Universitatea din Bucuresti

Analiza si diagnoza potentialului uman in localitatea Slanic Prahova

-Geografia Populatiei si Asezarilor Umane-

Proiect realizat de:Floroiu Madalina Gabriela

Grupa 306Anul III

Geografia Turismului

Bucuresti, 2015

Cuprins

1. Pozitia geografica;2. Organizarea administrativ-teritoriala;3. Evolutia numerica a populatiei; sporul mediu annual;4. Dinamica demografica (

- Miscarea naturala: natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantila, indicele de vitalitate, bilantul natural);

- Miscarea migratorie: sosiri, plecari, bilantul migratoriu.5. Presiunea umana asupra teritoriului – densitatea medie a populatiei6. Structuri si comportamente demografice

- Structura etnica si confesionala- Structura pe grupe de varsta sis exe ( indicele de feminitate, potentialul

demographic, indicele de imbatranire, indicele de reinnoire a fortei de munca).

Bibliografie

1. Poziția geografică

1.1. Așezare geograficăAșezat în partea centrală a județului Prahova la intersecția meridianului de 25o56’20”

longitudine estică și paralela de 45o3’50” latitudine Nordică, orașul, care se întinde pe o distanță de 8 km de-a lungul Pârâului Slănic (afluent al Vărbilăului), este situat în sectorul Nordic al Subcarpaților Prahovei, la limita de contact cu zona alpină, în vecinătatea munților Grohotiș. Orașul este așezat în ceea ce geologii numesc “cuveta” sau bazinetul Slănic”.

1.2. LimiteLocalitatea Slănic este amplasată în apropierea unor importante centre urbane (40 km față

de Ploiești și 100 km față de București), sau cele de la contactul dealurilor cu câmpia. Limitele orașului se desfășoară în general pe podurile largi ale culmilor ce încadreaza Valea Slănicului.

Limita Nordică, spre satul Schiulești, are în general direcția NV-SE și o lungime de cca. 5 km. Se desfășoară de la Malul Dosului, pe Podul Plaiului Șerban Vodă până în Plaiul Gorganului, iar ca vecini sunt satele Teișani, Homorâciu, Izvoare și Schiulești. Spre vest, se învecineaza cu satele: Scurtești, Ștefesti și Livadea. Hotarul are o lungime de 13 km, și pleacă mai întâi pe direcția NE-SV din Plaiul Gorganului, coboară în Valea Brădetului, apoi urcă la Crucișoara și coboară spre sud pe linia cumpenelor de ape. În partea de sud are ca vecini satele Livadea și Vărbilău. Hotarul are mai întai direcția NV-NE și o lungime de 4 km. La limita estică se învecinează cu satele Bughea de Jos, Olteni și Teișani.

Pe valea Prahovei, contactul între munte și deal se face direct prin înaintarea munților spre dealuri, în zona Slănicului este o interferența carpato-subcarpatică prin treapta de 1000 m, în marea majoritate zonă pastorală.

2. Organizarea administrative-teritotialaAdministrativ, orașul Slănic cuprinde 3 parți: Groșani, Slănic-centru și Prăjani. Se întinde

de-a lungul râului cu același nume pe o lungime de 8 km, perimetrul așezării măsurând circa 30 km, iar suprafața reprezentând 39 km.

Astfel analizând orașul Slănic din punct de vedere al așezării matematice și geografice se constată localizarea acesteia în subcarpații Prahovei, care este cel mai complex segment din tot lanțul subcarpatic sub aspect geologic și geomofologic. Totodata, se precizează și o serie de elemente cu caracter favorizat sau restrictiv în ceea ce privește așezările umane și activitățile omului.

3. Evolutia numerica a populatiei

Evolutia populatiei

1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2013

55126306 6514 6495 6842

73077780 7747

72356430 6237

Dinamica Populatie in Orasul Slanic Prahova

Nr Pers

Se poate observa din reprezentarea grafica evolutia numarului de persoane in localitatea Slanic de la 5512 de locuitori in anul 1912 l, la 7780 de locuitori in anul 1977.

Incepand cu 1912-1930 se observa o crestere pronuntata a numarului de persoane intr-un interval scurt, crestere datorata evolutiei bune a exploatarii miniere din localitate.

In perioada 1941-1948 cresterea populatiei este mai redusa datorita al Doilea Razboi Mondial.

Urmeaza perioada de glorie a orasului Slanic, perioada comunista. Astfel, mina orasului este exploatata la maximum astfel economia se dezvolta si implicit numarul de locuitori creste.

Perioada 1977-1992 este prima perioada in care numarul de locuitori scade, o scadere favorizata datorita caderii regimului comunist, astfel calitatea vietii a scazut, numarul de locuitori scazand la fel. In urmatoarea perioada, acest ritm se mentine, pana in perioada aproximativa 2007-2011 cand o data cu intrarea Romaniei in UE populatia slaniceana isi cauta de lucru in afara tarii astfel populatia ajungand la 6237 de locuitori in 2013.

Sporul natural

1912-1930

1930-1941

1941-1948

1948-1956

1956-1966

1966-1977

1977-1992

1992-2002

2002-2011

2011-2013

-120

-100

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

Sporul NaturalValoarea Sporului Natural

Sporul mediu anual al populatiei este generat de cele doua Razboaie Mondiale astfel incat in perioada 1912-1930, 1930-1941 si perioada 1941-1948 se realizeaza o scadere a populatiei. Dupa anul 1948 pana in anul 1992 se realizeaza o crestere de pana la 40% a sporului natural, acesta datorandu-se decretului 456/1955 si 770/1966. Dupa anul 1992, scade dramatic sporul natural datorita autorizarii avortului si aparitia metodelor contraceptive.

4. Dinamica demografica

Natalitatea

1966 1977 1992 2002 20110

2

4

6

8

10

12

14

16

18

13.2622368061253

16.7219968031476

9.27740755259375

7.59173344580347

6.02409638554217

Natalitatea

Natalitatea

In reprezentarea grafica de mai sus, sunt folosite date ale natalitatii din perioada 1966-2011, cea mai mare valoarea inregistrandu-se in 1977, aceasta crestere accentuata a fost datorata decretului 770 din 1966 prin care s-au interzis avorturile. A urmat o scadere drastica in 1992 generata de eradicarea interdictiei avoturilor de dupa 1989,

In urmatoarea perioada rata natalitatii este in continua scadere datorita inbatraniri populatiei, astfel in 2011 se atinge valoarea minima ,acest fenomen este cauzat din motive economice.

Mortalitatea

1966 1977 1992 2002 20110

2

4

6

8

10

12

14

16

9.02378999179656

11.680806590434

15.157454592970114.3399409531843

15.1374729687983

Mortalitatea

Mortalitatea este un parametru important in evolutia unei populatii. Cele mai mici valori fiind inregistrate in anul 1966, iar valoarea maxima fiind inregistrata in 1992, evolutie mortalitatii este influentata de catre inbatranirea populatiei

Mortalitatea infantila

1966 1977 1992 2002 20110

10

20

30

40

50

60

51.5463917525773

22.0588235294118

28.169014084507

18.5185185185185

0

Mortalitatea Infantila

Mortalitea Infantila

Conform graficului rata mortalitatii infantile a atins cea mai mare valoarea in 1966 acest fenomen a avut loc datorita sistemului sanitar mediocru dezvoltat din aceea perioada, apoi urmeaza o perioada in care rata mortalitatii ajunge mai putin de jumatatea (22) din 1977 pana in 1992 aceasta valoarea creste datorita impactului care il are anularea decretului 770, astfel avorturile erau permise si din nou s-a ajuns la o valoare mai mare a mortalitatii infantile 28, urmand ca pana in 2011 aceasta sa tinda catre 0 datorita modernizarii sistemului sanitar din Slanic si datorita emanciparii locuitorilor.

Indicele de vitalitate

1992 2002 20110

10

20

30

40

50

60

70

Indicele de vitalitate

Indicele de vitalitate

Indicele de vitalitate reprezinta raportul dintre numarul nascutilor vii si numarul decedatilor. In graficul reprezentat mai sus arata ca acesta a scazut cu cateva procente din anul 1992 pana in anul 2011 aratand faptul ca numarul de nasteri a scazut fata de numarul deceselor in ultimii 19 ani datorita nivelului de trai scazut, a pierderii locurilor de munca, a autorizarii avorturilor.

Bilantul natural

1966 1977 1992 2002 2011

Bilan-tul Natu-ral

-4.2384468143286

9

-5.0411902127136

4

5.88004704037632

6.74820750738085

9.1133765832561

-5

-3

-1

1

3

5

7

9

Bilantul Natural

Ax

is T

itle

Bilantul natural reprezinta diferenta din rata natalitatii si cea a mortalitatii,astfel dupa cum reiese din grafic pana la aproximativ 1980 aceasta valoarea era negativamortalitatea depasea rata natalitatii, acest fenomen a fost generat datorita conditiilor de trai mai

slabe si a sistemului sanitar nedezvoltat. Astfel dupa 1992 valoarea acestuia sa ridicat pana in 2002 ajungand la 6,7; dupa 2002 pana in 2011 se observa o crestere mai mare datorita modernizarii localitatii si a institutiilor din aceasta.

Plecarile

1966 1977 1992 2002 20110

20

40

60

80

100

120

140

117111

125116

91

Plecari

Plecari

In aceasta diagrama avem date statistice referitoare la plecarile cu domiciliul din localitatea Slanic, valoarea maxima sa inregistrat in anul 1992 (125) datorita caderiii regimului comunist oamenii au migrat catre zone mai dezvoltate economic (Bucuresti, Ploiesti) preconizandu-se o caderea minieritului din zona. Cea mai mica valoarea s-a inregistrat in 2011 (91), Slanicul a devenit o statiune importanta turistica, infrastructura s-a dezvoltat astfel plecarile acestea au fost mai reduse ci doar temporare peste hotare.

Sosiri

1966 1977 1992 2002 20110

20

40

60

80

100

120

140

160

0 0 0 0 0 0

144

72

38

65

32

0

Sosiri

Series1

Avem reprezentarea grafica numarului sosiriilor din perioada 1966-2011; cea mai mare valoarea se inregistreaza in 1966 (144) explicatia acestui flux mare de personae care si-a mutat domicilul in Slanic il reprezinta expansiunea exploatarii saline, in aceea perioada exploatarea

miniera era in amploare. Numarul persoanelor scade pana 1992 (38), din 1992 la 2002 se observa o crestere semnificativa ajungandu-se la 65 de persoane in 2002 datorita dezoltarii orasului ca statiune turistica. Din 2001 catre 2002 numarul scade datorita crizei economice care a afectat performanta principalei atractie economice a Slanicului exploatarea salina, astfel numarul de persoane sosite scade.

Bilantul Migratoriu

1966 1977 1992 2002 2011

-100

-80

-60

-40

-20

0

20

40

27

-39

-87

-51-59

Bilantul Migratoriu

Bilantul Migratoriu

Reprezinta diferenta dintre numarul sosirilor si numarul plecarilor astfel cea mai mare valoarea a sa, s-a inregistrat in 1966 (27), atunci cand Slanicul era un centru economic important in zona, astfel persoanele dornice sa munceasca se mutau in oras, apoi urmeaza declinul cand se atinge valoarea ce mai mica -87 (1992), regimul comuniste cedeaza si populatia isi muta atentia catre alte ramuri economice care nu se gasesc in oras, apoi observam o crestere a acestei valori spre anul 2002 cand Slanicul se dezvolta din punct de vedere economic, prin turism, apoi urmeaza din nou o scadere datorata crizei economice 2011(-59).

Piramida sexelor

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

268276

308301

354207

290308

218158

254288

244162

7997

6025

000000000000000000

000000000000000000

-237-306

-314-262

-350-277

-301-291

-179-191

-289-317

-282-197

-129-142

-100-54

Piramida sexelor 1990Series4 Series3 Series2 Series1

In anul 1990 ca populatie pe grupe de varsta si sex predomina atat populatia feminina cat si masculine, scade imbatranirea populatiei. Populatia de ambele sexe este in crestere pana intre anii 5 si 30 de ani. Populatia masculina de varsta de peste 49 de ani este in scadere datorita muncii grele suferite in exlpoatarea sari.

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400

Piramida pe grupe de varsta si sex in anul 1995

Populatia femininaPopulatia masculina

Scade populatia cu varste cuprinse intre 0-4 ani datorita scaderii fertilitatii la femei, apar metodele de contraceptive. Tinerii cu varste cuprinse intre 20 si 55 de ani scad treptat datorita migratiei catre zone mai bine dezvoltate economic. Iar persoanele cu varste cuprinse intre 70 si peste 80 de ani, scade mai ales in randul populatiei masculine, datorita sistemului medical slab dezvoltat.

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400

Piramida pe grupe de varsta si sex in anul 2000

Populatie femininaPopulatia masculina

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400

Piramida pe grupe de varsta si sex in anul 2005

Populatia femininaPopulatia masculina

In anul 2005 scade numarul populatiei feminine cu varste cuprinse intre 20 si 60 de ani, in detrimental populatiei masculine. Iar cele cu varste cuprinse intre 70 si peste 80 de ani creste in favoarea populatiei masculine.

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400

Piramida pe grupe de varsta si sex in anul 2011

Populatie femininaPopulatie masculina

In anul 2011 populatia feminine este crescuta fata de populatia masculina. Populatia tanara cuprinsa intre 0 si 20 de ani este in continuare scazuta , la fel si populatia varstnica.

5. Presiunea umana asupra teritoriului

Densitatea Generala Populatiei

1995 2000 2005 2009

299.557032115172

279.512735326689

263.418235511258

256.847545219639 258.213362864526

Densitatea populatieDensitatea populatie

Reprezinta raportul dintre suprafata si numarul populatiei astfel cea mai mare valoare o inregistram in 1995 atunci cand orasul prospera din punct de vedere economic; acest numar scade datorita numarul de persoane care parasesc orasul de dupa anii 2000 cand economia Slanicului este afectata, astfel multe persoane o sa plece in alte zone cu un potential mai bun economic sau in afara tarii in vederea cautarii unui loc de munca mai bine platit.

1990 1995 2000 2005 20110

50

100

150

200

250

300

350

densitatea neta

d. neta

Axis Title

Densitatea neta repezinta raportul dintre populatia totala a anului respectiv si suprafata agricola a localitatii. Dupa cum se observa in graficul de mai sus densiataea neta scade din anul 1990 pana in 2011 datorita faptului ca nu se mai lucreaza pamantul, localnicii au ales sa plece din localitate spre alte orase.

1990 1995 2000 2005 20110

4000

8000

12000

16000

20000

Densitatea fiziologica

d. fiziologica

6. Structuri si comportamente demograficeStructura etnica a populatiei

romanii97%

maghiarii0%

rromi3%

germani0%

greci0%

Structura etnica a populatiei

romanii maghiarii rromi germani greci

Ca structura etnica a populatiei observam ca majoritate romani cu 97% si ca minoritate de 3% rromi.

Indicele de imbatranire

1990 1995 2000 2005 20110

0.5

1

1.5

2

2.5

0.919251023990638

1.35371517027864

1.71877979027645

2.142857142857142.28396739130435

indicele de Inbatranire

Reprezinta parametrul ce indica gradul de inbatranire al unei populatiei astfel cea mai mica valoarea se inregistreaza in 1990 atunci cand orasul era la un nivel economic dezvoltat, insa dupa se observa o marire a acestei valori ceea ce indica o scaderere a numarului persoanelor tinere acest fenomen poate fi explicat prin aparitia democratiei de dupa 1990 astfel tineretul a migrat catre zone mai dezvoltate.

Potentialul demografic

1990 1995 2000 2005 2011238

240

242

244

246

248

250

252

254

256

258

254.096385542169

252.356358941252

247.410894418292

244.48951994591

256.651376146789

Potentialul demografi c

Potentialul demografic

Potentialul demografic arata raportul dintre populatia feminina de varsta fertile (15-49 ani) si populatia feminina totala. Dupa cum se observa in graficul de mai sus din anul 1990 pana in anul 2005 se inregistreaza o scadere semnificativa in randul potentialului demografic datorita cresterii numarului de avorturi si a emanciparii femeilor in randul contraceptiei si a modernizarii sistemului sanitar.

Indicele de feminitate

1990 1995 2000 2005 201137.5

38

38.5

39

39.5

40

40.5

41

41.5

39.355144618302439.626502941929

40.418592008698

40.9015486725663

38.9633601429849

Indicele Feminitatea Indicele Femini-tatea

Indicele de feminitate arata raportul dintre opulatia feminine si populatia masculine. Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, din anul 1990 pana in 2005 se inregistreaza o

crestere de peste 1%. Iar din anul 2005 pana in anul 2011 se inregistreaza o scadere de 2% datorita miscarii migratore in alte state si in alte orase datorita studiilor sau a locurilor de munca oferite.

Raportul de dependenta demografica

1990 1995 2000 2005 2011205

210

215

220

225

230

235

240

Raportul de dependenta demografica

Raportul de dependenta demografica

Reprezinta raportul dintre populatia intre 0-14 ani si populatia de 60 de ani si peste, si populatia intre 15-59 de ani. In graficul de mai jos este reprezentat raportul de dependent demografica a localitatii Slanic. Dupa cum se observa acesta scade treptat pana in anul 2000 dupa aceea sufera o scadere drastica datorita nivelului de trai scazut si a crizei economice, pna ain anul 2005. Dupa acest an (2005), incepe sa creasca ajungand in 2011 la peste 220, datorita ineperii exportarii sari din ce in ce mai mult.

Indicele de reinnoire a fortei de munca

1995 2000 2005 20110

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

Indicele de reinoire a fortei de munca

Indicele fortei de munca

Axis Title

Indicele de reinoire a fortei de munca arata raportul intre populatia cuprinsa intre 15 si 29 de ani si populatia cuprinsa intre 30 si 44 de ani. In orasul slanic arata ca din anul 1995 pana in anul 2011 se inregistreaza o scadere intre 0,8 si 0,4 %, datorita numarului mare de persoane varstnice sau de varsta pensionarii crescut, mai ales ca persoanle ce lucreaza la salina din Slanic ies la pensie de la varsta de 55 de ani.