Tema: Sistemul constitutional al SUA

1. Caracteristica sistemului constitutional AmericanLa 4 iulie 1776 s-a semnat declaratia de independenta a 13 colonii britanice. Dupa un razboi lung s-a semnat Pacea de la Paris (Pacea de la Versailles) unde englezii recunosc independenta confederatiei americane. In 1787, la Congresul de la Filadelfia reprezentantii celor 13 state au pus bazele constitutiei federale.

In 1791 au fost introduse in constitutie 10 amendamente ce priveau declaratia drepturilor. Astfel prin Constitutie s-a stabilit forma de guvernamint Republica.

Principiu de baza separarea puterilor in stat. Recunoasterea unei autonomii foarte largi statelor federate. Statele si-au putut adopta propriile constitutii si propriile reglementari de interes local aplicabile dreptului civil, bugetar, administrative, fiscal, judecatoresc. Stabilinduse ca orice lege care ar incalca autonomia unui stat membru al federatiei poate fi atacat in fata instntelor judecatoresti pentru neconstitutionalitate.In fruntea fiecarui stat federal sta un Guvernator, ales in mod direct, cu exceptia statului Misisipi, pentru un mandate de 2-4 ani. In unele state Guvernatorul poate fi revocat prin Referendum. Cu exceptia statului Nebrasca, parlamentele locale sunt bicamerale.Mandatul parlamentelor locale este de 2-4 ani. Fiecare stat are propria retea de instante judecatoresti. In fruntea carora se afla Curtea Suprama, care la rindul sau se subordoneaza Curtii Supreme Federale.

Se acorda o mare importanta initiativei populare pe plan local. Multe legi locale sunt votate prin referandum sau prin aceasta modaliate se revoca mandatul unifunctionar.Descentralizarea administrativa este un principiu fundamental pentru SUA, chiar daca astazi acesta s-a restrins datorita unor cauze obiective, cum ar fi: interventia directa a Guvernului Federal in viata economica a statelor prin investitii in proiecte de interes local, prin sustinerea de programe sociale, programe de cercetare stiintifica, prin rezolvarea unor probleme globale la nivel de Federatie (consum de droguri, traficul de droguri), dar si in acelasi timp protectia mediului inconjurator, intarirea capacitatii militare a SUA, lupta cu terorismul.2. Constituia Statelor Unite ale Americii

Constituia Statelor Unite ale Americiieste legea suprem aStatelor Unite ale Americii. A fost conceput ntre21 februariei17 septembrie

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1787" \o "1787"1787, fiind definitivat n17 septembrie1787odat cu adoptarea sa de ctreConvenia Constituional a Statelor Unite ale Americii(nenglez,United States Constitutional Convention), care a avut loc nPhiladelphia,Pennsylvania, urmnd ca s intre n vigoare n ziua de4 martie

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1789" \o "1789"1789. A creat o uniune federal de statesuveranei un guvern federal care s opereze conducerea acesteia, nlocuind vechea uniune mai neclar definit i cu o constituie mai ambigu,Articolele Confederaiei.

Imediat dup adoptare, a fost supus ratificrii tuturor celortreisprezece foste coloniibritanice, fiind votat i acceptat de adunrile celortreisprezece state originarela date diferite, ntre7 decembrie1787de ctre statulDelaware, primul, i29 mai1790de ctre statulRhode Island, al treisprezecela i ultimul dintrecele treisprezece state originare.

n septembrie1786, reprezentani a cincistates-au ntlnit n ceea ce urma a fi numitAnnapolis Conventionpentru a discuta modificrile necesare care urmau a fi aduseArticolelor Confederaiei pentru a netezi relaiile economice, i n special comerul. Cu aceast ocazie, participanii i-au invitat pe toi reprezentanii celor13 states se ntlneasc ulterior nPhiladelphia,Pennsylvania, ca s discute ce ar trebui s fac pentru mbuntirea i nuanarea crerii organelor necesare conducerii federale.

Preambulul Constituiei S.U.A. nici nu recunoate vreo putere, nici nu oprete vreo aciune; el doar explic motivaia din spatele Constituiei.[2]Este o declaraie de baz ce precede Constituia. Preambulul, n special primele dou cuvinte (noi, poporul) este una dintre cele mai menionate seciuni ale Constituiei. Sunt cu adevrat cele mai importante cuvinte din Constituie deoarece arat c aceasta nu vine de la un rege sau mprat, ci de la poporul nsui.

Expresia noi, poporul Statelor Unite este de o importan singular. Se prevede astfel c puterea i autoritatea guvernmntului federal[3]al Statelor Unite ale Americii nu vine de la mai multe state sau de la popoarele mai multor state, ci de la o entitate identificat ca fiind popor al Statelor Unite ale Americii, cu Constituia servind ca un contract ntre poporul S.U.A., mulimea de state, i noua entitate creat: guvernmntul federal al S.U.A.[4]Dorina fondatorilor era aceea de a asigura un sistem de echilibre i contraponderi ntre puteri (Legislativ vs. Executiv vs. Judiciar).[5] Art. I- puterea legislativa : -este deinut de Parlament, Camera Deputailor i Senat

Articolul II - Puterea executiv: -este deinut de Preedinte i Guvern

Articolul III - Puterea judiciar: detinuta de Tribunalul suprem

Articolul IV - Puterea Statelor i limitele lor

Articol V - Procesul de schimbare al constituiei

Articol VI - Puterea federal

Articol VII - Procesul de ratificareConstituia Statelor Unite are 27 de amendamente, primele zece, ratificate simultan intre anii 1789 i 1791, sunt cunoscute sub denumirea de United States Bill of Rightsi urmresc limitarea puterii guvernului federal.

Primul AmendamentAcesta interzice Congresului s voteze legi prin care s se instituie o religie oficial de stat sau prin care o religie este preferat n locul alteia, s promulge legi prin care s-ar mpiedica libertatea religioas, legi care s ngrdeasc libertatea de exprimare, libertatea presei, legi care s limiteze dreptul la adunare panic i la a trimite petiii guvernului.

Textul amendamentului spune: "Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof; or abridging the freedom of speech, or of the press; or the right of the people peaceably to assemble, and to petition the Government for a redress of grievances."

Clauza Instituirii"Congress shall make no law respecting an establishment of religion..."

Primul Amendament are ca scop aprarea libertii de contiin, a libertii religioase i a libertii de exprimare, iar Clauza Instituirii (eng. Establishment Clause) contribuie la atingerea acestui scop prin ridicarea "unui zid de separaie ntre Biseric i Stat".[6]Aceast clauz poate fi interpretat fie ntr-un mod "separaionist", caz n care aceast clauz ar interzice orice fel de ajutor oferit de Congres pentru Biseric, indiferent de confesiune, fie ntr-un mod "non-preferenialist" interzicnd doar ajutarea unei religii n favoarea alteia, nu i intervenia n domeniul religios cu scopul de a facilita accesul la religie (privete acomodarea conflictelor ce ar aprea ntre separarea bisericii de stat i datoria statului de a asigura libera alegere i accesul cetenilor la religie - eng. Free Exercise Clause). Amendamentul I libertatea cuvntului, a presei, a ntrunirilor , dreptul cetenilor de a se adresa cu petiii guvernanilor

Amendamentul II dreptul poporului de a pstra i a purta arme pentru sigurana personal

Amendamentul III interzice militarilor de a locui n casele civililor pe timp de pace, fr acordul proprietarilor

Amendamentul IV inviolabilitatea persoanei, a domiciliului i a averii npotriva oricrii percheziii i arestrilor nentemeiate

Amendamentul V principiile organizrii activitii judectoreti Amendamentul VI principiile desfurrii procedurii penale

Amendamentul VII judecata cu jurai s fie aplicat i n prosecele civile

Amendamentul VIII interzice stabilirea inpozitelor excesiv de mari

Amendamentul IX prin constituie nu trebuie s se limiteze drepturile i libertile cetenilor car enu sunt consfinite prin ea

Amendamentul X ... acele puteri care nu sunt declarate de constituia SUA, nici interzise de ea pentru state, sunt rezervate pentru aceste state sau pentru popor.Trsturile constituiei sunt: Prima constituie scris

Primul act cu caracter progresist care a influenat celelalte constituii

A consfiinit formarea unui stat federativ suveran, care a aprut n urma luptei de eliberare naional mpotriva coroanei britanice

A consfiinit principiul suveranitii naionale

Astabilit aa principii democratice ca reprezentarea popular, forma republican de guvernmnt, separarea puterilor. Controlul constituional se realizeaz n baza obiceiului, aceast instituie nu este reglementat din punct de vedere juridic.

Curtea Suprem de Justiie are dreptul de a verifica constituionalitatea unei norme numai n cazul n care a fost nclcat o norm concret.

n SUA orice cetean poate sesiza instana de judecat privind neconstituionalitatea unei norme , dac prin aceast norm i sa nclcat un drept constituional.3. Partidele politice ale SUA

Constitutia nu face nici o referire la partidele politice.

SUA a stabilit un sistem bipartid: partidul republican si cel democrat domina viata politica si se confrunta reciproc pentru toate tipurile de alegeri. Partidul democrat s-a creat in 1791 si se numea atunci partid republican-democrat si avea ca obiectiv principal de lupta politica sustinerea autonomiei statelor si limitarea autoritatii puterii centrale. Partidul republican s-a creat in 1854 avind ca obiectiv principal politic lupta antisclavagista si intarirea puterii federale. Astazi cele doua mari partide nu se mai infrunta pe motive politice sau ideologice ci doar in domeniile economice si sociale de interes national sau local. Ele astazi promoveaza lideri pentru toate functiile eligibile (politice).Sint partide deschise, foarte mobile care activeaza mai mult la nivel local care pe parcursul timpului practic nu exista dar lucreaza activ in preajma perioadelor electorale.In sistemul politic american o mare importanta au grupurile de presiune (lobisti) care nu isi propun sa cucereasca puterea ci doar sa-si realizeze propriile interese prin intermediul politicienilor. Unele sunt organizate in Institutii cu programe bine stabilite, cum ar fi organizatiile ecologice, organizatiile feministe, organizatiile fermierilor. Altele apar spontan in functia de problema aparuta. n procesul de cucerire i exercitare a puterii partidele americane ndeplinesc trei funcii principale: Electoral care const n elaborarea unor programe sau platforme electorale, propunerea candidailor, organizarea i conducerea companiilor electorale, supravegherea alegerilor De conducere rezultat din mbinarea a dou funcii diferite, chiar opuse, exercitate de partidul de guvernmnt i partidul de opoziie

De selectare i mbinare a intereselor unei colectiviti ct mai largi, a valorilor naionale i conexiunea lor ntr-o for politic coerent i unitar capabil s domine activitatea de guvernare.4. Congresul SUA

Prin expresia Congres se intelege Parlamentul SUA parlament bicameral, alcatuit din Camera reprezentantilor si din Senat. Congresul joaca un rol important in viata politica americana.Cu toate acestea el exercita anumite atributii prin intermediul ambelor Camere dar anumite puteri sunt rezervate exclusiv Senatului.

In ceea ce priveste relatiile dintre presedinte si Congres acestea se desfasoara intr-un dublu sens : presedintele adreseaza mesaje Congresului , care poate oferii puncte de reper pentru importante dezbateri juridice. Presedintele poate exercita si un drept de veto in stituatiile in care nu este de acord cu textul unei legi adoptate de Congres, situatie in care legea poate fi mentinuta numai cu o majoritate de doua treimi.

La randul sau Congresul dispune de importante posibilitati de a actiona asupra institutiei prezidentiale. Teoretic el poate chiar sa il distituie pe presedinte in situatiile in care se pune in discutie raspunderea penala a sefului executivului. O alta modalitate prin care Congresul poate actiona blocand initiative ale presedintelui american, este respingerea unor credite pe care presedintele le solicita. Refuzul il obliga pe presedinte sa renunte la o serie de initiative importante si de aceea in mod firesc el trebuie sa cultive relatii bune cu membrii Congresului. Camera reprezentanilor este aleas pe un termen de doi ani, un baza unui scrutin uninominal

Componena camerei este de 435 de membri plui 3 reprezentani ai districtului Washington.

Membrii Camerei reprezentanilor sunt alei prin vot universal, egal , secret i direct. Potrivit legilor electorale ale fiecrui stat.

n toate cele 50 de stat sunt stabilite 3 principii de eligibilitate a candidailor: Sa fie cetean al SUA de cel puin 7 ani

Sa aib vrsta de 25 de ani

S locuiasc n statul n care i-a propus candidatura

Camera reprezentanilor este prezidat de speakerul, ales de mebrii acestei camere.

Speakerul dispune de largi mputerniciri

Conduce activitatea organizaional i de procedur

Asigur ndeplinirea regulamentului de lucru al Camerii

Dirijeaz dezbaterile discutarea proiectelor de legi

Desemneaz membrii Comitetului de conceliere

Ofer deputailor cuvntul

Trimite proiectele de legi pentru examinarea n Consiliile Permanente.

Aventaje ale Camerei , efortul reprezentanilor de a imprima mandatului lor vigoare i eficien, preocuparea acestora de a rezolva ct mai bine problemele aprute pe durata mandatului

Dezavantaje , reprezentanii nu se pot ocupa de probleme de perspectiv, care i-ar propulsa n atenia opiniei publice pentru o perioad mai ndelungat

Senatul este compus din 100 de senatori, reprezentani ai statelor. Fiecare stat este reprezentat de 2 senatori.Durata mandatului este de 6 ani.

La fiecare 2 ani o treime dintre senatori sunt realei. Acest principiu s enumete principiul rotaiei.

Senatul este condus de ctre vicepreedintele SUA.Cerinele fa de candidatul la funcia de senator:

S fie cetean al SUA nu mai puin de 9 ani

S ating vrsta de 30 de ani

S locuiasc n statul n care i-a propus candidatura.

Membrii camerei reprezentanilor i ai Senatului dispun de mandat liber.

Deputaii dispun de imunitate , bucurnduse de imunitate parlamentar numai n timpul sesiunilor i n drum spre i de la sesiuni.

Deputaii dispun i de indemnitate , ei nu poart rspundere cuvntrile i voturile exprimate n incinta Congresului.Comisiile camerilor dispun de dreptul de a solicita orice informaie de la persoanele oficiale, de a patrona activitatea ministerilor i departamentelor respective.

Pe ling comisiile permanente , n Congres mai activeaz urmtrarele comisii precum: Comisii provizorii Comisii de conceliere

Comisii unificatePreedinii comisiilor sunt nvestii cu mputerniciri vaste:

Stabilesc ordinea de zi

Numesc referenii la proiectele de legi

Controleaz activitatea funcionarilor comisiilor

Au dreptul de a crea subcomisii

Dispun de atribuii disciplinare

Dispun de dreptul de a lua cuvntul n numele Comisiei

Atribuiile Congresului: Adoptarea legilor federale Stabilirea taxelor i mpozitelor i aprobarea fondurilor necesare

Reprezentarea poporului American

Exercitarea controlului asupra activitii Administraiei

Aprobarea sau respingerea numirilor de nali demnitari.

Atribuiile Congresului: De legiferare

Fiscale

De investigaie

De a inpune sub acuzaie i de a judeca nalii funcionari

n domeniul relaiilor internaionale

Cele dou camere ale Congresului dispun de atribuii comune: Revizuirea Constituiei federale

Declararea strii de rzboi.Camera reprezentanilor deine atribuii exclusive: Dreptul de iniiativ legislativ

Formuleaz actul de nvinuire a nalilor funcionari de stat

Alege Preedintele SUA

Senatul deine urmtoarele atribuii exclusive: Adopt cu 2/3 din numrul de deputai ai Camerii hotrrea privind vinovia sau nevinovia Preedintelui

i d acordul privind numirea n funcie a nalilor demnitari de stat

Ratific acordurile internaionale

Alege vicepreedintele n cazul cnd nici unul dintre candidai nu obine majoritatea absolut de voturi.

Congresul se bucura de importanta influenta politica pe lan social fiind un organ care contrabalanseaza puterea prezidentiala, considerata destul de mare.

5. Puterea legislativa in SUA

Denumirea parlamentului American este Congres, este bicameral, format din Senat si Camera Rerezentantilor.

Camera Reprezentantilor formata din 435 de membri, alesi pentru mandat de 2 ani, in baza scrutinului majoritar, uninominal, cu un singur tur. La acestea se mai adauga plus 5 membri fara drept de vot si care reprezinta districtul Columbia, insulele Verginia Americane, Samoa Americana, Guam si Comisarul rezident al insulei Puerto Rico.

Conditiile pentru a candida in aceasta camera: Minim 25 ani;

Cetatenia americana de 7 ani; Sa locuiasca in statul in care si-a depus candidatura.

Senatul 100 de senatori, cite 2 din fiecare stat al federatiei, pentru un mandat de 6 ani, alesi direct, prin sitemul majoritar, uninominal, cu un singur tur, iar un senator reprezinta districtul Puerto Rico. La fiecare 2 ani Senatul se reinnoeste cu cite o treime din senatori, ceea ce asigura activitatea permanenta a Senatului.

Conditile de alegere: virsta minim 30 ani;

cetatenia americana de minim 9 ani; sa lacuiasca in statul unde si-a depus candidatura.Statutul constitutional a celor doua camere este egal, totusi exista diferentieri de competenta. Astfel Camera Reprezentantilor o prioritate fata de Senat in materie de taxe si impozite. Senatul are prioritate si putere exclusiva in domeniul relatiilor internationale (ex: aproba tratate internationale, aproba numire in posturi diplomatice si consulare). In procesul legislativ cele doua camere coopereaza in mod egal. Proiectele de legi pot fi depuse in orice camera, dar trebuie sa obtina votul pozitiv al ambelor camere atunci cind legea se considera adoptata. In cazul in care exista neconcordante, legea se intoarce inapoi in camera initiala pentru a se discuta propunerile facute de cealalta camera. Legea se considera adoptata numai dupa votarea ei in ambele camere. Dupa adoptare legea se trimite spre promulgare sefului de stat. Acesta poate exercita un drept de vetto, adica sa respinga legea si sa trimita spre revizuire congresului. Dupa reexaminare daca legea e votata cu 2/3 din membrii ambelor camere, vetto-ul presedintelui poate fi respins si el este obligat sa promulge legea. In caz contrar legea este respinsa sau se modifica conform obiectiilor sefului de stat, se trimite spre promulgare sefului de stat si acesta o semneaza si o trimite pentru intrarea in vigoare.Ambele camere participa si la procesul de acuzare a inaltilor functionari ai statului, inclusiv a sefului de stat, prin procedura de impeachement. Punerea sub acuzare revine Camerei Reprezentantilor, iar judecata o face Senatul.6. Presedintele SUA

Presedintele SUA se alege prin vot universal, indirect, de catre un colegiu electoral format din mari electori. Fiecare stat avind un numar de electori egal cu cel al congresmenilor. Cetatenii participa la votarea marilor electori care fac cunoscuta candidatura la presidentie caruia ii va acorda votul sau. Alegerile prezidentiale se desfasoara intotdeauna in a doua zi de marti dupa prima zi de luni din noiembie.Inaugurarea in functie se face in mod oficial pe 20 ianuarie in anul precedent (urmator) alegerilor. Odata cu alegerea presedintele se allege si vicepresedinte, tot de marii electori. Acesta nu are influenta politica, singura lui atributie de a deveni presedinte in caz de deces, demisie, destituire sau incapacitate a presedintelui de asi exercita atributiile. Nu poate exercita mandatul o persoana mai mult de doua ori.Atributiile sefului de stat: Exercita functia de sef de stat(reprezinta statul pe plan intern si extern, acrediteaza ambasadori, primeste reprezentantii altor state, acorda titluri de onoare, grade militare) ;

Functia de sef a puterii executive. Cum in SUA in exista prim-ministru atributiile acestuia sunt executate de sef de stat. El conduce administratia, supravegheaza aplicarea corecta a legilor. El dispune de un cabinet de un secretar de stat, aproximativ 15, care ii numeste si ii distituie din functie si raspund doar in fata sefului de stat. Este comandantul suprem al fortelor armate;

Sef al diplomatiei;

Functia de sef al partidurilor, care l-au propus candidat la presidentie; Nu are initiativa legislativa, dar poate sa-si realizeze proiectele sale legislative prin intermediul mesajelor trimise congresului, cel mai important fiind starea uniuniii, care cuprinde programul sau legislativ.El dispune de un drept de vetto, prin care se poate opne de legile adoptate, dar care poate fi inlaturat prin votarea legii inca o data cu o majoritate de 2/3 a membrilor celor 2 camere. Limitarea puterei prezidentiale se face prin principiul separatiei puterilor in stat, constitutia, dar care-i permite in acelasi timpsa-si stabileasca atributii suplimentare decit cele stabilite de constitutie. Exista o legatura dintre seful de stat si MasMedia prin adresarile catre natiune regulate care le face.

Raporturile cu puterea judecatoreasca prin numiri de membri la curtea suprema de justitie.

Presedinte al Statelor Unite ale Americii (cateodata abreviat in engleza ca "POTUS" conform President of the United States of America) este seful statului american fiind simultan presedintele si seful guvernului Statelor Unite ale Americii. In multe tari, cele doua functii sunt separate, presedintele unei tari nefiind si primul ministru al aceleiasi tari. Conform Constitutiei SUA, presedintele in exercitiu este si sef de guvern (in engleza chief executive) al guvernului federal al Statelor Unite si totodata comandantul suprem al fortelor armate.

Preedintele Statelor Unite este eful statului i eful guvernului din Statele Unite ale Americii. Din cauza statutului Statelor Unite ale Americii de superputere si marii puteri economice, preedintele american este adesea considerat cea mai puternic persoan a lumii, fiind adesea una dintre cele mai bine cunoscute figuri publice.

n timpul rzboiului rece, preedintele american a fost adesea considerat ca "liderul lumii libere" (conform originalului din englez, "the leader of the free world"), perifraz cu care este nc cotat astzi.

Articolul II al Constituiei Statelor Unite supune presedinte la "executa cu fidelitate de" lege federal, deasemenea el este cel care numeste comandantul-ef al forelor armate ale Statelor Unite si desemneze executivi cu acordul Senatului

Cele ase rolurile pe care conducerea de vrf (puterea executiva) o indeplineste sunt dup cum urmeaz:

eful statului - lider simbolic al naiunii

director executiv - execut funciile de stat, gestioneaza birocraia , i decide modul de aplicare a legii

eful diplomaiei - supravegheaza ambasadorii de stat i determina politic extern

Comandantul ef - comandantul forelor armate i cel ce stabileste politica militara

ef legiuitor poate influenta puterea legislativa cernd trecerea sau impunerea unei noi legi

gardian al economiei - protejeaz valoarea monedei i banii poporului

Condiiile pe care trebuie s le ntruneasc candidatul n funcia de preedinte: S fie cetean American prin natere

S ating vrsta de 35 de ani

S locuiasc n SUA nu mai puin de 14 ani.

Mandatul Preedintelui Statelor Unite este de 4 ani i ncepe, n mod oficial, la 20 ianuarie n anul urmtoralegerilor, prin prestarea de ctre Preedinte ales a jurmntului prevzut de Constituie., nici o persoan nu va fi aleas n funcia de preedinte mai mult de dou ori.

eful statului dispune de inviolabilitate , adic nu poate fi urmrit sau arestat pn cnd nu este destituit din funcie conform procedurii de impeachment.

Atribuiile sunt reglementate n art. 2 din Constitutie: Atribuii de reprezentare

Atribuii n domeniul legislativ

Atribuii militare

Atribuii externeActele Preedintelui pot fi divizate n trei grupe; Ordine executorii

Planuri de reorganizare

Instruciuni,directive,proclamaii, reguli

Cazurile de ncetare a mandatului preedintelui nainte de expirarea termenului: Demisia

Demiterea

Moartea

Imposibilitatea temporar de a exercita funciaPreedintele SUA nu poart rspundere politic n faa Congresului, dar el poate fi nlturat din funcie de ctre Congres, dac Preedintele va fi recunoscut vinovat de trdare de patrie, luare de mit i de alte infraciuni deosebit de grave.

7. Sistemul Judiciar. Sistemul judiciar al fiecrui stat este format din tribunalele stabilite de fiecare legislativ local, n funcie de numrul populaiei i mrimea teritoriului respectiv.n sistemul de drept american, instanele judectoreti federale au prerogativa i competena de a interpreta i ntri fora Constituiei.

Sistemul Judiciar la nivel statal , practic exist 50 de sisteme judiciare n SUA, plus un sistem judiciar federal.

Sistemul judiciar statal cuprinde : Tribunalele de prim instan,

Curi de apel i

Curte suprem, ca tribunal de ultim instan.

Tribunalelor de prim instan legea le recunoate plenitudinea de jurisdicie att n materie civil, ct i n materie penal.

Aici se administreaz toate probele necesare pentru soluionarea cauzei i de regul , judecata se face de un singur judector.

Curile de apel au fost create n vederea exercitrii unui control judiciar asupra hotrrilor pronunate de tribunalele de prim instan.

n virful ierarhiei jurisdicionale statale se afl o instan suprem, care are rolul de a realiza o interpretare uniform a legii pe ntreg teritoriul statului respectiv. Ea este o instan unic, iar hotrrile sale sunt definitive i neacceptabile

Curile supreme sunt alctuite dintr-un numr impar de judectori -5, 7 , 9 , majoritatea curilor de apel sunt formate dintr-un judector ef i nc 6 judectoriInstanele judectoreti la nivel federal . Sistemul judiciar este alctuit din:

Curi federale de district

Curi federale de apel

Curtea Suprem de Justiie Curile de sistrict, n prezent ,n SUA exist 94 de curi de district, cel puin una pentru fiecare stat . Ele judec un numr mai mare de cauze civile dect cauze penale, dintre cele penale fcnd parte doar 15%. Competena material a curilor de district este general.

Curile federale de apel, competena lor este de a soluiona n ultim instan apelurile ntreptate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunalele federale de district. n SUA exist n prezent 13 curi de apel, 12 sunt curi de circuit i o curte federal, cu sediul n capitala rii, dac care are o competen la nivelul ntregului teritoriu naional.Curtea Suprem a SUA i-a nceput activitatea la data de 2 februarie 1790, cu sediu n capitala federal, n oraul Washington. Curtea suprem este compus din 9 judectori. Instana suprem nu este divizat n seciuni , ea desfurndu-i ativitatea n Plen.

Deciziile instanei supreme se adopt cu majoritatea de voturi.

Funcia principal a Curii Supreme cu competen n materie de apel este de a soluiona recursurile ndreptate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunalele federale i statale, n cazurile i n condiiile strict determinate de lege.

n SUA funcioneaz i unele instane speciale, create de Congres, care au competena de a soluiona litigii civile sau penale, dar numai n anumite materii.

U. S Tax Court

U. S Claims Court

U. S. Court of Internaional Trade

U. S. Court of Military Appeals.