Aligot este un soi de vi de vie utilizat pentru a produce sortimentul de vin cu acelai nume. Vinul obinut este alb, cu un gust specific uor de pelin i de cicoare, alii identificnd miasme de fructe. Este un vin semisec spre sec, originar din zona Burgundia (Frana), de unde s-a rspndit, aclimatizndu-se foarte bine n Romnia, Bulgaria, Crimeea, Caucaz etc. Muli prefer acest soi celui Chardonnay provenit din aceeai zon. Merge foarte bine la mesele copioase, cu vnat, fripturi i grtar. Marile podgorii din Vrancea i Dobrogea cultiv acest soi de "curs lung".Perioada de maturare: semitrzie.Utilizare: pentru producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor brute pentru spumante i a sucurilor de struguri.Recolt: 11-13t/ha.Caracteristicile strugurilor: mici sau mijlocii, cilindrici sau cilindro-conici, aripai sau puin lrgii la baz.Caracteristicile boabelor: mijlocii, sferice, uneori deformate, de culoare verde deschis, slab glbuie cu nuane armii. Pielia este subire i elastic. Coninutul este suculent.

Acest soi i-si are radacinile in Grecia antica. In Romania se cultiva inainte de invazia filoxerei si tocmai de aceia este considerat soi autohton. Strugurii sunt mijlocii, conici, sau cilindro - conici, uneori biaripati, desi in boabe.Bobul mijlociu, sferic, cu pielita de culoare galben verzui, cu pete ruginii pe partea insorita; pulpa consistenta, cu gust dulce si aroma de muscat. Este soi cu perioada mijlocie de vegetatie (165-175 zile) si cerinte ridicate heliotermice, are vigoare mijlocie de crestere si fertilitate buna, 55-65% lastari fertili.Maturarea se realizeaza la 2-3 saptamani dupa soiul Chasselas dore. Este un soi pretentios, sensibil la ger (-18C -20C), la seceta sau excesul de umiditate, puternic atacat de boli, moliile strugurilor si de viespi. Prefera zone cu toamne lungi si insorite, lipsite de precipitatii, care sa permita acumularea lenta a zaharurilor si aromelor in must. In vederea supramaturarii strugurilor se recomanda desfrunzitul partial al strgurilor la intrarea strugurilor in parga. La maturarea deplina acumuleaza 200-210 g/l zaharuri, iar prin supramaturare atinge 250-270 g/l si poate depasi usor aceste valori, fara ca aciditatea totala a mustului sa coboare sub 4,5-5 g/l H2SO4. Productiile de struguri sunt mici 5-8 t/ha, dar pot atinge 10-14 t/ha.