Sociologie medicală completare

8/18/2019 Sociologie medicală completare

http://slidepdf.com/reader/full/sociologie-medicala-completare 1/14

Sociologie medicalăSociologie medicalăEtimologieEtimologie •• Etimologia termenului este hibridăEtimologia termenului este hibridă•• de la cuvântul latinesc „socio“de la cuvântul latinesc „socio“ == socialsocial•• de la cel grec „logos“de la cel grec „logos“ == ştiinţă,ştiinţă,••

== studiul ştiinţific al vieţii sociale a oamenilor.studiul ştiinţific al vieţii sociale a oamenilor.

Iniţiatorii sociologiei ca ştiinţăIniţiatorii sociologiei ca ştiinţă

Emile Durkheim !"#" $ !%!&'Emile Durkheim !"#" $ !%!&'(a) *eber !"+ $ !%-'(a) *eber !"+ $ !%-'/alcott 0arsons !%- $ !%&%'/alcott 0arsons !%- $ !%&%'

Sociologie medicală –Sociologie medicală – DefiniDefini iețieț

1ociologia medicală este o ştiinţă integratoare, al cărei obiectiv este studiul sănătăţii1ociologia medicală este o ştiinţă integratoare, al cărei obiectiv este studiul sănătăţii 2ublice ca un 3ntreg sistem, guvernat de legi s2eciale, 2recum şi anali4a sistemică a 2ublice ca un 3ntreg sistem, guvernat de legi s2eciale, 2recum şi anali4a sistemică ainfluenţei factorilor sociali asu2ra sănătăţii 2ublice.influenţei factorilor sociali asu2ra sănătăţii 2ublice.

Obiectul sociologiei medicaleObiectul sociologiei medicale•• 5biectul medicinii sociale este dificil de definit şi se reali4ea4ă 3n com2araţie cu alte5biectul medicinii sociale este dificil de definit şi se reali4ea4ă 3n com2araţie cu alte

disci2line medicale.disci2line medicale.•• 5biectul de medicină socială este sănătatea 2ublică ca un fenomen sistemic com2le).5biectul de medicină socială este sănătatea 2ublică ca un fenomen sistemic com2le).

Metodologia sociologiei medicale:Metodologia sociologiei medicale:

•• studiul sistematic al influen ei com2le)e al factorilor sociali şi biologici asu2ra sănătăţiițstudiul sistematic al influen ei com2le)e al factorilor sociali şi biologici asu2ra sănătăţiiț

2ublice şi a tuturor as2ectelor sociale ale sănătăţii umane. 2ublice şi a tuturor as2ectelor sociale ale sănătăţii umane.

Sociologia medicală. Subramură importantă a sociologieiSociologia medicală. Subramură importantă a sociologiei

•• 62ariţia sociologiei medicale se ba4ea4ă atât 2e62ariţia sociologiei medicale se ba4ea4ă atât 2e 2luri 2luri77dimensionalitatea fenomenuluidimensionalitatea fenomenului„sănătate“, cât şi 2e ambiţia sociologiei care se d„sănătate“, cât şi 2e ambiţia sociologiei care se dooreşte, 3n conformitate cu de4ideratelereşte, 3n conformitate cu de4iderateleenunţate de 3ntemeietorii săi, o ştiinţă a „bunăstării“ şi a „libertăţii“ umane.enunţate de 3ntemeietorii săi, o ştiinţă a „bunăstării“ şi a „libertăţii“ umane.

•• DurkheimDurkheim distinge două ti2uri de solidaritatedistinge două ti2uri de solidaritate88•• Solidaritatea mecanicăSolidaritatea mecanică este, ca formă de integrare socială caracteristică societăţiloreste, ca formă de integrare socială caracteristică societăţilor

2rimitive, definite de o minimă divi4iune a muncii, omogenitate a rolurilor sociale, 2rimitive, definite de o minimă divi4iune a muncii, omogenitate a rolurilor sociale,e)2erienţe de viaţă comună şi o conştiinţă colectivă 2uternică.e)2erienţe de viaţă comună şi o conştiinţă colectivă 2uternică.

•• Solidaritatea organicăSolidaritatea organică este s2ecifică societăţii moderne industriale cu o divi4iune a munciieste s2ecifică societăţii moderne industriale cu o divi4iune a munciisociale com2le)ă, care 2resu2une 2rin s2eciali4are şi interde2endenţa 3ntre indivi4i.sociale com2le)ă, care 2resu2une 2rin s2eciali4are şi interde2endenţa 3ntre indivi4i.



Obiectivele sociologiei medicaleObiectivele sociologiei medicale clasificare clasificare

Obiectivul medicalObiectivul medical1ociologia medicală informea4ă asu2ra 2roceselor sociale care interferea4ă cu echilibrul fi4ic sau1ociologia medicală informea4ă asu2ra 2roceselor sociale care interferea4ă cu echilibrul fi4ic saumental al indivi4ilor, aducându7şi a2ortul la reali4area studiilor de e2idemiologie socială, lamental al indivi4ilor, aducându7şi a2ortul la reali4area studiilor de e2idemiologie socială, la

studiul conce2ţiilor des2re sănătate, şi al com2ortamentului sanitar, 3n organi4area activităţiistudiul conce2ţiilor des2re sănătate, şi al com2ortamentului sanitar, 3n organi4area activităţiisanitareşi elaborarea 2oliticii sanitare.sanitareşi elaborarea 2oliticii sanitare.

Obiectivul economicObiectivul economic1ociologia medicală efectuea4ă cercetări asu2ra costurilor 3ngri9irii medicale, consumul de1ociologia medicală efectuea4ă cercetări asu2ra costurilor 3ngri9irii medicale, consumul demedicamente, cheltuielile individuale şi de la buget referitoare la sănătate, oferind cunoştinţemedicamente, cheltuielile individuale şi de la buget referitoare la sănătate, oferind cunoştinţeutile asu2ra com2ortamentelor sociale care influenţea4ă 2roducerea şi consumul 2restaţieiutile asu2ra com2ortamentelor sociale care influenţea4ă 2roducerea şi consumul 2restaţieisanitare.sanitare.

Obiectivul sociologicObiectivul sociologic6nali4ând 2roblemele de sănătate, sociologia medicală vi4ea4ă cunoaşterea societăţii, domeniul6nali4ând 2roblemele de sănătate, sociologia medicală vi4ea4ă cunoaşterea societăţii, domeniul

medical reflectând 3n mod s2ecific com2ortamentul individual şi al gru2urilor sociale. 1tudiindmedical reflectând 3n mod s2ecific com2ortamentul individual şi al gru2urilor sociale. 1tudiindra2ortul sănătate $ boală $ societate, sociologia medicală 3ncearcă să de4văluie acest locra2ortul sănătate $ boală $ societate, sociologia medicală 3ncearcă să de4văluie acest loc 2articular al vieţii sociale. 2articular al vieţii sociale.

!actorii medicali şi sociali ai de"voltării sociologiei medicale!actorii medicali şi sociali ai de"voltării sociologiei medicale1ociologia medicală se va de4volta 3n s2ecial 3n 1:6, unde cercetarea organi4aţiilor1ociologia medicală se va de4volta 3n s2ecial 3n 1:6, unde cercetarea organi4aţiilor

medicale a re2re4entat o 2rioritate 2entru sociologie. :lterior, du2ă anii ;&, şi 3n ţările euro2enemedicale a re2re4entat o 2rioritate 2entru sociologie. :lterior, du2ă anii ;&, şi 3n ţările euro2enese va de4volta acest sector ştiinţific.se va de4volta acest sector ştiinţific.

<ntre factorii care au influenţat evoluţia sociologiei medicale se numără8<ntre factorii care au influenţat evoluţia sociologiei medicale se numără8•• evoluţia 2racticii medicaleevoluţia 2racticii medicale•• transformarea instituţiilor de 3ngri9ire a sănătăţiitransformarea instituţiilor de 3ngri9ire a sănătăţii••

creşterea 2reţului sănătăţii şi introducerea sistemelor de asigurare a sănătăţiicreşterea 2reţului sănătăţii şi introducerea sistemelor de asigurare a sănătăţii•• organi4area studiilor de medicinăorgani4area studiilor de medicină•• modificarea tabloului morbidităţiimodificarea tabloului morbidităţii•• im2licarea guvernamentală s2orită 3n domeniul sănătăţii şi a2ariţia surselor de finanţareim2licarea guvernamentală s2orită 3n domeniul sănătăţii şi a2ariţia surselor de finanţare

2entru cercetarea sociologică a sistemelor sanitare. 2entru cercetarea sociologică a sistemelor sanitare.

#roblematica sociologiei medicale#roblematica sociologiei medicale

•• conce2tele sociologice de sănătate şi boalăconce2tele sociologice de sănătate şi boală

•• schimbarea socială şi dinamica ti2urilor de morbiditateschimbarea socială şi dinamica ti2urilor de morbiditate

•• cau4e sociale ale 3mbolnăvirilor cau4e sociale ale 3mbolnăvirilor

•• com2ortamentul bolnavului 3n s2ital şi 3n societatecom2ortamentul bolnavului 3n s2ital şi 3n societate

•• comunicarea 3n 2ractica medicalăcomunicarea 3n 2ractica medicală

•• inegalitatea accesului la serviciile sanitareinegalitatea accesului la serviciile sanitare

•• etnicitate, sănătate, asistenţă medicalăetnicitate, sănătate, asistenţă medicală

•• familia şi 3mbolnăvireafamilia şi 3mbolnăvirea

•• medicina şi controlul socialmedicina şi controlul social

•• devianţă, etichetare şi stigmat socialdevianţă, etichetare şi stigmat social



Structura sociologiei medicaleStructura sociologiei medicale . >orisov. >orisov, !%%"', !%%"'

!.!. 1oci1ociologia mologia medicedicalăală fundamentalfundamentalăă 7 include teoria de ba4ă şi metodologia7 include teoria de ba4ă şi metodologia sociologieisociologieimedicale.medicale.

-. Disci2line-. Disci2line b borderline 7 sociologie medicalorderline 7 sociologie medicalăă, istoria medicinei şi a asistenţei medicale, etică şi, istoria medicinei şi a asistenţei medicale, etică şideontologie medicală, demografia medicală, geografie medicaldeontologie medicală, demografia medicală, geografie medicalăă, economi, economiaa sănătasănăta iițiiț , 2edagogi, 2edagogiaa sănătasănăta iițiiț şişi aa educaţieeducaţieii, biostatistica. 6ceste disci2line reflectă interacţi, biostatistica. 6ceste disci2line reflectă interacţiaa teoriei medicale cuteoriei medicale cudiferitediferite șștiinte sociale.tiinte sociale.?. Disci2line 2rofil, care reflectă interacţi?. Disci2line 2rofil, care reflectă interacţiaa dintre disci2line medicale şi teoria socială 7 sănătatedintre disci2line medicale şi teoria socială 7 sănătate 2ublică, e2idemiologie etc 2ublică, e2idemiologie etc. 1tiinte 62licate 7 reflect. 1tiinte 62licate 7 reflectăă metodele 2osibilemetodele 2osibile 3n3n 2ractic 2racticaa 2roblemelor 2roblemelor sănătsănătă iiță iiț 2ublic 2ublicee 77economieconomiaa sănătsănătă iiță iiț , gestionarea sănătăţii, 2olitica de sănătate, legislaţi, gestionarea sănătăţii, 2olitica de sănătate, legislaţiaa sanitarăsanitară etcetc..

SociologSociologiaia mmedicaledicalăă – – Diferen ele $n sănătatețDiferen ele $n sănătateț

((otiveotive>iologic>iologicee 7 se), rasă, vârstă.7 se), rasă, vârstă.11ociale şi culturaleociale şi culturale 7 s7 stilul de viata, com2ortamentetilul de viata, com2ortamentelele alimentarealimentareEconomice 7 accesul la 3ngri9ire medicală, nutriţie, e)ercitEconomice 7 accesul la 3ngri9ire medicală, nutriţie, e)ercitiiii, condiţii de siguranţă,, condiţii de siguranţă, 2rofesii sigure 2rofesii sigure..

DDiferenţeiferenţe@en 7 bărbaţii au 2uterea unui animal, dar femeile sunt mai sanatoase.@en 7 bărbaţii au 2uterea unui animal, dar femeile sunt mai sanatoase.arsta 7arsta 7 boli legate de vârstă boli legate de vârstă dindin co2ilarieco2ilarie 2ana la varstele inaintate, 2ana la varstele inaintate, de la genetica saude la genetica sau e)2uner e)2uner eeAaAasasa 7 unele7 unele boli boli genetice de e)em2lu, celulegenetice de e)em2lu, celule in forma dein forma de secera, /aB71achs'.secera, /aB71achs'.1ocial1ocialee 7 fumatul, dieta, sensul de fitness şi de sănătate, consumul de alcool, interacţiunea de gen7 fumatul, dieta, sensul de fitness şi de sănătate, consumul de alcool, interacţiunea de genşi com2ortamentului social.şi com2ortamentului social.

EconomicEconomicee 7 2roduse alimentare adecvate, sănătate şi asigurăr 7 2roduse alimentare adecvate, sănătate şi asigurăr e medicalae medicala

SociSociologiaologia medicalămedicală i%sau sănătatea publicăși%sau sănătatea publicăș

Confruntarea dintre ele este inadecvată datorită fa2tului că sănătatea 2ublică este o divi4ie aConfruntarea dintre ele este inadecvată datorită fa2tului că sănătatea 2ublică este o divi4ie amedicinii sociale, domeniul său de a2licare fiind testarea diferitelor abordări ale 2roblemelor demedicinii sociale, domeniul său de a2licare fiind testarea diferitelor abordări ale 2roblemelor desănătate ale 3ntregii naţiuni şi reali4area de sănătate ma)imă 2osibilă 2entru toţi oamenii.sănătate ale 3ntregii naţiuni şi reali4area de sănătate ma)imă 2osibilă 2entru toţi oamenii.

1fere de interacţiune care definesc natura integrată sistematic a medicinii sociale1fere de interacţiune care definesc natura integrată sistematic a medicinii sociale

&ia a socialăț&ia a socialăț

Concordan e ce 2rivesc anumite interese, restrângeri ale incertitudinii şi gestionarea eficientă ațConcordan e ce 2rivesc anumite interese, restrângeri ale incertitudinii şi gestionarea eficientă aț

conflictelor, care să 2ermită de4voltarea şi 3ntreţinerea unor structuri sociale stabile.conflictelor, care să 2ermită de4voltarea şi 3ntreţinerea unor structuri sociale stabile.

Două niveluri8Două niveluri8•• ivel micro 7 ca2acitatea individului de a interacţiona direct cu alte 2ersoane fa ă 3n fa ă'ț ț ivel micro 7 ca2acitatea individului de a interacţiona direct cu alte 2ersoane fa ă 3n fa ă'ț ț

•• ivel macro 7 caracteri4ată 2rin anonimatul, funcţionarea organi4aţiilor fără chi2 şi de ivel macro 7 caracteri4ată 2rin anonimatul, funcţionarea organi4aţiilor fără chi2 şi deobicei asociate cu naţiunea statului.obicei asociate cu naţiunea statului.



'pecte ma(ore ale sănătă ii umane studiate de sociologia medicalăț'pecte ma(ore ale sănătă ii umane studiate de sociologia medicalăț

•• Fnfluenţei factorilor sociali asu2ra sănătăţiiFnfluenţei factorilor sociali asu2ra sănătăţii•• Fnfluenţa sănătăţii asu2ra factorii socialiFnfluenţa sănătăţii asu2ra factorii sociali•• 5biectul social al activităţilor de asistenţă medicală 7 individul ca o categorie socială, de5biectul social al activităţilor de asistenţă medicală 7 individul ca o categorie socială, de

gru2 şi a societăţii ca 3ntreggru2 şi a societăţii ca 3ntreg•• 5biectul social al activităţilor de asistenţă medicală 7 2entru sistemele de asigurări de5biectul social al activităţilor de asistenţă medicală 7 2entru sistemele de asigurări de

sănătate.sănătate.

)oala şi sănătatea – aspecte medicosociale)oala şi sănătatea – aspecte medicosociale

•• Conform 5(1 !%+', sănătatea re2re4intă starea de com2letă bunăstare fi4ică, mentală şiConform 5(1 !%+', sănătatea re2re4intă starea de com2letă bunăstare fi4ică, mentală şisocială, care nu se reduce la absenţa bolii sau a infirmităţii. Deţinerea celei mai bune stărisocială, care nu se reduce la absenţa bolii sau a infirmităţii. Deţinerea celei mai bune stăride sănătate de care este ca2abilă 2ersoana umană este unul dintre dre2turile fundamentalede sănătate de care este ca2abilă 2ersoana umană este unul dintre dre2turile fundamentaleale omului.ale omului.

•• Conce2tul de sănătate a fost o2eraţionali4at 2entru a fi a2licat diverselor comunităţi socio7Conce2tul de sănătate a fost o2eraţionali4at 2entru a fi a2licat diverselor comunităţi socio7

culturale, evaluările fiind făcute 2e ba4a unor indici 2recum8 morbiditatea, mortalitateaculturale, evaluările fiind făcute 2e ba4a unor indici 2recum8 morbiditatea, mortalitateagenerală şi s2ecifică', disconfortul, insatisfacţia, deficienţele, invlidităţile, handica2ul,generală şi s2ecifică', disconfortul, insatisfacţia, deficienţele, invlidităţile, handica2ul,indicele de de4voltare umanăindicele de de4voltare umană

•• Din 2unct de vedere biologic, sănătatea 2oate fi definită dre2t acea stare a unui organismDin 2unct de vedere biologic, sănătatea 2oate fi definită dre2t acea stare a unui organismneatins de boală, 3n care toate organele, a2aratele şi sistemele funcţionea4ă normalneatins de boală, 3n care toate organele, a2aratele şi sistemele funcţionea4ă normalorganism 3n homeosta4ie'.organism 3n homeosta4ie'.

•• Din 2unct de vedere 2sihic, sănătatea 2oate fi 3nţeleasă dre2t armonia dintreDin 2unct de vedere 2sihic, sănătatea 2oate fi 3nţeleasă dre2t armonia dintrecom2ortamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii asimilate de individ,com2ortamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii asimilate de individ,re2re4entând starea organismului 3n care ca2acitatea sa de a munci, a studia sau a desfăşurare2re4entând starea organismului 3n care ca2acitatea sa de a munci, a studia sau a desfăşuraactivităţile 2referate este o2timă.activităţile 2referate este o2timă.

•• Conce2tele de boală şi sănătate sunt conce2te evaluative, fiind circumscrise de de4voltareaConce2tele de boală şi sănătate sunt conce2te evaluative, fiind circumscrise de de4voltarea

cunoaşterii biomedicale, de orientările intelectuale ale culturiicunoaşterii biomedicale, de orientările intelectuale ale culturii..•• <n 2re4ent, medicii definesc boala 3n urma a2licării unor standarde riguroase şi a anali4ării<n 2re4ent, medicii definesc boala 3n urma a2licării unor standarde riguroase şi a anali4ăriitemeinice a 2acientului, definind starea de boală, creând rolul său social şi astfel legitimândtemeinice a 2acientului, definind starea de boală, creând rolul său social şi astfel legitimândcom2ortamentul bolnavului.com2ortamentul bolnavului.

•• E)istă 3nsă şi factori care afectea4ă negativ acest 2roces medico7social8 divergenţe de o2iniiE)istă 3nsă şi factori care afectea4ă negativ acest 2roces medico7social8 divergenţe de o2iniiasu2ra diagnosticului, 2rognosticului, 2rofila)iei şi tratamentului anumitor afecţiuni, unasu2ra diagnosticului, 2rognosticului, 2rofila)iei şi tratamentului anumitor afecţiuni, unadevărat fenomen al modei 3n tratarea unor boli, 2recum şi alte im2licări ale socialului şiadevărat fenomen al modei 3n tratarea unor boli, 2recum şi alte im2licări ale socialului şimedicalului 3n actul medical.medicalului 3n actul medical.

•• >oala şi sănătatea nu 2ot fi deci definitie decât 2rin ra2ortare la fiinţa umană 2rivită entitate>oala şi sănătatea nu 2ot fi deci definitie decât 2rin ra2ortare la fiinţa umană 2rivită entitate biologică, 2sihică şi socială 3n acelaşi tim2. biologică, 2sihică şi socială 3n acelaşi tim2.

•• 1ănătatea 2resu2une mai multe dimensiuni C. Ger4lich'81ănătatea 2resu2une mai multe dimensiuni C. Ger4lich'8••

absenţa boliiabsenţa bolii

•• o constituţie genetică bună, res2ectiv un ca2ital biologic 3nnăscuto constituţie genetică bună, res2ectiv un ca2ital biologic 3nnăscut•• o stare de echilibru a organismului dată de ada2tarea individului la mediul de viaţăo stare de echilibru a organismului dată de ada2tarea individului la mediul de viaţă

!actorii care influenţea"ă starea de sănătate sunt!actorii care influenţea"ă starea de sănătate sunt H. >ond, 1. >ond, !%%'8H. >ond, 1. >ond, !%%'8•• biologia umană8 moştenire genetică, 2rocese de maturi4are, 3mbătrânire, tulburări cronice, biologia umană8 moştenire genetică, 2rocese de maturi4are, 3mbătrânire, tulburări cronice,

degenerative, geriatrice.degenerative, geriatrice.



•• mediul8 a2a 2otabilă, medicamente, 2oluare, salubri4are, boli transmisibile, schimbărimediul8 a2a 2otabilă, medicamente, 2oluare, salubri4are, boli transmisibile, schimbărisociale ra2ide.sociale ra2ide.

•• stilul de viată8 hrană, activităţi fi4ice, sedentarism, tabagism, alcoolism.stilul de viată8 hrană, activităţi fi4ice, sedentarism, tabagism, alcoolism.•• organi4area asistenţei medicale8 cantitatea şi calitatea resurselor medicale, accesul la ele,organi4area asistenţei medicale8 cantitatea şi calitatea resurselor medicale, accesul la ele,

relaţia dintre 2ersoane şi resurse 3n asistenţa medicală.relaţia dintre 2ersoane şi resurse 3n asistenţa medicală.

•• *onceptul de boală este şi el mai multe dimensiuni*onceptul de boală este şi el mai multe dimensiuni:: •• Din 2unct de vedere biologic, boala este o stare a organismului sau a unei 2ărţi dinDin 2unct de vedere biologic, boala este o stare a organismului sau a unei 2ărţi din

organism 3n care funcţiile sunt afectate sau deran9ate de factori interni sau e)terni.organism 3n care funcţiile sunt afectate sau deran9ate de factori interni sau e)terni.•• Din 2ers2ectivă 2lurifactorială, boala 2oate fi definită dre2t o stare finală, re4ultat al uneiDin 2ers2ectivă 2lurifactorială, boala 2oate fi definită dre2t o stare finală, re4ultat al unei

combinaţii a factorilor ecologici şi com2rotamentali aflaţi 3n interacţiune cu 2redis2o4iţiilecombinaţii a factorilor ecologici şi com2rotamentali aflaţi 3n interacţiune cu 2redis2o4iţiilegenetice, care 2lasea4ă statistic individul 3ntr7o situaţie de risc mărit, ca urmare a uneigenetice, care 2lasea4ă statistic individul 3ntr7o situaţie de risc mărit, ca urmare a uneialimentaţii neraţionale, de4echilibrate, de lungă durată, e)2unerii cronice la agenţiialimentaţii neraţionale, de4echilibrate, de lungă durată, e)2unerii cronice la agenţii 2atogeni ai locului de muncă, stresului vieţii sau altor factori A. Iit42atrick, !%"+'. 2atogeni ai locului de muncă, stresului vieţii sau altor factori A. Iit42atrick, !%"+'.

•• >oala re2re4intă, mai mult decât o o sumă de sim2tome, fiind un 2roces care chiar dacă nu>oala re2re4intă, mai mult decât o o sumă de sim2tome, fiind un 2roces care chiar dacă nu

conduce la modificări im2ortante structurale sau funcţionale, afectea4ă 2sihicul individuluiconduce la modificări im2ortante structurale sau funcţionale, afectea4ă 2sihicul individuluica o reacţie la boală.ca o reacţie la boală.•• 1tarea de boală, legitimată 2rin diagnostic, conduce la a2ariţia unui com2ortament1tarea de boală, legitimată 2rin diagnostic, conduce la a2ariţia unui com2ortament

structurat 3n 9urul acestei stări. Conştiinţa bolii conduce la manifestarea unor stresuristructurat 3n 9urul acestei stări. Conştiinţa bolii conduce la manifestarea unor stresuri 2sihice ma9ore şi de lungă durată. 2sihice ma9ore şi de lungă durată.

•• 1e diferenţia4ă 3n acest sens ano4ogno4ia, negarea subiectivă sau nerecunoaşterea bolii şi1e diferenţia4ă 3n acest sens ano4ogno4ia, negarea subiectivă sau nerecunoaşterea bolii şio2usul său, hi2erno4ogno4ia, res2ectiv su2raevaluarea subiectivă a sim2tomelor.o2usul său, hi2erno4ogno4ia, res2ectiv su2raevaluarea subiectivă a sim2tomelor.

#entru dimensiunile particulare ale bolii+ literatura medicală anglosa,onă a introdus#entru dimensiunile particulare ale bolii+ literatura medicală anglosa,onă a introdusurmătorii termeni:următorii termeni:

•• illness $ realitatea subiectivă a bolii, ceea ce 2erce2e bolnavul şi nu suferinţa cor2orală, ciillness $ realitatea subiectivă a bolii, ceea ce 2erce2e bolnavul şi nu suferinţa cor2orală, ci

2erce2ţia individuală a unei schimbări negative 3n bunăstarea sa şi 3n activităţile sale 2erce2ţia individuală a unei schimbări negative 3n bunăstarea sa şi 3n activităţile salesociale.sociale.•• disease $ realitatea biofi4ică a bolii, adică anomalia funcţională a structurii sau fi4iologieidisease $ realitatea biofi4ică a bolii, adică anomalia funcţională a structurii sau fi4iologiei

organismului.organismului.•• sickness $ realitatea socioculturală a bolii, adică modelarea rolului social al bolnavului,sickness $ realitatea socioculturală a bolii, adică modelarea rolului social al bolnavului,

formele de ada2tabilitate socială a maladiei ori atribuirea etichetei de bolnav 2ersoaneiformele de ada2tabilitate socială a maladiei ori atribuirea etichetei de bolnav 2ersoaneisuferinde.suferinde.

#robleme#robleme şi politici socialeşi politici sociale1inte4ă asu2ra conce2tului de 2olitică socială1inte4ă asu2ra conce2tului de 2olitică socială

•• (enţinerea veniturilor identificată uneori cu securitatea socială'(enţinerea veniturilor identificată uneori cu securitatea socială'••

<ngri9irea sănătăţii<ngri9irea sănătăţii

•• JocuinţaJocuinţa•• EducaţiaEducaţia

Statul bunăstăriiStatul bunăstării 6. >riggs, !%+!'6. >riggs, !%+!':n stat 3n care 2uterea este folosită 3n mod deliberat:n stat 3n care 2uterea este folosită 3n mod deliberat 2rin 2olitică şi administraţie' 3n2rin 2olitică şi administraţie' 3n

efortul de a modifica 9ocul forţelor de 2iaţă 3n cel 2uţin trei direcţii8efortul de a modifica 9ocul forţelor de 2iaţă 3n cel 2uţin trei direcţii8



0rin garantarea unui venit minim indivi4ilor şi familiilor, inde2endent de valoarea de 2iaţă a0rin garantarea unui venit minim indivi4ilor şi familiilor, inde2endent de valoarea de 2iaţă amuncii sau a 2ro2rietăţii lor muncii sau a 2ro2rietăţii lor ..0rin limitarea insecurităţii 2e calea s2ri9inirii indivi4iilor şi familiilor 2entru a face faţă anumitor0rin limitarea insecurităţii 2e calea s2ri9inirii indivi4iilor şi familiilor 2entru a face faţă anumitor“contingenţe socialeK boală, bătrâneţe, şoma9' care altfel ar conduce la cri4e 2ersonale sau“contingenţe socialeK boală, bătrâneţe, şoma9' care altfel ar conduce la cri4e 2ersonale saufamilialefamiliale..

@arantând tutoror cetăţenilor, fără deosebire de status şi clasă, cele mai 3nalte standarde e)istente@arantând tutoror cetăţenilor, fără deosebire de status şi clasă, cele mai 3nalte standarde e)istente3n cadrul unei game acce2tate de servicii sociale3n cadrul unei game acce2tate de servicii sociale..

-olul statului $n reali"area protecţiei sociale-olul statului $n reali"area protecţiei sociale•• (obili4area şi distribuirea resurselor 2entru asigurarea bunăstării(obili4area şi distribuirea resurselor 2entru asigurarea bunăstării..•• (odul de organi4are $ asigurarea 2ros2erităţii(odul de organi4are $ asigurarea 2ros2erităţii economice, stabilităţii sociale, a standardelor economice, stabilităţii sociale, a standardelor

minime 3n domeniul ocrotirii sănătăţii, educaţiei, locuirii, garantarea 2rotecţiei 3m2otrivaminime 3n domeniul ocrotirii sănătăţii, educaţiei, locuirii, garantarea 2rotecţiei 3m2otrivaacelor riscuri ale vieţii care afectea4ă negativ bunătarea oamenilor acelor riscuri ale vieţii care afectea4ă negativ bunătarea oamenilor ..

•• Aol deAol de reglementarereglementare, de, de administrareadministrare colectarecolectare sisi redistribuire a resurselor' şi rol deredistribuire a resurselor' şi rol de furnizare furnizare a 2restaţiilor şi serviciilor socialea 2restaţiilor şi serviciilor sociale..

-elaţia medic – pacient. 'specte psiosociale-elaţia medic – pacient. 'specte psiosociale•• Aelaţia medic $ 2acient este una e)trem de com2le)ă,Aelaţia medic $ 2acient este una e)trem de com2le)ă, vi4ând as2ecte culturale, 2sihologicevi4ând as2ecte culturale, 2sihologiceşi sociale, care vor influenţa com2ortamentul fiecăruia dintre cei doi actori.şi sociale, care vor influenţa com2ortamentul fiecăruia dintre cei doi actori.

•• 6ceastă relaţie este una care se stabileşte 3ntre membrii a două gru2uri sociale distincte 3n6ceastă relaţie este una care se stabileşte 3ntre membrii a două gru2uri sociale distincte 3nceea ce 2riveşte 2restigiul, 2uterea şi orientările lor8 un gru2 ce oferă 3ngri9iri s2eciali4ateceea ce 2riveşte 2restigiul, 2uterea şi orientările lor8 un gru2 ce oferă 3ngri9iri s2eciali4ateunui alt gru2 care solicită aceste 3ngri9iri de sănătate.unui alt gru2 care solicită aceste 3ngri9iri de sănătate.

•• /otodată, această relaţie se desfăşoară 3ntr7un cadru instituţionali4at, du2ă un anumit ritual./otodată, această relaţie se desfăşoară 3ntr7un cadru instituţionali4at, du2ă un anumit ritual.6stfel, 3n această relaţie se conturea4ă e)trem de bine conce2tele de status şi rol social.6stfel, 3n această relaţie se conturea4ă e)trem de bine conce2tele de status şi rol social.

•• Statusul socialStatusul social

1tatusul re2re4intă 2o4iţia ocu2ată de o 2ersoană sau un gru2 de 2ersoane 3n societate,1tatusul re2re4intă 2o4iţia ocu2ată de o 2ersoană sau un gru2 de 2ersoane 3n societate,având determinare atât 2e ori4ontală, 3n ceea ce 2riveşte reţeaua de contacte şi schimburiavând determinare atât 2e ori4ontală, 3n ceea ce 2riveşte reţeaua de contacte şi schimburicu 2ersoane având acelaşi nivel social, cât şi 2e verticală, vi4ând relaţiile cu 2ersoanecu 2ersoane având acelaşi nivel social, cât şi 2e verticală, vi4ând relaţiile cu 2ersoaneaflate 3n 2o4iţii su2erioare sau inferioare 3n ierarhia socială.aflate 3n 2o4iţii su2erioare sau inferioare 3n ierarhia socială.

Statusul social a primit din aceste puncte de vedere mai multe definiţii şi caracteri"ări:Statusul social a primit din aceste puncte de vedere mai multe definiţii şi caracteri"ări:•• ansamblu de relaţii egalitare şi ierarhice 2e care individul le are cu alţi membri din gru2ul dinansamblu de relaţii egalitare şi ierarhice 2e care individul le are cu alţi membri din gru2ul din

care face 2artecare face 2arte•• 2restigiu social (. *eber, !%-!' 2restigiu social (. *eber, !%-!'•• colecţie de dre2turi şi de datorii generate de locul ocu2at de fiecare individ 3n societatecolecţie de dre2turi şi de datorii generate de locul ocu2at de fiecare individ 3n societate A.A.

Jinton, !%?+'Jinton, !%?+'••

statusurile atribuite vârstă, se), rasă' diferă de cele achi4iţionate 2rofesie, 2o4iţie economică,statusurile atribuite vârstă, se), rasă' diferă de cele achi4iţionate 2rofesie, 2o4iţie economică,stare civilă', 2entru care individul a o2tat şi a de2us anumite eforturi /. 0arsons, !%#!'stare civilă', 2entru care individul a o2tat şi a de2us anumite eforturi /. 0arsons, !%#!'

•• 1tatusul de vârstă, cel 2rofesional şi cel cultural evoluea4ă 3m2reună 3n co2ilărie, ulterior1tatusul de vârstă, cel 2rofesional şi cel cultural evoluea4ă 3m2reună 3n co2ilărie, ulteriordistanţându7se şi de4voltându7se se2arat.distanţându7se şi de4voltându7se se2arat.

E)istă de asemeni, distincţii, 3ntre statusul actual şi cel latent, 2osibil de actuali4at 3n alteE)istă de asemeni, distincţii, 3ntre statusul actual şi cel latent, 2osibil de actuali4at 3n alteconte)te sociale.conte)te sociale.



Iiecare 2ersoană 2osedă mai multe statusuri, gru2ate astfel8Iiecare 2ersoană 2osedă mai multe statusuri, gru2ate astfel8 1tatusul biologic1tatusul biologic 1tatusul familial1tatusul familial 1tatusul e)trafamilial1tatusul e)trafamilial /oate statusurile asociate unei 2ersoane formea4ă setul de statusuri 2ro2rii acesteia, 3ntre/oate statusurile asociate unei 2ersoane formea4ă setul de statusuri 2ro2rii acesteia, 3ntre

care cel cultural, cel economic şi cel 2rofesional au cel mai im2ortan rol 3n configurareacare cel cultural, cel economic şi cel 2rofesional au cel mai im2ortan rol 3n configurareastatusului social al 2ersoanei res2ective.statusului social al 2ersoanei res2ective.

Statusul profesionalStatusul profesionalEste cel mai im2ortant 3n societăţile moderne, divi4ându7se 3n8Este cel mai im2ortant 3n societăţile moderne, divi4ându7se 3n8

•• statusuri formale oficiale, distribuite conform cu organigrama'statusuri formale oficiale, distribuite conform cu organigrama'•• informale dobândite 2e ba4a caracteristicilor 2ersoanei'informale dobândite 2e ba4a caracteristicilor 2ersoanei'

Statusul formalStatusul formal face diferenţa 3ntre gradul de autoritate conferit de organi4aţie anga9aţilorface diferenţa 3ntre gradul de autoritate conferit de organi4aţie anga9aţilorşi se e)teriori4ea4ă 2rintr7un set de simboluri8şi se e)teriori4ea4ă 2rintr7un set de simboluri8

•• titluri 2rofesionaletitluri 2rofesionale•• avanta9e su2limentareavanta9e su2limentare•• 2osibilitatea de a desfăşura o muncă 2lăcută 2osibilitatea de a desfăşura o muncă 2lăcută•• condiţii de lucru lu)oasecondiţii de lucru lu)oase

Statusul informalStatusul informal vi4ea4ă 2restigiul obţinut de angakaţi 2e ba4a unor trăsături necerutevi4ea4ă 2restigiul obţinut de angakaţi 2e ba4a unor trăsături necerutee)2res de organi4aţie8e)2res de organi4aţie8

•• anga9aţii 3n vârstă şi cu mai mare e)2erienţă sunt 2erce2uţi cu un status mai 3nalt decâtanga9aţii 3n vârstă şi cu mai mare e)2erienţă sunt 2erce2uţi cu un status mai 3nalt decâtceilalţi colegiceilalţi colegi

•• cei care au ca2acităţi s2eciale au de asemeni un status mai 3naltcei care au ca2acităţi s2eciale au de asemeni un status mai 3nalt•• femeile şi 2ersoanele a2arţinând unor gru2uri minoritare sunt valori4aţi mai 2uţinfemeile şi 2ersoanele a2arţinând unor gru2uri minoritare sunt valori4aţi mai 2uţin

-olul social-olul social•• Ae2re4intă model de com2ortare asociat unui status, 2unerea 3n act a dre2turilor şiAe2re4intă model de com2ortare asociat unui status, 2unerea 3n act a dre2turilor şi

datoriilor 2revă4ute de statusurile indivi4ilor şi gru2urilor 3ntr7un sistem social.datoriilor 2revă4ute de statusurile indivi4ilor şi gru2urilor 3ntr7un sistem social.•• <nvăţarea rolurilor sociale duce la formarea 2ersonalităţii şi asigură funcţionalitatea<nvăţarea rolurilor sociale duce la formarea 2ersonalităţii şi asigură funcţionalitatea

colectivităţilor umane.colectivităţilor umane.•• Aolul social re2re4intă atât com2ortamentul efectiv cât şi 2rescri2ţia normativă 3n legăturăAolul social re2re4intă atât com2ortamentul efectiv cât şi 2rescri2ţia normativă 3n legătură

cu acesta, fiind definit şi ca ansamblul de com2ortamente 2e care 3n mod legitim 3l aştea2tăcu acesta, fiind definit şi ca ansamblul de com2ortamente 2e care 3n mod legitim 3l aştea2tăceilalţi de la individul care ocu2ă un status social. <n ra2ort cu statusul social, rolul este maiceilalţi de la individul care ocu2ă un status social. <n ra2ort cu statusul social, rolul este maifle)ibil.fle)ibil.

•• 1tatusul 2oate rămâne neschimbat, dar rolul se 2oate modifica 2e măsura schimbării1tatusul 2oate rămâne neschimbat, dar rolul se 2oate modifica 2e măsura schimbăriicerinţelor sociale.cerinţelor sociale.

••

Aolurile sociale evoluea4ă 3n funcţie de aşte2tările rolului 2rescri2ţiile normative careAolurile sociale evoluea4ă 3n funcţie de aşte2tările rolului 2rescri2ţiile normative caredefinesc modul 3n care trebuie 9ucat un rol', iar reali4area rolului este de2endentă dedefinesc modul 3n care trebuie 9ucat un rol', iar reali4area rolului este de2endentă decerinţele de rol, 2erce2erea lor de către individ, trăsăturile de 2ersonalitate ori gradul decerinţele de rol, 2erce2erea lor de către individ, trăsăturile de 2ersonalitate ori gradul deidentificare a individului cu gru2ul de a2artenenţă.identificare a individului cu gru2ul de a2artenenţă.

/n problema raporturilor dintre rol şi personalitate au fost distinse trei po"iţii 01./n problema raporturilor dintre rol şi personalitate au fost distinse trei po"iţii 01.Maisonneuve+ 23345:Maisonneuve+ 23345:



•• 2ersonalitatea nu se 2oate confunda cu rolurile, ea doar le transcende şi se e)2rimă 2rin 2ersonalitatea nu se 2oate confunda cu rolurile, ea doar le transcende şi se e)2rimă 2rinintermediul lor intermediul lor

•• 2ersonalitatea se reduce la 9ocul de roluri 2ersonalitatea se reduce la 9ocul de roluri•• 2ersonalitatea este o 2utere de o2ţiune 3ntre roluri, o sinte4ă a lor şi a anumitor elemente 2ersonalitatea este o 2utere de o2ţiune 3ntre roluri, o sinte4ă a lor şi a anumitor elemente

a2arte, ireductibile, constituindu7se astfel 2ersoana legată de o scară de valori' saua2arte, ireductibile, constituindu7se astfel 2ersoana legată de o scară de valori' sau

2ersona9ul sinte4ă com2romisă'. 2ersona9ul sinte4ă com2romisă'.

#ersona(ul este astfel un compromis $ntre spontaneitatea subiectului şi e,igenţele#ersona(ul este astfel un compromis $ntre spontaneitatea subiectului şi e,igenţelesociale+ reali"6nduse $n diverse modalităţisociale+ reali"6nduse $n diverse modalităţi88

rol stereoti2i4at a trebui să fii', 3n strictă conformitate cu modelul şi aşte2tările celorlalţi,rol stereoti2i4at a trebui să fii', 3n strictă conformitate cu modelul şi aşte2tările celorlalţi, mască a2arenţă', un com2romis cu intenţie mani2ulatorie sau o2ortunistă,mască a2arenţă', un com2romis cu intenţie mani2ulatorie sau o2ortunistă, refugiu alibi', cu intrarea 3n roluri 2rotectoare sau magice,refugiu alibi', cu intrarea 3n roluri 2rotectoare sau magice, ideal 2ersonal a voi să fii', trăit 3n mod dinamic, ca e)2resie a unui eu 2rofund.ideal 2ersonal a voi să fii', trăit 3n mod dinamic, ca e)2resie a unui eu 2rofund.

Aolurile sociale au funcAolurile sociale au funcţia de reglare a ra2orturilor sociale şi de structurare aţia de reglare a ra2orturilor sociale şi de structurare a

com2ortamentului indivi4ilor 3n limite aşte2tate de societate.com2ortamentului indivi4ilor 3n limite aşte2tate de societate.

•• 1tatutul social 2resu2une e)istenţa concomitentă a unui set de roluri ce 2ot fi sau nu1tatutul social 2resu2une e)istenţa concomitentă a unui set de roluri ce 2ot fi sau nucongruente.congruente.

/ensiunea rolului 2ersoana nu 2oate răs2unde aşte2tărilor rolului' a2are 3n situaţii 2recum8/ensiunea rolului 2ersoana nu 2oate răs2unde aşte2tărilor rolului' a2are 3n situaţii 2recum8•• e)istă discre2anţe 3ntre trăsăturile de 2ersonalitate şi 2revederile rolului sociale)istă discre2anţe 3ntre trăsăturile de 2ersonalitate şi 2revederile rolului social•• a2are o schimbare ra2idă a rolului de la un ti2 de activitate la altula2are o schimbare ra2idă a rolului de la un ti2 de activitate la altul•• 2ersoana este su2ra7 ori subsolicitată 3n rolul res2ectiv. 2ersoana este su2ra7 ori subsolicitată 3n rolul res2ectiv.

Statusurile sociale şi rolurile sociale $n relaţia medic – pacientStatusurile sociale şi rolurile sociale $n relaţia medic – pacient

•• <n societatea actuală, medicul are un status e)trem de 3nalt, diferenţiindu7se 2rin nivelul de<n societatea actuală, medicul are un status e)trem de 3nalt, diferenţiindu7se 2rin nivelul deformaţie abstractă şi s2eciali4ată, 2rin orientarea s2re 2rofesie, 2rin recunoaştereaformaţie abstractă şi s2eciali4ată, 2rin orientarea s2re 2rofesie, 2rin recunoaştereaautorităţii de2line asu2ra bolii şi mono2olul asu2ra tratamentului.autorităţii de2line asu2ra bolii şi mono2olul asu2ra tratamentului.

•• (ono2olul asu2ra activităţii 2ro2rii 3i diferenţia4ă net 2e medici de alţi 2rofesionişti,(ono2olul asu2ra activităţii 2ro2rii 3i diferenţia4ă net 2e medici de alţi 2rofesionişti,dobândind astfel şi o autonomie e)tremă asu2ra controlului şi e)erciţiului meseriei.dobândind astfel şi o autonomie e)tremă asu2ra controlului şi e)erciţiului meseriei.

•• 1tatusul social al medicului este 2erce2ut de către masa largă de 2ersoane 3n asociere cu1tatusul social al medicului este 2erce2ut de către masa largă de 2ersoane 3n asociere cuvalori 2recum8 2utere, cunoaştere, devotament, eroism, 2utere de sacrificiu.valori 2recum8 2utere, cunoaştere, devotament, eroism, 2utere de sacrificiu.

Fntervenind 3n situaţiile de cri4ă, medicul a2are 3ntr7o tri2lă i2osta4ă, de om care8Fntervenind 3n situaţiile de cri4ă, medicul a2are 3ntr7o tri2lă i2osta4ă, de om care8••

alină suferinţaalină suferinţa•• vindecă boalavindecă boala•• salvea4ă viaţa bolnavuluisalvea4ă viaţa bolnavului

•• (edicul dobândeşte 2uteri magice, 2recum şamanii, devenind un 2ersona9 cu 2uteri şi(edicul dobândeşte 2uteri magice, 2recum şamanii, devenind un 2ersona9 cu 2uteri şidre2turi inaccesibile muritorilor de rând. 1tatusul 3nalt al medicului 2rovine din duritatea şidre2turi inaccesibile muritorilor de rând. 1tatusul 3nalt al medicului 2rovine din duritatea şifrustarea 3nregistrate 2e 2arcursul 2regătirii 2rofesionale 3ndelungate.frustarea 3nregistrate 2e 2arcursul 2regătirii 2rofesionale 3ndelungate.



•• /otodată, la acest lucru contribuie şi a2artenenţa sa la clase sociale su2erioare care se/otodată, la acest lucru contribuie şi a2artenenţa sa la clase sociale su2erioare care sedatorea4ă costurilor mari de instruire.datorea4ă costurilor mari de instruire.

EEste asociat statusului său şi este caracteri4at de cinci trăsături 2rinci2ale /. 0arsons,ste asociat statusului său şi este caracteri4at de cinci trăsături 2rinci2ale /. 0arsons,!%#+'8!%#+'8

••

CCom2etenţa tehnică determinată de conţinutul tehnic al ştiinţei medicale şi 2rioritară 3nom2etenţa tehnică determinată de conţinutul tehnic al ştiinţei medicale şi 2rioritară 3n3nfă2tuirea eficientă a actului medical. Este asimilată 3ncă de la 3nce2utul studiilor şi se3nfă2tuirea eficientă a actului medical. Este asimilată 3ncă de la 3nce2utul studiilor şi se 2robea4ă 2rin concursuri şi e)amene şi atestată de titlul 2rofesional. 2robea4ă 2rin concursuri şi e)amene şi atestată de titlul 2rofesional.

•• :nul dintre atributele sale, 3ntâlnit cel mai des 3n ca4ul medicilor generalişti, este minima:nul dintre atributele sale, 3ntâlnit cel mai des 3n ca4ul medicilor generalişti, este minimacom2etenţă 3n ma)imum de domenii medicale.com2etenţă 3n ma)imum de domenii medicale.

•• Com2etenţa tehnică 2resu2une şi cunoaşterea unor noţiuni non7medicale, care au 3nsăCom2etenţa tehnică 2resu2une şi cunoaşterea unor noţiuni non7medicale, care au 3nsăim2licaţii 2rofesionale ori socio7administrative 2entru bolnav dre2turi materiale şi legale,im2licaţii 2rofesionale ori socio7administrative 2entru bolnav dre2turi materiale şi legale, 2ensionări, 2rotecţie 3m2otriva no)elor, etc.' 2ensionări, 2rotecţie 3m2otriva no)elor, etc.'..

•• ::niversalismul care 2resu2une e)istenţa unei relaţii cu 2acientul ba4ate 2e reguli formale şiniversalismul care 2resu2une e)istenţa unei relaţii cu 2acientul ba4ate 2e reguli formale şinu 2e legături 2ersonale, ne2utând face nici un fel de discriminare 3n acest sens.nu 2e legături 2ersonale, ne2utând face nici un fel de discriminare 3n acest sens.

-olul social de bolnav:-olul social de bolnav:•• IImplică cinci trăsături caracteristice 0I. ). Iamandescu+ 23375:mplică cinci trăsături caracteristice 0I. ). Iamandescu+ 23375:•• situaţia marginală a bolnavului din care re4ultă instabilitate emoţională şi stări conflictualesituaţia marginală a bolnavului din care re4ultă instabilitate emoţională şi stări conflictuale..•• 2ericolul care a2are asu2ra bolnavului şi care 3l determină să a2ele4e la mi9loace şi tehnici 2ericolul care a2are asu2ra bolnavului şi care 3l determină să a2ele4e la mi9loace şi tehnici

de 2rotecţie, re4ultând şi aici stări euforice ori sugestibilitate am2lificată.de 2rotecţie, re4ultând şi aici stări euforice ori sugestibilitate am2lificată.•• restrângerea ori4ontuluirestrângerea ori4ontului..•• eegocentrismgocentrism..•• an)ietate şi e)agerarea acţiunii factorilor de mai sus ca urmare a unei 2ers2ectivean)ietate şi e)agerarea acţiunii factorilor de mai sus ca urmare a unei 2ers2ective

tem2orare de lungă durată a bolii.tem2orare de lungă durată a bolii.

8ipul de rol social al bolii este $n str6nsă corelaţie cu:8ipul de rol social al bolii este $n str6nsă corelaţie cu:•• natura bolii somatică, 2sihică'natura bolii somatică, 2sihică'•• gravitatea boliigravitatea bolii•• cronici4area boliicronici4area bolii•• ti2ul de tratament a2licat ambulator, staţionar, s2italicesc'.ti2ul de tratament a2licat ambulator, staţionar, s2italicesc'.

Se poate vorbi $n acealşi timp şi de două tipuri de pacienţi 0)ec9mann+ 23735:Se poate vorbi $n acealşi timp şi de două tipuri de pacienţi 0)ec9mann+ 23735:•• bolnavii timi4i care doresc o relaţie e)trem de a2ro2iată cu medicul curant, care să le ofere bolnavii timi4i care doresc o relaţie e)trem de a2ro2iată cu medicul curant, care să le ofere

2rotecţie şi com2asiune 2entru 2robleme de orice natură 2ersonală, socio7emoţională, etc.' 2rotecţie şi com2asiune 2entru 2robleme de orice natură 2ersonală, socio7emoţională, etc.'•• bolnavii „su2rasănătoşi“, cu grave tulburări de sănătate, dar care refu4ă să acce2te boala şi bolnavii „su2rasănătoşi“, cu grave tulburări de sănătate, dar care refu4ă să acce2te boala şi

să consulte medicul ştiind că tratamentul nu este eficient.să consulte medicul ştiind că tratamentul nu este eficient.

17au17au diferenţiat trei situaţii, legate de sim2tomele organice ale 2acientului /. 14as4, (.diferenţiat trei situaţii, legate de sim2tomele organice ale 2acientului /. 14as4, (.G. Gollender, !%#+'8G. Gollender, !%#+'8•• activitate $ 2asivitate, medicul este activ, bolnavul 2asiv răni grave, comă, aneste4ie'activitate $ 2asivitate, medicul este activ, bolnavul 2asiv răni grave, comă, aneste4ie'•• conducere $ coo2erare, bolnavul urmea4ă sfaturi şi are raţionament boli acute, infecţii'conducere $ coo2erare, bolnavul urmea4ă sfaturi şi are raţionament boli acute, infecţii'•• 2artici2are reci2rocă, medicul ghidea4ă bolnavul 3n a7şi acorda singur a9utorul, 3ntâlnirile 2artici2are reci2rocă, medicul ghidea4ă bolnavul 3n a7şi acorda singur a9utorul, 3ntâlnirile

fiind oca4ionale boli cronice'fiind oca4ionale boli cronice'..



Strategiile de control $n relaţia medic – pacientStrategiile de control $n relaţia medic – pacient11e 3m2art 3n 2atru categorii (organ, !%"+'8e 3m2art 3n 2atru categorii (organ, !%"+'8

••

0ersuasiunea 7 dacă 2acienţii 3ncearcă să convingă medicul că un anumit ti2 de tratament0ersuasiunea 7 dacă 2acienţii 3ncearcă să convingă medicul că un anumit ti2 de tratamenteste mai 2otrivit, 2re4entând informaţiile legate de boală 3ntr7un mod convenabil lor, şieste mai 2otrivit, 2re4entând informaţiile legate de boală 3ntr7un mod convenabil lor, şimedicul va 3ncerca la rândul său să convingă 2acientul că 2rocedeul său este cel mai bunmedicul va 3ncerca la rândul său să convingă 2acientul că 2rocedeul său este cel mai bun 2rin co2leşirea sa cu dove4i sub formă de anali4e de laborator ori e)em2le din e)2erienţa 2rin co2leşirea sa cu dove4i sub formă de anali4e de laborator ori e)em2le din e)2erienţaanterioară şi nu acce2tă sugerarea de 2roceduri de către 2acient.anterioară şi nu acce2tă sugerarea de 2roceduri de către 2acient.

•• egocierea $ 2rocesul 2rin care medicii şi 2acienţii a9ung la un com2romis, de obicei 3n egocierea $ 2rocesul 2rin care medicii şi 2acienţii a9ung la un com2romis, de obicei 3nceea ce 2riveşte durata 2rogramului de tratament.ceea ce 2riveşte durata 2rogramului de tratament.

•• Fncertitudinea funcţională $ 3n momentul 3n care e)istă siguranţă 2rivind evoluţia unei boliFncertitudinea funcţională $ 3n momentul 3n care e)istă siguranţă 2rivind evoluţia unei boliori succesul unei tera2ii, medicul 2oate menţine incertitudinea 2acientului, 3n sco2ulori succesul unei tera2ii, medicul 2oate menţine incertitudinea 2acientului, 3n sco2ul

economisirii de tim2, evitării unor scene emoţionale, ori al menţinerii autorităţii asu2raeconomisirii de tim2, evitării unor scene emoţionale, ori al menţinerii autorităţii asu2ra 2acientului. 2acientului.

•• Com2ortamentul non7verbal $ 9oacă un rol im2ortant 3n desfăşurarea acestei relaţii şi 3nCom2ortamentul non7verbal $ 9oacă un rol im2ortant 3n desfăşurarea acestei relaţii şi 3ninfluenţarea calităţii informaţiei communicate.influenţarea calităţii informaţiei communicate.

•• 6ceste tehnici non7verbale servesc la controlul consultaţiei, ori 2entru a indica sfârşitul6ceste tehnici non7verbale servesc la controlul consultaţiei, ori 2entru a indica sfârşitulacesteia.acesteia.

•• Din 2unctul de vedere al com2ortamentului non7verbal, medicul ocu2ă 2o4iţia dominantă,Din 2unctul de vedere al com2ortamentului non7verbal, medicul ocu2ă 2o4iţia dominantă,conducând dialogul şi semnalând intrarea ori ieşirea 2acientului, 2osibilitatea acestuia dinconducând dialogul şi semnalând intrarea ori ieşirea 2acientului, 2osibilitatea acestuia dinurmă de a influenţa 3n vreun fel conversaţia de2in4ând de nivelul cunoştiinţelor medicaleurmă de a influenţa 3n vreun fel conversaţia de2in4ând de nivelul cunoştiinţelor medicale 2e care le 2osedă, de gradul de disconfort creat de boală, 2recum şi de ca2acitatea de a7şi 2e care le 2osedă, de gradul de disconfort creat de boală, 2recum şi de ca2acitatea de a7şi

e)2rima trăirile, dar şi de bunăvoinţa medicului.e)2rima trăirile, dar şi de bunăvoinţa medicului.*onsultaţiile au fost şi ele $mpărţite $n două categorii ce se deosebesc prin*onsultaţiile au fost şi ele $mpărţite $n două categorii ce se deosebesc prinoportunitatea acordată participării pacienţilor 0)rne+ ;ong+ 23745:oportunitatea acordată participării pacienţilor 0)rne+ ;ong+ 23745:

•• centrate 2e medic, caracteri4ate 2rin abordare directă, utili4area unui interviu strânscentrate 2e medic, caracteri4ate 2rin abordare directă, utili4area unui interviu strânscontrolat care ţinea la stabilirea diagnosticului 3ntr7un tim2 cât mai scurt, iar 2acientului i secontrolat care ţinea la stabilirea diagnosticului 3ntr7un tim2 cât mai scurt, iar 2acientului i serefu4ă 2osibilitatea discutării sim2tomelor, 2roblemelor şi angoaselor.refu4ă 2osibilitatea discutării sim2tomelor, 2roblemelor şi angoaselor.

•• centrate 2e 2acient, 3n care medicul acordă mai mult tim2 2acientului şi tuturor 2roblemelor centrate 2e 2acient, 3n care medicul acordă mai mult tim2 2acientului şi tuturor 2roblemelor acestuia, acest model tin4ând s2re e)tindere, dar având şanse reduse deocamdată datorităacestuia, acest model tin4ând s2re e)tindere, dar având şanse reduse deocamdată datorită 2resiunii tim2ului. 2resiunii tim2ului.

#entru optimi"area relaţiilor medic – pacient+ a fost elaborat ciar un cod de conduită 0I.#entru optimi"area relaţiilor medic – pacient+ a fost elaborat ciar un cod de conduită 0I.Saas+ 233<5:Saas+ 233<5:

-eguli pentru cetăţeni privind $ngri(irile medicale-eguli pentru cetăţeni privind $ngri(irile medicale•• consultaţi un e)2ert medical e)2erimentat şi demn de 3ncredereconsultaţi un e)2ert medical e)2erimentat şi demn de 3ncredere•• de4voltaţi7vă simţul res2onsabilităţii şi com2etenţa 2entru a 3nlătura riscurile medicalede4voltaţi7vă simţul res2onsabilităţii şi com2etenţa 2entru a 3nlătura riscurile medicale•• utili4aţi din 2lin medicina 2reventivă şi 2redictivăutili4aţi din 2lin medicina 2reventivă şi 2redictivă



•• 2rofitaţi de 3ngri9irile medicale de vârf, dar fiţi atenţi la limitele şi riscurile oricărei 2rofitaţi de 3ngri9irile medicale de vârf, dar fiţi atenţi la limitele şi riscurile oricăreiintervenţii medicale.intervenţii medicale.

•• cereţi informaţii şi sfaturi e)2erţilor medicali şi fiţi7le un 2artener loialcereţi informaţii şi sfaturi e)2erţilor medicali şi fiţi7le un 2artener loial•• definiţi7vă sensul calităţii vieţii, valabil din co2ilărie 2ână la bătrâneţe, 2entru 2erioadele dedefiniţi7vă sensul calităţii vieţii, valabil din co2ilărie 2ână la bătrâneţe, 2entru 2erioadele de

boală şi de sănătate şi bucuraţi7vă de ea boală şi de sănătate şi bucuraţi7vă de ea••

2regătiţi un testament biologic şi desemnaţi 2e cineva 2entru a lua deci4ii dacă veţi deveni 2regătiţi un testament biologic şi desemnaţi 2e cineva 2entru a lua deci4ii dacă veţi devenide2endentde2endent•• folosiţi 3n mod res2onsabil resursele medicale comunefolosiţi 3n mod res2onsabil resursele medicale comune

-eguli pentru personalul medical-eguli pentru personalul medical

•• trataţi fiecare 2acient ca 2e o 2ersoană, nu ca 2e un ca4trataţi fiecare 2acient ca 2e o 2ersoană, nu ca 2e un ca4•• a9utaţi 2acienţii să 3şi de4volte com2etenţa lor medicală 2entru a elimina riscurile medicalea9utaţi 2acienţii să 3şi de4volte com2etenţa lor medicală 2entru a elimina riscurile medicale•• integraţi statusul de valori al 2acientului 3n statusul său clinic din diagnosticul diferenţial şiintegraţi statusul de valori al 2acientului 3n statusul său clinic din diagnosticul diferenţial şi

2entru a stabili 2rognosticul 2entru a stabili 2rognosticul•• cunoaşteţi avanta9ele, limitele şi riscurile medicinei de vârf şi discutaţi7le cu 2acienţiicunoaşteţi avanta9ele, limitele şi riscurile medicinei de vârf şi discutaţi7le cu 2acienţii••

fiţi un 2artener cometent 3n relaţiile cu 2acientul şi res2ectaţi7F 2unctele de vedere şi valorilefiţi un 2artener cometent 3n relaţiile cu 2acientul şi res2ectaţi7F 2unctele de vedere şi valorilesalesale•• 2reocu2aţi7vă 2ermanent de 2erfecţionarea 2regătirii voastre 2rofesionale şi oferiţi cele mai 2reocu2aţi7vă 2ermanent de 2erfecţionarea 2regătirii voastre 2rofesionale şi oferiţi cele mai

bune servicii clinice şi 2ersonale 2acienţilor bune servicii clinice şi 2ersonale 2acienţilor •• a9utaţi 2acientul să 3şi 2regătească un testament biologic 2rivitor la donarea de organe' şia9utaţi 2acientul să 3şi 2regătească un testament biologic 2rivitor la donarea de organe' şi

colaboraţi cu cei a2ro2iaţi lui, 3n interesul său.colaboraţi cu cei a2ro2iaţi lui, 3n interesul său.•• folosiţi 3n mod res2onsabil resursele medicale comune.folosiţi 3n mod res2onsabil resursele medicale comune.

Sănătatea – stil de viaţă adecvatSănătatea – stil de viaţă adecvatDouă conce2te 3şi găsesc 3n acest ca4 terenul 2ro2ice de desfăşurareDouă conce2te 3şi găsesc 3n acest ca4 terenul 2ro2ice de desfăşurare

stilul de viaţă şi modul de viaţă.stilul de viaţă şi modul de viaţă.

Stilul de viaţăStilul de viaţă

•• 1e referă la as2ectul subiectiv al modului de viaţă, re2re4entând o2ţiunea individului şi1e referă la as2ectul subiectiv al modului de viaţă, re2re4entând o2ţiunea individului şidirecţia s2re care se orientea4ă manifestările sale 2articulare.direcţia s2re care se orientea4ă manifestările sale 2articulare.

•• Ja ba4a acestei o2ţiuni se află anumite credinţe, imagini şi re2re4entări ale individuluiJa ba4a acestei o2ţiuni se află anumite credinţe, imagini şi re2re4entări ale individuluides2re lume şi viaţă, care 3l diri9ea4ă 3n acţiuni şi alegeri şi care 3l 2ot conduce la reuşită saudes2re lume şi viaţă, care 3l diri9ea4ă 3n acţiuni şi alegeri şi care 3l 2ot conduce la reuşită saueşec.eşec.

•• 1e1e referă la deci4ii, acţiuni şi condiţii de viaţă care afectea4ă sănătatea 2ersoanelor, a2ărândreferă la deci4ii, acţiuni şi condiţii de viaţă care afectea4ă sănătatea 2ersoanelor, a2ărândriscurile autoasumate tabagismul, abu4ul de droguri, e)cesele alimentare sau subnutriţia,riscurile autoasumate tabagismul, abu4ul de droguri, e)cesele alimentare sau subnutriţia,alcoolismul, 2romiscuitatea se)uală, condusul auto im2rudent, sedentarismul, munca 3nalcoolismul, 2romiscuitatea se)uală, condusul auto im2rudent, sedentarismul, munca 3n

e)ces, stresul 2rofesional, etc.', o 2arte dintre acestea fiind şi im2use de condiţiile sociale.e)ces, stresul 2rofesional, etc.', o 2arte dintre acestea fiind şi im2use de condiţiile sociale.

•• 1tilul de viaţă constă din combinaţii ale diferitelor 2ractici şi de2rinderi com2ortamentale şi1tilul de viaţă constă din combinaţii ale diferitelor 2ractici şi de2rinderi com2ortamentale şicondiţii de mediu ce reflectă modul de viaţă, influenţate de antecedentele familiale,condiţii de mediu ce reflectă modul de viaţă, influenţate de antecedentele familiale,condiţiile culturale şi socio7economice ale 2ersoanei.condiţiile culturale şi socio7economice ale 2ersoanei.

•• 6ltfel s2us, stilul de viaţă este ti2ul de com2ortament re2etitiv, habitual, condiţionat de6ltfel s2us, stilul de viaţă este ti2ul de com2ortament re2etitiv, habitual, condiţionat denivelul de cultură şi de nivelul de trai, aflat sub controlul limitat al familiei şi individului, 3nnivelul de cultură şi de nivelul de trai, aflat sub controlul limitat al familiei şi individului, 3ncadrul im2us de resursele economice.cadrul im2us de resursele economice.



•• (odificarea stilului de viaţă im2lică deci schimbarea concomitentă a com2ortamentului(odificarea stilului de viaţă im2lică deci schimbarea concomitentă a com2ortamentului 2ersonal şi a condiţiilor de viaţă. 2ersonal şi a condiţiilor de viaţă.

17a reali4at chiar o suită de & 2orunci 2entru un stil de viaţă favorabil . >elloc, J. >resloL,17a reali4at chiar o suită de & 2orunci 2entru un stil de viaţă favorabil . >elloc, J. >resloL,!%&-'8!%&-'8

•• u fumaţi. u fumaţi.•• Consumaţi alcool 3n cantităţi moderate.Consumaţi alcool 3n cantităţi moderate.•• u săriţi niciodată 2este micul de9un. u săriţi niciodată 2este micul de9un.•• 0ăstraţi7vă greutatea cor2orală 3n limitele ideale.0ăstraţi7vă greutatea cor2orală 3n limitele ideale.•• 1erviţi ? mese 2e 4i la ore fi)e şi evitaţi gustările 3ntre mesele 2rinci2ale.1erviţi ? mese 2e 4i la ore fi)e şi evitaţi gustările 3ntre mesele 2rinci2ale.•• 0racticaţi e)erciţii fi4ice moderate de -7? ori 2e să2tămână.0racticaţi e)erciţii fi4ice moderate de -7? ori 2e să2tămână.•• Dormiţi cel 2uţin &7" ore 2e noa2te.Dormiţi cel 2uţin &7" ore 2e noa2te.••

Stilul de viaţă poate fi:Stilul de viaţă poate fi:•• 2o4itiv com2ortamentele nu se abat de la standardele normale'. 2o4itiv com2ortamentele nu se abat de la standardele normale'.

•• negativ abaterile se constituie 3n factori de risc'.negativ abaterile se constituie 3n factori de risc'.1tilul de viaţă negativ este determinat de doi factori81tilul de viaţă negativ este determinat de doi factori8

factorul socio7economic.factorul socio7economic. factorul cultural7educativ.factorul cultural7educativ.

Efectele stilului de viaţă asu2ra sănătăţii sunt de două feluri8Efectele stilului de viaţă asu2ra sănătăţii sunt de două feluri8

•• directe fumatul şi alcoolul constituie riscuri de cancer 2ulmonar sau de ciro4ă, alimentaţiadirecte fumatul şi alcoolul constituie riscuri de cancer 2ulmonar sau de ciro4ă, alimentaţia bogată 3n colesterol are rol etiologic 3n aterogene4ă', bogată 3n colesterol are rol etiologic 3n aterogene4ă',

•• mediate agravarea diabetului 4aharat, a G/6, etc.'mediate agravarea diabetului 4aharat, a G/6, etc.'

#ersoanele cu statut socioeconomic scă"ut au stare de sănătate mai proastă dec6t#ersoanele cu statut socioeconomic scă"ut au stare de sănătate mai proastă dec6tomologii lor $nomologii lor $n=.=.•• (ortalit(ortalitateate 2rematur 2rematur ăă, inclusiv mortalitatea infantilă, inclusiv mortalitatea infantilă

((orbiditateorbiditate•• >oli cronice >oli cronice cardio7vascularecardio7vasculare, diabet, cancer', diabet, cancer'

>oli transmisibile />'>oli transmisibile />'@reutate mica la nastere@reutate mica la nastere

•• Iactori fi4iologici si antro2ometricIactori fi4iologici si antro2ometricii de riscde riscGGi2ertensiune arterialăi2ertensiune arterială5be4itatea M5be4itatea M su2ra2onderabilitatesu2ra2onderabilitate

Jimitări funcţionale,Jimitări funcţionale, di4abilitatedi4abilitate6utoevalua6utoevaluare are a sănătsănătăţiiăţii

Migraţia personalului medicalMigraţia personalului medical>ni>niunea Europeanăunea Europeană

•• -# state-# state membmembrere•• + million+ millione dee de 2e 2ersoanersoane



•• 2iaţa comună8 libera circulaţie a 2iaţa comună8 libera circulaţie a•• bunurilor bunurilor •• ca2italca2ital•• 2ersoane 2ersoane•• servicserviciiii

••

0redomin0redomină integrarea economicăă integrarea economică•• lli2sa de com2etenţe 2olitice cores2un4ătoare la nivel euro2ean 3n s2ecial 2olitică socială'.i2sa de com2etenţe 2olitice cores2un4ătoare la nivel euro2ean 3n s2ecial 2olitică socială'.

ObligaObligaţiile ma(ore ale >E $n politica sanitarăţiile ma(ore ale >E $n politica sanitară•• atenţie directă la ameliorarea stării de sănătate a 2o2ulaţieiatenţie directă la ameliorarea stării de sănătate a 2o2ulaţiei•• asigură un nivel ridicat de 2rotecţie a sănătăţii 3n toate domeniile 2oliticii comunitareasigură un nivel ridicat de 2rotecţie a sănătăţii 3n toate domeniile 2oliticii comunitare

*ompetenţele ma(ore ale >E $n politica sanitară*ompetenţele ma(ore ale >E $n politica sanitară•• Aol subsidiar Aol subsidiar

•• 0rom0romvea4ă coo2erareavea4ă coo2erarea•• Com2leCom2lete4ă 2oliticile sanitarete4ă 2oliticile sanitare

•• 6utoritate de reglementare e)2licită6utoritate de reglementare e)2licită•• 1ănătatea şi securitatea 3n muncă1ănătatea şi securitatea 3n muncă•• 0rotecţia consumatorului0rotecţia consumatorului

•• #revederile legale referitoare la recunoaşterea certificatelor#revederile legale referitoare la recunoaşterea certificatelor

Directive sectorialeDirective sectoriale•• Cerinţe educaţionaleCerinţe educaţionale•• 0revederi ale admiterii0revederi ale admiterii•• Durata formării 2rofesionaleDurata formării 2rofesionale••

Domeniul de a2licare al formăriiDomeniul de a2licare al formăriiStandarde minimeStandarde minimeDirective generaleDirective generale

•• 2resu2unere8 uniformitatea calificărilor 3n statele membre 2resu2unere8 uniformitatea calificărilor 3n statele membre•• nici o armoni4are a calificărilor nici o armoni4are a calificărilor

•• Directivele medicilorDirectivele medicilor•• Aecunoaşterea automată,Aecunoaşterea automată,•• Cetăţenia unui stat membru,Cetăţenia unui stat membru,•• Di2loma este dobândit 3ntr7unul dintre statele membre,Di2loma este dobândit 3ntr7unul dintre statele membre,••

Iormare 3ntr7una dintre cele #- de s2eciali4ări.Iormare 3ntr7una dintre cele #- de s2eciali4ări.

•• Migrarea transnaţională a profesiilor de sănătateMigrarea transnaţională a profesiilor de sănătate •• Dif Dif erenţe 3n ceea ce 2riveşte venitul,erenţe 3n ceea ce 2riveşte venitul,•• Dif Dif erenţe 3n 2rivinţa condiţiilor de muncăerenţe 3n 2rivinţa condiţiilor de muncă

•• 5re de muncă5re de muncă•• olum de muncăolum de muncă



•• emulţumiri 3n rândul 2rofesioniştilor din domeniul sănătăţii emulţumiri 3n rândul 2rofesioniştilor din domeniul sănătăţii•• creşterea migrării,creşterea migrării,•• dar nici o migrare masivă Nbrain drainN',dar nici o migrare masivă Nbrain drainN',•• cea mai mare 2arte din 4onele mai sărace către ţări mai bogatecea mai mare 2arte din 4onele mai sărace către ţări mai bogate..

)ar)ariereiere•• 0robleme de limbă0robleme de limbă•• 6dmiterea limitată de către unele state membre6dmiterea limitată de către unele state membre

E,emplul germanE,emplul german 0?@@A50?@@A5•• ? medici? medici•• !! " din străinătate O'!! " din străinătate O'•• # - din ţările :E !,"O'# - din ţările :E !,"O'•• - # de noi admişi state membre din Euro2a de est ,"O'- # de noi admişi state membre din Euro2a de est ,"O'•• ! ? medici al biroului de ba4ă care desfăşoară activităţi inde2endente' !,O dintre! ? medici al biroului de ba4ă care desfăşoară activităţi inde2endente' !,O dintre

medicii ai biroului de ba4a'medicii ai biroului de ba4a'••

6sistentele8 &,&O din străinătate6sistentele8 &,&O din străinătate•• #roiect de directiva privind serviciile Efecte#roiect de directiva privind serviciile Efecte•• 2ierderea controlului de către ţara de destinaţie 2ierderea controlului de către ţara de destinaţie•• 2ierderea calităţii 3n 3ngri9ire 2ierderea calităţii 3n 3ngri9ire dum2ingul socialdum2ingul social condiţiile de muncăcondiţiile de muncă salariilesalariile

*onclu*onclu"ii"ii•• libera circulaţie a 2rof libera circulaţie a 2rof esiilor esiilor de sănătatede sănătate••

sistem de recunoaştere reci2rocă a certificatelor sistem de recunoaştere reci2rocă a certificatelor •• creştere a migraţiei transnaţionalecreştere a migraţiei transnaţionale•• interesele divergente aleinteresele divergente ale anga9aţiloranga9aţilor din :niunea Euro2eanădin :niunea Euro2eană•• reglementări cu caracter obligatoriu al standardelor sociale necesarereglementări cu caracter obligatoriu al standardelor sociale necesare•• o mai bună coo2erare la nivel euro2eano mai bună coo2erare la nivel euro2ean..

Sociologie medicală completare

Documents

Transcript of Sociologie medicală completare