Sociologie-C1

3
CURS I Cap 1. Introducere 1892 jurist italian Daniel Anzilodi a aplicat sociologia generala la studiul fenomenelor sociale care sunt redate juridic. Cap 2. Elemente de metodologie sociologica Specificul cunoasterii faptelor sociale. In cunoasterii faptelor sociale intalnim doua tipuri de cunostinte: cunostinte care provin din cunoasterea comuna numita si obisnuita unii ii spun simtul comun de mana-ntai, cunostinte care provin din cunoasterea stiintifica a vietii sociale. Cunoasterea comuna – se spune ca orice om este in felul lui un mic savant, sau savant in miniatura cand e vorba de pareri, opinii, ipoteze, presupuneri, chiar concluzii despre fenomenele si faptele sociale. De asemenea si grupurile sociale mai mari sau mai mici emana, propaga, statornicesc o serie de cunostinte despre fenomene si fapte sociale. Aceste cunostinte comune provin din experienta indivizilor si a grupurilor, provin din orizontul lor imediat de viata, de munca, de familie, de relatii cu care intersecteaza. Aceste cunostinte provin din experienta cotidiana, din observatii repetate, indelungate. Destinate tinerilor, oamenilor pentru orientarea si integrarerea lor, domeniile de viata si in relatiile cu natura inconjuratoare. Cunostintele comune sunt o sursa permanenta de inspiratie, de provocari pentru cunoasterea stiintifica a vietii sociale. Contin tot felul de 1

description

Sociologie-C1

Transcript of Sociologie-C1

Page 1: Sociologie-C1

CURS I

Cap 1. Introducere

1892 jurist italian Daniel Anzilodi a aplicat sociologia generala la studiul fenomenelor sociale care sunt

redate juridic.

Cap 2. Elemente de metodologie sociologica

Specificul cunoasterii faptelor sociale. In cunoasterii faptelor sociale intalnim doua tipuri de cunostinte:

cunostinte care provin din cunoasterea comuna numita si obisnuita unii ii spun simtul comun de mana-ntai,

cunostinte care provin din cunoasterea stiintifica a vietii sociale.

Cunoasterea comuna – se spune ca orice om este in felul lui un mic savant, sau savant in miniatura cand e

vorba de pareri, opinii, ipoteze, presupuneri, chiar concluzii despre fenomenele si faptele sociale. De

asemenea si grupurile sociale mai mari sau mai mici emana, propaga, statornicesc o serie de cunostinte

despre fenomene si fapte sociale. Aceste cunostinte comune provin din experienta indivizilor si a grupurilor,

provin din orizontul lor imediat de viata, de munca, de familie, de relatii cu care intersecteaza. Aceste

cunostinte provin din experienta cotidiana, din observatii repetate, indelungate. Destinate tinerilor,

oamenilor pentru orientarea si integrarerea lor, domeniile de viata si in relatiile cu natura inconjuratoare.

Cunostintele comune sunt o sursa permanenta de inspiratie, de provocari pentru cunoasterea stiintifica a

vietii sociale. Contin tot felul de contradictii, sugereaza probleme, contin multe imprecizii care sunt luate in

analiza de omul de stiinta. In cunoasterea comuna, intervin o serie de mecanisme, limitate si erori ce provin

din caracteristicile simtului comun.

Ex: mecanismul simularii mentale (gandire contrafactuala)

Falsul faptului consens- atunci cand oamenii se cred mai asemanatori in gandire, in latitudine cu semenii

decat sunt ei in realitate.

Efectul incadrarii sau ancorarii- concluziile depind de cadrul la care ne raportam.

1

Page 2: Sociologie-C1

CURS I

Ex: 2 loturi de subiecti. Unuia i se spune ca 15% dintre cumparatorii unui tip de autoturism marca Z, au

declarat ca sunt nemultumiti de calitatea autoturismului. Altui lot i se spune ca 85% dintre cumparatorii

autoturismului Z s-au declarat multumiti de calitatea autotutrismului. Indicati care sunt cei mai nemultumiti

de marca autoturismului.

Raspuns: a) deoarece gandirea te duce la erori

Mecanismele de stereotipie preluam o serie de propozitii, enunturi gata facute, existente necritic si

folosindu-le critic.

Specificul cunoasterii stiintifice a faptelor sociale are urmatoarele caracteristici. delimitarea clara riguroasa

a obiectului cercetat; se refera la fatul social ca fapt elaborat construit cu ajutorul unor operatii de

abstractizare si generalizare in scopul gasirii raporturilor esentiale si a cauzelor acestora; faptele sociale si

explicatiile lor sunt verificate metodic; cunoasterea stiintifica necesita formularea unor ipoteze, este o

cunoastere ipotetica; utilizeaza un limbaj nenatural, un limbaj construit conform normelor de coerenta si

univocitate; are un ritm de dezvoltare accelerat datorita spiritului critic si autoreflexiv; sensul dezvoltarii

cunoasterii stiintifice a vietii sociale il reprezinta tendinta de a obtine rigoare si coerenta maxima astfel se

obtine un grad superior de obiectivitate si universalitate exprimat in primul rand in descoperirea legitatilor

sociale;

2