S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · utilizat tractorul pentru a transforma un teren agricol...

Pe data de 11 iulieva fi scoasă la licitațiepușca folosită de cătreNicolae Ceaușescu lavânătoare. Arma devânătoare a fost fabri-cată în 1933 și i-ar fiaparținut Regelui Ca-rol II. Ea a fost confis-cată și modificată apoipentru Nicolae Ceaușescu.

Licitația pornește de la pre-țul de 12.000 de euro.

"Pușca, având seria 505, esteo armă de vânătoare funcţiona-lă, ce a fost comandată cu talpădin os, lunetă Zeiss și ornamenteovale, din aur, cu cifra Regeluiși coroana regală. În prezent,pușca are elementele decorativemetalice înlocuite cu unele dinaur de 18K, cele două platini

având inscripţia "Hol-land & Holland", iar înpartea inferioară a pa-tului având un elementmetalic inscripţionatcu semnătura "N.Ceaușescu". Greutateatotală a pieselor dinaur depășește 200 gr",se arată într-un comu-

nicat de presă. Ultima vânătoarea lui Ceaușescu a fost organizatăpe 10 decembrie 1989, la dome-niul de la Ghimpați, Giurgiu. S-au adus înainte cu o seară apro-ximativ 5.000 de fazani cărorale-au dat drumul în pădure.“După vânătoare, pentru întâiaoară Ceaușescu nu a respectatprotocolul. După 15 zile din vâ-nător a devenit vânat”, a declaratMarius Marinescu.

La ridicarea Palatului Episcopal s-a muncit 32 de ani (1805-1837)

PAGINA 2

Asocia\ia Arti;tilor PlasticiAmatori din Satu Mare s-a `nfi-in\at la data de 11 iunie 1977,av]nd ;apte membri fondatori<ing. Freiberg Leo, Duczon Ele-mer, Marin P[unescu, Irina Mo-ser, Kisujszallasi :tefan, MihalyMaria ;i actualul prim-vicepre;edinte :tefan Tillinger.Actualmente asocia\ia are 50 demembri activi.

“Putem deosebi trei etapeimportante în existenţa Aso-ciaţiei Artiştilor Plastici Satu Ma-re. Prima etapă, între anii 1977şi 1989, este o etapă umbrită deo cenzură severă, dar îndulcităde posibilităţile multiple de ex-puneri, expoziţii colective şi per-sonale, festivaluri. Din aceastăperioadă mai activează artişti de-ja consacraţi, cu renume naţionalşi internaţional.

După o scurtă tăcere datora-tă vremurilor de transformarepolitico-social[ zbuciumate, aso-cia\ia rena;te în 1996.

Asocia\ia Arti;tilor Plastici a `mplinit 40 de ani

S`n`tate Frumuse]e&Boala Alzheimer poate fi prevenit[printr-o alimenta\ie s[n[toas[

Hyper Stevia Rebaudiana,suplimentnon-caloric pentru îndulcire

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 741 Duminic[ 9 iulie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Cum ne îmbr[c[m pentrua ne masca “col[ceii”?

PAGINA 7

Profundul ataşament pentru satul natal şi ŢaraOaşului şi conştientizarea faptului că aceşti ţăraniperpetuează un mod de viaţă cu rădăcini multise-culare, dar şi pasiunea pentru fotografie, au fostmotivaţiile care l-au făcut pe Ioniţă G. Andron sădocumenteze pe pelicula fotografică realităţilevieţii oşenilor. Muzeul Jude\ean Satu Mare a intrat`n posesia colec\iei de manuscrise, cli;ee ;i filmeAndron `n 2015-2016. Din perioada 1934–1944datează circa 5.000 de clişee, iar până la sfârşitulvieţii sale, în 1989, a făcut în jur de 100.000 de ne-gative alb-negru, negative color şi diapozitive re-prezentând peisaje, arhitectură, lucrul pământului,creşterea oilor, obiceiuri din ciclul vieţii (nunta,înmormântarea), obiceiuri la sărbători religioase(Paştele, Crăciunul, Boboteaza), persoane de dife-rite vârste (mai ales bătrâni) în diverse ipostaze.

Întreaga viață și-a dedicat-o Țării Oașului lă-sând în urma sa un patrimoniu inegalabil din punctde vedere istoric și etnografic. Fotografiile sale auo valoare deopotrivă documentară şi artistică> deşinu a avut studii în domeniul artelor vizuale, a avutun talent artistic remarcat şi apreciat de reputaţicritici de artă precum Petru Comarnescu, care afir-ma că este poate cel mai mare fotograf român.

Ioniţă G. Andron a fost nu numai un fotografci şi un colecţionar pasionat, casa sa din Negreşti-Oaş adăpostind o colecţie etnografică şi de artăpopulară, un mic muzeu care a fost vizitat de mulţicălători prin Ţara Oaşului, printre care s-au nu-mărat oameni de cultură şi ştiinţă din ţară şi stră-inătate. Lecturile cărţilor de istorie despre daci,romani şi formarea poporului român l-au făcutsă-i privească pe răcşeni ca pe urmaşii acestora.Dar ;i o;enii din fotografiile lui Andron sunt altfeldec]t cei de azi.

PAGINA 3

PAGINA 4

PAGINA 10

Pu;ca de vân[toare a lui Ceau;escu, scoas[ la licita\ie

Miri din Bixad, fotografie realizată de Ioniță G. Andron în octombrie 1965

O;enii din fotografiile lui Andron sunt altfel dec]t cei de azi

Monografia dedicat[ lui Vasile Blidaru, reconstituirea zguduitoare a unui destin

Un fermier din Italia şi-autilizat tractorul pentru atransforma un teren agricol dinapropierea oraşului Verona într-un portret gigantic alpreşedintelui rus Vladimir Putinînaintea Summit-ului G20.

Portretul inedit alpreşedintelui rus, cu o lungimede 135 de metri, creat de artistulitalian Dario Gambarin, poate fivizualizat complet doar de sus,din cauza dimensiunii colosale.

Gambarin a mai creatportrete similare, tot pe suprafeţeagricole, ale lui Donald Trumpşi Hillary Clinton, în timpul

campaniei prezidenţiale de anultrecut. El a mai realizat în 2013şi portretul fostului preşedinteamerican John F. Kennedy, darşi ale unor personalităţi precumromancierul rus Lev Tolstoi.Artistul a declarat că nurealizează măsurători alecâmpurilor, ci creează imaginileuriaşe aproximând cu ochiul şicu ajutorul unui tractor.Gambarin îşi realizează creaţiileîn perioada scurtă dintreculegerea recoltei şi plantareacelei următoare, ceea ceînseamnă că portretul lui Putinar putea fi distrus în câteva zile.

Un fermier italian a transformat un câmp într-un portret uria; al lui Putin

2 Informa\ia de Duminic[/9 iulie 2017

Cu peste 210 de ani în urmă afost demarată construirea unuiadintre cele mai impunătoare edi-ficii ale Sătmarului de pe acelevremuri< Palatul Episcopal Roma-no-Catolic.

Istoria acestuia a fost descrisă în nu-meroase lucrări. Pentru a face o scurtăprezentare a acestui edificiu am apeladoar la câteva dintre aceste surse. Lucra-rea lui Bara Júlia, tradusă de Dezső Éva,publicată prin Enciclopedia virtuală,completată cu descrierea Palatului în si-te-ul oficial al Episcopiei Romano-Ca-tolice de Satu Mare, respectiv din alte câ-teva surse oferă o vedere de ansambludestul de complexă ca să putem afla câ-teva date despre una dintre clădirile deimportanță majoră ale municipiului.

Istoria edificiului

Primul sediu al Episcopiei Romano-Catolice de Satu Mare (instituție biseri-cească înființată în 1804) din strada Mi-hai Eminescu (fosta stradă Szirmay) seafla în vecinătatea Bisericii Calvaria. Te-renul, împreună cu mănăstirea şi şcoalaaflată în proprietatea iezuiţilor a fostcumpărat de episcopul Fischer István(1804-1807), şi tot el a transformat mă-năstirea în reşedinţă episcopală. Clădireanu s-a păstrat, ea a fost demolată odatăcu construirea Gimnaziului Catolic Regal(din str. Mihai Eminescu) în 1912.

Conform literaturii de specialitate,noua reşedinţă episcopală, palatul dinstrada 1 Decembrie 1918 (fosta stradăSzéchenyi) a fost construit începând dinanul 1805 pe baza proiectului lui JosefBittheuser, arhitectul domeniilor familieiKárolyi din Carei. Prima dată s-au con-struit aripile laterale ale clădirii cu planulîn formă de „U", în 1809 s-a terminat ari-pa dinspre strada Bisericii (azi Dobro-geanu Gherea), apoi aripa vestică dinsprestrada Teatrului. În 1823, arhitectul dinEger (Ungaria), Povolny Ferenc elabo-rează un nou proiect pentru execuţiafaţadei principale a clădirii, dar care nus-a realizat.

Construcţiile s-au continuat pe vre-mea episcopului Hám János între anii1837 şi 1840, când s-au legat cele douăaripi de clădire existente cu cea spre stra-da Széchenyi (1 Decembrie 1918), şi s-arealizat intrarea principală în axa noiiaripi, substituind fosta intrare principalăîn aripa dinspre strada Teatrului. Tot înaceastă aripă sunt amenajate capela epis-copală şi sala festivă. Prin acestă trans-formare Palatul Episcopal a căpătat ac-tuala sa formă, Hám János fiind consi-derat și adevăratul ctitor al edificiului.

Se presupune că de fapt, aceste lucrărinu au fost conduse de Bittheuser, ci pro-babil, de maistrul constructor episcopal,care era prezent şi la şantierul catedralei(1830-1837). Datorită perioadei foartelungi de construire (32 de ani), proiectuliniţial a suferit o serie de transformări şicompletări. Clădirea a fost finalizată în1837, însă câţiva ani episcopul JánosHám locuieşte încă la reşedinţa veche, şiabia în 1851 se mută în noua clădire.

Palatul Episcopal a fost extins dinnou în cea de a doua jumătate a secoluluial XIX-lea. În 1859 se termină con-strucţia unei aripi noi, amplasată paralelcu strada Bisericii, care servea ca seminarteologic, iar în 1892 se construieşte aripade legătură dintre seminar şi palat.

Bombardat în septembrie 1944

În timpul bombardării oraşului din1944 clădirea a fost avariată, dar a fost

reabilitată la scurt timp după terminarearăzboiului. În ciuda repetatelor inter-venţii de renovare, clădirea şi-a păstratpână astăzi caracterul şi decoraţiile ori-ginale.

Peste două luni se vor împlini 73 deani de la ziua cea neagră care a zguduitSătmarul, bombardamentele din 16 sep-tembrie 1944, care au distrus până și Pa-latul Episcopal. În toamna anului 1944,Satu Mare cade victima unui atac aeriansovietic care viza sediul comandamen-tului armatei germane aflat în aceastăperioadă în oraş. Bombardamentul s-adesfăşurat în zilele de 16, 17 şi 19 sep-tembrie, cu efecte dezastruoase asupravieţii locuitorilor< numărul total al vic-timelor s-a ridicat la 170 de morţi (dintrecare doar 34 soldaţi) şi 350 de răniţi, toatelocuinţele din oraş au fost afectate, iar200 au fost distruse total, 50% dintre săt-măreni au rămas fără adăpost. Şocul ata-cului a determinat autorităţile locale şi90% dintre locuitori să părăsească oraşul.

Chiar la primul raid, 22 de persoaneși-au căutat un adăpost antiaerian în sub-solul Palatului Episcopal, însă, una dintreobiectivele mari din Satu Mare, care aufost puternic avariate în bombardamentea fost tocmai acest edificiu, unde și-aupierdut viața peste 15% dintre victimelecivile sătmărene. Doar unul singur dintrecei aflați aici a supravieţuit, seminaristulTircsi István.

Ca semn de omagiu în memoria celordecedați aici la intrarea Palatului Epis-copal a fost amplasată o placă memorială,pentru veșnica lor pomenire.

Edificiu construit în stil neoclasicist

Palatul Episcopal Romano-Catolicde la Satu Mare este amplasat la capătuldinspre Piaţa Libertăţii a străzii 1 De-cembrie 1918, în vecinătatea CatedraleiRomano-Catolice. Palatul Episcopal pro-priu zis este o clădire cu planul în formăde „U" şi curte interioară, a cărei faţadăprincipală urmăreşte linia străzii 1 De-cembrie 1918, aripa vestică este paralelăcu strada Teatrului, iar cea estică cu str.Dobrogeanu Gherea. Aceasta din urmăeste legată cu aripa construită ulterior depe strada Dobrogeanu Gherea. În ciudaconstruirii în mai multe etape succesive,faţadele clădirii neoclasiciste cu un etajau un caracter unitar.

Faţada principală a palatului are

9+3+9 axe. Segmentul central cu trei axe,zona intrării principale, proeminentă subformă de rezalit, este marcată de ocornişă puternică cu un timpan triun-ghiular. În axul central al rezalitului seaflă portalul cu închidere în arc în mânerde coş, iar de o parte şi alta sunt ferestrecu închidere semicirculară. Etajul reza-litului este penetrat de trei ferestre cu în-chidere semicirculare, flancate de pi-laştrii cu capiteluri corintice. Zona lin-toului încheiat în cornişă este decoratăcu ornamente vegetale de stuc. În cărţilepoştale de la începutul secolului al XX-lea cu imaginea palatului episcopal sepoate vedea, că iniţial şi timpanul triun-ghiular al rezalitului principal era decoratcu reliefuri.

Interiorul

În interior, în vecinătatea intrării seaflă scara cu balustradă cioplită din pia-tră, ce urcă la etaj. Casa scării începânddin 2006 este decorată cu un Corpus(trupul răstignit al lui Isus) de mari di-mensiuni, sculptat în 1777, adus din ca-pela cetăţii din Ardud.

Încăperea cea mai reprezentativă apalatului este sala festivă amplasată laetajul rezalitului principal, care a primitaspectul actual în cursul lucrărilor dereabilitare din 2004. Picturile de pe pe-reţii articulaţi de pilaştrii cu capiteluricompozite reprezintă figurile episcopilor.Portretele episcopilor Klobusiczky Péter,Kovács Flórián, Hám János, Haas Mihályau fost realizate de Zahorai János, por-tretul episcopului Bornemisza Tibor afost pictat de vărul său, Bornemisza Ti-bor, iar pictorul portretului episcopuluiSchlauch Lőrinc este neidentificat.

Capela episcopală a fost reamenajată de mai multe ori

Tot la etajul I se află şi capela episco-pală. Capela, original foarte simplă, a fostreamenajată pe baza proiectului arhitec-tului Foerk Ernő (1868-1934) din Buda-pesta, lucrările fiind începute în anul cen-tenar 1904, pe vremea episcopului Bor-nemisza Tibor. Capela actuală este o în-căpere simplă de plan dreptunghiular, cuo absidă la capătul estic. Altarul absideieste o construcţie clasicistă din 1806, şi,asemenea crucifixului din casa scării,este originar din capela cetăţii Ardud.Conform tradiţiei, în faţa acestui altar s-

a cununat poetul Petőfi Sándor cu Szen-drey Júlia, jurându-şi credinţă veşnică.În locul actualului tablou al altarului, re-prezentând Fecioara Maria şi PrunculIsus binecuvântând, iniţial se afla icoanaSfintei Maria Immaculata, pictată de Me-zey József, şi adusă de la Catedrală.

De o parte şi alta a icoanei se află sta-tuia lui Hristos şi a Fecioarei Maria, am-plasate pe console prinse în perete. Ta-vanul şi registrul superior al pereţiloreste acoperit de casete cu chenare auritedin ipsos. În centrul tavanului casetat,datând din 1906, se află blazonul epis-copului Bornemisza Tibor, iar în registrulde sub tavan galeria sfinţilor maghiari(Adalbert, Ladislau, Özséb, Gellért, Mar-gareta, Emeric, Ştefan, Elisabeta) sub for-mă de medalioane în basorelief. Lam-briurile şi băncile capelei sunt confecţio-nate din lemn de plop. Cu ocazia lucră-rilor de reamenajare au fost executate şivitraliile ferestrelor capelei, decorate pepartea superioară cu simbolurile celorpatru evanghelişti înconjuraţi de cununide flori.

În perioada 1952-1990 capela a fostzidită, neutilizată. După desfacerea aces-tui zid, capela a fost restaurată, iar în1991 a fost resfinţită.

În incinta Palatul Episcopal funcţio-nează biblioteca şi arhiva episcopală> clă-direa găzduieşte de asemenea o impor-tantă parte a colecţiei de picturi episco-pale. Această galerie se compune din ta-blouri cu portretele episcopilor şi a con-ducătorilor bisericii, precum şi tablourireprezentând sfinţii iezuiţi sau scene bi-blice. Cele mai importante picturi suntpânza în ulei al pictorului Lucas Kracker(1719-1779), considerat unul dintre im-portanţii maeştri ai barocului central-european, întitulat Cina din Emmaus,respectiv două icoane de altar reprezen-tând figurile Sfântului Ştefan şi SfântuluiIoan, pictate în 1836 de Pesky József, laBudapesta în aceeaşi perioadă cu icoanaaltarului principal al Catedralei din SatuMare.

Biblioteca Palatului Episcopal deţineo serie întreagă de rarităţi de o inestima-bilă valoare, o mare parte a publicaţiilorecleziastice din secolele XVI-XVIII. Ma-joritatea cărţilor s-a regăsit în colecţiifranciscane şi minorite, respectiv în pa-rohii. De asemenea, în arhiva instituțieise regăsesc documante unicat, cu o va-loare istorică inegalabilă.

A consemnat Eva Laczko

La mijlocul secolului al XV-lea,Portugalia era cea mai mare putere ma-ritimă din Europa, grație moșteniriiPrințului Henric Navigatorul, care aadus la școala de navigație de la Sagresun grup talentat de geografi, cartografi,astronomi și navigatori. Henric doreasă găsească o rută maritimă către India,obținând astfel acces la foarte profita-bilul comerț cu mirodenii.

În 1497, noul rege al Portugaliei,Manuel I, l-a numit pe Vasco da Gamaliderul unei noi călătorii către India.Bartolomeo Diaz a supravegheat per-sonal pregătirile pentru această călă-torie. Da Gama avea să conducă o flotăformată din patru nave (una de provi-zii), dintre care două au fost construitespecial cu această ocazie.

Vasco da Gama a părăsit Lisabonala 8 iulie 1497. Bartolomeo Diaz a în-soțit grupul până în Insulele Canare,iar apoi până în Insulele Capului Verde.Pentru următoarea etapă a călătoriei,Diaz i-a sfătuit să meargă pe o rută ne-obișnuită, pe direcția vest-sud vest, în-spre largul Atlanticului, pentru a evitazona calmurilor din Golful Guineei.Pe 7 noiembrie, au ajuns în Portul Sf.Elena, la 200 de kilometri nord de Ca-pul Bunei Speranțe. În ziua de Crăciun,grupul a început călătoria spre nord,de-a lungul coastelor estice ale Africiide Sud. Navigând spre nord împotrivaunui curent puternic, grupul lui da Ga-ma a călătorit 2700 de kilometri de-alungul coastei, iar pe 2 martie 1498 aajuns în portul Mozambique.

Exploratorii au traversat MareaArabiei în 27 zile, călătoria lor fiindușurată de vânturile favorabile. Flotalui da Gama a ajuns la Calicut, pe coas-ta Malabar. Zona respectivă era centrulcomerțului cu mirodenii și principalapiață de desfacere pentru piperul dinKerala. Era, de asemenea, locul în carenavele din Insulele Moluce veneau săfacă negoț cu cuișoare cu negustoriiarabi. Nou-veniții au stat la Calicuttimp de trei luni și au fost inițial bineprimiți de liderul hindus local.

Călătoria înapoi către Malindi afost extrem de grea. Marinarul care-iajutase la venire dispăruse, iar vântulbătea din nou împotriva lor. Drumulde 3700 de kilometri a durat trei luni.Echipajul s-a îmbolnăvit de scorbut și30 de oameni au murit. Numai bună-voința Sultanului din Malindi i-a salvatpe restul, acesta dăruindu-le alimenteproaspete, carne și portocale. Pentrucă pierduseră prea mulți oameni dinechipaj, una dintre nave a trebuit să fiearsă. Grupul a trecut de Capul BuneiSperanțe pe 20 martie 1499 și a începutcălătoria spre nord de-a lungul coaste-lor vestice ale Africii.

520 de ani de lac[l[toria lui Vascoda Gama spre India

ISTORIEPalatul Episcopal propriu zis este o clădire cu planul în formă de „U" şi curte interioară, a căreifaţadă principală urmăreşte linia străzii 1 Decembrie 1918, aripa vestică este paralelă cu stradaTeatrului, iar cea estică cu str. Dobrogeanu Gherea.

Noua reşedinţă episcopală de pe fosta stradă Széchenyi a fost construit[ începând din anul 1805 pe baza proiectului luiJosef Bittheuser

Palatul Episcopal a fost construit în 32 de ani, în perioada 1805-1837Episcopul Hám János s-a mutat în noua clădire abia în 1851

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

9 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENTIoni\[ G. Andron< Aveam 13 bătrâni în fața mea. Eram cutremurat de măreția fără seamăn

a momentului. La mai bine de 2000 de ani de la Burebista aveam în fața mea o mână de oameni,a căror înfățișare mă ducea de-a dreptul la una dintre cele mai mărețe porți ale istoriei noastrela „Sfatul lui Burebista”.

Ioniță George Andron, de la acărui naştere se împlinesc anulacesta 100 de ani, este, indiscuta-bil, cel mai mare artist fotografpe care Sătmarul l-a dat acesteițări, un neobosit etnograf și căr-turar, apreciat de cele mai impor-tante personalități ale istoriei șietnografiei românești.

În memoria acestui artist, la MuzeulJudețean Satu Mare se lansează marți, 11iulie, volumul “Ioniţă G. Andron - Foto-grafii comentate”, ediţie îngrijită de Clau-diu Porumbăcean. Alături de acest volumîn cadrul unui simpozion vor mai fi lan-sate cărțile “Istoria Transilvaniei, Ed. aII-a”, de Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan ;i“Familia în satul românesc din comitatulSatu Mare. 1867-1914”, de Paula Virag.

În colecţia de manuscrise achizițio-nate de Consiliul Județean în 2015 ;i2016, specialiștii Muzeului Județean augăsit un material dactilografiat de IoniţăG. Andron intitulat “Fotografii comen-tate”, extrase din lucrarea manuscris aautorului sub titlul „Țara Oașului< uni-versul fotografiilor mele - Cincizeci deani de fotografie”, sau „Cu aparatul de fo-tografiat prin Ţara Oaşului”. În arhivaMuzeului Judeţean Satu Mare, în cadrulColecţiei „Ioniţă G. Andron”, sunt păs-trate variante scrise de mână sau dacti-lografiate, ceea ce permite reconstituirealucrării păstrând concepţia autorului.Aici găsim „povestea” fiecărei fotografiiconsiderate de autor mai importante. Io-niță G. Andron a făcut cu mare atențiefotografiile, alegându-;i cu minuțiozitate,unghiul, distanța sau focalizarea asuprapersonajelor și peisajelor.

Varianta albumului care va fi lansatîn 11 iulie conţine 36 de fotografii co-mentate, cu menţiunea că la unele texteAndron a folosit mai multe imagini.

Redăm mai jos o parte din “istoria”a trei fotografii făcute de Ioniță G. An-dron în anii 1939 ;i 1965.

Sfatul lui Burebista

Dacă au fost momente în viața mea,ca de exemplu acela în care am surprinspe tânărul din Cămărzana ducând tăciu-nele la coliba din deal să-și aprindă foculsau acela în care mi-a fost dat să văd ma-ma alăptându-și coconul pe holdă, pre-cum și altele, am avut în schimb și unelecare m-au ridicat în slăvi de bucurie șim-au făcut fericit pe viață.

De ani de zile, pot spune că de cânderam încă prunc, un mănunchi de bă-trâni din satul meu mă tulburau prin ți-nuta lor solemnă, prin trăsăturile lor dăl-tuite parcă în granit, prin întreaga lorpersonalitate.

Am crescut împreună cu ei, cu fiii șinepoții lor. An de an, chipurile lor ocu-pau un loc tot mai de cinste în inimamea, dar mă simțeam atât de mic și deneînsemnat în fața lor, - de-a dreptul stri-vit de demnitatea lor - încât deși dorind- doream să le fixez cinstitele fețe pe pe-liculă, mă jenam să-i rog să stea în fața„sculei” mele de făcut chipuri.

Într-o zi de duminică din vara anului1939 am îndrăznit - căci simțeam că să-vârșeam un act de profanare - să-i sur-prind pe câțiva dintre acești titani - căciîntr-adevăr ei erau titani pentru mine -și să le fixez pe peliculă fotografică mă-rețele figuri.

A fost un act de îndrăzneală pe caren-am să-l uit niciodată. Întreaga „regi-zare” pe care am făcut-o a fost următoa-rea< după ce a început să iasă lumea dinbiserică, am șoptit acestor români să ră-

mână puțin pe loc deoarece „vreau să facun chip cu ei”, iar după ce a ieșit toată lu-mea, m-am adresat lor „stați cum n-aș fieu aici”. Și câtă înțelegere am avut dinpartea lor. Nu s-au intimidat deloc, ră-mânând în aceeași atitudine măreață,gravă, de parcă erau niște șefi de triburidacice. Aveam 13 bătrâni în fața mea.Eram cutremurat de măreția fără seamăna momentului. La mai bine de 2000 deani de la Burebista aveam în fața mea omână de oameni, a căror înfățișare măducea de-a dreptul la una dintre cele maimărețe porți ale istorie noastre la „Sfatullui Burebista”, de constituire a primuluistat dac centralizat și independent. (...)

Când am apăsat de declanșatorulaparatului fotografic am avut pentru pri-ma oară în viața mea o senzație unică,senzație pe care nici astăzi nu o pot des-crie în întreaga ei intensitate a acelui mo-ment, senzație pe care nu o voi putea-oanaliza niciodată în întreaga ei profun-zime, dar am avut convingerea că am să-vârșit un lucru mare, care depășește cumult prezentul și că grandoarea lui se va

vedea în viitor. (....)

La o nuntă `n Bixad

În Țara Oașului, „de când îi lumea”și până acum câțiva ani, nunțile aveauloc în zi de joi, considerată de oșeni dinmoși-strămoși și până la noi, nepoții șistrănepoții lor, ca fiind „zi cu noroc”.

Pe la mijlocul lui octombrie am fostpoftit la o nuntă de către un bun cunos-cut din Trip, feciorul său cel mai mic seînsura cu o fată din Bixad. Bineînțeles cănunta era în zi de joi, care a fost o zi căl-duță, senină, iar roua abundentă, nu s-arușinat să zăbovească până spre amiaziîn locurile mai îndosite.

Pe la amiazi am sosit la casa miresei,sub dealul Mănăstirii, având la mine am-bele aparate, Exacta și Zeiss Ikon-Supe-rikonta cu care făceam 16 clișee 4,5 x 6.

Mireasa tocmai „suferea” ultimele re-tușări din partea femeilor și a prietenelorcare o „înstruțau”. „Miresuica” era foartetânără, doar împletitura și podoabele omai maturizau. Am fotografiat-o la loc

deschis, în ograda părintească (foto pa-gina 1). Când am privit-o mai de aproa-pe, din diferite unghiuri, parcă m-amsimțit transpus mult înapoi în timp șiparcă aveam în fața ochilor, fiica unuirege dac, gata de a-și întâmpina alesulinimii care urma să sosească cu alai maredin cine știe ce colț îndepărtat al Daciei,la această aleasă floare, căreia i-a mersvestea frumuseții. (....) Nu mai așteptamnimic de la acea zi din mijlocul lui oc-tombrie și puteam pleca satisfăcut acasă,doar fotografia mirilor după cununie măreținea, ca să-mi îndeplinesc obligația șifață de neamurile mirelui.

Alai de nuntă din Bixad - “Prin vulturi vântul viu vuia”

Așteptam să sosească și mirele. Înaparatul Exacta mai aveam 3 clișee pecare aș fi dorit să le fac cu orice subiect<fie și un chip banal, pentru aputea developa filmul, iar mirii urma să-i fotografiez cu Superikonta.

Dar ... parcă am prins un zvon care

vestește apropierea alaiului. Soarele îmivenea chiar în față, așa că nici parasolarulnu prea m-ar fi ajutat, așa că „din instinctfotografic” - zic eu - mi-am ales un locpotrivit în care razele soarelui nu ajun-geau, fiind oprite de un frasin îngemănatce se ridica dincolo de drum. Ca să nustau chiar degeaba, am măsurat cu Six-tomatul ce-l aveam atunci intensitatealuminii, fixând diafragma și timpul deexpunere, continuând să aștept alaiul mi-relui care se apropia. În față era o căruțătrasă de doi cai albi ca spuma laptelui,urmată de alte căruțe cu cai ce se țineaucât mai aproape de cea din frunte, în carese afla și mirele. La început nu îmi veneasă cred, dar fiecare pas ce-mi apropiaacest neașteptat de frumos alai, mă în-credința că ceea ce văd e realitate. Toatălumea de pe marginile drumului priveacum se apropie căruțele, care, după ceau scăpat de urcușul mai greu au pornitla trap, în chiuiturile dezlănțuite ale nun-tașilor și a melodiilor ceterașilor.

Colbul uliței era răscolit de copitelecailor. După căruța dintâi, celelalte sepierdeau parcă estompat în spatele ei, în-văluite în norul de colb stârnit, și înaceastă înaintare a alaiului am fost sur-prins, dar nu înainte de a duce aparatulla ochi și de a cuprinde cât am putut deliniștit în acele momente și a încadra câtmai corect imaginea, urmărind cu multăatenție momentul - cheie, momentul di-namic al întregii scene, acela în care vatrebui să declanșez. Am avut puține se-cunde în care ochiul a urmărit atent tra-pul parcă sincronizat al cailor și când amcrezut că e momentul, am declanșat. Înorice caz acest moment nu trebuia să fienici cu o secundă mai târziu, astfel că amsurprins clipa când botul unui cal a atinsmarginea conului de umbră al frasinului- parasolarul meu. A fost atâta lumină șiumbră în acest tablou încât involuntarm-am gândit la marele regizor Eisen-stein, cu deosebirea că aici nu am făcutnici cea mai mică regie, dar parcă totula fost regizat< fiecare persoană de pe mar-ginea opusă a drumului, ia parte în felulsău la trecerea acestei fantastice cavalca-de, demnă de alaiul descris de marelenostru Coșbuc în Nunta Zamfirei.

Atâta a fost< a 125-a parte dintr-o se-cundă, timp suficient să fixez pe peliculăunul dintre ultimele alaiuri tradiționalede nuntă din Țara Oașului, în toată splen-dida ei desfășurare, datină care la vremeaaceea, nici nu mă gândeam că nu va dăi-nui mai mult. Ar fi fost păcat, mare păcatdacă nu ar fi rămas un document stricautentic, fără nici cea mai mică urmă deregizare, despre aceste alaiuri de nuntăcu căruțe trase de cai iuți, înnebuniți șiei de țâpuriturile nuntașilor, de cânteculceterei și de clinchetul zurgălăilor de pesteag. Alaiul a trecut în sus, aproximativ200 metri, apoi s-a întors într-un adevă-rat concurs de viteză, un fel de „Ben-Hur” văzut cu ochii mei timp în care amcoborât și eu de la „Nunta Zamfirei”, dinnou în Țara Oașului. (...)

Când am scos filmul din baia de fixaj,am constatat cu o rară satisfacție, că toateclișeele sunt reușite, iar cea cu alaiul denuntă este o raritate. Din mii și mii defotografii se mai întâmplă să-mi reușeas-că și mie câte una… Tabloul mărit la di-mensiunile de 2m x 1,10 m este în holulMuzeului Țării Oașului din Negrești.

La salonul internațional de artă fo-tografică organizat de țara noastră în de-cembrie 1979 a fost admisă și această lu-crare, căreia i-am dat titlul „Prin vulturivântul viu vuia”, pentru a pune icoanamea din Țara Oașului, cât mai aproapede „Nunta Zamfirei” lui badea Georgedin Hordoul Năsăudului.

Text selectat de Mihai Sălceanu

Sfatul lui Burebista (iulie 1939) De la stânga la dreapta< rândul din spate< 1 - Bălaj Mihăilă a Pascului, 2 - Crăciun IoanVomvizu, făt bisericesc zeci de ani, 3 - Boje Ion a lui Ion Văsâiu lui Iacob, fost primcurator, 4 - Malanca Simion a Mării,fost primcurator> rândul din mijloc< 5 - Văsâiu lui Mihne Dumitru, 6 - Ionu lui Toaderu Tomoaii, 7 - Sabo VăsâiuCostinel, 8 - Brii Iacob a lui Brii Toma, 9 - Floacă Ţâlica (în picioare)> rândul din faţă< 10 - Ciuta Ion a Fătului, făt timpde zeci de ani, 11 - Leuşca Timofie a Pengheanului, 12 - Boje Dumitru a Bojoaii, 13 - Gheorghica

Alai de nunt[ din Bixad, fotografie realizat[ de Ioni\[ G. Andron `n octombrie 1965

Istoria fotografiilor lui Ioni\[ G. Andron, povestit[ de autor


COMUNISM

Despre viața, lupta de rezistențăși despre moartea tragică a lui Va-sile Blidaru s-a scris și s-a vorbit înultimii ani la noi și în județele ve-cine. Amintesc doar articolele dincotidianul sătmărean „Informațiazilei” și volumul „Vasile Blidaru –omul și legenda” (Editura Solstițiu,Satu Mare, 2006) semnate de IosifȚiproc, ziarist extrem de laborios,decedat din nefericire la o vârstătânără.

Cartea sa menționată mai sus, bazatăpe istorie orală fructifică informații cu-lese de la martori care l-au cunoscut saude la urmașii acestora din Țara Codrului,unde s-au păstrat amintiri și s-au țesutlegende despre cel ce s-a opus cu prețulvieții regimului totalitar.

Cu vreo trei ani în urmă a apărut însăo monografie care se bazează pe docu-mente și care reconstituie viața lui Bli-daru și anii de teroare de după al doileaRăzboi Mondial. Lucrarea are un titlumai lung și anume, „Blidaru< un om, oviață, o legendă – Din dosarele Securită-ții” (Arad< Centrul Media West, 2014) șie semnat de doi autori< Dr. Teodor Ar-delean și Marin Bancoș.

Teodor Ardelean este cunoscut săt-mărenilor în urma unor prezențe una-nim apreciate la diferite evenimente cul-turale locale și prin discursurile înflăcă-rate în favoarea unei Biblioteci sătmărenede talia celei pe care a ctitorit-o Dom-nia-sa în megieșa Baie Mare și pe caresătmărenii dornici de cărți rare o iau cuasalt numind-o, nu întâmplător, „Biblio-teca lui Tedi”, instituție a cărții care a de-venit un veritabil brand maramureșean.Se mai poate aminti faptul că Teodor Ar-delean semnează editoriale percutanteîn „Gazeta de Maramureș”, adunate re-cent în volumul „Pietre Unghiulare pen-tru o... bibliotecă de idei” (Școala Arde-leană, Cluj-Napoca, 2015) și conduce orevistă de răsunet intitulată ”Familia Ro-mână”, un adevărat tezaur al patriotis-mului românilor de pretutindeni.

Masivă, cu reproduceri de documen-te din Arhiva CNSAS (circa 200 din optmii de pagini aflate în Arhivele CNSAS!),cu un bogat material fotografic, carteaîn discuție este întru totul remarcabilă.Ea reprezintă esențialmente o cercetareștiințifică pe bază documentară. Ea rea-bilitează un luptător anticomunist dardeschide și o perspectivă excepțional do-cumentată asupra cumplitelor evenimen-te care au însoțit instaurarea dictaturiiprin sânge, după modelul adus pe PCRdin Imperiul Sovietic.

Cartea este, s-ar putea spune, un mo-nument din litere și cuvinte înălțat înonoarea Codrului, în amintirea unuierou anticomunist, ivit la interferența atrei județe care au dat României eroi șipersonalități însemnate. În acest spațiu,unde oamenii, ca toți țăranii români, as-cultau doar de glasul pământului și deporunca Cerului a activat Vasile Blida-ru.

Vasile Blidaru - victima nedreptăților

Volumul reconstituie personalitateaeroului, dar și epoca în care a trăit. S-anăscut în Odești, la 6 decembrie 1911.Tatăl îi moare în război. Orfan de tată,răzbește cu greu, învață tâmplăria, îșiface singur casa. Face armata în București(1933-1934), unde devine un trăgător deelită. Se căsătorește cu Floare Neamț. Etrimis pe frontul de Est, „sub unguri”, deunde se întoarce viu. De pe front, îi tri-

mite soției o impresionantă scrisoare înversuri, publicată de Marin Bancoș în„Familia română” (Nr.3-4 (58-59), 2015,pp. 109-114). După instaurarea dictatu-rii, vede nedreptățile comise de noul re-gim, se revoltă și intră în conflict cu ac-tivistul local Ghiț Vasile. Acesta, împreu-nă cu alți cinci consăteni, îl dă pe mânaSecurității, declarând că a împărțit ma-nifeste anticomuniste, că deține armă,că-i va „spânzura de limbă pe comuniști”.E arestat (1949), fuge de sub escortă șirefuză zece ani să se predea. Din acestmoment, până în 1958, este un proscrisrătăcitor prin inima codrului. Încep re-presaliile. I se confiscă pământul, i se dă-râmă casa și acareturile, i se astupă chiarși fântâna, îi sunt arestați copiii (al treileaabia născut) și soția, care e obligată sădivorțeze de „bandit” (pp.207-218). Cau-zele revoltei sale pot fi desprinse dintr-oscrisoare, pe care și-o intitulează „Cătrecălăii din Securitate”. Iată câteva rânduri<„De ce m-ați bătut fără să mă cercetați?De ce mi-ați băgat copiii în două rândurila închisoare? De ce mi-ați bătut femeiaașa groaznic și sălbăticește în 5 rânduri?(...) De ce ați prăpădit voi tot ce-am câș-tigat eu cu sudoare și muncă dreaptă înviața mea? De ce a divorțat femeia mea?Pentru familie îmi rup capul. Și-al meu,și-al vostru.” (p.78). Zguduitor destin, încâteva cuvinte!...

Sfârșitul eroului

Sfârșitul lui Vasile Blidaru aminteștede eroii tragici. E o moarte prin trădarea celui care nu se supune unui regim ne-drept. În condiții de normalitate, în carelegalitatea e dominantă, ar fi avut un altdestin, ar fi fost un cetățean activ, demn,creativ. Loviturile nedrepte ale regimuluiabia instaurat și ale uneltelor acestuia re-crutate din rândul celor fără caracter, l-au revoltat. Simțul dreptății l-a transfor-mat în agent al răzbunării, în condiții deopresiune generală, care impunea apă-rarea și riposta. În vremurile tulburi deatunci, unii au îndurat nedreptatea, alțiinu. Nesupunerea l-a transformat într-unhaiduc al secolului XX. Pe de altă parte,regimul avea nevoie de „exemple”, pentrua instaura frica, el voia să transmită un

semnal celor ce ridică glasul, celor ce nuse supun. Iată fragmentul în care se des-crie moartea eroului<

„La 23 mai, în vinerea de Rusalii, laora 23<00, Vasile Blidaru apare la locuințalui Rogoz Floarea. Fiind o noapte plo-ioasă, la invitația agentei, acesta intră încasă. Aici rămâne aproximativ 45 de mi-nute. Agenta îi propune să consume din„vinul special păstrat” pentru întâlnirealor, dar Blidaru refuză. În condițiile încare Blidaru a refuzat, agenta apelează laplanul de rezervă, căutând, chipurile, car-tușele de care făcuse rost. Ea motiveazăcă nu găsește locul unde au fost puse, iarla momentul potrivit, Rogoz Floarea ac-ționează butonul aparatului de semnali-zare T.O. Încercând să câștige timp, agen-ta i-a dat apoi de înțeles lui Blidaru căeste dispusă să aibă raporturi intime cuel. După ce acest lucru se întâmplă, VasileBlidaru este pregătit să plece.” (p.220, du-pă declarațiile făcute de Floarea Rogoz).Afară, 28 de ofițeri, subofițeri și militariai trupelor de Securitate îl doboară cu oploaie de gloanțe. Trăgătorii< Kun Stefan,Rădulescu Vasile, Cseh Iuliu, Zahórán-szky Titusz, Worochevici Nicolae, ScurtuSocrate (Din raportul reprodus la pp.147-148). Era ultimul luptător din miș-carea de rezistență anticomunistă dinRomânia.

Un regim preocupat de „făurirea omului nou”

Cartea e un prilej de meditație asupraunei istorii nu prea îndepărtate, care îșipoate reactiva în orice moment agențiipatogeni.

Întâmplarea este grăitoare pentru fe-lul în care se clădea pe sânge noua orân-duire. Omul nou, dorit de regim, era tră-dătorul, era cel dispus să-și vândă sufletulSatanei. Iar un exemplu de degradare maiodioasă care i se rezerva femeii nu se pu-tea. Pentru regim, femeia care putea fidată ca exemplu generațiilor viitoare de-venea, iată, Rogoz Floarea. Ne vine să neîntrebăm ce forțe diabolice puteau fi de-clanșate în această ființă, ce putea mur-dări atât de adânc sufletul unei femei (so-ție, mamă?) care va oferi morții trupulbărbatului căruia, cu câteva momente

înainte îi oferise ea însăși trupul. Din nefericire, mizeria morală, pe

care societatea românească s-a construitani la rând, după ce comuniștii româniajutați de trupele sovietice de ocupațieau devenit proprietarii țării, a rămas pânăazi neasanată. Setea de putere și de a acu-mula averi cu orice preț a „produs” in-divizi capabili să calce pe cadavre. În aniide după 1947, se află izvorul tuturor re-lelor și, din nefericire, „sămânța” răului,la fel ca sporii ciupercilor otrăvitoare,traversează timpul și spațiile.

România, după o jumătate de secolde rătăcire, a revenit cât de cât, spre no-rocul nostru, pe drumul normalității.Cartea celor doi maramureșeni scoate laiveală mizeria morală, crima și teroareacare au stat la baza regimului totalitar.Experimentul unei societăți construitepe dos, în care valoarea supremă era tră-darea în favoarea partidului dominant.Practica delațiunii a rămas până în zilelenoastre. Mizeriile acelor ani mai iradiazăîncă prin partidele noastre slab demo-cratice, unde pot să apară indivizi caretraduc latinul „Dulce et decorum est propatria mori” în „Bine și frumos este să aiputere și avere” și în locul idealului na-țional pun târtița unei muieri și pieleaunor infractori. Într-un stat de drept slă-bit, subminat de agenții răului, mulți pro-fitori ai dictaturii și ai tranziției și-ar maidori să extragă ceva sevă din acele mias-me. Deceniul în care Vasile Blidaru erarefugiat în codru rămâne un moment dedemnitate în istoria noastră.

De ce a fost ucis Vasile Blidaru?

Calculele celor care au decis execu-tarea lui Vasile Blidaru erau simple.

Documentele reproduse arată că Va-sile Blidaru, dezarmat, putea fi prins. Me-dicul legist, un profesionist, constată căs-au descărcat în trupul lui, mai ales înzona capului sute de gloanțe. Deci nuarestarea, nu rănirea, imobilizarea „ban-ditului” era scopul, ci lichidarea sa. Eraun avertisment, un semnal dat de noulregim care, la 10 ani după expulzarea Re-gelui Mihai, nu era sigur că e stăpânulabsolut și dorea să inducă teama că toți

cei ce nu se supun barbariei vor aveaaceeași soartă. Din pușcărie, omul puteaieși dacă avea noroc să nu fie exterminat,apoi putea povesti, era purtător de idei.De sub iarbă, nesupusul Vasile Blidarunu era decât un exemplu pentru cei dinjur< asta vă așteaptă!

În 1958, când Vasile Blidaru a fostîmpușcat, aveam zece ani. Vestea a ajunsși în satul meu. Șoaptele vecinilor și alepărinților din miez de noapte nu puteaufi ascunse. Oamenii mai sperau în salva-rea venită din partea... americanilor. Seînțelegea că el era o speranță, că bleste-mul sovietic și blestematele lor unelte nuvor înceta fără intervenția Occidentului.La moartea lui, speranțele s-au diminuat.Tot pe atunci, părinții m-au dus cu căruțacu cai la Sighetu Marmației. Mi-au arătatun cimitir ciudat, unde peste noapte seînmulțeau movilele de pământ, de mor-minte fără cruci. Oamenii nu erau naivisă nu înțeleagă ce se petrece acolo. N-aveau ce face, dar flacăra revoltei și-aupăstrat-o în suflet.

Monografia dedicată lui Vasile Bli-daru este o pagină de istorie tragică. Edrama unui om, dintre milioanele de vic-time ale regimului instaurat cu ajutorulURSS. Întrebarea care nu-ți dă pace este<la ce a folosit? Răspunsul se poate aflaamintindu-ne de contextul istoric în carese afla România în secolul trecut (pp. 5-10). După primul Război Mondial, URSSne-a confiscat tezaurul. Românii au găsitputerea de a se ridica de la pământ și fărătezaurul furat de ruși, și au umplut dinnou cu alt aur seifurile țării, adunând cusudoare an după an roadele pământului,pentru că țăranul și pământul mai exis-tau. După al doilea Război Mondial, ro-mânii continuau să aibă acest tezaur lafel de valoros, țăranii destoinici. Mai erași intelectualitatea, segmentul țării „gân-ditoare și creatoare”. Aceste tezaure, min-țile strălucite și brațele robotitoare, pu-teau face din România o țară model pen-tru popoarele din... „lagăr”. Numai căURSS, hotărâtă să cucerească lumea în-treagă (dovadă sunt emisiunile „GavaritMaskva”), nu așa ceva își dorea, un inelde țări prospere în jur, cum nu vrea niciazi să existe în preajmă țări dezvoltate, cidoar niște „cuiburi de mitralieră”, oazeseparatiste înarmate. De aceea după1947, românilor li s-a mai confiscat încăo dată tezaurul< oamenii capabili și țăra-nii liberi. Au făcut-o diplomatic, spălân-du-se pe mâini, prin trădătorii româniahtiați după putere. Ce erau arestările lamiez de noapte, asasinatele „rațional” re-partizate în teritoriu, lagărele din Bără-gan, Canalul, închisorile de exterminare?Sunt destule semne care demonstreazăcă visul lor de a domina lumea nu s-a în-cheiat. Și o mai fac și azi prin metodemult mai sofisticate. Iar tezaurul CA-RACTERELOR de tipul celui reprezentatde Vasile Blidaru, adică al oamenilordintr-o bucată, e încă greu de recuperatDocumentele facsimilate în monografiesunt grăitoare pentru felul în care se „fa-brica” un delator. Se poate face portretulacestuia. Satele au devenit arene ale pâ-râciunii. Animozități vechi, invidia ge-nerată de starea socială, rivalitățile di-verse pentru grațiile unei femei, neînțe-legerile între neamuri, toate acestea des-chideau calea facilă a răzbunării. Era ex-ploatată slăbiciunea umană, erau stimu-late pornirile instinctuale coborâtoaredin viața primitivă. (...)

În încheiere, o recomandare pentrucei interesați. Volumul celor doi autoribăimăreni, Teodor Ardelean și MarinBancoș, a devenit o raritate. Poate fi însăconsultat la Biblioteca Județeană SatuMare.

Ioan Nistor

Schi\a bordeiului lui Blidaru ;i inventarul obiectelor din interior. Extras din dosarul Securității

Sfârșitul lui Vasile Blidaru amintește de eroii tragici. E o moarte prin trădare a celui care nu sesupune unui regim nedrept. În condiții de normalitate, în care legalitatea e dominantă, ar fi avutun alt destin, ar fi fost un cetățean activ, demn, creativ. Loviturile nedrepte ale regimului abia in-staurat și ale uneltelor acestuia recrutate din rândul celor fără caracter, l-au revoltat.

Monografia dedicat[ lupt[torului anticomunist Vasile Blidaru este reconstituirea zguduitoare

a unui destin ;i o lucrare model


S~N~TATEPlantele medicinale folosite ca materie primă pentru produsele Hypericum sunt

recoltate din zone nepoluate, ecologic curate, astfel încât putem garanta eficienţamaximă şi puritatea produsului, prin lipsa de contaminanţi toxici carcinogeni,ierbicide, insecticide şi îngrăşăminte chimice.

Hyper Stevia Rebaudiana pul-bere de la Hypericum este un pro-dus recomandat ca înlocuitor na-tural al îndulcitorilor de sinteză(zaharină aspartam, acesulfam K)sau al zahărului. Produsul are încomponenţă extract natural uscatde Stevia rebaudiana și eritritol.Facilitează respectarea dietelorbazate pe restricţia calorică saupe cea de carbohidraţi.

Este adjuvant în stările de hipergli-cemie și diabet. Stimulează secreţia deinsulină. Indicat persoanelor care nu potmetaboliza fenilalanina (fenilcetonurie).Poate induce starea de saţietate. Nu pro-voacă apariţia cariilor dentare. Are acţiu-ne hipoglicemiantă, hipotensivă, anti-bacteriană, antivirală și antimicotică.

Caracteristici generale aleprodusului

Plantele medicinale folosite ca ma-terie primă pentru produsele Hypericumsunt recoltate din zone nepoluate, eco-logic curate, astfel încât putem garantaeficienţa maximă și puritatea produsului,prin lipsa de contaminanţi toxici carci-nogeni, ierbicide, insecticide și în-grășăminte chimice.

Îndulcitorul natural Hyper Steviarebaudiana sub formă de pulbere estepotrivit pentru persoanele care dorescsă urmeze diete cu restricţii calorice saude carbohidraţi. De asemenea, produsuleste o alternativă naturală pentru îndul-citorii artificiali (zaharină acesulfam K,aspartam), fiind indicat și celor care su-

feră de fenilcetonurie și care nu au voiesă consume alimente ce conţin fenilala-nină (regăsită în îndulcitorii din catego-ria aspartamului). Nu în ultimul rând,folosirea îndulcitorului natural pe bazăde stevia este recomandat și în cazul încare se dorește scăderea în greutate, de-

oarece nu conţine calorii și poate conferio senzaţie de saţietate.

Stevia rebaudiana este o plantă dinfamilia Asteraceae (din care mai fac parteși< floarea-soarelui, cicoarea, gălbenelele,echinaceea sau crizantemele) originarădin America de Sud. Aceasta are o

tradiţie de consum de peste 1.500 de aniîn ţări precum Brazilia și Paraguay. Spreexemplu, populaţia Guarani foloseșteaceastă plantă pentru îndulcirea ceaiu-rilor și a altor alimente, pierderea în greu-tate, reducerea inflamaţiilor și ca tonicîmpotriva depresiilor.

Îndulcitorii ce au la bază stevia suntbenefici pentru persoanele ce suferă dediabet, aceștia având efecte hipoglice-miante și acţionând direct asupra insu-lelor Langerhans din pancreasul endo-crin, stimulând secreţia de insulină. Deasemenea, stevia este recunoscută și pen-tru proprietăţile sale hipotensoare, iaracţiunea sa antivirală, antibacteriană șiantimicotică o recomandă ca adjuvantîn stările de gripă, răceală, în candidozesau chiar în protecţia contra cariilor den-tare (aceasta nefavorizând dezvoltareabacteriilor Streptococcus mutans). Înplus, edulcoranţii obţinuţi din aceastăspecie au o putere de îndulcire deosebitde mare, de 250-300 de ori mai dulci de-cât zahăul, fiind, deci, o alternativă na-turală sănătoasă și economică pentruprepararea deserturilor.

Nu în ultimul rând, adaosul de eri-tritol conferă acestui produs un gust plă-cut, asemănător cu cel al zahărului. Însăspre deosebire de zahăr (zaharoză), eri-tritolul nu determină o creștere a nive-lului glucozei în sânge atât de însemnatăși are un aport caloric nesemnificativ. Fi-ind un poliol, eritritolul contribuie lamenţinerea mineralizării danturii. Maimult, spre deosebire de alţi polioli, eri-tritolul nu are efecte laxative și nici nuprovoacă balonare.

Mod de folosire< Copii și adulţi - seutilizează ca înlocuitor al zahărului, după

gust. Vă recomandăm și îndulcitorul na-tural Hyper Stevia rebaudiana în formălichidă.

Contraindicaţii< Nu se administrea-ză persoanelor alergice la vreunul din in-gredientele produsului.

Precauţii< a nu se lăsa la îndemânași la vederea copiilor mici.

Acesta este un supliment alimentarși nu trebuie să înlocuiască o dietă ali-mentară echilibrată și un stil de viaţă să-nătos.

Condiţii de păstrare< bine închis, fe-rit de lumină și umiditate, la temperaturide maxim 25°C.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privi-re la produsele noastre ;i pentru ofer-te, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Hyper Stevia Rebaudiana Pulbere,supliment non-caloric pentru îndulcire

Renunţarea la fumat, limita-rea consumului de alcool, regimulalimentar bogat în fructe şi legu-me, păstrarea în limite normale agreutăţii corporale, controlul re-gulat al glicemiei şi a tensiunii ar-teriale, precum şi mişcarea zilnicăsunt principalele căi prin care pu-tem reduce semnificativ riscul deatac cerebral, afecţiune medicalămajoră şi a treia cauză de morta-litate din lume.

Din păcate, accidentul vascular ce-rebral (AVC) se remarcă în rândul dince în ce mai multor persoane tinere,care au un stil de viaţă haotic şi asupracărora stresul de la locul de muncă îşipune amprenta asupra sănătăţii.

Cum previi accidentul vascular cerebral?

Pentru a limita riscul de atac cere-bral la minimum, medicii recomandă<

Scurte plimbări zilnice sau mişca-re la sala de sport< 20 de minute deplimbare în aer liber pe zi, ce-i drept,în ritm alert, sunt suficiente pentru ane feri de orice problemă de sănătate.Dacă însumăm cele 20 de minute zil-nice, la finalul săptămânii vom avea 2ore de mişcare, iar acest lucru ne poatereduce riscul de atac cerebral cu aproa-pe 40%, ne sugerează un studiu realizat

pe 40.000 de femei.Simptomele depresiei< Să fii trist,

supărat sau mâhnit într-o anumită pe-rioadă a vieţii, ca urmare a decesuluiunei persoane dragi sau din cauza lo-cului de muncă este perfect normal,însă nu acelaşi lucru se poate spunedacă starea de tristeţe se manifestă peperioade lungi de timp şi fără justifi-care personală.

Potrivit cercetărilor, depresia poatecreşte şansele unui atac cerebral cu 30%deoarece persoana în cauză este maitentată să aibă un stil de viaţă neglijent,fumează, este supraponderală şi nu facedeloc mişcare. De asemenea, persoa-nele depresive nu merg la medic pentrucontroale de rutină, iar glicemia şi ten-siunea arterială anormale şi netratatpot deteriora starea de sănătate.

Dormi\i suficient< Nu dormi\i maipuţin de 7 ore şi mai mult de 10 ore penoapte. Experţii de la UniversitateaHarvard au demonstrat că persoanelecare dorm mai mult de 10 ore pe noap-te au cu 63% mai multe şanse de accci-dent vascular cerebral. Iar dacă obişnu-ieşti să sforăi în timpul somnului, efoarte probabil să dezvolţi sindromulmetabolic, care este unul dintre factoriide risc pentru atacul cerebral, precumşi pentru bolile de inimă sau diabet.

Folosi\i ulei de măsline la oricepreparat, deoarece ajută la normaliza-tea tensiunii arteriale, scăzând astfelriscul de boli cardiovasculare. Un stu-diu observaţional pe 7.600 de femeidin Franţa, cu vârsta de peste 65 deani, arată că un consum regulat de uleide măsline scade riscul de AVC cuaproape 40%.

Nu neglija\i migrenele!

Pe toţi ne apucă în unele momentdureri de cap supărătoare, însă în cazulîn care migrena este însoţită de luminăînceţoşată şi apariţia unor pete oarbeîn câmpul vizual, trebuie să avem maregrijă pentru că pot semnala o circulaţiea sângelui defectuoasă, deci un risccrescut de accident vascular. În cazulîn care experimentezi astfel de migre-ne, cel mai indicat este să mergi la me-dic pentru un control amănunţit şi untratament corespunzător.

Ascultă-ţi inima

Ritmul cardiac neregulat, bătăilerapide ale inimii sau, din contră, multprea lente, asociate cu respiraţia în-greunată şi durerile în piept pot fi sem-nale că suferi de fibrilaţie atrială, carecreşte de aproape 5 ori riscul de ataccerebral.

Consuma\i alimente bogate înpotasiu< Cartofii dulci, stafidele, ba-nanele şi sucul de roşii sunt surse ex-celente de potasiu, nutrient care în can-tităţi recomandate poate reduce cu20% riscul de accident vascular cere-bral.Alte surse importante de potasiusunt< fructele şi legumele proaspete,peştele, carnea slabă (curcan, pui) şiprodusele lactate ci conţinut scăzut degrăsimi.

Stăpâni\i-v[ furia< Un studiu pu-blicat în jurnalul Hypertension aratăcă persoanele agresive şi nervoase suntla mare risc de a fac un atac cerebral.

Simptome

Printre simptomele care apar în ca-zul unui accident vascular cerebral senumără< amorţirea bruscă a feţei,braţelor sau picioarelor, mai ales pe oparte a corpului, dificultăţi în vorbireşi înţelegere, tulburări de vedere,ameţeală, pierderea echilibrului, difi-cultăţi motorii şi dureri de cap severe.

Vlad M.

Persoanele depresive nu merg la medic pentru controale de rutină, iar glicemiaşi tensiunea arterială anormale şi netratate pot deteriora starea de sănătate

Depresia poate cre;te ;ansele unui atac cerebral cu 30%


RE}ETE

Vi;inat[ de cas[

Ciorb[ de ciuperci cu bulion

Mod de preparare<

Vi;inele se spal[ ;i se pun într-osticlă cu gura largă. Eventual, boabelese pot crăpa puțin, dar sâmburii nu sescot. Peste ele se pune zah[rul. Se lea-gă sticla la gură și se pune la soare 2-3zile, până când vișinele lasă suficientsirop, astfel încât boabele să fie complet

acoperite de lichid. Se toarnă alcoolulpeste sirop și se lasă din nou câtevazile, tot așa cu capac, după care se poatecompleta cu apă, în funcție de cât detare doriți să fie preparatul final. Tre-buie să țineți cont și de faptul că vișinelecu zahărul au început să fermenteze,deci și acestea vor mai mări puțin con-ținutul de alcool. Dacă vișinele dorițisă le păstrați pentru iarnă fără conser-vant, folosiți neapărat alcool dublu ra-finat, adăugând apa doar cu o săptă-mână-două înainte de a consuma viși-nata.

Ingrediente<

Un kg de vișine bine coapte(dacă se poate soi mai dulce), 400- 500 g de zahăr (depinde cât dedulce doriți să fie lichiorul), 500ml de alcool etilic dublu rafinat96 %, sau eventual un litru de

votcă de 37-40 %.

Mod de preparare<

Ceapa curățată și mărunțită, îm-preună cu ardeiul gras tăiat mărunt secălește în câteva linguri de ulei. Seadaugă ciupercile tăiate bucăți, se că-lesc și acestea, după care se presară cuboia de ardei și se sting cu apă. Atenție!

Dacă nu cunoașteți bine ciupercile, nuvă aventurați să le culegeți din păduresau de pe câmp. Zarzavaturile se taiecubulețe mici și împreună cu mazăreaverde se pun în supă. Se condimenteazădupă gust, se adaugă leușteanul (1-2fire, sau o lingură bună de leuștean us-cat), puțin mai târziu și cartofii tăiațicubulețe, apoi bulionul și peste câtevaminute și conopida (dacă aveți acasă).Când mai sunt vreo 10 minute pânăcând toate ingredientele vor fi fierte seadaugă și tăițeii sau găluștele. Se poateservi cu smântână, sau cu ardei iute.

Ingrediente<

300 g de ciuperci proaspete(sau o conservă de ciuperci cu ocantitate echivalentă de masă so-lidă), 4-500 g zarzavaturi (mor-covi, pătrunjei, țelină, gulie),100-150 g mazăre verde boabe(proaspătă sau congelată), 2 bu-căți de cartofi, eventual 3-4 in-florescențe de conopidă saubroccoli, o ceapă, un ardei gras,500 ml bulion, sare, piper, boiade ardei, ulei, leuștean, tăiței

pentru supă sau găluște.

Spum[ de zmeur[

Mod de preparare<

Fructele se sfărâmă bine și se ames-tecă cu jumătatea zahărului și cu vani-lia, până la obținerea unei paste omo-gene. Albușurile de ouă, cu restul za-hărului, într-un bol mai mare, cu mi-

xerul la turație mare se bat spumă tare,apoi se amestecă cu pasta de fructe.Paharele, sau bolurile în care se va servispuma se pun în prealabil la frigider,sau și mai bine, la congelator, timp deo oră-două. Spuma se așează în pahareși se ornează cu bucăți de fructe, even-tual cu un topping de ciocolată, sauunul obținut din gălbenușurile de ouăfrecate cu alte 4 linguri de zahăr pudră.Se consumă proaspăt, sau răcit la fri-gider.

Ingrediente<

250 g fructe de zmeură, câtmai bine coapte și proaspăt cu-lese, 4 albușuri de ouă (la tem-peratura camerei), 4-6 linguri dezahăr pudră, un pliculeț zahăr

vanilat

Cartofi sc[zu\i cu cârna\i afuma\i

Mod de preparare<

Cârnații se prăjesc și se scot dinulei. Cartofii curățați se taie cubulețesau fâșii, după preferință. Ceapa mă-runțită se călește în uleiul în care s-auprăjit și cârnații, se presară cu boia,apoi se adaugă repede și cartofii binespălați. Se condimentează după gust,

cartofii se călesc, apoi se sting cu apă,cât să-i acopere bine. Se adaugă cârna-ții, apoi ardeiul tăiat în două și curățatde semințe, sau bucăți mărunte și selasă mâncarea la fiert până când car-tofii se înmoaie, iar zeama scade, saudacă vă place, chiar până când devinepăstoasă. Dacă e nevoie, înainte de ase lua de pe foc, se mai poate condi-menta puțin. Se servește cu murături,de preferință castraveți sau varză mu-rată, ornat cu smântână sau cu ardeiiute. În perioadă de vară se asorteazăfoarte bine și cu o salată acrișoară decrudități.

Ingrediente<

Un kg de cartofi, 200 g decârnați afumați (pot fi și picanțidacă vă place mai iute), o ceapă,8-10 linguri de ulei, un ardeigras, o lingură de delicat de casă,sare, piper, o linguriță de boia

de ardei.

Pătlagina se folosește în primul rând împotriva maladiilor aparatului respirator, mai ales încazul unor secreţii abundente ale mucoaselor și al tusei. Pătlagina este recunoscută pentru efectelesale de expectorant și emolient. Dă rezultate în astmul pulmonar, ba chiar și în tuberculoză.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Cine n-a văzut în zone cu iarbă,în vecin[tatea unor alei din parcuri,dar și în grădini, o plantă care nuprea atrage atenţie? Este vorba des-pre pătlagin[. Ea este o plantă erba-cee ușor adaptabilă la diversecondiţii de sol, umiditate, tempera-tură, lumină.

Se spune că dacă o broască este mușca-tă de păianjen se grăbește la pătlagină, căciaceasta o vindecă.

Frunzele de pătlagină conţin un iri-doid, numit aucubină, și flavonoide, pre-cum și mucilagii, uleiuri volatile și sub-stante antibiotice, fitoncide, fitochinona,carotenoizi, minerale.

Pătlagina se folosește în primul rândîmpotriva maladiilor aparatului respirator,mai ales în cazul unor secreţii abundenteale mucoaselor și al tusei. Pătlagina esterecunoscută pentru efectele sale de ex-pectorant și emolient. Dă rezultate în as-tmul pulmonar, ba chiar și în tuberculo-ză.

Veţi regăsi pătlagina `n compozi\iamai multor reţete de ceaiuri antibronșitice,alături de frunze de podbal, sovarf, muguride pin, ciuboţica cucului sau frunze deurzică. Bătrânii vorbesc însă despre păt-lagină ca despre o regină a plantelor me-dicinale.

Taninul conţinut de frunzele planteiare o acţiune antidiareică. Despre seminţese spune însă că au afect contrar, laxativ.Datorită acţiunii cicatrizante, pătlaginaeste folosită și în tratarea ulcerului sto-macal. De asemenea, planta are ;i pro-prietăţi hemostatice. De-a lungul timpuluis-a constatat că pătlagina scade tensiuneaarterial[ și ajută la scăderea colesterolu-lui.

Frunzele de pătlagină sunt recoman-date și în furunculoze. În acest caz, se apli-că frunzele proaspete, strivite, sub formade cataplasme. Ceaiul din pătlagină, celcare calmează tusea, se prepară dintr-olingură de frunze bine mărunţite, pestecare se toarnă 250 de mililitri de apă clo-cotită. Se acoperă 10-15 minute și se în-dulcește cu zahăr sau, și mai bine, cu mierede albine. Ceaiul trebuie băut pe parcursulunei zile - o lingură la două ore.

Administrare și precauţii

Pătlagina se folosește sub formă de<pulbere (se ia câte un vârf de cuţit de pul-bere după mesele principale)> infuzie (olinguriţă la 2-3 ore)> comprese sau băi cupătlagină pentru tratarea afecţiunilor depiele sau conjunctivitelor> gargară pentruafecţiuni dentare> sirop de pătlagină pen-tru calmarea tusei> cataplasme din frunzeproaspăt zdrobite care se aplică pe rănileinfectate sau sângerânde> tinctură (câte olinguriţă de tinctură dizolvată în jum[tatepahar apă de 3- 4 ori pe zi).

Până în prezent, nu s-au semnalatefecte adverse sau fenomene toxice. Totuși,nu sunt excluse reacţii alergice.

Planta, care se mai numește în poporlimba oii sau mama ploii, înflorește dinmai până în toamnă. Crește prin fâneţe,pășuni, pe marginea drumurilor, dar decele mai multe ori este întâlnită în majo-ritatea grădinilor din vecinătatea caselor.Nu are un miros anume, însă are un gustamărui-acrișor. Trebuie să-i culegeţi frun-zele cât timp este înflorită. Și frunzele, șiflorile pot fi folosite atât proaspete, cât șiuscate la umbră, înstrat subţire.

Text selectat și

adaptat deIoan

A.

P[tlagina scade tensiunea arterial[ ;i ajut[ la sc[derea

colesterolului


MOD~

Colăceii din jurul taliei te com-plexează dar nu poţi sc[pa pestenoapte de ei? Ei bine, ai puteaînv[ţa cum să te îmbraci pentru a-i ascunde până când vei reuşi săscapi de ei.

Nu purta bluze mulate - alege întot-deauna bluze cu o croial[ care să urmezelinia corpului, ori chiar lejeră, niciodatăbluze mulate, mai ales din materiale elas-tice.

Creează o siluet[ alungită folosindliniile verticale - fie că alegi să porţi unponcho peste bluz[, o capă, o vestă sauchiar un şal, fă tot posibilul să alungeştivizual silueta. Astfel, te asiguri că nu sevor observa colăceii.

Poartă combinaţii realizate din leg-gings şi bluze lungi - outfit-urile alcătuitedin colanţi sau pantaloni skinny şi bluzelungi, care depăşesc linia posteriorului,sunt ideale pentru femeile care doresc sămascheze colăceii din jurul taliei.

Evit[ curelele şi cordoanele în talie -fie că este vorba despre rochii, fie că evorba despre bluze, nu purta haine cucordon sau centură în talie. Acestea îţivor accentua colăceii şi sunt sigură că nuasta îţi doreşti.

Poartă bluzele lăsate să cadăpeste linia pantalonului – nicio-dată nu purta bluze băgate înpantaloni sau fuste, dar nici bo-dy-uri. Acestea vor pune accentpe zona pe care tu îţi doreşti să omaschezi.

Poartă bluze cu tăieturi asime-trice – bluzele cu o croial[ într-oparte ori cu elemente asimetrice vordistrage atenţia de la colăceii tăi.

Fă-ţi un aliat din hainele în culori închise

Mizează pe pantalonii cu talie în-alt[ – pantalonii şi jeanşii tăi trebuiesă fie cu talie înalt[. Astfel, te asigurică îţi maschez[ cu succes colăceii.

Fă-ţi un aliat din hainele în culoriînchise – ştii deja că nuanţele închisesubţiază din punct de vedere optic oricesiluet[. Alege aşadar haine în nuanţe denegru, albstru marin, vişiniu, maro orichiar gri închis. Acestea te vor face săpari mai slabă cu câteva kilograme, fărăniciun efort.

Poartă lenjerie modelatoare – atuncicând trebuie să porţi o rochie lungă, careatrage atenţia asupra taliei, foloseşte tru-cul pe care şi vedetele de la Hollywoodîl folosesc pe covorul roşu< poartă lenjeriemodelatoare. Găseşti în magazine omulţime de modele dintre care poţi alegeunul pe gustul tău.

Poartă sutien cu push-up – acest tipde sutien ridică sânul, atrăgând astfelatenţia în zona bustului şi sub\iind talia. Alege accesoriile în mod inteligent – co-lierele supradimensionate echilibrează osilueta care nu este tocmai impecabilă.Poartă un asemenea colier pentru a atra-ge atenţia în zona gâtului şi a bustului,iar “colăceii” tăi vor trece neobservaţi. Şigenţile supradimensionate creează ace-laşi efect aşa că ar trebui să porţi genţiXXL.

Creează un outfit în straturi – un out-fit alcătuit în straturi îţi poate crea siluetadorită. Spre exemplu, poartă un maioucu bretele subţiri, peste care poţi ad[ugao bluz[ decoltată şi apoi o jachetă. Astfel,talia ta va fi mascată.

Poartă bluze şi rochii drapate – pie-sele vestimentare drapate ascund micileimperfecţiuni, printre care şi “colăceii”din jurul taliei.

Poartă lenjerie modelatoare – atunci când trebuie să porţi o rochie lungă, care atrage atenţiaasupra taliei, foloseşte trucul pe care şi vedetele de la Hollywood îl folosesc pe covorul roşu< poartălenjerie modelatoare. Găseşti în magazine o mulţime de modele dintre care poţi alege unul pegustul tău.

Cum ne îmbr[c[m pentru a ne masca “col[ceii”?


DIET~Capacitatea min\ii umane este incomensurabil[. Evident, trebuie s[ aib[ ni;te limite, dar acestea

nu au fost `nc[ determinate. Se poate afirma c[ am putea studia toat[ via\a, zi ;i noapte f[r[`ncetare, f[r[ a ne epuiza prin aceast[ capacitate intelectual[ a creierului. Unii cercet[tori,optimi;ti, au afirmat c[ Albert Einstein (pentru a da un exemplu de persoan[ care ;i-a folosit `ndestul[ m[sur[ capacitatea intelectual[) a folosit abia 10% din poten\ialul s[u mintal.

Înainte să decideți dacă o dietăcu iaurt este cea potrivită pentruvoi, trebuie să aveți în vedere ceimplică aceasta. Pentru început,e bine de știut că puteți scăpa dedouă kilograme în trei zile.

Sună bine, dar și mai important estefaptul că trei zile este perioada maximărecomandată de specialiști, fiindcă dietacu iaurt este un regim destul de drasticși care implică schimbări bruște pentruorganism.

Cum funcționează?

Așadar, este bine să considerați dietacu iaurt o soluție de urgență, utilă în ca-zurile în care trebuie să slăbiți rapid în-aintea unui eveniment important, ca deexemplu, o nuntă.

Principiul pe care se bazează dietacu iaurt are legătură cu probioticele (bac-teriile lactice) ale iaurtului și efectele be-nefice pe care acestea le au asupra floreiintestinale, în special digerarea rapidă aalimentelor și eliminarea eficientă a to-xinelor. Probioticele se găsesc în mod na-tural în tractul nostru digestiv și ne ajutăsă digerăm corect și complet alimentele,apărându-ne de germeni sau substanțedăunătoare.

Deși există și variante ale dietei cuiaurt extinse pe șapte zile, majoritateaspecialiștilor recomandă ca perioada dedietă să nu depășească trei zile. Pe lângăiaurt, puteți consuma fructe proaspete șicarne slabă în grăsimi, dar evitați iaur-turile care conțin zahăr, cum sunt iaur-turile cu fructe. Este de preferat să văpreparați singure un astfel de iaurt, cubucățele de fructe proaspete.

Un exemplu pentru trei zile

Ziua 1La micul dejun serviți un iaurt sim-

plu `n care ad[uga\i fructe, precumzmeura, afine, buc[\ele de mere sau uniaurt simplu degresat, alături de o porțiede cereale integrale, cum sunt tărâțele deovăz. La prânz, optați pentru legume fier-te cu puțin ulei de măsline și orez. Nufolosiți alte condimente în afară de sare

și piper. Desertul, c]teva buc[\ele de fruc-te. La cină, consumați o salată cu carnede pui fiart[ sau g[tit[ simplu la cuptorsau morcovi ra;i, amestecată cu iaurt de-gresat.

Ziua 2La micul dejun, mâncați o salată de

castraveți cu iaurt. Pentru prânz, gătițicurcan în pu\in ulei de măsline la cuptorsau la gr[tar, iar ca garnitură alegeți ciu-perci gratinate, roșii și ardei gras, totulamestecat cu iaurt. Pentru masa de seară,combinați o porție de fructe de pădurecu un iaurt.

Ziua 3La micul dejun, combinați br]nzica

de cas[ sub 5% gr[sime, buc[\ele de măr,scorțișoară ;i c]teva linguri\e de iaurt.Prânzul ar trebui să fie compus din filede pește, salat[ verde, ori leurd[, salat[iceberg, rucola sau l[ptuci cu ceap[ verde;i ridichi, iaurt și castravete (puteți adău-ga pentru mai mult gust ;i muștar). Lacină, consumați 100 de grame de pastefierte, eventual paste de orez (noodles)combinate cu o linguri\[ de ulei de m[sli-ne, ardei gras tăiat bucățele, un ou fiertși iaurt.

Sl[be;te cu ajutorul iaurtului

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

Mul\i exper\i consider[ c[, p]n[la urm[ boala Alzheimer va fi`nvins[, de;i `n prezent afecteaz[circa 35 de milioane de persoanedin `ntrega lume ;i amenin\[ s[ fieun tsunami mondial, cuprinz]nd115 milioane p]n[ `n 2050, odat[cu cre;terea speran\ei de via\[ ceduce la expansiunea procentual[ apopula\iei v]rstnice.

P]n[ atunci nu avem dec]t s[ punemaccentul pe preven\ia bolii, ̀ nainte ca ma-ladia s[ produc[ transform[ri ale creie-rului, p]n[ dincolo de punctul limit[ derevenire la normal.

Creierul este un mare necunoscut

Creierul, sau denumit mai tehnic, sis-temul nervos central, este marele turn decontrol care organizeaz[ ;i controleaz[toate activit[\ile. F[r[ el, corpul n-ar puteatr[i. De;i progrese recente `n cercetareaneurofiziologic[ ne-au demonstrat c[exist[ zone auditive, motorii, senzitive,intelectuale etc, omul `nc[ se simte pier-dut `n fa\a imensului p[ienjeni; de fibre;i conexiuni ale sistemului nervos central.Creierul uman con\ine mai multe miliar-de de conexiuni. Poate c[ aceast[ cifr[ nune spune mare lucru, dar pentru a face ocompara\ie, am putea afirma c[ `ntreagare\ea telefonic[ mondial[ cu toate con-exiunile ei, ar avea dimensiunile unui bobde n[ut, dac[ s-ar reduce la scara creie-rului. A;adar, este de `n\eles de ce nicimicroscoapele cu rezolu\ia cea mai mare;i nici studiile cele mai serioase ;i maimeticuloase nu au rezolvat misterulfunc\ion[rii creierului. :i, este posibil c[acest mister s[ mai r[m]n[ ascuns `nc[timp de mai multe secole, `n caz c[ va fideslu;it vreodat[. Capacitatea min\iiumane este incomensurabil[. Evident,trebuie s[ aib[ ni;te limite, dar acesteanu au fost ̀ nc[ determinate. Se poate afir-ma c[ am putea studia toat[ via\a, zi ;inoapte f[r[ ̀ ncetare, f[r[ a ne epuiza prinaceasta capacitatea intelectual[ a creie-rului. Unii cercet[tori, optimi;ti, au afir-mat c[ Albert Einstein (pentru a da unexemplu de persoan[ care ;i-a folosit `ndestul[ m[sur[ capacitatea intelectual[)a folosit abia 10% din poten\ialul s[u min-tal. Trebuie s[ \inem cont de faptul c[,de;i func\iile creierului pe care le putempercepe sunt cea mintal[ ;i intelectual[(g]ndirea) ;i cea senzorial[ (pip[it, ve-dere, miros, auz etc.), acestea reprezint[doar o mic[ parte din func\iile cerebrale.:i multe dintre acestea, despre a c[rorexisten\[ abia se b[nuie;te, sunt absolutnecesare pentru men\inerea vie\ii.

Celula nervoas[ este cea mai fragil[din `ntregul organism. Fragilitatea uneicelule este invers propor\ional[ cu graduls[u de specializare. Mici modific[ri ̀ n li-chidul cefalo-rahidian sau mici trauma-tisme care `n cazul altui \esut n-ar aveaimportan\[, pot fi mortale dac[ se petrec`n \esutul nervos ;i cerebral. De aceea,creierul este protejat de o cutie osoas[ so-lid[ ;i izolat de s]nge printr-un filtru careselecteaz[ calitatea s]ngelui care ajungela el, numit “barier[ hemato-encefalic[“.

Creierul este un organ complet ener-getic. Din energia cheltuit[ ̀ n metabolis-mul bazal (consumat[ `n stare de repaosabsolut), 40% este destinat[ func\iei ce-rebrale ;i nervoase. Un sistem care repre-zint[ sub a zecea parte din greutatea cor-pului consum[ aproape jum[tate dinenergia lui `n stare de repaos.

Homocisteina ;i Alzheimerul

Bolile care atac[ creierul (Alzheimer,Parkinson, demen\a) sunt discutate la nu-meroase congrese ;i studiate profund.Concluziile sunt destul de evidente, a;a`nc]t, lumea ar putea, dac[ ar dori, s[-;imen\in[ s[n[tatea cu adev[rat.

Alzheimerul reprezint[ o boal[ cro-nic[ a creierului care se mic;oreaz[, sestr]nge. Acesta arat[ la analize depozitetoxice de structuri de proteine, a;a nu-mitele Amyloide. Simptomele sunt< uita-rea total[, imposibilitatea de a-\i concen-tra g]ndirea ;i vorbirea.

S-a stabilit c[ la o anumit[ v]rst[cre;terea homocisteinei din s]nge scadecapacitatea spiritual[ ;i intelectual[ aacestor persoane, `n compara\ie cu ogrup[ martor cu un nivel jos (normal) alhomocisteinei. Studiile au fost f[cute peo grup[ de 816 persoane `n v]rst[ de 74de ani din care primele semne de demen\[au ap[rut dup[ 4 ani.

Homocisteina, produs al metabolis-mului nostru, apare la prelucrarea pro-teinelor ̀ n organismul uman ̀ n mod nor-mal. Enzimele noastre din organism`mpreun[ cu vitaminele B prelucreaz[homocisteina ̀ ntr-un produs ned[un[tor.Dac[ organismului nostru ̀ i lipsesc vita-minele complexului de B-uri (B6 ;i B12mai ales), la fel ca ;i acidul folic, cre;te ̀ nmod amenin\[tor homocisteina ̀ n s]nge.Ast[zi se cunoa;te perfect c[ ;i `n cazulacestor boli este o cauza unic[< lipsa dinhrana noastr[ a elementelor vitale. ~n spe-cial s-a stabilit cu exactitate c[ anumitevitamine ;i minerale sunt absolut nece-sare pentru a ne proteja `mpotriva Al-zheimerului.

Consuma\i alimente s[n[toase!

Alimenta\ia de tip mediteranean poa-te contribui la salvarea creierului, \in]ndla distan\[ pericolul degrad[rii memoriei;i al instal[rii demen\ei. Studiile au adusdovezi solide, atest]nd faptul c[ alimen-tele tradi\ionale ale locuitorilor Greciei;i Italiei sunt, `ntr-adev[r, hran[ optim[pentru creier. Respect]nd acest tip de ali-menta\ie, bogat[ `n legume cu frunzeverzi, pe;te, fructe, nuci, vegetale ;i pu\invin, putem s[ reducem la jum[tate risculapari\iei bolii Alzheimer. Efectele bene-fice se datoreaz[ vastei game de antioxi-dan\i prezen\i ̀ n uleiul de m[sline, vinulro;u, fructe ;i legume (mai ales ̀ n tomate,ceap[ ;i usturoi), care confer[ protec\ie\esutului cerebral, bloc]nd efectele stre-sului oxidativ. Consuma\i pe;te gras, pre-

cum somonul, tonul, sardinele, de dou[ori pe s[pt[m]n[ sau mai frecvent. Prin-cipala clas[ de constituien\i valoro;i aiuleiului de pe;te sunt acizii nesatura\i detip omega 3 (DHA ;i EPA).

Nivelul ridicat de DHA din s]nge pre-zice un risc mai mic de demen\[. Admi-nistrarea de suplimente alimentarecon\in]nd DHA a avut ca efect revigora-rea memoriei ̀ n cazul v]rstnicilor cu pro-bleme cognitive, arat[ studiile.

Renun\a\i la carnea ro;ie, inclusiv la;unc[ ;i la cremvur;ti, sau consuma\i ast-fel de alimente o dat[ pe lun[. ~n fiecarediminea\[ , be\i un pahar de suc de fructe;i o cantitate de cafea sau ceai verde saunegru. Dac[ ave\i obiceiul de a bea alcool,opta\i pentru un pahar de vin, preferabilro;u, `mpreun[ cu alimentele.

Atunci c]nd medicii de la Harvardsus\in consumul de ciocolat[ neagr[, pu-tem fi siguri c[ nu e vorba de o fantasma-gorie. ~ns[ descoperirea cea mai remar-cabil[ se refer[ la faptul c[ se poate sti-mula circula\ia sangvin[ cerebral[ princonsumul de cacao sub form[ lichid[. Se;tie c[, odat[ cu trecerea timpului, `nce-tinirea treptat[ a circula\iei s]ngelui poateduce la sc[derea aportului de oxigen ;isubstan\e nutritive la nivelul creierului.

~n fiecare zi, consuma\i o cea;c[ defructe-boabe, diversific]ndu-le, pentru ainclude toate soiurile, `n special afinele,c[p;unile ;i zmeura.

S[pt[m]nal sunt recomandate dou[sau trei g[lbenu;uri de ou. Aceasta pentruaportul de colin[, o substan\[ carer[spunde de transmiterea influxului ner-vos.

Baza\i-v[ pe consumul de cereale in-tegrale, preferate aproape exclusiv, ceeace include f[ina integral[ de gr]u, orezulbrun, f[ina de ov[z.

Renun\a\i la alimentele procesatecum sunt snacks-urile, chips-urile, co-vrigeii sau biscui\ii.

Asigura\i-v[ c[ nu prezenta\i un de-ficit de vitamine ale complexului B. ~norice caz, administrarea unei tablete demultivitamine zilnic sau a unei capsulede l[pti;or de matc[ va fi absolut benefic[.Exist[ o zical[ amuzant[ care `n limbarom]n[ sun[ cam a;a<”Din tot ce am pier-dut p]n[ acum, mintea `mi lipse;te celmai mult”. A;adar, ave\i grij[ de minteadumneavoastr[!

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Boala Alzheimer poate fi prevenit[ cu ajutorul

unei alimenta\ii s[n[toase


Carol C. Koka

Lună plină

Luciul lacului din zareE oglinda ce reflectăFaţa Lunii cea curatăÎn braţele nopţii reci.Mereu, aceeaşi curată faţăDinaintea căreia trecNorii nepăsători şi reciCa nişte uriaşe corăbii.Privesc şi caut să înţelegAceastă unică clipăCând Luna ca o mândră crăiasăÎmi zâmbeşte cu subînţeles.

Cuvinte alese

Sunt un îmblânzitor de cuvinteUnul serios şi tristDau şi cu împrumut cuvinteCelor ce strigă după ajutor.Când maleficul vis mă biciuieşteExersez literă cu literăPoemul târât printre steleCe încearcă să fie pe veciUn îndreptar fără pereche,Din timpul tinereţelor meleCând nu m-am amăgit prin scrisşi nu aveam timp Pentru cuvinte alese.

De atâta primăvară

De atâta primăvară

Au înflorit până şi spiniiCând ploaia a început să cadăUdând lumea încântată.Stropii se preling pe frunzeIar viaţa în toate jubileazăNu-i nevoie ştiu prea bineDe corabia lui NoeEu rămân acelaşi privitorLa lumea veşnic în mişcare.

Liliana Laz[r Dobos

Confesiunea unui pilot

Într-o clipăşi se perindă prin faţa ochiloro viaţă - poezia lui Dumnezeu-!

Îţi suprimi idealismul,transpunându-te brutalîn contingentul deplin şi ironic aleternei treceri.

În peştera gândurilor tale,ajungi la limita vieţiiŞi cazi, pe un versant al timpului,te arunci la picioarele lui Dumnezeuai vrea să-i ceri, brusc, îndurare,dar bătăile intense ale corduluidispersează orice visşi viaţa ţi se scurge din ochi,prin mâinişi degete…

…se sfărâmăde stâncile

transcendentului.

…îţi pulverizează fiinţa şi conştiinţa

Te întorci cu faţa spre Dumnezeire.

În derivă

Inima-mide arlechin cotidianse mişcă-n ritmuride cenuşă.

Ziua, uit să plângde teamă ca lacrimilesă nu-mi ridiculizezemasca fericirii.

Noaptea râd hidos,iar autocompătimireao-nalţ pe–un piedestalmereu revopsitîn alte nuanţe.

Uneori,schimb câte-o frunză din cununa de lauri,cu dexteritateaîmblânzitorului de vise.

Alteori,trăiesc contorsionat,aplauze ce mă rănesc,când mă cheamă la rampă spectacolul rău scrisal fiecărei zile.

Scrisorilor fără timbrele răspund cu iluziimereu zâmbitoareîn alb şi în negru.

Nu am nevoie de nimeni.Sunt, singur,destinatarul ideal.

Pe poetul Zazar Zoltan (n. Za-gyva, 1948) l-am cunoscut în pe-rioada în care, cu un grup de prie-teni (scriitori, artişti plastici şimuzicieni) populam într-o con-cordie prestabilită, o grădin[ devară din Sătmar. El era mai tottimpul un ins singular, care sepronunţa rar şi metodic, fărăaproximări, certificând în timpreale calităţi de om citit.

Romatismul şi aspiraţia sa spre ne-utralitate, răsturna uneori starea con-vorbirilor noastre, pline de informaţiişi aluzii de tot felul, punându-ne maimereu într-o dispoziţie luminofluidăde căutare a inegalabilei trene a ade-vărului. S-ar putea ca nimic să nu fifost întâmplător. Zic, s-ar putea, pentrucă aşa îşi intitulează poetul Zazar Zol-tan, volumul său de poezii, cu care aieşit de curând la vedere.

Cartea a apărut la Editura Profun-dis în condiţii grafice bune, dominantfiind acel perete grizat, peste faţada că-ruia tronează portretul plin de melan-colie al autorului. Poeziile dintre co-perţi sunt scrise în armonia versuluialb, asamblat cu metafore reci - ludicepe alocuri, din care lumina se retrageîn văzul de - dincolo a unui icnet afund,

peste care numai singurătatea poate fa-ce o plasmă iconică. Spune poetul< Săfiu singur/mi-a plăcut mereu/Acumsunt condamnat/la comunitate/Prindestinul lui Dumnezeu. Un destin, des-igur, ancorat în cele mai neaşteptatepreviziuni şi rătăciri deşarte.

Apoi, ca într-o încrengătură a bi-

nelui accidental, soarta poetului inter-ferează platonic, între iubire şi ură, în-tre bucurie şi tristeţe, deşertând cu ne-saţ în vâltorile inimii, ciudata limpezi-me a sorţii< Mă caut/pe fundul paha-rului/nu găsesc decât zaţul/pe care potsă-l vărs/asemenea vieţii mele/...

Şi cum toate nu par a fi aşezate înmatca lor firească, nici măcar micilestructuri sentimentale ale unui omobişnuit, poetul ia o atitudine intran-sigentă, odorizând cu un gest persi-flant, o chemare< Salvaţi-mă din casade nebuni/Nu ajunge psihologia/de nuturnaţi pe ea/puţină filozofie...

Aşadar, prin atitudine şi felul deexprimare a discursului liric, ZazarZoltan sporind mereu misterul textuluipoetic, te duce direct către un tărâmnumai al lui, peste care planează araro pasăre albă, pe care o putem numi şiexistenţial - speranţă. Nici nu avea cumsă procedeze altfel.

Şi dacă mai era ceva de adăugat, lacapătul acestor însemnări sumare, secuvine totuşi a ne întreba dacă, în faţapotopului nesfârşit de aberaţii lirice,care au inundat spaţiul virtual şi nunumai, poate fi pusă în valoare o poezieadevărată?

Răspunsul nu poate fi astăzi, decâtacesta< S-ar putea...

Gheorghe Cormoş

Liric[ s[tm[rean[

Portretul autorului tron]nd pe un pe-rete grizat - coperta ultimului volumde versuri

Un poet neînvins de povara existen\ial[

LITERATUR~Aşadar, prin atitudine şi felul de exprimare a discursului liric, Zazar Zoltan sporind mereu

misterul textului poetic, te duce direct către un tărâm numai al lui, peste care planează arar opasăre albă, pe care o putem numi şi existenţial - speranţă. Nici nu avea cum să procedeze altfel.

Timpul trecea cu maximă dificul-tate. Bătrânul evreu analiza ce este defăcut. Vorbea cu sine dacă este sau nustrategic să se întâlnească sub un anu-me pretext cu Irina. Scenariile i se pe-rindau prin minte, dar nu se putea de-cide asupra căruia să se oprească. Des-igur, în multitudinea de scenarii con-struite era inclus şi abandonul. I se pă-rea o variantă simplă, la îndemână, darruşinoasă, o dovad[ a laşităţii. Celpuţin şi-a satisfăcut pe deplin curiozi-tatea. Şi-a văzut copilul nerecunoscut.Şederea lui îndelungată în sat putea să-i aducă surprize neaşteptate. Tovarăşulsău de dialog, în momente de rătăcirear putea trăda secretul său de pânăacum. După ore îndelungi de cugetare,evreul s-a decis să se întâlnească iar cucel care îi fusese confident de ocazie,cu omul care l-a însoţit la casa Irinei.L-a abordat într-un mod cât se poatede diplomatic.

- Îţi mai aminteşti ce am vorbit zi-lele trecute?

- Da, dar nu toate mărunţişurile.Memoria mă lasă, aşa că ţin minte nu-mai câteva gânduri din cele multe vor-bite.

- Este în regulă. Cred că ar fi maibine dacă ai uita totul. Nu este ceva deinteresul satului. Ştii cum e la ţară. Toa-tă lumea se cunoaşte cu toată lumea şieste imposibil a controla modul de răs-pândire a informaţiilor. Lumea este in-ventivă. Cu siguranţă dacă se află cevadin ceea ce am vorbit, o să se constru-iască o adevărată telenovelă. Nu mi-aşdori aşa ceva. Am o vârstă la care estegreu de suportat gura lumii, chiar dacătotul ţine de păcatele tinereţii.

- Staţi liniştit. Eu nu fac parte dincategoria celor care poartă vorba dinpoartă în poartă. Puteţi conta pe tăce-rea mea. Vă promit.

Bătrânul evreu a căzut puţin pegânduri. Chiar îi părea rău că s-a con-fesat unui cunoscut. Avea o doză spo-rită de teamă că va fi dat în vileag. Ştiacă nu are prea multe de pierdut, darnici atunci nu-şi dorea să devină su-biect de bârfă rurală.

Săteanul l-a studiat din priviri înmomentele de tăcere. Parcă i-a cititgândurile, după care i-a spus<

- Dacă tot aţi revenit în sat mânatde dureri ale sufletului, de înţelegereacă sunteţi tată, cred că ar fi mai binedacă aţi lua o hotărâre care să vi se po-trivească

- Ce anume hotărâre?- Să vă cerneţi gândurile. Poate vă

este frică, poate vă e ruşine să o abor-daţi pe Irina. Sunt sigur că aveţi ce sădiscutaţi cu ea. Să-i spuneţi tot ceea ceîn aceşti ani scurşi de când aţi plecatdin ţară aţi fi avut de a-i spune.

- S-ar putea să ai dreptate. Chiarnu sunt decis. Promit că până mâinevoi lua o hotărâre.

După acest dialog cei doi s-au des-păţit. Fiecare avea la dispoziţie maimulte ore de a se gândi la ceea ce estede făcut mai până la atingerea obiecti-vului propus.

Bătrânul evreu a avut multe de dis-cutat cu sine. Voia să ia cea mai potri-vită decizie. Era frământat de gândulcă o decizie eronată l-ar putea face săsufere tot restul vieţi. Nu era sigur căsănătatea îi va permite să repare o po-sibilă eroare.

La vârsta lui era normal să fie foarteatent şi să..sufle şi în iaurt, cum se spu-ne în popor.

Decizia lui Gluk a fost una discu-tabilă, dar îi aparţinea. Îşi dorea să aibăo discuţie cu Irina, dar undeva departede ochii iscoditori şi de gurile cleveti-toare.

În momentul în care s-a reîntâlnitcu cel ce i-a fost confident vreme demai multe ore, i-a spus ce decizie a luat.Omul a rămas uşor contrariat de deci-zia bătrânului evreu, dar a acceptat cele

spuse. Între cei doi s-a închegat un nou

dialog.- Ştii, eu am o anume vârstă. Tre-

buie să iau decizia care mi se pare ceamai potrivită. Am convingerea că odiscuţie cu Irina mi-ar putea uşura po-vara sufletului. Când îmi va bate ceasul,voi putea pleca mulţumit, chiar împă-cat că n-am dus acest secret în pământ.Mi-ar părea deosebit de rău să nu-ispun şi ei acest lucru, ceea ce simt faţăde ea.

- Eu nu pot să vă împiedic în a văduce la capăt gândurile. Poate e bineaşa cum aţi hotărât. Şi totuşi cum aţigândit această întâlnire despre care sănu se afle?

- Cred că cel mai bine ar fi să ne în-tâlnim în oraşul A.

- Propunerea dumneavoastră estebună de luat în seamă, dar localitateanu este cea mai bună.

- De ce?- În oraşelul A e la şcoală Izaura,

fata mică a Irinei. Ar fi bine să vă feriţide întâlnirea cu fata.

- Ce te face să spui aşa ceva?- În ultima vreme Irina nu este în

cele mai bune înţelegeri cu fata. Poatenu ştiţi, dar Izaura este rezultatul uneiîncurcături care a fost ţinută în taină.

- Cum aşa?- Nu cred că e cazul să vă spun eu

povestea. Poate o să o aflaţi de la Irina,cea care poate faţă de dumneavoastrănu va avea temeri de a vă povesti taina,dar şi toate cele prin care a trecut. Pen-tru săteni totul a rămas secret. Cu si-guranţă şi discuţia pe care o veţi aveao să rămână una secretă

- Poate ai dreptate, chiar dacă vortrece ore de întrebări fără răpunsuri.Este momentul să stabileşti modul încare vei vorbi cu Irina pentru a o scoatede acasă. Trebuie să găseşti ceva ce săo intereseze. În caz contrar riscăm săcompromitem acest plan care mi se pa-re demn de luat în seamă.

Decizia fiind luată, bătrânul evreui-a prezentat confidentului său un po-sibil scenariu.

- Dumneata vei merge la Irina şi îivei spune că în oraşul B i-ai putea găsiun loc de muncă. Tot am înţeles că areanumite probleme de ordin financiar.Încerci dumneata să-i dai ceva detaliicare să i se pară convingătoare, chiarde nerefuzat.

Ioan Coriolan Aniţaş<

Sosirea evreului(Fragment din volumul - Femei criminale, în curs de apariţie)


ART~

La ̀ nceputul acestei veri, Aso-cia\ia Arti;tilor Plastici din SatuMare a ̀ mplinit 40 de ani de exis-ten\[, evenimentul fiind celebratprin apari\ia unui album aniver-sar ;i prin salonul colectiv de var[care este disponibil spre vizionarela Prim[ria s[tm[rean[ p]n[ `nluna septembrie.

Albumul este publicat cu sprijinulConsiliului Jude\ean ;i Centrului Cul-turii Tradi\ionale ;i prezint[ un scurtistoric al activit[\ilor asocia\iei, con-centr]ndu-se apoi pe prezentareamembrilor activi la `nceputul acestuian. Textul a fost redactat de pre;edin-tele Gergely Csaba, care a \inut s[ in-clud[ ;i statutul AAP, pentru buna in-formare asupra scopurilor ;ifunc\ion[rii acestei grup[ri artistice.

Scurt[ istorie

Asocia\ia Arti;tilor Plastici Ama-tori din Satu Mare s-a `nfiin\at la datade 11 iunie 1977, av]nd ;apte membrifondatori< ing. Freiberg Leo, DuczonElemer, Marin P[unescu, Irina Moser,Kisujszallasi :tefan, Mihaly Maria ;iactualul primvicepre;edinte :tefanTillinger. Actualmente asocia\ia are 50de membri activi.

“Putem deosebi trei etape impor-tante în existenţa Asociaţiei ArtiştilorPlastici Satu Mare. Prima etapă, întreanii 1977 şi 1989, este o etapă umbrităde o cenzură severă, dar îndulcită deposibilităţile multiple de expuneri, ex-poziţii colective şi personale, festiva-luri. Din această perioadă mai acti-vează artişti deja consacraţi, cu renu-me naţional şi internaţional.

După o scurtă tăcere datorată vre-murilor de transformare politico-so-cial[ zbuciumate, în 1996 renaşte aso-ciaţia. Lângă membri vechi aparartiştii plastici noi, încrezători în pu-terea artei, în libertatea de creaţie nouobţinută, aducând un suflu nou înviaţa şi creaţia Asociaţiei. În final, laînceputul anului 2008 se legalizeazăasociaţia, obţinând personalitatea ju-ridică sub numele actual de AsociaţiaArtiştilor Plastici Satu Mare. Acest faptatrage în sânul grupării artişti consa-craţi, dar vin şi alţii care lucrau pânăatunci în singurătate”, se spune ̀ n tex-tul de prezentare din album.

Membrii asociaţiei au participat lapeste 2.000 de expoziţii colective, degrup şi personale, locale, naţionale şiîn afara graniţelor ţării, ducând faimavieţii culturale sătmărene.

Anual se organizează expoziţii per-sonale şi colective atât în țară - SatuMare, Odoreu, Carei, Ardud, Tășnad,Medieșu Aurit, Dobra, Hodod, Seini,Cluj Napoca, Târgu Mureș, Gheor-gheni, Negrești-Oa;, Călinești, Turț,Huta Certeze, Săliștea de Sus, Alba Iu-lia - c]t și în Ungaria - Szamossályi,Tokaj, Téglás, Csenger, Fehérgyarmat,Nyíregyháza, Debrecen.

Asociația sătmăreană a organizattabere de creație la Tășnad, CălineștiOaș, Viile Satu Mare, Negrești-Oaș,Săliștea de Sus, Bixad, Sighetu Mar-mației, Turț, Mânău, Seini, Hodod,Huta Certeze.

Albumul formuleaz[ ;i un crez alarti;tilor din AAP< “Nu fixăm la ex-poziții o tematică anume. Dorim caartiştii noştri să vă prezinte o diversi-

tate de teme, de tehnici, de culori şiforme, dar toate să trădeze dragosteacreatorilor noştri inimoşi faţă de va-lorile eterne, faţă de frumos, faţă desemenii lor, faţă de natură. (...)

Fiecare artist este o personalitatepregnantă, este o entitate aparte, totuşiîmpreună suntem un întreg, noi sun-tem Asociaţia Artiştilor Plastici SatuMare.”

Este al patrulea album de prezen-tare, precedentele fiind publicate `n1980, 2002 ;i 2007.

Membri vechi ;i noi

Fiecare membru care activa la`nceputul anului 2017 are `n album opagin[ dedicat[, cu imagini alelucr[rilor ;i datele de contact. Dinp[cate, doi dintre ei apar postum, eip[r[sind aceast[ lume `n prim[varaanului curent< Dan T[m[;an ;i Vasile

Borda;.Sunt prezen\i a;adar urm[torii

arti;ti< Anton Ardelean, Bakos Karoly,Barath Csaba Attila, Dorica B[bu\, Be-lanszky-Demko Beata, Bihari Beatrix,Vasile Borda;, Corina Buze, AlexandraChereche;, George Dan, Vasile Dra-go;, Erli Maria Tunde, Ecaterina Estan,Fastus Josef, Ecaterina Fori;, GergelyCsaba, Adina Gherman, MargaretaGuga, Gyene Lajos, Illyes Sandor, Mo-nica Keresztesi, Kohan Angela, VasileKoter, Oana M[rtinc[, Mak Zsolt,Br]ndu;a Moldovan, Cristina Moldo-van, Nyaradi Eniko, Ratz Izabella, Cri-stian Rud[reanu, Mircea Ru;tiuc, Lu-mini\a Rusu, Maria Sab[u, VasileSab[u, Ioan C[t[lin S[l[jan, Sebok An-ton, Andrea Silimon, Andrea Simon,Corneliu Sofineti, Ioana Szauftman,Camelia Szigeti, Szodoray-Paradi Haj-nalka, Dan T[m[;an, :tefan Tillinger,Elisabeta Veress, Zilahi-Kato Klara. Ei

picteaz[, sculpteaz[ (mai ales ̀ n lemn),practic[ grafica, arta fotografic[, seri-grafia, ba chiar metaloplastia.

Dintre fo;tii membri amintimc]teva nume, lista fiind, evident, multmai lung[< Alexandru Ardelean, Ghe-orghe Bretan, Bokor Levente, NicolaeButuza, Susana Buzura, ConstantinCroitoru, Dulanyi Agi, Iosif Fori;,Ovidiu Ha\eganu, Hiripi Zsuzsanna,Jenei Greta, Katona Gavril, KereskenyiSandor, Kovacs Emil Lajos, :tefanM[rcu;, Horia Mihai Coman, PetruNegru\, Iulia Olar, Mihaela Pastor, Po-dolyak Vilmos, Poti Orsolya, Alexan-dru Ritzmann, Anca Sugar, Vasile:imonca, Zoe Tallian, Elisabeta Tal-po;, Aurel |en\, Toth Zoltan, VassCsaba, Vasile Venig, Erika Wagner, Iri-na Z[voianu, Eugen Zsurzsan.

Informa\ia Zilei ;i Informa\ia TVsunt parteneri media ai evenimentelororganizate de AAP Satu Mare.

Expoziţia ”Ion Grigorescu< Operapictată 1963 – 2017”, curatoriată de is-toricul şi criticul de artă Erwin Kessler,cuprinde 80 de lucrări ale artistului şiva fi vernisată duminică, la ora 18.00,la Muzeul Naţional de Artă al Româ-niei, aripa Ştirbey Vodă.

Sinteză dedicată creaţiei pictate alui Ion Grigorescu, expoziţia prezintă80 de lucrări realizate în perioada 1963-2017, fiind împărţită în şase secţiunicare surprind momentele-cheie< ”Pale-ta” (1963-1965), ”Răspântia” (1965-1968), ”Revizorul” (1968-1971), ”Exo-dul” (1972-1978), ”Săritura cu pictura”(1979-1993) şi ”Marginea era centru”(1993-2017). Lucrările provin din 10muzee şi galerii de artă şi 20 de colecţiiprivate din ţară şi din străinătate, po-trivit organizatorilor Muzeul Naţionalde Artă al României – MNAR şi Fun-daţia Muzeul de Artă Recentă – MA-Re.

Ion Grigorescu (născut în 1945), aabsolvit Institutul de Arte Plastice ”Ni-colae Grigorescu”, Bucureşti, promoţia1969, clasa Prof. Aurel Vlad şi estemembru al Uniunii Artiştilor Plastici,din 1971. Din 1989 este membru înGrupul PROLOG (alături de Paul Ghe-rasim, Constantin Flondor, HoreaPaştina, Christian Paraschiv, Mihai Sâr-bulescu, Matei Lăzărescu). Ion Grigo-rescu este cunoscut ca fotograf, artistde performance, autor de film şi artăvideo, dar mai puţin ca pictor, deşi ”esteartistul român care a contribuit cel maimult la transformarea picturii dintr-opractică tradiţională într-un mijloc ar-tistic conceptual”, după cum spune Er-win Kessler. A participat la 300 de ex-poziţii de grup şi a avut 42 de expoziţiipersonale în România şi în străinătate.

Expozi\ie dedicat[ pictorului Ion Grigorescu

”Toteme căzute”, de Ion Ţuculescu,a fost estimat de Artmark între 40.000şi 65.000 de euro şi va fi scos la vânzareîn Licitaţia de Artă Postbelică şi Con-temporană, care va avea loc pe 11 iuliela Palatul Cesianu-Racoviţă.

Opera a participat la a 23-a Ex-poziţie a Bienalei Internaţionale de Ar-tă, Veneţia, 1966 şi este menţionată şireprodusă în catalogul expoziţiei la cat.42, respectiv planşa XXII, sub titlul „Li-nii orizontale”.

Totodată, pânza a participat la „Ex-poziţia Ţuculescu”, Stockholm, GaleriaLiljevalchs, în 1968, şi la expoziţia„Ţuculescu”, Oslo, Galeria Kunstner-forbundet, între 16 – 28 octombrie1969, cat. 23. Tabloul lui Ţuculescu aparticipat la Expoziţia Retrospectivă„Ion Ţuculescu”, Muzeul Naţional deArtă al României – Muzeul Colecţiilorde Artă, Bucureşti, 1999, şi este menţio-nată în catalogul expoziţiei la cat. 214,pag. 58, sub titlul „Toteme culcate”.Opera este reprodusă în „Ion Ţucules-cu”, A.E. Baconsky, Ed. Meridiane, Bu-cureşti, 1972, la cat. 33, sub titlul „Ori-zontale”.

În aceeaşi licitaţie, ”Geometria ful-gului de nea (Pentagonă)”, de Constan-tin Flondor, are o valoare estimativă în-tre 20.000 şi 25.000 de euro. Este ur-mată ca valoare de o lucrare semnatăMircea Suciu, ”The Beast”, cu 18.000de euro.

Un tablou de Ion |uculescu se scoatela licita\ie pentru65.000 de euro

Membrii Asocia\iei Arti;tilor Plastici Satu Mare reuni\i `n tab[ra de crea\ie de la Huta Certeze `n vara anului trecut

Asocia\ia Arti;tilor Plastici Amatori din Satu Mare s-a `nfiin\at la data de 11 iunie 1977, av]nd;apte membri fondatori< ing. Freiberg Leo, Duczon Elemer, Marin P[unescu, Irina Moser, Kisujszallasi:tefan, Mihaly Maria ;i actualul primvicepre;edinte :tefan Tillinger. Actualmente asocia\ia are 50 demembri activi.

Paginile de prezentare din primul album al asocia\iei, publicat `n 1980, la 3 ani de la `nfiin\are

Asocia\ia Arti;tilor Plasticia `mplinit 40 de ani


MAGAZIN

Știm deja că plantele pot crește înspaţiu, mai exact pe Staţia Spaţială In-ternaţională. Dar pe Lună? La aceastăîntrebare doresc să răspundă chineziicare plănuiesc să creeze un ecosistemîntr-un lander pe suprafaţa Lunii.

Landerul va fi numit Chang’e 4 șiva fi trimis pe suprafaţa lunară în anul2018. Această misiune va include deasemenea un rover, la fel ca misiuneaChang’e 3 din 2013, scrie IFL Science.Ecosistemul va fi un mic cilindru cudimensiuni de 18X16 centimetri. Ală-turi de seminţele cartofilor, China vaintroduce în ecosistem și ouă de viermide mătase.

Zhang Yuanxun, cercetătorul carea proiectat acest container, a precizatcă „ouăle vor ecloza și vor crea viermide mătase, care pot produce dioxid decarbon, în timp ce cartofii și seminţeleemană oxigen prin fotosinteză. Îm-preună, pot stabili un ecosistem sim-plu”.

Desigur, ecosistemul va fi izolat ter-mic faţă de mediul extern, unde tem-peraturile pot varia de la -170 la 100de grade Celsius. Vor exista și luminiartificiale alimentate de baterii.

Mai mult, chinezii plănuiesc sătransmită live dezvoltarea plantelor.Altfel spus, la anul poţi vedea cum crescplantele pe Lună.

De remarcat că nicio altă ţară nu amai încercat ceva asemănător pânăacum. Pe Staţia Spaţială Internaţională,astronauţii au cultivat o varietate deplante, iar în martie anul acesta, sa-vanţii au demonstrat capacitatea car-tofilor de crește pe un sol asemănătorcu cel de pe suprafaţa lui Marte.

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

Misterul unor ruine anticeaflate pe teritoriul comunei Al-maşu Mare din Apuseni a fostdezlegat de arheologi. Aici a exis-tat în urmă cu aproape 2.000 deani un turn de observaţie fortifi-cat ridicat de armata romană.

Este vorba despre o construcţie dinpiatră şi lemn în partea superioară, cuajutorul căreia romanii supravegheaurutele pe care se transportau minereurileaurifere şi de altă natură din zonă. For-tificaţia de la Grohaş constă dintr-unval amenajat cu piatră şi pământ şi unşanţ săpat în exterior. Valul nu a fostsecţionat, arheologii nereuşind să ajungăla baza construcţiei, cel puţin momen-tan. Faţă de nivelul de călcare din inte-rior, valul are o înălţime de 1 metru. Înexterior, până la adâncimea la care a fostcercetat şanţul, a fost înregistrată o di-ferenţă de nivel de 2,60 metri. Valul sepăstrează pe o lăţime de cel puţin 8 metriîn această parte a fortificaţiei, dar lăţim-ea şanţului încă nu se cunoaşte, multedin pietrele valului fiind colmatate înşanţ. Fragmentele ceramice descoperiteîn şanţ datează fortificaţia în epoca ro-mană. În interior, arheologii au identi-ficat o structură din piatră legată cu pă-mânt, lungă de 6 metri, orientată NV-SE, amenajată direct pe nivelul de căl-care. În opinia specialiştilor, acesta da-tează din epoca romană, dovadă stândnumeroasele fragmente ceramice şi pie-se de fier descoperite în strat şi pe nivel.Această structură din piatră reprezintăurmele turnului de observaţie, care, pro-babil, era construit din lemn. Un com-plex din epoca medievală deranjează ni-velul roman în carourile 9 şi 10 alesecţiunii.

Ar mai fi de menţionat că turnul dela Trâmpoiele se află în districtul minierAlmaş – Stănija, parte componentă aCadrilaterului Aurifer al Munţilor Me-taliferi. Conform lui V. Wollmann, celemai apropiate centre de exploatare ro-mane de locul în care a fost cercetat tur-nul sunt minele Haneş, Larga, Breaza,Faţa Băii, Fericel şi Albini. “În aceste

turnuri se aflau mici detaşamente mili-tare care aveau rolul de protejare şi apă-rare a centrelor de exploatare minieră şia căilor de acces. În lipsa unor date certe,nu putem stabili ce detaşament era can-tonat la Grohaş. În zona auriferă aMunţilor Metaliferi sunt menţionateunităţi ale legiunii a XIII-a Gemina şiun numerus Maurorum Hispanensium,care era staţionat la Ampelum (Zlatna)”,a spus arheologul Gabriel Bălan.

Parteneriat între MuzeulNaţional al Unirii, ATE Trascău Corp şi Primăria Zlatna

Urmele unei construcţii foarte vechi,

de formă pătrată, au intrat recent înatenţia arheologilor din Alba Iulia. În2013 Adrian Puiuleţ, membru al uneiasociaţii din Zlatna, A.T.E. Trascău Corpşi Dan Anghel, restaurator la MuzeulNaţional la Unirii din Alba Iulia, au vi-zitat situl, concluzia lor fiind că la Gro-haş se află un turn de observaţie dinepoca romană, datorită formei pătrate.În primăvara anului 2017, subiectul afost reluat şi a făcut obiectul unui par-teneriat între Muzeul Naţional al Unirii,ATE Trascău Corp şi Primăria Zlatna.Adrian Puiuleţ este şi cel care a reuşit sămobilizeze voluntarii care au ajutat lasăpături.

Locul a aprins imaginaţia localnici-lor timp de secole. În jurul ciudatei for-tificaţii s-au dea lungul timpului o serie

de legende. Emilian Achim, iniţiatorulunui muzeu ţărănesc unic în MunţiiApuseni, le cunoaşte aproape pe toate<„Spre miazănoapte îmi arată o spinarebombată, înaltă şi rotundă de munte,numită cum nu se poate mai potrivit<Mărul Roşu. Din cele mai vechi vremuripână azi, almăşenii cred ca muntele astae pe dinăuntru gol. Şi că în pântecul mă-rului acela gigantic de stâncă se afla oîntreagă cetate turcească plină de co-mori, între care şi un viţel de aur, dartoate sunt închise în adâncuri cu mareblestem. Mulţi căutători de aur au în-cercat să scormonească muntele asta,dar cu toţii au fost loviţi de tainica vrajă,fiind purtaţi de duhuri turbate prin râpiadânci, rătăciţi prin pâraie, desişuri saupierzându-şi minţile”.

Turnul de observaţie fortificat ridicat de armata romană în urmă cu aproape 2.000 de ani avea menirea de a ajuta la su-pravegherea rutelor pe care se transportau minereurile aurifere și de altă natură din zonă. Fortificaţia de la Grohaş constădintr-un val amenajat cu piatră şi pământ şi un şanţ săpat în exterior

House Armed Services Com-mittee a votat crearea unei diviziia US Space Corp, devenind astfelprima ţară din lume cu o diviziemilitară dedicată problemelor dinspaţiu, însă există şi persoane carenu sunt mulţumite de aceastăschmbare.

Deşi este primul corp armat formatîn SUA în ultimii 70 de ani, ideea a fostprezentată încă din anul 2000.Cursa pentru spaţiu a început într-unmediu necontrolat, din fericire aceastaavând un impact minim asupra vieţiicivillor, notează IFL Science.

Subcomitetul consideră că ''între-cerea spaţială'' ar putea fi apărată multmai bine de un grup separat, mai alesdatorită dezvoltării noilor tehnologii.,,În ultimele luni, subcomitetul a avutnenumărate întâlniri cu experţi ai

spaţiului şi lideri importanţi,'' a declaratMike Rogers, director al House ArmedServices Subcommittee on StrategicForces. ,,Împreună am ajuns la aceeaşiconcluzie, Congresul trebuie să rezolveaceste probleme. Astfel am creat unnou corp armat în cadrul departamen-tului Forţelor Aeriene,'' a adăugat el.

Mulţi membri ai comitetuluinu au fost de acord cu iniţiativa

Subcomitetul doreşte să menţinăavantajul strategic al SUA în spaţiu. În-să mulţi membri ai comitetului nu aufost de acord cu iniţiativa. Este pentruprima oară când aud despre o reorga-nizare a Forţelor Aeriene, cred că suntnecesare mai multe discuţii la nivelulîntregului comitet,'' a declarat MarthaMcSally, colonel pensionat din cadrulAir Force.

China va încercas[ cultive cartofipe Lun[ ;i vatransmite în directcre;terea plantelor

Tot mai mult[ m]ncare cum ar fi dul-ciuri, batoane Snickers, Mars, Bounty, pas-te precum firma Barilla, chipsuri, chiar sipizza sau cl[tite sunt printate cu printere3 D. Aceast[ idee a fost dezvoltat[ de NA-SA mai `nt]i, dup[ care marile corpora\iiau achizi\ionat printere 3D, prin caread[ug]nd ingredientele necesare de hran[,pot produce orice fel de m]ncare, de laguma de mestecat, ciocolat[, la m]nc[ruris[rate. P]n[ acum aceste printere puteaufolosi doar mase plastice, lemn, metal saualte chimicale, ̀ ns[ se pare c[ dac[ m]nca-rea zilelor noastre este foarte chimicali-zat[, industria alimentar[ ne serve;te totulla un alt nivel.

Tehnologia a ajuns at]t de departe`nc]t ̀ n \[ri ca Germania, se pot achizi\io-na deja imprimantele 3D, chimicalele dincare se produce un anumit produs, s[ spu-nem un baton de ciocolat[, guma de mes-tecat sau chiar p]ine, aluat de pizza etc.

Spre exemplu un spital din Olanda,serve;te pacien\ilor s[i doar m]ncare prin-tat[ 3D, c[ci spun ei ar putea mixa indi-vidual pacien\ilor m]ncarea, dup[ nece-sit[\ile fiec[ruia.

Glumele, c[ exist[ aplica\ii de printarea m]nc[rii postate pe facebook nu maisunt deloc SF-uri ci chiar foarte aproapede a fi realizabile.

SUA `;i face armat[ spa\ial[. Decizia a provocat numeroase controverse

Batoanele de ciocolat[ ale m[rcilor renumite, chipsurile ;i gumade mestecat sunt scoase la printere 3D

"În aceste turnuri se aflau mici detaşamente militare care aveau rolul de protejare şi apărare acentrelor de exploatare minieră şi a căilor de acces. În lipsa unor date certe, nu putem stabili ce de-taşament era cantonat la Grohaş. În zona auriferă a Munţilor Metaliferi sunt menţionate unităţiale legiunii a XIII-a Gemina şi un numerus Maurorum Hispanensium, care era staţionat laAmpelum (Zlatna)”, a spus arheologul Gabriel Bălan.

Deși este primul corp armat format în SUA în ultimii 70 de ani, ideea a fost pre-zentată încă din anul 2000

Misterul ruinelor romane din Apuseni, cea mai bogat[ zon[ aurifer[ a României

Turnul de la Trâmpoiele se află în districtul minier Almaş – Stănija, parte componentă a Cadrilaterului Aurifer al Munţilor Metaliferi


Face parte din actuala elit[ amodelingului interna\ional. Afost declarat[ modelul anului `n2016 de c[tre site-ul Models.com,iar ̀ n prima jum[tate a lui 2017 aap[rut `n campanii publicitarepentru 10 branduri renumite.Chiar dac[ ;i-a lansat cariera `numbra surorii sale mai mari, GigiHadid, Bella a reu;it p]n[ la urm[s[ se impun[ `n lumea modei ;is[ devin[ un model respectat.

Al[turi de sora sa mai mare, priete-nele lor Kendall Jenner, Cara Delevigne;i Karlie Kloss, Bella Hadid (20 de ani)apar\ine unei noi specii de manechine,a;a-zisele Instagirls, mult mai puternicedec]t genera\iile din trecut. Aceste fetenu doar c[-;i ̀ mprumut[ fa\a pentru a fiimaginea unui brand, ci aduc cu ele o li-nie direct[ spre milioane de poten\ialicump[r[tori, Bella fiind urm[rit[ doarpe Instagram de aproape 14 milioane defani. Ele pot vinde toate stocurile unuiprodus ̀ ntr-un timp foarte scurt sau potaduce succes unui designer doar printr-o simpl[ postare pe re\elele de socializare.Brandurile de lux au recunoscut putereaincredibilă a re\elelor de socializare, fe-nomen ce le-a adus milioane de dolaric];tigate din campaniile de publicitate.„C]nd am auzit prima dat[ c[ am devenitambasadoare Dior Makeup, nu mi-a ve-nit s[ cred! Am pl]ns de fericire”, a de-

clarat Bella.Versatilitatea sa se observ[ ̀ n nume-

roasele campanii ̀ n care a ap[rut, ̀ n pre-zent[rile de mod[ exclusive pentru Gi-venchy, Chanel sau Victoria’s Secret saupe copertele revistelor. ~ns[ aceasta trecedincolo de modeling, Bella fiind ;i foto-graf[, co-designer de `mbr[c[minte, opasionat[ de echita\ia de performan\[care, dac[ nu ar fi suferit de boala Lyme,ar fi concurat la Jocurile Olimpice de laRio din 2016. Chiar dac[ imaginile dinmediul online nu o arat[, Hadid se de-clar[ o persoan[ foarte sensibil[, c[reia`nc[ ̀ i este greu s[ se afle ̀ n ̀ nc[peri plinede oameni. „Dup[ sezonul obositor deprezent[ri de mod[ ;i alte evenimente,de-abia a;tept s[ m[ retrag `n aparta-mentul meu ;i s[-i v[d doar pe membriifamiliei mele.” Iar celebritatea ei a crescut;i mai mult `n timpul rela\iei, care s-a`ncheiat `ntre timp, cu artistul pop TheWeeknd.

Nici p[rin\ii ei nu sunt str[ini de lu-mina reflectoarelor. Tat[l, Mohamed, esteun dezvoltator imobiliar care a emigrat`n Statele Unite din Palestina pe c]ndavea 15 ani. ~n anii ’80, a cump[rat ;i av]ndut hoteluri de lux ;i a ajuns schiorolimpic la proba de vitez[ la v]rsta de 43de ani, fiind singurul care ;i-a reprezentat\ara natal[, Iordania, la acel sport. Mamaei, Yolanda, originar[ din Olanda, a fostmanechin al agen\iei Ford timp de 15ani `nainte de a-i avea pe cei trei copii(Gigi, de 22 de ani, Bella ;i fratele lor,Anwar, de 17 ani, ;i el devenit manechin).

Mama se implic[ `n continuare `n via\apublic[ a copiilor, ap[r]nd al[turi de eila evenimente ;i post]nd poze pe inter-net. Dup[ divor\ul de Mohamed din2000, Yolanda s-a rec[s[torit cu celebrulproduc[tor muzical David Foster (de ca-re a divor\at `n 2015) ;i a ajuns s[ apar[`n patru sezoane ale reality show-ului„The Real Housewives of Beverly Hills”.De altfel, cele dou[ surori Hadid au intrat`n aten\ia publicului tocmai prin inter-mediul acestui reality show, apari\iileBellei fiind `ns[ sporadice.

Chiar dac[ are reputa\ia depetrec[rea\[ - a fost arestat[ pentru con-ducere ̀ n stare de ebrietate c]nd avea 17ani, aleg]ndu-se cu 25 de ore de muncăîn folosul comunită\ii ;i 20 de ore la Al-coolici Anonimi - ceea ce iese ̀ n eviden\[este etica ei profesional[, ceva ce p[rin\iiei i-au insuflat ̀ nc[ de la o v]rst[ fraged[.C]t despre modul `n care a fost pe-depsit[ pentru faptul c[ a con-dus `n stare de ebrietate, Yo-landa a declarat c[ nu i-a maipermis fiicei sale s[ folo-seasc[ telefonul ;i nici s[ intrepe re\elele de socializare sau s[vorbeasc[ cu prietenii ei aproa-pe o lun[ de zile, iar avocatul a tre-buit s[-l pl[teasc[ din propriile ei ve-nituri.

Familia ̀ nst[rit[ din care provine nua acceptat ca Bella s[ profite de statutulei ;i s[ cheltuiasc[ banii pe lucruri costi-sitoare. Hadid a avut primul ei job, la unbar de sucuri organice din Malibu, la 14

ani, aceasta fiind primalec\ie ̀ n care a ̀ nv[\at s[-;i c];tige propriii bani.Yolanda a fost cu ochiipe modul ̀ n care fiicaei `;i cheltuia banii ;inu i-a permis s[-;icumpere haine defirm[. „Mama s-a`mpotrivit vehement.Mi-a explicat c[ eumergeam doar la ;coal[;i la clubul de echita\ie,iar dac[ aveam nevoie deo pereche nou[ de ciz-me de c[l[rieera `nre-

gul[.Dar nuaveamnevoie de10 pe-rechi depantoficu tocpentru c[nici m[carnu purtama;a ceva.”

Un nouechipamentde echita\ie i-ar fi fost demare folosdac[ visul s[ude a participa laJocurile Olimpi-ce nu ar fi fostzdruncinat delupta cu boala Ly-me, de care sufer[de cinci ani. Mama;i fratele ei au ;i eiaceast[ boal[, pe ca-re se presupune c[ auluat-o de la c[pu;e`n perioada `n careau tr[it la o ferm[`n Santa Barbara.„Mi-a afectatmemoria at]t detare, `nc]t, laun momentdat, nu-mimai adu-ceamaminte

cum

s[ajungacas[. Nu maiputeam s[ practic

echita\ia. Eram foarte bolnav[. Am fostnevoit[ s[ `mi v]nd calul pentru c[ numai puteam avea grij[ de el.” :i mamamodelului a vorbit despre lupta Belleicu boala Lyme. „Bella a fost nevoit[ s[renun\e la visul ei de a avea o carier[ ̀ n

echita\ie ;i de a participa la JocurileOlimpice. A fost cea mai mare de-zam[gire a vie\ii ei ;i un subiect extremde sensibil.” Din cauza acestei boli, Bel-

la a dezv[luit c[ are probleme mari atuncic]nd trebuie s[ se adapteze la un nou fusorar, spun]nd c[ se simte epuizat[ de fie-care dat[ c]nd c[l[tore;te pe alte conti-nente. Acum `ns[ se simte mai bine da-

torit[ celor 30 de pastile ;i dou[ injec\iipe care ;i le administreaz[

zilnic pentru a combatesimptomele grave

ale bolii. La 18 ani,

ne;tiind ̀ nco-tro s-o ia,

;i-a ur-mat

sorala

NewYork,

unde s-a`nscris la Par-

sons School ofArt and Design pen-

tru a studia fotografia.:i tot la New York a `nce-

put cariera ei `n modeling.Gigi, care lucrase `n dome-niu din copil[rie, `ncepeas[ devin[ recunoscut[ camanechin. Bella a semnat;i ea cu compania IMG ;i;i-a f[cut debutul al[turi deGigi `n prezentarea TomFord. „A fost de parc[ totuls-a legat. :i acum iat[-neaici!” ~n doar doi ani, Bellaa devenit la fel de apreciat[ca sora ei mai mare. ~ns[toat[ aceast[ expunere dec]nd a intrat `n lumea modeii-a adus ;i momente mai pu\infericite. Anul trecut, de exem-plu, a fost criticat[ ca fiind preaslab[ pentru a ap[rea `ntr-ocampanie Nike. „~ntotdeaunaajung s[ citesc ;i acele comen-tarii negative, dar `nc[ nu ;tiucum s[ le fac fa\[. Oamenii `mijudec[ felul ̀ n care ar[t sau com-portamentul, dar ei nu m[ cu-nosc cu adev[rat.” Schimbarea avenit `ns[ dup[ o discu\ie im-portant[ pe care a avut-o cu ma-ma ei. „Mi-am dat seama c[ eravorba de a alege `ntre a fi sau anu fi fericit[.”

Sora ei, Gigi, este l]ng[ ea defiecare dat[ c]nd are nevoie desprijin profesional sau emo\io-

nal. „Oamenii ne compar[ deparc[ nu ar fi suficient loc pentruam]ndou[. Fiecare `;i are pro-priul drum< am]ndou[ suntemmanechine, dar avem `nf[\i;areafoarte diferit[. Nu ne place s[ fim`n competi\ie una cu cealalt[ pen-tru c[, pe l]ng[ mama, Gigi estecea mai bun[ prieten[ a mea.” De;inu are parte de pauze prea lungi`ntre angajamentele ei, agenda fi-indu-i deja ocupat[ p]n[ `n lunadecembrie, pu\inul timp liber pecare-l are prefer[ s[-l petreac[ lanoua ferm[ a familiei. De altfel,Bella inten\ioneaz[ s[ reia an-trenamentele de echita\ie ;i do-re;te s[ se concentreze maimult pe cealalt[ pasiune a ei,fotografia, iar actoria o con-sider[ ca pe o posibilitate deviitor.

Bella Hadid< „Oamenii m[ judec[,dar ei nu m[ cunosc”

S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · utilizat tractorul pentru a transforma un teren agricol...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · utilizat tractorul pentru a transforma un teren agricol...