Sondaje on-line

Este tiut faptul c apariia intenetului a bulversat raporturile economice i a modificat noiunea de

comunicare. Datorit ariei de acoperire din ce n ce mai mare i a volumului imens de informaii putem

adapta metodele clasice de cercetare pentru a deveni utilizabile n mediul electronic. Internetul ofer

oportuniti metodologice unice ce pot fi privite prin dou prisme:

Internetul ca surs de documentare. Organizat sub form de reea, permite accesul n timp

foarte scurt la o cantitate imens de informaii.

Internetul ca mediu de culegere de date. Apare ca o alternativ la metodele tradiionale de

culegere a datelor prin observare total sau selectiv .

Aceast articol i propune s analizeze aspectele negative i pozitive privind culegerea de date prin

intermediul sondajelor on-line.

n societatea modern nevoie acut a unui volum mult mai mare de informaii actuale face ca sursele

administrative i studiile realizate pe baza unor cercetri exhaustive s fie total insuficiente. Deoarece

utilizarea sondajelor permite obinerea n timp scurt a unor informaii complexe a fcut ca aceast metod

s ptrund n toate domeniile de activitate.

Saltul tehnologic major i extinderea internetului ca mediu de comunicare a determinat adaptarea

metodelor clasice de culegere a datelor. Astfel, sondajele on-line au devenit tot mai utilizate.

Efectuarea unui sondaj on-line presupune, ca i n cazul unui sondaj clasic, un lan de lucrri complexe

ce mbrac forme specifice. Astfel, ca si in cazul sondajelor obisnuite, respondentii trebuie sa fie asigurati

ca datele pe care le ofera la completarea unui chestionar sunt confidentiale. In cazul unui sondaj online,

pericolul ca acestea sa fie interceptate este mai mare, astfel incat organizatorii unui astfel de sondaj

trebuie sa fie mai atenti atunci cand il protejeaza. Se recomanda criptarea datelor si de asemenea existenta

unui firewall pentru serverul care le pastreaza in memorie.

Modaliti de realizare a sondajelor on-line

Se distind mai multe tipuri de sondaje on-line, difereniate n funcie de suportul prin care se asigur

chestionarul.

Prima metod este cea a chestionarului ataat la un e-mail. Schema de realizare a unui sondaj on-line

dup acest procedeu este prezentat n figura nr. 1.

Fig. 1. Schema de realizare a unui sondaj on-line prin ataarea chestionarului la un e-mail

Principalul avantaj al acestei metode const n rapiditatea ei. Un alt avantaj este costul foarte redus

pentru respondent. deoarece chestionarul se poate completa fr a fi conectat. Aceast remarc este

valabil n special atunci cnd unitatea observat este o persoan particular i nu o instituie. S-a

constat c dac ancheta abordeaz teme de interes general concentrate ntr-un numr limitat de ntrebri

proporia de rspuns este ridicat.

Principala dificultate a acestei metode este colectarea adreselor respondenolor. Trebuie inut cont i de

faptul c primirea unor ntrebri cu caracter profesional pe o adres privat poate pune probleme legate

de violarea spaiului privat, existnd riscul respimgerii anchetei.

Chiar dac manevrabilitatea unui astfel de chestionar nu este foarte bun se consider c acest procedeu

este usor adaptabil pentru ntrebrile deschise. Studiile comparative efectuate (L'administration des

enqutes par Internet Gal GUEGUEN - ERFI - Universit Montpellier I, IXme Confrence de

l'AIMS i Web versus Mail Questionnaire for an Institutional Survey Katja Lozar Manfreda, Vasja

Vehovar & Zenel Batagelj - International Conference on Survey Research Methods, Latimer

Conference Centre, May 2001) au artat c rata rspunsurilor este ridicat, mergnd pnp la 60%, dac

este vorba de un numr mic de ntrebri iar chestionarul aeste expediat la adrese profesionale. n

consecin metoda se poate utiliza n special pentru anchete scurte efectuate pe eantioane mari.

A doua metod se situeaz ntre metoda chestionarului prin e-mail i cea bazat pe utilizarea unui

sistem CATI (Computer Assisted Personal Interview) i este o variant ameliorat a primei metode. Ea

const n a trimite un chestionar ataat la e-mail asociat cu un program minimal care s permit

ulterior ncrcarea automat a bazei de date.

CERCETTOR

Redactarea chestionarului n

format electronic

Primirea chestionarului

Expediere

chestionar

prin e-mail

Completarea

chestionarului

Primirea chestionarului

completat

Expediere

chestionar

completat

prin e-mail Centralizarea datelor din

chestionare

Verificarea corectitudinii i

completitudinii datelor

Prelucrarea i analiza

datelor

RESPONDENT

Cea de a treia metod const n plasarea chestionarului pe o pagin HTLM. Schema de realizare

este prezentat n figura nr. 2.

Participanii la sondaj pot fi avertizai ntr-o manier mai mult sau mai puin activ. Avantajul major

const n posibilitatea integrrii unor funcii interactive n chestionar. Dezavantajul fa de metodele

precedente const n prelungirea timpului de rspuns.

n mod curent se folosesc trei modaliti de a informa populaia vizat de existena chestionarului:

Trimiterea de mesaje electronice la adrese selecionate prin care se realizeaz prezentarea

cercetrii i se adreseaz nvitaia de a vizita pagina HTLM ce gzduiete chestionarul;

nscrierea n liste de difuzare orientate n general pe teme precise. n acest fel indivizii sunt

informati de adresa unde se afl chestionarul. Contactul este mai greu de realizat i proporia de

rspuns este afectat;

Se plaseaz pe o pagin frecvent vizitat invitaia de a rspunde la chestionar. Exist ns riscul

antrenrii unui cost din partea respondentului care diminueaz eficiena metodei. Pe de alt parte, dac

studiul este orientat ctre o anumit populaie int este posibil ca respondenii s provin din persoane

ce nu sunt vizate. Ulterior se pot selecta din eantion doar inidivizii ce ndeplinesc condiiile demo-

economice.

Avantajul major al metodei consta n supleea funcionrii chestionarului dat de posibilitatea integrrii

funciilor interactive. Aceste funcii permit:

nregistrarea timpului de rspuns;

Gestionarea ntrebrilor filtru;

Afiarea unei secvene de ntrebri dup ce s-a rspuns la secvena precedent. n felul acesta

respondentul nu poate vedea ce ntrebri urmeaz i, totodat este obligat s respecte ordinea de

completare;

Explicarea termenilor prin prezentarea definiiilor unor noiuni ce pot cauza confuzie

respondentului.

Verificarea rspunsurilor. Aceast operaie vizeaz dou aspecte. n primul rnd presupune

testarea valorilor completate pentru a verifica dac aparin mulimii valorilor posibile. n al doilea rnd

se poate realiza un control astfel nct respondentul s nu poat valida chestionarul daca nu a rspuns la

toate ntrebrile. Totui se recomand ca respondentul s nu fie obligat s dea rspuns la ntrebrile

delicate sau la cele care tin de identificarea lui ca persoan.

Dotarea chestionarelor cu un coninut multimedia. Astfel acestea vor fi mult mai atractive dect

chestionarele administrate prin metode tradiionale.

Se poate spune c n aceste codiii chestionarul devine un instrument inteligent.

Fig. 2. Schema de realizare a unui sondaj on-line prin plasarea chestionarului pe o pagin HTLM

Aceast metod ns prezint i cteva dezavantaje.

Datorit faptului c nu exist practic un contact direct ntre respondent si organizatorul sondajului va

exista o prelungire a timpului de rspuns. Astfel intervalul de timp parcurs de la redactarea

chestionarului pn la formarea bazei de date este mult mai mare dect cel necesar n cazul unui sondaj

clasic sau chiar a unui sondaj prin e-mail.

Tot din lipsa contactului direct s-a constatat c rata de rspuns este mult mai mic. n lucrarea Web

versus Mail Questionnaire for an Institutional Survey Katja Lozar Manfreda, Vasja Vehovar & Zenel

Batagelj - International Conference on Survey Research Methods, Latimer Conference Centre, May 2001,

autorii au artat c prin plasarea chestionarului pe o pagin HTLM i expedierea unor invitaii prin e-mail

populaiei vizate rata de rspuns obinut a fost de doar 27%. Aceast rat poate fi mbuntit prin

relansarea invitaiilor.

Intr-o oarecare msur acest tip de sondaj poate fi comparat cu eantionarea pe baza metodei

voluntariatului prin plasarea unui chestionar n diferite publicaii. Estimatorii obinui prin aceast metod

sunt deplasai deoarece persoanele ce rspund voluntar la chestionare sunt n mod deosebit preocupai de

subiectul studiului. Restul populaiei, din care voluntarii reprezint un subeantion, nu sunt preocupai de

subiectul studiului sau nu consider necesar s rspund. n aceste condiii este foarte posibil ca

rezultatele obinute printr-un astfel de sondaj s nu fie reprezentative pentru populaia vizat.

Suplimentar, deplasarea estimatorilor obinui din sondajele on-line realizate prin plasarea chestionarului

pe o pagin HTLM, este influenat i de gradul de penetrare internetului n populaia ce face obiectul

cercetrii.

CERCETTOR

Redactarea chestionarului n

format htlm i integrarea de

funcii interactive

Accesarea chestionarului

Completarea

chestionarului

Informarea populaiei vizate

de existena chestionarului

Centralizarea automat

datelor din chestionare

Verificarea completitudinii

datelor

Prelucrarea i analiza

datelor

RESPONDENT

prin e-mail

nscrierea

n liste

plasarea pe

pagini

Web

Concluzii

Sondajele pe Internet prezinta diverse avantaje: compania care organizeaza sondajul este scutita

de cheltuielile cu operatori, erorile umane sunt reduse si, de asemenea, sondajul poate fi efectuat pe o

suprafata mult mai mare (care ar putea impune probleme unui sondaj efectuat cu operatori). Cu toate

acestea, este nevoie de multa atentie, pentru a elimina erorile posibile.

Cele mai probabile erori care pot aparea in cazul unui astfel de sondaj sunt cele de

reprezentativitate. Trebuie sa se ia in considerare ca numai anumite categorii sociale au acces la Internet

in mod regulat si faptul ca chiar si in gospodariile care au parte de acest acces, nu toti membrii il folosesc

(in cazul unei familii, este mult mai probabil ca Internetul sa fie folosit de copil decat de parinti). Astfel,

trebuie sa stabilim dinainte populatia tinta a studiului si sa ne asiguram ca este reprezentata suficient de

bine printre utilizatorii de Internet.

De asemenea trebuie sa existe atentie la felul in care chestionarul este prezentat. Chiar si in cazul

sondajelor clasice, in momentul in care respondentul are impresia ca participarea impune prea mult timp

sau efort, devine reticent. Numai ca, spre deosebire de sondajul clasic, sondajul pe Internet nu beneficiaza

de un operator care ar putea exercita o putere de convingere in cazul respondentilor nehotarati. De aceea

chestionarul trebuie prezentat intr-un mod cat mai atragator, iar lungimea lui trebuie sa fie relativ redusa,

pentru a evita intreruperile.