SLANIC MOLDOVA.pdf

8/16/2019 SLANIC MOLDOVA.pdf

1/49

1

INTRODUCERE

Turismul balnear sau curele balneomedicale sunt considerate a fi forme speciale aleturismului, practicate de aceia care vor să rezolve o problemă de sănătate sau de ceicare doresc să prevină anumite boli. Țara noastră este unul dintre statele care au celemai bogate, dar și cele mai variate posibilități pentru turiştii care fac parte din aceastănișă, iar zonele ce pot oferi cadrul special pentru turismul balnear au un potențial ridicatpentru o dezvoltare economică semnificativă în acest sens.

Fie că vorbim despre apele minerale și termominerale, lacurile terapeutice, nămolurile,emanațiile de gaze terapeutice, salinele sau plantele medicinale, fiecare stațiune, careoferă vizitatorilor astfel de posibilități, poate fi catalogată ca fiind o zonă perfectă pentrudezvoltarea turismului balnear.

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celor carevor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şispirituală.

Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şieconomice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale,spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot maiprofundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o facturăcomplexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omuluimodern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei.

Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează pe unpotenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrieprintre ţările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem şansa ca 1/3 din ape letermale şi minerale de pe continent să se găsească în ţara noastră.

Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectivregăsirea în aceaşi staţiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă desubstanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice şi de existenţa în Româniaa tuturor tipurilor de substanţe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă aprofilurilor de tratament balnear


2/49

2

CAPITOLUL I STUDIU NOȚIUNILOR DE SPECILITATE PRIVINDCARACTERISTICI ALE TURISMULUI BALNEAR

1.1. PREZENTARE GENERALA

Turismul balnear reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice românești,datorită particularităților sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali carepot fi utilizați pentru întreagă gamă a profilurilor de tratament balnear.

Acesta reprezintă una dintre formele de circulație turistică cele mai constante, cu oclientelă relativ stabilă, care se poate constitui într -o sursă majoră de venituri, mai alespentru țara noastră, unul dintre statele cele mai bogate în resurse balneocl imaterice dinEuropa. Turismul de tratament este o formă specifică a turismului de odihnă, care îngeneral a luat amploare atât ca urmare a dorinței de a preveni și trata anumite afecțiuni,cât și creșterii surmenajului și a bolilor profesionale determinate de ritmul vieții moderne.Din această cauză el este legat mai mult de anumite stațiuni cunoscute pentru factorinaturali de cură precum climatul, apele minerale, nămolurile și gazele terapeutice(mofetele), lacurile cu proprietăți terapeutice, apele destinate îmbutelierii etc.

Turismul de tratament este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat o mareamploare, nu atât ca urmare a dorinţei de a preveni anumite imbolnăviri, cât mai alescreşterii surmenajului şi a bolilor profesionale determinate de ritmul vieţii moderne. Dinaceastă cauză el este legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru proprietăţilelor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, mofete, etc. situate intr -

un climat de cruţare. Este şi motivul pentru care el reprezintă una dintre formele decirculaţie turistică cele mai constante, cu o clientelă relativ stabilă, care contribuie laridicarea coeficienţilor de utilizare a capacităţii de cazare şi la realizarea unor încasărimedii sporite pe zi / turist.

Turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potențialpermanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil și independent de condițiileatmosferice. Deși turismul balnear poate fi practicat continuu, independent de sezon,specifică pentru majoritatea stațiunilor este limitarea sezonului la perioada aprilie-decembrie.

Turiștii cărora li se adresează turismul balnear sunt în general persoane de vârsta atreia care vin în mod regulat la tratament în stațiunile balneare. Durata sejurului în cadrulacestei forme de turism este ridicată, cuprinsă între 12 și 18 zile.

Piață internă a turismului balnear este dependentă de prețuri, specialiștii considerândcă o creștere cu 20% a prețurilor poate duce la o scădere cu 40% a cererii. Aceasta sedatorează în parte sejurului mai lung în stațiunile balneare, ceea ce face ca turismulbalnear să fie relativ mai scump decât celelalte forme de turism. Existența pe piață abiletelor de tratament compensate pentru anumite categorii sociale, și a pachetelor


3/49

3

oferite de operatorii de turism contrabalansează însă acest dezavantaj, turismul balnearfiind practicat îndeosebi de categorii sociale cu venituri medii și scăzute. Dealtfel, întoate țările europene, cererea este puternic marcată de gradul de acoperire acheltuielilor legate direct de cură balneara, din bugetele asigurărilor sociale și desănătate.

Multitudinea de izvoare naturale, nomol și gaze cu proprietăți terapeutice din Româniaeste binecunoscută, România deținând aproximativ o treime din izvoarele mineralenaturale din Europa. Există 117 localități din România cu factori naturali terapeutici dincare 29 sunt desemnate stațiuni balnerare de importanță națională iar 32 drept stațiunide important locală.

Pe piața internă există trei oferte de produse balneoclimaterice principale: tratament,stimulare și întreținere – fitness. În prezent, accentul cade în special pe elementelemedicale și de convalescență, care creează o imagine asupra stațiunilor balneare dreptlocuri de odihnă și tratament pentru bolnavi și vârstnici.

În prezent există circa 400 unități de cazare înregistrate în stațiunile balneare, careoferă aprox. 40.000 locuri de cazare (15% din totalul locurilor de cazare din România).

1.2. EVOLUTIA TURISMULUI BALNEAR

Încă din antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seamă în arsenalulterapeutic atât al medicinelor "savante", cât și a celor tradiționale.

Scurgerea vremurilor și progresul tehnologic din domeniul științelor medicale nu aureușit să diminueze însemnătatea balneoterapiei. Chiar acest mod de tratament s -aperfecționat, s-a nuanțat cu indicații și contraindicații precise, s-a îmbogățit cu procedurinoi și și-a câștigat o fundamentare științifică.

Paralel cu această, numărul stațiunilor balneare și al izvoarelor de ape minerale acrescut, iar instalațiile balneare s-au perfecționat. Semnificativ este faptul că în jurul lors-a structurat o adevărată industrie hotelieră și ca localități rurale necunoscute s -autransformat în stațiuni de balneoterapie, elegante, în cadrul cărora toată recuzitaturistică și-a găsit o amplă posibilitate de dezvoltare.

Apele minerale și nămolurile terapeutice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri.Primele aplicații practice, terapeutice, mai mult întâmplătoare s-au extins repede, astfelcă la vechii greci și la romani, apele minerale și mai ales cele termale, erau binecunoscute ca puncte de apariție și calități medicale. Mărturie stau scrierile lui Herodot,părintele istoriei și al balneologiei, care a fixa t acum 2.500 ani durata tratamentuluibalnear la 21 zile, părere menținută peste veacuri în mentalitatea publicului și amedicilor.


4/49

4

Grecii și mai ales romanii au știut să valorifice apele minerale, deoarece timp de peste600 de ani, după cum arată Plinius, ei nu au folosit alt medicament în tratarea bolilorreumatismale decât băile. De altfel, ruine ale lucrărilor de captare a izvoarelor minerale,inscripții în piatră prin care cei vindecați mulțumeau zeilor pentru binefacerile apelor se

întâlnesc peste tot în fostul Imperiu Român. Sunt cunoscute modul de cercetare și

lucrările de captare efectuate de români pentru captarea apei curative în Franța,Germania, Austria și mai ales în Italia. Din vremea romanilor datează începutul celor maimulte stațiuni balneare din Europa.

După căderea Imperiului Roman sursele de ape minerale au fost folosite în continuare în aceleași scopuri curative de către localnici, însă vechile captări s-au deteriorat,conducând în final la reducerea posibilităților de utilizare și chiar la pierderea surselor deapă prin inmlastinire. Acest "dezinteres" manifestat în Evul Mediu s-a datorat a douăcauze importante: stațiunile balneare au devenit locul de răspândire al epidemiilor ce aunimicit populații în acel timp; sub pretextul imoralității, biserica interzicea î n generaltratamentul balnear.

Cu toate superstițiile care au dominat Evul Mediu, oamenii au făcut observații privindeficiența apelor minerale, pe care le-au notat și le-au transmis din generație îngenerație. Datele acumulate au determinat o nouă perioadă de înflorire a stațiunilorbalneare în secolele XVI-XVII .

Încă din timpul Renașterii și al barocului, curele balneare au căpătat o conotațiemodernă, iar începând cu secolul XIX aceste cure s-au integrat în viață de toate zilele,nu numai sub aspectul lor medical, ci și sub cel social. Acum se fac analize chimicepentru apele minerale, se fac observații analitice privind indicațiile și contraindicațiilecurei balneare, hidroterapia căpătând o bază științifică.

Astăzi balneoterapia sau mai cuprinzător balneoclimatologia a devenit o specialitatemedicală de seamă implicată în procesul de ameliorare a sănătății publice, cu posibilitățiprofilactice și recuperatorii, dar și o ramură a turismului cu un rol important în economianațională.

Majoritatea factorilor de cură, îndeosebi apele minerale au fost folosite pentrutratamente balneare cu aproape două milenii în urmă. Astfel, romanii după ce au cuceritDacia au descoperit și întrebuințat în scop terapeutic apele minerale și termale de laBăile Herculane, construind aici stabilimente de cură balneara, băi publice care se mainumeau și Ad aquas Herculi sacras sau Thermae Herculis. Asemenea stabilimente ale

romanilor se găsesc și la Băile Geoagiu, Băile Călan, Ocna Sibiului, God, Buzias,Călimănești, Căciulata multe dintre ele fiind confirmate de dovezile arheologice găsite înaceste locuri.

Despre o exploatare balneară organizată a factorilor naturali de cură din țara noastrăse poate vorbi numai începând din secolul XVII când se redescoperă o serie de izvoareminerale folosite anterior, dar se și descoperă altele noi, se fac cercetări și se testeazăapele minerale, se recunoaște efectul tămăduitor al acestora și se construiesc așezărirudimentare care vor stă la bază construirii viitoarelor stațiuni balneare din secolul XIX.


5/49

5

În acest timp apăr localități balneare că Bazna, Borsec, Olănești, Sancraieni, SaruDornei, Vâlcele, Zizin, iar în stațiunile mai vechi că Herculane, Băile Felix, Geoagiu Baise continuă exploatarea resur selor balneare. Începând cu secolul XIX are loc odezvoltare a activității balneare la noi în țara. În acest timp se captează majoritateasurselor de ape minerale, se pun bazele științifice ale exploatării apelor (cercetări

balneare, analize fizico-chimice, cercetări hidrologice etc.). Se începe amenajarea șiconstruirea unor stațiuni balneare că: Cozia, Călimănești, Govora, Baltatesti, Strungă,Oglinzi, Borsec, Buzias, Moneasa, Malnas, Sangiorz Băi, Lipova, Tușnad, Tinca etc.

Alte stațiuni mai vechi se modernizează și se dezvoltă.

De asemenea tot în această perioadă se pun bazele exploatării nămolului terapeutic șia lacurilor sărate din câmpie și de pe litoral (Lacul Sărat, Balta Albă, Techirghiol).Nămolul va fi introdus în tratamentul balnear și la Bazna, Slănic și Sacelu-God. În timpulprimului război mondial marea majoritate dintre stațiuni au fost degradate sau distruse,dar mai ales cele din Carpații Orientali, Moldova și Muntenia dar și din Munții Apuseni,Slănic Moldova, Tușnad, Zizin, Vatră Dornei, Sovată, Borsec, Olănești, SărataMonteoru, Moneasa etc.

Reconstruirea acestor stațiuni s-a realizat sub egidă Societății de hidrologie șiclimatologie medicală care a fost reînființata în 1932, acțiune ce a cuprins stațiuni cutradiție în turismul balnear-Băile Herculane, Băile Govora, Techirghiol, Sovată, VatraDornei, Amara, Băile Olănești, Băile Tușnad, Pucioasa, Lacu Sărat.

În cadrul acestei activități de reorganizare și dezvoltare a stațiunilor balneare, înperioada 1926-1928 existau circa 80 de stațiuni balneare, în multe dintre eleefectuându-se între 80 mii și 180 mii de băi anual. Activitatea de îmbuteliere a apei sedesfășura în anii interbelici în 26 de unități de diverse capacități.

În prezent România dispune de 160 de stațiuni și localități balneare cu factori naturalide cură dintre care 60 de stațiuni de importanță generală și locală iar 18 dintre ele aufost promovate în circuitul turistic internațional. În multe dintre ele s -a modernizat bazăde cazare, s-au construit hoteluri de cură și complexe sanatoriale moderne, în careserviciile de cazare, masă, diagnostic și tratament sunt oferite în cadrul aceleași clădiri,așa cum se practică în stațiunile balneoclimaterice de interes mondial cum sunt: BăileHerculane, Băile Felix, Sovată, Băile Tușnad, Covasna, Călimănești-Căciulata,Mangalia, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Eforie, Govora, Olănești, Buzias. În bazele detratament construite an fost create condiții optime a utilizării pe larg a factorilor naturalide cură, pe baze științifice. Alături de procedurele naturale sau fizioterapie se utilizeazăși o largă paletă de procedure terapeutice care folosesc factori fizici. Bazele detratament dispun astfel de compartimente specializate dotate cu aparatură și instalațiimoderne.

1.3. PARTICULARITATI ALE TURISMULUI BALNEAR


6/49

6

Important factor multiplicator al dezvoltării economiei turismului, turismul balnear îndeplineşte 2 funcţii majore. Prima este funcţia socială, de prevenire a îmbolnăvirilor şiiniţierea turiştilor pentru recunoaşterea unor simptoame de îmbolnăvire premature saude agravare a stării lor de sănătate. Privit din perspectiva funcţiei economice pe care o

îndeplineşte, turismul balnear determină creşterea gradului de ocupare a capacităţii de

cazare, concomitent cu reducerea indicelui de sezonalitate din staţiuni, consecinţă aelasticităţii reduse a cererii pentru turismul balnear în raport cu sezonul.

O caracteristică importantă a turismului balnear, este motivaţia călătoriei. Aria deacţiune a turismului balnear este foarte largă, aceasta vizând: curele profilactice care seadresează atât persoanelor sănătoase, cât şi aparent sănătoase cu factori predispozanţispre îmbolnăvire; curele terapeutice folosite pentru a trata, cu ajutorul factorilor naturali,o gamă variată de afecţiuni; curele recuperatorii utilizate în cazul unor forme şi stadii deboală care generează incapacitate de muncă, deficit funcţional.

Turismul balnear valorifică în mod complet resursele naturale şi factorii naturali de cură

de care dispune o ţară sau o zonă. O altă particularitate a turismului balnear estegenerată de larga răspândire în teritoriu a factorilor naturali, ceea ce face ca turismulbalnear să poată fi practicat în orice zonă. Desfăşurarea în bune condiţii a activităţi i deturism balnear presupune o bază materială specifică, cu tehnică medicală, pavilioane,policlinici balneare şi prezenţa unorcadre medicale de specialitate, kinetoterapeuţi,asistenţi, particularitate definitorie a turismuluibalnear.

În cazul turismului balnear aceasta este îngrijirea sănătăţii (tratamentul) care serealizează zilnic, conform unui program bine stabilit, utilizându-se o gamă variată de

factori şi aplicându-se o diversitate de proceduri. Aria de acţiune a turismului balneareste foarte largă, aceasta vizând:

• curele profilactice care, spre deosebire de celelalte tipuri de tratament au oarie de cuprindere mult mai largă, pentru că se adresează persoanelor sănătoaseşi aparent sănătoase cu factori predispozanţi spre îmbolnăvire, provenind dinmediul intern sau extern. La acestea se adaugă faptul că obiceiurile de viaţă,proasta gestiune a timpului de odihnă, igiena alimentară necorespunzătoare,manifestate tot mai pregnant în ultimile decenii, accentuează necesitateadezvoltării acestei laturi; • curele terapeutice folosite pentru a trata, cu ajutorul factorilor naturali, o

gamă variată de afecţiuni şi anume: afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiunirespiratorii, digestive, ginecologice, renale, hepato-biliare, cardiovasculare,dermatologice, ale sistemului nervos ş.a.; • curele recuperatorii utilizate în cazul unor forme şi stadii de boală care

generează incapacitate de muncă, deficit funcţional şi cu potenţial invalidant(arterita, ateroscleroza periferică, afecţiuni ale aparatului locomotor şi de naturăreumatismală).


7/49

7

Dintre multiplele forme de turism ce pot fi practicate, turismul balnear este cel maivaloros, pentru că valorifică în mod complet resursele naturale şi factorii naturali de curăde care dispune o ţară sau o zonă. Totodată turismul balnear se bazează pe unpotenţial permanent, de mare complexitate, care este practic inepuizabil, valorificareaacestuia fiind independentă de condiţiile atmosferice.. Această particularitate generează

şi o altă caracteristică a turismului balnear şi anume faptul că nu prezintă concentrărisezoniere semnificative, fiind singura formă de turism care se bazează pe un potenţialpermanent de mare complexitate.

În practică se înregistrează concentrări mai mari ale cererii pe perioada verii din cauzacondiţiilor atmosferice favorabile, care determină şi planificarea concediilor cu prioritate

în acest sezon. Atunci când motivaţia practicării turismului balnear este îngrijireasănătăţii, durata sejurului este mare. Această particularitate a turismului balnear constă

în faptul că în funcţie de recomandarea medicului cura este un multiplu de 7 zile putândajunge însă, la 18-21 zile.

Posibilitatea realizării curei balneare pe tot timpul anului, dar şi durata mare a sejurului,au determinat dezvoltarea staţiunilor balneare prin apariţia a numeroase şi variateactivităţi de producţie, comerciale şi servicii specifice aşezărilor umane care au atras şicrearea unor funcţii urbane. În prezent specialiştii apreciază că aproximativ 60% dinstaţiunile balneare au devenit oraşe, în adevăratul sens al cuvântului, asigurareaechilibrului între funcţiile urbane şi turistice ale acestora necesitând un proces atent degestionare a teritoriului.

O altă particularitate a turismului balnear este generată de larga răspândire în teritoriua factorilor naturali, ceea ce face ca turismul balnear să poată fi practicat în orice zonă.

În zonele montane, unde predominante sunt apele minerale, bioclimatul şi uneori gazele

terapeutice, în zonele de dealuri şi podiş unde se întâlnesc mai ales apele minerale şibioclimatul salin şi nămolurile terapeutice, precum şi în zonele de litoral unde bioclimatulmarin, nămolurile terapeutice, marea, soarele, nisipul şi ionizarea sunt principalii factoride cură, turismul balnear este prezent

Amplasarea şi amenajarea staţiunilor balneare - condiţionate de prezenţa surselor desubstanţe minerale terapeutice – aduce şi îmbunatăţirea cadrului natural prinamenajarea unor parcuri şi grădini pe suprafeţe care pot ajunge până la sute de hectare(Vichy-Franţa) sau plantându-se păduri pentru a crea climatul sedativ de destindere şirecreere necesar într-o staţiune balneară. Aceasta reprezintă o altă particularitate aturismului balnear.

Desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de turism balnear presupune o bază materialăspecifică, cu tehnică medicală, pavilioane, policlinici balneare, instalaţii diverse şiprezenţa unor cadre medicale de specialitate, medici specializaţi în medicină fizică şirecuperare medicală, kinetoterapeuţi, asistenţi etc., particularitate definitorie a turismuluibalnear.

Având în vedere specificul activităţilor de tratament si condiţia fragilă a turiştilor pentrucare contactul cu atmosfera în perioada rece ar putea fi fatal, amenajarea unităţilor se


8/49

8

face în general după principiul preluat din comerţ „totul sub acelaşi acoperiş”, conformcăruia baza materială de cazare, alimentaţie, tratament si agrement sunt situate înaceeaşi incintă.

Şi în ceea ce priveşte clientela turismului balnear se pot identifica o serie de

particularităţi. Dacă până acum10-20 de ani predominau copiii cu vârste de până la 10ani, cu probleme de sănătate, sau persoane cu vârsta de peste 60 de ani, în prezent,

atât din cauza ratei mari a afecţiunilor cu caracter de uzură, cât şi accentului care sepune pe latura profilactică a tratamentelor, precum şi datorită diversificării oferteistaţiunilor prin aşa- numitele „cure de punere în formă”(fitness), segmentele de turişti s-au diversificat.

Diversificarea produselor pe care le oferă staţiunile ba lneare face ca aria deadresabilitate a acestora să fie foarte mare. Produsele de tipul „punere în formă”(fitness), talasoterapie fiind destinate turiştilor cu venituri mari, în timp ce produselebalneare tradiţionale sunt destinate segmentelor de turişti cu venituri mai mici, pentru că

în acest caz o parte din cheltuielile medicale sunt suportate de către asigurările desănătate.

1.4. FUNCTIILE TURISMULUI BALNEAR

Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin creșterea rezistențeigenerale a organismului după tratament. Statisticile întocmite în numeroase țări auevidențiat faptul că membrii populației active care au efectuat cure balneare în timpulconcediilor de odihnă pe o perioadă de mai mulți ani, au înregistrat ulterior un numărredus de zile de incapacitate de muncă și un număr redus de consultații medicale.

Deși rolul profilactic al turismului balnear ar putea fi semnificativ, în România, turismulbalnear poate fi considerat un turism preponderant recuperator, adresându-se în specialturiștilor care vin în mod declarat și organizat în stațiuni pentru a -și îngrijii și ameliorasănătatea, pentru recuperarea anumite funcțiuni organice afectate de stări anterioare deboală sau traumatisme. În țările în care ofertă este redusă și în care, datorită absențeiunei game lărgi de factori naturali de cură, există un număr limitat de stațiuni sau centrebalneare (ex. Belgia cu 5 centre), s-au dezvoltat metodologii alternative, de tipulcentrelor de talazoterapie sau al celor de fitness și remise en forme (repunere în formă),cure antistres etc. Turismul balnear românesc este extrem de deficitar din punctul devedere al dezvoltării unor astfel de linii de tratament alternative, care ar putea lărgiadresabilitatea acestei forme de turism pe piață turistică internă.

Funcția balneoclimaterica a turismului balnear se completează cu cea recreativă.Excursiile în regiune, cu o pondere tot mai însemnată, conferă stațiunilor și o funcțieturistică cu caracter specific. În acest sens pe lângă fiecare stațiune se conturează oarie imediată de interes turistic și o arie apropiată, această din urmă formată dincelelalte stațiuni și alte obiective turistice.


9/49

9

Una din constrângerile majore puse în față solicitantului de cură balneara de astăzi dinEuropa, puter nic resimțita și în România, este reprezentată de capacitatea stațiunilorbalneare de a răspunde la o dublă nevoie a acestuia: a primi îngrijiri medicale adecvateși a fi tratat că turist.

1.5. FACRORI NATURALI DE CURA BALNEARA

Turismul balnear este singura formă de turism din țara noastră care se bazează pe unpotențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrieprintre țările europene cu un fond balnear remarcabil. Această valoare este accentuatăde complexitatea factor ilor naturali, respectiv regăsirea în aceași stațiune a factorilorprincipali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, cu efectepolifactoriale benefice și de existența în România a tuturor tipurilor de substanțeminerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratamentbalneare.

Factorii balneari și climatici intervin atât în prevenirea îmbolnăvirii (profilaxie primară),cât și în prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, împiedicândevoluția acestora spre forme degenerative (profilaxie secundară).

Principalii factori naturali de cura balneara din Romania :

• Apa minerală

Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafaţa tării la diferiteadâncimi, având o largă gamă de proprietăţi fizico-chimice şi terapeutice în funcţie degeneza lor.

Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafaţă dintr -o sursănaturală sau aduse la zi prin foraje şi ale căror caracteristici fizico-chimice pot exercitaefecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

Apa minerala este o “substanta complexa” creata de laboratoarele ei subterane. Eareprezinta un adevarat produs ecologic cu efecte benefice pentru sanatate. O clasificarefizico-chimică a apelor minerale unanim acceptată pe plan internaţional nu există. ÎnRomânia se foloseşte o clasificare bazată pe proprietăţiile fizico-chimice ale apeiminerale. Colectiv de elaborare, Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a turismului şidiversificarea ofertei turistice româneşti, I.C.T., Ministerul Turismului, Bucureşti, 1995,pag.5. Astfel apa minerală din sântimbru-Băi este apă minerală sulforoasă.


10/49

10

Efectele terapeutice ale izvoarelor de ape minerale care reprezinta zestreahidrominerala a lantului vulcanic Calimani, Gurghiu- Harghita sunt cunoscute si au fostrecunoscute pe plan national si pe plan international. Ele sunt recomandate intratamentul bolilor cardio-vasculare, bolilor endocrine, dischinezii biliare, bolilordigestive, tulburari respiratorii, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica,

bolilor dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.O alta functie de maxima importanta a apelor minerale este lichidarea foamei de oxigen

la nivelul tesuturilor, ameliorind rezistenta organismului la boli.

Trebuie amintita si utilizarea apei minerale de catre cosmeticieni care se straduiesc saasigure hidratarea, hranirea si mineralizarea corespunzatoare a pielii si, pe aceastacale, a intregului organism.

• Apele termominerale

Prezenţa apelor geotermale şi termominerale pe teritoriul României este legată detectonică, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termică. Acestea nu sunt pure, cireprezintă diferite concentraţii minerale de săruri solubile, existând astfel ape termalebicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cu utilizări multiple în curaexternă şi se găsesc în staţiunile140: Băile Herculane, Călimăneşti, Căciulata, BăileFelix, Băile 1 Mai, Călacea şi Vaţa de Jos.

• Apa lacurilor terapeutice

România dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% auorigine naturală, iar 27% antropice. Prin calităţile farmacologice şi farmacodinamice ale

apelor lor, o bună parte din lacuri prezintă interes terapeutic deosebit141. Din punct devedere al genezei lacurile terapeutice se împart în trei categorii distincte: - lacuri deliman; - lacuri de câmpie; - lacuri din masivele de sare. Lacurile de liman au luatnaştere prin bararea gurii de vărsare a unei ape curgătoare cu un grind fluviatil saucordon mari.

Principalul lac de liman utilizat în scop terapeutic este lacul Techirghiol care are treiramificaţii, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu apă cloruro-magneziană-sulfurată, utilizată încură externă. Lacurile de câmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlău, Balta Amară ,Câmpeni, Movila Miresii, Ianca, Sărat-Brăila.

Toate aceste lacuri au compoziţie chimică variată alături de sărurile de natriu fiindprezenţi sulfaţii de magneziu şi calciu. Apele acestor lacuri sunt utile în cureleterapeutice externe. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slănic,Ocnele Mari, Cojocna.

Mineralizarea neomogenă a apelor lacurilor sărate şi gradul diferenţiat de încălzire,explică fenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic.


11/49

11

Toate aceste lacuri depun pe fundul lor nămoluri sapropelice care alături de calitateaterapeutică a apelor sporesc valoarea balneară a acestora şi gama de tratamentebalneare ce pot fi aplicate.

• Nămoluri şi turbe

Nămolurile reprezintă mâluri care conţin peste 10% substanţe organice, iar turba esteun depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, în condiţii deexces de umiditate anacrobiană. Există nămoluri sapropelice bogate în hidrosulfură defier coloidală (Amara, Lacul Sărat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) şi nămoluriminerale sulfuroase (Săcelu) sau nesulfuroase (Sângeorz Băi). Valoarea terapeutică anămolurilor este dată de temperatura, compoziţia chimică, acţiunea mecanică şi putereafarmacologică a acestora. Turbele prin fracţiunile organice şi minerale pot căpătavaloare terapeutică. Turbării se găsesc în zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia.Tratamente cu nămoluri şi turbe se practică în staţiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei,Băile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna.

• Gazele mofetice

Prin intermediul fisurilor din scoarţa terestră şi în urma escavării rocilor, ajung lasuprafaţă gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoarţei terestre

În ţara noastră, zona Harghita-Căliman este foarte bine cunoscută pentru emanaţiilegazoase numite mofete. Băile Tuşnad, Borsec, Balvanyos, Buziaş, Covasna suntstaţiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat în spaţiiamenajate. Solfatarele reprezintă emanaţii naturale de gaze unde gazul carbonicinclude şi hidrogen sulfurat. În judeţele Covasna şi Harghita există emanaţiicarbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice în Europa. La Turia, Şugaş Băi, Harghita

sunt prezente asemenea emanaţii şi utilizate în scop terapeutic.


12/49

12

CAPITOLUL II STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI BALNEAR ÎNROMÂNIA

2.1. OPOTRUNITATI SI LIMITE ALE DEZVOLTARI TURISMULUI BALNEAR

Definirea strategiilor adecvate turismului balnear din România, trebuie să porneascăde la o bună cunoaştere a potenţialului turistic balnear, a gradului actual de valorificare,precum şi a conjucturii economice, sociale şi politice care influenţează evoluţiaturismului românesc în general şi a celui balnear în particular.

Managementului strategic îi este specifică analiza mediului extern, pe de o parte,pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din cadrul acestuia şi a situaţiei interne,pe de altă parte, pentru a evalua capacitatea ei de a face faţă cu succes schimbărilor .

Din acest punct de vedere, un model util de analiză, ca bază a stabilirii strategiilor dedezvoltare, îl constituie matricea S.W.O.T. Acest model reuneşte o serie de informaţiiprivind starea actuală a pieţei turismului balnear, permiţând identificarea strategiiloradecvate. El include practic două componente şi anume:

♦ analiza internă a pieţei, scoţând în evidenţă punctele tari şi punctele slabe aleturismului balnear românesc;

♦ analiza mediului extern al pieţei, din care vor rezulta oportunităţile şi limiteledezvoltării turismului balnear.

Punctele forte şi slabe ale mediului intern, oportunităţile şi limitele mediului extern,vor fi analizate prin prisma următoarelor componente:

1.Punctele forte şi punctele slabe ale sistemelor incluzând:

• resursele turistice


13/49

13

• infrastructura de servicii turistice• întreprinderile şi alte instituţii turistice• produsele turistice• oferta complementară• cererea turistică

• politica de marketing2.Oportunităţile şi limitele mediului extern general, din punct de vedere: politic,

economic, socio-cultural, demografic, precum şi ale mediului specific pieţei turistice, înceea ce priveşte cererea turistică globală, concurenţa pe piaţa turismului balnear etc.

Analiza informaţiilor obţinute din diagnosticul turismului balnear al României într-oastfel de matrice este deosebit de oportună pentru a alege strategiile cele mai adecvatecare să exploateze punctele forte şi oportunităţile sau care să corecteze punctele slabe,ţinând cont de limitele existente.

O astfel de analiză va fi realizată la nivelul ofertei balneare actuale, din ea putându-sedesprinde apoi strategiile atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivelul staţiunilor dinturismul balnear.

Prin analiza diagnostic realizată, am identificat ca puncte forte ale turismului balnearromânesc următoarele:

• → România are avantajul major de a dispune de o mare bogăţie de factorinaturali de cură (ape minerale şi termominerale, emanaţii naturale şi gazeterapeutice, nămoluri şi locuri terapeutice), răspândiţi pe aproape întreagasuprafaţă, exploatabilă în tot cursul anului şi care acoperă toată gamaafecţiunilor tratabile prin cura balneară.

• → o particularitate importantă o reprezintă faptul că pe teritorii restrânse,uneori pe arealul unei singure staţiuni, se întâlnesc mai multe tipuri de apeminerale, asociate câteodată şi cu alţi factori - bioclimat adecvat, saline, ceea cepermite tratarea pacienţilor cu boli multiple (Slănic Moldova, Olăneşti); • → volumul şi cantitatea rezervelor de substanţe minerale balneare este

foarte mare, putând permite realizarea de noi staţiuni; • → eficacitatea de excepţie a unor tratamente cu ape minerale, în special

în afecţiuni sau situaţii în care chimioterapia sau alte medicaţii nu dau rezultate(alergii – Olăneşti, sterilitate - Sovata)• → puritatea factorilor de mediu şi calitatea cadrului natural, lipsit de surse

majore de poluare, ca ambianţă determinantă pentru zonele şi staţiunilebalneare, cu efect benefic complementar;• → menţinerea, în majoritatea staţiunilor balneare de interes internaţional,

a profilului tradiţional; • → constituirea ofertei de cazare balneară destinată turiştilor străini din

hoteluri de categorie medie, în special 2 stele;• → o bună accesibilitate către staţiunule balneare, din toate direcţiile,

datorită reţelelor de căi rutiere şi feroviare bine dezvoltate;


14/49

14

• → preţuri accesibile faţă de puterea de cumpărare a turiştilor străini, factorce poate influenţa decizia acestora de a petrece concediul într -o staţiunebalneară din România; • → existenţa unui personal pentru asigurarea serviciilor turistice şi

asistenţei medicale cu o bună pregătire profesională;

• → apropierea unor staţiuni balneare de zonele montane, ceea ce poatefavoriza amenajarea şi dezvoltarea unor staţiuni turistice cu profil complex; • → existenţa unui patrimoniu cultural şi religios de mare valoare în zonele

unde se practică turism balnear, mărturie a spiritualităţii româneşti, ceea cecontribuie la originalitatea ofertei noastre, în perspectiva integrării europene; • → experienţa specialiştilor în turism şi în tratament balnear în amenajarea

şi dezvoltarea staţiunilor balneare; • → cadrul instituţional adecvat de la nivel guvernamental până la nivelul

staţiunilor balneare şi societăţilor comerciale;

În ciuda acestor avantaje ale turismului balnear românesc există şi numeroase puncteslabe ce au împiedicat dezvoltarea acestei forme de turism, cum ar fi:

• privatizări nereuşite ce au generat neînţelegeri în cadrul fostelor întreprinderi de turism balnear;

• mari întârzieri în elaborarea cadrului legislativ necesar bunei funcţionări aacestei forme de turism;• management necorespunzător ce a generat degradarea sau chiar

închiderea unor structuri de primire şi baze de tratament;• lipsa resurselor financiare pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor

balneare;

•

lipsa condiţiilor avantajoase de acordare a creditelor pentru dezvoltareaturismului;• slabe acţiuni investiţionale în staţiunile balneare de interes internaţional;• lipsa unei infrastructuri corespunzătoare (telecomunicaţii, canalizare,

alimentare cu apă şi gaze, reţeaua de încălzire);• uzura fizică şi morală a structurilor de primire, alimentaţie şi tratament;• lipsa aparaturii moderne din cadrul bazelor de tratament;• severitatea accentuată a regimurilor dietetice, ca şi uniformitatea

meniurilor;• lipsa unui produs de înaltă calitate, cu accent pe tratamentul şi cazarea de

lux;

• inexistenţa unei specializări a ofertei balneare de interes internaţional,pentru copii şi sportivi;• asigurarea la un nivel scăzut a serviciilor de tratament, recreere şi de

divertisment; slaba dezvoltare a laturii profilactice a staţiunilor balnearedestinate turismului extern;• dezvoltarea insuficientă a activităţilor de agrement şi divertisment; • lipsa de preocupare pentru ameliorarea mediului ambiant prin întreţinerea

în cele mai bune condiţii a parcurilor balneare, asigurarea unei curăţenii


15/49

15

exemplare în incintă şi exterior, precum şi prin studierea şi realizarea unei esteticigenerale, de atracţie în staţiuni;• exploatarea intensivă, neraţională a substanţelor şi resurselor minerale

din staţiunile balneare care a condus la degradarea şi reducerea calităţii curativeale acestora (Sovata, Herculane, Borsec);

• utilizarea incompletă a factorilor de cură tradiţionali sau recent puşi înevidenţă, precum şi folosirea redusă a noilor produse medicale;

Punctele slabe privind activitatea de turism balnear în România, evidenţiate mai sus,ne arată unde trebuie intervenit pentru a valorifica la adevărata sa capacitate potenţialulstaţiunilor noastre balneare. Pentru a găsi soluţii acestor probleme, este însă necesar săţinem seama şi de oportunităţile şi limitele mediului extern.

Ca oportunităţi ale dezvoltării turismului balnear din România putem menţiona: ocreştere relativă a interesului pentru ţara noastră, în ultimii ani, pe toate planurile - maiales politic şi economic - din partea ţărilor europene, în special a celor puternic

dezvoltate, în perspectiva integrării europene, ceea ce poate contribui la o atragere maiimportantă a investiţiilor străine în turismul balnear românesc sau a unor finanţări dinexterior; o liberalizare mai accentuată a activităţii economice - promovată şi de actualaputere din România – ce a permis finalizarea procesului de privatizare, încurajarea şisusţinerea iniţiativelor particulare şi în turism; o previzibilă creştere a nivelului de trai înţara noastră, ca o premisă a sporirii cererii turistice potenţiale;

2.2. CONCEPȚIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI LA NIVE MACROECONOMIC

Produsul turistic balnear reprezintă, aşa cum am demonstrat în capitolele precedente,

o componentă foarte importantă a ofertei turistice a României, cu trăsături bine definiteşi cu unele caracteristici care îl diferenţiază de produsele similare din Europa sau dinlume. În ciuda existenţei a numeroase puncte slabe şi limite care ar putea încetinidezvoltarea turismului balnear, considerăm că există încă perspective de extindere aacestei forme de turism, de creştere a interesului turiştilor români şi străini pentruprodusele turistice balneare româneşti, odată cu îmbunătăţirea ofertei existente,dezvoltarea staţiunilor şi creşterea eforturilor de promovare.

Alinierea ofertei balneare româneşti la tendinţele ofertei şi cererii manifestate pentruaceastă formă de turism pe plan internaţional este o reală necesitate. De aceea,obiectivele, strategiile şi acţiunile concrete îndreptate spre dezvoltarea turismuluibalnear, atât la nivel macroeconomic, cât şi în plan teritorial, la nivelul staţiunilor, trebuiesă urmărească în permanenţă aceste tendinţe. Stabilirea strategiilor de dezvoltare astaţiunilor balneare trebuie să pornească de la o viziune integrativă a turismului balnearromânesc, concretizată într -o strategie globală de dezvoltare concepută la nivelnaţional. Astfel, eforturile administraţiilor turistice vor fi corelate şi îndreptate spreacelaşi obiectiv major: dezvoltarea turismului balnear în România, prin valorificareasuperioară a potenţialului turistic de excepţie pe care îl avem.


16/49

16

2.3.ROLUL PROMOVĂRII, CA ELEMENT AL MIXULUI DE MARKETING TURISTIC,IN DEZVOLTAREA TURISMULUI BALNEAR

Strategiile de promovare a turismului balnear reprezintă acea parte din strategiile

mixului de marketing turistic care are ca obiectiv principalele acţiuni promoţionale cevizează această formă de turism, fie prin strategiile de „atragere”, orientate spre cerere,fie de „împingere” axate pe ofertă. Procesul de promovare ca element al mixului demarketing turistic începe cu analiza şi formularea clară a obiectivelor promoţionale.

Acestea se referă la: identificarea audienţei ţintă, determinarea răspunsului căutat,selectarea şi formularea mesajelor desemnate să atingă scopul, selectarea mediuluipentru transmiterea efectivă a mesajelor la audienţa ţintă, alocarea bugetului pentrurealizarea şi transmiterea mesajelor Obiectivele promoţionale pot fi de consolidare,creare sau schimbare a atitudinilor şi comportamentului consumatorului de produseturistice. Promovarea produsului turistic se referă la căile de informare şi de convingereprin care clientela turistică este determinată să ia decizii de cumpărare.Principalelemijloace de comunicaţie pentru activitatea promoţională sunt: publicitatea, promovareavânzărilor, relaţiile publice şi vânzarea profesională, a căror combinare eficientăformează conţinutul mixului promoţional.


17/49

17

CAPITOLU III CERCETĂRI PRIVIND STAȚIUNEA SALNIC MOLDOVA3.1. PREZENTARE GENERALĂ

Staţiunea balneo-climaterică Slănic Moldova se numără printre cele mai importantestaţiuni de acest gen din ţară. În Regiunea Nord-Est, cele mai importante staţiunibalneo-climaterice sunt Vatra Dornei şi Slănic Moldova şi acestora alăturându-li-se şistaţiunile Durău, Bălţăteşti (Neamţ), Tg. Ocna şi Băile Nicolina (Iaşi), de o anvergură mairedusă. În imediată apropiere de Slănic.

Fig.1. Aspectu panoului informativ Slănic Moldova(8)


18/49

18

Slănic-Moldova este așezat în partea de sud-vest a județului Bacău, într -o micădepresiune, îngustă și lungă, mărginită de culmi înalte, pe valea râului Slănic de undeși-a luat și numele, rău care își trage izvorul de la 7 km de localitate, în muntele SandruMare (1.639 m).

Este situat la 26°37’ longitudine estică și 46°17’ latitudine nordică și 530 m altitudine.Localitatea a fost întemeiată și s-a dezvoltat datorită numeroaselor izvoare de apaminerală cu compoziții variate și valoroase, primind astfel statutul de stațiune balneoclimaterică.

Se învecinează cu comuna Dofteana la nord, comuna Oituz la sud, la vest cu județulCovasna și la nord, nord-est cu orașul Târgu Ocnă.

Suprafața totală a localității este de 11.595 hă dintre care numai pădurile ocupă osuprafața de 9.265 hă.

Pârâul Slănic străbate până la confluența lui cu Trotusul, pe o lungime de circa 25 km,

o regiune muntoasă, acoperită cu păduri.Este un pârau repede și zgomotos, alimentatde numeroase pâraie și pârâiașe care coboară o diferență de nivel de peste 500 m, dela izvoare până la confluența cu Trotusul. Până în aval de stațiune, are un curs torențialși o vale strâmtă. De aici, valea se mai lărgește și malurile abrupte scot la iveală, prinlocurile neacoperite de verdeață, păturile de gresie masivă.

La nord de stațiune, se ridica, cu pante puternice, muntele Pufu (936 m), care lasă în jurul sau o largă suprafața (850 m) de la care pleacă o culme slab ondulata, ZareaCheschesului, ce se lasă spre valea Dofteanei, iar spre nord -vest o altă culme, deaceeași înălțime, ce duce spre marile altitudini ale munților Sandru Mare și Nemira.

Tot pe partea stânga a văii Slanicului, de la vârful Pufu, peste pârâul cu același nume,se întinde Coama Cheschesului, un plai neted ce duce, prin două trepte, tot la mun teleSandru Mare, punctul de altitudine maximă a regiunii.

Pe partea dreaptă a văii Slanicului, în dreptul confluenței cu pârâul Pescarul, se ridicavârful Cernica (955 m). Pe aceeași parte, chiar lângă stațiune, se desfășoară o culmescurtă, cu vârful Cerbu (910 m), Păltinișul (1015 m) și plaiul neted al Dobrului (832 m).

În tot lungul văii Slanicului, urcușul spre munte este foarte anevoios, uneori chiarimposibil, pantele fiind accentuate, încât de multe ori este nevoie de un mare ocol alacestora, de către cei care vor să abordeze înălțimile maxime.

De la 600-700 m în sus, partea abruptă devine domoală, până la culmile înalte aleNemirei Mari (1649 m), care despart apele Slanicului de apele Dofteanei și de aleOituzului la sud.

3.2. GEOLOGIA


19/49

19

Întreaga vale a Slanicului este tăiată în depozite terțiare vechi. De la gură pârâului,până dincolo de stațiune, gresia de Kliwa sau Tisesti (formată din cimentarea nisipurilorde plaje marine ale mării care, în vremurile terțiare vechi, se află în necontenitaretragere) alternează cu sisturile disodilice, straturi subțiri, impregnate cu bogatesubstanțe organice, diverse săruri și alte elemente că sulful etc., în care se păstrează

urme de pești fosili, în special schelete și solzi. Bogate în substanþe bituminoase, ele auprovenit din maluri sapropelice de la þarmul mării, transformate prin presiunea și căldurala care au fost supuse, în condițiile mișcărilor din scoarța terestră. Ambele formațiiaparțin Oligocenului, bogat în izvoare saline și feruginoase.

Spre izvoarele Slanicului, întâlnim o altă formație mai veche, reprezentând, că vârstă,Eocenul: gresia de Uzu sau de Tărcau, în straturi groase și dure, alcătuind mai alesmasivul Sandru Mare.

Stațiunea Slănic Moldova este așezată în întregime pe șisturi disodilice. Apele ploilorși cele provenite din topirea zăpezilor de pe muntele Pufu și Piciorul Dobrului se scurg în

valea Slanicului circulând prin straturile de gresie și șisturi disodilice și aduc în disoluțieo mare varietate și bogăție de săruri. Ele se îmbogățesc în același timp cu bioxidul decarbon care emană prin crăpăturile scoarței, că o răsuflare îndepărtată a mofetelor dinzonă lanțului eruptiv al Carpaților Răsăriteni, dizolvând în mersul lor sărurile mineraleaflate în roci.

3.3. ISTORIC

Despre locurile acestea se pomenește prima data în hrisovul dat de Constantin CehanRacoviță la 1 ianuarie 1757, când întreagă vale a Slanicului „si cu tot dealul de unde sescoate sare” făcea parte din moșia singurului domn din epocă fanariotă, născu t dintr-ofamilie curat românească, la Racova (Vaslui) și care a ocupat în două rânduri scaunulMoldovei.

Simțindu-și apropierea sfârșitului, „spre pomenirea sufletului sau, a Doamnei Sultanăși a copiilor sai”, el dăruiește această moșie Epitropiei spitalului Sf. Spiridon din Iași,„fiindca pentru cheltuiala spitaliei este mare trebuință a se pune la cale vreun venit că săfie totdeauna stătător și nestrămutat, că să aibă săracii bolnavi cheltuiala lor ce se cadedupă oranduiala…”, spune el în acest hrisov.

Pe la 1801, moșia era ținută în arendă de serdarul Mihalache Spiridon, boier deseamă și slujitor al curții domnești, care era și cămăraș de ocnă, adică administrator, pesocoteală domnului, al salinelor de la Ocnă.

Scriitorul Wilhem de Kotzebue car e și-a petrecut vara anului 1885 la Slănic, a făcut,după cum singur spune, tot felul de cercetări, reușind să adune mărturii și să descrie încartea sa întâmplările pitorești care au dus la descoperirea primelor izvoare minerale dinValea Slanicului.


20/49

20

„Un vinator din cei cu adevărată patimă a vinatului, Serdarul Mihalachi Spiridon,camarasul ocnelor de la Tirgul-Ocnei, gonea în anul 1801 un cerb prin valea Slanicului,nelocuită de nici un suflet omenesc și acoperită cu o pădure seculara prin care abia -țiputeai face drum. De-a împușcat vinatul sau nu, puțin ne păsa; el căzu ostenit pe-ostîncă, la picioarele sale curgea vîjîind apa Slanicului. Deodată vede tisnind un izvor din

stîncă, apa lasă urmă gălbuie în calea sa cea scurtă pînă la rîu. Vinatorul gustă dintrinsacu luare-aminte, se întoarce peste cîteva minute cu o butelcă la locul descoperirii, pecare îl insemenaza prin ramuri de copaci; acum se află în stare de a-și supunedescoperirea prietenilor săi din Ocnă, spre a fi analisata. Prietenii recunosc că apa esteminerală și că în străinătate e întrebuințată spre tămăduirea boalelor.” Serdarul, sespune, nu-şi cruţã osteneala de a face încã o datã drumul cel grozav de greu; ia oameniicu dânsul, care curãţã locul împrejurul izvorului, şi pe când, pent ru întâia datã de la„facerea lumii” se aude rãsunând securea în aceastã sãlbãticie, mai descoperã un aldoilea izvor mineral alãturi de cel dintâi, dar deosebit de acesta la gust.

Mihalache Spiridon mai descoperă în anii 1804-1807 izvoarele nr. 3, 4 și 5 și …izbuti,prin tăierea pădurii și spargerea stâncilor să facă un fel de drum pe care oamenii erau înstare să meargă la izvoare cel puțin călăre.

În amintirea serdarului, izvorul nr. 1 din valea Slanicului purta multă vreme numele deizvorul „Mihail”. Vestea despre apele minerale din valea Slanicului se întinse cu iuțeala

în întreaga Moldova, și din toate părțile ar fi venit oameni care aveau nevoie detămăduire, dar drumul era lung și anevoios, așezări omenești nu se aflau prin părțilelocului, iar în pustietatea care domnea în această vale umblau încă, fără frică de om,

jivinele pădurii. Porcii mistreți mai intră în grădinile locuitorilor sau se aud lupii urlândnumai la vreo sută de păși, înspăimântând pe vizitatori, scria W. de Kotzebue.

Prin anul 1808, serdarul Spiridon ceru învoire domnitorului Scarlat Callimachi sastrămute pe valea Slanicului, în locul unde descoperise izvoarele, 12 familii de „rufetasi”,țărani care lucrau la ocnele de sare și pe care, în schimbul scutirii de biruri pe timp de 10ani, să-i oblige sa îngrijească izvoarele și pe cei veniți la cură.

Mihalache Spiridon înalță și o bisericuță în apropierea izvoarelor (1810), r idica în jurulei câteva odăi pentru găzduirea oaspeților și făcu și „feredeie” (băi) pentru bolnavi.

În 1812 vin la Slănic cei dintâi bolnavi „in număr de doi sau trei, care auziserăvorbindu-se despre izvoarele de tămăduire din Germania și știau să prețuiască folosuladus de apele minerale”, scrie Cleopatra Tăutu, în lucrarea Slănicul Moldovei, apărută

în 1934.Cu prilejul vizitei la Slănic, în 1816, a mitropolitului cărturar al Moldovei, Veniamin

Costache, se construiesc primele două case din bârne, în rariștea unde se tăiasepădurea. Numãrul vizitatorilor creştea. Prin 1820 erau la Slãnic vreo 40 de camerepentru bolnavi, fãcute de serdarul Mihãlucã.

În anul 1824, se acordă un privilegiu domnesc pentru înființarea băilor. În 1826, domnulIonita Sandu Sturză urcă numărul coloniștilor la 27, iar în 1836 Mihail Sturza crescu


21/49

21

numărul lor la 50, obligându-l pe serdar „sa deie încăperi fără plată de chirie pînă lanumărul de 30 bolnavi saraci…”, fapt pentru care serdarul obliga pe antreprenorul băilorsă construiască șase camere pentru bolnavii lipsiti de mijloace.

Tot în acest timp, de pe valea Oituzului și din împrejurimi, vin țărani care se așază pe

valea Slanicului, întemeind satul Cerdac și Satul Nou. În 1840, stațiunea apare pentru prima data pe harta țării, sub denumirea de Feredeiele

Slanicului.

În anul 1846 Adunarea Moldovei trece, prin donație, localul băilor împreună cupădurile din jur (800 de fălci), izvoarele minerale, băile și toate „acareturile” și„hrisovelitii”, Eforiei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, după dorința fostului ei proprietar,Constantin Cehan Racoviță, care o donase Epitropiei, cu mult înainte de sfârșitul vieții.

Această danie este întărită prin hrisovul domnesc dat de Grigore Ghica Vodă la 6noiembrie 1851.

Sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon, stațiunea ia un mare avânt. Se lucrează curâvnă la descoperirea de noi izvoare. În 1856, din însărcinarea Epitropiei, protomediculdr. Ludwig Steege întocmește, pe baza unor analize parțiale făcute în 1852 defarmaciștii Zotta și Abrahamfi și ajutați de chimiștii Schnnel și Th. Stenner, un studiucomplet al izvoarelor, pe care le compară cu apele unor vestite stațiuni europene:Setters, Gleichenberg, Krahnchen, Aix-la-Chapelle, St. Mărie, Vichy, Kissingen,Marienbad, Karlsbad, Kreuznach, Ems, Adelheid, Spa, Bruckenaud.

În 1881, apele izvoarelor nr. 1, nr. 3, acesta din urmă supranumit și „regele Slanicului”,și nr. 4 obțin medalia de argint la Expoziția internațională de balneologie de la Frankfurtpe Main, iar în 1833, la Expoziția din Viena, medalia de aur.

Renumele lor trecuse de hotarele țării. Faima de care se bucura acum stațiunea îiaduce tot mai mulți vizitatori. Cu toate că hrisovul domnesc prevedea că teritoriileproprietate a Eforiei spitalelor nu se pot înstrăina, în 1884 intră în vigoare o lege careprevedea că se putea vinde o parte din terenurile mărginașe la particulari, cu condiția căaceștia, în termen de trei ani de la cumpărare, sa construiască vile confortabile, dupăplanurile aprobate de conducerea Eforiei.

În 1887, începe sistematizarea stațiunii. Vechea așezare este strămutata în partea de jos a localității, iar în locul ei apăr noi construcții noi (1887-1912): hotelul „Racovita”,după numele domnitorului care a donat Eforiei Sf. Spiridon aceste locuri, clădire

monumentală, care îmbină în mod fericit stilul baroc cu elemente de veche arhitecturaromânească. Se mai construiesc următoarele hoteluri: „Zimbru”, „Puf”, „Cerbu”,„Nemira”, „Dobru”, „Central”.

Tot acum se construiesc un „Casino” cu sala de teatru, concert și bal, Sală de cură și„Inhalatorul” pentru care se aduc specialiști de la Munchen.

Pentru construcții se folosește piatră din carierele de pe valea Slanicului, iar ca meșterisunt angajați vestiții constructori-zidari italieni.


22/49

22

Pe locul ocupat până atunci de căsuțele primilor coloniști se amenajează un imensparc, cu alei frumoase, arbori ornamentali și diferiți arbuști, iar în apropierea parcului seamenajează o seră.

În același timp se fac și alte lucrări, că regularizarea cursului Slanicului și îndiguirea

lui, se construiesc poduri și podete peste apa pârâului care are un curs șerpuitor,creându-se posibilitatea de plimbări prin pădure și la Cascadă; se captează izvoarele,se întroduc cele mai moderne instalații de băi, inhalații și pulverizații, pentru care seaduc aparatură și specialiști străini, se construiește uzină electrică și o fântână cu apade băut.

Lipsă de căi de comunicație făcea anevoios accesul vizitatorilor în stațiune. Liniaferată Adjud – Târgu Ocnă a fost data în folosință abia în 1888. în 1890 se construieșteșoseaua Târgu Ocnă – Slănic Moldova și patru poduri de fier peste apa Slanicului.

Prezentate în continuare la diferite expoziții internaționale de balneologie, apeleizvoarelor din Slănic obțin numeroase alte distincții. La Expoziția cooperativă dinBucurești, în 1894, și la Expoziția universală din Paris, în 1900, primesc din nou medaliade aur. Slănic Moldova era o stațiune balneoclimaterică modernă pentru acele vremuri,care putea sta alături de stațiunile străine.

De atunci a fost supranumită „Perla a Moldovei”, renume care dăinuiește până în zilelenoastre.

Anii primului război mondial, 1916-1918, au prefăcut Slănicul Moldovei într -o ruină. Încă din primele luni, s-au dat lupte înverșunate în zonă stațiunii. Trupele austro-ungareși germane încercau să-și deschidă drum pe linia Târgu Ocnă – Adjud – Mărășești spreinimă Moldovei. Pentru a pune stăpânire pe Slănic Moldova, ele dădeau repetate atacuri

peste munții Cerbu și Pufu, tirul artileriei distrugând, unele după altele, frumoaselehoteluri și vile și instalațiile balneare.

După intrarea trupelor germane în stațiune, Comandamentul este cantonat la hotelulRacoviță.

La sfârșitul războiului, Slănicul este aproape distrus. Reconstrucția începe târziu. În1932, hotelul Racoviță era încă o ruină.

Cu mari eforturi stațiunea este refăcută doar parțial.

Abia după naționalizarea stațiunilor balneoclimaterice (1948), Slănic Moldova ia un

nou avânt. Se construiesc clădiri noi, se fac reparații capitale și reamenajări la vileleexistente. Stațiunea este racordată la sistemul energetic național. Sanatoriul med icalbalnear este dotat cu instalații moderne. Ia ființă o policlinică medicală balneară. Se

întreprind lucrări de modernizare și captare a izvoarelor minerale și se amenajează omofetă.

În grota salinei de la Târgu Ocnă, se pun bazele „Sanatoriului Salină-Târgu Ocna”,pentru tratarea afecțiunilor bronho-astmatice.


23/49

23

Se pune în funcțiune o linie de autobuze între stațiune și Târgu Ocnă.

În ultimele decenii ale secolului trecut se ridica în stațiune câteva construcții în stilmodern a căror frumusețe se desprinde din îmbinarea lor armonioasă cu celelalte clădiri,prin folosirea unor elemente arhitectonice potrivite stilului montan.

Slănic Moldova devine un centru modern de tratament hidromineral științific cucaracter permanent. Din anul 1974, Slănic Moldova a fost declarată stațiune de interesinternațional.

3.4. CLIMA

Datorită așezării sale într -o depresiune adâncă, pe versantul estic al CarpațilorRăsăriteni, care o deosebește de alte localități din zona de coline, Slănic Moldova areun climat de tranziție între climatul de dealuri și cel subalpin, cu veri nu prea călduroaseși ierni blânde. Orientarea de la sud-vest la nord-est a văii Slanicului și deschidereabazinului tocmai în locul unde s-a creat și dezvoltat staþiunea, fac că fundul văii să fieluminat și încălzit de razele soarelui mai multe ore pe zi, în special versantul estic almuntelui Pufu, care urcă până la o altitudine de 650 m.

Media anuală a temperaturii este de 7,1 °C. (Verile nu sunt prea călduroase. Cea maicaldă luna este iulie, cu o medie de + 17,8 °C; nopțile sunt, în general, răcoroase).

Trecerea de la vară la toamnă se face încet, aproape pe nesimțite. În octombrie ceruleste senin, cu soare blând; spre sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie,temperatura este variabilă și în general scăzută, ploile sunt reci și de lungă durată,

înregistrându-se multe zile cețoase.

Iernile sunt blânde; temperatura cea mai scăzută se înregistrează în luna ianuarie.

Presiunea atmosferică este în general redusă, media anuală fiind de 720 mm. În lunileaprilie-august presiunea atmosferică scade sub media anuală (718,1 mm), iar în lunileseptembrie-martie este mai ridicată, depășind media anuală (721,9 mm).

Nebulozitatea este redusă în lunile calde și crește ușor în lunile reci și de iarnă. În niciuna din lunile anului frecvența lunilor senine nu scade sub 10 zile lunar.

Precipitațiile atmosferice. În lunile mai-august cad ploi abundente (75 – 100 litri/ metrupătrat), iar în lunile septembrie-aprilie cantitatea lunară de apa provenită din precipitaþiieste de 25-50 l/ metru pătrat, luna septembrie fiind cea mai uscată. Ploile de vară suntde scurtă durată.


24/49

24

Vântul. Așezată într -o vale adâncă, cu versanți împăduriți, orientată de la sud-vest lanor-est, stațiunea este adăpostită de vânturi. Crivățul nu este resimțit niciodată. El esteoprit încă de departe de culmile înalte dinspre nord-est, respectiv Suru și Secătură.

Atmosferă este aproape în permanență liniștită, numai araeori bat vânturi slabe. Vântul

dominant suflă dinspre sud-vest; este briza montană de seară, care aduce răcoare înstațiune în timpul verii.

Aerul este pur, bogat în aerosoli rășinoși, în ioni negativi de oxigen datorită circulațieimaselor de aer ozonat. Vegetația este abundență și pădurea coboară până la margineastaþiunii.

Acest lucru conferă Slanicului-Moldova și caracterul de stațiune climaterică, oferindvizitatorilor posibilitate

a de cură de aer de o deosebită puritate.

3.5. FAUNA SI VEGETAȚIA

În regiunea văii Slanicului, deși înălțimea munților nu este așa de mare, datorită însăorientării crestelor, formei văilor și condițiilor climaterice, sunt eprezentate mai multeetaje de vegetație: păduri de fag, păduri de brad și pajiști subalpine.

O limită între pădurile de fag și pădurile de brad nu se poate stabili. Pe coastele însorite ori pe plaiuri, pădurile de fag se urcă până la 1000 m. La limită superioară aacestora, se ivesc arinii și mesteacănul alb.

Primăvară, pădurile de fag sunt pline de plante erbacee cu flori: brândușă deprimăvară (Crocus heuffelianus), ciubatica cucului (Primula veris), clopoței (Campanulapatula), garofițe (Dianthus), viorele (Scilla bifolia).

O plantă rară, cu flori alburii, care crește în regiune este Saxifraga cymbelaria, numită în popor „ochii soricelului”.

La marginea pădurilor crește lumânărică (Gențiană asclepiadea), pe coastă defrișata,zmeurisurile (Rubus idaeus), iar pe malurile pârâiașelor, alături de săgeată-apei(Sagittaria sagittifolia), sunt tufe de izmă (Mentha piperita).

În pădurile de conifere este atâta umbră, încât solul rămâne gol de vegetație ierboasa.

Esențele principale sunt bradul și molidul care îmbrăca înălțimile, mai ales de la 1100 mpână la 1400 m.

Sandru Mare (1639 m) și Nemira-Țigancă (1626) sunt punctele de maximă altitudine avăii Slanicului.

În pădurile din valea Slanicului, trăiesc viețuitoare specifice pădurilor de munte: urși(Ursus carpathicus), lupi (Canis lupus), vulpi (Vulpes vulpes), mistreți (Sus scrofa),veverițe (Sciurus vulgaris) s.a.


25/49

25

În locurile umede, pe văile pârâiașelor afluențe Slanicului, vieþuiesc vipere (Viperăberus), gușteri (Lacerta viridis) și șopârle de munte (Lacerta viviparia).

În apele repezi ale Slanicului trăiesc păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallusthymallus) și alte specii ale apelor repezi de munte.

3.6. PEISAJUL ANTROPIC

Arhitectura oraşului nu este unitară, la fel şi peisajul urban al localităţilor componenteale oraşului Slănic Moldova. În timp ce construcţiile din localitatea Slănic Moldova(staţiune) au un nivel de înălţime mediu, existând şi clădiri înalte (hoteluri) şi un aspectarhitectural deosebit, cele din localităţile Cerdac şi Cireşoaia sunt de acela mai multe oriconstrucţii în regim parter. De altfel, localităţile Cerdac şi Cireşoaia au un puternicaspect rural, datorită atât arhitecturii locuinţelor dar şi dependinţelor acestora, multedintre gospodării practicând agricultura şi zootehnia pentru consum propriu. În staţiune

se regăsesc mai multe stiluri arhitecturale reprezentative pentru mai multe perioadeistorice (începând cu sec. al XIX-lea) şi chiar pentr u zone diferite, conferind un aspectdistinct şi cochet zonei. O parte dintre acestea sunt chiar emblematice pentru staţiune,clădiri precum cea a Cazinoului sau a Pavilionului central Racoviţă apărând foarte des

în materialele de prezentare ale staţiunii. Clădirea Cazinoului datează din anul 1894 şi afost declarată monument istoric de interes naţional (categoria A). O serie de vile în carefuncţionează unităţi de cazare turistică şi instituţii, între care şi Primăria oraşului, suntincluse în lista monumentelor istorice de interes local (categoria B).

3.7. CĂI DE ACCES Din punct de vedere al distanțelor față de câteva principale municipii, Slănic Moldova

se afla la 86 km fața de municipiul Băcau, 210 km fața de municipiul Iași, 160 km față demunicipiul Brașov, 350 km față de Cluj, 330 km față de București.Deși nu se află la intersecția unor căi de comunicatie majore, are legaturi bune cu oricelocalitate din țară. D.N. 12 B, care tranzitează localitatea, face legatura cu ruta Onești-Tg.Ocna-Ciceu si D.N. 11A Onești-Adjud cu D.N. 2 E85 București-Suceava Siret.Legatura cu orașele din Transilvania este asigurată prin D.N. 12A si D.N. 11 Onești-Oituz-Brasov.

Gara Salina din Tg.Ocna facilitează legaturile cu celelalte orașe prin intermediul căilorferate electrificate, din linia principala de cale ferată (500) ce leagă capitala de nordulMoldovei, se ramifica la Adjud linia secundară Adjud-Ciceu, care strabate CarpatiiRasariteni de-a lungul vaii Trotusului. Prin Ciceu se face legatura cu orasele dinTransilvania.

Aeroportul din Bacău poate deservi asigurând deplasarea călătorilor în cadrul reteleiaeriene naționale, iar prin intermediul aeroportului Otopeni, cu rețeaua aeriană


26/49

26

internațională. Mai nou, aeroportul din Bacau asigură o linie aeriană directă cu orașeledin nordul Italiei, cu escala la Timișoara.

Orașul Slănic Moldova face parte din sistemul orașelor Onești-Tg.Ocna-SlănicMoldova, între care sunt relații de interdependența, cum ar fi: tratament combinativ înSanatoriul Balnear de la Tg. Ocna, amenajat în mina Salina, unde se trateaza bolnaviicazați la Slănic Moldova, veniți la tratament în stațiune ; servicii asigurate de municipiulOnești, ca judecătorie, sănătate ; servicii asigurate de orasul Tg. Ocna: bancar, notariat,sanatate.

3.8. TURISMU

Staţiunea Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele sale naturale, pentru aeruldeosebit de curat şi pentru frumuseţea peisajului montan în care este amplasată. Astfel,turiştii staţiunii vin deopotrivă pentru tratamente balneare, pentru odihnă şi deconectarea

de la activităţile cotidiene, pentru drumeţii, pentru agrement (în special în weekend) etc.Printre tipurile de turism practicabile în Slănic Moldova se numără:

• turismul balnear;• turismul de odihnă şi relaxare;• turismul montan;• turismul sportiv;• turismul de week-end;• turismul de evenimente;

Un potenţial deosebit de dezvoltare îl are agroturismul. Din prisma dezvoltării viitoare a

oraşului, agroturismul poate fi una dintre opţiunile viabile pe care le pot fructificalocalităţile Cerdac şi Cireşoaia.

Aflată deja în fazele incipiente, amenajarea pârtiei de schi din oraş va impulsionaactivitatea turistică din staţiune prin dezvoltarea sporturilor de iarnă, sporind numărul deturişti şi reducând sezonalitatea turistică. Un alt tip de turism cu potenţial de dezvoltareeste turismul culturalistoric, valorificând însemnătatea deosebită a luptelor purtate înzonă în primul război mondial.

Având în vedere existenţa ariilor naturale protejate şi a resurselor faunistice şi floraledin zonă, se pot dezvolta activităţi turistice precum cercetarea naturii, observareaplantelor şi a păsărilor, fotografierea peisajelor naturale etc. Aceste activităţi sunt cu atâtmai importante cu cât prezintă o mare atractivitate pentru turiştii străini.

3.9. ATRACȚII TURISTICE

Parcul Central din Slănic Moldova


27/49

27

Parcul Central din Slănic Moldova are o suprafaţă de 4,16 ha şi oferă posibilitateaturiştilor de a petrece timpul liber într -un cadru încântător, contribuind, în acelaşi timp, laimaginea pozitivă a staţiunii. Atent şi permanent îngrijit de administraţia locală, Parculdin staţiune cuprinde alei amenajate cu bănci printre copaci falnici şi flori colorate, unfoişor realizat în acelaşi stil arhitectural cu întregul ansamblu al Cazinoului, fântâni

arteziene şi cascade antropice, busturi ale unor personalităţi culturale româneşti, unmodern spaţiu de joacă pentr u copii, internet wireless etc.

Mai mult decât un simplu parc, Parcul Slănic Moldova reprezintă o oază de frumusețe,liniște și o sursă vie de revitalizare a sufletului. Este locul în care te relaxezi și îțireîncarci bateriile, este natura însăși care te înconjoară și îți încânta privirea.

Fig.2. Aspectul prcului central(8)

Cheile si cascada SlaniculuiTraseul 300 de scări” este cunoscut şi ca „Traseul 5” şi reprezintă de fapt o plimbare

prin pădurile de la poalele muntelui Dobru, deasupra zonei izvoarelor minerale dinSlănic Moldova şi de-a lungul Cheilor Slănicului. Fiind destinat relaxării active a turiştilor,traseul „300 de scări” nu necesită pregătire fizică deosebită şi nici echipamentespecializate pentru drumeţii montane, cu atât mai mult cu cât porneşte şi se încheie înpreajma zonei izvoarelor.

Scările (treptele), mai mult sau mai puţin 300 la număr, sunt în general din piatră dar pealocuri sunt completate cu unele din beton. Traseul prin pădure nu este dificil şi esteaccesibil atât vara cât şi iarna. Durata medie a traseului complet este de 2,5 – 3 ore

Traseul porneşte din staţiune, din apropierea zonei izvoarelor, chiar din dreaptaizvorului denumit „300 de scări”. Scările urcă prin pădure uneori abrupt şi în serpentine,alteori mai domol. Din loc în loc sunt zone în care se poate vedea staţiunea şi munţiiNemira. La coborâre, unele porţiuni sunt ceva mai abrupte dar practicabile chiar şipentru turiştii care vin la odihnă în staţiune, cu toate că unii turişti preferă să se întoarcăpe scări la punctul de plecare. Traseul revine în staţiune prin zona Popasului, aproapede Cascadă şi continuă de-a lungul Cheilor Slănicului până în zona izvoarelor.


28/49

28

Potecile inguste si pe alocuri abrupte de pe malul stang al Slanicului, umbroase sitacute, ofera un peisaj salbatic si captivant amatorilor de mici escapade, fiind insa usorde parcurs, si alcatuiesc un traseu preferat de multi dintre turistii ce adora saimortalizeze o parte din spectacolul oferit de statiune, acompaniati de susurul Cascadei.

Fig.3. Aspectu cascada Slanicului(8)

Fig.4. Aspectul indictorului spre circuitul 300 de scări(original)


29/49

29

Fig.5. Aspectul celor 300 de scări(original)

Biserica Catolica din Slanic Moldova

Biserica din Slănic Moldova a fost construită spre sfârşitul perioadei interbelice, dinpiatră, fiind sfinţită în ziua de 8 septembrie 1943. A fost filială a parohiei Cireşoaia până

în anul 1990 când a fost înfiinţată parohia. La 31 decembrie 1993 înregistrează 306familii, cu 984 de suflete. Având o poziţie geografică minunată, cu izvoarele de apeminerale tămăduitoare, aici s-a construit o casă cu cinci nivele (subsol, parter, şi treietaje) care cuprinde casa parohială şi casa de odihnă şi tratament pentru personalulcultului. Provizoriu, locuiesc în casa de odihnă 40 de surori benedictine ale DivineiProvidenţe, care se vor muta la Oituz. Casa are şapte camere disponibile pentru preoţii

care fac concediu sau tratament

Fig.6. Aspectul biericii catolice(8)


30/49

30

Fig.7. Aspectul interiorului biericii catolice(8)

Mina Salina din Târgu Ocna.

Salina Târgu Ocna este situată în inima Moldovei, pe valea pitorească a Trotuşului, înperimetrul oraşului Târgu Ocna, judeţul Bacău, la 15 km de municipiul Oneşti. Accesrutier DN 12 A.

Pe lângă activitatea de producţie, la Salina Târgu Ocna se desfăşoară şi activitatea deturism. Actuala bază de agrement, amplasată la 240 m adâncime, oferă condiţii optimepentru: relaxare, mişcare pe terenurile de minifotbal, baschet, tenis de masă; tratarea

afecţiunilor respiratorii, reculegere sufletească în lăcaşul sfânt al bisericii Sfânta Varvaraşi cunoaştere în cadrul „Muzeului Sării”. Cei mici îşi pot petrece timpul în zonaamenajată pentru ei cu leagăne şi tobogane.

Biserica "Sfanta Varvara" - amplasata la 240 m in subteran, singura biserica dinEuropa construita aproape integral din sare; Muzeul Sarii; lacul cu apa sarata sicascada; terenuri de sport si spatiu pentru gimnastica; spatii de joaca pentru copii; bufet;cabinet medical


31/49

31

Fig.8. Aspectul biericii "Sfanta Varvara"(8)

Fig.9. Aspectul salinei(8)

Monumentul – Muzeu Măgura Ocnei

Monumentul – Muzeu Măgura Ocnei este unul dintre cele mai impresionantemonumente ridicate în memoria ostașilor căzuți în primul război mondial. Este Situat laaltitudinea de 520 m pe dealul Măgura, la 2 km de şoseaua Târgu Ocna – SlănicMoldova, după un drum care urcă spectaculos pe coasta muntelui. A fost construit între1925-1928 în memoria celor peste 14.000 de ostaşi români căzuţi în Primul RăzboiMondial pe fronturile de la Oituz, Coşna şi Cireşoaia.

Pe frontispiciu stă înscris: “Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria”.

Monumentul Eroilor cuprinde un parter şi două etaje, legate printr -o scară interioarăcirculară, are o înălţime de 22 m şi este în întregime ridicat din piatră cioplită, în formăde obuz. Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, era păzit zi şi noapte deostaşii din garnizoana oraşului. După război, Monumentul a fost lăsat în paragină dar,

între anii 1972-1974, el a fost renovat si deschis ca muzeu.


32/49

32

Muzeul deține o colecție de fotografii originale din primul război mondial (printre careaflându-se și cele cu general Al. Averescu – conducătorul Armatei a II-a, general C.Pezan, general E. Grigorescu), diferite tipuri de armament și muniție din primul războimondial (arme, obuze de tun folosite de vânătorii de munte, cartușe de diferite calibreetc.), medalii onorifice acordate pentru fapte de vitejie, uniforme de soldat din 1917.

La parter există o placă comemorativă depusă pe mormântul eroului necunoscut,descoperit în tranşeele încă vizibile de la Coşna, cu un text emoţionant: „Ostaşi ce aţicăzut pentru ţară, Viteji ai credinţei, soldaţi, Oriunde în morminte voi staţi, Vă fie ţărânauşoară! (Eroilor căzuţi în războiul 1916-1919).” Deasupra mormântului erouluinecunoscut străjuiesc 2 drapele de luptă ale Regimentului 15 infanterie şi aRegimentului 4 Artilerie, două din regimentele care au dus greul războiului de pe frontulde la Oituz.

Fig.10. Aspectul Monumentul – Muzeu Măgura Ocnei (8)

Mănăstirea Măgura Ocnei

Mănăstirea a fost fondată de către Salomia monahia încă din 1653, aceasta dăruindpartea sa de moștenire pentru construirea schitului. Schitul a mai fost atestatdocumentar în anii 1757, 1821, 1861 și 1846. În timpul primului război mondial, deșiluptele s-au dat jur- împrejurul său, nu a fost, totuși, deloc avariat. Biserica mănăstirii a

fost demolată de către autoritățile comuniste în 1960, iar piatra rezultată a fost folosităpentru împrejmuirea iazului mănăstirii. Bucătăria și trapeza au fost transformate înrestaurant, atelierul de țesătorie a devenit sală de dans, cimitirul a devenit teren defotbal, iar chiliile au fost transformate în spații de cazare. Mănăstirea a fost restabilită

începând cu anul 1990.


33/49

33

Fig.11. Aspectul Mănăstii Măgura Ocnei(8)

Manastirea "Ștefan cel Mare" de pe Muntele "Bolovanu

Mănăstirea este situată la o altitudine de 900 metri, pe muntele Bolovanu, laaproximativ 10 kilometri de staţiunea Slănic Moldova. Iniţiatorii şi susţinătorii principali aiconstrucţiei au fost doi cetăţeni americani, de origine română, Vasile şi Catinca Gavrilă.Episcopia Romanului a dat binecuvântarea pentru înfiinţarea mănăstirii cu obşte decălugări şi a întocmit formele necesare în anul 2000, când s -a deschis şantierul pentru

începerea lucrărilor. Nu există informaţii certe că pe acel loc s-ar mai fi aflat în vechimeaşezământ monahal.

Hramul bisericii este „Sfântul Ştefan cel Mare”, iar al paraclisului „Schimbarea la Faţă”.Construcţia bisericii este finalizată, iar pictura în frescă a fost realizată de Lichi Vică dinComăneşti.Clădirea are parter, etaj și mansardăși este acoperită cu tablă. La capătul derăsărit al corpului de chilii este construit paraclisul pentru slujire în toate anotimpurile.

Paraclisul mănăstirii are spațiul interior repartizat în altar și naos, lateral adaugându-seun pridvor închis. Catapeteasma bisericii este din stejar sculptat, iar clopotele suntașezate pe un schelet metalic.


34/49

34

Fig.12. Aspectul MănăstiiȘtefan cel Mare(8)

Fig.13. Aspectul altarului din Mănăstirea Ștefan cel Mare(8)

Fig.14. Aspectul intrării inMănăstirea Ștefan cel Mare(8)


35/49

35

Cazinoul Slănic Moldova

Cazinoul Slănic Moldova este un monument istoric construit de către arhitectul GeorgeSterian în stil Art Nouveau. A fost inima stațiunii datorită staturii impozante.

În acest imobil și-a desfășurat activitatea Casa de Cultură, iar datorită dotării cu o sală

de spectacole, aici au avut loc numeroase evenimente importante. Tot aici a funcționatși o bibliotecă, precum și mai multe unități de servicii publice.

Fig.15. Aspectul Cazinoului Slănic Moldova(8)

Valea Uzului este considerata una dintre cele mai frumoase zone turistice din judetulBacau, apartinand de orasul Darmanesti, dar, potrivit celor care s-au incumetat sa obata, cu masina sau piciorul, ea se afla in paragina de mai multi ani pentru ca nu existaapa potabila si curent electric.

Raul Uz care strabate valea este o apa repede de munte. Omul i-a pus opreliste in calesi astfel a aparut alta atractie a vaii – Lacul de acumulare Poiana Uzului, care face partedin Rezervatia Naturala Nemira.Lacul a inceput sa se formeze in 1972, in spatelebarajului inalt de 80 metri. Lung de aproape cinci kilometri, lacul se afla la 500 de metrialtitudine fata de vale.

Adancimea maxima masurata atinge 75 de metri. Zona Valea Uzului are un potentialturistic remarcabil, desi, tipic romanesc: turismul este slab dezvoltat. Principalul reper alzonei este barajul "Poiana Uzului", construit in anul 1973, inalt de 82 m si lung de 500m, cu o lungimea a lacului de 3,8 km, suprafata de 334 ha, un volum de 98 mil. m cubiapa si cu adancimea maxima de 64 m.

Barajul "Poiana Uzului" este rezervatie sanitara, avand ca scop aprovizionarea cu apapotabila a oraselor: Darmanesti, Tg.-Ocna, Onesti si partial a Bacaului.


36/49

36

Plaiurile si stancariile Nemirei.

Rezervatie naturala complexa intr-un teren cu peisaj de paduri de molid, pajistisubalpine si stancarii, situata pe culmea principala a Muntilor Nemira (Nemira Mare,

Şaua Nemirei, Nemira Mica, Şaua Şandrului, Şandru Mare), cu o suprafaţa de 671 ha.Lacul Balătău

Lacul Balătău (sau Bolătău ) este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemira, la oaltitudine de 532 m, la 4 km de Sălătruc, judetul Bacau si este declarat monument alnaturii, prin apartenența sa la Rezervatia Naturala Muntii Nemira, inclusa in reteauaecologica europeana. Lacul a aparut in anul 1883 datorita alunecarilor de teren de peversantul drept al paraului Izvorul Negru, in punctul “Rupturile de la Focul lui Ivan”.

Arboretul de tisa de la Izvorul Alb.

Rezervatie naturala botanica situata pe paraul Izvorul Alb aproape de confluenaa cuParaul Sec, la 5 km de mers pe drumul forestier. Rezervatia adaposteste aproximativ300 exemplare de tisa (Taxus baccata) de 6-7 m inaltime si varste seculare.

Parcul dendrologic Dofteana

Parcul dendrologic Dofteana (Hăghiac) este o rezervatie naturala situata langa satulHăghiac (comuna Dofteana) pe valea Dofteana, pe un platou la altitudinea de 370 m.Rezervatia cuprinde numeroase specii de plante: arbori din specii autohtone si exotice.In zona central a parcului se gaseste colectia de specii exotice, in care predominarasinoasele: pinul oriental (Pinus armandii) originar din Extremul Orient si foarte rar in

Europa, varietati de molid si pin (Picea rubra, Picea omorika, Pinus nigra, Pinusbanksiana), de brad (Abies nordmandiana), ienupar de Virginia (ieniperus virginiana)ş.a. Parcul dendrologic este o rezervatie stiintifica ce te intampina cu alei din pamant,luminisuri spectaculoase, arbori seculari, dar si zone intinse cu puieti pufosi de brazi.

Plaiurile si stancariile Nemirei

Rezervatie naturala complexa intr-un teren cu peisaj de paduri de molid, pajistisubalpine si stancarii, situata pe culmea principala a Muntilor Nemira (Nemira Mare,Şaua Nemirei, Nemira Mica, Şaua Şandrului, Şandru Mare), cu o suprafaţa de 3491 ha.


37/49

37

CAPITOLUL IVPOTENȚIALUL BALNEAR AL STAȚIUNII SLĂNIC MOLDOVA

4.1. IZVOARE MINERALE DIN SLĂNIC MOLDOVA

Potențialul balnear constituie elementul de baza în selectarea statiunilor, evidențiat prinnatura și debitul sau capacitatea resurselor.

Existența factorilor terapeutici naturali de cură conduce la organizarea celor trei tipuride asistența medicală : profilactica, curativa și de recuperare funcțională.

Pentru stațiunea Slănic Moldova, potențialul îl constituie calitatea apelor, înalta lorvaloare terapeutică și capacitatea corespunzătoare a debitelor, apreciate ca rezerve, cea imprimat stațiunii un profil balnear, de tratament al afecțiunilor digestive, ale glandeloranexe, ale aparatului respirator, boli de nutriție și de metabolism.

Stațiunea Slănic Moldova asigură tratament pentru tulburări digestive (gastrite cronice

hipo si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 luni de lafază dureroasă, afecțiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, coloninflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronicacu sau fara calculi, stari postoperatorii in boli ale ficatului), boli metabolice sinutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului siurinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni saudereglari renale).

Cura externă cu apele minerale de la Slănic Moldova ajuta la tratamentul bolilorreumatismale degenerative și diartritice, al celor cardiovasculare și respiratorii (astm-bronsic alergic, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem

pulmonar),tratamentul bolilor endocrine (hipertiroidă, hipotiroidă), al bolilorginecologice (sindrom ovarian menopauză).

Pentru cura internă cu apa minerală se recomandă izvoarele nr.1, nr.8 si 8 bis (aflate înacelași pavilion) și izvoarele nr. 1 bis, nr.3 si nr. 10 (aflate într-un alt pavilion).

Pacientii pot ajunge cu autocarul la Targu Ocna (12 km) , unde există un sanatoriubalnear subteran, cu un microclimat de salină.

Stațiunea este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate,bicarbonatate,ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice ș ioligominerale.

“Perla Moldovei” Slanic Moldova asigură tratament pentru:

tulburări digestive (gastrite cronice hipo- și hiperacide, ulcere gastrice șiduodenale, la un interval de cel putin 3 luni de la faza dureroasă, afecțiunistomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipațiecronică);

boli hepatobiliare (dischinezie biliară, colicistita cronică cu sau fără calculi,stări postoperatorii în boli ale ficatului);

SLANIC MOLDOVA.pdf

Documents

Transcript of SLANIC MOLDOVA.pdf