Sistemul de securitate sociala in GermaniaAsigurrile sociale sunt finanate prin contribuiile angajatorilor si angajailor la fondurile de asigurri, Germania fiind una din tarile cu cel mai stabil, complex si generos sistem de securitate sociala din Europa oferind protecie cetenilor mpotriva principalelor riscuri din viata si a urmrilor acestora.Sistemul de securitate sociala in Germania se mparte in:-asigurarea obligatorie de omaj garanteaza o securitate in caz de pierdere a locului de munca

-asigurarea obligatorie de batranete(pensii) pentru acoperirea riscului de batranete a contribuabililor i intervine in caz de incapacitate de munca i de deces pentru protectia urmasilor

-asigurarea obligatorie de boala vegheaza la pastrarea starii de sanatate i restabilirea acesteia, precum i la atenuarea consecintelor bolii-asigurarea obligatorie contra accidentelor asigura readaptarea profesionala in caz de accidente de munca-asigurarea sociala obligatorie contra riscului de dependenta garanteaza un sprijin financiar persoanelor care necesita ingrijiri de lunga durataAccesul la sistemul de securitate sociala in Germania se efectueaza prin intermediul caselor/fondurilor de asigurari de boala. Lucratorii independent pot alege intre o asigurare de boala facultativa, obligatorie sau privata. In ce privete lucratorii salariati angajatorul este cel care alege casa/fondul de asigurari de boala i inscrie lucratorii . Astfel, ei sunt in mod automat nscrii la asigurarea sociala contra riscului de dependenta. Casa de asigurari de boala i asuma i responsabilitatea nscrierii acestora la asigurarea de omaj i de batranete.In Germania, asigurarile sociale sunt in principal finantate prin contributiile salariatilor i angajatilor, in pricipiu in parti egale. Angajatorul retine contributiile din salariul brut al angajatilor i le vireaza la diversele fonduri de asigurari in numele acestora. El platete i partea sa direct la fondurile de asigurari.Asigurarea de somaj Arbeitslosenversicherunggaranteaza contribuabilului siguranta in cazul pierderii locului de munca, integrarea in munca si formarea lui profesionala. Pentru a beneficia de somaj persoana asigurata trebuie sa indeplineasca calitatea de angajat pe baza unui contract de munca si sa faca dovada celor 365 de zile calendaristice de munca in ultimile 730 de zile.Institutia responsabila pentru acordarea somajului in Germania este Agentia pentru Ocupare a Fortei de Munca Bundesagentur fr Arbeit. Pentru a beneficia de somaj angajatul este obligat sa se prezinte personal la Agentia de Munca Arbeitsamt indicat in 2-3 zile sau in termen de maxim 3 luni de la incetarea lucrului unde va trebui sa completeze o serie de formulare.n regula, in 30 de zile de la completarea actelor se achit alocatia de somaj de tip I (ALG I), care reprezinta aproximativ 60% din salariul net, iar cei care au un copil in intretinere aproximativ 67% din salariul net (valabil si pentru cei care au adoptat un copil, au un copil in intretinere sau ingrijire). Indemnizatia de somaj se calculeaza si in functie de clasa de impozitare a contribuabilului suma primita difera de la caz la caz.Daca nu se indeplnete conditiile pentru a beneficia de indemnizatia de Somaj, Agentia de Ocupare a Fortei de Munca inregistreaz persoana in evidenta ca fiind in cautarea unui loc de munca, capabil sa exercitati o activitate profesionala si dupa caz se achit o alocatie de stat de supravietuire, alocatie de somaj de tip II (ALG II) .Prestatii familiale i asigurari de maternitateOrice salariat poate solicita un concediu parental destinat educatiei copiilor sai. Fiecare parinte are dreptul la un concediu parental timp de 3 ani maximum pe copil i poate, apoi, sa-i reia activitatea initiala sau o activitate similara. Cu acordul angajatorului poate cere ca 12 luni sa-i fie acordate, intre varsta de 3 i 8 ani a copilului, de exemplu in cursul primului an de colarizare.Aceasta procedura este pur teoretica, fiindca practic, lucrurile se petrec in felul urmator:mama copilului isi ia concediu parental 12 luni, apoi tata 2 luni, apoi ambii merg la lucru( daca au unde ), fiindca desi acest concediu parental poate dura trei ani,indemnizatia parintilor pentru cresterea copilului se termina dupa 14 luni.Dupa expirarea celor 12+2 luni, unul dintre parinti, fie tatal, fie mama are drept in continuare la concediul parental, darfara plata. De fapt, legiuitorii germani au gindit ca un concediu parental trebuie sa asigure angajatului atit legtura cu activitatea lui productiva de baza, cit si consacrarea unui timp corespunzator pentru cresterea copilului.

Cuantumul concret al indemnizatiei

Asadar, in primele 12 luni de la nasterea copilului, mama primeste o indemnizatie(Elterngeld )de 67 la suta din salariul pe care l-a avut. Asa cum am scris mai sus, dupa 12 luni de la nasterea copilului, timp de 2 luni (Vatermonate),aceasta indemnizatie poate fi luata de catre tata in acelasi cuantum raportat la salariul lui.Legea spune caaceasta indemizatie nu poate fi mai mica de 300 de eurosi nupoate fi mai mare de 1800 de euro.Concret se ia in calcul cistigul salarial mediu pe ultimele 12 luni de munca ale mamei, cu observatia ca nu se socotesc acele venituri care nu au fost impozitate la vremea lor (munca de noapte, cea din zilele de sarbatoare legala, etc). Exista citeva prevederi legale concrete la acest capitol pentru a nu se incuraja diferite strategii individuale de obtinere a unor veniturinecuvenite.Astfel, daca in ultimele 12 luni inainte de nastere, mama nu a lucrat cu contract de munca decit 9 luni, acel venit obtinut in cele 9 luni se imparte la 12 rezultind un total general mai mic si, deci,o indemnizatie mai mica. Daca mama a intrat in somaj de tip 1 sau de tip 2 cu un an inainte de nastere, atunci nu va primi nici un fel de indemnizatie, fiindcaindemnizatia se acorda persoanelor care si-au intrerupt activitatea din cimpul muncii.Exista insa si diferentieri, care favorizeaza copilul sau familia. De pilda, daca mama a avut un salariu mediu lunar net sub o mie de euro, indemnizatia se suplimenteaza cu un procent de 0,1 la suta pentru fiecare doi euro lipsa din acea mie de euro. Sa luam un exemplu concret. O mama incaseaza inainte de nastere 1000 de euro lunar net. Indemnizatia dupa nasterear trebui sa fie 670 de euro. Bun, sa presupunem acum ca o mama incaseaza inainte de nastere 900 de euro. Daca regula procentului de 67 la suta s-ar respecta, mama ar trebui sa incaseze o indemnizatie de 603 euro. Ei bine, statul suplimenteaza aceasta indemnizatie in felul urmator. Intre plafonul de 1000 si cei 900 de euro, diferenta este 100 care se imparte in 50 de grupe de cite 2 euro fiecare si pentru fiecare astfel de grupa se suplimenteaza indemnizatia cu 0,1%, adica 50 x 0,1 inseamna 5 la suta pe total, in consecinta ajungem la 67+5 la suta, 72 la suta care aplicindu-se la 900 de euro,rezulta o indemnizatie de 648 de euro, fata de cea de 603 euro.Si uite asa s-au cistigat 45 de euro.Mai exist i alocatii familiale pentru toti copiii pana la 18 ani. Pentru copiii care urmeaza o forma de studii pana la 27 de ani, iar pentru solicitantii de lucru pana la 21 de ani. In cazul suspendarii platii alocatiilor familiale in aceasta perioada, din cauza efectuarii serviciului militar sau civil, limita de varsta se prelungete in consecinta. Numai copiii, care din cauza unui handicap nu se pot intretine, primesc alocatiile familiale fara limita de varsta. Alocatiile familiale sunt atribuite in functie de numarul de copii ; acestea se ridica la 154 euro pe luna pentru primul pana la al treilea copil i la 179 euro pe luna incepand cu al patrulea copil. Alocatiile familiale se acorda, in general, daca solicitantul este domiciliat sau locuiete in mod obinuit in Germania.

Asigurarea de boalaPentru ca boala sau dependinta de ingrijire sa nu devina un risc financiar, toti lucratorii al caror venit (pentru 2006) este pana la nivelul de 3937,5 euro pe luna, sunt obligati sa incheie o asigurare de boala i o asigurare contra riscului de dependenta obligatorie. Aceasta asigurare acopera in mod egal partenerul i copiii asiguratului, daca acetia nu dispun de venituri proprii sau sunt modeste. In general, contributia pentru asigurarea de boala este intre 12 i 15 % din venit.Asigurarea sociala contra riscului de dependenta este o asigurare contra consecintelor pierderii de autonomie.Sunt considerati ca dependenti, asiguratii care, din cauza unei boli sau unui handicap fizic au nevoie de o ingrijire durabila, adica, probabil cel putin timp de 6 luni, pentru a-i putea indeplini sarcinile vietii cotidiene.Contributia pentru asigurarea sociala de dependenta este fixata la 1,7%.Odata cu inscrierea salariatului de catre angajator la casa de asigurari de boala, acesta este inregistrat in fiierele asigurarii sociale contra riscului de dependenta.In caz de incapacitate de munca din cauza unei boli, salariatul poate pretinde plata legala a remuneratiei timp de ase saptamani. In cazul in care boala se prelungete, prestatiile de boala se platesc la un nivel aproximativ de 70% din remuneratia neta timp de 18 luni maximum.PensiiOricine exercita o activitate profesionala salariata sau urmeaza o formare profesionala (cu exceptia functionarilor publici) contribuie obligatoriu la asigurarea de batranete. In felul acesta beneficiati toata viata de protectie contra riscului de incapacitate de munca, de batranete i deces.Contributiile de asigurari de batranete platite, in mod obligatoriu, de majoritatea angajatilor (functionari i muncitori) sunt virate la asigurarea/fondurile de boala, jumatate de catre dvs i jumatate de catre angajatorul dvs.Cuantumul contributiei depinde de nivelul venitului dvs-fiind totui limitat la un anumit plafon.Persoanele active care au o remuneratie de peste 5200 euro pe luna (in Germania vestica) i 4400 euro pe luna (in Germania estica) platesc numai contributia maxima corespunzand acestui plafon.Pe de alta parte, contributiile de asigurari de batranete servesc nu numai la acoperirea riscului de batranete (limita de varsta), dar atenueaza in mode egal loviturile destinului.Fac parte din aceste prestatii suplimentare pensia de invaliditate (inacpacitate de munca), pensiile de urma (pensii pentru vaduvie i orfani), precum i reabilitarea medicala i reintegrarea profesionala.