UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”

Adoptarea sistemul de plăţi din România la rigorile sistemului din

zona euro

Coordonator : Studenta:Prep. Univ. Drd. Sbarcea Ioana Jurcan Otilia

FB, an III, Gr. 2

SIBIU

2010

Adoptarea sistemul de plăţi din România la rigorile sistemului din zona euro

INTRODUCERE

Sistemul de plăţi este indisolubil legat de moneda iar evoluţia acesteia a determinat aparitia şi perfcţionarea sistemului de plăti ca un cadru organizat al transferurilor monetare in scopul finalizarii tranzactiilor economice. Sistemul de plati a aparut din cele mai vechi timpuri ca un set de reguli, la inceput sub forma unor practici, apoi a unor reguli scrise emise de conducatorii statelor, mai tarziu de banci si in final de autoritati monetare ca institutii specializate ale statului.

Sistemul de plati a fost definit in diverse variante de catre institutiile de credit si cele de cercetare, fiind reconsiderat in functie de evolutia monedei si a tehnologieie de inregistrare si transmisie.

Cea mai reprezentativa definitie o consideram pe cea elaborta de CPSS (Committee for Payment System Secretariat) din cadrul Bancii Reglementelor Internatioanle, potrivit careia sistemul de plati reprezintă un ansamblu de instrumente, proceduri bancare şi reguli care asigură transferul de fonduri între participanţii la sistem (instituţii de credit sau instituţii financiare). Sistemul se bazează pe un acord între participanţii la sistem şi operatorul de sistem, iar transferul de fonduri este realizat prin intermediul unei infrastructuri tehnice agreate.

Sistemul de plati concentreaza toate tranzactiile de schimb din economie pentru descarcarea de obligatii pecuniare si se constituie intr-un mecanism integrat cunoscut sub numele de sistem de plati de interes national aflat sub supravegherea bancii centrale.

De asemenea este foarte important de precizat ca porogresele deosebite realizate in informatica si comunicatii au permis aparitia platilor electronice si a sistemelor de plati pe suport electronic. Aceasta noua tehnologie s-a folosit mai intai in domeniul transferurilor inter-bancare de fonduri, apoi in tranzactiile comertului electronic si in sfera serviciilor prin plati pe baza de carduri, internet si alte sisteme tehnice de plati (videotex, multicash, telefonul mobil etc).

Aceste sisteme tehnice au permis plata de la distanta fara sa mai fie necesara prezenta la ghiseul bancii. Astfel au aparut sistemele electronice de plati.

La nivel mondial, sistemele de plăţi şi sistemele de decontare au dobândit o importanţă deosebită în special în ultimele decenii, datorită creşterii volumului şi a valorii tranzacţiilor comerciale şi a celor financiare (pe pieţele monetare şi valutare), în contextul globalizării şi a liberei circulaţii a capitalurilor

1

Ca urmare a eforturilor deosebite depuse atât de banca centrală, cât şi de comunitatea bancară pentru o reformă structurală a sistemelor de plăţi şi decontări din România, în prezent România dispune de un sistem de plăţi modern, la nivelul celor existente în Uniunea Europeană.

Sistemul electronic de plăţi are trei componente, şi anume: * sistemul cu decontare pe bază brută în timp real, denumit ReGIS; * sistemul casei de compensare automată, denumit SENT; * sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat,

denumit SaFIR. Banca Naţională a României este proprietarul şi administratorul sistemului

ReGIS şi sistemului SaFIR, în timp ce sistemul SENT este administrat de TRANSFOND-S.A. Prin prisma rolului de administrator al sistemelor ReGIS şi SaFIR, Banca Naţională a României are controlul efectiv asupra sistemelor, stabileşte regulile de sistem şi procedurile necesare asigurării funcţionării acestora, monitorizează şi supraveghează participanţii la aceste sisteme.

Operarea tehnică a sistemului a fost externalizată de către Banca Naţională a României către TRANSFOND-S.A., care este responsabil în principal de asigurarea funcţionării tehnice fără perturbări a sistemelor şi de întreţinerea acestora.

BNR, ca orice altă bancă centrală, este interesată ca sistemele de plăţi şi de decontare în monedă naţională să fie proiectate şi administrate de o manieră prudentă. Astfel, BNR acordă o atenţie deosebită funcţionării fără perturbări a acestor sisteme, precum şi reducerii potenţialelor riscuri asociate funcţionării acestora.

Funcţionarea fără perturbări a sistemelor de plăţi şi de decontare este vitală pentru asigurarea unei monede naţionale puternice şi pentru implementarea cu succes a politicii monetare a băncii centrale, pentru buna funcţionare a pieţelor financiare şi pentru  menţinerea stabilităţii întregului sistem financiar-bancar.

BNR are ca atribuţie statutară promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi atât în calitate de bancă centrală a României cât şi în calitate de membru al Sistemului European al Băncilor Centrale prin:

1. furnizarea de mijloace de decontare pentru plăţi şi instrumente financiare; în acest sens BNR operează un sistem pentru plăţi de mare valoare în lei (ReGIS), un sistem de depozitare şi decontare pentru instrumente financiare (SaFIR), precum şi un sistem de compensare a plăţilor cu instrumente de debit tip cecuri, cambii şi bilete la ordin (PCH);

2. supravegherea sistemelor de plăţi şi a celor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare; în acest sens BNR stabileşte standarde în vederea asigurării siguranţei şi eficienţei sistemelor care procesează tranzacţii în lei şi evaluează conformitatea sistemelor cu aceste standarde;

3. cooperarea cu autorităţile naţionale, Sistemul European al Băncilor Centrale, Banca Centrală Europeană, precum şi cu orice alte organisme internaţionale relevante, în vederea asigurării unui cadru de reglementare şi supraveghere a sistemelor de plăţi şi de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare armonizat cu standardele internaţionale;

2

4. promovarea eficienţei în sistemele de plăţi şi adaptarea infrastructurilor la cerinţele unei zone unice de plăţi în euro (SEPA).

Sistemul SENT - casa de compensare automatăSENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor

interbancare în lei, de valoare mică (sub 500 milioane ROL) şi volum mare transmise între participanţi, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice.

Sistemul SaFIR - sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare.

Sistemul SaFIR este un sistem de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare administrat de BNR. Sistemul realizează depozitarea titlurilor de stat şi a certificatelor de depozit emise de BNR, precum şi decontarea operaţiunilor cu astfel de instrumente financiare. Sistemul asigură o procesare în timp real a ordinelor de transfer (respectiv, pe o bază continuă), precum şi o decontare cu finalitate imediată.

Sistemul ReGIS - sistemul cu decontare pe bază brută în timp realSistemul ReGIS este sistemul RTGS naţional (Real Time Gross Settlement -

sistem cu decontare pe bază brută în timp real), care asigură decontarea finală şi irevocabilă, în timp real, a plăţilor de mare valoare şi urgente, indiferent că este vorba de plăţi între participanţi, instrucţiuni recepţionate de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme care asigură decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare.

Acest sistem se distinge prin numărul relativ redus de tranzacţii zilnice (de ordinul miilor), valorile individuale mari ale tranzacţiilor, precum şi prin utilizarea reţelei SWIFT pentru transmiterea ordinelor de transfer.

ReGIS este un sistem cu decontare pe bază brută în timp real (RTGS), este un sistem de plăţi în care procesarea şi decontarea au loc în mod continuu (în timp real) şi nu pe pachete de instrucţiuni. Sistemul este folosit pentru decontarea operaţiunilor băncii centrale, a transferurilor interbancare, precum şi a plăţilor în lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul asigură procesarea în timp real (respectiv pe o bază continuă) şi decontarea în banii băncii centrale, cu finalitate imediată. Decontarea pe bază brută înseamnă că fiecare transfer este decontat individual şi nu pe bază netă.

Principalele funcţionalităţi ale sistemului ReGIS sunt:- procesarea şi decontarea instrucţiunior de plată de mare valoare sau urgente- acceptarea şi procesarea instrucţiunile de decontare pe bază netă

recepţionate de la casele de compensare şi decontarea finală a poziţiile nete ale participanţilor;

- efectuarea decontării transferurilor de fonduri aferente operaţiunilor cu titluri de stat pe baza brută sau netă (ca urmare a interfaţării on-line cu sistemul SaFIR).

Avantajele sistemelor de plati ReGI, SaFIR si SENT sunt: 1. Reducerea perioadei de procesare şi decontare a ordinelor de plată de mică

valoare. Odată cu implementarea noului sistem electronic viteza cu care platile

3

interbancare sunt procesate creste semnificativ. Faţă de momentul recepţionării în SEP, decontarea finală poate avea loc într-un interval de timp de ordinul secundelor (ReGIS şi SaFIR) sau orelor (SENT).

Mai exact, transferul fondurilor aferente din contul băncii plătitorului în contul băncii beneficiarului are loc:

1. în timp real (imediat ce sunt primite de la participantul iniţiator) în cazul sistemelor ReGIS şi SaFIR;

2. la maximum 2 ore de la recepţionarea lor în SENT (după compensare). Practic, sistemul SENT permite ca un ordin de plata prezentat de un client la banca la primele ore ale dimineţii, sa fie transmis în aceeaşi zi spre decontare, iar banca beneficiara ar trebui să poată pune la dispozitia clientului său suma de bani in cauză pană la sfarsitul zilei bancare

2. Disponibilitate ridicată. Intervalul de timp în care aplicaţiile SEP sunt disponibile participanţilor a fost mărit considerabil faţă de perioada anterioară. În plus, prin cele trei şedinte de compensare zilnice şi extinderea semnificativă a programului de funcţionare al SENT posibilitatea de a efectua plăţi pe parcursul zilei a fost extinsă. Aplicaţiile SEP pot fi configurate astfel încât să asigure o şi mai mare disponibilitate zilnică, dacă piaţa va solicita acest lucru.

3.Securitatea datelor. Este asigurat un nivel ridicat de securitate a datelor prin utilizarea unei infrastructuri cu chei publice (PKI); pentru asigurarea şi verificarea autenticităţii iniţiatorului sunt folosite certificate digitale emise de o autoritate de certificare autorizată.

4. Reducerea ponderii proceselor manuale în procesarea plăţilor Prin introducerea SEP a fost redus riscul apariţiei de erori de natură umană, toate procesele (cu excepţia operaţiunilor de administrare a aplicaţiilor şi a celor în cazuri de urgenţă) fiind automatizate. Numărul de persoane implicate în manipularea instrumentelor pe suport hârtie a scăzut semnificativ.

4. Reducerea costurilor şi comisioanelor de procesare. Transmiterea şi procesarea electronică a instrucţiunilor de plată determină o reducere a numărului angajaţilor implicaţi în procesarea instrucţiunilor şi o scădere a costurilor cu personalul la nivelul băncilor şi al TransFonD. De la intrarea în funcţiune a Sistemului Electronic de Plăţi, TransFonD a redus comisioanele, gradual, în trei trepte, comisioanele percepute băncilor şi celorlalţi participanţi la SEP astfel încât, în prezent acestea au ajuns la 1/3 din nivelul practicat în cazul sistemului pe hârtie.

5. Facilitarea apariţiei unor noi produse şi servicii bancare. Un exemplu relevant în acest sens îl constituie debitul direct interbancar, care este utilizat pe scara largă în tarile dezvoltate pentru o serie întregă de operaţiuni, cum ar fi cele de plăţi ale facturilor la utilităţi sau ale ratelor la credite.

4

Introducerea monedei unice euro a determinat şi adoptarea unui procedeu unic de plăti între tările din zona euro, care a fost proiectat sa raspunda cerintelor de politica monetara ale Bancii Centrale Europene si care sa fie conectat la sistemele nationale de plati din tarile membre.

Acest procedeu este cunoscut sub numele de TARGET2 (Transeuropean Automated Real-Time Gross-Settelment Express Transfer) si are ca scop sa asigure efectuarea platilor intre bancile centrale europene, pe baza bruta si in timp real, indiferent de sistemul folosit in fiecare tara si minimizarea riscului de neplata pana aproape la disparitie.

Sistemul TARGET2 a fost operaţionalizat la data de 19 noiembrie 2007, înlocuind sistemul TARGET ( care a devenit operativ la 1 ianuarie 1999) şi oferă servicii de bază armonizate şi o infrastructură tehnică unică, cu eficienţă sporită, inclusiv din punct de vedere al recuperării costurilor. Totodată, sistemul a fost proiectat pentru a putea fi uşor adaptat oricăror modificări ulterioare, atât celor de natură tehnică cât şi celor datorate procesului de extindere a Eurosistemului.

Şi la nivel naţional, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi cu dezvoltarea economiei, s-a manifestat o creştere importantă a volumului tranzacţiilor de plată in euro , precum şi a interesului operatorilor economici pentru existenţa unor sisteme de plăţi eficiente şi sigure.

ReGIS este componenta sistemului de plati care va permite, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, conectarea Romaniei la sistemul de plati de mare valoare transfrontaliere – TARGET2.

Pentru România, TARGET2 reprezintă sistemul RTGS pentru plăţi în euro, furnizat de Eurosistem. Sistemul TARGET2 este utilizat pentru decontarea operaţiunilor băncilor centrale, a transferurilor interbancare de mare valoare în euro,

5

precum şi a altor plăţi în euro. Sistemul asigură procesarea în timp real şi decontarea în banii băncii centrale, cu finalitate imediată.

TARGET2 reprezintă: * coloana vertebrală a sistemului financiar în euro, dat fiind faptul că prin el

se decontează final toate plăţile în euro din zona euro, atât cele naţionale cât şi cele transfrontaliere, inclusiv plăţile efectuate prin sisteme conexe (fie de plăţi, de compensare sau de decontare).

* instrumentul de bază pentru implementarea politicii monetare unice a Eurosistemului, dat fiind faptul că TARGET este unicul sistem prin care se decontează operaţiunile de politică monetară ale Eurosistemului.

Avantajele pe care le ofera sistemul TARGET sunt: a. asigurarea lichidităţii în cursul zileib. reducerea riscurilorc. efectuarea operaţiunilor în timp reald. posibilitatea participării tuturor instituţiilor de credit din UEe. operarea într-un interval lung de timpf. transmiterea rapidă a mesajelorg. reducerea costurilorÎn ceea ce priveşte România, având în vedere faptul că plăţile aferente

operaţiunilor de politică monetară ale Eurosistemului se vor deconta doar prin sistemul TARGET2, conectarea la acest sistem de plăţi transfrontalier este opţională înainte de aderarea la zona euro, dar va fi obligatorie odată cu adoptarea acestei monede.

Începând cu anul 2007 Banca Naţională a României participă, prin intermediul reprezentanţilor săi, la lucrările structurilor şi substructurilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) care privesc administrarea sistemului TARGET2, respectiv Comitetul pentru Sisteme de Plăţi şi Decontare (Payment and Settlement Systems Committee - PSSC) şi Grupul de lucru privind sistemul TARGET 2 ( Working Group on TARGET2 - WGT2).

De asemenea, începând cu anul 2007, cu diverse ocazii, Banca Naţională a României a organizat o serie de evenimente care au avut ca scop familiarizarea comunităţii bancare din România cu sistemul TARGET2.

Romania prevede 3 optiuni de participare la TARGET2 înainte de adoptarea monedei si anume:

1. BNR deţine pe platforma TARGET2 propriul sistem RTGS în euro, pentru instituţiile de credit din România.

2. BNR şi instituţiile de credit din România utilizează, în calitate de participanţi direcţi, unul din sistemele RTGS naţionale deţinute pe platforma TARGET2 de o altă bancă centrală naţională.

3. BNR şi instituţiile de credit din România devin participanţi indirecţi la TARGET2 prin intermediul unei instituţii de credit străine, care este participant direct la sistem (deci are cont deschis pe platforma unică, în sistemul RTGS deţinut de banca sa centrală naţională).

Elemente care trebuie sa fie luate în considerare la luarea unei decizii cu privire la participarea la TARGET2 înainte de adoptarea monedei euro sunt:

6

Participarea la TARGET2 devine obligatorie doar din momentul intrării României în EMU (zona euro)

Organizarea unui sistem RTGS propriu pe platforma TARGET2 presupune participarea BNR la finanţarea TARGET2, precum şi la profitul şi pierderea sistemului, conform cu cota BNR de participare la capital (capital key)

Participarea la TARGET2 înainte de adoptarea monedei euro se justifică în situaţia în care ar exista un interes real în România şi o evidentă necesitate pentru efectuarea de plăţi în euro în timp real (inclusiv plăţi legate de operaţiunile BNR în euro cu instituţiile de credit din România)

Pentru conectare prin opţiunea 2, BNR va trebui să contacteze una din băncile centrale care oferă servicii de participare directă în sistemele RTGS proprii pentru bănci centrale şi comerciale din afara zonei euro ex. Deutsche Bundesbank sau Banca d’Italia.

SEPA- Single Euro Payments AreaAdoptarea sistemului de plăţi din România la rigorile sistemului de plăţi din

zona euro s-a realizat si prin implementarea zonei unice de plăţi în euro (în engl. - SEPA) care urmăreşte extinderea procesului de integrare europeană şi în domeniul plăţilor de mică valoare în euro, prin crearea unei pieţe unice la nivel european pentru instrumentele de plată în euro.

SEPA acoperă un spaţiu geografic format din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia, reprezentând o zonă a monedei euro în care toate plăţile, inclusiv cele transfrontaliere, sunt tratate ca plăţi naţionale (fără actuala diferenţiere între plăţile naţionale şi cele transfrontaliere).

Prin implementarea SEPA se urmăreşte asigurarea unui nivel corespunzător de eficienţă şi concurenţă pe piaţă, care să stimuleze importante economii de scară şi să asigure economiei europene un nivel înalt de competitivitate.

În România, proiectul SEPA se derulează în conformitate cu prevederile Planului naţional de implementare şi migrare la SEPA. Acest plan cuprinde strategia formulată şi adoptată de comunitatea naţională pentru implementarea SEPA şi migrarea către utilizarea noilor instrumente de plată (respectiv modul de organizare la nivel naţional a proiectului SEPA, elementele legate de planificare, organizare şi conducere a proiectului, precum şi angajamentele şi termenele asumate de toate părţile implicate în vederea definitivării procesului de migrare).

In Romania 14 instituţii de credit româneşti au fost pregatite sa proceseze ordine de plata SEPA ( 28 ianuarie 2008).

SEPA se poate definii ca fiind un spaţiu geografic în care consumatorii, agenţii economici, administraţiile publice şi alţi participanţi la activitatea economică vor putea efectua şi primi plăţi în moneda euro, atât în interiorul unui stat cât şi între state diferite, în aceleaşi condiţii de bază şi cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, indiferent de locul în care se află.

SEPA va transforma actualele pieţe naţionale fragmentate într-o piaţă unică naţională a plăţilor, în care persoanele fizice şi agenţii economici vor putea efectua plăţi la fel de uşor şi de ieftin ca în propriul oraş.

7

Beneficiile SEPA: Posibilitatea alegerii oricărui furnizori de servicii de plată din Europa, în

funcţie de cerinţele proprii privind calitatea serviciilor, conţinutul acestora şi costurile implicate.

Posibilitatea efectuării de plăţi în euro dintr-un unic cont bancar, deschis în Europa (=> scăderea numărului de relaţii cu băncile, respectiv de conturi bancare)

Gamă de servicii de mai bună calitate, datorită posibilităţii creării unor servicii adiţionale, destinate unor grupuri ţintă de consumatori

Noi oportunităţi de afaceri precum şi câştiguri în eficienţă, datorită unei mai puternice integrări a ciclurilor comerciale şi financiare

Este necesară înlocuirea, până în 2010, a actualelor infrastructuri naţionale de plăţi cu un sistem de plăţi european deoarece : SEPA va conduce la scăderea preţurilor şi la creşterea calităţii serviciilor, iar clienţii vor putea în sfârşit beneficia de avantajele monedei unice; creşterea ponderii plăţilor electronice şi reducerea utilizării numerarului vor permite reducerea costurilor totale pentru serviciile de plăţi.

Dacă băncile vor oferi plăţi automate standardizate, mai rapide, mediul de afaceri va avea acces la o decontare rapidă şi sigură şi la un cash-flow imbunătăţit, aspect crucial pentru comerţul transfrontalier şi pentru realizarea economiilor prognozate (în valoare de 50-100 miliarde euro pe an).

Noul sistem de plăţi va facilita şi monitorizarea plăţilor, aspect esenţial pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Eurosistemul vede SEPA ca o piaţă integrată pentru servicii de plată, subiect al unei concurenţe reale, şi în care nu se face nici o diferenţă între plăţile transfrontaliere şi cele naţionale în cadrul zonei euro. Aceasta necesită înlăturarea tuturor barierelor tehnice, legale şi comerciale existente între actualele pieţe naţionale de plăţi.

Concluzii Tranzitia de la sistemul interbancar de plati bazat pe schimbul si circulatia

fizica a documentelor de plata pe suport hartie la unul electronic genereaza o serie de avantaje majore pentru institutiile financiare si pentru clientii acestora. Astfel, va creste semnificativ viteza cu care platile interbancare vor fi procesate pana la decontarea finala.

Pentu ca sistemul electronic de plăţi din România să fie eficient si să se ridice la standardele Uniunii Europene au fost necesare şi încă sunt necesare perfectionari in cadrul sistemelor din punct de vedere tehnic şi administrativ care presupun cheltuieli mari.

Într-o zonă cu o monedă unică, cum este cazul zonei euro, trebuie să existe şi un sistem de plăţi unic, fără diferenţe între nivelul şi calitatea plăţilor transfrontaliere şi cele ale plăţilor naţionale.

În acelaşi timp, zona euro necesită perfecţionarea instrumentelor de plată.

8

Astfel atat Romania cat si celelalte tari din UE trebuie să implementeze proiectele demarate de BCE pentru o mai buna functionare a sistemelor de plata nu doar la nivel national cat si la nivelul UE:

In acest sens implementarea sistemului SEPA si TARGET2 in Romania va schimba întregul mediu naţional.

Avantaje:- Noi oportunităţi de afaceri precum şi câştiguri în eficienţă, datorită

unei mai puternice integrări a ciclurilor comerciale şi financiare- Posibilitatea alegerii oricărui furnizori de servicii de plată din

Europa, în funcţie de cerinţele proprii privind calitatea serviciilor, conţinutul acestora şi costurile implicate.

- asigurarea lichidităţii în cursul zilei- reducerea riscurilor

Dezavantaje:- Utilizarea în paralel a instrumentelor naţionale şi a celor SEPA va

conduce la o creştere a preţului serviciilor bancare- Perfectionarea BNR a instrumentelor de supraveghere - Costuri mai mari

9

BIBLIOGRAFIE

1. Basno C., Dardac N. - Sisteme de plati, compensari si decontari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003.

2. Costica I., Lazarescu S. - Politici si tehnici bancare, Editura ASE, Bucuresti, 2004

3. Piata Financiara - Instrumenete de plata fara numerar, Colectia 2001-2005

4. www.bnr.ro 5. www.wikipwdia.ro 6. www.ecb.ro 7. www.ebaportal 8. www.transfond.ro

10