automată la C.D.E.E. Gherla. 2. Modernizare centrală termică
la G.D.E.E. Cîmpia Turzji.Eventualele sugestii sau reclamaţii se vor
depune la sediul A.P.M. Cluj, str. Dorobanţilor nr. 99. fmgs)
pentru filiala CLUJ
• motivaţie şi dinamism• experienţă minim 2 ani în domeniu• capacitate de lucru susţinută• spirit organizatoric• corectitudine şi seriozitate
Se o feră:■ salariu atractiv■ posibilitatea unei cariere într-o firmă în plină dezvoltare.
Pentru informaţii suplimentare sunaţi la 064/ 41-72-31 şi/sau trimiteţi C.V. la tel/fax:
164/41-72-31 pînă la data de 22 septembrie 1998.
O U C O M I M P C X
a n g a j e a z ă
• AGENŢI DE LIVRARE (cu experienţă,permis de conducere cat.B)
• OPERATOARE CALCULATOR fematii la sediul firmei: Avram Iancu nr.38
Telefon 195329,196668,192047.
sc INDUSTRIA SÎRMEI saCîmpia Turzii
hr.Lamiitoriştilor n r .l4 5 ,ju d .C lu j, c o d 3351 Telefon 064 /368661 - 6 6 6 , fa x : 064 /433881
O R G A N IZ E A Z Ă _ în data de 24.09.1998, ora 11LICITAŢIE PUBLICA CU STRIGAREPentru valorificarea următoarelor mijloace fixe: 0 Maşini de-trefilat 12 buc.0 Maşini de liţat 8 buc.0 încărcător frontal IF80 2 buc.0 Cazan CAF 100 1 buc. -s0 Cazan CR 16 2 buc. |0 Autocisternă transport combustibil
. 1 buc.0 Autocisternă TVD2 1 buc.Q Automacara 5 tone 1 buc.Q Microbuz Tudor 1 buc.0 Dacia 1310 Berlină 1 buc.înscrierile participanţilor la licitaţie se vor face
îfin corespondenţă letrică, telefon sau fax.^formaţii suplini en tare Ia telefon 064/368085.
' ■- - !
Preşedintele Consiliului de Administraţie
sc U N l A € f l s a' convoacă
Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorla data de 1.10.1998, ora 14, în sala de şedinţe
Carbochim, Piaţa 1 Mai nr.3, Cluj-Napocâ, cu următoarea ordine de zi:
1. Alegeri membri în Consiliulde administraţie.
2. Aprobare structură organizatorică.3. Aprobare vînzări active.4. Alegereamembrilor comisiei de cenzori.5. Diverse.
în cazul neîntrunirii- cvorumului legal, A.G.O.A. sereprogrameazăladatade2.10.1998, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. (2832js;
microINFORMATICA organizează interviu pentru angajări la compartimentul comercial.
Informaţii suplimentare şi Înscrierile la sediul firmei
i (iBiBat, str. Observatorului 1, bl. 0S1, et 1, sau la tel. 438328*
GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARA
CLUJ-NAPOCAStr.Bistriţei nr.21
face înscrieri pentruŞCOALA POSTLICEALĂ
în specialităţile• LABORANT ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ• TEHNICIAN PENTRU CONTROLUL
CALITĂŢII PRODUSELOR Informaţii suplimentare la Secretariatul
şcolii, telefon 14-43-87. I16S07)
SC NAPOCA PRESS saan g a jează u rg en t
V Î N Z Ă T O R I ş i V Î N Z Ă T O A R E
z i a r e , r e v i s t e ş i c ă r ţ i
Cererile se vor depune la sediul firmei din str.Napoca nr.16.
T e l e f o n : 1 9 - 7 3 - 0 4 . o r e l e 8 - 1 6 .
M agazinul din Str. Traian V uia
oferă o g a m ă largă de:
uniforme şcolare, covoare, textile,
încălţăminte, mercerie, cofecfii, căm ăşi, tricotaje, ciorapi, lenjerie,
parfumerie, articole d e uz casnic.
R A T EMagazinul de pe Str. Horea are pentru dumneavoastră rochii de mireasă la preţuri incredibil de mici şi multe alte articole !
Cumpărând în valoare de min. 300.000 lei beneficiaţi de
Firma de confecţii îmbrăcăminte pentru export R O M A U S SRL ,
angajează pe bază de concurşi §• şef atelier (brigaderă) şi C.T.C.; condiţii:
croitoreasă de înaltă calificare, cel puţin 5 ani vechime, studii medii.
• croitorese calificate şi persoane tinere, necalificate, cu înclinaţii pentru croitorie, în vederea calificării la locul de muncă prin curs de scurtă durată (interviu)
RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFONNR.435211 -STR.MAXIM GORKI NR.4 • secretară - dactilografă, cunoscătoare
de limba germană (scris, citit, vorbit), operare pe calculator (studii medii sau superioare).
sc A R G O S sacu sediu l in CIuj-N apoca, str.G ala ţi n r.20
A N G A J E A Z Ă
in g in e repentru compartimentul
mecano-energeticCondiţii: ♦ absolvent al Facultăţii de Mecanică,
specialitatea Utilaj tehnologic textil ♦ minim 3 ani vechime
Informaţii şi înscrieri pînă în data de 18 septembrie 1998, la sediul firmei, telefon 195292.
VINZARICUMPĂRĂRI
• V înd placaj dc d im ensiuni şi grosim i diferite la cele mai m ici p re ţu ri. Inform aţii la tel. 065/16- 10-34. (I9 I7 1 9 )
• A sociaţie dc locatari v inde 2 2 m etru cub i cherestea p en tru acoperişuri. Relaţii tel. 16-88-84. (194753)
• Vindem apartam ent 4 camere, excelent. Tel. 18-05- 16, după ora 18. (343790)
• Vînd vodcâ-rom 1/2 1, la preţul dc 3.850 Ici/sticla. Tel. 094/ 64-72-80; 092/51-76-20. (194794)
• Vînd ţuică de prune, mere şi caise. Tel. 41-55-22. (194805)
V înd apartam ent două cam ei c e n tr a l , f in is a t , 1 9 0 0 0 d o la i negociabil. Tel. 14-39-26 o ra 1( 20. (194830)
• V înd apartam ent 2 cam ei confort 1, str. M icuş nr. 8. T e 1 7 -1 8 -6 0 .(1 9 7 9 9 2 ) '
• V înd ap artam en t. 2 cam eri m obilat, etaj 2 d in 4 , M ărăşti, st D îm b o v i ţe i . T e l . * 1 3 -7 1 -1 5 (343803)
• V înd u rgent D ac ia b reak ş D acia papuc carosa tă . T el. 41-51 7 2 .(1 9 1 8 4 3 )
• V în d 30 a r i te re n în vecinătatea B ăilor “B ăiţa”, av înd u n f ro n t de 24 m la şo se a u a G herla-C Juj şi 10 H a teren arabil în t r - o p a r c e lă în a p ro p ie r e a o r a ş u lu i G h e r la p e ş o s e a u a G herla-F izeş. Tel. 064-24-16-42 ; 0 9 4 -6 2 -6 1 -4 2 .(1 9 4 8 2 5 )
• Vînd vilă ultrafinisată 470 mp construit, 1260 mp teren. Tel. 092-22-87-18. (194756)
• Vînd 3000 mp teren în localitatea Ciurtuci, Poiana Horii. Tel. 41-55-22. (194804)
• Vînd vilă în curs de finisare, 7 camere, apă, gaz, canal, curent, Zorilor. Tel. 094-54-98-21. (197987)
•' Vînd urgent Oltcit Club 11 TA, im pecabil, 1992- 39.000 km , ca rte de identitate . Tel. 16-26-80. (191808)
• Vînd autoturism VW Golf GL an de fabricaţie 1990, stare foarte bună.-Tel. 18-42-57. (191816)
• Vînd BMW 320i, an 1984, înmatriculat. Tel. 094-54-78- 67. (343774)
şi puteţi câştiga un excelent tricou “NIKE;t]
• V în d apartam ent 2 cam ere co n fo rt I Zorilor, parter, telefon , 2 4 .0 0 0 D M negociabil. T el. 15- 05 -28 . (191812)
• V în d u rgen t ap a rtam en t 3 cam ere confort I, p re ţ negociabil, v iz ib il în tre orele 16-20 z iln ic . T el. 18-11-56 între o re le 8-14 şi 1 8 -1 9 -3 5 în tre o r e le 1 6 -2 0 . (194722)
• V în d c a să în B a c iu s tr . P rin c ip a lă nr. 354, d o u ă cameTe, gaz , ap ă şi caroserie D acia b reak com pletă . (194768)
• V înd apartam ent 2 cam ere p lu s g a ra j, finisat şi m ob ila t în ca rtie ru l M ărăşti str. Jiu lu i n r. 4 bl. V 5 sc. I ap. 11 et. U t. V iz ib il z iln ic în tre orele 17-20. (194790)
• V înd T oyota C res id a 2 0 0 0 cm c 3000 D M , R enau lt 11D 1600 cm c 4000 D M , C itro en A X 1 124 cm c 5L 5000 D M ^C ilro en B X 14 R E 1400 cm c 60 0 0 D M . T e l. 4 1 - 44-92. (191822)
• V înd 2 fo to lii pat. T el. 1 9 -19 - 13 sau 19-01-52. (1 9 1 8 3 1 )
ÎN CH IRIERI
• Dau în chirie pe termen lung spaţiu u ltra c e n tra l p en tru b iro u r i-3camere+depen dinţe+depozit 110 mp. TeL 19-21-19 între orele 8-16. (191828)
închiriez două camere, bucătărie, baie, telefon, în casă particulară. TeL 15-79- 17 sau 16-17-55. (191790)• D au în ch irie 2-3 cam ere eta
1, G r ig o re sc u . T e l. 1 8 -0 5 -0 8 (191777)
• D au în c h ir ie 2 c a m e r i confort, u ltracen tral. TeL 19-98 2 8 .(3 4 3 7 9 5 ) ,
(10 ) ioi. 17 CPntPmhrîa IOOO D f ¥DW ¥jTmM‘TrA T"F * ' CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA IUKDA:V J P 1998 PLiBJ L i C IT A T E luni-ihieri 8-16; lei/lai 31-0-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fa* 21-60-7?. C§gg> Ol&Şj____
firma particularăAngajează cohtabil(ă)în următoarele condiţii:
* experienţă în contabilitate;* vîrsta maximă 35 de ani;* cunoştinţe operare PC şi limba engleză.Informaţii zilnic între
orele 8.15-21.00 la 1 telefon:.199351. §
DIVERSE
■ F irm ă producătoare angajează agenţi cu experien ţă in domeniul cosmeticelor. Tel. 064-14-17- 30. (343773)
• Angajăm vînzător pentru m agazin de piese auto. C ondiţii: cunoştinţe Andomeniul auto. Curriculum vitae poate fi depus pînă la da ta de 25.09:1998 la adresa: -str. Zorilor nr. 13. (343777)
• Executăm deratizări. Tel. 17-11-88 (191569)
• A ngajăm barm ane, ospătare, bucătăreasă, şofer, salar atractiv. TeL 15-71-47 orele 8-15. (191789)
• A ngajăm vînzătoare magazin confecţii. Str. Horea nr. 108. (191823)
• Grup Şcolar Industrial Energetfc, str. N. Pascaly nr. 2-4, organizează concurs în data de 30 septembrie, ora 13, pen tru ocupareaurm ătoarelor posturi: -un post fochist; -un post îngrijitoare; -două posturi pedagog; -un post supraveghetor de noapte. Informaţii suplimentare ia secretariatul şcolii şi la tel. 14-11-26. (191830)
1 Angajăm vînzător piese auto, salar deosebit. Tel. 41- 93-50. (194781)
Angajăm ospătar la My Time str. Napoca nr. 6-8 între orele 9-16. (194818)
Angajez brutar (bărbaţi- femel). Tel. 43-52-70. (194828)
• Aer condiţionat pentru maşini. Montaj, întreţinere şi încărcat. TeL 14-00-77, 092- 26-01-37. (197679)
• Efectuăm transport şi mutări cu autodubă 7,5 tone. TeL 14-00-77, 092-26-01-37. (197682) .
• Căminul Grupului ŞcolarForestier, Cluj-Napoca, str. Gării nr. 4 oferă cazare şi masă pentru elevi. Relaţii ia tel. 43-62-10. (343764)
• Socie ta te rom âno-am ericanâ a n g a je a z ă a b s o lv e n ţi de f a c u lta te . T rim ite ţi cu rric u lu m v itae la fax : 01-323-47-06; 01- 323-70-33 pentru dl. Popa Adrian. (191826)
• F irm ă eng leză angajează cu c a r te d e m u n c ă in d o m e n iu l în c ă l ţ ă m in te i : c ro i to re s e , c u s ă to r e s e . T e l. - 4 1 -5 3 -8 5 . (194653) -
• S C C a b rio SRL angajează v în z ă to a r e m a g a z in m ix t în G rigorescu . Inform aţii tel. 18-80- 55. (194770)
"• S o c ie ta te ■ c o m e rc ia lă a n g a je a z ă ,d is tr ib u ito r m arfă , se asigură sa la r atractiv şi carte de m uncă. In fo rm aţii tel. 43 -2 0 -4 6 o re le 9 -16 . (194774)
• SC A brazivu l SA angajează econom istă , v îrs ta m axim 35 de a n i . L a in te r v iu p r e z e n ta ţ i cu rricu lum v itae . Tel. 43-75-91 . (194807)
• In s titu tu l In im ii “ N icu lae
• In conform itate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Pengar SRL anunţă în c e p e re a d em ersu rilo r p en tru ob ţin erea autorizaţiei de m ediu pentru obiectivul atelier tîm plărie situat în H uedin str. H orea nr. 49. E v en tu a le le sesizări ş t sugestii
’ num ai pentru factorii de m ediu se vor depune la sediul A PM Cluj C a le a D o ro b a n ţi lo r n r . 99 . (194822)
• G ru p 'Ş c o la r In d u s tr ia l T ransporturi, organizează licitaţie
' pentru închirierea unui birou şi o clasă de curs; deşeuri alim entare de la can tina liceului, str. Bistriţei nr. 21. L icitaţia are loc în data de23.09.1998, (194808)
• P isicu ţe caută stăpîn. TeL 13- 53-85 după ora 18. (1947.91)
• N um iţii Pop Ioan şi P op L ina sîn t c ita ţi la Judecătoria Dej, în dosar n r . l 9 0 i / l 998, prom ovat de num iţii C iceo M arius şi C iceo A n g e la p e n tru te rm e n u l de judecată în data de 17 septem brie, aceştia av în d calitatea d e pîrîţi. (4670198)
• în conform itate du Legea n r.137/1995 Falup V aleriu anunţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p e n tru o b ţin e rea autorizaţiei d e m ediu p en tru obiectivul, ex tindere casă şi an ex e gospodăreşti s itu a t în O cn a D ej, s tr.V înâtoru lu i n r.6 . E v en tu a le le sesizări şi sugestii, num ai pentru factorii de m ediu, se vor depune la sediul A PM Cluj, C a le a D o ro b a n ţ i lo r n r .9 9 . (4670197)
In co n fo rm ita te c u Legea
• M editez- lim ba rom ână şi g ra m a tic ă p e n tru e le v i. S tr . Răşinari nr. 4 bloc, etaj V ap. 22. (191829) ■
• Inginer constructor autorizat M LPA T, ofer servicii: responsabil cu execuţia şi diriginte de şantier. TeL 15-67-57, (197979)
PIERDERI• Pierdut ecuson control
RATUC nr. 132 pe numele de Mărcuş Ionel. ÎI declar nul. (191827)
S lăncio iu C lu j, anunţă scoatereala co ncu rs a u rm ătoarelo r postu ri: ■ n r - 1 3 7 /1 9 9 5 C ic e u R o m u lu s
2 posturi d e asisten t m edical în ** cadrul sec ţie i de terapie in tensivă c o ro n a r ie ri , 1 p o s t de a s is te n t m e d ic a l în c a d ru l C lin ic ii de C hiru rg ie cardio-vasculară, 1 post d c a s is ten t m edical tem porar în cadru l C lin ic ii dc Cardiologie (2 a n i ) , l p o s t d e b r a n c a rd ie r tem p o ra r (1 an ). C oncu rsu l va avea Ioc în d a ta de 5 octom brie 1998, o ra 10, la sediul unităţii.R ela ţii su p lim en ta re zilnic în tre o re le 8 -1 5 la B irou l R e su rse - U m ane. TeL 19-95-77. (194817)
• ’ M agazinu l M ondo angajează shop assisten t. Condiţii: v îrsta 22- 30 an i, cu n o ş tin ţe o p era re PC , e x p e r ie n ţă în d o m e n iu l e le c tro te h n ic ş i e le c tro c a s n ic .In terv iu l v a avea loc în data de 22 .09 .1998 Ia M agazinul M ondo str. M em orandum ului nr. 11, orele 12. C u rricu lu m vitae v a -fi depus la m agazin . (194819)
GRUPUL ŞCOLAR TRANSPORTURI CF Cluj-Napoca
o r g a n i z e a z ă Î N S C R I E R I §în perioada 15.09 - 21.09.1998 pentru g
şcoala de maiştri electromecanici auto,"curs seral.
Relaţii suplimentare la Secretariatul şcolii şi la telefon: 144687sau 145415.
î^o h u n t1 d c v în z o r c ^B a n c a d e C re d it C o o p e ra t is t
B A N K C O O P S AS u c u r s a l a C l u j
scoate la vînzare prin LICITAŢIE PUBLICĂ «, cu strigare, fără preselecţie:
O Apartament 3 camere, str.Tamiţa nr.6- preţ strigare - 37.000.000 lei;
O Casă cu teren, str. Secerătorilor nr.4- preţ strigare - 500.000.000 lei;
© Fermă zootehnică, com.Sîmpaul, jud.Cluj- preţ strigare -1 .353.000.000 lei.
Licitaţia va avea loc în data de 24.09.1998, ora 10, la Tribunalul Cluj, camera 10 (executori judecătoreşti). Garanţia de 10% din preţul de pornire a licitaţiei se va depune în contul nr.35660888001642, deschis la Bankcoop S.A. Sucursala Clui, str.Matei Corvm nr.4, pînă Ia data de 23.09.1998.
Orice relaţii suplimentare pot f i obţinute to telefon 194299 interior 15.
a n u n ţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru ob ţinerea au to rizaţie i de m ediu pen tru obiectivul extindere ş i c t a ja r c c a să + a n e x ă g o s p o d ă re a s c ă s i tu a t în D e j, s tr.L .R cbrcanu nr.30. E ventualele sesizări şi sugestii, num ai pentru factorii dc m ediu, se v o r depune la s e d iu l A P M C lu j , C a le a D oroban ţilo r nr.99. (4670199)
• în co n fo rm ita te cu L egea n r.137 /1995 Crişan M aria anunţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru o b ţ in e r e a a c o rd u lu i d e m ediu pen tru ob iectivul casă şi m agazie m a te r ia le s itu a t în s tr .P ru n u lu i n r.30 T urda . Eventualele sesizări şi su g estii, num ai pentru factorii de m ed iu , se vor depune la sediul A P M C lu j, C alea D oroban ţilo r n r.99 . (4670081)
■ în conform itate cu L egea nr. 137 / 1995 Losonti Ioan anun ţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru o b ţin e re a autorizaţie i de m ediu p en tru (jbiectivul construcţie casă fam ilia lă , parter, situat în judeţu l C luj, sat Bonţida, com una Bonţida nr. 362 str. Principală. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de m ediu se v o r depune la s e d i u l . A P M C lu j C a le a D oroban ţilo r nr. 99. (194820)
• în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995 M ăcicăşan G rigore şi G aloş L iviu, Bl. I I , str. M ehedinţi n r . 4 a n u n ţă în c e p e re a d e m e rsu r i lo r p en tru o b ţin e re a a c o r d u lu i de m e d iu p e n tru obiectivul “Construirea a 8 garaje” situ a t în str. Bucegi n r . 15, între bl. A 3 şi A 4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de m ediu se vor depune la sediul A P M C lu j, Calea D orobanţilor nr. 9 9 .(3 4 3 7 9 3 ) -
• în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995 Căcaina D elia anunţă în c e p e re a d em ersu rilo r p e n tru o b ţ in e re a aco rd u lu i d e m ed iu pen tru obiectivul “C asă de locuit” s i tu a t în lo c a lita te a R ă sc ru c i. E v en tu a le le sesizări- şi sugestii num ai pentru factorii de m ediu se
‘v o r depune la sediul A PM Cluj, C a le a D o ro b a n ţi lo r n r . 99 . (343802)
• A ngajăm ospătar, str. E roilor 10. (343796) -
• : S o c ie ta te c o m e rc ia lă , angajează strungari, frezori, CTC- ist, găuritori, ingineri M U . V îrsta m ax im ă 38 ani. T el. 43-60-11. (343761)
• P ierdut carnet de student pe num ele Câmpean D ana N icoleta. îl declar nul. (191839)
• P ierdut autorizaţie persoană fiz ică pe num ele P o p L iv iu cu n r .l 1119/2.09.91. O declar nulă. (4670200) - .
• P ierdut contract locuinţă, fişă s u p r a f e ţe i p e n u m e le B u z a s i M a g d o ln a . S e d e c la r ă n u l . (191841)
• ’ SC Frulim pex SRL p ierdu t certifica t de înm atriculare eliberat de O ficiul C om erţului. Se declară nul. (194803)
• P ierdut carte identitate seria C 472086 C J 56 L IV . O declar nulă. (194809)
• Pierdut cod fiscal nr. 6297084 p e num ele N egru D orin. îl dec la r nul. (343791)
• P ierdut carnet de studen t pe num ele H erm an Ild iko . îl declar nul. (343792)
• P ierdut cod fiscal nr. 312770 p e num ele Pentek T ibor. îl declar nul. (3 4 3 7 9 8 )______________’ -
DECESECOMEMORĂRI
• Cu adîncă du rere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, soţ, socru şi bunic COPÎNDEAN OLIVIU,'în vîrstă de 74 ani. Înmormîntarea va avea loc la Capela Cimitirului Central, în data de 18 septembrie, ora 12. Dumnezeu să-l ierte şi să- 1 odihnească în pace. Familia. (194821)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferin ţă a scumpului nostru soţj tată, socru şi bunic GARBA IOAN, în vîrstă de 74 ani. Înmormîntarea va avea loc vineri 18.09. 1998, ora 13, la Cimitirul Central Cluj. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (194826)
• Cu adîncă durere anunţăm încetareafulgerătoare din viaţă, a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, CRIŞAN DUMITRU, în vîrstă de 63 ani, din satul Cium ăfaia. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 18 septembrie 1998 ora 12 în satul Ciumăfaia. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndolială . (343800) \
• Sîntem alături de colegul nostru Chidean Victor în marea sa durere, pricinuită de moartea tatălui. Colegii şi dirigintele clasei a X-a D G rup Şcolar Agricol. (191832)
• Un ultim şi pios omagiu celei care a fost vecina şl locatara noastră MĂLIN AŞ MARIA. Locatarii de pe str. Buşteni nr. 9. (191840)
• Sîntem alături de colegul nostru Eugen Câmpean şi ne exprimăm în treagacompasiune pentru greaua pierdere pricinuită de decesul tatălu i. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul SC Telezimex SRL. (194787)
• Sîntem alături dc colegul nostru Niloş Ioan în aceste clipe grele p ric inu ite de pierderea mamei soacre. Sincere condoleanţe. Colegii din DGFPCFS Cluj. (191842)
• Jn treag a noastră compasiune domnului Gârba Teodor, administrator la SC Central SA pentru pierderea ta tă lu i drag. Biroul F inanciar-C on tab ilita te - RevizorL (194813)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi cum nat, CHIDEAN VASILE în vîrstă de 54 ani. Înmormîntarea va avea loc vineri, 18 septembrie 1998 ora 12 Ia C im itiru l din M ănăştur. Dumnezeu sâ-i odihnească în pace. Familia. (343804)
• Sîntem alături de Ionel în aceste clipe triste pricinuite de moartea VIORICÂI, pe care am iubit-o şi respectat-o şi care ne va lipsi nespus. Fam ilia Mocan Viorel. (194815) .
• Sîntem alături de familii G ârba Teodor în marea durere pricinuită de p ie rd e re a ' tatălu i drag. Colectivul Raionnlni Electrice Magazinul Central. (194827)
• Sincere condoleanţe familiei Mălinaş la moartea mamei, bunicii şi soacrei dragi, MĂLINAŞ MARIA. Dumnezeu să o odihnească. Familia. Păcurar Stelian şi Lotte. (194789)
• S incere condoleanţe colegei noastre Chindean
. Cătălina la decesul soţului Colegele de ia Laboratorul SMFO SC Terapia SA, (194829)
• Draga noastră mătuşă, MAMA-ICA, nu mai este dar sfaturile şi bunătatea ei vor rămîne veşnic în amintirea noastră. D ănuţ şi Zoe. (194793)
• Cu nespusă durere nt despărţim de cea care â fosi iubita şi nepreţuita noastri prietenă şi naşă HÂRŢA> V IO RICA, cea care ne-t părăsit discret, aşa cum i tră i t , lăsînd în urm a si imaginea chipului său blîni şi bun. Familia Niculesei, (194831)
» Cu durere în suflet sîntem alături de familia îndurerată la trecerea în nefiin ţă a iubitei noastre .naşe VIORICA HÂRŢAN. Finii Rodica, Roxana şi Adrian. (194796)
• Un ultim şi pios omagiu celei care a fost un suflet deosebit , VIORICA HÂRŢAN. Dumnezeu s-o odihnească! Condoleanţe familiei. Adriana şi Sergiu Romanţau. (194797)
• Dragă Ionele, sînteu a lă tu r i de tine odată ti plecarea lui VIORICA, dintn noi. îi dorim odihnă şi pici veşnică. Să-i fie ţărîna uşoară Familia Fârăianu. (343799)
• Au trecut 6 luni de cînd ne-a părăsit iubitul nostn j soţ,- ta tă , socru şi bunic MUREŞAN IOAN. Nu fc J vom uita niciodată. Buusl Dumnezeu să te odihnească b pace. Soţia Lizica, copiii Remus şi Dorin cn familiile (191825) .
• R egretăm profund trecerea în nefiinţă a iubitei noastre VIORICA HÂRŢAN. Nu te vom uita niciodată. Condoleanţe familiei. Maria şi Constantin Ştefănescu. (194798)
* Sîntem alături de d-na Nini Comşulea în marea, durere cauzată de moartea1 mamei sale dragi. Condoleanţe familiei. Ica Coldea şi Irina Iordâchescu. (194799)
• La 6 ani de la trecerea îi nefiinţă a scumpului nostn profesor doctor ioginci ANDREI ALBU, cu aceci! profundă durere şi veşnici iubire în acest septembrie îf care ar fi împlinit 70 de ani îl aducem în amintirea celor care l-au cunoscut şi iubit. Dumnezeu să-I odihnească ii pace! Familia. (194766)
* Un gînd de pioasă aducere aminte pentru dragul nostru bunic şi ta tă socru GÎRBA IOAN, acum la trecerea în nefiinţă. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Florica şi nepoţii Florin şi Carmen. (194801)
• Astăzi se împlinesc doi ani de cînd iubita mea fiica TICHY AURORA- LĂCRIMIOARA, s-a dus pt I drumul fără întoarcere. Vei rămîne veşnic în inima mea. ; Mama îndurerată. (194786) 1
• Un ultim omagiu locatarului nostru’ BAKO DEZSO şi sincere condoleanţe familiei. Asociaţia de locatari str. . Migdalului nr. 1. (194802)
» Prezent mereu ib , gîndurile şi sufletele noastre | aducem un pios omagiu, însoţit de lacrimi şi flori, acum la împlinirea unui au de' la dureroasa despărţire de dragul nostru ta fi, bunic, socru PICHI MORA. Fie ca sufletul Iui bun şi dragostea cu care ne-a înconjurat sa se odihnească în P*ce‘ Parastasul de pomenire vs avea loc duminică, ora 12,30, la Biserica “Schimbarea la Faţă”. Familia. (194792)^_^
• C onsiliul de Administraţie al SC Central, este alături de colegul nostru Gârba Teodor, in aceste clipe grele cauzate de pierderea tatălui drag GÂRBA IOAN. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Consiliul de Administraţie. (194810)
• Sincere condoleanţe familiei G ârba Teodor la trecerea în eternitate â tatălui şi socrului drag,'GÂRBA IOAN. Odihnească-seîn pace. Marius Maier. (194811)
• Au trecut 6 luni de lacrimi şi durere de cînd J dragul nostru tată, socru şi bunic, NICOLAE MURZA, căpitan comandor, a trecut in nefiinţă. Dumnezeu sa-1 odihnească în pace. Familia îndurerată. 1343783)
• Sîntem alături de colegul nostru G ârba Teodor în aceste mom ente greie pricinuite de moartea tatălui drag. Biroul OPS, Comercial şi Secretariat. (194812) • Mulţumim tuturor ceior
care au fost alături de noi in marea pierdere a scumpei noastre mame, ?°*c ’ soră şl bunică BESOIU ELENA. Familiile Mureşan şiBesoiu. (*'m<>7)
--------------— . . .17< • > ' ' ' '
. • Sîntem alături de colegul nostru G ârba Teodor în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii Magazinului Central -parter. (194814)' ¥ 9 f f #■* i ■ f 9 + * 9 1 * 9 t V 9 '
âilcfiîlul~ PUBLICITATE
s.c. BRDETA INDUSTRIAL s . r . l .R E P R E Z E N T A N Ţ Ă C O N T A C T O A R E B U Z Ă U
D IS T R IB U IT O R A L P R O D U S E L O R F IN C A D R Ă O Ă Ş A N I, T U N G S R A M
D IS T R IB U IT O R D E T E R G E N Ţ I Ş I A D E Z IV I H E N K E L
D IS T R IB U IT O R U N IC V O P S E L E A R C O IT A L IA
V I oferi o gamă Urgâ de produse de ns Industria]:(echipament PSI, echipament de lucru şl protecţie: sttagătoare, salopete, halate.dzme pentru diferite medlt Ijucand protecţie piele, toata gamade mănuşi de protecţie, centuri siguranţă, şorţuri diferite, veste avertizoare, ochelari de protecţie diferiţi, echipament complet sudură ; -
I cabluri, conductori electrici, contactoare, corpuri de iluminat, aparataje şl dispozitive electrice ;I truse scule diferite, truse sudură, diferite furtune, tuburi PVC, cricuri hidraulice; _I ţevt bare; tablă tnax. discuri dc debitat, şm lrghd:( tablă zincată şt de aluminiu, ţevi Instalaţii diferite dimensiuni;(electrozi dc fontă. SupertU lin. Superbazici. Favorit şl In o x ;(vopsele zugrăvit pentru Interior şl exterior, vopsele pentru lemn şi metal, import Italia ; accesorii pentru vopsit; (detergenţi casnici şi Industriali HENKEL, săpun protecţie, de toaletă şl semltoaleti;I materiale de construcţii .
CONFECŢIONEAZĂ î n a t e l i e r u l p r o p r iu haine de lacra ca an design p licut. care pot fl personalizate cn sigla solicitată
prin broderie san Imprimare termotransfer.
IRESA: Cluj-Napoca, str.Meserillor nr.23 telefax:437434,437762,437601 e-mall:brieta ©dntcj.ro# ORAR: luni-vineri 7.00 - 18.00 , aâmbiti 7.00 -12.00 y
sc F E L E A C U L s a
cu sediul în Cluj-Napoca, str.G-ral Vasile Milea nr.12
SC O A TE LA LIC ITA ŢIEu rm ăto are le m ijloace de transport:
• ARO 240 D -1 buc.• Autocamion TIR 16 tone - 1 buc.e Autoizotermă SAVIEN 6 to. - 3 buc.• Motocar cu platformă -1 buc.0 Autopompă TV - 1 buc.i Remorcă basculantă -1 buc.Licitaţia va avea loc la sediul societăţii îniecăre zi de luni din săptămînă, la ora 11.ieiatii suplimentare la telefon: 198571 int.36
sau 437401 int.122.
A TENŢIE PROPRIETARI! A VEŢIUNTEREN? VREŢI
* SĂ-I VALORIFICAŢI I POTENŢIALUL? Sunaţi la: 01/20.20.333Firma de media QIB caută să închirieze terenuri situate la intrarea în oraşul dumneavoastră pentru amplasarea de panouri publicitare.
TE CARACTERIZEAZĂ DINAMISMUL, ÎŢI PLACE , SĂ CĂLĂTOREŞTI?I F irm ă de media QIB doreşte o colaborare pentru identificarea locurilor de am plasare a panourilor publicitare în oraşul tău şi în împrejurimi.Sună la: 01/ 20.20.333
kG E N ŢIA D E P U B L IC IT A T ECE
o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e
s e r v i c i i d ş p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e
î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă mai r ysimpluau s e p o a t e !
nstan(a
1 D E V Ă R U L d e C l u j ,Napoca nr. 16, tel/fax: 064/19-73-04
Wu a v ă a s ig u ra in c o n tin u a re un a b o n a m e n t la z ia ru l
1 puteţi adresa directredacţia darului, str.Napoca nr.16. A D E V A R U L
d a C t u j
DIVERSE joi, <7 septembrie <998 (llj~|
Greva de la Unirea rămîne Tn ceată ._ %Muncitorii şi-au primit ieri dupa-amiază salariul restant- M uncitorii de la SC Unirea SA condiţionează ieşirea' din g revă cu d em is ia directorului general Dan Radu Marfievici. A cesta n ic i nu se g în d eşte să renunţe la postul său ş i ,de asemenea, refuză s ă facă d ec laraţii p re s e i -
sută. utilaje pentru export. Unul dintre acestea, pentru netezirea betonului, este vîndut pe piaţa
Timp de două zile, muncitorii de la SC Unirea SA au refuzat începerea lucrului, cerînd cu insistenţă demisia directorului general al societăţii. Acuzînd proasta acţiune de manageriat a
conducerii, sindicaliştii şi-au petrecut ziua de ieri în curtea întreprinderii sau prin ateliere. Liderul Sindicatului Liber de la Unirea, Ioan Dolha, a declarat că muncitorii sînt nemulţumiţi şi de întîrzierea sistematică a plăţii salariilor. Dolha susţine că nu le- au fost plătite nici sumele pentru avansul din data de 27 august. Totuşi, ieri, în cursul după- am iezii, salariaţii au fo st remuneraţi şi au plecat acasă, afirm ă expertul F P S Ovidiu Mureşan. Mureşan nu ştia dacă azi, muncitorii vor intra în ateliere pentru a se apuca de lucru sau vor continua acţiunile de protest.
Directorul general al societăţii, Dan Radu Marfievici, a refuzat
categoric să stea de vorbă cu presa, motivînd că aşteaptă o delegaţie din Olanda.■ Tot mîine, Radu S â rb u ,
directorul FPS Cluj, are termen pentru prezentarea unor soluţii la cererile sindicaliştilor de la Unirea pentru majorarea salariilor cu 2 2 procente din luna septembrie şi cu 30 la sută din octombrie. în cazul în care FPS , deţinător a 74 procente din acţiuni, nu va acorda majorările cerute, sindicaliştii de la Unirea vor dedanşa conflictul generai de muncă. Dolha afirmă că salariile nu au fost indexate anul acesta. In schimb, societatea a intrat în restructurare, iar 150 de salariaţi au fost d i s p o n i b i l i z a ţ i începînd cu data de 1 5 august. S u rse autorizate din sindicat afirm ă că imediat după disponibilizări au fo st angajate alte persoane, un domn la magazia de ambalaj- p ie se finite şi o domnişoară la atelierul de vopsitorie.
Sindicaliştii au alte nelămuriri legate de preţul de desfacere ofertat pentru piaţa internă de către FPS la unele dintre utilajele produse la Unirea.Societatea produce, în proporţie de 95 la
externă la sum a de aproximativ 1 , 5 milioane lei, dar, afirmă Dolha, FPS propune pentru piaţa internă, preţul de... 2 1 milioane lei.
Liderul d e s in d ica t ş i-a reafirmat ieri disponibilitatea pentru restructurare, dar numai cumulată cu revocarea şi numirea unei noi conduceri. Dolha nu s-a putut abţine s ă exc lam e cu năduf: .Guvernul vrea s ă ne termine”!
A. M.
Prima bancă particulară din România, între a li si a nu fi* i
urmare din pagina 1
de miliarde de lei. Din 49 de sedii pe care le deţine banca, doar 25 funcţionează, restul fiind „în conservare”. Oricînd aceste sedii pot fi redeschise, cu condiţia să lucreze în profit.
Apărătorii, în instanţă, ai BDF vor pleda „nevinovat”, adică pentru respingerea recursului BN R şi pentru rid icarea suspendării activităţii băncii. Tn eventualitatea în care BNR ar avea cîştig de cauză, sentinţa T J . Cluj se casează şi începe.
re ju d ecarea. C o n d u cerea administrativă a BDF apreciază că, în orice eventualitate, Legea 83/1998 (a falimentului băncilor) nu poate fi aplicată la BDF. Preşedintele T.J. Cluj, domnul Ioan F. Pop, a apreciat, ieri, că
•în mod normal ar fi de aşteptat ca instanţa să se pronunţe în favoarea planului de redresare, astfel îneît BDF să-şi poată relua activitatea. BDF are în cont o sumă considerabilă, care creşte în fiecare zi. Or, pentm înfiinţarea unei bănci comerciale, acum, sînt necesare 50 de miliarde de lei.
„Dacă nu ar fi fost suspendată activitatea băncii, BDF a r fi cîştigat încă 1 0 0 de miliarde de lei”, a apreciat preşedintele T .J., Ioan F. Pop. Recursul Băncii Naţionale a Rom âniei a fost strămutat de la Curtea de Apel Cluj la cea din Braşov, deşi grupul din B ra şo v a fost suspectat de partizanat politic în luptele declanşate, în 1995, în interiorul BDF. O ştire de ultimă oră informa c ă grupul de investitori israelieni, împreună cu Blocul naţional Sindical (?!) vor să salveze BDF, cu condiţia sentinţei falimentului. Confederaţia sindicală s-a asociat cu firmele israeliene în scopul înfiinţării unui fond privat de pensii, de asigurări sociale şi de săn ătate pentm membrii de sindicat, şi a cumpărat acţiuni BDF.
S O S m e d ic a m e n te le !
Farmaciile din Cluj nu mai pol credita Sănătatea• D.S. Cluj are datorii de 30 de miliarde de lei. D irectorul Şerban R ădulescu
stă cu pălăria întinsă după banii de la B ucureşti •C riza de m edicam ente producători. Din tot acest lanţ al
slăbiciunilorcompensate ia proporţii pe zi ce trece. Farmacie după farmacie refuză să onoreze reţetele compensate, pentm simplul fapt că nu mai pot achiziţionş aceste produse. Pacienţii colindă mai toate unităţile ca-să-şi'găsească un medicament mai ieftin.
Direcţia Judeţeană Sanitară Cluj are o datorie către furnizorii de medicamente şi materiale san itare de aproape 30 de m iliarde de lei. In ciuda asigurărilor date sâptăm îna trecută de ministrul Sănătăţii, nici pînă ieri nu erau achitate facturile din luna mai şi în unele cazuri chiar pe martie. Restanţele la medicamentele com pensate, care se distribuie prin farmacii, trec de 4,5 miliarde de lei, iar la materiale sanitare datoria este de 18 miliarde de lei. Alte 7 miliarde de lei provin din alte datorii.
La mai multe farmacii din centru şi din cartiere ni s-a dat acelaşi răspuns. Medicamentele compensate nu se mai eliberează pentru că nu mai au bani cu ce s ă - ş i achite datoriile că tre furnizor, unele depozite refuzînd să mai păsuiască farmaciştii, pentru că, mai departe, aceştia, sînt strînşi cu uşa de către
are de pătimit bolnavul. In întrunirile avute, membrii Colegiului farmaciştilor nu au putut să ia nici o decizie, rămînînd ca fiecare farmacie să facă cum crede. Preşedintele colegiului, d-na Polinicencu, ne- a declarat că nu este rea voinţă din partea farm aciştilor, d ar a c e ştia nu mai pot cred ita sănătatea, în condiţiile în care pentru a sup ravieţu i fa c împrumuturi la bănci cu o dobîndă ucigătoare. „în general, nu se eliberează reţetele scumpe. Din păcate, lista m edicamentelor compensate este făcută cum e făcută şi cuprinde foarte puţine produse ieftine. In plus, la cele patru farm acii de sta t din
municipiu mai apare şi problema medicamentelor gratuite. Totuşi, în unele cazuri critice se mai eliberează medicamente”, a mai precizat d-na Polinicencu.
Directorul D JS Ş e rb a n Rădulescu ne-a declarat că are ştiinţă despere situaţia critică din sistemul farmaceutic, dar aceasta nu depinde de el, iar în momentul în care primeşte banii, direcţia îşi va onora imediat datoria. „Eu aştept. Stau cu pălăria întinsă numai să primesc banii şi apoi o deşart”, a subliniat directorul Rădulescu.
A cesta p le a c ă a s tă z i la Bucureşti şi va încerca un lobby în favo area Clujului pentru primirea banilor.
L.P.
Ultimul concurs pentru absolvenţii clasei a Vlll-a a început IeriIeri, Ia Liceul Unirea, a început cea de a treia sesiune de
admitere la şcolile profesionale în meseriile de frezor, strungar tîmplar, electrician, confecţioner piele. Subiectele primei probe, la Limba şi literatura română^ au fost făcute de către Inspectoratul Şcolar. La primele concursuri au rămas neocupate 164 dc locuri (114 Ia secţia română şi 49 la cea maghiară). Pe locurile rămase, concurează 80 de candidaţi, din care 77 sînt la secţia română, iar la secţia maghiară numai trei. G .M .
M jo i, 1 7 sep tem brie ! 9 9 8 SPORT A D E V Â R U rcBe CBajB
[CUPA UEFA ADRIAN ILIE {PENTRU VÂLENCIA) Şl VIOREL MOLDOVAN
(PENTRU FENERBAHCE) AU MARCAT GOLURI DECISIVE PENTRU ECHIPELE LOR
M a rţi s -a u dispu ta t p a r tid e le p r im e i m anşe a tu ru lu i în tîi a l Cupei UEFA. D acă am ănu n te despre ech ipele rom âneşti angrenate în com petiţie p u te ţi afla din ce le d o u ă note a le ce lo r d o i co leg i a i noştri, să trecem în revistă rezultatele, cu m en ţiu n ea că F en erbah ce datorează victoria asupra Parm ei p rin go lu l m arca t d e rom ânu l M oldovan în m inu tu l 25:
* Lodz-AS Monaco 1-3* FC Argeş - Celta Vigo 0-1* Brann Bergen- Werder Brcmen 2-0* Silkeborg-AS Roma 0-2* Dinamo Moscova-Skonto Riga 2-2* Liteks Lovetsch-Grazer AK 1-1* Steaua Roşie Belgrad-Metz 2-1* Willem Tilburg-Dinamo Tbilisi 3-0* Betar Ierusalim-Glasgow Rangers 1-1* Fenerbahce-Parma 1 -0* Sigma Olomouc-Olimpiques Marseille 2-2* Schalke 04-Slavia Praga 1-0* Fiorentina-Hajduk Split 2-1* Kosice-Liverpool 0-3* Maribor-Wisla Cracovia 0-2* Servette-TSKA Sofia 2-1* Ujpest Budapesta-FC Brugges 0-5
* Vitesse Amheim-AEK Atena 3-0* FC Ziirich-Anarthosis Famagusta 4-0* Spartak Praga-Real Sociedad 2-4* Steaua-Valencia 3-4* Vejle BK-Betis 1-0* Aston Villa-Drammcn 3-2* Girondins Bordeaux-Rapid Viena 1-1* Leeds-Funchal 1-0* Udinese-Bayer Leverkusen 1-1* VfB Stuttgart-Feyenoord 1-3* Blackbum-Lyon 0-1* Sporting Lisabona-Bologna 0-2 .* Vitoria Guimares-Celtic Glasgow 1-2* Atletico Madrid-Obilic Belgrad 2-0 Ultima partidă a primei manşe a tumlui întîi al
Cupei UEFA, Anderlecht-Grasshopper Zurich, s-a disputat ieri seară. (C.B.)
“Steliştii" au marcat cinci goluri, dar Steaua a pierdut cu 3-4ST E A U A - VALENCIA 3 -4 (1-2)
• Stoichiţâ promitea înaintea partidci'anihilarca “Cobrei” şi a celor doi fundaşi laterali: Angulo şi Carboni. Vorbe în vînt pentru fraieri şi neştiutori! Adrian llie a “muşcat” dc două ori în minutele 11 şi 23, iar Angulo - reţineţi, rezerva lui Angloma, suspendat pentru acest joc - în minutele 68 şi 88.
• Steaua a încasat trei goluri în superioritate numerică, ceea ce spune mult despre capacitatea organizatorică a jocului. Linia mediană construieşte bine şi cu folos, dar uită să facă pasul înapoi, în timp ce defensiva (Steaua nu i-a putut folosi pe Răchită şi M atei, am bii suspendaţi), săraca de ca!, păcătuieşte prin neştiin ţă. Bclodcdici, llie Dumitrcscu şi Dcnis Şerban, fosile vii într-o
echipă care riscă, acum, după eliminarea din Cupa UEFA, doar să arbitreze lupta pentru titlul dc campioană.
• Timp dc zece minute meciul a fost întrerupt din cauza căderii re ţe le i dc tensiune, lucşii . nocturnei ncpermiţînd disputarea partidei în condiţiile impuse (le UEFA.
• Unica satisfacţie vine din partea tînărului Linkar, folosit de Mihai Stoichiţă pc postul de coordonator. La foarte scurta sa experienţă internaţională, Linkar s-a achitat cu brio de noul rol impus de tehnicianul a cărui
. viaţă la Steaua se apropie cu paşi mari şi repezi de sfîrşit.
• Publicul de pe Ghencea a îngurgitat cu scîrbâ reuşitele lui Adi llie, huiduit în permanenţă de g loata “Armatei U ltra”,
infectă pînă la cer, murdară şi vulgară pînă la al ei căpitan de echipă. Lăcătuş a confirmat zecile de articole publicate de jurnaliştii francezi la adresa poporului român. Bravo Gipsy!
Codin SAMOILĂ
Z i t r i s t ă d e t o a m n ă î n “T r i v a l e »
F.C. ARGEŞ - CELTA VIGO 0-1 (0-1)Arhiplin, marţi dupâ-amiazâ, stadionul din
‘Trivale”, la partida dmtre formaţia piteşteană şi echipa spaniolă Celta Vigo, în prima manşă a turului întîi al Cupei UEFA. Am fi vrut, ca de obicei, să vă prezentăm o cronichetă pe baza celor vizionate pe micul ecran. Numai că, marţi, PRIMA TV n-a mai transmis partida şi am rămas tributari transmisiei radiofonice. Din păcate, emisiunea Radio Actualităţi ne-a pedepsit obligîndu-ne să-l ascultăm timp de 90 de minute şi mai bine pe imposibilul llie Dobre. Cu ce sîntem noi ascultătorii vinovaţi ca să ascultăm această “maşină de tocat cuvinte? Am rezistat o oră şi jumătate sperînd să dibui niscai date despre prestaţia celor două echipe. Le-am dibuit înaintea începerii reprizei secunde cînd intervievat despre joc,
ex-antrenorul Ştefan Vasile (79 de ani), cel care l-a descoperit şi lansat pe orbita planetei Fotbal pe Nicolae Dobrin, a spus despre FC Argeş câ joacă static şi apatic, că linia mediană a fost ca şi inexistentă, că pe partea dreaptă defensiva a scîrfiit, câ.spaniolii alcătuiesc o echipă care ştie ce vrea. llie Dobre a “ciugulit” observaţiile critice debitate de Ştefan Vasile.şi în repriza a doua, pe la început,
‘ le-a lansat ca proprii emanaţii în loc să sublinieze sursa. Nu se face llie Dobre! Ca punct final, notarea autorului unicului gol, marcat de Juan Sanchez (25), respectiv adnotarea că victoria formaţiei spaniole Celta Vigo este pe deplin meritată şi că marţi după-amiazâ în “Trivale” a fost o zi tristă de toamnă pentru fotbalul piteştean.
. Victor ROMAN
C a l e i d o s c o p f o t b a l i s t i c
î n s c ă u n a r ePaharul neîmplinirilor lui J. Clemente, ex-antrenorul Spaniei
s-a umplut la turneul final FRANCE ‘98 şi s-a revărsat în prima confruntare din preliminariile penfru EURO 2000, cînd modesta formaţie a Ciprului a întrecut Armada cu 3-2. Locul rămas vacant a fost preluat de Jose Antonio Camacho, fostul internaţional al'lui Real Madrid. înaintea lui Camacho pentru postul în cauză fusese nominalizat veteranul Luis Aragones, care a refuzat.
P o s i b i l ă r e v e n i r eIndiscutabil Velibor Milutinovici este unul din cei mai “circulaţi’
antrenori mondiali, cu patru prezenţe la cîrma a patru echipe în turneele finale ale Cupei Mondiale: Mexic, Costa Rica, SUA şi Nigeria. După începutul fast al nigerienilor la turneul final FRANCE ‘98, treptat echipa s-a stins, ţap ispăşitor fiind considerat Velibor Milutinovici, demis în mare grabă. Iată însă că veşti de ultimă oră semnalează interesul costaricanilor de a-1 reînregimenta pe Milutinovici, maî ales câ tratativele lor cu columbianul Francisco Maturana au eşuat. Şi cum Milutinovici este momentan “pe liber” propunerea costaricanilor are mari şanse de a fi acceptată, ‘dovadă şi declaraţia sa câ “mi-au plăcut oamenii şi atmosfera din Costa Rica”. In altă ordine de idei, el nu uită că sub conducerea sa, la Coppa del Mondo în 1990 Costa Rica s-a calificat în sferturi, întrecînd Suedia şi Scoţia.
C r i t i c i d u r e ■Surprinzătoare reacţia cu caracter critic la adresa noului cuplu de
la conducerea echipei de fotbal a Germaniei, în speţă Erich Ribbeck principal şi Uli Stielike secund. Udo Lattek, prieten de altfel cu Ribbeck scrie într-un editorial: “Din 1996 de cînd a fost demis de la Bayer Leverkusen n-a făcut altceva decît să joace golf în Tenerife. în aceşti doi ani poate a văzut două meciuri din Bundesliga. Habar n-are de jucătorii tineri, de potenţialii candidaţi la echipa naţională”. Extrem de dur s-a manifestat Rudi Assauer, managerul lui Schalke, care în numele şi altor nemulţumiţi de numirile făcute cere revenirea asupra deciziei de numire a lui Ribbeck “pentru că habar n-are de fotbal”. Sub aceste auspicii şi în contextul unui eventual eşec în deschiderea campaniei preliminariilor pentru EURO 2000, mazilirea celor doi proaspăt numiţi devine... operativă.
S u r v o l a r e i n t e r z i s ăMarţi, avionul în care se afla echipa de fotbal rusească Spartak
Moscova şi care se îndrepta spre Maribor (Slovenia) de unde cu un autocar urma să se deplaseze în Austria, unde urma ca ieri, miercuri, să susţină partida în cadrul Ligii Campionilor, cînd a ajuns la 50 km de graniţa cu Polonia a fost anunţat de autorităţile poloneze câ survolarea acestei ţări este interzisă cu desăvîrşire. Drept pentru care avionul s-a întors la Moscova.
î n l o c u i t o r i i p e s t e t i t u l a r iVentola are 20 de ani, iar Pirlo 19. Amîndoi sînt jucători ai
echipei de fotbal Inter Milano. Primul, Nicola Ventola, a fost achiziţionat în vară de la echipa italiană Baril Scopul achiziţiei un fel de rezervă, cînd titularii sînt accidentaţi sau suspendaţi, respectiv ieşiţi din formă. în prima etapă a campionatului italian, Seria A, impetuosul jucător brazilian Ronaldo a fost suspendat, dar Ventola a fost ţinut pe tuşă, intrînd pe teren abia în repriza secundă, împreună cu Pirlo, înlocuindu-i pe celebru Roberto Baggio şi Youri Djorkaeff. O intrare cu aplomb. Ventola înscriind printr-o “foarfecă” primul gol al interistilor. .
Romeo V. CÎRTAN
Junioarele din Gherla - pe locul doi la Naţionalele de popice
După disputarea a două etape din cadrul Cam pionatului National de popice, junioarele de la CONSTRUCTORUL Gherla ocupă un merituos loc II, imediat după fosta campioană naţională, Electromureş Tg. M ureş. La sfîrşitul săptămînii trecute, pe arena Voinţa din Timişoara s-au disputat întrecerile unei noi etape, la care au fost prezente şi tinerele popicărese de pe m alul Someşului. Echipa antrenată de Iosif Nagy a avut şi de această dată o evoluţie bună, acumulînd pe arena timişoreană 1891 p.d.Pe primul loc s-au clasat sportivele de la Electromureş cu 2.127 p.d. D in formaţia gherleană s-â
rem arcat din nou talentata popicăreasă Eva Ambruş, ea realizînd pe arena Voinţa din Timişoara 329 p.d. La competiţia de pe malul Begăi s-a distins cu un rezultat excelent componenta echipei campioane, Electromureş, Erika Balogh, ea obţinînd în cadrul etapei a doua a Cam pionatului Naţional pe echipe 396 p.d., o performanţă cu care puţine sportive junioare se pot mîndri în ţara noastră. Cea de a treia etapă a Naţionalelor de junioare la popice va fi organizată la Gherla, pe arena din parc, una dintre cele mai vechi baze sportive din tară.
SZEKELY Csaba
• BLITZ • BLITZ • BLITZ • BLITZ • BLITZ • BLITZ •
• Frederik Ljungberg, 21 de ani. va ju ca începînd cu acest sezon în P rem ier League la Arsenal Londra. Diriguitorii de pe “H ig h b u rry ” au scos d in vistieria clubului aproximativ 7 milioane de franci pentru tînărul in te rnaţiona l suedez care a evoluat pînă în prezent la Clubul BK Halmstad.
• Fostul antrenor al echipei de
'fotbal a Coreei de Sud, Bum Kun Cha, a fost suspendat de Federaţia de fotbal din ţara sa pe o perioadă de cinci ani, pentm că a afirmat în presă că unele meciuri ale echipei naţionale a Coreei de Sud au fosttrucate.
• în Anglia este la modă cumpărarea cluburilor mari din Premier League. Este şi cazul campioanei Angliei, Arsenal Londra,
care se află în tratative avansate cu grupul M edia Carlton Communications, pentm suma de 460 de milioane lire sterline. Şi asta la numai cîteva zile după ce super gruparea Manchester United a acceptat oferta grupului m edia BskyB patronat de m agnatul Rupert M urdoch pentm un miliard de dolari
• Noul antrenor al echipei de
fotbal a Bulgariei este Dimitar Dimitrov, nimeni altul decît cel care a cîştigat în sezonul trecut campionatul bulgar cu echipa Litex LOVECH. A cesta îl înlocuieşte pe mult controversatul Hristo Bonev, considerat principalul vinovat pentm eşecul total al naţionalei la turneul final FRANCE’98 şi în primul meci din preliminariile pentm EURO 2000 (0-3 cu Polonia, acasă la Sofia).
• Fraţii Ronald şi Frank de
Boer vor mai sta la Ajax pînă în. anul 1999. Cei doi hotărîseră dupâ terminarea turneului final F R A N C E ‘98 să părăsească echipa de club care i-a consacrat, în speţă, A jax, pentru a juca într-un campionat mai puternic decît cel olandez. Oferte au sosit de la cîteva cluburi celebre din Europa, printre care se numără Arsenal, Milan, Barcelona. Numai câ pînă în anul 1999 gemenii de Boer sînt “legaţi” de Ajax.
Cristian FOCSANU
"X<YYy e m c n c c
1 7 septem brie
i
i
Sub sem nul ceh
fi
cinci cercuri.... • Acum un deceniu, în] în această zi a avut festivitatea de deschid^ Jocurilor Olimpice de vari^, a XXIV-a, din capitala Cot?, Sud, Seul (“jocurile” au organizate pentm a doua cuj teritoriul continentului “t Asia). După cum se ştie, “ofim piadă a s ia tică” | desfăşurat în anul 19{ţ capitala Japoniei, Tokio. L i s-a obţinut un număr recm participanţi: din cele 1(1 membre ale Comitetul Internaţional Olimpic, doar? şi-au trimis reprezentanţii aceste în trece ri. Numi, sportiv ilor a depăşitei] aşteptări. P en tru probe masculine s-au prezentat), iar pentra cele feminine 2.4' în total 9.581 de persoane, lărgit şi aria ramurilor spon numărul probelor inclis program - faţă de 21 rc; - sportive cîte au fost în progrs - JO de la Los Angeles [ 1984 -, fiind programatei! ramuri, în cadrul cărora disputat 237 de probe (lai 221 de la olimpiada preceda A fost prezentă şi delega [ României, dar cu un efectm redus decît cu patru ani ini în California.
LASZL()l
“ U” C U G - P a n i i
T g . J i u 6 - 0Partida "U” CUG - f
Tg. Jiu, programată astaii cadrul etapei a 3-a aii] Naţionale de handbal m disputat din cauza neprezeii în timpul regulamentar, aed oaspete, _
ja*pteIeuf
teteteIRI
ÎHOEtetetetetetePtetetetetetet e
teteteit et eEPEŢFTOl
C A M P IO N A T E L E
N A Ţ I O N A L E
R E Z E R V A T E
H A N D I C A P A T ^
M O T O Rîntre 9 şi 14 septernW
Constanţa, au avut ' Cam pionatele Naţii»1! rezervate handicapaţilor i disciplinele atletism, ti masă şi haltere la dift» categorii de handicap. Prin®1 160 de participanţi, c0
reprezentat 23 de echipe. ■ aflat şi clujenii de la As#11 pentm protejarea handicap motor din Cluj-Napoca^ dintre ei au obţinut d1*' rezultate remarcabile. J? Mureşan, în limitele catego»3 kg, a obţinut medalia de** haltere cu performanţa de i’1 .(!!!). Acelaşi sportiv i* obţinut trei medalii de ar# aruncarea greutăţii, t*. performanţă de peste 8 # —suliţă (24 metri) şi tenis de#
Celălalt reprezenta»1! ^ Clujului, Mircea Iuraş, a « 5 şi el trei medalii de w f aruncarea greutăţii, la fel colegul său Dorel Mureş# la o altă categorie de h an r la 100 de metri plat şi te#
masă-Aceste rezultate caii n c ă f
doi sportivi antrenaţi de i n i r EleonoraCiuciui la ca m p ic # internaţionale care v o r avf»anul viitor la Bucureşti şi v
C. B F
TOIRAF(mîANESANT'mSEUi■mSIDEJSliccmmSIRE1
mu2TB
.Kss
.im
Jab li
Jpfl
"Etnna^rel
iîrăfD E V A R U L‘e C i u j BURSB-FiNANTEBÂNCt joi, 17 septembrie 1998 ( j j )
URSA D E V A L O R I B U C U R E Ş T I"16 s e p t e m b r i e 1 9 9 8 g
< T DerwTtir*wc»bte [ VN I Prjn#d. j Var i Hai. i llin. I Hr.act T VaLfcbblb) | Nrirz^ iib q o m lH I to c M r --- 1 •----- .------------- —1-------
.Prin r
alro slatinap 4hTiaoncEwsi
ARCTIC GWEST1fit AUTOMOBILE Q/C1Ă PITEŞTIjff tfOMURB TG.MURB
ELCOKD ZALAUOECTROAPARATAJ BUCUR!EXCELENT BUC URESTIDl TERMNAL CONSTANTA
WVROMGALA77
OLTCHIM RWVALCEADTEUNOX TARGOVETEPOUCOIQR BUCUREST?ttrwMAsrMftonwMnoEsnRULANTUL BRAŞOVSWIERUL NAVALCONSTAFSOFERT BAC AU
fit TERAPIACLUJ-NAPOCA
25000 33227.59100010001000100025000100010001000100010001000
25000100010001000250001000
1273.491611.234-14.82572.23
4168.53830.00
1009.303.17
1278.65619.18600.42
4100.003348.71407.44246.47
3141.67175.45
1000 6692.48 410
34200 3290013001690419590
50008301140
1320640610
43003450480
3150180
12101600414550
3950830890650
1230610580
40003250390241
3050
6850 6600
12831399015354
205851
33245317
22326119315483
24468115888
4804876
6773129252
160110005011
42,631,00017.816,11024,738,82085,391,1415ţ362,0Q013,856,2004,413,110
22,533,70010,358,1507,010,860
15,150,09069,582,0201,968,000
16,328,30035,745,4317,209,629565,500
1,930,00033.536,000
Total categoria I 653,503 462,126,061Cjtegorâalk(93wcfc(ati|
Jobl categoria a ll-a Jeblcitegorfa l+ l
Mt] «EMT1MEOARA 25000 21856 8£ 0 2200C 2100CJ 55î 12.218.00C) 13AEROSTAR BACAU 2500C 4084.7Î 2 410C 405C 11: 469.75C) 3
uniAEROTEH BUCUREŞTI 2500C 5550K 0 < ( ( ) 0ALSAPAMALBMUUA - 1000 750 CX 2 m m 23C 172,50(1 1
-0| «JKCNTARACLUJ-NAPOCA 10OO 1290.1! 7 13CX 115C 2777: 35.831.29CJ ~ 22>rok AkCO OTOPENI 2500C 11600.0C -8 1160C 1160C 19S 1,844,4a 1U.liU
AMCP AMERICAN PACXAGMGTECUC 1000 170.0C -23 17C 17( 69C 117,3a 1AMDNILSLO BOZIA • 1000 14467 -1 147 • 14, 1593! - 2.312,61? 7AAfdON SfSU. ,1000 500.OC 1 50C 50C 216 108.00C 2
ine. VAE-APCAROM BUZĂU 1000 347.7! -6 35! 34; 9912 3.307.77! 6w APSA BAIA MARE 1000 , 286.0C 0 C c C C 0lin i ARMATURA CLUJ-NAPOCA 1000 619.31 •6 B6C 70C 2498E 20.472.8a 19
i ARTROM SLATINA 250GG 233Q.GC -1 245C 22QC 275 640,75C 5i ASTRA VAGOANE ARAD 25000 4850.OC 0 . OPRITA
%es
AURORA TG .FRUMOS 1ASI 25000 19000.0C 0 C C C 0u 3Î.NCAA1SNA BUCUREŞTI 10000 14000.00 -5 1400C 1400C 1C 140,oa t
e2 i BANCATRANSJLVANiACLUJ 10» 2189.25 2 2200 2150 73016 1S9,849,95C 23ras BERC ENI BUCUREŞTI. 1000 877.54 0 890 870 . 25097 22,023,57C 21(fiii EERAWS SUCEAVA 1000 996.81 -1 1090 950 15935 ' 15,884,19C 12
COW-iCTTL£RA NTERCONTHENTAJ 1000 860.55 -3 880 860 18100 15,576,OOC 12«k i IARBD-FOXTARNAVENI 1000 425.00 -3 425 425 237 100,725 1elep CARBOC HIMC LUJ-NAPOC A25000 9052.10 -1 9100 9000 119 1,077,200 4clin CARAtTAPlAST DEVA * 25000 7631.67 0 0 0 0 0 0
bARNEARAD . 25000 1446.23 0 0 c 0 0 ' 0CASIROM TURCA ■ 1000 148.29 -4 153 • 145 6372 944,916 5
.UiI CERCONARIESULCAMPIA-T 1000 333.32 1 335 330 3015 1,004,950 3t CHIMOPAR BUCUREŞTI 25000 12972.61 ■3 13500 12600 157 2,036,700 3
CIO RAR TIMIŞOARA 1000 500.00 1 500 500 797 398,500 2CIPROM PLOIEŞTI . 1000 419.38 4 426 410 8334 3,495.122 11COVELF BSTRITA . 25000 1833.08 0 0 0 0 Q 0
liCONDOR DEVA 25000 2125.00 0 0 0 0 0 0
i CO«. OE O TELURI SPE C. TARQC25000 1658.42 0 0 0 0 0 0'ni DOROBANŢUL aOlESTI 3000 1774.90 -1 1830 1740 4906 8.707.640 171111 aKT«OCERAMCA TURDA25000 1070000 0 0 0 0 0 0
EMA PIATRA NEAMŢ 1000 973.71 0 0 0 0 0 0, 1 pOMP. ENERGOPETROLCA*25000 12130.11 0 12500 12000 269 3,263,000 6
m1 ERMAT PLOIEŞTI 25000 6700.00 0 0 0 0 0 0' EURDFINANCESTARGOVtST 1000 1350.00 0 OPRITA
li pAUR BUC URESTI 25000 2300.00 -23 2300 2300 39 89,700 ' 1im* FELEADULCLUJ-NATOCA 1000 555.08 11 560 500 3268 1,814,000 6
IFORW SONDE PLOIEŞTI 25000 3107.69 0 0 0 0 0 01 FORAJ SONDECRAOVA 1000 542.04 18 550 400 42180 22,863,260 10dl 1 |FORTUNA BUCUREŞTI • 25000 5600.00 0 0 0 0 0 01 3NMEXTG.JIU 25000 2800.00 0 0 0 0 0 0[ jHOROJET BREAZA 25000 4005.00 0 0 0 0 0 0
>ir L pROMVASLUI 25000 6102.14 2 6300 5550 467 2,849,700 7IE _• |lAI.F.O. ZALAU 25000 2800.00 0 0 0 'O 0 0
MCT BUC URESTI 1000 3975.00 0 0 0 0 • Q 0; L6AT BUCUREŞTI 1000 4781.98 5000 4700 5030 ' 24,053,350 18
N0A3 RARA ARAD 1000 132.68 0 0 0 0 0 0: INDUSTRIA SÂRMEI CAMPIA' 25000 2250.00 0 0 0 0 - 0 0
_ IRTERNATIONALSINAIA 1000 1497.21 -3 1550 1490 7795 11,670,740 11li M P. IRIS BARLAD 1000 998.55 17 1040 870 6681 • 6,671,290 8LII MEFtN SINAIA 25000 3525.00 7 3550 3500 200 ' -705,000 2
. MOBILA ALFA ORADEA 1000 300.00 0 0 0 0 0 071 6(5 SEBES 25000 4500.00 0 0 0 0 0 - 0î_ MDLDO MOBILA IAS1 1000 199.05 4 210 185 19498 3,881,062 11
w «PAN TG. MUREŞ 1000 1187.42 -5 1250 1100 1975 2,345,150 41L WDPARfV RÂMNIC U VALC EA 1000 470.43 -8 471 465 2151 1,011,903 3CfotARTT PANIFICAŢIE GALA1000 944.73 5 ■ 980 870 9668 9,133,610 22C|KĂVLOMAR BUCUREŞTI 25000 5100.00 0 0 0 0 0 0l W loltenita 1000 209.02 -1 < 210 707 5700 1,191,400 2
1» CpEFTUNCAMPiNA 25000 1786.95 0 0 v 0 0 0 0fer JpETEX BfiTRiTA 1000 787.48 16 800 650 217383 171,185,120 19t!f(□ ncounaiasi 25000 2933.33 1 2950 2900 120 352,000 3irt
rpOARAD 1000 1255.70 0 - OPRITA -JfeROLSUBSUPLACU DE Ba 1000 1340.00 4 1340 1340 '878 1,176,520 3i
(iiJpROS PLOISn 25000 6775.32 -1 6800 6750 79 535,250 -2CfocPLAST BUCUREŞTI 20000 14100.00 -7 14100 14100 70 ' 987,000 2
jfl fccWNALCO CLUJ-NAPOC 1000 750.00 0 750 750 411 306,250 3p Cfr TBKLEAN 25000 1900.00 0 0 0 0 0 0LJĂFO ONEŞTI 25000 6468.28 4 7000 6250 238 1,539.450 7
ils1Cabinete industriale bac25000 4533 47 1 4550 4500 118 .534,950 3)»' JsĂNEVITARAD 10000 1600.00 0 0 0 0 0 0
dilll
jANTIERUL NAVALORSOVA25000 12000.00 0 12000 12000 159 1,908,000 6UTIERUL NAVAL TULC EA 25000 2500.00 0 0 0 .0 0 0JăwtATOAREA BUC UREST25000 2400.00 6 2400 2400 341 818,400 1
COMED BUCUREŞTI 1000 1233.40 5 1270 1180 151840 187,279,830 233ti şJŞIDERTRANS CALARASI 1000 275 00 3 275 275 981 269,775 1
jiul«Jl!'
IJÎLCOTUB ZALAU 25000 9300.00 0 OPRITAsJwTEROM CLUJ-NAPOCA 25000 4000.00 -2 4000 4000 22 88,000 1JfezAORADEA 1000 295.85 1 300 280 9086 2.688,080 8
ihetulpascani 29134 53666.67 4 57000 52000 6 322,000 2jJwUCSDQ 25000 1500.00 2 1500 1500 120 180,000 31. -Jtratusmobblaj 1000 150.00 4 150 150 6670 1,000.500 6ţsJoMRSIASI 25000 1650.00 -8 1650 1650 35 57.750 14
jsSsMTRANSILVANlACLUJ 25000 8050.00 1 8050 8050 197 1,585.850 - 6JUCM RESITA 25000 3733.11 7 3800 3500 734 2.740.100 5Cf nJ woradea 1000 439.15 -2 470 400 12642 5.551.740 6v f e PLOIEŞTI 25000 6026.15 0 0 0 0 0 0ic* vPSIGHSOARA ; 25000 7650.00 7 8000 7300 ' 78 596.700 2vPWîUL8UZAU 1000 49498 1 499 489 30218 14.957.403 18is1sîwfuBZlMNICEA 25000 6000.00 0 0 0 0 0 O
773,944 796,940,478
d puMe>4*varfflr»S.C.B#r*-Lich»rHarBiniwS-A.Bjcau yOTAL GENERAL
6471,427,447 1,259,066,539 1,232
13.499,880 12,332,140,380
fcnnaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti si ia Piaţa de valori tfe RASDAQ provin de la S.C. INTERDEALER CAPITAL INVEST SA TeL 433212.
Piaţa mobiliară RASDAQ - 16.09.1998S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L A
(CO O F IS C A L )
.....A C Ţ I
U N IC A N T IT A T E P R E Ţ
M IN MP R E Ţ
M A X M P R E Ţ M E D IUP R E Ţ
IN C H D E R EV A L O A R ET O T A L A
M E D IAP R E C E D E N T A
7 A R . P R E T M E D IU (% )
?O P TX O P T IM E X (4 7 2 7 8 0 ) 4 3 4 8 ,5 6 0 3 ,8 0 0 4 ,0 0 0 3 9 9 9 .6 6 4 ,0 0 0 1.394.122.40C 3 ,9 3 5 8 9 - 1 .6 2
> T u f tb Q c TURBCMBCANiCA SUCflffSgTT 13 13 2 /5 37 COO 4 } COO 3 70C8 7» 4 0 r c c • 0 1 0 7 1 5C0 3 7 I . J 0 9 0 • 9 4 7
P RO F P R O D A L M E N T (2 2 0 0 0 2 1 ) 9 3 5 1 .3 7 8 6 50 1,100 1 0 9 8 .7 6 1 ,1 0 0 3 8 6 0 6 0 .4 5 0 8 9 0 .4 6 - 2 3 .3 9
l tA R V IA R O R A fîO V ( in 2 F 3 0 ) 90 12 BVS 14 t i c r 19 ,002 i b p * i r « j 1'» 50 0 2 i / 0 h o r o c 13.318 84 - 2 B .6 7
S A N E S A N E X (1 9 9 0 2 8 ) 14 2 0 8 ,7 4 0 9 7 0 1,000 970 .76 1 ,0 0 0 2 0 2 0 3 5 .6 8 0 9 5 0 .7 0 -2 .1 1
R O M C R t A I O i (^3 2 1 1 4 ) 9 P6 2 45 2 2 *0 2 4C r 2 2 9 9 1 0 2 2CP 1 0 8 2 8 5 'CO 7.391 o r -3 8 8
l R LA L .......(2 6 9 5 6 2 1 ) 7 19 ,998 8 ,0 0 0 9,500 8 4 6 6 .5 2 8 .0 0 0 1 6 9 0 9 6 ,4 0 0 9 ,4 4 2 8 0 -1 0 .1 3
M .C M mcjl y r x - M 1 t 16,&71 1 0 .0 0 0 10.500 10 P 2 8 21 10 5C0 ta») 1 ?h M*3 1 0 0 '4 01 -0 0 6
FR iC FRIC O M (3 5 5 2 8 0 8 ) 6 4 8 ,5 9 8 3 ,0 0 0 3.200 3,198.91 3 .2 0 0 15 5 A 6 0 .6 0 0 2 9 5 0 .0 0 - 8 .4 4
M 6 S 8 M l 11 C O M SA (b4C f»» /} 6 8 1 .3 2 8 1 ,6 0 0 1 75i. 1 8 2 6 18 1 /OO b H 1 9 4 1 OO -0 91
P T D E P E T R O D E S IG N (2 7 8 6 6 4 9 ) 3 6 2 ,4 9 3 1 ,5 0 0 1,600 1 5 9 9 .2 5 1 ,6 0 0 9 9 0 4 1 ,9 0 0 - 1 6 0 0 .0 0 -0 .0 5
I f t tH ir A ( i6 r o 7 fM j) 72 21b 1 ,3 0 0 1+500 1 ,»UO ‘ Î / / 4 6 4L0 1 .1 7 -4 1 -1 ,5 8
T IM A TITAN M A S M I G R E L E (3 3 5 9 2 8 ) 6 3 ,1 5 5 1 4 ,4 0 0 3 0 ,4 0 0 3 0 3 5 6 .7 4 3 0 ,4 0 0 9 5 .7 75 ,500 1 2 6 0 0 .0 0 - 1 5 2 9 7
R O FU K O M A R C 1 IJ l. L (4 8 7 6 0 * ) ţm&M 71.CD5 1+300 6R 1 7 0 0 '■*7^32 O 1AOOOO -7 2 2
S AM U S A M U S M E X D E J (2 0 0 0 3 3 ) 1 2 5 0 ,0 0 0 3 60 3 60 3 6 0 .0 0 3 6 0 9 0 0 0 0 ,0 0 0 3 6 0 OO O
A U R O R A (6 1 5 7 0 7 ) Wi&M 3 0 .4 1 4 1 .9 0 0 2 700 7 5 0 " 35 2 4 u 3 8 ' / « • M 2 9 0 0 .0 0 - 1 6 ,0 2
C O E R C O M B IN Â tU L S IO E î4 u f t£ i6 S D E X (1639 7 3 9 ) 25 16,003 4 ,4 0 0 4 .7 0 0 4 0 4 6 0 4 4 ,4 0 0 83 0 4 2 .7 0 0 4 .7 1 0 84 -1 .3 8
11$p3$Şil A N A -M E P P r re S T t ( Î2 6 3 9 8 ) J 8 A.YMA 9O0 H M 29 ^ > 0 76+58 1.580 9 1 8 21 -0 21
FAET FA R M A V E T (2 5 6 ) 1 150 ,323 5 0 0 5 00 500 .00 5 0 0 7 5 .1 6 1 ,5 0 0 7 8 5 .0 0 . -3 6 .3 1
V M C (V 4 M J W ) 2 9 4 ,3 4 5 « 6 0 i i i i i i i i 7 5 0 7 0 0 8 9 ,2 5 0 7 2 4 .8 5 ' - 3 9 7
GRÎT G R IV fTA (1 5 7 9 5 6 4 ) 5 4 5 ,9 4 7 1 .2 0 0 1.450 1,442.77 1 .4 5 0 6 6 0 9 1 ,0 5 0 1 2 0 0 00 - 2 0 2 3
mmm L I X ) faJ-’J J R L S T I (1b7 ? *î7 T i 5 4 1 ,8 0 3 1+3O0- 1 ,400 1 0 9 7 ^ 8 1 ,3 0 0 | | | | i ; ^ 9 0 p | - 7 .4 8
C R B R C R IS T A L (2 2 8 8 5 8 2 ) 1 4 ,5 3 5 11 ,900 11,900 11900.00 11 .900 5 3 0 6 6 .5 0 0 8 6 5 1 3 5 - 3 7 .5 5
P E T R O M ÎD IA ( t8 8 0 7 1 2 ) 29 5 L 12 9.1C 0 9 ,8 0 0 9.269 61 9 ,2 0 0 5 2 ,1 3 3 .3 0 0 : ! | | 9 9 M SS p | Ş -2 .0 6
R O M B R O M C IM B U C U R E Ş T I (3 2 8 7 5 0 ) 5 1,011 4 9 .5 0 0 s 5 1 .0 0 0 50,743.82 5 1 .0 0 0 5 1 0 0 2 .0 0 0 5 2 ,120 10 -2 .6 4
mmm t r P R A R U L i / I ^ O ) 1 5 0 ,0 0 0 1 OCT. 1 0 0 0 1OO&0O i . m o 5 0 0 0 0 .0 0 0
A LSI A L-C O M S IB (2 4 5 5 0 5 0 ) 8 13 ,886 3 ,4 0 0 3 ,6 0 0 3 0 8 7 .9 4 3 ,4 0 0 4 9 0 2 2 ,2 0 0 3 6 8 7 .8 5 - 0 .0 0
C A LD 1 "C A l! lM A N £ s T L < 5 A tlU iA T A( Î2**71frf 1 12 80 597 5 0 0 R )0 â O s â â 6 2 0 4 6 7 9 0 ,2 5 0 4 8 4 88 - - 2 3 .5 7
S R T Ş IR E T R O M AN (2 0 5 4 5 3 8 ) 1 1 .707 2 7 ,5 0 0 27 ,500 2 7 5 0 0 .0 0 2 7 ,5 0 0 4 6 0 4 2 .5 0 0 2 6 6 0 0 .0 0 - 3 .7 7
I I » ! A S » )IJ -? A K L A m ; )M A \L a s c a (A S IR O M ) (3 3 6 2 3 0 ) b 4 ,1 0 4 1 1 ,000 s 11 ,500 1 1 0 3 3 3 3 11 .400 î s 101 aro 1 1 6 0 0 9 0 -2 3 2 -
E X TR E X T R A C E R A M (1 8 0 6 4 3 9 ) 2 2 ,8 8 7 1 0 .0 0 0 11,500 1 1 0 7 6 .3 4 11,500 3 2 0 4 3 ,5 0 0 1 0 9 7 3 4 2 - - 9 6 7
m o e x M C IR IÎF X F d JC U R rS T I (4 2 /^ M i) % 2 2 1 1 17 5 00 12 *■ ^ 2 5 f 0 0 ^ 0 | i ; 17 «»fi> 2 7 0 3 7 ,5 0 0 OM S Y IN D .LO C .P R E S (119 6 9 5 0 ) 4 35 .9 8 5 6 60 68 0 680 .00 6 8 0 2 4 4 6 9 ,8 0 0 6 7 0 .6 2 - 1 .4 0
M E C L V n A . O C i i M C C C L U J - N A P O C A (1 9 9 0 8 7 ) 3 7 b / 31 8 0 0 31 6 ( .1 ■)15(*nCR 31 W C 14 H O t»,C, 3 0 6 3 1 3 3 - 2 84
P E LY P E T R O T E L (1 3 5 0 6 5 9 ) 12 1,591 1 5 ,0 0 0 16,000 1 5 0 6 2 .8 5 1 6 .0 0 0 2 3 0 6 5 ,0 0 0 1 5 9 0 0 OO - 0 .4 2
S A H E S A L T M H E RME S < t8 0 6 4 3 8 ) 4 63 bfa4 3 3 3P0 376 24 3 3 u 2 3 0 5 2 720 3 2 1 .6 3 - 1 6 .9 8
S O C P S O C E P C O N S T A N T A (1 8 7 0 7 6 7 ) 10 12,008 1,600 1,900 1 0 5 4 .7 7 1 .9 0 0 2 2 2 7 2 ,100 1 6 0 7 .9 4 - 2 .5 9
R O P I R O L A S T (1 2 9 1 5 4 ) 6 23 630 660 v n 8 9 8 04 9 0 0 21 ,1 3 0 .8 0 0 9 1 3 1 1 1 « 5
S E M B S E LE C T -C O M (9 6 6 7 4 0 ) 1 500 4 0 ,0 0 0 40 ,0 0 0 4 0 0 0 0 .0 0 4 0 .0 0 0 2 0 0 0 0 ,0 0 0 4 1 6 0 0 00 -2 .4 4
R O M T R O N *9O R T M E T < 1 8 4 70 ) 10 27 ,1 9 9 7P0 t f»5 17 6 9 0 1 8 0 2 0 ,1 0 0 69 8 .5 5 -O 4 2
A R O A . A R O (153 9 4 2 ) 5 3 ,7 2 2 4 ,4 0 0 5 .000 4 5 6 4 .2 1 5 ,0 0 0 1 8 4 7 8 .8 0 0 4 6 8 2 .3 5 - 6 .0 2
CTAM G A S T R O T W ( 1 8 1 * 9 /5 ) v 6 99 0 1 8 ( 0 0 iB .o ro 17,781 31 1 8 .0 0 0 1 7 0 0 3 ,5 0 0 1 7 6 9 7 2 0 - 1 .0 5
V IC Q VIC T O R IA P R A H O V A (1 3 0 1 2 5 7 ) 6 3 ,5 4 2 4 ,8 0 0 4,800 4 0 0 0 .0 0 4 ,8 0 0 1 7 0 0 1 .6 0 0 4 6 0 0 .0 0 O-
O E LF D E IF N C O M (2 3 5 1 5 3 9 ) $ 2 ,0 7 9 /Ş :.8 ..i00 :iţ 8 .1 0 0 8.1CO.0O 6 .1 0 0 1 6 0 3 9 .0 0 0 t/ IOt 68 -3 5 9
M E 8 Y M ETA TE X C O M B A C (9 5 2 6 5 6 ) a 6 68 1 8 ,5 0 0 20,000 19.180.88 2 0 ,0 0 0 1 6 0 4 9 .0 0 0 1 9 9 0 0 .0 0 - 0 9 5
LUdC IUJE RUl flâPETARI8tJC .U R F S T Î (4 3 7 6 7 7 ) 3 . 7 .B 5T 1 4 4 0 2.C1ÎC* 1 0 9 8 94 2 ,0 0 0 , • 1 5 0 0 5 ,8 0 0 P ş i2 0 0 [ 9 0 : ' - 6 6 .5 6
C M V X C O M V E X ( 19093 8 0 ) 5 95 3 16 ,500 17,000 1 6 0 7 7 .8 8 16 ,5 0 0 1 5 0 9 4 ,0 0 0 1 7 9 5 0 31 -2 .1 8
P O B R P O IA N A B R A S O V (1 0 9 9 1 0 8 ) ; 15 3 8 ,1 9 0 4 2 0 4 5 0 431 .20 4 2 0 1 5 0 0 7 ,4 2 0 4 4 5 1 1 -3 11
C N M P C N M P E T R O M IN (1 8 8 8 0 0 4 ) 7 1 .475 10 ,500 10.500 1 0 0 0 0 .0 0 1 0 ,5 0 0 15 4 8 7 .5 0 0 1 0 6 0 0 .0 0 O
D1HA D IH A M t (2 3 5 l& â 8 ) 7 14 .6 0 4 9 9 0 1.000 -9 9 7 ,1 4 1 .0 0 0 14,462,510 9 9 8 .1 2 : - O J f t .
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate în judeţul Cluj,
la depozitele în iei- persoane fizice - %
Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* < 12 38 39 40 41 42
BANCOREX* 12 37 39 40 41 42
BRD* 10 37 39 40 41 42
" 10 - 40 41 42 4 3BA* 10 37 38 39 40 41
Banc Post* 10 37 38 40 41 41Ion Ţiriac* 10 37 40 42 43 45
BANKCOOP* 10 4 0 41 42 43 4 4Bucureşti 8 35 - - - -
Transilvania 10 38 43 44 43 41Românească 12 35 36 37 36 36
CEC 10 36 39 41 - 4 0ALIANŢA 12 39 40 41 42 4 3
Albina* 12 4 0 43 45 47 50B.LR.* 11 39 40 39 39 4 7
N apoca" 14 43 46 - - - -14 41 43 44 45 46
persoane juridice - %' Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
BCR 12 . 38 39 40 41 42BANCOREX 12 37 39 40 41 42
BRD* 10 37 39 40 41 42BA* 10 37 38 39 40 41
Banc Post* 10 34 35 36 - 38Ion Ţiriac* 10 37 40 42 43 45
BANKCOOP* 10 40 41 / 42 43 44Bucureşti 8 30 - - - -
Transilvania 10 32 37 38 36 33Românească 12 36 37 38 39 40
CEC 12 - - - - 35Albina 12 40 43 45 47 50B IR . 10 39 40 39 39 37
Napoca 14 34 38 39 40 41
* dobîndă se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă. Modificarea dobînzilor se comunică prin fax redacţiei pînă la ora 12.
Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în dala de 16.09.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN LEI
S H I L I N G A U S T R I A 7 5 8 ,0 0
D O L A R A U S T R A L I A 5 3 9 6 ,0 0
F R A N C B E L G I A 2 5 9 ,0 0
D O L A R C A N A r f A 6 0 1 3 ,0 0
F R A N C E L V E Ţ I A 6 4 6 0 ,0 0
M A R C A G E R M A N A 5 3 3 3 ,0 0
C O R O A N A D A N E M A R C A 1 3 9 9 ,0 0
P E S E T A S S P A N IA 6 2 ,7 8
M A R C A F I N L A N D E Z A 1 7 5 1 ,0 0
F R A N C F R A N Ţ A 1 5 9 0 ,0 0
L I R A S T E R L I N A 1 5 1 4 9 ,0 0
L I R A I T A L I A 5y40
Y E N J A P O N I A 6 6 ,9 6
G U L D E N O L A N D A14 7 2 9 ,0 0
C O R O A N E N O R V E G I A < 1 2 0 2 ,0 0
E S C U D O S P O R T U G H E Z 5 2 ,0 3
C O R O A N E S U E D I A 1 1 6 1 ,0 0
D O L A R S U A 9 0 5 6 ,0 0
E C U 1 0 4 7 2 ,0 0
D S T 1 2 4 2 4 ,0 0
1 g A U R (pret î n le i) 8 4 1 8 8 ,0 0
Cursuri la casele de schimb valutar
din Cluj-Napoca în data de 16.09.1998t
VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE
$ SUA
DM
9250
538Q
9340
5500
14) joi, 17 septembrie 1998 ECONOMIA €fl«a CB ani
B a n c a T ran s ilv a n ia a re a s p ira ţii în a lte E x n n n e re a p e o riz o n ta lă
I b k mV.N,'
la C hicago , c a re . va purta to t num ele b ă n c ii , d a r v a fi p e r s o a n ă ju r id ic ă a m e r i c a n ă . P o n d e r e a i n v e s t i t e i ro m â n e şti s e va ridica 4 9 p rocen te , iar c e a a m e r i c a n ă la 5 1 % . B a n c a T ransilvania va participa la a c e a s tă nouă so c ie ta te cu 30 - 35% din capitalul social. P rocen tu l exact d e participare în c ă nu a f o s t stabilit. '
îm b u n ă tă ţiri ca lita tiv e . Noi p ro d u s e b a n c a re la n s a te p e p ia ţă d e c ă t r e B a n ca T ran s ilv an ia
A cum , la s c u r t tim p d u p ă m a jo ra rea capitalului so c ia l a l băncii, prin rezerv e le proprii, c o n d u c e re a băncii a co n v o c a t o conferin ţă d e p re să , pentru a p re z e n ta un în treg bilanţ al activităţii societăţii lor, d e la înfiinţare p în ă acum . De a se m e n e a , s -a u p re z e n ta t principalele p ro iec te d e viitor a le băncii.: Astfel, B.T. d o re ş te să -ş i înfiin ţeze o sucursa lă şi o filială în Bucureşti, în z o n a liberă Giurgiu ş i în Bistriţa. P en tru 1998, Tn p lan s în t a lte teritorii (S a tu M are, S u ceav a , T um u Severin, A lba lulia şi S f în tu G h e o r g h e s a u O d o r h e iu Secuiesc). D acă extinderea teritorială în ţară e s te im portantă, nu e s te d e neglijat nici e x tin d e re a în s t r ă in ă ta te . B .T . d o reşte înfiinţarea unei entităţi b a n c a re
A c ţiu n ile B.T. v o r fi c o ta te la o b u r s ă in te rn a ţio n a lă ' " ,
O a ltă aspiraţie â Băncii T ransilvan ia e s t e c o ta re a acţiunilor băncii la o b u rsă internaţională. E ste preferată pă trunderea p e p ia ţa bursieră londoneză , c a o c o n s e c in ţă a tendinţei g e n e ra le d e g lobalizare a afacerilor. Tn a c e s t sc o p , va fi la n sa t un n o u p ro sp ec t d e em isiune , ac ţiun ile fiind o f e r i te , p e b a z a u n u i ra p o rt d e a u d it. A cţiunile vor fi s c o a s e la licitaţie. S u m a o f e r t a t ă p e n tru p ia ţa b u r s i e r ă in te r n a ţ io n a lă s e e s t im e a z ă la 1 0 0 m ilioane d e dolari? S em n a le le p realab ile p e c a r e le a re b a n c a s în t d e o s e b i t d e favo rab ile . Astfel, ex is tă investitori c a r e , s - a u a r ă ta t in teresa ţi d e ach iz iţio n a re a u n o r p a c h e te m ari d e a c ţiu n i (p în ă la 2 5 % d in c e le e m is e p în ă a c u m ) , In c o n d i ţ i i c e a r a v a n ta j a b a n c a . A c e i in v estito ri, numiţi 'so fis tica ţi* d e c ă tr e p r e ş e d in te le b ăn c ii, n u d o r e s c s ă - ş i im pună strategia proprie, nu d o re sc locuri Tn Consiliul de adm in istraţie , d a r p retind : brokerilo r lor s ă li s e fu rn izez e ra p o a r te p e r io d ic e p riv ind a c t iv i t a te a b ă n c i i , p en tru a pu tea aprecia oportun ita tea unei n o i a c h iz i ţ i i s a u a v în z ă r i i r a p id e a portofoliului d e acţiuni deţinut.
• Creditul pe salariu Pentru ce i c a re a u s ta tu t de an g a ja t
perm anent, Banca Transilvania lan sează pe piaţă un nou tip d e cred ite , şi an u m e cred itele p e sa la riu . A c e s te a s e vor acorda numai angajaţilor societăţilor ca re au încheiat un protocol în a c e s t s e n s cu banca. Sum ele aco rd a te drept credit vor av ea c a plafon m axim aproxim ativ 3 salarii norm ale. A van tajele constau în modul d e g a ran ta re al creditului, c a re c o n s tă într-o s im p lă s e m n ă tu ră a m anagerulu i societăţii respec tive . D e a se m e n e a , în tre d a ta .depunerii cererii d e cred ita re şi d a ta acordării creditului, term enul e s te foarte sc u rt. D e fapt, prin a c e s t n o u s e rv ic iu b a n c a r p u s la d isp o z iţia c lien ţilo r d e c ă tre B a n c a Transilvania, s e vor verifica clienţii şi s e vor "cultiva" pen tru urm ătorul p ro d u s b a n c a r l a n s a t p e p ia ţă , şi a n u m e cârdurile "VISA" şi “EUROPAY"
d e a t r a g e r e a c l ie n te le j, a p l ic a tă d e B anca Transilvania a fo st îm bu n ă tă ţirea sistem ului com unicaţional, prin le g a re a calculatoarelor on-line prin fibre optice. O astfel d e re ţe a funcţionează d e ja d e trei luni în tre Dej şi Quj. Avantajul unui astfel d e s is te m e s te se rv irea in s ta n ta n e e a clienţilor. Astfel, un v iram ent făcu t d e u n c lie n t c u c o n t în B a n c a T ra n s ilv a n ia su c u rsa la Dej că tre u n client cu c o n t în su c u rsa la Cluj, e s te o p e ra t in s tan tan e u . A c e s t s i s te m va fi e x t in s în în t re g u l teritoriu, în cel mai sc u rt timp.
d e patru ori su m a operată. “D a c j , gîridim c ă mai mult de 70% din ven ita BNR s e v a rsă lă bugetul de s ta t, c o m is io a n e nu s în t dec ît o m o ^ ilustrativă a regimului fiscal e x c e s iv ^ e x i s tă î n : R o m â n ia ’ a d e c larJ p reşed in te le Băncii Transilvania. P»^ a-şi m enţine clienţii, politica băncii - d e a p re lu a a su p ra ei o parte acom isioane , urm înd să-şi c o m p e r ^ pierderile prin volumul mare d e o peifc derulate.
• Perspectiva emiterii cârdurilor VISA şi EUROPAY
In viitorul foarte aprop iat, B.T. va oferi clienţilor să i posibilitatea d e a achiziţiona cârduri b a n c a re VISA ş i EUROPAY. In a c e s t s c o p v o r fi in s ta la te 2 0 d e a 'u to m a te , p rin in te rm e d iu l c ă r o r a posesorii cârdurilor vo r p u te a obţine, p e loc, bani c a s h .
O p e ra tiv ita te b a n c a r ăU na d in tre c e le m ai efic ien te m e to d e
C ritica leg is la ţie i b a n c a reC o n d u c e re a Băncii T ran s ilv an ia a
făcut, în conferinţa d e p re să o critică :a s p râ a legislaţiei b a n c a re ro m â h e . A s tfe l , d a c ă în c e e a c e p r iv e ş t e g aran tarea creditelor, noua legislaţie e s te ■ m ai e la s t ic ă , cu to a te c ă n o rm e le prudenţialităţii b ancare s -a u înăsp rit, în c e e a c e priveşte rezervele obligatorii pe c a re o b a n c ă trebuie s ă le constitu ie la B anca N aţională a R om âniei au c r e s c u t : ex trao rd inar d e mult, îneît co n stitu ie o a d e v ă r a tă m od alita te d e a în fru n ta p ro c e s u l d e c re d ita re , m ai a l e s în p e r io a d a a c tu a lă , c în d c e r e r e a d e c re d ita re e s te fo a rte r id ic a tă . D a c ă a c e s te reze rv e a r fi m ai mici, d iferen ţa d e lichidităţi a r fi re investită , în a lte credite profitabile. P entru c ă politica B .Ţ e s te d e a aco rda m ai m ulte cred ite mici, în locul creditelor mari, astfel c ă riscul u n o r c r e d i t e n e p e r f o rm a n te e s t e dim inuat.
O a ltă constrîrigere legislativă c o n s tă în faptul c ă BNR-ul e s te s in g u ra c a re face decontările in terbancare , la noi în ţa ră neex istînd nici o c a s a d e d e a r in g in d e p e n d e n tă . Ş i B N R -u l p e r c e p e co m isio an e exag era te . D e a s e m e n e a , a c e s te com isioane sîn t percepute, pentm a c e e a ş i operaţiune, d e la am b ele bănci. A s tfe l, co m isio n u l p e r c e p u t p e n tru d e c o n ta re in terbancară a ju n g e p în ă la
“Centrala” incidente de plăţiA cest serviciu bancar e s te foarte
c u n o s c u t ş i u tiliza t. D rep t u rn^ so c ie ta te a ro m â n e a sc ă s e confmnu^ mai d e s c u infracţiuni legate d e ptata a c e s te docum en te scriptice; C e c u ri^ fără aco p e rire s a u orice alte docur®, d e p la tă sc rip tice cu problem e. Tn b ancă , în să , funcţionează u n asti serviciu. Ş i e s te firesc s ă fie aşa. a c e s t serviciu nu s e dau soldurile e jj a le clientului băncii, ci d o a r s e cerj-j d acă docum entu l em is d e c lien t^ valabil ş i p o a te fi onorat. In genem, j s e a d re s e a z ă agenţilor com erciali Dy uri client a l băncii a em is u n d o c s^ de p lată scriptic, beneficiarei plăţii® verifica a tît valabilitatea docum e® em is, c ît ş i a co p e rirea p e c a r e oatej contul b a n c a r a l em iţătorului, prtfy sim plu a p e l la cen tra la in c id en te
.băncii ce lu i c a re a em is docum ent^ p la tă în c a u z ă . P rac tic , b e n e f verifică ex is te n ţa în b an că a propj- bani. D rep t u rm are , e x is te n ţa se rv ic iu b a n c a r nu în c a lc ă nitia o b lig a ţia le g a lă d e c o n f id e n ţ ia l N u m ai c ă f o a r t e p u ţin e sociali co m erc ia le a p e le a z ă la a c e s t Ep servicii, în principal, pentru c ă d e e x is te n ţa lor, a s u m în d u - ş i riscurile u n o r incidente Ia p la tă .
DianaCĂIEU?. -• F oto: I . P I III
INTERDEALER CAPITAL INVEST S.A.organ izează , în p er io a d a o c to m b r ie 1998 - iu lie 1999,
u rm ă to a re le cu rsu r i:
TIPULCURSULUI
Înscrieri pîn ă LA DATA DE
PERIOADA DE CURS
iEXAMEN
AGENŢI DE VALORI
MOBILIARE
08.11.1998 09.11-15.11.1998 21.11.1998
16.04.1999 19.04-25.04.1999 30.04.1999
CONSULTANŢI DEPLASAMENT
IN VALORI MOBILIARE
16.10.1998 19.10.1998 30.10.1998
CENZORI EXTERNI -
INDEPENDENŢI (REATESTARE)
19.03.1999 22.03-24.03.1999 27.03.1999
D e ieri.
CONNEX SMARTCONNEX GSM a lansat ieri primul
sistem de plată în rate a telefoanelor mobile digitale. Sistemul de plată în rate CONNEX SMART facilitează accesul abonaţilor din România la serviciile CONNEX GSM prin o ferirea posibilităţii de a plăti telefonul mobil în ra te lunare egale, “com parativ cu plata integrală la cumpărare”.
“In spiritul obiectivului său declarat, de a oferi clienţilor săi programe şi produse inovatoare în dom eniul te lefon ie i m obile pe piaţa românească, CONNEX GSM lansează acest
. program unic de plată în rate, care . face achiziţionarea aparatelor accesib ilă tuturor categoriilor de clienţi” - declară Shubra Jyoii Das,P ro ject M anager la CONNEX GSM.
P achetu l com plet CONNEX SMART conţine telefonul mobil M otoro la d5 2 0 cu o cartelă SIM încorporată, m anualu l d e u tilizare SM ART, m anualul de
utilizare al telefonului, baterie şi încărcător NiMH. Telefonul Motorola d520 este unul dintre puţinele modele aflate pe piaţa românească dotate cu manual de utilizare şi meniu în limba română.
C O N N E 9 Co s m
Din 24 sep tem brie in tră în c ircu la ţie
BANCNOTA DE 20 DE DOLARIDepartamentul Trezoreriei şi Consiliul
Rezervei Federale au anunţat intrarea în circulaţiei a unei noi bancnote de 20 de dolari, începînd din 24 septembrie. Datorită noilor elemente de siguranţă, noua bancnotă de 20 de dolari va face mai dificilă contrafacerea.
Ca şi bancnotele de 100 de dolari şi de SO de dolari introduse în 1996, noua bancnotă de 20 de dolari îşi păstrează aspectul familiar, întrucît îşi menţine dimensiunea, culoarea, şi temele Istorice cunoscute. Ea include si unele caracteristici
de protecţie, care şi-au dovedit eficienţa în prevenirea încercărilor de contrafacere. Aceste elemente includ: filigranul, firul de siguranţă, microimprimarea, cerneala specială şi un portret, plasat excentric, care reprezintă şi cea mai vizibilă modificare a arhitecturii generale a bancnotei. în plus, bancnota de 20 de dolari are şi un element care va ajuta milioane de persoane cu deficienţe de vedere să identifice mai uşor valoarea bancnotei; noile bancnote de 20 şi de 50 de dolari au pe revers un numeral
' de dimensiuni mari, cu contrast ridicat, care
poate fi citit mai uşor. Începînd ti! septembrie, băncile şi alte in i depozitare vor începe sâ primească p transporturi cu noile bşnenote delii dolari de la băncile şi filialele Rî®i Federale din S.U.A. Noile biletcil disponibile în zilele şi săptăii următoare, pe măsură ce băncile .ti; primesc comenzile pentru bancnoittt 20 de dolari. Unii clienţi nn vor foarte curînd noile bancnote de!tt dolari, pentru câ băncile lor au o mare din vechile bancnote. Banei# din seria veche nu vor fi retraşii circulaţie şi nici nu vor fi devalcite Pe măsură ce vor fi depozitate la Îs®1 Federală, ele vor fi înlocuite în ciicfc cu bancnotele noi
Declinul griului românesc se va accentua anul viiU
F
I
sk
In ultimii 2-3 ani, c e re a le le rom âneşti, m ai a le s griul, au intrat într-un vârtej din c a re nu s în t s e m n e c ă a r pu tea ieşi curînd. Dimpotrivă, ex is tă n u m ero ase se m n e c ă a c e a s tă criză s e acce n tu e ază de la un a n la altul. In anul agricol 1996- 1997 producţia to ta lă d e grîu şi s e c a ră obţinută a fo st d e 7 .131 .000 to n e din ca re a fo st d ep o z ita tă (la d a ta d e 7 se p tem b rie ) c a n tita te a d e 3 .1 5 5 .0 0 0 to n e , i a r 1 .1 5 9 .0 0 0 to n e a u f o s t com ercializate . Iri a c e s t an , lucrurile s - a u înrăutăţit considerabil. R ecolta a fo st de 5 .255 .000 tone , a jungînd în ham bare1 .800 .000 to n e . Nici pentru a c e a s tă c a n t i t a t e n u a u f o s t id e n tif ic a ţi c u m p ă ră to r i f e rm i. S -a r e u ş i t com erc ia liza rea can tită ţii de 4 93 .000 tone, c e e a c e "reprezintă mai puţin d e 10 la su tă din producţia totală. Mai mult, n u m e ro ş i p ro d u c ă to ri p a rticu lari a u depozitate, în condiţii necorespunzătoare în sem n a te cantităţi d e grîu din producţia anilor trecuţi - h ran ă suficientă p en tru , gărgăriţe , şo a re c i ş i a lte v ieţu itoare, am a to a re d e c e rea le .
c u m p ă ra re a griului d e panificaţie din reco lta anu lu i în c u rs , g rîu d e s tin a t c o n s u m u lu i in te rn . N o rm e le m e to d o lo g ic e p e n t r u a p l i c a r e a respectivei o rdonanţe nu au a ju n s în că la c ine trebuie. Fondul d e 1.000 miliarde lei n e c e sa r pentru preluarea d e că tre s ta t a 1 ,5 m ilioane tone d e grîu, a că z u t pentru c ă nu sînt bani lâ buget. M ăsurile lu a te pentru m ărirea taxelo r v am a le , pentru a stăvili năvala griului din Ungaria, nu rezo lvă m are lucru, m ai a le s că a c e s te a au un c a rac te r tem porar.
F ă ră subvenţii, fă ră o s tra teg ie clară privind piaţa griului, (problem ă discuta tă , recent, la reuniunea CEFTA), agricultorul rom ân v a continua s ă răm înă cu recolta în ham b are . Există şi un alt risc: în lipsa u nu i profit, c ît d e c î t s a t is f ă c ă to r , in te resu l pentru cu ltiv area griu lu i în a c e a s tă toam nă va s c ă d e a considerabil.
Măsuri peste măsuri, dar nici un pas înainte
P utem sp u n e c ă s în tem autorii unor perform anţe, fără p reced en t în E uropa. După un lung şir d e reform e, după zeci d e declaraţii d ă tă to a re d e sp e ran ţe , în ultimii 3 ani n-am reuşit s ă facem m ăcar un p a s înain te , b a m ai mult am d istru s c e e a c e s e mai p u te a d istruge, în loc s ă d regem c e e a c e au stricat alţiL • Mult trim biţatele a ju toare d e s tin a te agricultorilor p a rc u rg în c ă un d ru m întortochiat. Aceşti bani nu au ajuns încă la p roducăto rii ag rico li. G uvernul a ap ro b a t O rdonan ţa nr. 50/1998 privind a c o r d a r e a p rim ei d e 2 0 0 le i/kg la
Panificaţia şi producătorul agricol - cîinele şi pisica
L ipsesc beneficiarii pen tru c e rea le . P entru griul de panificaţie s e prim esc, cu m are întîrziere, 800 lei/kg. Pâinea e s te f ă c u tă , c o m e rc ia liz a tă , ia r a p o i s e p rim esc banii pe grîu. S ituaţia a r fi mai bună d acă banii pe grîu s-a r primi imediat. Cei c a re lucrează cu banii producătorilor, ad ică cum părătorii, nu p lă te sc nici o dob îndă, cum ar fi norm al. O so c ie ta te com ercială cu capital m ajoritar d e s ta t e s te nevoită să d e a sta tu lu i ta x e şi im pozite în valoare d e 300 la su tă din profit (d a c ă a c e s ta ex istă ). C u tre i ani în urm ă, preţul griului e ra d e 1 .300 lei/ kg, în tim p c e m otorina c o s ta 5 7 5 lei litrul. A cum griul e s te num ai 8 0 0 lei/kg, iar m otorina a ajuns la 3 .000 lei/litrul. E ste o m are g reşea lă s ă s e s ta b ile a sc ă
un p re ţ fix, im pus din afară , pentmf' fără s ă s e ţină se a m a d e conjurf j econom ică. Acum s-a ajuns la im ptf u n o r ta x e v a m a le pen tru prod# cerea lie re din stră inăta te . D ar ace** nu rep rezin tă o protecţie rea lă a sfeiţ pentru producătorii agricoli c a r e ttf s ă c o n c u r e z e cu p r o d u s e st#* su b ven ţiona te d e celelalte s ta te . A fapt exp lică preţurile mai scăzute griului a d u s . din a lte ţări, d e ş i a*' stocuri d e grîu suficiente. Noi stfj în să , cu un pas-doi în urm ă. Prime* 200 lei/kg nu s e ştie cînd s e va şi d e c ă tre cine. Iar de ac e a s tă fad ţ nu s e v a beneficia decît p înă te* octom brie , d a tă după care vor # fen o m en e g reu d e prevăzut acumCosturile înfiinţării culturifor-insuportabile
Un a s p e c t esen ţial pentru vw ag ricu ltu rii n o a s tre e s te reduc** costurilor lucrărilor agricole. Creşte^ continuă a aces to ra îi vor d e te rm iţ mulţi producători agricoli s ă cultive*^ su p ra fe ţe m inim e..Se anticipează pentru un hectar de arătură, pe u n® mijlociu, tariful va fi de aproape 451 lei. D iscu itu l şi grâpatul vor ffi. ap ro ap e 135.000. lei/ha, fertilizare*, în g răşăm in te chimice - 430.00J ^
.s e m ă n a tu l păioaselor - 112.54/ tăvălugitul - peste 53.000 lei. La ace* trebuie s ă mai adăugăm faptul c*. a ş te p ta re a unei subvenţii din sta tului pentru sămînţâ, SEM K C ', vinde săm în ţa de orz h.iei/kg, ia r c e a de grîu 01 J ,«c e e a c e înseam nă că pentru oultiv unui h ec ta r cu grîu sau orz a9 r'cu .j< va trebui să s e scormonească dedouă milioane lei. ^
^ D E Ş f A S W I - de C lu j E V E N I M E N T joi; 17 septembrie 1998 (15,
[Nominalizare pentru “Femeia anului 1998“ si pentru “500 lideri de influenţă” Â
0 avocată şi o te o re tic ia n a de e x c e p ţie a d rep tu lu i - d-na IVflaria B anciu
Doamna Maria Banciu a fost nominalizată de curînd de către Institutul American de Biografii din Carolina de Nord pentru a fi inclusă in a opta ediţie a catalogului internaţional “International Directory o f Distinguished Leadership selectată pentru introducerea în a şaptea ediţie a catalogului internaţional “Five Hundred Leaders of influence", lucrări editate de American Biographical Institute din Carolina de Nordprecum şi nominalizată pentru decernarea titlului ‘Femeia anului 1998’.
I
/ •
m
R. C ine sîn te ţi dumneavoastră, doam nă Banciu? -
M.B. Din punct ide vedere profesional sînt avocat în Baroul Cluj, începînd din anul 1971. în paralel, am fost cercetător la Institutul de cercetări soclo-umane. Din anul 1991 sînt şi prodecan al Facultăţii de drept din Cluj a Universităţii “D im itrie Cantemir”. Ca şi cadru didactic predau disciplina “Dreptul fam iliei”, fiind conferenţiar universitar. Din anul 1995 sînt doctor în drept
R. Din cîte ştim, aveţi o activitate destul de bogată ca teoretician. Aţi publicat
patru cărţi de drept civil şi ai familiei, precum şi numeroase studii şi comunicări, conţinând m ulte p ro p u n e r i: demodificare legislativă. Cînd mai aveţi timp şi de altceva?
M.B. Sînt un om obişnuit, încerc să-mi fac timp pentru toate. Acum, însă, am o perioadă destul de dificilă. Sîntem în admiteri, unii studenţi mai au de susţinut exam ene restante, trebuie organizată munca pentru noul an universitar. Aşa că, orice altă preocupare rămîne pe planul doi. Numai printr-o muncă asiduă, a întregului colectiv didactic, dublată de efortul susţinut al studenţilor putem să ne impunem ca facultate, pentru
a ne cîştiga o reputaţie de nezdruncinat, atît pe plan intern, cit şi internaţional. Deocamdată absolvenţii noştri sînt apreciaţi şi chiar căutaţi. Sperăm ca în cel mai scurt timp, însă, facultatea noastră să fie una de. elită, obţinerea unei diplome emisă de U niversitatea “Dimitrie Cantemir” să fie rîvnită de toţi absolvenţii de liceu.
R. Şi cînd mai aveţi timp şi de familie?’
M.B. Orele serii le sînt exclusiv rezervate. Cea mai mare plăcere este să mă joc cu nepoţica mea, care acum începe să vorbească.
R. Cum aţi primit vestea nom inalizărilor prestigioase
pentru titlurile menţionate deja?
M.B. Cu surprindere. Nu mi-a plăcut niciodată să-mi fac publică activitatea. Ceea ce am făcut pînă acum am făcut din pasiune pentru meserie şi pentru oameni. Dar nominalizările primite m-au şi bucurat. De fapt, pe parcursul anilor au fost mai multe asemenea recunoaşteri internaţionale. De fiecare dată am fost la fel de surprinsă de ele. Şi m-au bucurat, la fel de mult.
Diana CĂIENARU
Pînă la wşcărie nu t decît un singur... pasTot mai mulţi minori gherleni
alcăpe drum greşit. Unii copii, «loc să frecventeze şcoala, aleg
...hoţiei. Majoritatea, însă, g ori la institu ţiile de
wducare ori în ... vecini, la fişcârie.Unul dintre ei încă nu a nplinit 14 ani ca să ajungă la Scoare. Marius Covaciu are doar Hani, dar are un trecut “bogat”
furturi. Ultima lui “ispravă” aagâ de un pensionar, de Ia : i-a furat toţi banii avuţi în i. Cîteva zile el nu a mai fost
Sisit-nici de poliţie. După toninarea banilor el a revenit
nou în “actualitate” şi îşi wntinuă nestingherit cariera de h Pînă la împlinirea vîrstei de Hani el nu poate fi condamnat. Jncum, Marius Covaciu se află
mult în vizorul poliţiştilor
SZ. Cs.
dllaţBirdulS - a “ id e n t if ic a t ” c u f i r m a ia c a r e lu c r a
Dejean Cornel Nicolae, în vîrstă de 47 de ani, clujean cu domiciliul în Turda, era administrator la firma Halley SRL. în această calitate, el a fost delegat, în luna iulie a.c., să facă afaceri cu o altă firmă, SC Carina SRL din Mihai Viteazul. Administratorul a încasat astfel 9.936.000 lei, sumă care provenea din vînzarea de produse lactate.
Cele aproape 10 milioane n-au fost depuse de Dejean în contul firmei, ci i-a folosit în interes personal. Din data de 15 septembrie s-a început urmărirea penală a administratorului “confundat” cu firma la care era angajat, pentru infracţiunea de delapidare. Prejudiciul a fost recuperat, iar autorul delapidării este cercetat în stare de libertate.
F u r t u r i l e d e p r o d u s e a g r ic o l e - în v o a ă în a c e s t s e z o n
Infractorii dau şi ei, în . felul lor, o mină de ajutor în campania agricolă de toamnă. Cel mai recent caz s-a petrecut în noaptea de 14/15 septembrie, cînd trei tineri din Comeşti au pomit la “recoltat” în comuna vecină, Mihai Viteazul.
Aici s-au oprit la SC Dacili SRL, de unde au sustras 216 kg de cartofi şi 60 kg de târîţe. Cărăşel Mihai, 22 ani, Lăcătuş Alin,21 ani şi Chirilâ Sebastian,17 ani, toţi fară ocupaţie, sînt cercetaţi, în stare de
d ibertate, pentru furt calificat. Tărîţele şi cartofii ău fost retumaţi firmei păgubite.
R a z i e la D e iPoliţia Dej, împreună cu Serviciul de ordine
publică Cluj au întreprins o acţiune de verificare a agenţilor comerciali şi a producătorilor agricoli în 15 septembrie, la Piaţa din Dej. Din 90 de SRL-uri şi ţărani verificaţi, 36 nu erau în regulă, fapt pentru care au încasat amenzi contravenţionale în valoare totală de 5.150.000 lei. Poliţia a mai confiscat bunuri în valoare de 14.300.000 l e i : produse electro-casnice, covoare, confecţii, alimente. Trei vînzătoare au fost prinse în flagrant înşelînd clienţii la gramajul băuturilor alcoolice. Cele trei “zgîrcite” la măsurătoare sînt :Medre Viorica, 25 de ani, angajată la SC Romdan SRL, Prodan Codruţa, 18 ani, vînzătoare la Remember SRL şi Sindile Rodica (23 ani), lucrătoare la SC Santa ProdCom SRL.
Ina MAN
Resemnare...
•'3 ! PETCU
Uniunea Europeană autorizează comercializarea pilulei Viagra
în statele membreComisarul European al Industriei, Martin
Bangemann, a semnat, marţi, la Strasburg, autorizaţia de comercializare a pilulei împotriva impotenţei, Viagra, în toate bele 15 state ale Uniunii Europene, au anunţat surse europene de la Bruxelles, preluate de AFP.
Punerea în vînzare a celebrei pilule, care favorizează erecţia, poate fi considerată un avantaj pentru ţările membre ale UE. Medicamentul va fi disponibil în farmacii, în cele 15 state ale UE, fiind eliberat sub prescripţie medicală şi interzis persoanelor sub 18 ani. .
Pentru piaţa europeană, Viagra va fi fabricată în Franţa, la Amboise, de o filială a companiei Pfizer, şi va fi comercializată de reprezentanţi ai acestui imperiu farmaceutic american în statele membre ale UE.
Sînt testele ADN suficiente ; pentru identificarea unui
criminal? (I)("Science et vie”)
Un Jir de păr, a picătură de sînge sau de spermă p o t ajuta ta identificarea unu i criminal', graţie am prentei sale genetice. D ar, acest progres con sid era b il
' în reg istra t în ca d ru l m etodelor de a n c h e tă \ poliţienească şt judiciară este absolut fiabil? Unii oameni de ştiinţă denunţă riscurile de eroare ale metodelor utilizate, precum ş i pericolul p e corc ii prezintă aceste metode, ;
Britanicii au aflat că violarea şi asasinarea a două tinere, l a . interval de trei ani, într-un sătuc din apropiere de Leichester, au fost imputate urnii singur bărbat, folosindu-se ca probă amprenta genetică a acestuia.Inspăimîntată, justiţia britanică 1- a eliberat pe cel care recunoscuse crimele: caracteristicile sale genetice nu corespundeau eşantioanelor prelevate la locul crimei. ■ ■
Doi ani mai tîrziu, un tribunal din Florida, Statele Unite, a folosit ca “probă” amprenta genetică, în timp ce tribunalele din Franţa o foloseau din 1991. De atunci, procesele care folosesc această nouă dovadă de convingere s-au înmulţit. în Franţa, analiza amprentelor genetice este prevăzută de legea privind bioetica, din 29 iulie 1994, care limitează aceste, analize la “adoptarea unor măsuri în legătură cu anchetarea sau instruirea în cadrul procedurii judiciare sau în scop medical”. Anul trecut, cele 11 laboratoare abilitate au ajutat la soluţionarea a cca. 600 de procese civile şi 3.000 de procese penale.
Cel mai răsunător caz este cel referitor la asasinarea tinerei englezoaice Caroline Dickinson, la Pleine-Fougeres (Ille-et- Vilaine), în care s-a făcut analiza salivei a sute de bărbaţi pentru a li se demonstra nevinovăţia. Această expertiză în masă prefigurează, oare, utilizarea unei baze de date generalizate? “Peste 30 de ani, tuturor oamenilor li se vor întocmi fişe incă de la naştere”, afirmă Philippe de Mazancourt de la Laboratorul de Biologie moleculară al spitalului Raymond Poincare din Garches (Hauts-de-Seine).
în Marea Britanie, fişierul naţional conţine amprentele genetice ale tuturor suspecţilor, în vreme ce, in Statele Unite, doar criminalii au fişe personale, în opinia ldi Patrick Davost, magistrat la tribunalul din Bordeaux, “cercetările în legătură cu fişierele computerizate ce conţin amprente genetice, in Statele Unite şi Marea Britanie, oferă date insuficiente în cazul unor asasinate, violuri şi agresiuni cu caracter sexual”. Totuşi, Adunarea Naţională din Franţa a adoptat recent un proiect de lege ce vizează crearea unui. fişier naţional care va centraliza “amprentele genetice” ale autorilor unor crime şi delicte cu caracter sexual. Dispozitivul urmează să devină operaţional din apeastă.toamnă. Axei Kahn, membru al Comitetului Naţional de Etică, avertizează împotriva folosirii unui astfel de fişier în procesele civile, ca de exemplu cele pentru stabilirea paternităţii.
Ce se va întîmplă, însă, în. cazul redeschiderii unui proces? Sau dacă, peste cîţiva ani, apărarea va cere o contraexpertiză? Sau atunci cînd tehnica va evolua şi va fi necesară refacerea întregului fişier - aşa cum s-a întîmplat în Statele Unite? Ne lăsăm amprentele genetice aproape
pretutindeni. Biologii le pot găsi în celulele mucoasei bucale, amestecate cu saliva şi râmase pe marginea unui pahar, pc periuţa de dinţi, într-un fir de păr rămas în interiorul unei bonete sau în celulele epiteliale eliminate odată cu transpiraţia în interiorul unei mănuşi... Pentru identificarea unui criminal este suficientă, de asem enea, o picătură de sînge sau de spermă. Pînă acuţii anchetatorii din cadrul brigăzii criminale erau nevoiţi să caute în dosare am prentele genetice ale unor agresori sexuali deja condamnaţi, pe care le comparau apoi cu cele prelevate la locul crimei.
“O muncă titanică ar putea fi simplificată datorită unui fişier naţional”, declară 'de comun acord magistraţii şi poliţiştii. Dar, în timp ce Franţa se grăbeşte să creeze un. astfel de fişier, nu trebuie oare să ne întrebăm dacă aceste noi metode de'identificare sînt fiabile? Se pare câ unii oameni de ştiinţă au îndoieli... ADN (acid desoxyribonucleic) constituie patrimoniul genetic al fiecărui individ. El conţine o serie de gene - codul necesar elaborării fiecărei componente celulare. Fiecare fiinţă umană este unică. Toţi oamenii dispun de majoritatea genelor, însă printre acestea se află lanţuri de nucleoizi silenţioşi ai ADN-ului “necodificat-’. Ele variază mai mult decît genele de-a lungul generaţiilor. Ele diferă, deci, în funcţie dc individ. Iată cheia identificării genetice. Cura pot însă poliţiştii sâ obţină aceste amprente?
Prima etapă: prelevarea. “Tehnicianul recuperează orice urmă biologică: sînge, fir dc păr, unghii... Acestea vor dezvălui secretul in laboratorul de analize, unde oamenii dc ştiinţă încep să extragă ADN-ul din celule. Deseori este insă prea puţin. Iată de ce este preferată amplificarea genetică sau PCR (polymerase chain reaction). Cu această, tehnică se multiplică un singur fragment de ADN în cîteVa milioane de exemplare. Astfel poate fi analizat ADN-ul bulbului unui singur fir de păr sau al unei picături de sînge de un milimetru pătrat. în plus, PCR prezintă avantajul de a fi extrem de rapid: între 12 şi 24 de ore. Există însă şi unele riscuri. De exemplu, dacă un fir de păr al poliţistului care anchetează cazul se
. amestecă cu eşantionul prelevat sau dacă cercetătorul strănută în timpul analizei, rezultatele acesteia vor fi denaturate.
Oricît de imbatabilă ar fi această tehnică, ea nu poate multiplica întregul patrimoniu genetic. Ea perm ite doar multiplicarea unor segmente foarte mici. în goana lor după amprente genetice, oamenii de ştiinţă studiază în general microsateliţii situaţi în zona necodificată ADN-ului.
Fiecare m icrosatelit este repetarea unei unităţi de bază: un segment minuscul de doi pînă la şase nucleoizi (ACG, de fexemplu), pe care-i are orice fiinţă umană. Acest fragment este reperat cu ajutorul unui “marcator” , o succesiune complementară de nucleoizi a unităţii de bază a microsatelitului. Fixat la capătul
-m icrosatelitului, m arcatorul permite unei enzime, polymeraza, să se fixeze, la rîndul său, pe fragmentul de ADN pe care.il va multiplica. La sfirşitul operaţiunii, eprubeta folosită pentru analiză conţine milioane de fragmente foarte mici: m icrosateliţii pe care cercetătorul i-a multiplicat.
(J6) joi. 17 septembrie 1998 ULTIMA ORA A D E V A R U Ld e C l u j
Zece neari mititei, un şlagăr la modă în Primăria Clui-Napoca. Funcţii de director dispar dintr-un condei
Din 4.000 de angajaţi vor fi reduse... 16 taxatoare• Cluj-Napoca, prim ul municipiu fără Direcţie de Urbanism •
Una dintre regulile de AUR care se aplică în Primăria Cluj- Napoca este rotaţia de cadre. Acest obicei păgubos nu permite vreunui funcţionar de rînd să prindă rădăcini într-un birou sau direcţie, în ciuda faptului că acea persoană a dat un concurs tocmai pe acel post. Specializarea este o vorbă mare în acea instituţie (poate doar în unele funcţii), iar multicalificarea este conceptul dominant. Mutarea este făcută pe tabla de şah, de la director (unii dintre aceştia îşi vor pierde posturile) şi pînă la ultimul „pălmaş" Acolo unde şeful nu
este de încredere (în patru dintre cele opt departamente din Primărie) sînt cele mai frecvente
• schimbări. Pînă acum au rezistat pe post mai mult de un an directorii de la Gospodărie Comunală, A dm inistrarea Domeniului Public şi Privat, Secretariat, Protocol, Mass- Media, Relaţii Externe şi de la Cultură, Învăţămînt, Sănătate, Cultură, Sport-Turism. Dar, se pare, s-a sfîrşit cu binele şi la ultima direcţie menţionată.
Cum a trecut mai bine de o jum ătate de an fără nici o m odificare m ajoră în
organigramă, în aer deja plutea im inenţa unei schim bări. Asemenea povestirii cu cei zece negri mititei, d irecţiile din Primărie dispar una după alta. Din Direcţia de A dm inistrarea Fondului Imobilelor de Stat, serviciul reparaţii clădiri împreună cu serviciul de reparaţii şcoli va fuziona şi va intra în subordinea D irecţiei de Gospodărie Comunală, sectorul prin care se plătesc toate. Ce a mai rămas din fosta Direcţie de Învăţămînt, Sănătate etc. va trece sub cuprinzatoarea aripă a Protocolului. în plus, aici se vor aciua şi ...Serviciul de pază şi ordine. O altă propunere de AUR a marelui şe f este şi „dispariţia" ca d irecţie a
Urbanismului şi transformarea acesteia într-un serviciu sub îndrum area Direcţiei de Administrarea Domeniului Public şi Privat. Prin această decizie,
' municipiul nostru va fi primul care nu va mai avea o direcţie de urbanism. Surse din Primărie precizează că rocada nu va duce la reduceri simţitoare de personal Din cei cca 4.000 de angajaţi, vor fi disponibilizate doar 16 taxatoare:încasaţoare. Această nouă organigramă urmează să fie supusă votului consilierilor local Fără a descoperi logica acestei restructurări, lăsăm Ia latitudinea consilierilor dacă acest aer novator va duce sau nu la îmbunătăţirea serviciilor către populaţie.
Lum iniţa PURDEA
Căminele de elevi "furnizează" primele nemulţumiriO dată cu începerea anului
şcolar, internatele de elevi şi-au deschis porţile. Chiar dacă mai sînt locuri libere, cci sosiţi au deja unele nemulţumiri.
La căminul Grupului Şcolar „Unirea” situaţia este destul de grea pentru elevi. Ei sînt cazaţi cîte 10 într-o cameră şi au plătit, pentm o lună şi jumătate, 500.000 dc Iei (în această sumă intră regia dc cămin precum şi cartela dc masă). Tot la acest cămin, camerele sînt mari, iar posibilitatea dc încălzire a acestora sc reduce substanţial
La G rupul Şcolar „Transporturi” elevii stau în ■ camere dc 5 paturi. Cci mai vechi sînt obişnuiţi cu condiţiile dc aici.
Dar şi pentru ei, cît şi pentru noii veniţi, problemele nu au dispărut: „pereţii nu au fost văruiţi de ani de zile. Instalaţiile sanitare nu funcţionează în totalitate. Cea mai mare problemă pe care o avem este lipsa instalaţiilor electrice în cameră. în urmă cu cîţiva ani, toate prizele au fost desfiinţate. De atunci nu mai putem aduce un casetofon, un radio sau un ceas electric, ca să nu mai vorbim de rcşouri, fiindcă vine iama şi va fi foarte frig”, a spus unul dintre cei carc stau aici
Un alt cămin, cel al Liceului , Avram Iancu”, unul dintre cele mai bune din Cluj-Napoca, are şi cl elevi carc sc plîng dc condiţii: „Nu avem apă caldă numai
dimineaţa, iar noi sîntem la şcoală atunci. Nu putem sâ facem duş sau să ne spălăm hainele decît cu apă rece” s-a pEns una dintre felele din internat. Altele s-au plîns de serviciile pe care trebuie să le facă, la cantină. Fiindcă sînt puţine fete, le vine rîndul destul de des. O elevă din ultimul an a afirmat: , A " trebui să ne scutească măcar pe cele care sîntem în clasa a XII- a, cînd avem mai mult de învăţat”. Sala de meditaţii a acestui cămin are doar zece locuri. Băieţii au şi ei plîngeri: "Nu poţi face baie decît dacă te trezeşti cu noapteâ-n cap”.
Iulia Raluca POP Daniela T1UCA
Razna piin tranziţieu rm a re d in p a g in a 1
întîmplă, acum, în jurul nostrn este monstruos: accelerăm din rău în mai rău, fenomen pc carc-1 pricepe tot muritorul, dar nu face nimeni nim ic sâ oprească dezastrul. Ca leliţele, politicienii şi guvernanţii sc dondănesc unii cu alţiţ spre satisfacţia ziariştilor. Dar şi presei i s-a urît cu dihonia din sinul oportunistei clase conducătoare! Oricît dc incendiare ar fi declaraţiile, oricît de
deşănţate demagogiile^ tot te saturi de ele.
Prezidenţiala senzaţie de scîibâ s-a lăţit în popor,' fiind întreţinută dc penibilele şi interminabilele hîrc politice. De cîteva săptâmîni, preocuparea dc fond a coaliţiei o constituie universitatea maghiară, problemă pe lîngă carc păleşte nu doar reforma învăţămîntului, ci şi chestiuni mai importante. Riscul de ţară creşte, industria şi agricultura sînt pe butuci bugetul nu poate susţine sănătatea şi
învă ţăm în tu l, sărăcia se instau rează ncstîn jenitâ în căminele contribuabililor, iar politicienii fredonează o singură m elodie: universitateamulticulturalâ sau maghiară! Coaliţia stă să crape din cauza acestui cap de pod! Fără să uit că schimbarea şefilor este bucuria nebunilor (experienţa ultimelor alegeri pare să confirme din plin că unii ne-am bucurat degeaba), îmi vine să spun: ducă-se!
Dar o altă întrebare dă buzna: ce-o să fie după aceea? Cumva va fi, dar nu-i sigur că va fi mai bine!
Noul director al Băncii Mondiale pentru Româniaeste Andrew Vorkink
Noul director al Băncii Mondiale pentm România este Andrew Vorkink, care îşi va prelua funcţia la 21 septembrie a.c., a anunţat, miercuri, Misiunea Permanentă a Băncii Mondiale la Bucureşti.
Vorkink îl înlocuieşte pe Kenneth Lay, care a fost promovat într-o funcţie superioară în cadrul Băncii Mondiale.
Andrew Vorkink este cetăţean american şi şi-a făcut studiile în Turcia şi m SUA, obţinînd diploma de absolvire de la Universitatea Yale (1969) şi doctoratul în ştiinţe juridice la Universitatea Harvard (1972). Este membru al Baroului Statului New York şi al Districtului Columbia. \
Vorkink va fi responsabil, de asemenea, pentru Bulgaria şi Cipru. “Noul director va răspunde de strategiile şi parteneriatele Băncii Mondiale din aceste ţări, ca şi de acordarea serviciilor financiare şi de consultanţă tehnică”, se menţionează într-un comunicat al Băncii Mondiale, remis agenţiei MEDIAFAXVorkink are o vastă experienţă în domeniul economiilor în tranziţie, inclusiv al celor din Asia de Est, Europa de Est şi al fostelor republici sovietice. El s-a'ocupat timp de mai bine de opt ani de ţări din Europa de Est şi Asia Centrală, inclusiv de Bulgaria şi România, la început în calitate de consilier juridic şef pentm Europa şi Asia Centrală şi apoi în calitate de consilier juridic general adjunct pentru reforma juridică şi servicii de consultanţă. Vorkink a administrat cel mai mare împrumut acordat de Banca Mondială pentm reforma legislativă şi juridică din Rusia.
Totul despre holdingul Funar
Sabin a dat doar sugestii de
montare în afacerea .butonul'
în paginile ziarului nostru am prezentat, deja, cîteva dintre afacerile fiului primarului şi ale altor firme de care se leagă numele acestuia şi care cîştigat diverse licitaţii organizate de Primăria Cluj- Napoca. în articolele pe această temă nu a fost prezentată pînă acum şi poziţia protagonistului cel mai mic membm al familiei Funar. După lupte seculare care au durat cîteva săptămîni, adaptîn- du-ne la programul încărcat al dlui Sabin Funar, am reuşit să obţinem mult rîvnitul interviu. Abţinîndu-ne să comentăm răspunsurile primite, vă lăsăm pe dumneavoastră să apreciaţi dacă asocierile făcute de noi între anumite firme şi „micul prinţ" au fost sau nu corecte.
- Ce contribuţie ai în afacerea bufonilor reflectorizanţi şi care este legătura ta cu firma Apuseni Complex Comercial? -
- La această societate nu deţin nimic din capitalul social. Sînt asociat şi prieten cu Vasile Moldovan, patronul respectivei firme, Ia societatea Vimaco Prod, care are ca obiect de activitate piatra cioplită şi prestări de servicii în construcţii. „Paternitatea' ideii cil butoni nu-mi aparţine, dar prin relaţia pc care o aveam, mi-am permis doar sâ-i dau cîteva sugestii legate de montarea acestora. Or aceasta e$ cu totul altceva. Este adevărat câ eram şi eu acolo cînd se montau butonii, dar trebuia să ne întîlnim să discutăm mai multe treburi.
* Care sînt partenerii firmei Vimaco Prod ;i ce comenzi a primit sau are de primit de la Primăria Cluj-Napoca?
■ (va urma)
Lum iniţa PURDEA
t
Tariful pentru întreruperea de sarcină a fost redus la Jumătate
Ministrul Sănătăţii Hajdu Gabor, a hotărît, pe baza propunerilor primite din partea comisiei de specialitate, ca preţul întreruperilor de sarcină să fie redus la jumătate, a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, Călin Alexandru, purtătorul de cuvînt al ministerului.
Potrivit ordinului emis de ministrul Francisc Baranyi, pe 23 iuliea.c., privind majorarea tarifelor la prestaţiile medicale la cerere, unităţile sanitare de obstetricâ-ginecologie au dublat preţul avorturilor de la60.000 de lei, la 120.000 de le i.-
Specialiştii ministerului au constatat că preţul practicat pînă în iulie acoperă cheltuielile necesare acestei intervenţii şi cerinţele Băncii Mondiale, care subvenţionează programele de contracepţie. Potrivit recomandării Băncii Mondiale, tariful unui avort trebuie să fuf mai mare decît costul tratamentului contraceptiv pe un an.
Medicii au atenţionat că perceperea unui tarif de 120.000 de Iei le- ar putea determina pe unele femei să recurgă la aplicarea metodelor empirice pentm întreruperea sarcinilor, folosite înainte de 1989, aceste proceduri provocînd, în perioada respectivă, multe decese materne, a declarat Dan Viorel directorul Direcţiei de ocrotire a mamei şi copilului din Ministerul Sănătăţii.
Constantin Ticu Dumitrescu şi Ana Blandiana au susţinut forma iniţială a legii privind accesul la dosarele Securităţii
Iniţiatorul legii privind accesul la dosarele fostei Securităţi, senato ru l Constantin Ticu D um itrescu şi preşedintele Alianţei Civice, Ana Blandiana, au susţinui miercuri, la Comisiile de apărare şi juridice din Camera Deputaţilor, forma iniţială a legu,: respingînd modificările operate de Senat , _
Ticu Dumitrescu a declarai la dezbaterile generale asupra legii că în ciuda faptului câ s-a retras din calitatea de iniţiator al proiectului, s-a prezentat în faţa- Com isiilor pentru a susţine proiectul în forma iniţială “pentm a-şi face datoria de conştiinţă pînă
la capăt”. Dumitrescu a arătat că este nemulţumit de forma în care proiectul a trecut de Senat, considerînd că “este posibil ca partidul aflat la putere să-şi protejeze oamenii şi să-i şantajeze pe ceilalţi”. -
El a spus că este în posesia unor documente oficiale care atestă care era situaţia arhivelor în 1993, numărul real al informatorilor, precum şi a unor acte care atestă că arhiva nu se găseşte numai la SIE, SRI, DIE, ci şi la alte unităţi speciale.
Ticu Dumitrescu şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că acest proiect este discutat, pe lîngă
Comisia juridică, şi de Comisia de apărare, ceea ce va duce la tergiversarea adoptării lui.
Prezentă la lucrările celor două Comisii, preşedintele Alianţei Civice, Ana Blandiana, a arătat că în forma de la Senat sînt trei articole prin care “se despart esenţial de proiectul de lege propus de Ticu Dumitrescu”. Astfel, Ana Blandiana a criticat faptul că instituţia, care va gestiona dosarele - Colegiul Naţional - va funcţiona după criterii politice. Blandiana a arătat că este “de neadmis” faptul câ membrii Colegiului vor fi aleşi potrivit algoritmului parlamentar,
ceea ce va lăsa această instituţie “la discreţia partidelor politice, a răzbunărilor”.
. Ana Blandiana s-a arătat nemulţumită şi de faptul că dosarele vor rămîne Ia instituţiile care le-au creat”. Ea a mai spus că, în varianta Senatului în cazul încălcării acestei legi, vor fi pedepsiţi doar membri1 Colegiului, nu toţi care obstrucţionează această lege.
în dezbaterea celor două Camere au intrat, pe IîQS® proiectul lui Ticu Dumitrescu, şi propunerea legislativă a deputaţilor PNŢCD Mihai Gheorgtiiu şi Radu Ghidau. Ei şi- au susţinut varianta de proiect, arătînd câ ea propune soluţii juridice prin care se pot accesa dosarele fostei Securităţi întrucît acestea “trebuie deschise cu gnjâ.
lutonzată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătona Ou)- ,oca. înm atriculată la Oficiul R e g is t r u lu . C o m e ^ jIu i ţuiui Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 dm 2 2 .0 3 .1 9 9 1
fiscal R 2 0 4 4 6 9 -
ILIE CÂLIAN (red ac to r şef);VALER CHIOREANU (red ac to r şe f adjunct); MARIASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28; E-mail:adevcj@ m aii.dn tcj.ro
S ec re ta r d c red ac ţie d e serv ic iu : V alentin PENŢA
Tel/fax:19.74.18
REDACŢIA: Cluj-Napoca, s tr . N apoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04;Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, is ..C ultural; 19.74.90 şi 19.75.07; S p o rt;19.21:27; D ifuzare , M ica p u b lic ita te : [ " V * '" " yi 9.49.81 L * •'S u b re d a c ţia T u rd a : tel/fax: 31.43.23;S ubredacţia Dej: tel/fax: 21-60.75
G arainond
