56440621 curs-securitate-sociala-id-2010

Dreptul securitatii sociale

Lector dr. Luminita Dima

DREPTUL SECURITATII SOCIALE

- suport de curs -

1



CUPRINS

Capitolul I - Politici si sisteme de securitate sociala

Capitolul II - Dreptul securitatii sociale

Capitolul III - Sistemul de asigurare pentru pensii

Capitolul IV – Asigurarile sociale de sanatate

Capitolul V - Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Capitolul VI - Prestatiile pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

Capitolul VII - Sistemul asigurarilor pentru somaj

Capitolul VIII - Legea 416/2001 privind venitul minim garantat

Capitolul IX - Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

Capitolul X - OUG 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru

familia monoparentala

Capitolul XI - Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Capitolul XII - Legea 210/1999 privind concediul paternal

Capitolul XIII- OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca

Capitolul XIV - Lege 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale

Capitolul XV - Legea 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei

2



Capitolul I

POLITICI SI SISTEME DE SECURITATE SOCIALA

1. Notiunea de securitate sociala

Din punct de vedere conceptual, notiunea de securitate sociala reprezinta deopotriva o optiune politica, concretizata in principii, norme constitutionale si ulterior in legislatia subsecventa, cat si un sistem de drepturi pozitive concretizat in reglementarile in vigoare traduse in drepturi si obligatii la un moment istoric dat.

Acest termen a fost utilizat pentru prima data in SUA, in 1935, insa comunitatea internationala a statelor a consacrat acest concept ca realitate juridica abia in 1948 prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in cuprinsul careia s-a prevazut ca fiecare individ, ca membru al societatii, are dreptul la securitate sociala.

Politica de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport cu riscurile sociale. Securitatea sociala se concretizeaza in mecanismele institutionale prin care se urmareste repararea consecintelor pagubitoare produse individului de anumite evenimente calificate drept riscuri sociale. Astfel, elementul principal al unei politici de securitate sociala il reprezinta riscul social. Semnificative din acest punct de vedere sunt prevederile Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) din 1952, care enumera principalele riscuri sociale dupa cum urmeaza:

• boala

• maternitatea

• invaliditatea

• batranetea

• accidentul de munca si boala profesionala

• decesul

• protectia juridica a urmasilor

• sarcinile familiale

• somajul

2. Continutul politicii de securitate sociala

Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale:

- extinderea obiectului interventiei de la un numar limitat de riscuri la orice eveniment susceptibil de a afecta securitatea sociala a individului („extensiune pe orizontala”)

- cresterea masurilor de protectie, de la cele cu caracter reparator sau indemnizator (prestatiile dupa producerea riscului) la cele preventive, de prevenire a producerii riscurilor („extensiune pe verticala”).

3. Trasaturile sistemeleor de securitate sociala

Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul securitatii sociale.

Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune:

- urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor protejate

- dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor fonduri constituie fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor acestei prestatii.

3



4. Aparitia si evolutia sistemelor de securitate sociala

a) Primul sistem de securitate sociala

A fost implementat in Germania de catre cancelarul Otto von Bismarck si s-a concentrat initial, asupra masurilor de asigurare a muncitorilor impotriva accidentelor de munca. Nu intamplator, demersul constitutirii unui sistem legislativ in acest domeniu apare in Germania, fiind intr-o stransa legatura cu noua conceptie legata de rolul statului in acest domeniu.

Aceasta concetie a fost ilustrata pe plan legislativ prin 3 legi privind:

(i) asigurarile de boala

(ii) asigurarile pentru accidente de munca

(iii) asigurarile pentru invaliditate si batranete

Caracteristicile sistemului lui Bismarck:

- singura categorie protejata: muncitorii industriasi cu un venit profesional sub plafonul stabilit de lege

- indemnizatiile acordate erau proportionale cu veniturile profesionale, deoarece aveau rolul de a substitui acest venit

- participarea la acest sistem era obligatorie- finantarea sistemului se facea si prin asigurarea unei subventii de la bugetul de stat.

b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935

A aparut odata cu legea redresarii industriei, dupa criza economica din anii 1929-1933 (perioada de somaj devastator) si a reglementat un sistem de indemnizatii pentru someri. Legea reglementa, totodata, si politici de asistenta sociala a persoanelor marginalizate si asigurari de batranete si deces pentru familiile salariatilor.

Aceasta lege a constituit un promotor al programelor moderne de securitate sociala, imbogatind demersurile teoretice ulterioare legate de sistemul securitatii sociale.

c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)

Principalul element de noutate al acestei legi a fost intentia de a inlatura complet starea de nevoie a persoanelor lipsite de mijloace materiale necesare sustinerii traiului, devenind astfel prima forma a consacrarii dreptului oricarui cetatean la securitate sociala.

Beneficiarii acestui sistem erau toti membrii societatii care realizau venituri sub nivelul minim prevazut de lege, iar cuantumul prestatiilor era fix si uniform, avand drept scop asigurarea unui nivel vital si nu asigurarea unui venit de substituire a venitului profesional.

Finantarea acestui sistem se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit.

d) Raportului lordului Beveridge

Este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942 referitor la situatia economico-sociala din Anglia, si avea drept scop extinderea politicii de securitate sociala la nivelul intregii populatii, promovand astfel ideea unui drept la securitate sociala. Numarul riscurilor la care facea referire era foarte mare, iar prestatiile oferite de sistem erau uniforme.

Ca urmare acestor demersuri, societate internationala a concretizat ideea de drept al fiecarui cetatean la securitate sociala prin declaratii politice si analize.

4



Capitolul II

DREPTUL SECURITATII SOCIALE

1. Trasaturi

Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma de protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate, la o forma de protejare impotriva a unor categorii din ce in ce mai largi de riscuri ale societatii si de garantare a unui nivel economic minim pentru toti membrii societatii.

Trasaturi:

(i) Izvor juridic

Normele de securitate sociala emana de la puterea publica, fiind cuprinse in acte normative. Doar in mod exceptional, normele de securitate sociala pot fi si rezultatul acordului partilor, fiind cuprinse in contractele colective de munca.

(ii) Domeniu de aplicare

Dreptul securitatii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicandu-se numai in limitele teritoriului national, atat asupra cetatenilor romani cat si asupra cetatenilor rezidenti (aplicare in spatiu).

Fiind norme de oridine publica, normele dreptului securitatii sociale sunt de imediata aplicare, astfel ca ele se aplica si pentru acele situatii care s-au nascut sub imperiul legii vechi, dar care continua sa-si produca efectele in prezent (aplicare in timp).

(iii) Ramura de drept public

Sistemele de securitate sociala sunt concepute pe ideea realizarii unui serviciu public si functioneaza ca un serviciu public. Tehnicile juridice folisite sunt cele specifice ramurii de drept public (ex: caracterul obligatoriu al platii contributiei, modalitatile de urmarire a contributiilor datorate). Actele juridice prin care se stabilesc drepturile de securitate sociala au caracter administrativ.

2. Obiectul de reglementare

Obiectul de reglementare al dreptului securitatii sociale este format din ansamblul raporturilor juridice de: (i) asigurare sociala si (ii) asistenta sociala.

(i) Raporturile de asigurare sociala

Raporturile de asigurare sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica, se sting in legatura cu acoperirea unor riscuri sociale expres prevazute de lege.

a) Subiectele raportului de asigurare:

- asiguratul : va fi intodeauna o persoana fizica

- institutia de asigurari: va fi, de regula, statul (prin organele competente)

b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic de tip comutativ):

- dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei de asigurari de a plati aceste indemnizatii

- obligatia asiguratilor de a plati contributia de asigurari sociale si dreptul corelativ al institutiilor de asigurare de a pretinde plata acestor contributii

c) Raportul de asigurare se naste, de regula, ex lege. Exista totusi si anumite categorii de persoane pentru care asigurarea nu este obligatorie, dar care se pot asigura pe baza de contract (ex: persoane fizice autorizate se pot asigura pentru accidente de munca, somaj, etc).

5



d) Obiectul raportului de asigurare consta in furnizarea unor prestatii ce reprezinta venit de inlocuire a castigului profesional si care au la baza contributia asiguratilor.

Exemple: sistemul asigurarilor pentru pensii, sistemul asigurarilor pentru somaj, sistemul asigurarilor pentru sanatate, sistemul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale.

(ii) Raporturile de asistenta sociala

Raporturile de asistenta sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu dreptul cetatenilor de a avea un minim necesar sustinerii traiului, daca se afla in imposibilitatea de a-si procura in mod licit sursele materiale pentru a trai si cu obligatia statului de a garanta acest venit persoanelor aflate in nevoie.

a) Subiectele raportului de asistenta:

- beneficiar : va fi intodeauna o persoana fizica

- institutia de asistenta: va fi intotdeauna statul (prin organele specializate)

b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic unilateral):

- dreptul persoanelor asistate social de a solicita pretatiile in bani sau in natura, stabilite de lege si obligatia corelativa a statului de a acorda aceste prestatii

c) Raportul de asistenta se naste, exclusiv, in temeiul legii.

d) Obiectul raportului de asistenta consta in acordarea unor prestatii suplimentare non-contributive in bani sau in natura care nu servesc inlocuirii castigului profesional, ci asigura un venit minim garantat necesar sustinerii traiului. Cuantumul prestatiilor acordate este fix si uniform si nu presupune in mod obligatoriu prestatii succesive.

Exemple: ajutorul social, alocatia pentru copiii nou-nascuti, alocatia de stat pentru copii, alocatia familia complementara, alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei.

6



Capitolul III

SISTEMUL DE ASIGURARE PENTRU PENSII

In prezent, in Romania, functioneaza 3 sisteme de asigurare pentru pensii („cei 3 piloni”):

1) Sistemul public de pensii (Pilonul I) – Legea 19/2000

Presupune asigurarea publica obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de o institutie publica: Casa Nationala de Pensii.

Acest sistem functioneaza pe principiul redistribuirii, in sensul ca toate fondurile stranse din plata contributiilor se redistribuire sub forma platii prestatiilor.

2) Sistemul de pensii administrat privat (Pilonul II) - Legea 411/2004

In cadrul acestui sistem, asigurarea este obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de institutii private („administratori”)si anume societati de pensii private.

Acest sistem functioneaza pe principiul capitalizarii, in sensul ca fondurile adunate nu se redistribuie, ci se investesc. Sistemul nu este garantat direct de la bugetul statului.

Participanti: contribuabili asigurati in sistemul public de pensii (Legea 19/2000); obligatoriu pentru toti asiguratii in varsta de pana la 35 ani si facultativ pentru asiguratii cu varste cuprinse intre 36 si 45 ani

Contributii: parte din contributia individuala a asiguratilor la sistemul public de pensii va fi redirectionata catre pilonul II (in prezent, cota este de 2,5% din salariul brut, urmand sa creasca in urmatorii ani pana 6%)

Participantii pot alege doar un singur fond de pensii. O persoana devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma repartizarii sale de catre institutia de evidenta.

Functia de control, reglementare, supraveghere si informare privind pensiile private este exercitata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autoritate administrativa independenta, aflata sub controlul Parlamentului Romaniei.

Banii se investesc de administratori in: Instrumente ale pietei monetare (conturi, depozite, etc.), titluri de stat, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati publice locale din Romania, din state membre UE sau apartinand SEE, etc.

3) Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006

Ca organizare si functionare, seamana cu sistemul de pensii administrat privat, insa aderarea la un fond de pensii facultative nu este obligatorie, ci este o optiune individuala.

Participanti: orice persoana care realizeaza un venit din activitati profesionale poate adera la un fond de pensii facultative, contribuind singur sau impreuna cu angajatorul, dupa caz.

Contributii: nu pot fi mai mari de 15% din venitul salarial brut sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative

Contributiile sunt deductibile de la plata impozitului pe venit pentru fiecare participant in limita echivalentului a 200 EURO anual. Daca angajatorul contribuie si el, se bucura de deductibilitatea acestor contributii in limita echivalentului a 200 EURO anual la calculul profitului impozabil

Pentru obtinerea unei pensii facultative, participantul trebuie sa: (i)implineasca varsta de 60 de ani, indiferent ca este barbat sau femeie si (ii) sa fi platit minimum 90 de contributii lunare. Legea prevede anumite exceptii de la aceasta regula.

7



Sistemul public de pensii

I. Sediul materiei: Legea 19/2000

De la adoptarea legii si pana in prezent, au avut loc numeroase modificari care au vizat:

- sfera de aplicare. Conform vechii reglementari (Legea 3/1977) persoanele asigurate erau numai salariatii. In prezent, se adauga si alte persoane care au fie raporturi asimilate salriatilor, fie sunt persoane care desfasoara activitati independente.

- perioadele lucrate in alte tari. Noua reglementare prevede luarea in considerare pentru calculul dreptului la pensie si a perioadelor lucrate in alte tari

- plata contributiei. In vechea lege, contributia era platita in intregime de angajator. In plus, se mai platea o cota de contributie pentru asa-numita „pensie suplimentara”. In prezent, cota de contributie este unica, dar nu se mai datoreaza in intregime de angajator

- baza de calcul a pensiei. Pentru calcularea pensiei s-au luat in considerare toate veniturilor salariale din intreaga perioada de contributie proportional cu cuantumul acestora, spre deosebire de reglementarea anterioara cand se luau in considerare la alegere 5 ani din ultimii 10

- varsta de pensionare (a crescut varsta de pensionare pentru barbati de la 62 la 65 de ani, iar pentru femei de la 57 la 60 de ani)

- alte drepturi de asigurari sociale. Noua lege a pensiilor a reglementat pe langa dreptul la pensie si alte drepturi de asigurari sociale (ex: concediu si indemnizatie de maternitate, concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca), care functionau in baza principiului contributivitatii. Cea mai mare parte a acestor prestatii au fost trecute ulterior in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

- principiul gestionarii autonome. Legea 19 aduce principiul gestionarii autonome a unui sistem de asigurari sociale si infiinteaza Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS).

II. Principiile sistemului public de pensii

Aceste principii sunt esentiale in interpretarea unor reglementari neclare.

Sistemul public este organizat si functioneaza avand ca principii de baza:

a) principiul unicitatii - potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept. Sistemul unic de acum a unificat si alte sisteme deasigurari care functionau separat (ex: magistrati).

b) principiul egalitatii - care asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege.

c) principiul solidaritatii sociale - conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege. Spre exemplu, exista anumite categorii (asimilate) care nu contribuie la sistem, dar care sunt considerate ca avand stagiu de cotizare.

d) principiul obligativitatii - potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor. Destintarii reglemntati sunt: asiguratii si contribuabilii angajatori.

e) principiul contributivitatii - conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale datorate si/sau platite;

8



f) principiul repartitiei - pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public in acel moment, conform legii;

g) principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public, conform legii. Spre deosebire de reglementarea anterioara cand sistemul era administrat de Guvern, in prezent, sistemul functioneaza independent de orice alte institutii si este administrat de o institutie specializata: Casa Nationala de Pensii.

III. Categorii de persoana asigurate

In sistemul public de pensii sunt asigurate doar persoanele fizice care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta in Romania. Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioara cand erau asigurati doar cetatenii romani si apatrizii, in prezent se pot asigura si cetatenii straini cat timp domiciliaza sau au resedinta in Romania.

Potrivit legii, exista 2 categorii de persoane asigurate: (i) persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii si (ii) persoanele care se asigura facultativ

1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii

a) salariatii si persoanele asimilate acestora

- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca- functionarii publici- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in

cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului- membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti

b) persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri:

- persoane care beneficiaza de indemnizatia de somaj

- persoane care beneficiaza de plati compensatorii (de regula, la societatile care se reorganizeaza sau trec prin concedieri colective; in acest caz, se suspenda plata indemnizatiei de somaj)

c) persoanele care desfasoara o activitate in mod independent – nu se afla intr-un raport de angajare, dar se afla intr-una din situatiile urmatoare:

- asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de

management;- membri ai asociatiei familiale;- persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;- persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;- alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale (exista profesii

liberale care nu au sistem de asigurare autonom, cum ar fi: medici, arhitecti,etc.)- persoane care detin mai multe calitati din cele enumerate.

2) Persoane asigurate facultativ

In prezent, orice persoana fizica se poate asigura pe baza de contract cu Casa Nationala de Pensii in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, iar raporturile de asigurare vor fi reglementate de contractul respectiv. Astfel se pot asigura:

- persoanele care nu realizeaza venituri intr-una din formele mentionate pentru persoanele asigurate obligatoriu (ex: sotia care nu lucreaza)

- persoanele care realizeaza venituri intr-una din formele de mai sus, dar care doresc sa-si completeze venitul asigurat.

9



Contractul de asigurare poate fi reziliat la initiativa oricareia dintre parti, conform clauzelor prevazute in cuprinsul acestuia. In acest caz, contributiile de asigurari sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifica la stabilirea dreptului de pensie1.

IV. Stagiul de cotizare

Definitie

Sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Astfel, dreptul la pensie poate fi accesat doar daca se indeplineste conditia contributiei la un sistem de asigurari sociale pentru o anumita perioada de timp, perioada care reprezinta stagiu de cotizare.

Constituie stagiu de cotizare perioadele in care persoanele au platit contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.

Transferul drepturilor si prestatiilor de asigurari sociale

Legea actuala consacra notiunea de transfer al drepturilor de asigurari sociale si al prestatiilor aferente ce au luat nastere sub incidenta unui sistem de asigurari sociale diferit fata de cel aplicabil in tara in care aceste drepturi si prestatii vor fi acordate efectiv asiguratului.

Astfel, drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania se pot transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte, in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-a convenit.

Calcularea stagiului de cotizare

In ceea ce priveste regulile de calcul cu privire la realizarea stagiului de cotizare, acestea au evoluat de la adoptarea primei versiuni a legii pensiilor si pana in prezent.

In prezent, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor, pentru care:

- fie s-a datorat contributie la bugetul asigurarilor sociale (indiferent daca s-a platit sau nu contributie); acest sistem de calcul se aplica in cazul salariatilor si persoanele asimilate acestora;

- fie s-a datorat si platit aceasta contributie (conditii cumulative); acest sistem de calcul se aplica in cazul celorlalte categorii de asigurati decat salariatii si persoanele asimilate acestora (somerii, asiguratii independenti si cei care se asigura facultativ).

Legea prevede si anumite situatii cand, desi nu se platesc contributii, respectivele perioade se iau in considerare la calculul stagiului de cotizare („perioade asimilate”):

1) perioada in care asiguratii au beneficiat/beneficiaza de drepturi de asigurari sociale

in prezent, legea limiteaza aceasta prevedere la un singur caz, si anume pensia de invaliditate , excluzand in mod expres celelalte categorii de prestatii ce se acorda in acest sistem (pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia anticipata partiala si pensia de urmas).

Reglementarea anterioara viza concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In prezent, aceste prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005si sunt platite din fondul de salarii.

1 A se vedea decizia nr. 1603 din 25 mai 2007, Curtea de Apel Bucureşti.

10



2) perioada in care asiguratii au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora

Intra in categoria invatamantului universitar atat invatamantul public cat si cel particular, buget sau taxa, luandu-se in considerare atat masterul si doctoratul2, spre deosebire de sistemul anterior, cand masterul si doctoratul erau considerate studii postuniversitare si nu studii universitare normale.

In cazul absolvirii mai multor institutii universitare, se asimileaza ca stagiu de cotizare o singura perioada de studii, la alegerea asiguratului.

3) perioada in care asiguratii au satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat , prizonierat

Nota:

• Perioadele asimilate pot fi valorificate pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale prevăzute lege daca in acest timp, persoanele in cauza nu au realizat stagii de cotizare prin plata de contributii (sau datorarea lor).

• Perioadele asimilate de la pct. 2 si 3 nu pot fi luate in calcul pentru obtinerea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate partiale. De asemenea, pentru obtinerea acestor pensii, nu poate fi luata in considerare perioada in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Evidenta stagiului de cotizare

Evidenta drepturilor si obligatiilor, inclusiv a stagiului de cotizare, se realizeaza pe baza codului personal de asigurari sociale, care este codul numeric personal.

Stagiul de cotizare se certifica asiguratilor anual, din oficiu, de catre CNPAS, prin casele teritoriale de pensii. Stagiul de cotizare se certifica si la cererea asiguratilor, contra cost, oricand in timpul anului.

V. Contribuabilii

In sistemul public de asigurari sociale, au calitatea de contribuabili urmatoarele categorii:

a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale; b) angajatorii; c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea persoanele asimilate salariatilor; d) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj; e) persoanele care incheie contract de asigurare sociala.

VI. Contributia de asigurari sociale

Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale

Cotele de contributie se stabilesc diferentiat in functie de conditiile de munca:

(i) conditii normale

(ii) conditii deosebite

(iii) conditii speciale

2 A se vedea Legea nr. 288/2004 privind organizarea invatamantului universitar, care in art. 1 prevede: „ Prezenta lege

reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii universitare de doctorat”. A se vedea si Decizia civila nr. 2847 din 30 noiembrie 2005, Curtea de Apel Bucuresti.

11



Conditii deosebite

Locurile de munca in conditii deosebite sunt acele locuri de munca care, in mod permament, in anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca din cauza gradului mare de expunere la risc.

Nu exista o lista a conditiilor deosebite, insa exista o metodologie si anumite criterii de incadrare stabilite prin hotarare a Guvernului3, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si a Ministerului Sanatatii Publice, iar in baza acestora, locurile de munca se stabilesc: (i) in contractele colective de munca sau (ii) prin decizia organului de conducere a societatii respective, in lipsa contractului colectiv de munca.

La stabilirea condtiilor deosebite de munca este necesar avizul ITM.

Conditiile deosebite dau dreptul la:

- sporuri la salariu (conform Contractului Colectiv de Munca Unic la nivel National pentru anii 2007-2010, sporul pentru conditii de munca deosebite este de cel putin 10% din salariul de baza)

- echipamente de protectie- pensie anticipata pentru limita de varsta

Conditii speciale

Legea enumera expres categoriile de locuri de munca in conditii speciale, astfel ca partile nu au libertatea de a stabili alte categorii:

• in unitatile miniere – pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de lucru in luna respectiva

• activitati de cercetare, explorare, exploatare, prelucrare a materiilor prime nucleare in zonele I si II de expunere la radiatii

• aviatia civila – pentru personalul navigant prevazut in Anexa la Lege (piloti, instructori de zbor, insotitori de zbor, etc.)

• activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in Anexa la lege – clovni si acrobati, cantaretii de opera si opereta, cei care sufla in cadrul orchestrei, etc.

Alte locuri de munca in conditii speciale decat cele de mai sus pot fi stabilite numai prin lege speciala.

Metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale se vor stabili prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si a Ministerului Sanatatii si Familiei, in urma consultarii CNPAS.

Cotele de contributie

Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2010 cotele de contribuţie care se aplica asupra salariului brut sau asupra veniturilor brute lunare ale asiguratilor au fost stabilite după cum urmează4:

- pentru conditii normale: 31,3%- pentru conditii deosebite: 36,3%- pentru conditii speciale: 41,3%

Sarcina suportarii contributiei de asigurari sociale

3 In prezent, incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite se face potrivit HG 24/2007 privind metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite4 Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010.

12



In cazul salariatilor si al persoanelor asimilate acestora, sarcina contributiei se imparte intre angajator si salariat, dupa cum urmeaza :

- contributia de asigurari sociale individuala reprezinta contributia datorata de salariat si asimilatii acestora

In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificari.

- contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator reprezinta diferenţa dintre nivelul cotelor de contribuţii de asigurări sociale stabilite diferenţiat, în funcţie de condiţiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, şi nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale.

In cazul somerilor contributia se datoreaza si se plateste de catre instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj.

In cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in mod independent si al persoanelor asigurate pe baza de contract de asigurare, contributia se datoreaza si se plateste de catre asigurat.

Categoria de asigurati

Conditii normale Conditii deosebite Conditii speciale

I (salariati si persoane asimilate)

31,3%, din care:

Contributia inviduala: 10,5% se retine din veniturile salariatului (din care 2,5% este directionat la asigurarile private)

Contributia datorata de angajator:

20,8% se retine din fondul de salarii platit de angajator

36,3%, din care:




41,3%, din care:




Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii din aceasta categorie şi de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori. Angajatorul calculeaza si vireaza lunar, la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia, contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati.

II (someri) Regula: cota unica: 31,3%,

Exceptia: plati compensatorii care se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj: 10,5%plăţi compensatorii şi venituri de completare acordate salariaţilor din industria de apărare, în perioada de reducere temporară a activităţii: cota unica: 0,5%.

Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj (ANOFM).

III (independenti) 31,3% 36,3% 41,3%

Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceste cote, care se vor aplica asupra venitului lunar declarat / asigurat.

13



IV (persoane asigurate facultativ)

31,3% 36,3% 41,3%

Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceste cote, care se vor aplica asupra venitului lunar asigurat si inscris prin contractul de asigurare.

Nota: Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabili nu se impozitează.

VII. Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale

Contributia individuala

Este diferentiata in functie de categoria de persoane asigurate:

Categoria I

(salariati si persoane

asimiliate)

Categoria II

(someri)

Categoria III

(independenti)

Categoria IV

(persoane asigurate facultativ)

Cota de contributie de calculeaza asupra veniturilor brute lunare.

Cota de contributie de calculeaza asupra drepturilor banesti lunare ca se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj

Sunt incluse aici: indemnizatia de somaj, platile compensatorii si veniturile de completare).

Cota de contributie de calculeaza asupra veniturilor lunare declarate de asigurat si prevazute in declaratia de asigurare.

Cota de contributie de calculeaza asupra veniturilor lunare declarate de asigurat si inscrise in contractul de asigurare.Legea prevede ca, in cazul

in care asiguratii beneficiaza de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (reglementate in prezent de OUG 158/2005), baza de calcul va fi raportata la salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala.

Contributia datorata de angajator

Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de către angajator o constituie suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.

Legea prevede, totodata, si anumite sume pentru care nu se datoreaza contributii:

• prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale (ajutoare de deces, toate tipurile de pensii)

14



• diurne de deplasare si delegare; indemnizatii de delgare, detasare si transfer, drepturi de autor, precum şi venituri primite în baza unor convenţii civile sau contracte de colaborare

• participarea salariatilor la profit

• indemnizaţia de şedinţă pentru consilierii locali şi judeţeni.

Per a contrario, orice alta suma care nu este prevazute de lege, va intra in baza de calcul (ex: premii, al 13-lea salariu).

VIII. Plata contributiilor de asigurari sociale

Contribuţia individuală de asigurări sociale se reţine integral din veniturile care constituie bază de calcul.

Angajatorul calculează şi virează lunar, la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia, contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi.

Nereţinerea şi nevărsarea de către angajatori a contribuţiei individuale de asigurări sociale constituie stopaj la sursă şi generează plata unor penalităţi, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie sau contract de asigurare nu au achitat contribuţia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor aferente.

IX. Prestatiile ce se acorda in sistemul public de pensii

In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor asigurate, ca urmare a batranetii, invaliditatii sau decesului.

Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de pensii, ajutoare si alte tipuri de prestatii prevazute de lege, si anume :

a) pensia pentru limita de varstab) pensia anticipatac) pensia anticipata partialad) pensia de urmase) pensia de invaliditatef) ajutorul de deces

Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In prezent, aceste prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005 privind asigurarile sociale de sanatate si care sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

1. Pensia pentru limita de varsta

Conditii standard de acordare

• Varsta standard de pensionare

Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (2013), prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute in anexa la lege.

• Stagiul minim de cotizare

15



Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (2013), conform esalonarii prevazute in anexa la lege.

Stagiul complet de cotizare

Legea reglementeaza si stagiul complet de cotizare care da dreptul asiguratului la reducerea varstei standard de pensionare, in anumite conditii prevazute de lege.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (2013), prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute in anexa la lege.

Reducerea varstei standard de pensionare

Pensia pentru limita de varsta poate fi obtinuta si in alte conditii decat cele prevazute mai sus referitor la varsta standard de pensionare, in urmatoarele situatii:

a) asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute de lege. Cu toate acestea, varstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati.

b) asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale din unitatile miniere si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani in aceste conditii speciale beneficiaza de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 45 ani

c) salariatii care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale in activitati artistice/aviatia civila si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 25 ani, beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu o reducere de 15 ani a varstelor standard de pensionare

d) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta.

e) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel:

- cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

f) asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.

g) femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza: cu un an - pentru 3 copii; cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.

h) alte situatii prevazute de lege.

Nota: Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare atât în condiţii deosebite, cât şi în condiţii speciale de muncă beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare, corespunzătoare fiecărei situaţii, fără ca această reducere să depăşească 12 ani.

Cumulul pensiei cu alte venituri din activitati profesionale

16



Potrivit legii, asiguratii care beneficiaza de pensie pentru limita de varsta pot cumula pensia cu veniturile obtinute din activitati profesionale.

Continuarea activitatii

Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

2. Pensia anticipata

Beneficiari

Se poate acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani si care au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in care au satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantum

Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleeasi conditii ca pensia pentru limita de varsta.

Trecerea la pensia pentru limita de varsta

Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de lege, pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

3. Pensia anticipata partiala

Beneficiari

Se poate acora asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare precum si celor care au depasit stagiul complet cu pana la 10 ani, daca mai au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare.

Legea prevede, totodata, ca pot beneficia de pensie anticipata partiala si asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza. In aceste cazuri reducerea varstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in care au satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantum

Cuantumul pensiei anticipate partiale se calculeaza prin raportare la cuantumul pensiei pentru limita de varsta si se stabileste prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu de numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare, astfel cum este prevazut expres in legea pensiilor.

Pentru asiguratii care au lucrat in conditii deosebite sau speciale, diminuarea pensiei nu se aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de pensionare datorita activitatii desfasurate in conditii deosebite si/sau speciale de munca.

Trecerea la pensia pentru limita de varsta

Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea

17



diminuării prevăzute de lege şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

4. Pensia de urmas

Beneficiari

Beneficiaza de pensia de urmas copiii si sotul supravietuitor ai defunctului, daca acesta a beneficiat sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

a) Copiii au dreptul la acesta pensie in urmatoarele conditii:

- pana la varsta de 16 ani

- daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant potrivit legii pana la terminarea lor, fara a depasi varsta de 26 ani

- pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca s-a ivit in perioada in care acestia se aflau intr-una din situatiile de mai sus.

b) Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie in urmatoarele conditii:

- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost cel putin de 15 ani.

- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost intre 10-15 ani; cuantumul se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna de casatorie in minus.

- indiferent de varsta, pe perioada in care e invalid de gradul I/II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

- indiferent de varsta si durata casatoriei daca decesul sotului sustinator a fost urmarea unui accident de munca/boli profesionale/tuberculoza si daca sotul supravietuitor nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

- sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

- sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Baza de calculul a pensiei

Pensia se calculeaza din pensia persoanei decedate astfel:

- din pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat;

- din pensia de invaliditate de gr. I in cazul in care decesul a survenit inainte de indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta si era in plata cu o alta pensie sau ar avut dreptul la o alta pensie.

- din pensia de serviciu in plata sau la care ar fi avut dreptul cel decedat, daca e mai avantajoasa decat cea pentru limita de varsta

18



In situatia in care cel decedat nu primea o pensie si nu avea nici dreptul la ea, urmasii au dreptul doar la ajutorul de deces.

Cuantumul pensiei

Cuantumul pensiei se stabileste din aceste sume prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual al sustinatorului, astfel:

- pentru 1 singur urmas – 50%

- pentru 2 urmasi – 75%

- pentru 3 sau mai multi urmasi – 100%

Dreptul de optiune al sotului supravietuitor

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

5. Pensia de invaliditate

Beneficiari

Sunt indreptatiti sa primeasca aceasta pensie asiguratii care si-au pierdut in totalitate sau jumatate din capacitatea de munca ca urmare a:

- accidentelor de munca,

- bolilor profesionale si tuberculozei,

- bolilor obisnuite

- accidentelor care nu au legatura cu munca.

Persoanele care au implinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea la pensia de invaliditate.

Gradul de invaliditate

Pensia de invaliditate se acorda in raport de gradul de invaliditate. In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;

b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;

c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

Criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice, la propunerea CNPAS.

Decizia de incadrare in grad se elibereaza de medicul specialist, pe baza expertizei medicale. Împotriva deciziei de incadrare se poate face contestaţie la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare. Decizia casei teritoriale de pensii poate fi la randul ei atacata la instanta judecatoreasca în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

Stagiul de cotizare

19



Asiguratii au dreptul la pensie de invaliditate in raport cu stagiul de cotizare, astfel:

- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum şi în situaţia în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare beneficiaza de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unei boli obisnuite sau accident in afara muncii, beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc un anumit stagiu de cotizare („stagiu necesar”) prevazut expres in raport cu varsta.

Legea prevede totusi posibilitatea ca si asiguratii care au realizat pana la ivirea invaliditatii cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar sa poata accesa o pensie de invaliditate, astfel cum acesta este prevazut expres de legea pensiilor.

Stabilirea pensiei – stagiul potential

In vederea stabilirii cuantumului pensiei de invaliditate, asiguraţilor care nu indeplinesc stagiul de cotizare li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate. Pentru cei care au realizat cel putin jumatate din stagiu necesar, stagiul de cotizare se determina ca diferenta intre stagiul complet si stagiul necesar.

Cu toate acestea, stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei standard de pensionare, varsta la care, in conditiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limita de varsta.

Indemnizatie de insotitor

Pensionarii cu invaliditate de gradul I au dreptul, pe langa pensie si la o indemnizatie de insotitor in cuantum fix (80% din valoarea unui punct de pensie, stabilita anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat).

Evaluarea medicala

Legea instituie regula potrivit careia pensionarii de invaliditate sunt supusi la evaluari medicale intr-un interval de 6-12 luni pana la implinirea varstei de pensionare. Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:

a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;

b) incadrarea in alt grad de invaliditate;

c) incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de munca.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala.

Prin exceptie, nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

b) au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta;

c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.

Dreptul de optiune si de cumul

La implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

20



In plus, legea prevede expres posibilitatea pensionarului pentru invaliditate de gradul III de a cumula pensia cu veniturile din activitati profesionale.

6. Ajutorul de deces

Ajutorul de deces reglementat de Legea pensiilor este o prestatie distincta de ajutorul de deces acordat potrivit Contractului Colectiv de Munca la nivel national si de despagubirea de deces acordata potrivit Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale.

Dreptul asiguraţilor la ajutor de deces nu este condiţionat de îndeplinirea unui stagiu de cotizare.

Beneficiari ai ajutorului de deces

In functie de calitatea decedatului, urmatoarele categorii de persoane pot beneficia de ajutor de deces :

1. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, oricare persoană care face această dovadă.

2. în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului aflat în întreţinerea acestuia şi care nu are un drept propriu de asigurări sociale, asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces

Se consideră membru de familie al asiguratului, în sensul legii:

a) soţul;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;

d) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Cuantumul ajutorului de deces

Cuantumul ajutorului de deces este:

-in cazul asiguratului sau pensionarului, ajutorul de deces este de 1836 lei

-in cazul unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, cuantumul ajutorul de deces este de 918 lei

X. Calculul pensiilor

Cuantumul pensiei se calculeaza prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie5 (se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat).

5 Pentru anul 2010, valoarea unui puct de pensie este de 732.8 Ron.

21



Ca regula, punctajul mediu anual se calculeaza dupa urmatoarea procedura:

a) Pentru perioada in care s-au realizat venituri dintr-o activitate profesionala

1. Numarul de puncte realizate de asigurat intr-o luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar al salariatului, inclusiv sporuri si adaosuri, sau, dupa caz, a veniturilor salariale lunare brute ale persoanei asimilate salariatului ori a venitului lunar asigurat, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice6.

2. Punctajul anual al asiguratului se calculeaza prin raportarea punctajului din acel an (suma numarului de puncte realizate lunar) la 12 luni.

3. Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se calculeaza prin impartirea sumei punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare.

b) Pentru perioadele asimilate , la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza, dupa caz:

- cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurari sociale obtinute in perioadele respective, cand asiguratul a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale. In cazul persoanelor care beneficiaza de aceste perioadele asimilate si care in aceeasi perioada obtin venituri pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau in considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.

- 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, cand asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar sau cand a satisfacut serviciul militar

c) Pentru someri - Numarul de puncte realizat de someri se calculeaza prin raportarea cuantumului drepturilor banesti lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

In mod exceptional, lege prevede expres ca, pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:

- 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;- 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap

accentuat;- 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap

mediu.

CNPAS comunica asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual si punctajul cumulat pentru perioada de cotizare

XI. Acordarea pensiei

Acordarea pensiei se face la cererea: (i) persoanei in cauza, (ii) mandatarului acesteia prin mandat special, (iii), tutorelui, (iv) curatorului.

Cererea impreuna cu actele doveditoare se depun la Casa Terioriala de Pensii in a carei raza domiciliaza asiguratul, iar Casa Teritoriala De Pensii emite o decizie in 30 zile de la primirea cererii prin care admite sau respinge motivat cererea.

Decizia comunicata poate fi contestata la judecatoria competenta in a carei raza teritoriala isi are domiciliul asiguratul in 45 zile de la comunicare.

6 Pentru anul 2010, salariul mediu este de 1836 Ron.

22



XII. Plata pensiei

a) Modul de plata

Plata pensiei se face lunar.

Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia, in functie de optiune, prin mandat postal, cont curent sau cont de card.

b) Incetarea platii pensiei

Plata pensiei va inceta intr-una din urmatoarele situatii:

1) decesul beneficiarului

2) cand beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in temeiul carora i s-a recunoscut dreptul la pensie (Ex: copilul care beneficiaza de pensie de urmas)

3) urmasul beneficiar al unei pensii de urmas e condamnat prin hotarare definitiva pentru omor/tentativa de omor comisa asupra sustinatorului (Instanta are obligatia sa transmita Casei Teritoriale de Pensii astfel de hotarari in termen de 10 zile de la ramanerea definitiva)

c) Suspendarea platii pensiei

Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:

a) pensionarul isi stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca pensia se plateste de catre celalalt stat;

b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale devine salariat sau asimilat, cu excepţia persoanelor care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean;

c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica;

d) beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie

e) copilul urmas nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege

f) sotul supravietuitor, beneficiarul unei pensii de urmas, se recasatoreste

g) beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II devine salariat/asimilat sau se afla intr-una din urmatoarele situatii expres prevazute de lege : este administrator sau manager care a incheiat contract de administrare sau de management; este membru ai asociatiei familiale; este persoana autorizate sa desfasoare activitati independente; este persoana angajata in institutii internationale, daca nu este asiguratul acestora; este persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.

XIII. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala

Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate salariala este posibil doar in cazurile expres prevazute de lege.

Astfel, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala:

(1) indiferent de nivelul veniturilor respective:

a) copiii urmasi, orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele prevazute la 16 sau 26 ani, dupa caz;

b) nevazatorii;

23



c) pensionarii pentru limita de varstad) pensionarii de invaliditate de gradul III;e) beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale care exercită funcţia de

consilier local sau consilier judeţean;f) pensionarii de invaliditate care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean.

(2) Beneficiarii pensiei de urmas - daca veniturile brute lunare realizate nu depasesc o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

24



Capitolul IV

ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE

I. Cadrul legal

Lege 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

II. Categoriile de asigurati

Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile legii. Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania.

Astfel, sunt asigurate obligatoriu in sistemul de asigurari sociale de sanatate urmatoarele categorii de persoane:

1. persoanele care platesc contributia prevazute de lege (si pentru care se plateste cota de contributie prevazuta de angajator), precum si anumite categorii de persoane pentru care contributia se plateste din alte surse, si anume :

a) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale;

b) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;

c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv;d) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;e) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul

procedurilor necesare stabilirii identitatii;f) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social;g) pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit;h) persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei

privative de libertate, daca nu au venituri.i) personalul monahal al cultelor recunoscute, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie

sau din alte surse, pe baza listelor nominale comunicate trimestrial Casei Nationale de Asigurari de Sanatate de catre Ministerul Culturii si Cultelor, la propunerea unitatilor centrale de cult.

2. persoane care si pentru care nu se datoreaza si plateste cota de contributie :

- toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;

- tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social

- sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;- persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (persoane persecutate din

motive politice, etc.)- persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse ;- bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul

Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse;

- femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

Categoriile de persoane care nu sunt prevazute expres de lege au obligatia sa se asigure in acest sistem si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in conditiile legii (ex : cazul avocatilor).

25



Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane:a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita viză de lungă

şedere;c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară.

III. Cota de contributie

Dreptul la asigurari sociale de sanatate este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem.

Contributia se datoreaza diferit, astfel:

1. persoana asigurata datoreaza o contributie lunara de 5,5%, care se aplica asupra:

a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;

c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);

d) indemnizatiilor de somaj;

e) veniturilor din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit;

f) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit

In situatia in care o persoana realizeaza venituri care sunt neimpozabile, contributia se calculeaza asupra veniturilor realizate.

În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - e), si in alte cazuri prevazute de lege, contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri.

În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. c) sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia lunară se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bază minim brut pe ţară. In acest caz, contributia se achita trimestrial.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăţilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare.

Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea potrivit prevederilor legii, sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, în vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de 5,5%.

2. Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze la fond o contributie de 5,2%.

26



Capitolul V

CONCEDIILE SI INDEMNIZATIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

IV. Cadrul legal

OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

V. Categoriile de asigurati

1) Salariatii si asimilatii acestora :

- persoane ce desfasoara activitatea in baza contractului de munca

- persoane care au raporturi de serviciu (functionari publici)

- persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective

- persoane numite in cadrul autoritatilor legislative, executive, judecatoresti

- membrii cooperatori din cooperativa mestesugareasca

2) Persoane care beneficiaza de drepturi care se platesc din bugetul asigurarilor pentru somaj

3) Persoane care nu se afla in categoriile 1 si 2, dar care sunt: asociati, comanditari sau actionari; administratori sau manageri, in baza unui contract de administrare sau de management; membrii unei asociatii familiale; persoane autorizate sa desfasoare activitati independente si alte persoane care se pot asigura pe baza de contract. Persoanele din aceasta categorie care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform ordonantei, cu exceptia pensionarilor de invaliditate gradul III si a pensionarilor nevazatori, care se afla in anumite situatii (membri ai asociatiei familiale sau in calitate de persoane autorizate sa desfasoare activitati independente).

VI. Cota de contributie

Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute de ordonanta este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem.

Cota de contributie este de 0,85%, aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse in contractul de asigurari sociale si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

VII. Contribuabilii

Cota de contributie se datoreaza si se achita, dupa caz, de catre:

a) angajatori, pentru asiguratii prevazuti in categoria 1)

b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor, pentru somaj pentru asiguratii prevazuti in categoria 2)

c) persoanele prevazute in categoria 3).

VIII. Baza de calcul

Baza de calcul se aplica tuturor prestatiilor si reprezinta media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.

În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare veniturile ce se iau în considerare sunt fie cuantumul

27



indemnizaţiilor, fie salariul de bază minim brut pe ţară, din perioadele respective, pentru situaţiile expres prevăzute de lege.

IX. Stagiile de cotizare

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de asigurari sociale de sanatate este de 1 luna realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.

Stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din insumarea perioadelor:

a) pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau, dupa caz, de catre asigurat, respectiv de catre fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau bugetul asigurarilor pentru somaj;

b) pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se suporta din alte surse

c) pentru care, pana la data intrarii in vigoare a actualei ordonante, plata contributiei de asigurari sociale de sanatate s-a facut din alte surse

Se asimileaza stagiului de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate, numai daca in aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare in intelesul prevederilor ordonantei:

a) perioadele in care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute de aceasta ordonanta de urgenta.

b) perioadele in care asiguratul:

- a beneficiat de pensie de invaliditate;

- a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora.

Aceste perioade se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare în înţelesul prevederilor legii.

Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA. Lista cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din grupa A este stabilita prin hotarare a Guvernului.

X. Temeiul acordarii prestatiilor

Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat in conditiile legii, care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu medical se prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul.

XI. Categorii de prestatii

Asiguratii in acest sistem beneficiza de urmatoarele concedii si indemnizatii :

a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;

b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Perioadele in care asiguratul beneficiaza de prestatii in cadrul acestui sistem constituie stagiu de cotizare in cadrul sistemul public de pensii (nu sunt perioade asimilate deoarece pentru aceste indemnizatii se datoreaza cota de contributie individuala).

28



1) Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii

Fondul din care se suporta

Plata indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se suporta diferit pe categorii de asigurati:

a) Pentru salariati si persoane asimilate lor, angajatorul suporta si plateste indemnizatia din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca, iar bugetul asigurarilor de sanatate incepand cu a sasea zi.

b) Pentru restul categoriilor, indemnizatia se suporta de bugetul asigurarilor de sanatate din prima zi de incapacitate. In acest caz, plateste Casa de Asigurari de Sanatate, adica instituita care administreaza bugetul asigurarilor de sanatate.

Durata de acordare

Durata de acordare este de maximum 183 zile in interval de 1 an, calculat din prima zi de imbolnavire.

Conform legii, incepand cu ziua 91, prelungirea se poate acorda numai cu aprobarea medicului specialist, medicului expert al asigurarilor sociale.

In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, denumita in continuare CNPAS, impreuna cu CNAS, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare.

In cazul unor boli speciale prevazute de lege, durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare.

Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului de odihna sau al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, concediul de odihna sau fara plata fiind intrerupt, urmand ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.

Cuantum

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, determinata de tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum si de o boala infectocontagioasa din grupa A si de urgente medico-chirurgicale, este de 100% din baza de calcul.

2) Concediile si indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca

a) Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca - se acorda in cazul reducerii timpului de munca cu ¼, daca asiguratii care sunt salariati sau asimilati salariatilor, din motive de sanatate nu mai pot realiza durata totala de munca. Durata de acordare este de cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu , iar cuantumul il reprezinta diferenta dintre media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat in urma reducerii timpului de munca, fara a depasi 25% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni.

b) Concediu si indemnizatie pentru carantina – se acorda in cazul in care asiguratului i se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase. Durata de acordare este cea stabilita in certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica, iar cuantumul este de 75% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni.

29



c) Tratament balnear - Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă, pe baza biletului de trimitere,

3) Concediul si indemnizatia de maternitate

Continutul prestatiei

Concediul de maternitate cuprinde concediile pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care asiguratele beneficiaza de indemnizatie de maternitate.

Beneficiari

Benficiaza de concediul si indemnizatia de materniate, in primul rand, asiguratele in sistemul prevazut de actuala ordonanta de urgenta.

De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nu mai au, din motive neimputabile lor, calitatea de salariat sau persoana asimilata acestora, daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza se dovedeste cu acte oficiale eliberate de catre angajatori sau asimilatii acestora.

Durata

Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.

Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6-a de sarcina.

In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.

Cuantum

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul.

In cazul mamelor care si-au pierdut calitatea de salariat din motive neimputabile lor, baza de calcul a indemnizatiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza carora s-a calculat contributia pentru concedii si indemnizatii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calitatii de asigurat.


Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Cu toate acestea, conform CCMUN, angajatorul este obligat ca minimum 6 saptamani sa plateasca angajatei diferenta dintre veniturile ei si indemnizatia platita de la bugetul asigurarilor de sanatate.

4) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav

Continutul prestatiei

Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.

Benficiari

30



Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare. Beneficiaza de aceleasi drepturi, daca indeplineste conditiile cerute de ordonanta pentru acordarea acestora, si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii in vederea adoptiei sau i-au fost dati in plasament.

Durata de acordare

Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.

Cuantum

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul.


Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

5) Concediul si indemnizatia de risc maternal

Dreptul la concediul de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, cu modificari.

Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare.

Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul.

Pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizatie de risc maternal care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

XII. Plata indemnizatiilor

Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:

a) angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, pentru salariati si persoanele asimilate acestora. Pentru persoana asigurata care se afla in doua sau mai multe categorii de asigurati si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata conform prezentei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator;

b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor;

c) casa de asigurari de sanatate, pentru celelalte categorii de persoane.

Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.

Sumele care depasesc cuantumul contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie.

Indemnizatiile care se acorda in acest sistem, se platesc direct titularului (sau beneficiarului) sau reprezentantului legal sau mandatarului desemnat de acesta prin procura. Indemnizatiile cuvenite si neachitate asiguratului decedat se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pana la data decesului.

Plata indemnizatiilor inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care:

a) beneficiarul a decedat;b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;

31



c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de asigurari sociale;

d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat.

32



Capitolul VI

PRESTATIILE PENTRU SUSTINEREA FAMILIEI

IN VEDEREA CRESTERII COPILULUI

I. Cadrul legal

OUG 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

II. Categorii de prestatii

Legea reglementeaza doua tipuri de prestatii:

1) Concediul pentru cresterea copilului de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu hadicap, pe parcursul careia beneficiarul va primi si o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.

Cuantumul indemnizaţiei se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

2) Stimulentul acordat pentru cresterea copilului de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu hadicap. Acest stimult este, in prezent, in cuantum de 100 RON lunar.

Indemnizatia si stimulentul se acorda diferit si nu se pot cumula. Astfel:

- indemnizatia de acorda atunci cand solicitantul isi ia concediu si nu mai obtine venit

- stimulentul se acorda atunci cand solicitantul nu isi ia concediu, desfasoara activitati si obtine venit

Prestatiile se cuvin pentru fiecare trei nasteri sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai persoanei care au dreptul la aceste prestatii.

Daca se suprapun doua sau trei situatii de natura sa genereze dreptul la acordarea indemnizatiei sau stimulentului, durata de acordare a concediului se prelungeste. In aceasta situatie se va acorda o singura indemnizatie sau un singur stimulent.

Dupa primele trei nasteri sau 3 copii, persoanele in cauza au dreptul la concediu fara plata indemnizatiei. Durata concediului este de 3 luni si se acorda integral, o singura data, fiecaruia dintre parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv a varstei de 3 ani in cazul copilului cu handicap.

III. Natura prestatiilor

Aceasta categorie de prestatii sunt prestatiile de asistenta sociala, avand la baza principiul ingrijirii copilului, astfel ca nu se acorda dintr-un fond constituit din contributii ale beneficiarilor, spre deosebire de sistemul de pensii sau cel al asigurarilor sociale de sanatate. Prin urmare, stimulentul si indemnizatia se platesc din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii.

IV. Posibilitatea cumulului cu alocatia de stat pentru copii

Ordonanta prevede expres ca indemnizatia sau stimulentul, dupa caz, poate fi cumulata cu alocatia de stat pentru copii prevazute de Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii. In prezentul, cuantumul acestei alocatii este de 200 lei (RON) lunar, in situatia copiilor in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap sau cel acordat conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, republicata, in situatia copiilor in varsta de peste 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap.

33



V. Beneficiairi

Beneficiaza, in primul rand, de aceste prestatii, optional, oricare dintre parinti.

Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, precum si persoana care a fost numita tutore.

VI. Conditii de acordare

Ambele prestatii se acorda cu conditia ca in ultimul an anterior datei nasterii copilului, solictantul sa fi realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal, si anume: venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, asa cum sunt definite de aceasta lege. In cele 12 luni intra si perioadele asimilate pe care legea le prevede expres (situatiile in care se beneficiaza de indemnizatie de somaj, pensie de invaliditate, etc.)

Cererea pentru acordarea concediului fara indemnizatie, se depune la angajator.

Indemnizatia sau stimulentul se acorda daca solicitantul indeplineste cumulativ conditiile:

a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;

b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;

c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Cererile privind acordarea acestor prestatii si documente din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.

Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de legea pensiilor, legea asigurarilor pentru somaj si ordonanta privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate.

34



Capitolul VII

SISTEMUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ

I. Cadru legal

Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca

Reglementarea asigurarilor pentru somaj a evoluat fata de versiunea initiala cand se punea accent doar pe compensarea lipsei locurilor de munca prin acordarea ajutorului de somaj. Noua reglementare pune mai mult accent pe masurile de preventie a somajului si cuprinde totodata regulile generale dupa care se realizeaza protectia somerilor, si anume:

- includerea in categoria somerilor pe langa salariati si a altor persoane

- acordarea indemnizatiei de somaj conditionata de conduita beneficiarului

- conditionarea platii indemnizatiei de somaj de indeplinirea de ctare benficiar a obligatiilor de calificare si recalificare profesionala

- largirea continutului protectiei sociale, prin recunoasterea unor drepturi suplimentare pe langa indemnizatia de somaj

II. Beneficiari asigurarilor de somaj

Beneficiarii prestatiilor de asigurari pentru somaj sunt persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si care se regasesc intr-una din urmatoarele situatii:

1) au devenit someri

Potrivit legii, somerul este persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;

- starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate

potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta7 al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare;

- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

2) nu au putut putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sau satisfacerea stagiului militar

3) ocupa un loc de munca si din diferite motive, doresc schimbarea acestuia

4) au obtinut statutul de refugiat/alta forma de protectie interna

5) cetatenii straini/apatrizii incadrati in munca sau care au realizat venituri in Romania

6) persoanele care nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau eliberarea din detentie

III. Sistemul asigurarilor de somaj

1. Asiguratii

7 In prezent, valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare este de 500 lei.

35



In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate persoanele fizice, denumite asigurati. Asiguratii pot fi:

a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;

b) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile legii;

c) cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii.

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj, conform prezentei legi.

Legea acorda protectie sociala prin intermediul asigurarilor de somaj atat salariatilor cat si altor categorii de persoane asimilate acestora, reglementand astfel doua categorii de asigurati:

Persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii

- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza de contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;

- functionarii publici si alte persoane care-si desfasoara activitatea in baza actului de numire- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in cadrul

autoritatilor legislative, executive, judecatoresti, pe durata mandatului.- soldatii si gradatii voluntari;- persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator

Persoanele care se pot asigura in baza contractului de asigurare pentru somaj

- asociatii si actionarii- administratori care au încheiat contracte potrivit legii- persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente- membrii asociatiilor fmiliale- cetatenii romani care lucreaza in strainatate-alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc intr-una din situatiile de mai sus.

Persoanele prevăzute in aceasta categorie pot încheia contract de asigurare pentru şomaj cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, cu respectare urmatoarelor conditii cumulative:

a) sa aiba cel puţin vârsta de 18 ani

b) sa fie asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

c) venitul lunar asigurat nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata.

2. Contributia la bugetul asigurarilor de somaj

In vederea beneficierii de masurile de asigurari pentru somaj, asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj.

Aceasta contributie este diferita in functie de sistemul de asigurare :

Sistemul persoanelor asigurate obligatoriu

Pentru aceste persoane, sarcina contributiei se imparte angajator si asigurat.

36



Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie de 0,5% din fondul total de salarii brute lunare realizate de persoanele asigurate, care constituie baza de calcul a contributiei individuale.

Pentru contributia individuala datorata de fiecare salariat, tot angajatorii au obligatia de a retine si de a vira contributia lunara in cota de 0,5%, aplicata asupra venitului brut lunar realizat de asigurat.

Sistemul persoanelor asigurate facultativ in baza contractului de asigurare pentru somaj

Aceste persoane au obligatia de a plati lunar o contributie de 1% din venitul lunar declarat si prevazut in contractul de asigurare pentru somaj.

IV. Categorii de prestatii

1. Indemnizatia de somaj

Principala prestatie reglementata de Legea asigurarilor de somaj este indemnizatia de somaj.

Beneficiari

a) Somerii

In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii trebuie sa se afle intr-una din urmatoarele situatii:

- le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;- le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;- le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in

munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului;

- a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor;

- le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;- au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din

activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;

- au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;

- le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;

- reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;

- le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile.

b) Persoane asimilate somerilor

Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:

- sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;

- sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;

- sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.

Conditii de acordare

37



Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, somerii trebuie sa indeplinesca cumulativ anumite conditii prevazute expres de lege:

a) sa aiba un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 luni anterioare datei de inregistrare a cererii

b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare

c) sa nu indeplinesca conditiile de pensionare

d) sa fie inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/resedinta daca au avut ultimul loc de munca/au realizat venituri in acea localitate

Persoanele asimilate somerilor trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:

a) sunt inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul

b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;

c) nu indeplinesc conditiile de pensionare (orice fel de pensie)

Nu vor beneficia de indemnizatie de somaj:

- persoanele care, la data solicitarii dreptului, refuza un loc de munca potrivit pregatirii sau nivelului studiilor, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuza participarea la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de munca.

- absolventii care, la data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant.

Durata de acordare

a) Somerii

Pentru aceste persoane, indemnizatia se acorda diferentiat in functie de stagiul de cotizare:

- 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;- 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;- 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

b) Persoanele asimilate somerilor

In toate cazurile, se acorda timp de 6 luni.

Cuantum

Indemnizatia reprezinta suma ce se acorda lunar, diferentiat in functie de stagiul de cotizare:

a) Someri

Cuantumul indemnizatiei de somaj este de:

75% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;

la suma de mai sus se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:

- 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;- 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;- 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani;

38



- 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.

b) Persoanele asimilate somerilor

Pentru aceste persoane, indemnizatia fixa este de 50% din salariul minim brut pe tara.

Momentul nasterii dreptului la indemnizatia de somaj

Dreptul la indemnizatia de somaj devine exigibil la momente diferite in functie de situatia beneficiarului. Astfel, dreptul la indemnizatia de somaj se naste la data :

a. incetarii raporturilor de munca;b. incetarii raporturilor de serviciu;c. incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;d. expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de contract.e. incetarii calitatii de membru cooperator;f. incetarii contractului de asigurare pentru somaj;g. incetarii motivului pentru care au fost pensionate;h. incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de serviciu;i. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;j. incetarii activitatii desfasurate exclusiv pe baza conventiei civile;k. expirarii perioadei de 60 de zile in care absolventii institutiilor de invatamant in varsta de

minimum 16 ani nu au resusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionalel. absolvirii, pentru cazurile absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu handicap

care nu au reusit sa se incadreze in munca m. expirarii perioadei de 30 de zile de la data lasarii la vatra.

Plata

Indemnizatia de somaj se plateste la cererea persoanei indreptatite, de la momentul nasterii dreptului.

Cu toate acestea, indemnizatia de somaj se acorda de la momentul la care s-a nascut acest drept, numai in masura in care cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca, in termen de 30 de zile de la aceasta data.

Daca cererea este inregistrata dupa expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 12 luni de la data la care s-a nascut dreptul, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data inregistrarii cererii.Acest termen de 12 luni este unul de decadere.

Indemnizatia de somaj se plateste titularului ori mandatarului acestuia stabilit prin procura speciala.

Cererile pentru acordarea indemnizatiei de somaj, precum si toate actele procedurale in legatura cu stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de taxa de timbru.

Obligatii ale beneficiarilor indemnizatiei de somaj

- sa se prezinte lunar in baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitati la ANOFM la care sunt inregistrati pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca

- sa comunice in termen de 3 zile agentiei la care sunt inregistrati orice modificare a conditiilor care au dus la acordarea drepturilor

- sa participe la serviciul pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala la agentia la care sunt inregistrati

- sa caute activ un loc de munca

Obligatii ale angajatorilor care au incadrat in munca beneficiari ai indemnizatiei de somaj

39



- sa comunice ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/sediul toate locurile vacante de munca la momentul vacantarii lor

- daca incadreaza in munca persoane din cele ce primesc indemnizatii de somaj, sa anunte in termen de 3 zile ANOFM la care acestia sunt inregistrati

Nu beneficiaza de indemnizatie persoanele care la data solicitarii acestui drept:

- refuza un loc de munca potrivit pregatirii/nivelului studiilor, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu

- refuza participarea la serviciul pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferit de ANOFM

2. Alte prestatii

Sistemul asigurarilor de somaj si de protectie a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca ofera in plus fata de plata unor indemnizatii de somaj si alte tipuri de prestatii:

2.1. Masuri de prevenire a somajului

a) Bugetul asigurarilor pentru somaj il ajuta pe angajator sa-si realizeze programele de formare profesionala

In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat.

Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor participante la programul de pregatire profesionala, pentru care s-a acordat aceasta suma, cel putin un an de la data acordarii sumei.

b) Servicii de preconcediere

Persoanele amenintate de riscul de a deveni someri beneficiaza de servicii de preconcediere, care presupun, in principal, urmatoarele activitati:

- informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si acordarea serviciilor de ocupare si de formare profesionala;

- plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea in modalitati de cautare a unui loc de munca;

- reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de scurta durata;

- sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la masurile de combatere a somajului.

2.2. Masuri pentru stimularea ocuparii

Masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca se adreseaza atat persoanelor in cautarea unui loc de munca, cat si angajatorilor si sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de agentiile pentru ocuparea fortei de munca ori de alti furnizori de servicii din sectorul public sau privat.

1) Masuri care vizeaza persoanele in cautarea unui loc de munca si care vizeaza cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

40



Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in principal, prin:

a) informarea si consilierea profesionala - se realizeaza prin furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor;

b) medirea muncii - reprezinta activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu;

c) formarea profesionala - realizata prin intermediul organelor specializate, prin cursuri, stagii de practica si specializare, precum si alte forme;

d) consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri - se acorda, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta.

e) completarea veniturilor salariale ale angajatilor

Persoanele carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj potrivit legii si care se angajeaza pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale in vigoare, si, ca urmare a angajarii, le inceteaza plata indemnizatiei de somaj beneficiaza, din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma lunara, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentand 30% din cuantumul indemnizatiei de somaj si, dupa caz, reactualizata conform legii. In schimb, nu beneficiaza de aceasta indemnizatie persoanele care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de munca sau de serviciu in ultimii 2 ani.

Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se angajeaza in perioada de acordare a indemnizatiei, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pana la expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat. Aceste se acorda absolventilor care isi mentin raporturile de munca sau de serviciu pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data angajarii.

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, avut in vedere la calculul indemnizatiei de somaj la care aceste persoane ar fi avut dreptul, in conditiile legii, daca nu s-ar fi angajat, este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data angajarii.

Nu beneficiaza, insa, de aceste prevederi:

- absolventii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de munca sau de serviciu;

- absolventii care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de munca sau de serviciu in ultimii 2 ani;

- absolventii care la data solicitarii dreptului urmeaza o forma de invatamant;

- absolventii institutiilor de invatamant fata de care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a-i incadra in munca;

- absolventii pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata ca urmare a incheierii unui contract de munca pe o durata de cel mult 12 luni, iar ulterior, ca urmare a schimbarii duratei contractului individual de munca pentru o durata mai mare de 12 luni, plata indemnizatiei de somaj inceteaza.

f) stimularea mobilitatii fortei de munca

Persoanele care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza, potrivit legii, intr-o alta localitate si, ca urmare a acestui fapt, isi schimba domiciliul primesc o prima de instalare.

2) Masuri care ii vizeaza pe angajatori

Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin:

a) subventionarea locurilor de munca, prin plata unei subventii catre angajator pentru fiecare persoana incadrata cu contract individual de munca din randul somerilor, persoanelor cu handicap sau absolventi ai unor institutii de invatamant.

41



Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă absolvenţilor încadraţi, şi primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent:

a) o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii;

b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal;

c) o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ superior.

b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca

Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

Beneficiaza de credite, in conditiile legii, cu aceeasi dobanda si persoanele in varsta de pana la 30 de ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata, in conditiile legii. Aceste credite se acorda studentilor care infiinteaza sau dezvolta, individual sau impreuna cu alti studenti care indeplinesc conditiile prevazute de lege, intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent o activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata.

Beneficiarii de credite acordate in conditiile de mai sus trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau de serviciu;

- activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;

- pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii ori de unitati cooperatiste sa fie incadrat personal provenind din randul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca;

- personalul incadrat sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani;

- locurile de munca avute in vedere la acordarea de credite sa nu fie locurile de munca vacante, rezultate in urma incetarii raporturilor de munca a unor angajati in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare.

c) acordarea unor facilitati

Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia de 2,5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj.

42



Capitolul VIII

Legea 416/2001 privind venitul minim garantat

Prin aceasta lege sunt reglementate mai multe tipuri de prestatii, dintre care cele mai importante sunt:

- ajutorul social

- alocatia pentru copii nou-nascuti

I. AJUTORUL SOCIAL

1. Beneficiari

Au dreptul la un venit minim garantat, ca forma de asistenta sociala, cetatenii romani, cetateni ai altor state sau apatrizi, care au resedinta sau, dupa caz, domiciliul in România si care se afla intr-una din urmatoarele situatii:

- persoanele singure

Prin termenul persoana singura se intelege persoana care a implinit vârsta de 18 ani, locuieste si se gospodareste singura.

- familia

In intelesul legii, notiunea de familie desemneaza:

a) sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, care au domiciliul ori resedinta comuna prevazuta in actele de identitate si gospodaresc impreuna.

b) persoana care locuieste impreuna cu copiii aflati in intretinerea sa si se afla intr-una dintre urmatoarele situatii : este necasatorita; vaduva; divortata; al carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/ disparuta prin hotarâre judecatoreasca; nu a implinit vârsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus.

c) fratii fara copii, care gospodaresc impreuna si care nu au domiciliul sau resedinta comuna cu parintii

d) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care locuiesc si gospodaresc impreuna

Prin termenul copil se intelege copilul provenit din casatoria sotilor, copilul unuia dintre soti, copilul adoptat, precum si copilul dat in plasament familiei sau persoanei ori pentru care s-a instituit tutela sau curatela, potrivit legii.

- sotii despartiti in fapt , daca ancheta sociala atesta situatia existenta si justifica acordarea acestuia.

- persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, aflate in situatie de nevoie , pe baza declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat ajutorul social de la alte primarii. Aceste persoane beneficiaza de ajutor social numai pe perioada in care se afla in evidenta serviciilor publice de asistenta sociala din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale in care traiesc.

2. Conditii de acordare

Beneficiairii trebuie sa aiba venituri sub nivelul minim prevazut de lege.

Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin hotarâre a Guvernului, in raport cu evolutia preturilor de consum.

43



In prezent, nivelul lunar al venitului minim garantat este de:

a. 125 lei pentru persoana singura;b. 225 lei pentru familiile formate din 2 persoane;c. 313 lei pentru familiile formate din 3 persoane;d. 390 lei pentru familiile formate din 4 persoane;e. 462 lei pentru familiile formate din 5 persoane;f. câte 31 lei pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane, care face parte

din familii.

La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, al persoanei singure se iau in considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizeaza, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, obligatii legale de intretinere, indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter permanent si alte creante legale, cu exceptia burselor de studiu si a burselor sociale.

3. Cuantum

Prestatia reglementata este una de ajutor social si consta in diferenta intre venitul minim lunar garantat de lege si veniturile nete lunare ale beneficiarilor

Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 10 lei, se acorda 10 lei.

Legea incurajeaza incadrarea in munca stabilind ca familiile si persoanele singure cu venituri nete lunare pâna la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, in cazul in care cel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza pe baza de contract individual de munca, are statut de functionar public sau presteaza o activitate, realizând venituri cu caracter salarial.

4. Acordarea ajutorului social

Ajutorul social, in conditiile prezentei legi, se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere, insotite de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile membrilor acesteia.

Cererea si declaratia pe propria raspundere se semneaza si se inainteaza de catre reprezentantul familiei. Reprezentantul familiei poate fi, dupa caz, unul dintre membrii familiei care are capacitate deplina de exercitiu ori, in cazurile prevazute de lege, tutorele sau curatorul persoanei indreptatite.

Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social este familia.

Stabilirea dreptului la ajutorul social si a cuantumului acestuia se face prin dispozitie scrisa a primarului. In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a ajutorului social, primarul dispune in mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.

Dreptul la ajutorul social se acorda incepând cu luna urmatoare inregistrarii cererii.

Creanta beneficiarilor de ajutor social este o creanta privilegiata.

Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetele locale, in principal din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

5. Obligatii ale beneficiarilor

a) Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de munca din familia beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local, fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de securitate si igiena a muncii. Primarul are obligatia sa afiseze lista cuprinzând beneficiarii de ajutor social, precum si persoanele care urmeaza sa efectueze actiuni sau lucrari de interes local.

44



b) Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, se iau in considerare la stabilirea numarului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai daca fac dovada faptului ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste agentii.

c) Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice primarului, in scris, orice modificare cu privire la domiciliu, venituri si la numarul membrilor familiei, in termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea. Sumele incasate necuvenit, cu titlu de ajutor social, se recupereaza de la titularul dreptului ajutorului in termenul de prescriptie stabilit de lege pentru creantele bugetare.

II. ALOCATIA PENTRU COPIII NOU-NASCUTI

1. Beneficiari

Are dreptul la aceasta alocatie orice mama, pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii.

2. Cuantum

Cuantumul alocatiei este de 230 lei.

Alocatia se acorda o singura data pentru fiecare copil nascut viu, in termen de maximum 12 luni de la nasterea copilului.


Acordarea dreptului si plata alocatiei pentru copiii nou-nascuti se realizeaza pe baza de cerere si acte doveditoare, prin dispozitie a primarului localitatii in a carei raza domiciliaza mama sau, dupa caz, unde a fost inregistrata nasterea copilului.

Alocatia se poate acorda reprezentantului legal al copilului atunci când mama nu este in situatia de a beneficia de acest drept.

Fondurile necesare pentru plata alocatiilor pentru copiii nou-nascuti se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

45



Capitolul IX

Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

Legea instituie alocatia de stat pentru copii ca forma de ocrotire a statului acordata tuturor copiilor, fara discriminare.

4. Beneficiari

Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii :

1) toti copiii in vârsta de pâna la 18 ani

2) tinerii care au implinit vârsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamântului liceal sau profesional, organizate in conditiile legii, pâna la terminarea acestora. Nu beneficiaza de alocatie de stat tinerii care repeta anul scolar, cu exceptia celor care repeta din motive de sanatate, dovedite cu certificat medical.

3) copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile legii, in România, daca locuiesc impreuna cu parintii.

5. Plata alocatiei

Titular al dreptului la alocatie de stat pentru copii este copilul sau tanarul, dupa caz, insa plata alocatiei nu se face in toate cazurile direct titular ci difera, dupa cum urmeaza :

- unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotarârii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare.

- tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in conditiile legii.

- dupa implinirea vârstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.

- pentru tinerii care au implinit varsta de 18 ani, plata alocatiei de stat se face direct acestora, pe baza de cerere. Procedura de plata se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

- pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, alocatia de stat pentru copii se plateste numai in cont personal.In cazul decesului, sumele cu titlu de alocatie de stat se fac venit la bugetul de stat.


Stabilirea dreptului la alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept.

Cererea se face, in numele copilului, de catre reprezentantul legal al copilului, iar dupa implinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului sau.

Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepând cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul, iar plata drepturilor se face incepând cu luna urmatoare depunerii cererii.

In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.

46



7. Cuantum

Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este de 40 lei lunar si se majoreaza anual, prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. Începând cu luna ianuarie 2009, cuantumul lunar al alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte la 42 lei, cu excepţia alocaţiei de stat acordate copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, al cărei cuantum este cel prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.

Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decât in vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu.

Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu administrarea si transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

8. Obligatiile benenficiarilor

1. Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de acordare, in termen de 15 zile de la aparitia acestora.

2. Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza deciziei emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit.

47



Capitolul X

OUG 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala

1. Categorii de prestatii reglementate de lege

a) Alocatia familiala complemetara

Beneficiaza de alocatia familiala complementara, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, familiile formate din sot, sotie si copiii in vârsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea acestora, care locuiesc impreuna.

Cuantumul alocatiei familiale complementare este de:

a) 50 lei pentru familia cu un copil;

b) 60 lei pentru familia cu 2 copii;

c) 65 lei pentru familia cu 3 copii;

d) 70 lei pentru familia cu 4 sau mai multi copii.

Pentru familiile beneficiare de ajutor social in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, cuantumul alocatiei familiale se majoreaza cu 25%.

b) Alocatia de sustinere

Beneficiaza de alocatie de sustinere familiilor monoparentale (familiile formate din persoana singura si copiii in vârsta de pana la 18 ani aflati in intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta).

In sensul ordonantei, prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a. este necasatorita;b. este vaduva;c. este divortata;d. al carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/disparuta prin hotarâre

judecatoreasca;e. al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile

sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor;f. nu a implinit vârsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-e);g. a fost numita tutore sau i s-au incredintat ori dat in plasament unul sau mai multi copii si

se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-c), cu exceptia asistentului maternal profesionist.

In notiunea de copii sunt inclusi atat copiii naturali cat si cei adoptati, incredintati sau aflati in plasament familial ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.


a) Beneficiaza de aceste prestatii familiile ai caror membri sunt cetateni romani care locuiesc in România, precum si cetateni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, dupa caz, resedinta in România, in conditiile legislatiei romane.

b) Alocatiile se acorda lunar familiei, daca aceasta realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de până la 470 lei.

48



La stabilirea veniturilor pe baza carora se acorda alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere se iau in considerare toate veniturile pe care membrii familiei la realizeaza, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari pentru somaj, obligatii legale de intretinere, indemnizatii cu caracter permanent, precum si alte creante legale. Daca familia are in proprietate terenuri, cladiri, spatii locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea venitului net lunar se iau in considerare arenda, chiriile, alte fructe civile, naturale sau industriale, produse de acestea.

c) In masura in care familiile au in intretinere copii de vârsta scolara, acestea vor beneficia de alocatie de sustinere in conditiile in care copiii urmeaza o forma de invatamânt organizata potrivit legii.

3. Plata alocatiilor

Titularul alocatiei familiale complementare sau al alocatiei de sustinere este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este familia.

Alocatiile se acorda pe baza de cerere insotita de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia.

In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a alocatiei familiale complementare sau a alocatiei de sustinere, primarul dispune, in mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale in termen de 15 zile de la data inregistrarii cererii.

Stabilirea dreptului la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere si a cuantumului acestora se face prin dispozitie scrisa a primarului.

In vederea urmaririi respectarii conditiilor de acordare a dreptului la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni.

4. Obligatiile beneficiarilor

a) In cazul in care intervin modificari cu privire la componenta familiei si/sau a veniturilor realizate de membrii acesteia, titularul alocatiei familiale complementare sau al alocatiei de sustinere are obligatia ca, in termen de maximum 5 zile, sa comunice in scris primarului modificarile intervenite.

b) Familiile care beneficiaza de alocatie familiala complementara sau de alocatie de sustinere au obligatia ca, pentru copiii de vârsta scolara, sa prezinte primarului, din 3 in 3 luni, dovada frecventarii cursurilor.

c) Familiile care beneficiaza de alocatie familiala complementara sau de alocatie de sustinere au obligatia sa restituie sumele incasate cu titlu necuvenit.

49



Capitolul XI

Legea 448/2006 privind protectia si promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap

1. Beneficiari

De dispozitiile acestei legi beneficiaza copiii si adultii cu handicap, cetateni români, cetateni ai altor state sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul ori resedinta in România.

Persoanele cu handicap, in intelesul legii, sunt acele persoane carora, datorita unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitati cotidiene, necesitând masuri de protectie in sprijinul recuperarii, integrarii si incluziunii sociale.

Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturile prevazute de lege pe baza incadrarii in grad de handicap, in raport cu gradul de handicap. Gradele de handicap sunt: usor, mediu, accentuat si grav. Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

2. Drepturile persoanelor cu handicap

Potrivit legii, persoanele cu handicap au dreptul la:

a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;b) educatie si formare profesionala;c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,

informational si comunicational;f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;g) asistenta juridica;h) facilitati fiscale;i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre membrii

comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

3. Accesibilitati

Potrivit legii, conceptul de accesibilitate defineste ansamblul de masuri si lucrari de adaptare a mediului fizic, precum si a mediului informational si comunicational conform nevoilor persoanelor cu handicap.

Astfel, in vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si comunicational, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri specific in vederea promovarii si implementarii conceptului Acces pentru toti, pentru a impiedica crearea de noi bariere si aparitia unor noi surse de discriminare;

In acest sens, cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru calatori si peroanele principalelor statii, spatiile de parcare, strazile si drumurile publice, telefoanele publice, mediul informational si comunicational vor fi adaptate conform prevederilor legale in domeniu, astfel incât sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap.

50



4. Asistenta persoanei cu handicap

4.1. Asistentul personal

Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent personal, angajat pe baza de contract de munca.

Contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria localitatii de domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii cererii. Contractul individual de munca al asistentului personal inceteaza de drept in cazul decesului persoanei cu handicap grav.

Pe perioada ingrijirii si protectiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de munca, asistentul personal dreptul la

a. salariu de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum si spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii;

b. program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamâna;

c. concediu anual de odihna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului incadrat in institutii publice;

d. transport urban gratuit ;

e. transport interurban, in conditiile legii.

Asistentul personal are urmatoarele obligatii principale:

a. sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;

b. sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin care isi asuma raspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;

c. sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si serviciile prevazute in contractul individual de munca, in fisa postului si in planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv in planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;

d. sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap grav si sa nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;

e. sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica sau sociala a persoanei cu handicap grav si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.

Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre asistentul personal a obligatiilor prevazute de dispozitiile legale in sarcina lui, precum si a celor prevazute in contractul individual de munca atrage raspunderea disciplinara, civila sau, dupa caz, penala a acestuia, in conditiile legii.

4.2. Indemnizatia de insotitor

Adultul cu handicap vizual grav precum si persoana cu handicap grav care are calitatea de pensionari de invaliditate de gradul I poate opta pentru asistent personal sau indemnizatie de insotitor.

Indemnizatia se acorda lunar si este in cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.

Nu pot beneficia de indemnizatia lunara:

51



a) parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav care se afla in internate ori in centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de invatamânt special;

b) adultii cu handicap grav sau reprezentantii lor legali pe perioada in care adultii cu handicap grav se afla in centre rezidentiale publice, cu exceptia centrului de tip respiro, ori in alte tipuri de institutii publice cu caracter social in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei publice;

c) persoanele cu handicap grav care sunt retinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii, arestarii ori a detentiei.

4.3. Asistentul personal profesionist

Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri ori realizeaza venituri de pâna la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist.

Contractul de munca al asistentului personal profesionist se incheie de catre directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, sau de catre furnizorii de servicii sociale privati, acreditati in conditiile legii.

Pe perioada ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal profesionist beneficiaza suplimentar fata de salariul de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum si spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii. Asistentul personal profesionist beneficiaza si de alte drepturi (consiliere si sprijin din partea specialistilor, decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare si masa, etc. )

Asistentul personal profesionist are, la randul sau, anumite obligatii a caror meindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare atrage raspunderea disciplinara, civila, ori, dupa caz, penala a asistentului personal profesionist, in conditiile legii.

5. Incadrarea in munca a persoanei cu handicap

Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobândi si mentine un loc de munca, precum si pentru a promova profesional.

Orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are acces gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de vârsta, tipul si gradul de handicap.

Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.

Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. In masura in care aceste institutii nu angajeaza persoane cu handicap, acestea pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:

a. sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentând 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;

b. sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat.

Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza de urmatoarele drepturi:

a. cursuri de formare profesionala;

52



b. adaptare rezonabila la locul de munca;

c. consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;

d. o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;

e. un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;

f. posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens;

g. scutirea de plata impozitului pe salariu.

Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:

a. deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu handicap;

b. deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;

c. decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu handicap;

d. o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

6. Sanctiuni

Nerespectarea anumitor prevederi ale legii privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda de catre personalul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

Pe de alta parte, raspunderea contraventionala se poate cumula cu alta forma a raspunderii si anume raspunderea civila in masura in care prin actiunile sau inactiunile au fost intreprinse cu caracter discriminatoriu.

53



Capitolul XII

Legea 210/1999 privind concediul paternal

1. Beneficiar i : tatal copilului nou-nascut

2. Prestatia reglementata : Legea reglementeaza dreptul tatalui copilului nou-nascut de a benenficia de concediu paternal sau de permisie, dupa caz.


Are dreptul la concediu paternal platit tatal asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat.

Are dreptul la permisie, la nasterea propriului copil, tatal care satisface serviciul militar obligatoriu 8. Aceasta permisie se acorda si tatalui care satisface serviciul militar obligatoriu, in vederea recunoasterii paternitatii, in conditiile legii.

Concediul paternal sau permisia, dupa caz, se acorda la cerere, in primele 8 saptamâni de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului, respectiv cu declaratia de recunoastere a paternitatii, intocmita in conditiile legii.

4. Durata concediului

Durata normala acordare a concediului paternal platit este de 5 zile lucratoare, insa in cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare (in total, 15 zile lucratoare).Tatal poate beneficia de aceasta prevedere numai o singura data.

Pentru militarii care satisfac serviciul militar obligatoriu, durata permisiei este de 7 zile lucratoare.

5. Cuantumul indemnizatiei pentru concediu paternal

In cazul tatalui beneficiar al concediului paternal platit, indemnizatia pentru concediul paternal este egala cu salariul corespunzator perioadei de concediu.

Intrucat nu este o prestatie de asistenta sociala, aceasta indemnizatie se plateste din fondul de salarii al unitatii si nu din bugetul de stat.

6. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate

In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie, tatal copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama.

Pe perioada concediului acordat in aceste conditii, tatal copilului beneficiaza de o indemnizatie egala cu ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau de o indemnizatie calculata dupa salariul de baza si vechimea in munca ale acestuia, acordata de unitatea la care tatal isi desfasoara activitatea, la alegere.

8 Deşi serviciul militar obligatoriu a fost desfiinţat prin Legea nr. 395/2005, există totuşi posibilitatea încadrării in

funcţii militare pe bază de contract ca militar profesionist, în termen, voluntary sau reservist.

54



Capitolul XIII

OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca

1. Beneficiari

Vor beneficia de protectia maternitatii la locul de munca femeile de cetatenie romana sau a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European precum si de cetatenia altor state sau apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta in România si care indeplinesc urmatoarele conditii cumulative :

a) sunt salariate

b) sunt gravide, mame care au nascut recent (lauze) sau care alapteaza

c) au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator


Pentru a se prevala de prevederile ordonantei, beneficiarul prestatiilor are obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea si de a informa angajtorul despre aceasta.

3. Continutul protectiei

Ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala privind protectia maternitatii, avand drept scop protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile lor de munca.

Masurile de protectie a maternitatii se concretizeaza in anumite obligatii ale angajatorului :

A. Obligatii generale

1) Obligatia de prevenire a riscurilor

Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incât sa previna expunerea salariatelor respective la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea.

2) Obligatia de evaluare anuala a locului de munca

Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca, a caror lista este prevazuta in anexa la ordonanta, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca natura, gradul si durata expunerii salariatelor respective, in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.Evaluarile se efectueaza de catre angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza in rapoarte scrise.

3) Obligatia de informare

Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din ordonanta de urgenta.

In termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris de catre o salariata ca se afla intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta, acesta are obligatia sa instiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea. De la data primirii instiintarii, medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei la termenele si in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.

55



4) Obligatiile angajatorului privind programul de lucru

In cazul in care o salariata intr-una dintre situatiile prevazute ordonanta desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca.

In masura in care modificarea conditiilor/programului de lucru nu este posibila, angajatorul are obligatia sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.

5) Obligatia anagajatorului de a acorda concediul de risc maternal

In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa modifice conditiile/programul de lucru si nici sa repartizeze salariata la alt loc de munca, salariatele respective au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:

a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru salariatele gravide

b) dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, pentru salariatele care au nascut recent si cele care alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea vârstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.

Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

6) Imposibilitatea angajatorului de a obliga salariatele sa presteze munca de noapte sau in conditii grele ori vatamatoare

In cazul in care sanatatea salariatelor este afectata de munca de noapte sau in conditii grele ori vatamatoare, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.

In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.

7) Obligatii privind regulamentul intern

Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia sanatatii si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile ordonantei de urgenta si ale celorlalte acte normative in vigoare.

B. Obligatii specifice pentru salariatele gravide

1) Obligatia de a pastra confidentialitatea

Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decât cu acordul scris al acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, când starea de graviditate nu este vizibila.

2) Obligatia de a reduce timpul de lucru

In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

56



3) Obligatia de a acorda dispensa de maternitate

Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, in conditiile prevazute la art. 2 lit. f), in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.

C. Obligatii specifice pentru salariatele care au nascut recent sau care alapteaza

1) Obligatia de a modifica locul de munca

Pentru salariatele care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c) si d) si isi desfasoara activitatea numai in pozitia ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel incât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.

Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine intemeiate, angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.

2) Obligatia de a modifica programul de lucru

Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare, pana la implinirea vârstei de un an a copilului. In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.

Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.

4. Incetarea contractului de munca

Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:

a. salariatei gravide, lauze sau care alapteaza, din motive care au legatura directa cu starea sa;

b. salariatei care se afla in concediu de risc maternal;

c. salariatei care se afla in concediu de maternitate;

d. salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;

e. salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.

Interdictia de a concedia salariata care se afla inconcediu de risc maternal se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.

Aceste interdictii nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.

Salariatele ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii. In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.

57



Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata gravida, lauza sau care alapteaza are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii in scris catre salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in termen de 7 zile de la data primirii deciziei, are obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate, pe care il va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.

58



Capitolul XIV

Lege 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca

si boli profesionale

1. Asiguratii

Au calitatea de asigurat cetatenii romani si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta in România.

Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, denumita in continuare CNPAS.

Legea reglementeaza doua categorii de asigurati :

(1) Persoane asigurate obligatoriu

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:

a. persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, precum si functionarii publici;

b. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a);

c. somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

d. ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.

Vor beneficia de prestatiile acestei legi si salariatii romani care presteaza munca in strainatate din dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii.

In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, raporturile de asigurare se stabilesc intre angajatori si asigurator.

(2) Persoane asigurate facultativ

Se pot asigura in conditiile prezentei legi, pe baza de contract individual de asigurare, persoanele care se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

a. asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;b. comanditati, administratori sau manageri;c. membri ai asociatiei familiale;d. persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;e. persoane angajate in institutii internationale;f. proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;g. persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati

private in domeniul forestier;h. membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;i. alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele

mentionate anterior.

In cazul acestor persoane, raporturile de asigurare se stabilesc intre asigurati si asigurator.

2. Categorii de prestatii

59



Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:

a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;

b) reabilitare si reconversie profesionala;

c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;

d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;

e) compensatii pentru atingerea integritatii;

f) despagubiri in caz de deces;

g) rambursari de cheltuieli.

2.1 Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

cauzata de accidente de munca sau boli profesionale

Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute sau veniturilor lunare asigurate, care au fost realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.

In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile. Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare, in baza recomandarii medicului curant.

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.

6.2. Despagubiri in caz de deces

In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul National de Statistica.

Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul asiguratorului, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului, potrivit prezentei legi.


60



Drepturile de asigurare prevazute de prezenta lege se acorda astfel:

a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta;

b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.

Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, asiguratorul are acces si recurge la procesul-verbal de cercetare, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta care efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.

Asiguratorul verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si decide asupra caracterului de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca.

In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca, asiguratorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz.

Pana la stabilirea caracterului de munca al accidentului sau caracterului profesional al bolii, conform documentelor prevazute la art. 54, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportata din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, urmând ca decontarea sa se realizeze ulterior din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, dupa caz.

4. Contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale:

a. angajatorii, pentru asiguratii obligatoriu cu exceptia ucenicilor, elevilor si studentilor pe durata efectuarii practicii profesionale

b. asiguratii, in cazul in care se asigura facultativ

Contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc. Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate in functie de riscul de accidentare si de imbolnavire profesionala din cadrul sectorului respectiv. Tarifele si clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de CNPAS si aprobate prin hotarâre a Guvernului.

Contributia se stabileste astfel incât sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si cheltuielile administrative.

In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli o constituie, dupa caz:

a. suma veniturilor brute realizate lunar;

b. salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala.

Cotele de contributie datorate de angajatori in functie de clasa de risc se stabilesc prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si se aplica asupra bazei lunare de calcul. In prezent, cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentând:

a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;

61



b) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, drepturile de autor, precum si veniturile primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;

c) participarea salariatilor la profit.

In cazul persoanelor asigurate facultativ, baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe tara. Contributia datorata de aceste persoane este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata.

In cazul somerilor, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii si se stabileste in cota de 1% aplicata asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectiva.

62



Capitolul XV

Legea 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei

1. Beneficiari

Beneficiaza de prevederile prezentei legi familiile constituite din soti aflati la prima casatorie care au domiciliul sau resedinta in România, indiferent de cetatenie, si care se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a. casatoria a fost incheiata la autoritatile locale competente de pe teritoriul României;

b. casatoria a fost incheiata la autoritatile locale competente de pe teritoriul altor tari;

c. casatoria a fost incheiata la misiunile diplomatice, la oficiile consulare de cariera ale României sau ale statului celuilalt sot, in conditiile legii;

d. casatoria a fost incheiata de catre comandantii de nave.


Sprijinul financiar la constituirea familiei se acorda pe baza de cerere, insotita de declaratiile pe propria raspundere ale ambilor soti ca fiecare dintre ei se afla la prima casatorie.

Stabilirea dreptului pentru acordarea sprijinului financiar se face prin dispozitie scrisa a primarului, in termen de 5 zile de la data inregistrarii cererii.

Sprijinul financiar se acorda numai in situatiile in care nu a intervenit desfacerea, desfiintarea sau incetarea casatoriei pana la data platii.

Titularul dreptului privind sprijinul financiar este oricare dintre sotii care a depus cererea, iar beneficiarul dreptului este familia.

3. Cuantum

Cuantumul sprijinului financiar reprezinta echivalentul in lei a 200 de euro.

Sprijinul financiar acordat la constituirea familiei nu se impoziteaza, nu se ia in considerare la stabilirea altor drepturi si obligatii si se supune executarii silite, in conditiile dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare numai pentru recuperarea sumelor platite necuvenit cu acest titlu.

Fondurile pentru plata sprijinului financiar acordat la constituirea familiei, precum si pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se platesc prin bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, din transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale, prevazute cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

63

56440621 curs-securitate-sociala-id-2010

Documents

Transcript of 56440621 curs-securitate-sociala-id-2010