8/17/2019 Proiect Ic (1)

1/17

I. INTRODUCERE

I.1 Cum lucrează politica monetară neconvențională?

Băncile Centrale au sarcina de a implementa politica monetară aunei țări, care controlează dimensiunea și rata de creștere a ofertei demonedă. Totodată, politica monetară susține creșterea economică înperioadele de recesiune și stabilizează perioadele de inație ridicată.Metodele convenționale de politică monetară includ creșterea sauscăderea ratelor de dobândă,a ratelor rezervelor minime obliatorii sauc!iar a ofertei de monedă prin operațiuni de piață desc!isă. "nperioadele de criză economică e#tremă, cum sunt cele care au urmatMarii $ecesiuni din %&&', aceste instrumente tradiționale de politicămonetară și(au pierdut e)cacitatea, nemaiputându(și îndepliniobiectivele. $atele de dobândă nominale sunt aproape &*, iar

rezervele minime obliatorii nu pot ) reduse atât de mult încât acelebănci riscă să nu mai poată plăti dobâanda la scadență. +dată ceratele de dobândă sunt foarte aproape de &, economia riscă să cadă într(o capcană a lic!idității, când populația nu mai e stimulată săinvestească, împiedicând redresarea.

I.2 INSTRUENTE DE !O"ITIC# ONET$R#

I.2.1 Rela%are cantitativă

"n perioadele de criză, titlurile de stat tind să aibă un preț ridicat

 în urma licitațiilor datorită siuranței percepute, ceea ce le limiteazăe)cacitatea ca instrumente de politică monetară. "n loc să cumperetitluri de stat, banca centrală poate ac!iziționa alte titluri de valoare depe piața desc!isă. ceastă acțiune poartă numele de relaxarecantitativă -en. uantitative easin( /01. "n mod normal, piețele detitluri de valoare non(uvernamentale funcționează fără intervențiabăncii centrale și se decide ac!iziționarea acestor titluri de valoaredoar în caz de nevoie. Tipurile de titluri de valoarea ac!iziționate întimpul unei runde de /0 sunt de obicei obliațiuni sau titluri de creanțădeținute de instituții )nanciare incluzând obliațiuni ipotecare. /0poate lua de asemenea forma ac!iziției de obliațiuni pe termen lun în același timp cu vânzarea datoriei pe termen lun, cu scopul de ainuența curba randamentului în încercarea de a spri2ini piețeleimobiliare care sunt )nanțate de datoria ipotecară pe termen lun. Totuși, economiști precum 3o!n Ta4lor consideră că rela#areacantitativă creează imprevizibilitate. 5e vreme ce creșterea rezervelorminime obliatorii nu presupun creșterea imediată a ofertei de monedă

8/17/2019 Proiect Ic (1)

2/17

dacă se păstrează e#cese de rezervă, rezervele crescute determinăpericolul apariției inației.

M0C678M9: 50 T$68M7870

I.2.2 Rela%are &e cre&it

Relaxarea de credit  -en. credit easin1 are loc atunci cândbanca centrală începe să cumpere active private cum sunt obliațiunilecorporative. 5acă încercările /0 obișnuite eșuează, banca centralăpoate alee calea cea mai neconvențională de stimulare a piețelor decapital prin ac!iziționarea de acțiuni pe piețele desc!ise. "n anii dedupă criza )nanciară, băncile centrale din întreaa lume s(au implicat în piețele de capital într(o anumită măsură.

Banca centrală poate de asemenea să semnaleze publicului 

intențiile sale de a păstra ratele de dobândă scăzute pe perioadeprelunite de timp sau de a se ana2a în noi runde de /0 în încercareade a crește încredera investitorilor.

5acă toate acestea eșuează, banca poate încerca să instituie o politică a ratei de dobândă negativă, unde în loc să plăteascădobânzi pe depozite, deponenții vor trebui să plătească pentruprivileiul de a a ține banii la o bancă. 7deea este că oamenii vor

8/17/2019 Proiect Ic (1)

3/17

prefera să c!eltuie sau să investească banii în loc să )e penalizați.cest tip de politică poate ) totuși foarte periculoasă pentru că îisancționează pe deponenți.

9n alt tip de politică neconvențională adoptată de băncile centrale esteaceea a ratei de dobândă zero. plicarea unei rate de dobândănominală de &* înseamnă că băncile centrale nu mai pot reduce ratadobânzii pentru a încura2a creșterea economică. 5eoarece ratadobânzii se apropie de &, e)cacitatea politicii monetare ca instrumentmacroeconomic este redusă. "n cea mai mare parte a anilor ;05(ului, rata fondurilor federale, se aa la limita realăinferioară, deoarece economia era în mi2locul unei crize )nanciare șirecesiuni profunde. "n aceste circumstanțe, Comitetul >ederal al =ieței5esc!ise ->+MC( >ederal +pen Mar?et Committee1 a apelat la douăinstrumente neconvenționale de politică monetară( rela#areacantitativă -/01 și orientarea din ce în ce mai clară către evoluția

viitoare a ratei fondurilor federale ->or@ard uidance(>A1( având dreptscop de a pune capăt recesiunii și de a consolida redresareaeconomică. 5eși cel de(al doilea instrument de politică monetară maifusese folosit în trecut, factorii de decizie politică sunt de părere cămodul în care a fost aplicat recent este neconvențional. ceste politicineconvenționale au țintit să pună capăt presiunii asupra ratelor dedobândă reale pe termen lun și să îmbunătățească condițiile)nanciare lobale, incluzând susținerea prețurilor pentru acțiunilecorporative și proprietățile rezidențiale. Condițiile )nanciare favorabilear a2uta în sc!imb la creșterea cererii areate și veri)carea presiunilordezinaționiste nedorite prin acordarea unui spri2in sporit pentru

c!eltuielile de consum, construcții, investiții și e#porturi nete.II.1 (or)ar& *ui&ance

>or@ard uidance se referă la declarațiile pe care >+MC le include încomunicatele de presă de după ședințe referitor la ceea ce esteprobabil să facă sau nu comitetul în viitor. 5eclarațiile >+MC au inclus>A din ;

8/17/2019 Proiect Ic (1)

4/17

• 5in martie %&&< până în iunie %&;;, declarațiile indicau faptul că împre2urările economice erau predispuse să arantezenivelurile e#cepțional de scăzute ale ratei fondurilor federalepentru o perioadă prelunită.D

• 5in auust %&;; până în decembrie %&;;, declarațiile ofereau odată calendaristică anticipată a viitoarelor sc!imbări de politică,a)rmând că sunt predispuse să aranteze niveluri e#cepționalde scăzute ale ratei fondurilor federale până cel puțin la mi2loculanului %&;E.D 5ata a fost e#tinsă până la sfârșitul lui %&;F, începând cu %&;% și prelunită până la mi2locul anului %&;G, începând cu septembrie %&;%.

>A are drept scop să a2ute piețele să(și formeze așteptări concretereferitor la cursul probabil al politicii monetare. 5e fapt, deoarecepiețele se pricep la anticiparea sc!imbărilor de politică ale >05(ului, deobicei >A le oferă mai multe detalii decât sc!imbările actuale ale ratei

fondurilor federale.

>A poate ) considerat un instrument de politică monetară util înspecial atunci când ratele de dobândă sunt aproape de & - zero lo@erbound(H:B1, deoarece nu se bazează pe abilitatea de a sc!imba ratelede politică actuale. =reședintele >05 din perioada %&&I(%&;F, BenBernan?e, a e#plicat că utilizarea >A de către >05 din martie %&&A , ca în orice formă de

comunicare, este acela că declarațiile >05 pot ) înțelese reșit. Mulțiobservatori -incluzând câțiva membri >+MC1 au susținut că acest risce#istă atunci când >+MC vorbește despre politica viitoare în termeni dedate calendaristice. 5ata calendaristică s(ar putea referi la o datăcând >+MC consideră că reula sa de politică va aranta o sc!imbarede politică datorită previziunilor economice. lternativ, data s(ar puteareferi la un punct după care reula sa de politică și politica previzionatăs(ar putea sc!imba, astfel încât >05 transmite că va opta pentru o

politică mai simplă decât aranția condițiilor viitoare. ceasta din urmăeste o strateie despre care studiile teoretice au arătat că poate )folositoare pentru economii care au stanat la H:B. 5e e#emplu, Aauti0ertsson și Mic!ael Joodford, de la 6e@ Kor? >05, respectiv9niversitatea Columbia, au demonstrat într(un studiu din %&&E că încazul H:B, este indicat ca banca centrală să crească așteptărileinaționiste, care pot ) îndeplinite prin simpli)carea politicii monetare în viitor. cest fapt reduce ratele reale ale dobânzii -ratele nominale

8/17/2019 Proiect Ic (1)

5/17

a2ustate prin inație1, ceea ce face c!eltuielile de astăzi mai atractivefață de c!eltuielile de mâine.

"n timp ce data calendaristică poate oferi piețelor o pronozăconcretă pentru ratele de dobândă pe termen scurt,aceasta lasă locinterpretărilor privind ce reulă de politică urmărește banca centrală înaleerea respectivei date. =rin urmare, nu a2ută participanții pieței)nanciare să înțeleaă cum politica se poate sc!imba dacă împre2urările economice se modi)că, nici cum se va comporta politicadupă acea dată calendaristică.

"n septembrie și octombrie %&;%, declarațiile >+MC spuneau căprobabil ratele nu vor crește până la o perioadă considerabilă de timpdupă consolidările redresării economiceD. ceastă declarație seaseamănă cu politica simplă suerată de 0ertsson și Joodford și deaceea le poate insinua piețelor că >05(ul este dispus să tolerezeinația superioară taret(ului.

9n alt risc este că >A poate contribui la o stare ec!ilibrată în careinația este prea scăzută. =e termen lun, ratele de dobândă nominaleși inația sunt corelate. cesta este efectul >is!erD, numit dupăeconomistul american 7rvin >is!er. 5acă o bancă centrală reduceratele de dobândă pe o perioadă foarte îndelunată de timp, esteposibil ca așteptările să se stabilizeze într(un ec!ilibru deaționist petermen lun. ceastă posibilitate a fost identi)cată de președinteleMinneapolis >ed 6ara4ana Loc!erla?ota, deși acesta a subliniat că elconsideră ca )in foarte puțin probabil ca acest lucru să se desfășoare în practică. 89 nu au e#perriență cu perioade îndelunate de for@ard

uidance, cum are spre e#emplu 3aponia, cu mai mult de un deceniude rate nominale de &* și deație intermitentă.

>A este predispus să devină un supliment permanent alinstrumentelor băncii centrale datorită previziunilor e#acte din sectorulprivat. Modul în care a fost folosit în anii ce au urmat crizei economice(leând politica viitoare cu ravitatea condițiilor prezente( este în modinerent complicat. =rezintă riscuri în sensul creșterii și reduceriiinației, demonstrând cât de puțină siuranță e#istă în ceea ceprivește utilizarea >A în cazul H:B și de ce ar trebui abordat cu atenție.

II.2 +uantitative ea'in* ,+E-

Multe țări au adoptat rela#area cantitativă -uantitative easin(/01 pentru a combate deația ca urmare a crizei )nanciare din %&&'.8tatele 9nite, alături de Marea Britanie, 3aponia și câteva țări europeneau utilizat /0 pentru a reduce ratele de dobândă și a crește oferta demonedă. 5esfășurarea rela#ării cantitative în 8tatele 9nite a fostconsiderată destul de reușită.

8/17/2019 Proiect Ic (1)

6/17

8tatele 9nite au utilizat /0 pentru a spri2ini redresareaeconomică după criza )nanciară din %&&', după cum am a)rmat maisus. cțiunea a fost una de succes, bilanțul >05 a crescut de la &&miliarde de N în %&&' la FF&& miliarde de N în %&;F. Ca rezultat al treivaluri succesive, /0 din 89 este cel mai mare proram de stimulare

economică din istoria universală. 5erulat în perioada %&&'(%&;&, /0; aavut drept scop spri2inirea băncilor în eliminarea obliațiuniloripotecare -mortae bac?ed securities(MB81 din bilanțuri. =ână în%&&05 și(a menținut ec!ilibrul de %&&& demiliarde de N în titluri de valoare.

Ca urmare a succesului /0; și /0%, >05 a ac!iziționat obliațiuniipotecare în valoare de F& de miliarde de N pe lună în cadrul /0E în încercarea de a elimina activele to#ice din bilanțurile băncilor. /0E acontinuat totodată ac!iziția de titluri de valoare de 'G miliarde N lunar.

$ela#area cantitativă, numită și ac!iziție de active la scară lară-lare(scale asset purc!ase( :8=1 a crescut semni)cativ bilanțul >05,după cum se poate observa în )ura de mai 2os.

$iscul asociat rela#ării cantitative este acela de a arava risculasociat cu aducerea >05 în spatele curbeiD în creșterea ratelor dedobândă odată cu forti)carea economiei. c!iziția de active la scarălară a crescut semni)cativ cantitatea de e#ces de rezervă dinsistemul bancar. "n ultimii G ani înainte de %&&', e#cesul de rezervăvaria între ; procent și %& de procente din totalul rezervelor, a2unând

8/17/2019 Proiect Ic (1)

7/17

 în %&;% la 05 deține însăinstrumente pentru a împiedica acest lucru. "n special, >05 poatecrește rata de dobândă pe care o plătește băncilor pentru a constitui

rezerve, ceea ce ar descura2a creditarea prin reducerea costului deoportunitate al constituirii depozitelor. "n timp ce >05 poate creșteratele de dobândă, nu e#istă nicio aranție că va știi când vinemomentul potrivit să procedeze astfel. =rezența unei cantități mari dee#ces de rezervă poate spori sensibilitatea economiei la erorile depolitică, deoarece rezervele reprezintă o sursă preătită să )nanțezebăncile pentru a(și e#tinde activitățile.

"n octombrie %&;F, actualul președinte >05, 3anet Kellen, acon)rmat încetarea ac!iziției de obliațiuni după in2ectarea a FG&&miliarde N în ultimii G ani, punând astfel punct proramului de rela#arecantitativă. nunțând decizia privind /0, >05 a declarat Comitetulapreciază că s(a realizat o îmbunătățire semni)cativă din perspectivapieței de muncă de la introducerea proramului de ac!iziție a activelor."n plus, comitetul continuă să vadă o forță su)cientă în economia larăpentru a spri2ini proresul în curs de desfășurare spre un rad ma#imde ocupare a forței de muncă în conte#tul stabilității prețurilor. =rinurmare, comitetul a decis să înc!eie proramul de ac!iziție a activelorluna aceasta.D

$ela#area cantitativă în 89 a atins ma2oritatea obiectivelor >05,incluzând eliminarea obliațiunilor ipotecare -MB81 din bilanțurilebăncilor, restabilirea încrederii în bănci, stimularea economiei și

reducerea ratelor de dobândă.III. In'trumente neconvenționale &e !olitică onetarăutilizate &e CE

Criza )nanciară lobală declanșată în a doua 2umătate a anului%&& a obliat Banca Centrală 0uropeană să apeleze la alteinstrumente de politică monetară decât cele consacrate -tradiționale1,a căror e)cacitate în inuențarea principalelor variabilemacroeconomice s(a constatat a ) una e#trem de redusă.

III.1 Cre&it ea'in*

"n ceea ce privește C0, Banca Centrală 0uropeană este sinurabancă centrală care a cumpărat titluri emise de sectorul privat.=roramul de cumpărare directă a obliațiunilor de tip covered bonds-operațiuni ipotecare1 denominate în euro -titluri de creanșa emise debanci1, începând cu F ianuarie %&&

8/17/2019 Proiect Ic (1)

8/17

acel set de instrumente ale BC0 prin intermediul cărora factorii dedecizie de politică monetară urmăresc să satisfacă necesitățile delic!iditate ale băncilor. =reședintele BC0 le(a de)nit ca )ind măsurispeciale, orientate către sectorul bancar, și adoptate pentru a stimulacreditarea într(un mod mai susținut decât se putea realiza doar prin

reducerea ratei de dobânda.Efectele antrenate de aceste de aceste intervenții ale BC0

( sporirea rezervelor deținute de bănci la banca centrală,creșterea prețului activelor )nanciare și reducerea ratei de dobândaaferentă titlurilor de datorie

( creșterea dimensiunii bilanțului BC0, întrucât fondurile necesarepentru cumpărarea activelor au provenit din creația monetară sau dinvânzarea portofoliului de titluri uvernamentale deținute de acestea.

ceste măsuri antrenează și anumite riscuri 

( banca centrală poate pierde din cumpărarea acestor active,pierderi care vor ) acoperite prin noi emisiuni monetare sau din fonduripublice

( datorită emisiunii de monedă, poate ) afectată valoareaacesteia și astel să enereze inație mai mare decât taret(ul bănciiO

III.2 +ualitative ea'in*

Comparativ cu /uantitative easin, care antrenează sporireadimensiunii bilanțului băncii centrale, ualitative easin are ca efect omodi)care în structura activelor bilanțiere -lic!ide sau riscante1,menținându(se constant nivelul acestora. "n timp ce >05 și Bancanliei s(au ana2at aresiv atât în /0, cât și ualitative easin, BC0 afolosit ualitative easin prin acceptarea titlurilor riscante și culic!iditate redusă ca și colateral în operațiunile de tip repo desfășuratepe piața monetară. "n opinia analiștilor monetari,atunci când banca centrală cumpără active neperformante, rezultă cănu se produce sterilizarea bilanțului, iar metoda folosită este în acelașitimp și uantitative și ualitative easin. ceasta a fost strateiafolosita de BC0 în timpul crizei.

III./ +uantitative Ea'in* 0 E%pan&e& $''et !urca'e

!ro*ramme"n data de %% ianuarie %&;G, Mario 5ra!i, președintele BC0 a

anunțat adoptarea unui proram e#tins de ac!iziție de active-obliațiuni emise de administrații centrale, aenții și alte instituții dinzona eurp1 în valoare de I& mld. PO lună. =roramul a început efectiv înmartie %&;G și planul este să dureze până în septembrie %&;I -cel maidevreme1, plafonul urmând să atină ;,; trilioane P. Mario 5ra!i a

8/17/2019 Proiect Ic (1)

9/17

speci)cat faptul că proramul va continua până când se va constata oa2ustare a inației -taretul )ind de %*1 întrucât marea problemă cucare se confruntă statele din zona euro este deația și crearea uneibaze care să asiure creșterea economică.

!rolemă ri&icate &e implementare 3 4ezailitate

$aționamentul din spatele /0 este ca ac!iziția unui număr foartemare de titluri de stat este să scadă randamentul ac estora și să împină investitorii spre acțiuni și obliațiuni corporative. Totuși, cue#cepția Areciei, ratele de dobândă pentru titlurile de stat din zonaeuro continuă să scade din iulie %&;%, după ce Mario 5ra!i a anunțatcă BC0 va apela la orice măsura pentru a salva moneda euro. stfel,ele aându(se de2a la un nivel scăzut, reduce scopul proramului.

>aptul că '&* din )nanțarea economiei reale din zona europrovine din sistemul bancar implică faptul că succesul proramului

depinde în ultimă instanță de disponibilitatea băncilor de a acorda împrumuturi. 5atorită condițiilor )nanciare tensionate, este posibil cabăncile să aleaă să păstreze aceste in2ecții de monedă în fondurileproprii decât să le dea spre creditare.

I5. STUDIU DE C$6 7 !RO8R$U" DE RE"$9$REC$NTIT$TI5# I!"EENT$T DE $NC$ $N8"IEI :N!ERIO$D$ 2;;< 3 2;12

I5.1 C=ND >I C=T?

G martie %&&< Q Banca nliei anunță primul proram de rela#arecantitativă, având un plafon de G mld R.

I auust %&&< Q Banca nliei anunță faptul că va e#tinde ac!iziția detitluri de stat cu maturități rămase de la E până la G ani și mai mari de%G de ani

G noiembrie %&&< Q =lafonul este modi)cat la %&& mld. R.

F februarie %&;& Q =rimul stadiu de ac!iziții se înc!eie și Banca nlieianunță că prin emisiune bancară -nu creare de bani1 vor avea lor noioperațiuni, inclusiv cumpărarea de active din domeniul privat.

I octombrie %&;; Q 0#istența unei înri2orări leate de țintirea inațieiconduce la o nouă sc!imbare a plafonului la %G mld. R.

8/17/2019 Proiect Ic (1)

10/17

< februarie %&;% Q =lafonul este modi)cat la E%G mld. R.

G iulie %&;% Q 5atorită scăderii produsului intern brut în ultimultrimestru din %&;; și primul trimestru din %&;%, Banca nliei măreșteproramul de rela#are cantitativă la EG mld R. =e lână acest plafon,

Banca nliei este autorizată să dețină și active private în valoare de;& mld. R, deși până la sfârșitul trimestrului nu a deținut mai mult deE mld R -obliațiuni și commercial papers1

ODI(IC#RI $SU!R$ I"$NU"UI

ODI(IC#RI $SU!R$ $6EI ONET$RE

I5.2 EC$NISU" DE TR$NSITERE

"n ceea ce privește mecanismul de transmitere ale acestuiinstrument de politică monetară, e#istă două canale principale princare ac!iziția de active inuențează economia.

8/17/2019 Proiect Ic (1)

11/17

=rimul canal de transmisie se referă la portfolio substitutionS.Banca nliei cumpără titluri de stat din piață ceea ce conduce la oreducere a free oat(ului și la creșterea rezervelor deținute la băncilecomerciale la banca centrală. "n cazul operațiunilor desfășurate deBanca nliei, ma2oritatea titlurilor de stat au fost cumpărate de la

instituții non(bancare -acestea deținând cele mai multe active de acestfel1. 7nițial, ma2oritatea veniturilor rezultate din vânzarea titlurilor auapărut în depozitele bancare. 5acă titlurile de stat și depozitelebancare ar ) fost perfect substituibile atunci când ratele de dobândăsunt aproape de &*, atunci rebalansarea portofoliilor pentru sectorulprivat non(bancar nu ar ar ) e#istat și nu este clar dacă randamentultitlurilor s(ar ) modi)cat. 0conomia ar ) fost astfel într(o capcană delic!iditate și în aceasă situație o ofertă suplimentară de monedă nu ar) condus la reducerea randamentelor -pentru obliațiuni, spree#emplu1. 5eci, persoanele care vând tituluri de stat le sc!imbă pentrudepozite bancare, iar băncile comerciale doar acceptă să aibă rezerve

mai mari de banca centrală. 5ar, evident, depozitele și obliațiunile arputea să nu )e perfect substituibile și e#istă cel puțin două motive caresusțin această a)rmație preferința pentru un anumit !abitat și risc.

tunci când investitorii vând către Banca nliei titluri de stat,aceștia sc!imbă inițial un activ pe termen lun Q titlul Q pentru un activpe termen scurt Q depozitele. 0#istă posibilitatea ca unii investitori sănu )e interesați prea mult de sc!imbarea duratei din portofoliilepersonale, dar aceștia reprezintă o minoritate. Ceilalți investitori Qfondurile de pensii și companiile de asiurări -dețin E&* dintre titlurilede stat1 Q dețin pasive pe termen lun și preferă să e#istecorespondență între acestea și activele pe termen lun din bilanț. =rin

urmare, este mult mai probabil ca aceste instituții să cumpere -dinveniturile obținute prin vânzarea titlurilor1 alte active precumobliațiuni corporative.

9n efect al proramului de rela#are cantitativă este scăderearandamentului și creșterea prețului la activele din sectorul privat-obliațiuni, acțiuni1, fapt care va facilita companiile să obțină fonduri.cestea vor enera câștiuri din aceste ma2orări de capital care, care, în ultimă instanță, a2un la mena2e. stfel, crește consumul, cresc șiinvestițiile -pe piețele de capital1, deci și produsul intern brut.

Cât de puternice sunt efectele acestui canal de transmisie

0#istă evidențe empirice conform cărora prețul activelorconsiderate substituibile pentru obliațiunile uvernamentalecumpărate de Banca nliei a scăzut. $andamentele obliațiunilordeținute de companii au scăzut substanțial în lunile ulterioare începeriiproramului, mai ales în %&&

8/17/2019 Proiect Ic (1)

12/17

=rin acesta este îmbunătățită disponibilitatea băncilor de a ofericredite -sau, mai bine zis, previne o scădere a creditelor acordate1.parent, însă, băncile sunt mai preocupate de posibilitatea de a sere)nanță și mai puțin de creditare. Când Banca nliei cumpără titluride la instituții non(bancare, depozitele cresc la fel cu rezervele

deținute la banca centrală. 5acă suma aată în rezerve o depășește pecea cerută, oferta de credite se poate mări. "n sc!imb, dacă banca de2aare în minus anumite fonduri, ar putea evita să nu mărească procesulde creditare sau să vândă active mai puțin lic!ide.

I5./ E(ECTE $SU!R$ !IEE"OR (IN$NCI$RE0INTER$NC$RE

9rmărind date )nanciare și macroeconomice înreistrate începând din perioada crizei, aceste demonstrează faptul căinstrumentul neconvențional de politică monetară adoptat și de Bancanliei a avut rezultate e)ciente.

$atele de dobândă interbancare prin care băncile se împrumutăau scăzut brusc în %&&' datorită măsurilor adoptate pentru a asiura

mai ales lic!iditatea în sistemul bancar.

8/17/2019 Proiect Ic (1)

13/17

"n %&&

8/17/2019 Proiect Ic (1)

14/17

8/17/2019 Proiect Ic (1)

15/17

 

I5.@ E(ECTE $SU!R$ $CROECONOIEI

naliza evoluției indicatorilor macroeconomici în funcție depoliticile monetare neconvenționale poate ) sau nu relevantă datorităperioadei scurte care ar intra sub observație. Cu toate acestea, e#istăstudii econometrice bazate pe date lunare, )ind luată în considerare șiperioada precedentă crizei prin care s(a încercat prezentarea unorposibile consecințe în cazul în care proramul de rela#are cantitativănu ar ) început în Marea Britanie.

9nul dintre studii -Baumeister U Benati1 arată faptul că rata decreștere produsului internet brut ar ) scăzut la (;F* și inația sub (F*.0vident, aceste estimări suerează faptul că economia ar ) avut de

suferit într(un mod dramatic în lipsa rela#ării cantitative, dar suntplauzibile9n al doilea studiu arată că rata de creștere a produsului intern

brut în timpul primului proram a fost cu cu ;,G Q % puncte procentualemai mare, iar rata inației cu &,G Q ;,G puncte procentuale. Cel maimare impact asupra acestor variabile macroeconomice a fost în %&;&,la o lună după ce s(a înc!eiat procesul de cumpărare Q rata de creșterea produsului intern brut a crescut cu % puncte procentuale și ratainației cu ;,G puncte procentuale. :uând în considerare faptul că în%&&< =7B(ul a scăzut cu F,

8/17/2019 Proiect Ic (1)

16/17

CONC"U6II

Băncile Centrale adoptă politici monetare pentru a modi)caoferta de monedă și rata acesteia de creștere. cest fapt se produce în

mod normal prin țintirea ratei de dobândă, stabilirea rezervelor minimeobliatorii și ana2area în operațiuni de piață desc!isă cu titluri de stat."n perioadele de recesiune economică e#tremă, aceste instrumentedevin limitate, deoarece ratele de dobândă se apropie de zero, iarbăncile comerciale devin preocupate de lic!iditate. stfel, se a2une laadoptarea instrumentelor de politică monetară neconvenționalărela#are cantitativă, credit easin, ualitative easin, for@arduidance.

9na dintre principalele bănci centrale din lume, >05(ul, a utilizatinstrumente neconvenționale de politică monetară în special ca urmare

a crizei economice din %&&'. Cele mai importante astfel deinstrumente au fost for@ard uidance -semnalarea intențiilor viitoarecătre public prin publicarea unor declarații, începând cu anul ;

8/17/2019 Proiect Ic (1)

17/17

acest proces, întrucât lic!iditățile in2ectate au a2uns efectiv în burselede valori.

I"IO8R$(IE

!ttpOO@@@.investopedia.comOarticlesOinvestinO&%%F;GO!o@(unconventional(monetar4(polic4(@or?s.asp

!ttpOO@@@.bbc.comOne@sObusiness(;G;