Argument

Toate formele şi activităţile turistice sunt dependenţe de mediul înconjurător ale cărui componente devin

resurse exploatabile. În acest context prin turism, sunt create acele produse care comercializează aceste resurse şi

le adaugă o valoare adăugată importantă. Astfel veniturile din turism au valori mai mari în raport cu resursele

naturale şi culturale folosite. Prin urmare interdependenţă dintre mediu şi turism este mult mai evidenţă şi

puternică.

Punerea în aceeaşi ecuaţie a avantajelor şi a participanţilor care pot realiza dezvoltarea durabilă

aduce în prim plan conştientizarea din partea populaţiei şi implicarea în luarea deciziilor economice şi

sociale. În acest fel prin prisma dezvoltării durabile se pune accent pe o nouă redistribuire mai

echitabilă a veniturilor care se poate realiza la nivel de intergeneratii şi intrageneratii.

Am ales tema „Dezvoltarea turismului în staţiunea Slănic Moldova” deoarece consider că

turismul este o metodă de relansare economică dar mai ales de a-i determina pe oameni să îşi valorifice

şi să îşi redescopere bogăţiile ţării. De asemenea, staţiunea Slănic Moldova va deveni, în urmă

finalizărilor lucrărilor de modernizare, cea mai modernă staţiune din ţară deoarece îşi va exploata

potenţialul turistic din plin.

Slănic Moldova, oraş în estul României (Judeţul Bacău), aşezat pe răul Slănic (un afluent al

Trotuşului), la poalele Munţilor Nemira (Carpaţii Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurată de

păduri de fagi şi brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacău (reşedinţa Judeţului Bacău). Staţiune cu

sezon permanent, cu o climă intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur, lipsit de praf şi

particule ce pot provoca alergii, şi bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi.

De-a lungul timpului, calităţile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile

obţinute la expoziţiile internaţionale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialiştii le-au comparat

cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains.

Va invit aşadar, să descoperim staţiunea Slănic Moldova într-un mod unic, care sper eu, va va

determina să vizitaţi acest loc de basm care încununează prin frumuseţea locurilor şi bunătatea

oamenilor „zestrea” ţării noastre – România.

1

II. Prezentare generala

II.1. Aşezare geograficã

Slănic Moldova (în trecut, Băile Slănic și Slănic) este un oraș în județul Bacău, Moldova, România. Pe lângă localitatea principală, orașul mai cuprinde și localitățile componente Cerdac și Cireșoaia.

Orașul se află în partea de sud-vest a județului, la limita cu județul Covasna, în bazinul râului Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira din Carpații Orientali, la o altitudine de circa 530 m, într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi. 

Pe teritoriul orașului se află două zone protejate: calcarele cu Litothamnius din localitatea Cireșoaia, și tuful de Falcău. Localitatea de reședință a orașului este stațiune cu sezon permanent cu o climă intramontană-depresionară temperată.

II.2 Cãi de accesOraşul Slănic Moldova s-a format în lungul pârâului cu acelaşi nume pe o lungime de 12 km şi

are în componentă să localităţile Cerdac şi Ciresoaia. Cel mai apropiat oraş, mai important că mărime este municipiul Bacău, situat la aproximativ 81 km. Accesul din Bacău se face:

• fie pe segmentele de drum naţional: DN2G ( Bacău-Moineşti-Comăneşti), DN12A (Comăneşti – Tg. Ocna), DN12B (Tg. Ocna – Slănic Moldova),

• fie pe segmentele E574 (Bacău – Oneşti), DN12A (Oneşti – Tg. Ocna), DN12B (Tg. Ocna – Slănic Moldova).

Pentru turişti este recomandabilă alegerea primei dintre cele două rute, datorită unei stări superioare a carosabilului .

Cel mai mare oraş din această parte a ţării este municipiul Iaşi, amplasat la aproximativ 210 km de Slănic Moldova. Faţă de Bucureşti, staţiunea este situată la 322 km. Accesul din Bucureşti spre Slănic se face pe segmentele:

• E60 Bucureşti – Urziceni,• E85 Buzău – Focşani – Adjud,• DN11A Adjud – Oneşti,• DN12A Oneşti – Tg. Ocna,• DN12B Tg. Ocna – Slănic Moldova.

2

Legătură oraşului cu localităţile din restul ţării se efectuează prin următoarele cai de acces:• DN 12 B care face legătură prin intermediul DN 12 A ( Oneşti – Tg. Ocna – Ciceu) şi a DN

11 A ( Oneşti – Adjud) cu DN 2E 85 ( cu punctele de reper: Bucureşti – Suceava – Siret);• DN 12 A şi DN 11 ( Oneşti – Oituz – Braşov) fac legătură cu localităţile din Transilvania;

Gara Salina din Tg. Ocna efectuează legătură prin intermediul caii ferate electrificate cu diferite localităţi din întreagă ţară.

Din tronsonul principal de cale ferată (CF 500), care face legătură între Bucureşti şi nordul Moldovei, se desparte la Adjud linia secundară CF 501 Adjud – Ciceu, care străbate Carpaţii Răsăriteni, de-a lungul văii Trotuşului.

O altă linie de cale ferată: CF 300 Bucureşti – Braşov – Sibiu face legătură cu oraşele din Transilvania.

În Bacău există un aeroport, care poate de asemenea ajută la deplasarea călătorilor înspre staţiune. Aeroportul are zilnic atât curse interne înspre şi dinspre: Bucureşti şi Timişoara, dar şi curse externe, cu destinaţii precum: Roma, Torino, Londra, Paris, Bruxelles, etc.

Orarul de zbor precum şi alte informaţii utile pot fi găsite pe site-ul oficial al aeroportului:http://www.bacauairport.ro/splashpage2.php?active_section=1&page_id=98

III. Prezentarea potenţialului turistic al zonei

III.1 Resurse naturale

Mult timp denumită Perla Moldovei, Slănic Moldova este cea mai importantă staţiune balneo-climaterică de interes naţional din Regiunea de nord – est a ţării. Denumirea de Slănic vine de la răul Slănic, de-a lungul căruia este aşezată staţiunea. Cuvântul ,,Slatini”- însemna ,,Pârâul Sărat” în slavă veche şi vine parcă să sublinieze principala caracteristică a localitaii: existenţa izvoarelor minerale şi a efectelor lor curative.

Slănic Moldova întruneşte toate aspectele necesare unei staţiuni ale cărei principale scopuri sunt acelea de relaxare şi refacere a sănătăţii: aerul curat şi lipsit de agenţi alergeni, liniştea culmilor montane ce împrejmuiesc staţiunea, şi bineînţeles existenţa izvoarelor minerale ale căror calităţi terapeutice sunt comparabile cu cele din renumitele staţiuni europene: Vichy, Marienbad sau Karlsbad.

Localitatea este situată în judeţul Bacău, la baza muntelui Nemira, la o altitudine de 530 metri. Datorită aşezării ei deosebite – între culmile munţilor – aerul este bogat în aerosoli, răşini şi ioni negativi de oxigen. Staţiunea beneficiază de un climat relaxant şi tonifiant, de cruţare şi sedativ – stimulativ în acelaşi timp. Toate acestea conferă Slănicului caracterul de staţiune climaterică.

Atât relieful înconjurător şi climă, cât şi oferta de cazare şi evenimentele desfăşurate în zona fac din Slănic Moldova o staţiune accesibilă şi plăcută în toate cele patru anotimpuri. Verile în zona nu sunt exagerat de călduroase, media fiind de 20 grade Celsius, iar iernile sunt blânde, cu o medie de –

3

4,2 grade Celsius. Presiunea atmosferică este în general una redusă, având o medie anuală de 720 mm. Zona este adăpostită spre nord – est de culmile Suru şi Secătură, fapt ce fereşte staţiunea de crivăţ, care nu şi-a făcut simţită niciodată apartia în acest loc.

Datorită acestei aşezări, pe timpul veri ne putem bucură de plimbări lungi şi răcoroase la umbră pădurilor, de-a lungul izvoarelor, sau putem vizită alte puncte turistice precum: cascadă, 300 de scări, poiana Pufu şi platoul Dobru. Iarnă putem admira frumuseţea obiceiurilor străvechi, îndemânarea mestesgarilor ce îşi oferă produsele în târgul organizat lângă cazinou, sau ne putem bucură de mesele cu produse tradiţionale la unul din restaurantele din zona.

Alte activităţi ce pot fi desfăşurate în zona: vizitarea şi tratamentul cu ajutorul mofetei şi a microclimatului de grotă, observarea păsărilor, sau a florei, viziarea salinei de la Târgu Ocna, vizitarea mănăstirilor şi a monumentelor comemorative şi de artă plastică, precum şi participarea la diferitele evenimente culturale şi spectacole organizate de primăria oraşului.

În zona Slănicului se află 24 de izvoare, din care 20 sunt în exploatare, 3 în conservare şi 1 în rezervă. Din cele 20 numai 13 surse sunt folosite în present atât pentru cure interne, cât şi externe.

Izvoarele sunt utilizate drept tratament pentru cei cu afecţiuni hepatobiliare, boli metabolice, urticarii, alergii alimentare, afecţiuni gastrice, colecistită cronică, constipatii, ulcer gastric şi duodenal, afecţiuni ale tubului digestive, inflamaţii cronice oculare, boli de nutriţie, hepatice cornice şi afecţiuni renale şi ale cailor renale.

III. 2. Resurse antropice

Peisajul antropic

Arhitectură oraşului nu este unitară, la fel şi peisajul urban al localităţilor componente ale oraşului Slănic Moldova. În timp ce construcţiile din localitatea Slănic Moldova (staţiune) au un nivel de înălţime mediu, existând şi clădiri înalte (hoteluri) şi un aspect arhitectural deosebit, cele din localităţile Cerdac şi Ciresoaia sunt de acela mai multe ori construcţii în regim parter. De altfel, localităţile Cerdac şi Ciresoaia au un puternic aspect rural, datorită atât arhitecturii locuinţelor dar şi dependinţelor acestora, multe dintre gospodării practicând agricultură şi zootehnia pentru consum propriu.

În staţiune se regăsesc mai multe stiluri arhitecturale reprezentative pentru mai multe perioade istorice (începând cu sec. al XIX-lea) şi chiar pentru zone diferite, conferind un aspect distinct şi cochet zonei. O parte dintre acestea sunt chiar emblematice pentru staţiune, clădiri precum cea a Cazinoului sau a Pavilionului central Racoviţă apărând foarte des în materialele de prezentare ale staţiunii. Clădirea Cazinoului datează din anul 1894 şi a fost declarată monument istoric de interes naţional (categoria A). O serie de vile în care funcţionează unităţi de cazare turistică şi instituţii, între care şi Primăria oraşului, sunt incluse în lista monumentelor istorice de interes local (categoria B).

4

La Slănic-Moldova se află cazinoul construit în 1894, monument istoric de arhitectură de interes naţional. În rest, alte două obiective din oraş sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Bacău că monumente de interes local: fosta primărie din stradă Vasile Alecsandri nr. 2 (construită între 1870 şi 1890) este clasificată că monument de arhitectură; iar plăcută memorială de la Izvorul 1 (plasată în 1927) este clasificată că monument memorial sau funerar.

În timp ce pentru unii staţiunea Slănic Moldova este o a două casă şi în acelaşi timp locul ideal pentru vacanţele de vara şi de iarnă, pentru alţii ea reprezintă încă un loc misterios, o staţiune despre care au auzit că merită văzută şi despre care au citit pe internet, sau doar imaginea neconturată a unui concediu îndepărtat.

Nu încercăm să promovăm un loc uitat ci să creăm o imagine de ansamblu, care să devină familiară şi să răspundă la întrebarea care se naşte în mintea fiecăruia atunci când aude pentru prima dată despre această staţiune:

• Zona Izvoarelor Minerale - impresionează atât prin peisajele deosebite cât şi prin calităţile terapeutice ale izvoarelor minerale.

• Parcul din Slănic Moldova - o oază de linişte şi relaxare în mijlocul naturii.• Cheile şi cascadă Slănicului - fac parte din traseul "300 de scări"

Potecile înguste şi pe alocuri abrupte de pe malul stâng al Slănicului, umbroase şi tăcute, oferă un peisaj sălbatic şi captivant amatorilor de mici escapade, fiind însă uşor de parcurs, şi alcătuiesc un traseu preferat de mulţi dintre turiştii ce adoră să imortalizeze o parte din spectacolul oferit de staţiune, acompaniaţi de susurul Cascadei.

• Trasee montane: cel mai uşor şi mai recomandat fiind traseul "300 de scări"• Biserica Catolică din Slănic Moldova - impresionează prin arhitectură avangardistă.

Târgu Ocna este un reper important în configurarea rutei către Slănic Moldova, că urmare am adăugat câteva obiective turistice din zona şi de pe traseul Târgu Ocna - Slănic Moldova:

• Mînă Salina din Târgu Ocna.•

Zona deschisă vizitatorilor este baza de agrement din mînă Trotuş, unde puteţi vizită următoarele obiective turistice:

• Biserica "Sfânta Varvara" - amplasată la 240 m în subteran, singură biserica din Europa construită aproape integral din sare; Muzeul Sării; lacul cu apă sărată şi cascadă; terenuri de sport şi spaţiu pentru gimnastică; spaţii de joacă pentru copii; bufet; cabinet medical. Temperatura în subteran este de 12-13 grade.

• Monumentul Eroilor şi Mănăstirea Măgura Ocnei se află pe Dealul Măgura din Târgu Ocna.

• Cale de acces: după ce treceţi de intersecţia către Slănic Moldova, la câteva sute de metri, găsiţi spre dreapta un drum asfaltat de 2,5 Km care urcă în serpentine spre vârful Dealului Măgura.

• Mănăstirea "Ştefan cel Mare" de pe Muntele "Bolovanu"

5

• Cale de acces: din satul Cerdac se urmează un drum forestier de 6 kilometri pentru a ajunge la mănăstire.

• Zona Valea Uzului situată la 12 kilometri vest de oraşul Dărmănesti.• Pentru cei cazaţi la Slănic Moldova traseul până la Barajul "Poiana Uzului" are o lungime

de aproximativ 50 Km.

Zona Valea Uzului are un potenţial turistic remarcabil, deşi, tipic românesc: turismul este slab dezvoltat.

Principalul reper al zonei este barajul "Poiana Uzului", construit în anul 1973, înalt de 82 m şi lung de 500 m, cu o lungimea a lacului de 3,8 km, suprafaţă de 334 ha, un volum de 98 mil. m cubi apă şi cu adâncimea maximă de 64 m.

Barajul "Poiana Uzului" este rezervaţie sanitară, având că scop aprovizionarea cu apă potabilă a oraşelor: Dărmănesti, Tg.-Ocna, Oneşti şi parţial a Bacăului.

III.3.Prezentarea bazei tehnico-materiale existente

Complex Turistic Poiana Verde Slănic Moldova 4*

• Slănic Moldova, str. N. Bălcescu, nr. 89

• Complexul turistic Poiana Verde se află în renumită staţiune Slănic Moldova, în zona de

pensiuni, la 800 m pe dreapta după intrarea în localitate, fiind locul ideal pt o vacanţă la

munte indifferent de sezon. Este compus dintr-o pensiune de 4 stele

Pensiunea Miruna Slănic Moldova 3*

• Slănic Moldova, str. Sărăriei, nr. 11

• Amplasatã la aproximativ 2 km de intrarea în staţiunea montană Slănic Moldova, şi 150 m

de la drumul judeţean, pensiunea Miruna oferã locaţia ideală pentru a petrece vacanţe

relaxante. Oaspeţii noştri au la dispozie 20 de locuri de cazare la 3*.

Pensiunea Eden Maison Slănic Moldova 4*

• Slănic Moldova, str. Nicolae Bălcescu, nr. 84

• Pensiunea Eden Maison, situată la poalele munţilor Nemira, având pârâul Slănic în curte,

va oferta o ieşire în natură şi o evadare din cotidian în orice anotimp. Cu o clădire

proiectată la 4 stele, va oferă preţuri de 3 stele pentru 10 camere matrimoniale.

6

Casă Bamby Slănic Moldova 4*

• Slănic Moldova, str. Nicolae Bălcescu, nr. 12A

• Vila Bamby este situată în centrul oraşului, pe malul răului Slănic Moldova şi la poalele

muntelui este ideală pentru iubitorii de natură. Vila Bamby este o casă cu parter, etaj şi

mansardă, având 5 camere cu pat dublu (16 mp camera), televizor şi baie.

Camping Popas Poiana Soarelui Slănic Moldova 2*

• Slănic Moldova, str. Răi 11 Camping Poiana Soarelui, nr. 1

• Zona turistică foarte atractivă, în mijlocul naturii, ideală pentru campare şi orice fel de

petreceri (nunţi, onomastici, revelioane). Va aşteptăm cu drag, cu muzică şi voie bună!

Vila Liana Slănic Moldova 4*

• Slănic Moldova, str. N. Bălcescu, nr. 70

• Vila se închiriază la cheie. Este dotată cu 4 dormitoare, 3 băi, tv în fiecare camera, living,

bucătărie utilată complet, tip open space, tv, sistem audio, dvd, centrală proprie, apă caldă

în permanentă, terasă, grătar, loc de joacă pt copii..

Vila Rică Slănic Moldova 3*

• Slănic Moldova, str. Vasile Alecsandri, nr. 4

• Vila ` Rică` bijuteria staţiunii Slănic Moldova oferă: Comfort *** Cadru natural deosebit

Aproape de izvoarele minerale Vedere de ansamblu asupra staţiunii..

Pensiunea Cristal Slănic Moldova 4*

• Slănic Moldova, str. N.Bălcescu, nr. 70

• Pensiunea Cristal din Slănic Moldova va oferă toate condiţiile pentru petrecerea

concediului, punându-va la dispoziţie sala fitness, piscină, saună, cabinete masaj, jacuzzi.

Drumeţii la Cheile 300 de scări, pe Valea Slănicului, pe muntele Pufu şi Corbu.

7

Vila Rouă Florilor Slănic Moldova 3*

• Slănic Moldova, str. N. Bălcescu, nr. 72H

• Vila Rouă Florilor din Slănic Moldova va oferă: Cazare ce cuprinde 2 apartamente, 4

camere complet mobilate, dotate toate cu băi şi wc, televiziune prin cablu, acces la internet

şi bucătărie complet dotată. Se oferă spaţiu de parcare auto, foişor în curte.

III. 4.Modalităţi de agrement

Pârtia de schi „Slănic Moldova” are punctul de plecare la altitudinea de 714,20 m, situat într-

o poiana largă ce oferă o privelişte frumoasă asupra Munţilor Nemira. Punctul de sosire al pârtiei este

situat la altitudinea de 484,92 m, situat în zona staţiei inferioare a telescaunului proiectat.

Telescaun Slănic – TSF4 este o instalaţie de transport pe cablu din familia telefericelor

monocablu cu mers unidirecţional, la care vehiculele sunt sub formă de scaune. Staţia inferioară este

amplasată în zona de sosire a pârtiei de schi, la altitudinea de 484,92 m, în zona din spatele

Complexului turistic Cerdac. Staţia superioară este amplasată în poiana de la cota 715,26 m, în zona de

plecare a pârtiei de schi.

Trasee Turistice

Traseul 300 de scări..Traseu accesibil vara şi iarnă. Se pot vizită izvoarele şi admira pădurile de ulmi

tineri.

Serbările comunităţii

Staţiunea Slănic Moldova este locul de desfăşurare a numeroase evenimente cultural-artistice

anuale, de conservare, protejare şi promovare a tradiţiilor, obi¬ceiurilor şi meşteşugurilor.

În fiecare an, în luna august, se organizează la Slănic Moldova „Festivalul judeţean de folclor”

şi „Târgul meşterilor populari”, cu participarea a peste 200 meşteri populari şi 60 artişti.

Tot anual, în perioada iunie-septem¬brie, în parcul staţiunii se organizează de către Primăria Slănic

Moldova evenimen¬tul cultural denumit „Anotimpul cultural al Slănicului”, prin care se promovează

tradiţiile şi valorile moldoveneşti, cu par¬ticiparea a peste 80 ansambluri folclorice din Moldova.În

intervalul 20–23 iunie al fiecărui an, cu ocazia sărbătoririi patronului spiritual al oraşului – Sf. Ilie –

8

are loc Festivalul „Zilele Slănicului”. Cu acest prilej sunt organizate spectacole în aer liber care atrag

peste 20.000 de spectatori.

Activitatea intensă desfăşurată la Casa de Cultură a oraşului se concretizează în spectacole şi

manifestări culturale deosebite, cu peste 5.000 de participanţi lunar.

În fiecare iarnă, pe data de 29 decembrie are loc în parcul staţiunii Slănic Moldova „Festivalul

de datini şi obiceiuri de iarnă de pe Valea Trotuşului”.

De asemenea, Slănic Moldova dispune de o infrastructură la standarde ridicate pentru

organizarea unor întâlniri de afaceri, simpozioane, reuniuni, sesiuni de informare şi instruire, fapt ce

plasează localitatea în topul destinaţiilor turistice de profil din regiune.

III.5. Baza de alimentaţie

1. Pastravaria « Casa Montana » -ofera preparate cu specific pescaresc.2. Complex “Poiana Verde” – restaurant cu specific romanesc3. Hotel Venus – restaurant fara specific

Daca nu doriti sa luati masa la unul dintre restaurantele mentionate mai sus mentionam ca puteti lua masa.

III.6. Analiza SWOT a bazei tehnico-materiale a zonei

Puncte tari:

- Posibilitatea accesului în Slănic Moldova atât prin intermediul căilor rutiere (DN12B), cât şi prin intermediul Aeroportului Internaţional George Enescu din Bacău;

- Gradul ridicat de modernizare a străzilor orăşeneşti (87%) în comparaţie cu situaţia din mediul urban al judeţului Bacău (61,7%); oraşul Slănic Moldova este a doua localitate urbană din Regiunea Nord-Est (după Municipiul Roman) ca pondere a străzilor orăşeneşti modernizate;

- Densitatea ridicată a străzilor orăşeneşti din Slănic Moldova, în comparaţie cu situaţia din mediul urban judeţean (11,76 km de şosea/km2 faţă de 6,8 km de şosea/km2;

- Alimentarea oraşului prin două surse de apă: una subterană şi una de suprafaţă; - Gradul ridicat de racordare la reţeaua de furnizare a apei potabile în toate localităţile

componente ale oraşului Slănic Moldova; - Creşterea cu 82,5% a lungimii conductelor de furnizare a apei potabile în anul 2012, faţă de

anul anterior; - Ponderea ridicată a conductelor de apă potabilă aflate în stare bună (circa 80%); - Existenţa reţelei de distribuţie a gazelor naturale; - Consumul mediu lunar redus de apă potabilă pe cap de locuitor, faţă de situaţia din mediul

urban din judeţul Bacău (1,6 m3/locuitor, faţă de 4,3 m3/locuitor); 9

Puncte slabe   :

- Lipsa legăturii directe cu DN 11 Oneşti - Oituz Braşov, care ar facilita o legătură rapidă cu oraşele din Transilvania;

- Lipsa infrastructurii feroviare, cea mai apropiată staţie CFR fiind cea din oraşul Târgu Ocna; - Starea tehnică precară a DJ116A, şoseaua fiind acoperită cu un strat provizoriu de balast,

degradat periodic de apele care se scurg de pe versanţi; - Trama stradală nemodernizată din localităţile componente, care dă aspectul unor drumuri

rurale; - Existenţa unor intersecţii cu vizibilitate redusă la nivel local; - Îngreunarea circulaţiei rutiere pe anumite porţiuni din cauza alunecărilor de teren şi a

degradării stratului asfaltic; - Existenţa unei porţiuni de reţea de apă potabilă (circa 20% din reţeaua totală) învechită, ceea

ce duce la pierderi de apă şi a afectarea calităţii apei; - Gradul scăzut de conectare a populaţiei la reţeaua de canalizare (39,3% la nivelul întregului

oraş) în special în localităţile componente Cerdac (14,3%) şi Cireşoaia (7,6%); - Gradul ridicat de uzură fizică şi morală a infrastructurii de canalizare; - Subdimensionarea staţiei de epurare a oraşului; - Deversarea apelor uzate neepurate direct în albiile apelor curgătoare de pe teritoriul oraşului,

în special de către gospodăriile din localităţile Cerdac şi Cireşoaia; - Lipsa infrastructurii de iluminare stradală în anumite zone, în special din localităţile Cerdac şi

Cireşoaia; - Lipsa unei staţii de transformare, fapt ce determină lipsa siguranţei în exploatare prin căderi de

tensiune la capătul liniei; - Nefuncţionarea iluminatului stradal pe toată perioada nopţii în anumite cartiere; - Neamenajarea corespunzătoare a văii Slănicului în amonte de baraj, fapt ce determină proasta

funcţionare a staţiei de tratare în perioada ploioasă prin colmatarea filtrelor cu aluviunile transportate;

Oportunitati   :

- Construirea unei staţii de epurare suplimentare pentru localităţile Cerdac şi Cireşoaia; - Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere; - Existenţa Master Planului pentru Sectorul Apă şi Apă Uzată la nivel judeţean; - Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, unul

dintre programele existente fiind Programul Operaţional Regional, Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale;

Amenintari   :

- Deteriorarea infrastructurii rutiere pe fondul condiţiilor meteorologice extreme; - Fondurile nerambursabile pentru infrastructură sunt reduse, pentru următoarea perioadă; - Fondurile disponibile pentru modernizarea drumurilor publice limitate (insuficiente comparativ

cu necesităţile existente); - Tendinţa de creştere a preţurilor la resursele energetice sub influenţa cursului valutar leu-euro; - Fondurile insuficiente allocate.

10

IV. Dezvoltarea turisticã, marketing şi valorificarea potenţialului staţiunii

IV.1. Tipuri de turism

Staţiunea Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele sale naturale, pentru aerul deosebit de curat şi pentru frumuseţea peisajului montan în care este amplasată. Astfel, turiştii staţiunii vin deopotrivă pentru tratamente balneare, pentru odihnă şi deconectarea de la activităţile cotidiene, pentru drumeţii, pentru agrement (în special în weekend) etc.

Printre tipurile de turism practicabile în Slănic Moldova se numără: - turismul balnear; - turismul de odihnă şi relaxare; - turismul montan; - turismul sportiv; - turismul de week-end; - turismul de evenimente;

Activitatea turistică a staţiunii Slănic Moldova este puternic afectată de sezonalitate. Lunile cu cei mai mulţi turişti sunt cele din sezonul cald, cu maximul în august. În trimestrele I şi IV, numărul de turişti scade foarte mult, de obicei. Numărul de luni afectate depinde, în special, de condiţiile meteorologice, astfel că perioada de activitate scăzută poate să înceapă mai târziu sau să dureze mai mult.

În anul 2009, activitatea turistică din ţară s-a contractat semnificativ faţă de anul anterior, cea mai plauzibilă cauză fiind criza economică. În Slănic Moldova, anul 2009 a fost unul de creştere, contrar tendinţelor naţionale şi judeţene, declinul observându-se abia în anul 2010. Totuşi, analizând lunar evoluţia indicatorilor turistici ai staţiunii, se observă că scăderea numărului de turişti a început chiar din septembrie 2009, ritmul de scădere crescând spre sfârşitul anului. În luna februarie 2010 s-a atins valoarea de minim a turiştilor cazaţi în staţiune: 245 persoane. De altfel, în fiecare lună din 2010, numărul de turişti înregistraţi a fost foarte scăzut faţă de aceleaşi luni din 2009 şi 2008. Scăderea totală a numărului de turişti ai staţiunii în 2010 a fost de 53%.

Cele mai reduse durate medii ale perioadei de şedere turistică în staţiunea Slănic Moldova sunt aferente primelor două luni din an. Exceptând anul 2010, cele mai scăzute valori au fost înregistrate în februarie 2008 (1,8 zile) şi în ianuarie 2009 (2,9 zile). În lunile decembrie-ianuarie durata sejurului este influenţată de perioada sărbătorilor, în sensul că în decembrie este afectată pozitiv, iar în ianuarie este diminuată.

Ultimele luni din sezonul cald sunt cele care raportează cele mai mari durate de şedere, explicaţia fiind în axarea în special pe turismul balnear, care implică un sejur mult mai lung faţă de alte tipuri de turism.

În anul 2010, cele mai mari valori ale duratei medii de şedere sunt înregistrate în lunile mai-iunie şi septembrie-octombrie, adică în lunile în care au sunt alocate biletele de tratament de către Casele Judeţene de Pensii. Pe fondul unui număr redus de turişti, în general, beneficiarii biletelor gratuite de tratament au influenţat în mod evident durata medie a sejurului în aceste perioade. În lunile iulie şi august, în perioadele concediilor de odihnă, când o parte importantă a turiştilor a practicat alte tipuri de turism, durata medie a sejurului a scăzut până la 3 zile.

11

Turiştii străini care se cazează în Slănic Moldova pe parcursul unui an reprezintă aproximativ 2-3% din totalul turiştilor staţiunii. Evoluţia numărului turiştilor străini în perioada 2008-2010 a urmat tendinţele de creştere-descreştere generale observate la nivelul staţiunii. Luna ianuarie înregistrează valori maxime ale turiştilor străini. Aceştia sunt, în mare parte, cetăţeni din Republica Moldova care celebrează în luna ianuarie sărbătorile de iarnă pe stil vechi (după calendarul Iulian).

IV.2. Factori de curã

În strânsă asociere cu izvoarele minerale, climatul de la Slănic Moldova este un factor natural de cură. Efectele biologice şi terapeutice ale climatului de la Slănic sunt predominant tonico-stimulente.

Aceste efecte constau în normalizarea şi echilibrarea activităţii sistemului neurovegetativ şi endocrin, şi, în special, a glandei tiroide, concomitent cu stimularea proceselor imuno-biologice şi a hematopoiezei (procesul care asigura formarea şi reînnoirea continuă a celulelor sângelui). Efectele biologice se datorează:

• scăderii presiunii atmosferice şi că urmare scăderii presiunii parţiale a oxigenului atmosferic, fapt ce duce la creşterea numărului de globule roşii, că mecanism compensatoriu;

• creşterii intensităţii radiaţiilor solare globale şi în special a razelor ultraviolete;• temperaturii moderate, atât vara cât şi iarnă;• purităţii aerului şi a existenţei ozonului, a aerosolilor răşinoşi şi aromaţi de pădure,

şi mai ales aeroionizării negative a aerului, element extrem de important în sedarea sistemului nervos central, precum şi în regenerarea celulară a întregului organism;

• esteto-climatismului, cu acţiune psihoterapeutică şi relaxantă, marcată în cazurile de hiperexcitabilitate nervoasă, că şi în stările depresive.

Climatul blând al staţiunii Slănic Moldova are o importantă certă şi în terapia afecţiunilor digestive, este un stimulent puternic al sistemului hematopoietic, şi are totodată acţiune favorabilă şi în cazul nevrozelor de toate genurile.

IV.3 Elemente ale strategiei de dezvoltãrii staţiunii

Reducerea sezonalităţii activităţii turistice 1. Dezvoltarea activităţii turistice în lunile de iarnă 2. Diversificarea ofertei turistice a staţiunii 3. Creşterea calităţii serviciilor turistice

12

Dezvoltarea staţiunii 1. Calitate ridicată a serviciilor turistice 2. Publicitate şi promovare 3. Servicii diversificate – diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber 4. Valorificarea superioară a resurselor locale 5. Atragerea turiştilor în extrasezon 6. Cooperare internaţională

Îmbunătăţirea condiţiilor de trai 1. Dezvoltarea infrastructurii publice 2. Îmbunătăţirea serviciilor publice 3. Creşterea competitivităţii antreprenoriatului local 4. Atragere investiţiilor străine

Stoparea migraţiei tinerilor - Creşterea atractivităţii oraşului pentru tineri 1. Diversificarea economiei locale 2. Dezvoltarea spiritului civic local 3. Dezvoltarea evenimentelor socio-culturale 4. Implicarea tinerilor în dezvoltarea localităţii

Protejarea mediului înconjurător 1. Promovarea energiilor alternative 2. Promovarea componentei de mediu în ofertele turistice 3. Conştientizarea locală privind importanţa mediului pentru dezvoltarea localităţii 4. Educaţie pentru protecţia mediului 5. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor 6. Măsuri privind protecţia mediului – amenajări, limitarea accesului auto etc.

Scopul acestei strategii este :

1. de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni care să fie incluse în Strategia naţională de dezvoltare şi promovare a turismului ;

2. de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali ( primari, preşedintele Consiliului Judeţean), parlamentarii judeţeni, să implementeze acţiunile cuprinse în strategie, fie să întreprindă acţiuni p rivind modificările legislative ce se impun ;

3. de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală autentică ;4. de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să aibă un impact

scăzut asupra mediului ;5. de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în industria turistică ;6. de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunile7. de voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în SLANIC

MOLDOVA ;

13

8. de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani ;9. de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri, asociaţii şi

fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în dezvoltarea turismului în judeţ.

Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona SLANIC ,OLDOVA–factor esenţial pentru creşterea standardului de viaţă a populaţiei din zona.

Obiectivele specifice sunt :

1. Îmbunătăţirea infrastructurii tu ristice în zona;2. Creşterea afluxului de turişti în;3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno -culturale;4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;5. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor;6. Crearea unei mărci turistice;7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;8. Promovarea parteneriatului şi a voluntariatului;

IV.4. Actiuni in sarcina institutiilor si organizatiilor specializate

Analiza SWOT a potentialului turistic al statiunii:

Puncte tari   :

- Slănic Moldova este staţiune balneo-climaterică de interes naţional, cea mai importantă din Regiunea Nord-Est, cu proprietăţi curative şi ambientale unice;

- Existenţa izvoarelor minerale a căror calităţi terapeutice sunt comparabile cu apele din renumitele staţiuni europene: Vichy, Marienbad, Karlsbad, etc.;

- Există câteva puncte de interes turistic şi de agrement cu tradiţie: poiana Cheşcheş (unde este amplasat campingul), poiana Sineschi, Cascada, valea pîrâului Pufu, vârful Ignat, Cerbu, Şandru, Dobru, muntele Pufu, etc.;

- Relieful variat; peisajele montane atractive pentru turişti; - Existenţa unui punct de desfacere a produselor de artizanat în zona Cascada; - Transportul cu minicarul din staţiune până la camping; - Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Slănic Moldova si din regiuni), din care 3

sunt protejate şi aflate în patrimoniul naţional şi local (Cazinou, Placa Comemorativă Izvor 1, Clădirea Epitropiei Romanului);

- Existenţa unor serbări anuale care atrag un număr însemnat de mici meşteşugari şi comercianţi din alte zone ale ţării, dar şi din Republica Ucraina şi din Republica Moldova;

- Funcţionarea la capacitate maximă a unităţilor de cazare turistică pe aproape tot parcursul anului;

- Ponderea ridicată a capacităţii de cazare turistică în funcţiune din Slănic Moldova din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune de la nivel judeţean (29,4% în anul 2009);

14

- Creşterea cu 11,8 procente a numărului de sosiri turistice în localitate în anul 2009, comparativ cu anul anterior;

- 36,7% din sosirile turistice şi 49,5% din înnoptările turistice din judeţul Bacău din anul 2009 se datorează oraşului Slănic Moldova;

- Durata medie de cazare a turiştilor în structurile de primire turistică din Slănic Moldova este de 4,4 zile în anul 2009, valoare superioară duratei medii de cazare de la nivel judeţean (3,2 zile) şi naţional (2,8 zile);

- Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune înregistrat în anul 2009 (54,6%) este superior valorii de la nivel judeţean (32,4%) şi naţional (28,4%); staţiunea Slănic Moldova este localitatea cu cea mai ridicată valoare a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune din judeţul Bacău;

- Predominarea structurilor de cazare de peste 3 stele/margarete (aproape 60%, conform MDRT);

Puncte slabe   :

- Slaba dezvoltare a infrastructurii de petrecere a timpului liber; - Lipsa amenajării traseelor turistice şi a semnalizării corespunzătoare a acestora; - Baza de tratament nu este funcţională, necesitând lucrări de modernizare şi dotare cu

aparatură corespunzătoare; - Numărul redus de izvoare aflate în folosinţă: din 20 de surse în exploatare doar 13 sunt

folosite; - Întârzierea clarificării situaţiei juridice a unor vile a condus la blocarea investiţiilor pentru

modernizarea acestora; - Slaba promovare turistică a staţiunii; - Lipsa unui centru de informare şi promovare turistică; - Lipsa agenţiilor de turism licenţiate care să promoveze pachete turistice de la nivel local; - Atractivitatea redusă a obiectivelor turistice antropice; - Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalităţii; - Lipsa unui stadion, structură ce ar putea favoriza creşterea numărului de turişti care ar putea

veni în cantonament în Slănic Moldova; - Reducerea semnificativă a numărului unităţilor de cazare turistică în perioada 1990-2010

(scădere de aproape 7 ori a numărului de structuri de cazare turistică); - Trendul puternic descendent înregistrat de capacitatea de cazare turistică existentă şi de

capacitatea de cazare turistică în funcţiune în perioada 2001-2009 (-20,4%, respectiv -18%); - Numărul redus de evenimente care pot constitui atracţii turistice;

Oportunitati:

- Reabilitarea şi reutilarea mofetelor de staţiune; - Reabilitarea căilor de acces în zona izvoarelor minerale din staţiune; - Reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a bazelor de tratament; - Finalizarea pârtiei de schi, investiţie realizată prin fonduri nerambursabile; - Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii de susţinere a turismului

(structuri de cazare, promovarea şi semnalizarea obiectivelor turistice); - Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu staţiunile turistice învecinate; - Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale;

15

Amenintari   :

- Lipsa fondurilor pentru dezvoltarea unităţilor turistice private; - Poluarea culturală, amploarea fenomenului kitsch poate afecta produsul turistic per

ansamblu; - Scăderea numărului de turişti, pe fondul crizei economice mondiale; - Orientarea turiştilor români către destinaţiile externe; - Capacitatea insuficientă de absorbţie a fondurilor europene destinate dezvoltării turistice a

autorităţilor publice şi a mediului de afaceri; - Promovarea de către agenţiile de turism a destinaţiilor turistice externe, în detrimentul

staţiunilor naţionale; - Lipsa investiţiilor pentru modernizare şi dezvoltare poate duce la declasificarea unităţilor de

cazare.

În urma analizelor socio-economice şi a prognozelor principalilor indicatori, au fost elaborate o serie de scenarii de dezvoltare a staţiunii Slănic Moldova pe termen mediu şi lung. Aceste scenarii au fost evaluate în contextul tendinţelor turistice naţionale şi internaţionale şi au fost testate în cadrul consultărilor publice organizate de Consiliul Local si Primaria Slanic Moldova, in colaborare cu Consiliul Judetean Bacau, Prefectura Bacau si mediul de afaceri zonal, . Astfel au fost conturate următoarele scenarii:

1. Staţiune de lux 2. Staţiune de tratament 3. Staţiune de agrement 4. Dezvoltare integrată

În urma analizării comparative a avantajelor şi dezavantajelor scenariilor identificate, inclusiv a impactului asupra comunităţii locale, s-a ales scenariul dezvoltării integrate. Acest scenariu prevede componentei balneare rolul de nucleu al dezvoltării turismului şi datorită acestuia să fie dezvoltate o serie de tipuri de turism care să pună în valoare întreaga paletă de resurse locale, inclusiv cele umane.

Astfel, conform scenariului dezvoltării integrate a turismului din Slănic Moldova, pe termen mediu şi lung va fi susţinută dezvoltarea unui turism balnear modern împreună cu turismul de odihnă şi relaxare, turismul de agrement, turismul sportiv, turismul şcolar, agroturismul (în Cerdac şi Cireşoaia), precum şi tipurile de turism de nişă (sporturi extreme, turism corporate etc.) etc.

Grupurile ţintă generale cărora li se va adresa oferta turistică a staţiunii includ persoanele care vin la tratament, familiile care vin în staţiune pentru odihnă şi relaxare (chiar şi odihnă activă), tinerii care preferă facilităţile de distracţie şi agrement, amatorii de sporturi de iarnă (schi, patinaj), elevii (trasee tematice, valorificând istoria zonei), studenţii (prin dezvoltarea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ pentru repartizarea taberelor de iarnă / vară), sportivii care vin în staţiune pentru stagiile de antrenament şi pentru competiţii, grupurile-nişă (colecţionari, amatori de jocuri de noroc, companii etc.).

Pe termen mediu şi lung, turismul din Slănic Moldova va trebui să transmită turiştilor anumite mesaje care să definească oferta destinaţiei turistice (contribuind la brandul turistic). În primul rând, având în vedere resursele naturale pe care se bazează turismul din Slănic Moldova şi stadiul actual de dezvoltare a staţiunii, destinaţia turistică Slănic Moldova trebuie percepută ca un loc ideal pentru odihnă şi relaxare, turiştii beneficiind de calităţile excepţionale ale apelor minerale, prospeţimea şi puritatea aerului, liniştea staţiunii, peisajele minunate etc.

16

Pe măsură ce va fi dezvoltată infrastructura de agrement şi de sporturi de iarnă, mesajul transmis va fi distracţie în orice sezon. În acest mod se va contribui la animarea staţiunii Slănic Moldova, atrăgând un segment mai tânăr de populaţie dar şi unul care cheltuieşte mai mult pentru serviciile turistice. Astfel, va creşte cererea pentru serviciile hoteliere, pentru serviciile de alimentaţie, pentru serviciile de parcare etc. Atractivitatea generală a staţiunii va creşte iar, ca rezultate, va creşte şi numărul de turişti iar sezonalitatea din activitatea turistică va dispărea.

Elementul definitoriu pentru orice tip de serviciu turistic şi pentru orice grup ţintă este abordat va trebui să fie calitatea. Experienţa statelor dezvoltare, în general, şi a staţiunilor balneoturistice din aceste ţări, în special, a arătat că dezvoltarea sustenabilă a activităţilor turistice de profil nu poate fi asigurată decât prin calitatea serviciilor şi prin promovarea permanentă a acesteia.

Plan de maximă valorificare a resurselor turistice

Politica 1. Promovarea resurselor turistice Un prim pas pentru valorificarea resurselor turistice de care dispune oraşul Slănic Moldova este

promovarea corespunzătoare a obiectivelor şi punctelor de interes pentru potenţialii turişti. Activitatea de promovare trebuie să aibă un caracter unitar, astfel încât toate instrumentele de promovare să conţină elemente comune definitorii pentru oferta turistică a staţiunii. În acest sens, se impune dezvoltarea unui brand turistic local dezvoltat după principii profesioniste dar bazat pe consultarea comunităţii. Acest brand va asigura cadrul de promovare pe care îl vor folosi pentru promovare atât administraţia publică cât şi mediul de afaceri.

Pentru a asigura o activitate de promovare capabilă să contribuie la o cât mai bună valorificare a resurselor turistice ale zonei, comunitatea locală va realiza următoarele măsuri şi acţiuni:

Centru naţional de informare turistică; Strategie de promovare turistică; Dezvoltarea Brandului turistic al staţiunii Slănic Moldova; Materiale de promovare: ghid, broşuri, hărţi, pliante; Promovare out-door; Instrumente on-line de promovare;

Politica 2. Promovarea parteneriatelor de tip public-privat în domeniul turistic Administraţia publică locală trebuie să contribuie activ la dezvoltarea economică locală, în

cazul oraşului Slănic Moldova, în mod special la dezvoltarea turismului. Instrumentele şi mijloacele care îi stau la îndemână îi limitează, însă, capacitatea de acţiune. În situaţii de acest gen, experienţa statelor dezvoltate a demonstrat că una dintre cele mai viabile modalităţi de intervenţie este dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat. În România, cadrul legal al parteneriatelor de acest gen nu este complet, în sensul că normele de aplicare ale legislaţiei în vigoare nu sunt încă publicate. Totuşi, se aşteaptă ca în termen scurt parteneriatele public-private să poată fi stabilite conform normelor legislative, creându-se oportunităţi importante pentru dezvoltarea locală.

Administraţia locală va trebui ca, în momentul definitivării normelor de aplicare ale legislaţiei referitoare la parteneriatul public-privat, să întreprindă următoarele măsuri / acţiuni:

Identificarea posibilităţilor de dezvoltare a parteneriatelor de tip public-privat; Promovarea propunerilor de parteneriate; Stabilirea parteneriatelor de tip public-privat.

17

Politica 3. Dezvoltarea ofertei turistice în jurul celor două elemente definitorii pentru staţiune: natura şi apa

Apa şi natura (pădurile, munţii) reprezintă elementele definitorii pentru imaginea turistică a staţiunii şi a oraşului Slănic Moldova. De altfel, apa (izvoarele minerale) şi natura (peisajele, pădurile care conferă proprietăţile deosebite ale aerului etc) sunt şi cele mai importante resurse materiale ale staţiunii. Pentru a valorifica la maxim potenţialul acestor resurse, dar fără a afecta echilibrul mediului natural, activităţile turistice trebuie dezvoltate în baza acestor elemente, aducând turiştii în contact cu acestea şi transmiţându-le importanţa apei şi naturii pentru staţiune. Acest lucru se poate realiza pe termen mediu prin implementarea unor acţiuni care pot fi grupate în două măsuri, după cum urmează:

Construirea unor facilităţi turistice noi care să implice interacţiunea turiştilor cu mediul natural, care să aibă o adresabilitate cât mai largă şi o atractivitate ridicată. Pe termen mediu, se au în vedere următoarele obiective de investiţii:

Schi parc; Parc de distracţii; Telecabină.

Dezvoltarea serviciilor turistice care să valorifice potenţialul resurselor locale contribuind la diversificarea activităţilor întreprinse de turiştii staţiunii.

Scopul acestor servicii este de a oferi turiştilor informaţii cât mai detaliate despre valorile turistice, istorice, terapeutice şi culturale ale obiectivelor locale de interes şi de a lărgi gama de activităţi turistice oferite, ţinând cont atât de potenţialul local dar şi de particularităţile cererii.

Printre măsurile care vor fi întreprinse în acest sens se vor urmări şi:

Realizarea de pachete turistice integrate; Proiectarea şi amenajarea de trasee turistice tematice; Dezvoltarea unei reţele de ghizi turistici locali

IV.5.Stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic

Proiecte de investitii:

1.Infrastructură locală tehnico-edilitară şi protecţia şi conservarea mediului înconjurător:

1.Reabilitare şi modernizare afluenţi pârâu Slănic;

2.Realizare, modernizare şi extindere sistem centralizat de transport şi epurare ape uzate în oraşul Slănic Moldova şi localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia;

18

3.Realizare, modernizare şi extindere sistem de aducţiune, transport şi tratare apă potabilă în oraşul Slănic Moldova şi localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia;

4.Amenajare peisagistică şi arhitectonică a spaţiilor verzi pe UTR-uri în oraşul Slănic Moldova şi localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia;

5.Reabilitare, modernizare şi extindere sistem de iluminat public în oraşul Slănic Moldova şi localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia;

6.Reabilitarea şi eficientizarea energetică a clădirilor aflate în patrimoniul UAT Slănic Moldova (şcoli, grădiniţe şi sedii administrative ale CL Slănic Moldova);

7.Introducerea soluţiilor de energie verde în activităţile serviciilor publice ale UAT Slănic Moldova;

8.Reabilitare şi modernizare infrastructură rutieră în oraşul Slănic Moldova (drumuri şi străzi orăşeneşti, poduri, punţi şi podeţe pietonale şi infrastructura tehnico-edilitară din corpul de drum).

2.Sănătate, turism, agrement şi sport:

1.Realizare centru medical prim-ajutor în Slănic Moldova - înfiinţare şi dotare subunitate salvare;

2.Reabilitare, modernizare şi extindere bază de agrement în oraşul Slănic Moldova (teren minigolf, patinuoar artificial şi terenuri sport în aer liber);

3.Construire şi dotare centru medical de testare, control şi recuperare a capacităţii de efort a sportivilor în Slănic Moldova;

4.Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare baze sportive şcolare în Slănic Moldova;

5.Reabilitare, modernizare şi extindere trasee turistice în staţiunea Slănic Moldova.

3.Cultură şi formare profesională continuă:

1.Construire casă de cultură în oraşul Slănic Moldova - cartierele Cerdac şi Cireşoaia;

2.Centru multifuncţional pentru dezvoltarea economică şi socială, conservarea şi promovarea tradiţiilor meşteşugăreşti în oraşul Slănic Moldova;

3.Încurajarea şi promovarea multiculturalităţii şi creativităţii.

Oraşul Slănic Moldova se află în plin proces de dezvoltare, având drept susţinere imaginea glorioasă de odinioară a Slăniclului: „Perla Moldovei”. Realizările recente, proiectele în implementare şi programele de investiţii pe termen scurt şi mediu ne îndreptăţesc să ne stabilim drept obiectiv nu doar reafirmarea staţiunii la nivel regional, dar şi transformarea acesteia într-o veritabilă „Perlă a turismului românesc”.

19

Prin elaborarea unui document strategic pe termen mediu, oraşul Slănic Moldova doreşte să îşi facă publice aspiraţiile privind dezvoltarea sa în contextul judeţului Bacău şi al Regiunii Nord Est, corelându-şi planurile de acţiuni cu cele judeţene şi regionale şi afirmându-şi intenţia de a susţine activ politicile şi planurile din următoarea perioadă de programare.

Strategia de dezvoltare a oraşului Slănic Moldova este realizată cu aportul semnificativ al comunităţii locale şi reflectă dorinţele locuitorilor săi care a fost consultaţi pe toată perioada elaborării documentului. Opiniile factorilor locali de dezvoltare se regăsesc atât în analiza situaţiei socio-economice actuale a oraşului dar şi în formularea măsurilor şi acţiunilor şi în stabilirea proiectelor care vor fi dezvoltate până în anul 2020.

Dezvoltarea oraşului Slănic Moldova va urmări valorificarea resurselor naturale unice în lume pe care le deţine. Se doreşte susţinerea unei economii durabile, bazată în special pe servicii turistice de nivel european, dar şi pe diversificarea activităţilor economice locale, în contextul respectului faţă de natură şi al preocupării permanente pentru protecţia mediului. Dorim să asigurăm condiţii bune de trai locuitorilor oraşului şi generaţiilor viitoare, propunându-ne, pentru anii următori, să reducem migrarea locuitorilor, în mod special a tinerilor.

Pentru a reuşi să implementăm cu succes măsurile şi activităţile Strategiei, mai precis, pentru a atinge obiectivele strategice formulate şi asumate prin acest document, este nevoie de aportul tuturor factorilor care pot determina dezvoltarea socio-economică a oraşului: administraţia publică, instituţiile publice, mediul de afaceri, societatea civilă, locuitorii.

20