Amelioratii silvice

CUPRINS

A. PIESE SCRISE Date cu caracter general

CAPITOLUL 11. Caracterizarea geografică a perimetrului de ameliorare1.1. Poziţia geografică şi situaţia teritorial-administrativă a perimetrului de

ameliorare Valea Garda Seaca 1.2. Condiţii geologice 1.3. Condiţii geomorfologice 1.4. Condiţii climatice 1.5. Elemente hidrologice şi hidrografice 1.6. Condiţii pedologice 1.7. Elemente de floră şi vegetaţie 1.8. Cadrul economico-geografic

CAPITOLUL 22. Caracterizarea perimetrului de ameliorare sub raportul degradării.

Necesitatea şi oportunitatea ameliorării 2.1. Predispoziţia terenurilor din perimetru la degradare şi modul de declanşare

al proceselor 2.2. Natura şi amploarea procesului de degradare din perimetrul de

ameliorare2.3. Necesitatea şi oportunitatea ameliorării 2.4. Lucrări similere executate în trecut în cuprinsul perimetrului de ameliorare

Valea Garda Seaca

CAPITOLUL 3 3. Cartarea terenurilor din perimetrul de ameliorare şi probleme ce se cer

rezolvate 3.1. Metoda de cartare adoptată3.2. Separarea, descrierea şi caracterizarea unităţilor staţionale din perimetrul

de ameliorare 3.3. Stabilirea şi caracterizarea tipurilor staţionale..3.4. Probleme ce se cer rezolvate în cadrul perimetrului de ameliorare luat în

studiu

CAPITOLUL 4 4. Soluţia tehnică de ameliorare şi valorificare a terenurilor degradate din

perimetrul de ameliorare 4.1. Complexul de măsuri şi lucrări ameliorative 4.2. Localizarea şi volumul lucrărilor propuse4.3. Detalierea soluţiilor tehnice 4.3.1. Detalierea măsurilor cu caracter organizatoric

1

4.3.2. Detalierea lucrărilor de împăduriri 4.3.3. Detalierea lucrărilor de amendare şi fertilizare a solurilor.. 4.3.4. Detalierea lucrărilor cu caracter special 4.4. Breviar de calcule privind soluţia tehnică

CAPITOLUL 5 5. Lista cantităţilor de lucrări şi eşalonarea lucrărilor propuse 5.1. Lista cantităţilor de lucrări propuse 5.2. Eşalonarea lucrărilor propuse

CAPITOLUL 66. Organizarea, executarea, finanţarea şi decontarea lucrărilor 6.1. Organizarea şi executarea lucrărilor6.2. Finanţarea şi decontarea lucrărilor

BIBLIOGRAFIE

B. PIESE DESENATE

1. Planul general de situaţie2. Planul lucrărilor propuse3. Harta culturilor forestiere

2

DATE CU CARACTER GENERAL

1. Denumirea obiectivului proiectului de ameliorare:

Ameliorarea terenurilor degradate şi neproductive din perimetru de ameliorare Valea Garda Seaca

2. Amplasamentul obiectivului: Localitatea Garda Seaca

3. Suprafaţa perimetrului de ameliorare:44,6 ha

4. Ordonatorul de credite:M.A.P.P.M

5. InvestitorulOcolul Silvic Arieseni

6. PROIECTANTUL STUDENTUL AVRAM MARIN

7. Sursa de finanţare Fondul de regenerare a pădurilor constituit conform Art. 63 din Codul silvic

8. Obiectul. Scopul lucrărilorAtenuarea proceselor de degradare şi valorificarea potenţialului productiv al

torentului

9. Costul lucrărilor:4.390.728 lei

3

CAPITOLUL I

Caracterizarea cadrului geografic al perimetrului de ameliorare Valea Garda Seaca

1.1. Poziţia geografică şi situaţia teritorial administrativă a perimetrului de ameliorare Valea Garda SeacaPerimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca se află situată pe versantul

drept tehnic al Râului Mureş, în partea sud-vestică a ultimelor ramificaţii ale Munţilor Metaliferi

Din punct de vedere al administraţiei de stat acest perimetru de ameliorare se află pe raza comunei Băiţa, judeţul Hunedoara,iar din punctul de vedere al administraţiei silvice terenul este administrat de către Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Deva, prin intermediul Ocolului Silvic Simeria.

Limitele perimetrului sunt reprezentate de păşuni. Aceste degradări datorându-se folosirii defectuoase a acestei păşuni. Prin constituirea acestui perimetru de ameliorare se urmăreşte aplicarea complexului de măsuri necesare în vederea stopării procesului de degradare, consolidării şi introducerii în circuitul productiv a suprafeţei respective.

1.2. Condiţii geologiceLucrările de specialitate precum şi analiza directă din teren făcută prin studiul

profilelor principale de sol, pun în evidenţă faptul că substratul geologic, din teritoriul luat în studiu, este format în Jurasicul mediu şi inferior şi este compus din:

Gresii cuarţoase, argile şi calcarenite, începând din partea de jos, de la Păuliş la Crăciuneşti, paralel cu Valea Garda Seacaului;

Argile, pietrişuri, marne argiloase, calcare şi tufuri, în partea de mijloc; Şisturi cristaline, sericitoase, cloritoase şi sericito-cloritoase şi insular,

andezite şi bazalte, în partea superioară.

1.3. Condiţii geomorfologice

Geografic, perimerul de ameliorare Valea Garda Seaca este situat pe versantul drept tehnic al Râului Mureş, în partea sud-vestică a ultimelor ramificaţii ale Munţilor Metaliferi, cuprinzând dealuri înalte şi mijlocii, cu numeroase văi ce se scurg în Râul Căianul, afluent al Râului Mureş.

Suprafata perimetruluis-a masurat indirect pe schita localizari gegrafice a perimetrului . Pentru aceasta s-a folosit metoda planimetrari cu planimetru digital si s-au obtinut marimile suprafetelor pentru fiecare unitate stationalaa gradelor si tipurilor de eroziune:

SUPRAFAŢA MĂSURATĂ COMPENSATĂSE1s 1.8 1.8SE2s 4.8 4.7

4

SE3s 4.4 4.4SE4 3.6 3.6SE3d 4,3 4.3SE2d 6 5.9SE1d 4.6 4.5SE2djos 4.7 4.6SR 10.9 10.8TOTAL 44.6 44.6

Tabel nr. 1: Sinteza datelor geomorfometrice

Nr.crt. Elementul geomorfologic U.M. Cantităţi

1 Suprafaţa Ha 44.62 Altitudinea medie M 12803 Altitudinea minimă M 12004 Altitudinea maximă M 13605 Energia de relief M 1606 Panta medie % 14.547 Panta minimă % 11.338 Panta maximă % 21.5

1.4. Analiza condiţiilor climatice

Perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca este situat în provincia climatică CFdx (după Koppen) favorabilă dezvoltării în bune condiţii a şleaurilor de deal

Regimul termicSe caracterizează prin temperaturi medii anuale de 10,50C. Temperatura

medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -50C, iar a lunii celei mai calde (iulie) fiind de 110C.

Primul îngheţ apare în perioada 15-20 X, iar ultimul îngheţ în perioada 10 IV.

Tabel nr.2: Temperaturi medii anuale ale lunilor ianuarie şi iulie (0C)

Staţiameteorologică

LunileIan.(I) Iul. (VII) Anual

Deva -28,60C 39,70C 9,50C

Tabel nr.3: Numărul zilelor cu temperatura medie zilnică >100C

Începutul Sfârşitul Suma T0C

5

21 IV-28 IV 23IX-1 X 2400Regimul pluviometricPrecipitaţiile medii anuale sunt de aproximativ 1200 mm.

Tabel nr. 4: Cantitatea medie lunară şi anuală a precipitaţiilor pentru staţia Stana de Vale.

Lunile Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

70 70 70 90 130 150 160 110 90 90 90 90 1200

Tabel nr. 5: Cantitatea maximă de precipitaţii în 24 de ore pentru staţia Stana de Vale

Lunile Maximaabsolută

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

57 80,2 59,4 49,0 94,4 83,7 88,1 75,0 60,9 72,0 64,2 56,2 94,4

Regimul eolianRegimul eolian se caracterizează prin vânturi destul de echilibrate cu viteze

sub 11 m/s fără a se produce doborâturi mari de vânt.

Tabel nr. 6: Viteza medie a vântului (m/s), pe direcţii, pentru staţia Stana de Vale.

Viteza medie Nr. zilelor cu vit.

N NE E SE S SV V NV <11m/s

>11m/s

3,3 2,4 2,7 1,8 2,7 2,1 3,1 3,0 30,2 -

Tabel nr.7: Frecvenţa medie (%) a vântului pentru staţia meteorologicăStana de vale.

Frecvenţa medie (%)

6

N NE E SE S SV V NV Calm

15,2 5,1 3,3 16,8 17,1 17,1 4,5 15,3 30,7

Regimul vegetativAvând în vedere caracteristicile condiţiilor climatice se deduce că acestea sunt

favorabile dezvoltării vegetaţiei forestiere respectiv a făgetelor,molidisurilor si a amestecurilor de fag cu molid.

Caracterizarea generală a climeiClima este influenţată de foarte mulţi factori, în cazul ţării noastre cel mai

impotant factor de influenţă este relieful în special Munţii Carpaţi care exerctă o influenţă puternică asupra tuturor elementelor meteorologice şi determină o repartizare a diferitelor ceracterictici climatice.

După clasificarea Koppen, perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca face parte din provincia climatică CFbx (Munti Bihorului)

1.5. Elemente hidrografice şi hidrologicePerimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca este situata în marele bazin

hidrografic al Crişului Repede pe partae stângă în direcţia lui de curgere..

În interiorul perimetrului de ameliorare se întâlneşte o reţea hidrografică care după sistemul de clasificare Strhaler este alcătuită din două segmente de ordinul I care se unesc şi formează un segment de ordinul II.

Reţeaua hidrologică a bazinului este alimentată cu apă din precipitaţii, care se scurg de pe versanţi.

7

Ecuaţia bilanţului hidrologic anual:

P=S+E

P=S+E0±F, unde: S – scurgerea E0 - evapotraspiraţia potenţiată (E0 = 654) F - factor de bilanţ care pentru munti inalti, cum este cazul luat în studiu,

este de 0 P-cuantumul precipitaţiilor anuale – 1364 mm

S = 710E = 654P = 1364

Scurgerea S = S0 + S1, în care: S0-scurgerea de suprafaţă, care prin experimentări s-a determinat în

cazul câmpiilor ca fiind S1-scurgerea în adâncime

S0 = 0,65*S

S0 = 0,65*710 S0 = 462

S1 = S - S0 = 710 – 462 = 248

Cunoscând valorile scurgerilor de suprafaţă şi adâncime se poate trece la calcularea coeficientului mediu global de scurgere K0 şi coeficientul mediu de scurgere superficială K:

K = S/P = 0,52Ko = So/P = 0,33

Calculul volumului scurgerii anuale (Wa):

Wa=S0*F, în care: S0-scurgerea de suprafaţă F-suprafaţa perimetrului în m2

Wa = 316660000 m3

Asigurarea ploii de calcul se face pentru p%=10% şi t=τ.Intensitatea ploii de calcul se determină după metoda Gheorghe Platagea:

8

,

Se determină τ (durata ploii de calcul):

= 8.61

unde: F-suprafaţa perimetrului, Ib-panta perimetrului

, în care: F1-suprafaţa perimetrului fără ravenă, F2-suprafaţa ravenei, I1-panta perimetrului fără ravenă, I2-panta ravenei (450)

Ib = 35.12%

Înlocuind în relaţia lui τ, avem:

t=8.61 min

Considerând, după cum am arătat mai sus că t=τ, va rezulta:

i=2.41mm

Cunoscând intensitatea şi durata ploii de calcul, se poate calcula cuantumul ploii de calcul h

h = i*th = 20.75 min

Ecuaţia de bilanţ a ploii de calcul:

h=hr+hI+hs, în care: hr - cuantumul retenţiei (hr=0,4) hI- cuantumul infiltraţiei hs- cuantumul scurgerii

hI=1,4*t0,7= 6.31 mm

9

unde: i -intensitaea ploii de calcul t-durata ploii de calcul t=τ F-forţa meteorologică a ploii de calcul n-exponent în funcţie de zona în care se află perimetrul luat în studiu (n=0,5), la deal

hs= 14.04 mm

Se calculează apoi coeficientul de scurgere:

C = hs/h = 0,676

Scurgerea totală: W=hs*F = 6261.84 m3

1.6. Condiţii edafice

Principalul tip de sol care se găseşte în perimetrul de ameliore Valea Garda Seaca este solul brun-eumezobazic.

Solul brun -eumezobazic face parte din clasa Cambisoluri şi se caracterizează prin prezenţa unui orizont specific de alterare Bv.

Zonele pe care le ocupă aceste soluri sunt caracterizate prin precipitaţii medii anuale de 650 mm şi prin temperaturi medii anuale în jur de 100C.

1.7. Elemente de floră şi vegetaţie

Perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca se află în zona staţională FD2 cu graminee mezoxerofite, tipice sunt grupările cu Festuca pseudomina, Festuca sulcata, Festuca valeriaca, Botriochloa isohaenum. Această staţiunese dezvoltă pe versanţi de la slab până la moderat înclinaţi, însoriţi, pe calcare, gresii, pietrişuri, etc..

Condiţiile climatice sunt în general favorabile dezvoltării vegetaţiei forestiere. Condiţiile ecologice, edafice de troficitate, reacţia solului, aprovizionarea cu apă se află la nivel mediu condiţionând unitatea generalăa staţiunii.

Solurile sunt profunde cu textură predominant luto-argiloasă, slab scheletice, eubazice.

10

CAPITOLUL II

Caracterizarea perimetrului de ameliorare sub raportul degradării. Necesitatea şi oportunitatea ameliorării.

2.1. Predispoziţia terenurilor din perimetrul de degradare şi modul de declanşare al proceselor.

Perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca este situat într-o regiune cu munti josi, principalele forme de eroziune care se regăsesc în acest teritoriu sunt: eroziunea de suprafaţă, eroziunea în adâncime şi alunecările de teren.

Într-un teritoriu gradul de erodabilitate depinde pe deoparte de caracteristicile rocii, reliefului, climei şi solului, care determină o anumită predispoziţie fizico-geografică la eroziune, iar pe de altă parte factorul vegetal (gradul de acoperire aterenului cu vegetaţie), care determină o anumită rezistenţă la acţiunea erozivă a precipitaţiilor atmosferice şi a scurgerilor pe care acestea le generează.

Pentru caracterizarea erodabilităţii acestui perimetru de ameliorare se stabilesc următoarele valori pentru factorii erozionali amintiţi mai sus şi anume:

Rocă R=2 moderat erodabilePanta morfologică I=2 20-30%Factorul pluvial P=3 1364 mmTextura solului S=1 mijlociu texturalPrin însumarea acestor factori erozionali rezultă:

R+I+P+S = 2+2+3+1 = 8

Prin diferenţa dintre RIPS şi factorul vegetal al terenului, care s-a constatat ca fiind de 20-30% grad de acoperire şi are valoarea de 2 rezultă:

RIPS - 2 = 8- 2 = 6

- valoarea 6 reprezintă gradul de erodabilitate care pentru această valoare are semnificaţia de erodabilitate moderată.

Tabel nr. 8: Predispoziţia la eroziune a terenurilor din perimetru de ameliorare

Predipoziţia fizico-geografică Gradul de rezistenţă Gradul de erodabilitate

Suma indicilor(R.I.P.S.)

Calificativ Indice Calificativ Indice Calificativ

8 moderat 2 redusă 6 puternica

11

Procesele de eroziune declanşate în perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca sunt cauzate de aplicarea unui păşunat abuziv fapt care a determinat o destructurare a solului şi o tasare a lui, precum şi de alţi factori de ordin climatic: vânturile, amplitudinile mari de temperatură, cantitatea de precipitaţii. La aceştia se mai adaugă şi slaba acoperire cu vegetaţie a terenului.

2.2. Natura şi amploarea procesului de degradare din perimetrul de ameliorare

În cadrul perimetrului de ameliorare Valea Garda Seaca apar procese de degradare după cum urmează:

E1 - eroziune slabă, E2 - eroziune moderată, E3 - eroziune puternică, E4 - eroziune foarte puternică, R - ravenă

Eroziunea pluvială este în general un proces de dislocare a particulelor de sol şi rocă, proces cauzat de precipitaţiile atmosferice care după ce izbesc solul, se scurg pe terenurile în pantă fie difuz fie concentrat efectuând o triplă acţiune: roadere, transport şi depozitare.

În cadrul suprafeţei de ameliorat formele de eroziune puternică alternează cu formele de eroziune moderată şi slabă, o accentuare a eroziuniise poate observa în partea superioară a perimetrului. La baza suprafeţei de ameliorat se întâlnesc alunecări de teren.

Cea mai periculoasă formă de eroziune şi anume ravenaţia, ce a rezultat prin concentrarea apelor de pe versanţi şi scurgerea lor, este prezentă aproximativ în centrul perimetrului de ameliorare.

Este cunoscut faptul că amânarea execuţiei lucrărilor de ameliorare a acestor terenuri, cu diferite grade de eroziune, conduce în timp la o tot mai accentuată formă de eroziune, făcând din ce în ce mai greu posibilă punerea acestor terenuri neproductive în circuitul productiv.

12

Tabel nr. 9: Statistica terenurilor degradate

Nr.crt. Natura terenului

Suprafaţa Observaţii(ha) % (parcela)

1 Teren cu eroziune moderata - E1 6.3 14 1 si 7

2 Teren cu eroziune puternica - E2 15.2 34 2, 6 si 8

3 Teren cu eroziune foarte puternica - E3 8.7 20 3 si 5

4 Teren cu eroziune excesiva - E4 3.6 8 4

5 Ravena si ogase - R 10.8 24 9TOTAL 44.6 100

2.3. Necesitatea şi oportunitatea ameliorării

Procesele de degradare afectează solul, apele, clima şi estetica peisajelor. Consecinţele de ordin pedologic se referă pericolul se a fi înlăturat solul, iar în cazul în care solul nu a fost înlăturat în totalitate ce suferă anumite modificări de ordin fizic şi chimic cum sunt reducerea profunzimii, pierderea humusului, modificarea structurii, pH-ului, indicilor hidrofizici, reducerea activităţii microflorei şi microfaunei din sol.

La determinarea cuantumului eroziunii s-a utilizat relaţia propusă de R. Gaşpar şi Al. Apostol, relaţie ce porneşte de la natura folosinţelor existente în perimetrul de ameliorare şi de la valoarea indicilor de eroziune corespunzători diverselor folosinţe, stabiliţi prin cercetări.

Pentru calculul cuantumului eroziunii se foloseşte relaţia lui Poleakov:

E=W*r*10-6, unde: E - cuantumul eroziunii (t/an/ha)

r - turbiditatea medie a apelor scurse (g/m3) W-volumul scurgerii pluviale (m3/an*ha) ,

în care: A-coeficient de acoperire cu vegetaţie, B-coeficient de dezvoltare al eroziunii pluviale I-panta medie a versanţilor

W=10*H*k, unde: H=precipitaţiile medii anuale (mm), k=coeficientul scurgerii de suprafaţă

13

A = 2.5*1*1 = 2.5 B = 1.5

r = 142992.570 g/m3

W= 10*1364*0,14 = 1910 mm

E = 273.116 t/an/ha

Procesele de degradare intensifică scurgerea pluvială, dereglează regimul hidrologic, terenurile erodate fiind surse de aluviuni. Totodată eroziunea contribuie la poluarea apelor, la aridizarea climatului, coborârea nivelului freatic, secarea izvoarelor, dispoziţia vegetaţiei mezofile şi înlocuirea ei cu specii xerice.

Procesele de eroziune evoluează progresiv, solurile se degradează tot mai mult, covorul vegetal se răreşte sau dispare toate ducând la înrăutăţirea situaţiei, se consideră necesară intervenţia pe cale atrificială prin lucrări de amelioraţii silvice.

Degradarea are un caracter dinamic ascendent, lucrările de ameliorare devin extrem de necesare.

2.4. Lucrări similare executate în trecut în perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca

În cuprinsul acestui perimetru de ameliorare nu s-au executat lucrări speciale de ameliorare, în trecut, iar la ora actuală ele sunt imperios necesare.

14

CAPITOLUL 3

CARTAREA TERENURILOR DIN PERIMETRUL DE AMELIORARE ŞI PROBLEMELE CE SE CER REZOLVATE

3.1. Metoda de cartare adoptată

S-a adoptat pentru cartare metoda elaborată de către C.Traci care se numeşte ,,cartarea staţională a terenurilor degradate în scop silvo-ameliorativ.

Prin cartarea terenurilor în scop silvo-ameliorativ, se înţelege separarea pe tern şi pe hartă a unor unităţi de mediu cu deosebire a unor suprafeţe omogene între anumite limite, sub raportul condiţiilor staţionale, a formei şi intensităţii degradării terenului, reliefului, substratului litologic, solului, etc.. Aceste condiţii conduc la un anumit potenţial silvo-productiv al acestor unităţi, care reclamă măsuri diferenţiate deconsolidare şi ameliorare cu ajutorul vegetaţiei forestiere.

În cazul acestei metode s-au luat în considerare atât criterii principale, cât şi criterii secundare, anume:

- criterii principale: - natura şi intensitatea procesului de degradare;- zona fizico-geografică, respectiv etajele şi- subzone de vegetaţie

- criterii secundare: - condiţii de relief şi sol; - substrat geologic,granulometrie, accesibilitatea apei freatice,etc. - numărul de tipuri de staţiune;

3.2. Separarea şi caracterizarea unităţilor staţionale

Unitatea staţională reprezintă o porţiune de teren omogenă cu specific ecologic şi al capacităţii productive.

În cuprinsul perimetrului de ameliorare Valea Garda Seaca s-au delimitat şase unităţi staţionale.

Delimitarea s-a realizat pe planul de situaţie, linie întreruptă, iar notarea s-a făcut cu cifre de la 1 … 9.

Notarea după natura şi intensitatea proceselor de degradare este următoarea:1. Unitatea staţională numărul 1 şi 7, la care forma de degradare este

eroziunea de suprafaţă (teren moderat erodat, E1);2. În cazul unităţii staţionale numărul 2, 6 si 8, forma de degradare este

eroziunea de suprafaţă, moderat erodată, generând terenuri moderat erodate (E2);

3. Pentru unitatea staţională 3 si 5, forma de degradare este eroziunea de suprafaţă puternic erodată generând terenuri puternic erodate (E3);

4. Unitatea staţională numărul 4 are forma de degradare reprezentată de eroziunea de suprafaţă foarte puternic erodată, declanşând terenuri foarte puternic erodate (E4);

15

5. Unitatea staţională numărul 9, are forma de degradare reprezentată de eroziunea în adâncime, care generează funduri de ravene şi ogaşe (R);

3.3. Stabilirea şi caracterizarea tipurilor staţionale

Tipul staţional este o grupare de unităţi staţionale cu aceeaşi formulă staţională, adică terenuri cu acelaşi specific ecologic şi potenţial productiv asemănător.

Pe baza tipului staţional se stabilesc soluţiile tehnice de lucru şi lucrările de ameliorare necesare.

În cuprinsul unităţii de ameliorare Valea Garda Seaca s-au identificat 5 tipuri staţionale notate T1…T5.

Caracterizarea tipurilor staţionale din perimetrul de ameliorare este prezentată în tabelul numărul 10.

16

Tabel nr. 10: Descrierea şi caracterizarea unităţilor staţionale

Unitatea staţionalăPoziţia Natura şi Substrat Altitudine SOLUL Formula

Observaţiifitoclimatică intensitatea litologic Pantă (%) Profunzime Grosime Texturastaţională

Nr. Suprafaţa (ha) degradării Expoziţie oriz. A1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 1.8 FFa E1 calcar1220

moderata >75Luto-argiloasă la argiloasă

EMo2 -16.5S


puternica 51-100Luto-argiloasă la argiloasă

EMo4 -21.5S


puternica 21-75 Nisipolutoas la lutoasă EMo8 -17

S


excesivă 21-75Luto-argiloasă la argiloasă

EMo11 -15S


puternică >75Luto-argiloasă la argiloasă

EMo2 -15.7S



EMo4 -11.3S


moderata >75Luto-argiloasă la argiloasă

EMo2 -12.8S



EMo4 -13.1S

9 10.8 FFa R calcar780-860

puternică 5-30 Rocă afânată RMo14 --S

17

Tabel nr. 11: Caracterizarea tipurilor staţionale

Tip staţional Unitate staţională

Formula tipului staţional

Caracterizarea tipurilor staţionaleSimbol

Supr.ha Nr. Supr.

ha

T1 6.3 1-7 6.3 EC1

Terenuri cu eroziune slabă la puternica (e0 – e2), cu soluri zonale (soluri brune, brune juvenile sau podzolite, soluri podzolice argiloiluviale,)moderat profunde la profunde (peste 50 cm)formate pe orice fel de roci, fără schelet sau cu schelet puţin (0-25%) în primii 50-75 cm.

T2 15.2 2-6 15.2 EC1

Terenuri cu eroziune slabă la puternica (e0 – e2), cu soluri zonale (soluri brune, brune juvenile sau podzolite, soluri podzolice argiloiluviale,)moderat profunde la profunde (peste 50 cm)formate pe orice fel de roci, fără schelet sau cu schelet puţin (0-25%) în primii 50-75 cm.

T3 8.7 3-5 8.7 EC2

Terenuri cu eroziune foarte puternică şi excesivă (e3-e4), cu erodisoluri feriiluviale, argiloiluviale, rodice sau andice, erodisoluri tipice, ori regosoluri slab la moderat dezvoltate, cu grosimea de 21 – 50 cm (uneori sub 20 sau peste 50),cu textura variabila, formete pe roci moi sau dure dar cu un strat rogolit de 21-50 cm, cu schelet puţin (0-25%) in cazul rocilor moi si cu schelet mult (26-50%) in cazul rocilor dure.

T4 3.6 4 3.6 EC2

Terenuri cu eroziune foarte puternică şi excesivă (e3-e4), cu erodisoluri feriiluviale, argiloiluviale, rodice sau andice, erodisoluri tipice, ori regosoluri slab la moderat dezvoltate, cu grosimea de 21 – 50 cm (uneori sub 20 sau peste 50),cu textura variabila, formete pe roci moi sau dure dar cu un strat rogolit de 21-50 cm, cu schelet puţin (0-25%) in cazul rocilor moi si cu schelet mult (26-50%) in cazul rocilor dure.

T5 10.8 7 10.8 R2Taluzuri şi ravene şi ogaşe, formate în roci compacte de orice fel, cu rare petice de sol sau cu roca dezagregata printre aflorimente stancoase cu grosimea de 10-30 cm cu schelet mult (50-90%).

Din analiza tabelului de mai sus rezultă că tipul staţional T5 reprezentând terenul cu eroziunea în adâncime, respectiv ravenele si ogaşele.

19

3.4. Probleme ce se cer rezolvate în perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca

În cadrul perimetrului de ameliorare Valea Garda Seaca, după cum s-a putut observa din cele prezentate anterior, se constată o dispunere variată a terenurilor cu diferite grade de eroziune, motiv pentru care în alegerea lucrărilor de amaliorare se cer rezolvate următoarele probleme:

asigurarea liniştii în cadrul perimetrului de ameliorare, pentru a împiedica extinderea, intensificarea sau reactivarea proceselor;

regularizarea scurgerii pluviale, protejarea solului şi a apelor, estetizarea şi punerea în valoare a terenului din perimetru;

fertilizarea terenurilor degradate cu carenţe nutritive; consolidarea terenurilor erodate cu pante mai mari de 20% şi

a taluzurilor instabile; amenajarea albiilor de scurgere; stabilizarea terenurilor alunecătoare; eliminarea excesului de apă; corectarea reacţiei solului;

protejarea perimetrului împotriva păşunatului, vânatului, etc.;

20

CAPITOLUL 4

SOLUŢIA TEHNICĂ DE AMELIORARE ŞI VALORIFICARE A TERENURILOR DIN PERIMETRUL DE AMELIORARE VALEA GARDA SEACA

4.1. Complexul de măsuri şi lucrări ameliorative care se propunÎn cadrul perimetrului de ameliorare rezultă necesitatea adoptării unui

complex de măsuri şi lucrări ameliorative în concordanţă cu principiul ameliorării integrale şi durabile ale terenurilor degradate.

Perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca este supus degradării prin acţiunea eroziunii de suprafaţă, eroziunii în adâncime şi alunecărilor de teren, motiv pentru care complexul ameliorativ cuprinde următoarele verigi:

măsuri organizatorice (restricţii cu privire la folosirea terenurilor; pază; propagandă; plăcuţe de avertizare; etc.);

lucrări de împădure masivă sau parţială; lucrări de fertilizare; lucrări de amenajare a terenurilor (nivelare, terasare, etc.) lucrări de consolidare a albiilor; lucrări de împrejmuire .

Se are în vedere ca prin măsurile luate în cadrul complexului amliorativ să se îndeplinească toate obiectivele propuse şi redarea în folosinţă a acestor suprafeţe, în prezent degradate.

4.2. Localizarea şi volumul lucrărilor propuseLa stabilirea lucrărilor ameliorative se au în vedere două probleme şi

anume:-stabilirea atentă a naturii lucrării şi intensităţii ei;-amploarea lucrărilor şi eşalonarea lor în timp.

În tabelul de mai jos se prezintă localizarea şi volumul lucrărilor ameliorative din perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca:

21

Tabel nr. 12: Localizarea şi volumul lucrărilor propuse

Nr.crt. Denumirea lucrării U.M

. Cantitatea Localizarea

Obs.

1. Lucrări de împădurire Ha 44,6 T1…T5

2. Fertilizare cu pământ vegetal ha 10,8 T5

3. Terase sprijinite de gărduleţe ha 10,8 T5

4. Praguri vegetative ha 1 T5

5. Împejmuire m 2600 întregul P.A.

4.3. DETALIEREA SOLUŢIILOR TEHNICE

4.3.1. Detalierea măsurilor cu caracter organizatoric

Rolul măsurilor cu caracter organizatoric este acela de a asigura liniştea în perimetrul de ameliorare, pentru a împiedica intensificarea sau reactivarea proceselor de degradare sau pentru dezvoltarea vegetaţiei cu caracter ameliorativ, instalate în perimetru.

Măsurile pot fi :- restricţii totale sau parţiale privind circulaţia animalelor sau a

oamenilor în cuprinsul perimetrului;- desemnarea unor organizaţii sau instituţii pentru asigurare prin

pază a liniştii în perimetru - acţiuni cu caracter de propagandă - atenţionare despre

importanţa lucrărilor de ameliorare şi efectele lor negative în timp.

4.3.2. Detalierea lucrărilor de împăduri

În cadrul lucrărilor de ameliorare din perimetrul Valea Garda Seaca lucrările de împădurire ocupă rolul cel mai important fiindcă se execută petoată suprafaţa de ameliorat. Aceste lucrări de împădurire au un rol dublu de protecţie şi producţie în funcţie de arealul fitoclimatic, condiţiile de vegetaţie, scopul urmărit, etc..

22

În alegerea compoziţiei de împădurire, a desimii culturilor şi a tehnicii de lucru s-a ţinut cont şi de lucrarea: ,,Îndrumări tehnice pentru cartarea şi împădurirea terenurilor degradate" M. A. P. P. M. Î. - Bucureşti, 1995.

În tabelul numărul 13 se prezintă speciile, compoziţiile de regenerare, schemele şi procedeele de împădurire.

În cadrul perimetrului de ameliorare Valea Garda Seaca s-au ales pentru împădurire următoarele specii: La, Pi, Fr, Ct.

Tabel nr. 13: Specii, compoziţii de regenerare, scheme şi procedee de împădurire

Tip staţional

Speciifolosite

Compoziţiideregenerare

Schemanr. puieţim X mmii. buc./ha

Procedeedeîmpădurire

Simb

Formulastaţională

Supr. Împ.(ha)

T1 EMo2 6.3MoLa 75Mo 25La 2X1

5000

Plantarea în gropi cu puieţi obişnuiţi pe teren parţial pregătit în vetre.

T2 EMo4 15.2 La 100La 2X22500


T3 EMo8 8.7

PiCiPă

50Pi 25Ci 25Pă

2X15000


T4 EMo11 3.6 Ct 100Ct 1X110000


T5 RMo14 10.8 An 100An Dif. dist.5000


23

4.3.3. Detalierea lucrărilor de amendare şi fertilizarea solurilor

Terenurile din cadrul perimetrului de ameliorare Valea Garda Seaca sunt relativ bune, din punct de vedere al conţinutului de substanţe nutritive, pentru cultura speciilor forestiere alese. În unele tipuri staţionale, datorită grosimii reduse a stratului de sol, este necesar ca la executarea plantării, puieţilor, să se aducă un aport suplimentar de pământ vegetal la groapa de plantat. Tipurile staţionale în care se face fertilizarea cu pământ vegetal sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 14 Staţiunile cu necesar de pământ vegetal

Tip staţional Număr puieţi(nr. gropi)-buc.-

Cantitatea de pământla o groapă(dm3)

Cantitatea totală de pământla un tip staţional(m3)

Sim-Bol

Supra-faţă(ha)

T5 10,8 5000 5 270Total 10,8 5000 270

4.3.4. Detalierea lucrărilor cu caracter specialTerase sprijinite de gărduleţeReprezintă trepte de consolidare care se execută pe terenuri erodate,

foarte puternic pluviodenudate şi ravenate, din suprafaţa tipului staţional T5 reprezentând 10,8 ha. Aceste terase au rolul de reduce scurgerea pluvială şi antrenarea particulelor mărunte şi grosiere, ale solului, de a arma versanţii şi de susţinere a puieţilor instalaţi în primii 3-5 ani de la plantare. Ele se dispun de-a lungul curbelor de nivel, în şiruri întrerupte pe distanţă de 3 m, sub formă de solzi ce au 6 m lungime fiecare, distanţa între rândurile de terase este de 4 m. La aceste terase platforma are o lăţime de 0,5 m, fiind sprijinite în aval de un gărduleţ cu înălţimea de 0,4 m. Gărduleţul ce sprijină terasele se prezintă ca o împletitură de nuiele pe pari ce au lungimea de 1,0 m şi diametrul de 5-7 cm, fiind amplasaţi la o distanţă de 0,5 m unul de altul. Parii sunt din salcâm, iar nuielele sunt de salcie şi anin cu diametrul mai mic de 4 cm.

Lucrări de împrejmuire

24

Lucrările de împrejmuire sunt menite să asigure liniştea şi protecţia perimetrului de ameliorare contra eventualelor distrugeri provocate de animalele domestice şi sălbatice.

Cel mai folosit mod de împrejmuire folosit la noi în ţară este cel ce foloseşte garduri de sârmă ghimpată pe bulumaci de lemn, dublate în general de garduri vii. Dublarea acestui gard de sârmă ghimpată este necesară datorită faptului că durata de folosinţă a sa, este redusă la numai 5-7 ani, rolul său fiind luat apoi de gardul viu. Perimetrul de ameliorare este împrejmuit pe o lungime de 2600 m.

Gardul de sârmă ghimpată se execută din bulumaci de lemn de foioase cu diametrul de 15 cm. Pe teren bulumacii se fixează la 2,5 m unul de altul,tot la 10 bulumaci, unul este întărit co o contrafişă. Sârma ghimpată este neagră şi se fixează pe bulumaci cu cuie sau scoabe, pe 4 sau 5 rânduri.

Pentru realizarea gardului viu se plantează trei rânduri de puieţi distanţaţi la 30 cm şi 30 cm între puieţi pe rând, alternând în sistem ,, chinconz ". Ca specie folosită în formarea gardului viu a fost porumbarul.

4.4. BREVIAR DE CALCULE PRIVIND SOLUŢIA TEHNICĂ4.4.1. Calculul necesarului de puieţi pe tipuri de staţiuniPentru a calcula necesarul de puieţi se foloseşte formula următoare:Np = Np1 x S x p%Unde: Np = numărul de puieţi necesari; Np1 = numărul de puieţi la hectar; S = suprafaţa tipului de staţiune; p% - ponderea puieţilor de o anumită specie în compoziţia

de regenerare;Aceste calcule se prezintă tabelar după cum urmează:

25

Tabelul nr. 15 Calculul numărului de puieţiTipul staţional

Compoziţiade împădurire(%)

Număr depuieţi la ha(buc/ha)

Număr de puieţi pe specii, conform compoziţie

Sim-bol

Supaf.(ha)

de împădurire şi tipului staţional (mii buc)

St La Pi Ci Pă Ct

An

T1 6.3 75Mo 25La 5000 23,

7 7,9 - - - - -

T2 15.2 100La 2500 - 38 - - - - -

T3 8.7 50Pi 25Ci 25Pă 5000 - - 21,7

610,88

10,88 - -

T4 3.6 100Ct 10000 - - - - - 36 -

T5 10.8 100An 5000 - - - - - - 54

Total 23,7

45,9

21,76

10,88

10,88

36 54

4.4.2 Calculul dozelor şi cantităţilor de îngrăşăminte

În urma cercetărilor care s-au efectuat aspra compoziţiei solului s-a constatat că acesta îndeplineşte cerinţele de ordin mineral necesare pentru dezvoltarea speciilor forestiere ce urmează a se planta.

Unul dintre neajunsurile acestui sol este grosimea lui, adică faptul că ea este redusă, şi nu permite o plantare corespunzătoare a puieţilor motiv pentru care s-a utilizat pământ vegetal, administrat local la groapa de plantat în doză de 5 dm3/groapă.

4.4.3. Calculul lungimii teraselor şi a volumului săpăturilor

Calculul lungimii teraselor sprijinite de gărduleţe se face folosind formula următoare:

în care: L - lungimea unui tronson de terasă L = 6d1 - distanţa dintre două trosoane de terasă d1 = 3d2 - distanţa dintre două rânduri de terase d2 = 4S - suprafaţa de lucru = 10,8 ha

26

N = 54000 m

Volumul de săpătură se poate calcula cu relaţia:

W = N x w în care: N -lungimea teraselor w - volumul specific de săpătură de

pământ la un metru liniar de terasă simplă

W = 54000 x 0,166 = 8964 m3

4.4.4. Calculul numărului de pari şi a cantităţilor de nuiele necesare

Pentru calculul numărului de pari necesari pentru executarea teraselor sprijinite se face cu formula:

în care: N - numărul de pari ncesari pentru un hectar L - lungimea unui tronson de terasă L = 6

d1 - distanţa dintre două trosoane de terasă d1 = 3 d2 - distanţa dintre două rânduri de terase d2 = 4

Pentru suprafaţa de 10,8 ha, pe care se execută terase sprijinite de

gărduleţe este nevoie de 116000 pari.Necesarul de nuiele pentru gărduleţe se calculează prin înmulţirea

lungimii teraselor cu înălţimea gărduleţelor (0,40 m) şi cu indicele de consum specific teraselor sprijinite de gărduleţe (Ict = 0,061250 m3/m2), rezultă astfel următoarele:

54000 x 0,4 x 0,061250 = 1323 4.4.5. Calculul necesarului de materiale pentru cele 43 de praguri

de zidărie uscată pe radier vegetativ

27

Pentrul stratul de tulpini cu ramuri de cătină,gros de 20 cm, lung de 1,5 m şi lat de 1,3 m, este nevoie de 0,39 mst pentru un prag şi 16,77 mst per total.

Se consideră că este nevoie de 10 pari pentru un prag, dimensiunile parilor sunt de 5 cm diametru şi 1 m lungime, rezultă un volum de lemn de 0,002 m3 pentru un prag şi 0,86 m3 pentru toate pagurile.

Fascinele folosite au diametrul de 30 cm şi lungimea de 2,5 m, pentru un prag se folosesc 5 fascine, volumul unei fascine este de 0,75 mst, pentru un prag se consumă 3,75 mst de nuiele pentru fascine, iar pentru toate pragurile 161,25 mst.

Drajoni de cătină ce se pun în număr de 10 la un metru liniar, pentru cei 2,5 m de lăţime a pragului, fiind nevoie de 25 bucăţi de drajoni la un prag, iar pentru toate pragurile 1075 de bucăţi.

Pragul de zidărie uscată de piatră are o înălţime de 30 cm, o lăţime de 50 cm şi o lungime de 2,5 m, rezultând un volum de 0,375 m3 de zidărie la un prag, respectiv 16,125 m3 pentru toate pragurile.

4.4.6. Calculul necesarului de materiale pentru gard

În efectuarea acestor calcule se utilizează diferiţi indici de specifici pentru diferite tipuri de materiale.

Calculul lemnului rotund de foioase pentru stâlpi de gard este următorul: lungimea gardului x consumul specific de lemn rotund de foioase pentru stâlpi

2600 x 0,0147 = 39 m3

Consumul de sârmă ghimpată se calculează cu relaţia: lungimea gardului x consumul specific de sârmă ghimpată

2600 x 0,515 = 1339 kgNecesarul de cuie este dat de relaţia: lungimea gardului x consumul

specific de cuie 2600 x 0,004 = 10,4 kg.Cantitatea de scoabe este dată de următoarea relaţie: lungimea

gardului x consumul specific de scoabe 2600 x 0,04 = 104kg.Necesarul de puieţi de porumbar pentru gardul viu este dat prin

următoarea relaţie:

28

în care: n - numărul de rânduri n = 3 d - distanţa dintre puieţi pe rând d = 0,3 m L - lungimea gardului L = 2600

CAPITOLUL V

LISTA CANTITĂŢILOR DE LUCRĂRI ŞI EŞALONAREA LUCRĂRILOR PROPUSE

5.1. Lista cantităţilor de lucrări propuse

Această listă cuprinde un deviz cantitativ al lucrărilor propuse servind la stabilirea de către executantul lucrărilor a costului şi a materialelor necesare.

Tabel nr. 16 Lista cantităţilor de lucrări pentru ameliorarea terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Valea Garda Seaca

Nr.crt. Denumirea categoriei de lucrări U.M. Cantităţi

1 Instalarea culturilor forestiere prin plantaţii mii buc. 210,32

2 Completarea culturilor forestiere mii buc 53,2

3 Întreţinerea culturilor forestiere ha 178,4

4 Fertilizarea cu pământ vegetal ( la groapă ) m3 270

5 Executarea teraselor sprijinite cu gărduleţe m 54000

6 Praguri de zidărie uscată pe radieri vegetativ buc 43

7 Gard de sârmă ghimpată ( 5 rânduri ) pe stâlpi de lemn m 2600

29

8 Plantat gard viu ( 3 R x 30 cm x 30 cm ) mii buc. 33,77

Această listă centralizează toate lucrările ce sunt de executat şi este utilizată pentru întocmirea devizului general dar şi pentru ofertare, în cazul organizării de licitaţii publice pentru executarea lucrărilor.

5.2. Eşalonarea lucrărilor propuse

Prin specificul lor, lucrările de împădurire, sunt eşalonate pe mai mulţi ani, respectiv completarea şi întreţinerea lucrărilor până la realizarea stării de masiv.

Pentru o bună eşalonare a acestor lucrări este important să se ia în considerare natura degradării şi comportarea lucrărilor în timp, astfel se poate realiza un grafic de eşalonare după cum urmează în tabelul numărul 18.

Tabelul nr. 18: Grafic de eşalonare a lucrărilor de ameliorare

Nr. Crt.

Denumirea categoriei de lucrări U.M.

Cantităţi de executat în anul:2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

1Instalarea culturilor forestiere prin plantaţii

mii buc. 210,32

2 Completarea culturilor forestiere

mii buc. 35,47 17,73

3 Întreţinerea culturilor forestiere ha 44,6 44,6 44,6 44,6

4Fertilizarea cu pământ vegetal ( la groapă )

m3 270

5Executarea teraselor sprijinite cu gărduleţe

m 54000

6

Praguri de zidărie uscată pe radier (5 rânduri pe stâlpi de lemn)

buc. 43

30

7Gard de sârmă ghimpată - 5 rânduri pe stâlpi de lemn

m 2600

8 Plantat gard viu (3Rx30 cm x 30 cm)

mii buc. 33,77

31

CAPITOLUL 6

ORGANIZAREA, FINANŢAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR

6.1. Organizarea şi executarea lucrărilor

Lucrările din cadrul perimetrului de ameliorare Valea Garda Seaca se vor executa în regie proprie de către Direcţia Silvică Oradea, prin Ocolul Silvic Remeti.

Un alt element important în organizarea şi executarea lucrărilor, este procurarea materialelor, care se face din zonele învecinate perimetrului de ameliorare, iar depozitarea lor se face în locuri special amenajate şi dotate corespunzător.

Muncitorii vor fi instruiţi în legătură cu modul de lucru, şi normele de protecţia muncii şi P.S.I.

6.2. Finanţarea şi decontarea lucrărilor

Lucrările de ameliorare din perimetrul Valea Garda Seaca vor fi finanţate de către Regia Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Oradea.

Pentru admiterea la finanţare sunt necesare următoarele documente:- Proiect tehnic însuşit de M.A.P.P.M.;- Acordul şi raportul de expertiză emise de Ministerul

Finanţelor;- Aviz pentru protecţia apelor, emis de unitatea judeţeană a

M.A.P.P.M.;- Aviz pentru protecţia mediului, emis de către unitatea

judeţeană de profil;- Autorizaţia de execuţie a lucrărilor, emisă de Prefectura

Judeţului Bihor;- Avizul oficiului de licitaţie din cadrul M.L.P.A.T., privind

încredinţarea directă a execuţiei lucrării catre ocolul silvic, fară obligaţia licitării.

Obligaţiile ce revin beneficiarului sunt:- realizarea integrală a listei cu cantităţile de lucrări;- respectarea prescripţiilor tehnice şi tehnologice;- decontarea corectă a cheltuielilor în preţuri valabile la data

executării lucrării respective.Obligaţiile executantului sunt:

32

- justificarea cu documenre legale a tuturor cheltuielilor legate de execuţie;

- respectarea prescripţiilor tehnice şi tehnologice prevăzute în proiect.

În tabelul următor se va prezenta devizul cheltuielilor necesare pentru ameliorarea perimetrului Valea Garda Seaca:

Tabel nr. 19: Devizul cheltuielilor de execuţie

Nr. Crt. Denumirea lucrării U.M. Cantitate Preţ unitar

( lei)Preţ total/lucrare(lei)

1 Instalarea culturilor forestiere prin plantaţii

mii buc. 210,32 14 2944480

2 Completarea culturilor forestiere

mii buc 53,2 18 957600

3 Întreţinerea culturilor Ha 178,4 9 1605,6

4 Fertilizarea cu pământ vegetal m3 270 70 18900

5 Executarea teraselor sprijinite de gărduleţe M 54000 1 54000

6Praguri de zidărie uscată pe radier (5 rânduri pe stâlpi de lemn)

Buc. 43 10 430

7 Gard de sârmă ghimpată pe stâlpi de lemn M 2600 3,22 8372

8 Plantat gard viu (3Rx30cm x 30cm)

mii buc 33,77 12 405240

TOTAL 4390728

33

BIBLIOGRAFIE

Ciortuz I. - Amelioraţii silvice M.E.Î. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981;

Ciortuz I. - Îndrumotor de aplicaţii practice la amelioraţii silvice, Universitatea Transilvania Braşov, Braşov, 1991;

Traci C. - Împădurirea terenurilor degradate, Editura Ceres, Bucureşti, 1985;

Xxx - Geografia R.S.R. - volumul I şi II;Xxx - Clima României - volumul II;Haralamb At. - Cultura speciilor forestiere, Editura Agro-silvică,

Bucureşti, 1967;M.A.P.P.M. - Îndrumări tehnice pentru cartarea şi împădurirea

terenurilor degradate Bucureşti, 1995;Davidescu Ş. - Ameliorarea forestieră a geosistemelor- Îndrumar de

proiectare, Universitatea din Oradea, Oradea, 2000;Judea L. - Note de curs.

34

Amelioratii silvice

Documents

Transcript of Amelioratii silvice