Sisteme agro-silvice

download Sisteme agro-silvice

of 5

Transcript of Sisteme agro-silvice

1. Introducere Sistemul silvo-pastoral este un sistem de cultura a arborilor imreuna cu animalele domestice in asa fel in cat sa se sustina una pe cealalta rezultand beneficii multiple. Aceste sisteme se practica pe terenurile cu potential ridicat de degradare iar in acest mod se poate contribui la atenuarea efectelor schimbrilor climatice printr-o mai bun administrare a terenurilor care sa aib n vedere protejarea solului, subsolului, resurselor de ap i a covorului vegetal. Specialitii agronomi i silvi-cultori, recomand ca una din cele mai eficiente msuri pentru ameliorarea impactului negativ al factorilor de aridizare deertificare, alturi de irigare i perdelele fores-tiere, introducerea sistemului agrosilvopastoral, n care toate componentele: iarb, animal, lemn, habitat, biodiversitate sunt ntr-un echilibru ecologic i economic optim. Sistemul agrosilvopastoral este specific rilor mediteraneene cu climat mai arid (Spania Portugalia). n ara noastr, de-a lungul timpului, au fost practicate mai multe combinaii de agricultur cu vegetaie lemnoas de tipul: pune - arbori, fnee pomi fructiferi, culturi n arabil - pomi fructiferi sau arbori. Combinaia pune arbori izolai, cunoscut la noi sub numele de dumbrav, a luat natere din arborii exclui de la defriarea pdurii, sau dup plantarea altora noi n puni pentru asigurarea umbrei la animale. Plantarea grupurilor de arbori n pajitile existente, ar putea atenua substanial efectele negative ale aridizrii i deertificrii, care se vor produce n viitor. Plante lemnoase fixeaz terenurile n pant mpotriva alunecrilor, reduc eroziunea solului, micoreaz amplitudinea temperaturilor diurne din aer i sol, protejeaz plantele ierboase animalele de insolaie deshidratare, vnt, ploi toreniale, rein zpada care se topete mai lent, produc suplimentar lemn de construcie i foc, fructe furaje, constituie un habitat pentru multe specii de psri, care la rndul lor consum insecte duntoare culturilor agricole. Plantarea arborilor n acest sistem contribuie la protejarea biodiversitii i nfrumuseeaz mediul nconjurtor. n viitor, sistemul agrosilvopastoral va

aduce mari avantaje economice i sociale prin mrirea productivitii pajitilor a animalelor, la care se adaug valorificarea suplimentar n diferite scopuri a vegetaiei lemnoase deficitare, n zonele de cmpie dealuri.

2. Localizare si tip de sol Terenul destinat construirii acestui sistem agro-silvo-pastoral este localizat in comuna Chiuza, judetul Bistrita-Nasaud. Din punct de vedere al formei principale de relief comuna CHIUZA se incadreaza in categoria deal cu o altitudine medie de 350 m. Tipurile de sol vor fi prezentate in harta de mai jos:

Conform ariei delimitate cu albastru din cadrul hartii comunei, tipurile de sol prezente sunt cele de tipul: brune luvice, luvisoluri albice si brune argiluvice cu o textura ce variaza intre lutonisipoase si lutoargiloase.

3. Condititii climatice Regimul climatic specific comunei Chiuza este temperat continental de tranzitie specifica zonelor deluroase influentat de circulatia generala a atmosferei si de formele de relief. Temperatura medie anuala a comunei Chiuza, atinge valoarea de 7-8C. Cantitatea precipitatiilor atmosferice este de 550 600 l/mp. Vanturile dominante bat din directia vest si nord-vest. Nu au fost inregistrate fenomene meteorologice estreme gen tornade, furtuni. Nu se cunosc valori extreme ale precipitatiilor. Temperaturile sunt specifice zonei de deal nici aici nu se cunosc extreme.

4. Alegerea speciilor Specile propuse spre a fi utilizate in crearea acestui sistem silvo-pastoral sunt ciresul(20%) si salcamul (80) si izolat dupa caz, tei cu frunza mica. Specile propuse pe langa factorul de protecite pe care il exercita asupra pasunii, solului si animalelor, vor mai oferi lemn, flori pentru albine si un aspect placut pasunii in ansamblu. Speciile vor fi plantate in biogrupe de cate 5 arbori cu ciresul in mijloc iar teiul aleatoriu, izolat dupa schema urmatoare:

a) Prunus avium, b) Robinia pseudoacacia c) Tilia cordata Distanta schema biogrupei va fi de aproximativ 5 m pe latura (intre salcami) si 3 m intre cires si salcam iar intre biogrupe cate 10 m. La plantare puietii vor fi de talie mijlocie si in primii ani vor fi ingraditi pentru a fi protejati de animale, vaci si respectiv oi, toamna tarziu.

Bibliografie: 1. http://www.sagarpa.gob.mx/desarrolloRural 2. http://www.madr.ro/ Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale 3. http://portal.organic-edunet.eu 4. http://www.icpa.ro INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE I PROTECIA MEDIULUI ICPA Bucureti