Introducere in studiul dreptuluiViziuena sistematica asupra stiinteiStiinta in general poate fi definita ca totalitatea cunostintelor despre natura,socitate si gandire exprimate in concepte , categorii si principii acumultate de omenire in drecusrul timpului Stiinta este un sistem cu subsistemele preceziate si anumeSubsistemul stiintelor naturiiSubsistemul stiitnelor socialeSubistemul stiintelor despre gandire

Subsistemul stiintelor socialeStiintele sociale studiaza socitatea umana ,formele istorice de organizare sociala si modalitatile specifice de manifestare realitatii socio-umaneLa randul sau subsistemul stiintelor sociale poate fi considerat sistem in raport cu componentele saleStiinte nomotetice care au ca obiect de studiu activatile umane , economia,sociologia,politologiaStiintele istoriceStiintele juridice sau NORMATIVEEpisotmologia care are ca obiect de studiu activitatea despre gandire Subsistemul stiitnelor juridiceStiitnele juridice sunt un subssitem al stiitnelor sociale si pot fi considearte sistem in raport cu componentele acestora-Teoria genrala a dreptului-Stiintele juridice istoriceStiintele jurdice de ramuraStiintele juridice auxiliareTeoria generala a dreptului este stiinta care studiaza dreptul in ansamblul si generaltiatea sa , defnind principalele notiuni si concepte precum : norma jurdica , raportul juridic,raspunderea juridica si sanctiunea juridica ,valabile pentru toate celelate ramuri de drept si formulaeaza definitia dreptuluiStiintele juridice istorice pot aborda fenomenul juridic din mai multe perspective istorice : istoria dreptului dintr-o anumita tara (ex Istoria dretpului Romanesc) sau studierea dreptului dintr-o anumita ramura ( ex Istoria dreptului de proprietate )Stiintele juridice de ramura s-au constituit si dezvoltat pe masura extinderii reglementarilor juridice in cele mai diverse domenii ale vietii socialeIn sistemul dreptului contemporan distingem ca ramuri de drept urmatoarele dreptul public si dreptul privatDeosebirea dintre dreptul public si dreptul privat se caracterizeaza prin principiile diferite care guverneaza dreptul aplicabil statului de cele aplicabile particularilorIn cadrul dreptului public care contine totalitatea principiilor si regulilor aplicaible in raporturile dintre stat si supusii sai sau in raporturile dintre state,sunt cuprinde : Dreptul constitutional , dreptul penal,dreptul finaciar , dreptul administrativ ,dreptul procesual penal , dreptul procesual civil In cadrul dreptului privat care contine regulile aplicabile particularilor cuprinde : dreptul comerical , dreptul civil , dreptul international privat , dreptul comertului internationalStiintele juridice participativa sau auxiliare denumite si ajutatoare ele nu sunt stiinte juridice propriu zise ci sunt granita si ajuta la corecta interpretare si aplicare a dreptulu i la cunoasterea fenomenelor juridice ca : criminalistica , meidicna legala , statistica juridica. ____________________________________________________________________________________

II Conceptul si definitia dreptuluiIntr-un prim sens cuvantul DREPT reprezinta ansamblul regulilor juridice edictate de-a lungul timpului intr-o societate , denumit si drept obiectiv , intrucat el este creat general si impersonal ; cu precizarea ca atunci cand se face referire numai la normele juridice in vigoare la un moment dat ne referim la onceptul de drept pozitiv,care nu este altceva decat dreptul obiectiv in vigoare.Intr-un al II lea sens prin cuvnatul DREPT ne putem referii la drepturile unei persoane , la posiblitatea ,prerogativa a persoanei , de a dobandi un drept in temeiul unei norme juridice , vorbim despre dreptul SUBIECTIV

Dreptul obiectiv este format din totalitatea normelor juridice care exista indepenndent de raportul juridic concret in care partile apar ca subiecte de drept titualre de drepturi si obligatii in vreme ce dreptul subiectiv apartine unui subiect de drept determinat , titular al dreptului intr-un raport intr-un raport juridic concretClasificarea sistemulor/ famililor de dreptSistmeul romano-germanic sau continetal n caracterizat prin forma sa romana si forma de exprimare predominanta in legi si tenndinta de codificare , cum este dreptul spaniol , dreptul francez, dreptul romanSistemul common-law speicifc Angliei si SUA si altor tari care au urmat exemplul englez, in care predomona forma necodoficata, cutumiara, jurspridentiala alaturi bineinteles de legile scrise ; Sistemul socialist din URSS si alte tari ;Sistemul religios unde s-ar incara sistemul islamic , sismteul hindus ;Unii autori au redus toate aceste sisteme la trei grupe : Occidentale , Socialiste si ReligioaseCat priveste clasificarea pe tipuri de drept avem[] dreptul antic cu unele grupe ca dreptul oriental sau dreptul greco-roman[]dreptul medieva , intreg dreptul medieval este marcat de aspectul religios si traditional[]dreptul modern caracterstic instaurari economiei capitaliste,liberale de piata;[] dreptul contemporan tinde sa aiba unele trasaturi comune mai ales daotrita influentei tot mai importante a dreptulu iinternational cu principiile sale.Astfel am putea diferenta urmataorele grupe []dreptul societatilor democratice cu economie de piata , in care se icnlude si dreptul din tarile foste soclialiste aflate in faza de tranzitie spre democratie[]dreptul socialist aflat in tarile unde se mai mentine sistemul socialist;[]dreptul tarilor in curs de de zovlatare sau lumii a 3a unde se mai pastreaza puternice elemente traditioanle si religioase

NORMATIVITATE JURIDICANormativitatea juridica are caracter imperativ intelegandu-se ca dreptul stabileste ceea ce trebuie sa fie,nu ceea ce este ,adica staibleste conduita pe care treubie sa-o aiba oamenii in anumite imprejurariObligativitatea dreptului este asigura la nevoie prin forta de constrangere a statului.Aceasta obligativitate a dreptulu ieste atata de puternica incat a generat si statutarea principiului de drept, conform careuia nimeni nu poate invoca nerespectarea normelor juridice sub pretextul necunoasterii lor FACTORII DE CONFIGURARE A DRETPULUI Cand vorbim despre factorii de configurare a dreptului voribm despre acele cauze sau forte motrice care-l determina orintandu-i reglementarileFactorii pot fi grupati astfel-cadrul natural-cadrul socail-politic-factorul umanCadrul natural influenteaza dreptul prin itnermediul-factorului de ordin geografic privind stabilitrea regimului juridic al unor terenuir-factorul de ordin biologic privind diminarea poluarii mediului inconjurator-factorul de ordin demografic privind stimularea cresterii demograficeCadrul social-politic influenteaza dreptul prin intermediul-facotrului economic ca masuri legislative privind prorpietatea privata , protectia consumatorului , pedepsirea concuretnei neloaile, combaterea evaziunii fiscale-in sfera factorului social avem si influnetna pe care o exercita structurile organizatorice ale societatii -factorul poltiic -factorul cultural ideologic ( dreptul este influentat de creatia spiritauala , religie si cultura )-factorul etnic,sitoric, national Factorul uman influenteaza dreptul datrita faptului ca dreptul se raporteaza in permanenta la prezenta omului in societate ;

PRINCIPIILE DREPTULUIPrincipiile dreptului sunt acele idei generale , calauzitaoare care stau la baza intregului sistem de dreptImportanta practica a principiilor de drept treubie precizate urmaotarele 3 aspecte[]principiile dreptului sunt acele care trseaza linii directoare pentru intregul sistem juridic,fara ele neputand exista dreptul sau chiar acititatea legislativa a statului []principiile au un rol semnificativ in admisnitrarea justitiei ,pentru ca judecatorii trebuie sa cunoasca nu doar legea ci si spiritul legii;[] exista cazuri cand legea tace,iar aceste incditii judecatorul va solutiona pe cauza in temeiul principiilor de drept

Daca ierahizam principiile vorbim in primul rand despre [] principiile fundamentale sau constituitonale [] principiile particuale specifice unor ramuri de drept Prezentam cateva principii fundamendale 1. Principiul separatiei puterilor in stat , cele 3 puteri de stat , puterea legislativa, executiva si judecatoreascaPuterea legislativa fiind organul reprezentativ suprem al spoporului roman si unica autoritate legiuitoare , deci organul care elaboreaza legi .In tara noastra Paralmentul este bicameral , compus din d Camera Deputatilor si SenatPuterea executiva este realizata de catre cei doi sefi ai exectivului Presedintele Romaniei si Guvernul , in frunte cu primul ministru,. Guvernul fiind autoritatea care exercita atributii executive asigura realizarea politici itnerne si externe a statului si conducerea generala a administratiei publice Puterea judecatoraeasca este seaparata si independenta de celelate autoritati public, situandu-se in afara jocului politic , ea este indeplinita de catre instantele judecatoresti ( tribunal , judecaotrii Curtii de Apel si Inalata Curte de Casatie si Justitie ) 2.Principiul librtatii si egalitatii , presupune ca intr-un stat de drept treubie sa se asigure tuturor cetatenilor libertatea si optiunile propri 3.Principiul dreptatii si echitatii justitiei , pe principiul dretpatii se fundamenteaza justitia corecta 4.Principiul pluralismului politic , exprima excludrerea unui partid unic si permiterea existenei si accesului la guvernare a mai multor partide politice

Princii paritucale specifice unor ramuri de drept :Principiul repararii prejudiuclui cauzat in sfera dreptului civil2. Principiul egalitaiti in fatalegii civile in sfera dreptului civil3. Principiul bunei credinte in sfera dreptului civil4.Principuiul respectarii tratatelor in ssfera dreptului publicPrincipiul libertatii comertului in sfera dreptului comercial6. principiul legatitatii si incriminarii pedepsei in sfera dreptului procesual penal7. principiul prezumtiei de nevinovatie in sfera dreptului procesual penal

Normele NEJURIDICENORMELE SOCIALE SI NORMELE TEHNICE Normele socaile su reprezinta terminologia socio0loica , reguli standard de comportament , impartasite de doua sau mai multe persoane , cu privire la ocnduita care trebuie considerata social acceptabila Normele tehnice se refera la necesitatea adaptarii comportamentului uman fata de natura , guverneata de legi obiective , care nu depind de vointa omului

OBICEIULObiceiul reprezitna moravuri sau datini , fiind o categorie de reguli sociale care au aparut inca de la inceputurile existentei umane.Obieciul se formeaza si apare spontan ca urmare a aplicarii repetate si prelungite a unei conduite pana cnad aceasat se transforma in automatism in deprindere de comportamentObieciul juridic este izvor de drept si devine norma juridica- cutuma. In acesta situatie le devine obligatoriu , la fel ca si celelate norme juridice , incalcarea sa atragand sanctiuena organizata a statului NORMELE DE CONVIETUIRE SI NORMELE ORGANIZATILOR SOCIALE NESTATALENormele de convieturire care cuprind normele de buna cuvinta, normele protocolare , de politele , de curtoazie, sau diferite reguli de cultura , igiena sau bunavointa. Un segmen important al normelor de convieturie sociala este reprezentata de normele de deontologie profesionala , ele reprezitna normele etice di ncadrul unei activiatati profesionaleNormele orgnaizatilor nestatale sutn creata uni roganisme sociale , economice ,politice, religioase care isi stabilesc cadru lde organizare si functionare sau raporturile interne dintre membri. Normele acestor organizatii nestatale se asmenea n cu normele juridice pentru ca isi stabilesc drepturi si obligatii pentru membri lor si suanctiuni in cazul nerespecatarii acestora.

MORALA SI NORMELE MORALEMorala este ansamblul de reguli de conduita care refelcta ideea cu privire la ceea ce este bine si rau , corect si incorect ,just sau injust .Caractristic morale este faptul ca ea se bazeaza pe convingerea intima si convingerea persoanala a fiecaruia, mobluil sau fiind datoria interna a persoanei fata de sine insasiIncalcarea normelor noramle atrage sancituni exterioare subiectului cum ar fi o reactie a mediului social fata de fapta imorala , opropriul public , dezamagirea celor din jur , o atitunde de respeingere a celor din jur

NORMA JURIDICANorma juridica este elementul constitituiv al dreptului ,celula de baza a dreptului poate fi definita ca reprezentand regula de conduita genealara si impersoanala fiind instituita sau recunsocuta de catre puterea de stat a carei respectare este obligatorie .la nevoie in caz de nerespectare putand fi aplicata prin intermediul fortei crecitive a statului

CARACTERUL NORMEI JURIDICECaracter Pescriptiv norma juridice prescrie o anumita conduita care poate consta in obligatia de a o face sau de an u o faceCaracterul General c se va aplica la un numar infinit de persoaneCaracterul Impersonal se va aplica tuturor persoanelro care intra sub incidenta eiCaracterul obligatoriu norma juridica are un carcvter imperativ , aceasta insemand ca nu se lasa la latitiudinea membrilor societatii daca vor sau nu sa respecte norma juridica , deoarece aceasta este obligotorie de respectat STRUCTURA NORMEI JURIDICEStructura normei juridice este denumita logico-judicara .Continutul normei juridice are o o structura logico-judiciara ce se refera la emeebntele care comopun norma si legautra recipropca dintre ele Orice norma juridica indiferent de ramura de drept careia ii apartine ,are 3 elemente constitutiveIpoteza : Este partea normei juridice in care sunt prevazute conditiile sau imprejurarile in care se pot aplica nroma si subiectele de drept carora li se adreseazaDispozitia : Este partea cea mai importanta a normei juridice deaorece prevede conduita pe care treubie sa-o urmeze subiectele de drept respectiv drepturile si obligatiloe acestoraSanctiunea : Este partea normei juridice care cuprinde urmarile nerespectarii dispozitieiEXTERNA Structura tehnico-judicara , constituie forma exteriaora de expriamre sau modul de redactare a normei ,trebuie avudi n vedere ca aceasta etrebuie sa fie clara,concisa si concreta.Normele jurdice apar in acte nromative ,in legi , decrete , hotarari , regulamente , la randul sau actul normativ fiind grupat pe titluri , capitole , secituni , articole , alineateElementu structural de baza al oricarui act nromativ este articolul

CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICEDupa fata obligatorie normele juridice sunt clasificate inNorme juridice imperative care obliga subiectul de drept la respectarea lor-Onerative impun subiectului de drept savarsirea unei actiuni-Prohibitive ( interzic subiectului de drept savarsirea unei actiuni Norme juridice permisive care lasa la latitudinea subiectului de drept alegerea unei anumite codnuite exemplu : Dreptul la apel sau la recurs-SUPELATIVE lasa la latitudinea subiectului de drept alegerea unei codnuite insa in cazul i ncare acea persoana nu opteaza pentru nicio conduita , legeava suplini lipsa manifestarii de vointa a acestuia si va stabili norma ce conduita va fi aleasa-NORME DE STIMUALRE prevede posiblitatea dobandirii unor titluri sau decoratiuni-NORME DE RECOMANDARE : recoamnda subiecutlui de drept o anumtia conduita fiind foarte rare

Actiunnea normei juridice in timp , in spatiu si asupra persoanelorIn primul rand pentru a vorbi despre acitunea actelro normative , in timp , treubie stabilit exact momentul la care acestea intra si ies din vigoareNorma juridica inclusa in actele normative intra in vigoare de regula la 3 zile de la data publicarii ei In Monitorul Oficial , al Romaniei , in afara cazurilor cand cuprinsul ei specifica o alta data.De la data itnrarii in vigoare se considera ca legea este cunoscuta de catre toti cetatenii si se palica principiul conform caruia nimeni nu are voie sa nu cunoasca lkegeaMomentul iesirii normei din vigoare nu este precizat in lege ea fiind adoptata de regula pe o perioada nedetermianta .Norma ramane in vigoare pana cand este abrogata de alt act nromativ de acelas grad sau chiar cu un grad superiorAbrogarea reprezitna modalitatea de scoatarere din vigoare a unei nrome juridice ,a a unei legi in general ceea ce atrage dupa sine incetarea aplicarii acesteia. Abrogarea paote fi de mai multe feluri-expres directa cand legea noua prevede in mod expres ca legea veche , in intregime sau in anumite articole se abroga-expres indirecta atunci cand legea noua prevede ca se abroga orice dispozitie contrara noii legi, fara a da insa idnicatii cu privire la actul sau arcitolele respective-implicita(tacita) cand legea noua nu contine nicio prevedere expresa de abrogare insa reglemeteaza atata de diferit oa naumita lege incat este evident ca legea anteriaora este abrogataO lege isi paote inceta aplicarea prin caderea ei in desuetudine ( primare ) adica prin schimbarea radicala relatiilor din viata politica si eocnomico-o sociala a unei tariO alta metoda atipica de iesire di nvigoare a unui act normativ este delcararea acestuia ca fiind neconstitutionala , si in consecita este abrogata printr-o decizie a Curtii Constitutionale

Principiul fundamental al actiunii legilor este cel al neretroactivtatii legii . potrivit careia legea actioneaza doar pentru viitor.Exista insa si exceptii c de la principiul neretroactivatii legii-legea panala mai favorabila -prevederile legilor interpretative-situatia in care actul normativ prevede in mod expres ca se aplica unor situatii anterioareACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN SPATIU Aplicarea normei juridice in spatiu este guvernaa de principiul teritoarialitatii , potriivt caruia orice norma juridica in vigoare este aplciabila pe intreg teritoriul statului.Prin TERITORIU se intele intinderea de pamant si apele curpinde intre frontere cu subsolul si spatiul aerian aferent precum si marea teritoriala cu solul,subsolul,si spatiul aerian al acestoria.De asemena prin teritoriu roamnesc se intelege si spatiul navelro si aeronavelro romanestiACTIUNEA NORMEI JURIDICE ASUPRA PERSOANELOR

In ceea ce preiveste actiunea actelro normativa asupra persaonelor potrivit principiului persoanlitatii ,actele normative emise de autoritatile statului respectiv sutn oblgiatorii pentru toate persoanele fizice si juridice ale statului si pentru strainii si apatrizii afalati ep teritoriul acelui stat De la acest pricinpiu exista unele exceptii in care anumtie sitauti normele statului nu se aplica unor anumite categorii de persoane si bunurile acestora-imunitatea personalului diplomatic si regimul juridic al consulilor-regimul juridic al strianilor si persoanelro fara cetatenie-regimul juridc al cetateanului aflat in strianate-recunoasterea efectului juriic al unor acte savarsite pe teritorpioul altui stat sau aplicarea legeii unor fapte svarsite in strianatateImunitatea diplomatica , se refera la exceptarea pseronalului corpului diplomatic de la juristicia statului de resedinta ,, in cazul inccalcarii legilor tarii de resedinta , aceastia putand fi decalrati persaoana non grada si expulzatiRegimul juridica plicat strianilor-Regimul national consta recunaosterea pentru straini a aceloras drepturi de care se bucura si propri sai cetateni -Regimul special consta in acordarea pentru striani a unor drepturi nominalizate in acordurile internatioanle sau in legislatile natioanle-Clauza natiuni cele mai favorizate , exste un regim consacrat in acorduri bilaterale , in temeiul careia u nstat acorda strianilor un tratament la fel de avantajos ca acela conferit cetatenilor unui stat tert considerat favorizat

LEGEA SI CELALATE ACTE normativeLegea reprezinta categoria cea mai importanta a izvoarelor dreptuluiClasificarea legilor -legi constituionale-legi organice-legi ordianreLegile constituionale Continutul tuturor actelor normative treubie sa fie conform cu prevederile Constitutiei.Aceasta insemana ca nici odispozitie dintr- o lege din alte acte nromative sau izvoare de drept nu pot sa-i contravina, in nici un fel Constituiei. Este vorba desrpe principiile suprematiei COnstitutiei si constituionalitatii legilor Legile organice au o pozite distincta in ierarhia legislativa ele situandus-e intre legile constituionale si legile ordinare .Legile organice au o procedura de adptare diferita de cea a legilor ordinare, pentru adoptarea legilor organice fiind neovie de VOTUL MAJORITATII MEMBRILOR FICAREI CAMERE A PARLAMENTULUI Legile ordianre reglementeaza raportuir juridice mai putin importante .Domenile sale de reglementare nu sunt enuerate de Constituie.Pentru adoptarea legilor ordinare si a hotarilor este neovie de votul majortatii membrilor prezenti din fiecare camera a ParlamentuluiDecretul-lege , este un act normativ cu caracter oarecum hibrid pentru ca desi nu este elaborat de orgnaul legilativ are totusi putere de legeOrdonantele Guvernului se emit in temeiul unei legi abilitarae in limitele si codnitile prevazute de acesteaDe asemnea acte nroamtive care sutn izvoare ale dreptului sunt ordinele , instructiunile regulamentele ministrlro cu caracter normativ , tratatele sau acordurie internatioanle precum si actele normative emisde de organele locale hotarri ale consililro localeALTE IZVOARE ALE DREPTULUI ROMANESCPrecedentul judicar si practica judicaira au avutu n rol important ca sizvoare de-a lungul istorieiJurisprudenta sau pracitca judiciara reprezinta ansamblul solutilor date de un organ jurisdiciotnar.Totalitatea hotaririlor judecatoresti cu caracter de indrumare , prountare de inalta curte de casatie si justiei care au forta obligatorie pentru cazurile simialre se vor judeca in viitoor poata denumirea de PRECEDENT JUDICIAR Caracteryl noramtiv este unul din izvoarele dreptului cu o sfera mai restransa. Spre deosebire de contractele care stabilesc drepturi si boligatii in saricina subiectilor.Doctrina reprezitna literatura de specilaitate , adica ansamblul cunostitelor cercetatorilor de drept cu privire la anumite notiuni sau astfel spus analizele,investigatile si itnerepretarile pe care oamenii de speciltiate le dau asurpa fenomenului juridic

IZVOARELE DREPTULUI ROMANESC Din categoria izvoarelor dreptului roamnesc distignem- lege care este izvorul principal si superior al sistemulu o nostru de drept acutal-decretele-legi-ordinatele guvernului-decretele Presedintelui Romaniei-hotararile de guvern si ordinele ministrilor Obiceiul sau cutma are o valaore mai redusa lucru explciabil datorita rolului preominent al legiiSem ai apleaza la obiecul juridic in masura in care Codul civil roman si Constituia fac trimitere la acestea , atunci cnad se refera la dreptul de prorpeitate sau respectarea bunei vecinatatiRAPORTUL JURICRaportul juridica este o relatie socaila reglemantata de o norma juridica aparuta prin corectiunea statala si caracterizata prin existenta unor drepturi si obligatii juridice.Pentru a fi in prezenta unui raport juridic avem nevoei de toate cele 3 elemente permise fata de care raportul juridic nu paote lua nastereNorma juridica trebuie precizat ca norma juridica isi gaseste in raporutl juridic principalul sau mod de realizare;Subiecte de drept ;3.Faptele juridicePrin fapte juridice se inteleg acele imprejurari care potrivit normelor juridice atrag dupa sien aparitea , modificarea sau stignerea de raporturi juridce si provoaca prin aceastea naumtie consecite juridice Dupa citeriul volutional faptele uridice se clasiifca in Evenimente , care sunt cele fapte juridice care se produc independent de vointa oamenilor -naturale : nasterea , moartea, calamitati naturale -sociale : alegeri, revolutii ,lovituri de statActiuni umane care sutn manifesatari de vointa ale oamenilor care nasc ,modifica sau sting raporturi juridice Ele pot fi licite cnad se repsecta nromele juridice sua ilicite cand se incalcaTrasautrile raortului juridic*Social deoarece se stabileste de fiecare data intre oameni*De vointa raportul juridi are un caracter dublu volutional , pentru ca ne referim in primul rand la vointa statala expriamta de normele juridce in al doilea rand la vointa subiectilro particiapnti la raportul juridic* valoric asta insemand ca raportul juridic isi gaseste concretizarea in valorile esentiale ale socaitatii - cu caracter istoric- cu caracter idelogic insemand ca raporutl juridc trece prin constiinta omului , depinde d vointa lui si are catarcter subiectivELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE RAPOULUI JURIDICSubiecteleContinulObiectulSubiectele raportului juridic Numai oamenii pot fi subiecte ale raporului juridic in mod individual ca si persoane fizice sau organizati in diverse grupuri ca subiecte colective dedreptPentru a fi subiecte de drept persoana fizica treubie sa aiba capacitate juridica insemanad aptituinea generala de a avea drepturi si obligatii in cadurl raporutlui juridic Capacitatea de folinta , este capacitatea de a avea drepuri si obligatii civile.Orice persoana are capacitate de folosinta ea se dobandeste la nasterea persaonei si inceteaza odata cu moartea acesteia drepturile fiind recunoscute copilului icna din momentul conceptiei sale cu conditia sa se nasca viuCapacitatea de exercitiu este aptitunea persoane de a incheia singura acte juridice civileCapacitatea deplina de exercitiu a perosanei fizice incepe de la data cand aceasta devine majora adica de la implinirea varstei de 18 ani cu preizarea ca prin casatorie si minorul paote dobandi capacitatedeplin de exerictiu dar nu mai devreme de 16 ani Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa deoarece se considera ca el nu are suficienta experienta de viata si nici suficeint discernament Nu au capacitate de exerictiuMinorul care nu a implinit varsta de 14 aniInterziul judecatoresc Capacitatea de folosinta a persoanelro juridice incepe de la data cand ele sutn supuse inregistrarii.In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu a persaonei juridice se dobandeste in ziua inmatricualrii sale la Regisul ComertuluiCONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC Continutul raporutlui juridic consta in drepturile si obligatile subiectilor intre care se desfaosare o relatie socialaEste necesar sa facem despebirea intre dreptul obiectiv ca ansamblu de nrome si dreptul subiectiv ca indratuire legata de o persoana ca psobiltiatea de actiuinea i ntemeiul dreptului obiectivO caracteristica definitaorie a cotninului raportului juridic este faptul ca drepturile si obligatile nu sutn rupte unele de altele , ele se presupun si se coordoneaza reciproc .Asadar drepturile si obligatile in cadrul raporului juridc sunt corelative . OBIECIUL RAPORTULUI JURIDICAObiecutl rap juridic i il cosntituie conduita umana sau actiunea care se realizaza de catre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii oblgiatilorActiunea partilor paote fiPozitiva ( de a da sau de a face )Negativa ( de a nu face )

Tehnica elaborarii Normelor juridicaTehnica juridica asigura sistematizarea actelor juridice , iar principala sa componenta TEHNICA LEGISLATIVA cuprinde ansamblul regulilor metodelro si procedeelor menite sa ofere reglemntarilor juridice forma corespunzatoarePrirocesul de elaborare a noemlor juridice este guvernat de urmatoarele principii- fundamentarea stiitnfica a activitatii de elaborare a normelor juiridice-asigurarea uinui raport firesc intre dinamca si statica dreptului-respectarea unitatii de sistem a dreptuluiAccesibiltiatea actelor normativeEtapele procesului de elabraore a actelor normative1.Inititerea proiectului de lege - presupune propuenrea unui proect de lege; au initiativa legislativa Guvernul , parlamentarii (deputatii si sentarii) si cetatenii cu conditia ca proiecutl treubie sa fie sustinut de cel putin 100.000 de cateteni cu drept de vot provenind dintr-un sfert din judetele tarii 2.Sesizarea camerei competente si dezbaterea proiecutlui de lege3.Votarea proiectului de lege si practic adoptarea lui daca se intruneste numarul de voturi necesar4. Promuglarea de catre PResedintele Romaniei , practic presupune recunoastea autenticitatii actului normativ de catre presedinte fiind dispusa spre publicarea lui in MO . Presedintele este obligat sa faca promuglarea in maxim 20 de zile de la primirea actului normativ , cu precizarea ca el paote trimite o singura data spre reexaminare legii6.Publciarea in MO,fiind si ultima etpaa prin care se aduce la cunostinta publica continutul legii, urmat ca dupa 3 zile de la publicarea ei legea sa intre in vigoare Elementul structura lde baza al unui act normativ este articolulSISTEMATIZAREA ACTELOR NORMATIVEForma cea mai simpla de sistematizare este incorpoarea prin care actele normative se grupeaza in colectii sau culegeri dup diferite criteriiCodificarea consta in cupriderea tuturor sau apraope tuturor actelor normative dintr-o ramura de dret ,in prelugcrarea si alctatuirea unui singur act normativ nou denumit , cod , avand valoarea unei legi.

Raspunderea JURIDICA Raspunderea juridica este un raport de cosntrangere , al carui contuit consta in dreptul statului de a trage la raspudnere pe cel care a incalcat norma de drept aplicand sancitunea prevazuta de norma inncalcata si in obligatia persoanei vinovate de a raspunde pnetru fapta sa si de a se supune sacntiuni paplicate pe baza nromei incalcateFormele raspunderii juridice Raspunderea penala fiind o forma a raspudnerii juridice care exista din momentul savarsirii infractiunii si cosnta in oblgiatia infractorului de a suporta consecintele savarsirii ei.In materia dreptului civil se disintg doau forme de raspundere civila Raspunderea civial delictuala are drept continut obligatia civila de reparare a prejudiuciului cauzat printr-o fapta ilicita.Raspudnerea civila contractuala are dre un caracter mai special , deraogator fata de raspunderea civial delictuala. In cazul raspudnerii contractuale obliigatia incalcata este o obigatie cocnreta , staiblita pritnr-un contract preexistent ,a valabil ,incheiat intre cel pagubit si cel care si-a incalcat obligatia contractuala Raspunderea cotnraventionala intervine in cazu l comiterii unei contraventii. Este o fapta ce prezinta perioc ol social mai redus decat ifnractiunea savarsita cu vionvatie si prevazuta ca atare de lege sau un alt act normativ Raspudnerea disciplinara in cazul in care se cosntata cau n salariata svarsit o abatere disciplionaraAbaterile disciplionare atrag sanctiuni ca avertismenul scris , suspendtarea cotnrcului individual de munca dar care nu paote depasii o periaoda de 10 zile , retrogradarea din fucntie a salariatului cu salarul crorespunsator pe o durata cen u paote depasii 60 zile , sau desfacerea contrcului individaul de munca CONDITILE SI SUBIECTELE RASPUNDERII JURIDICE Pentru angajarea raspudnerii juridice trebuie sa existe-o conduita ilicita;-un rrezultat vatamator , ala acestei conduite care poate fi expriamt intr-o dauna materiala sau vatamare corporala-legatura cauzala intre conduita ilicita si rezultatul produs;-vinovatia din partea subiecutlui actului ilcit-sa nu eixste imprejurari sau caute care inlatura in pricipiu raspunderea juridica.

a) Condutia ilicita consta intr-o acitune sau inactiune care cotnravine prevederilor normei juridiceb) Rezultatul vatamator conduitei ilicite , care provaca daune societatii sau personal unui individ , aduce atignere valorilor aparate de drept c) trebuie sa fie satabilitaa existenta sau inexistata unui raport de cauzaltiate intre fapta si rezutlatul produsd) Vinovatia reprezinta o alta conditie a raspudnerii juridice desemnand latura subiectiva a incalcarii dreptuluiVinovatia se expriam sub forma intetiei sau culpeiFapta se condisera savarita cu intentie cnad persaonaa care a comis-=o a cunoscut caracterul ilicit al actiunii sau inactiunii sale , a prevazut consiecitnele urmarit producerea lor ( intentie directa ) sau desi a nu l-ea urmarit a accepta posiblitatea procuderii lor ( indentie directa ) Fapta se cosnidera din culpa cand persaoana prevede rezutlatul faptei sale dar nu-l accepta socotid fara temei ca el nu se va produce ( imprudenta ) sau nu prevede rezutlatu lfaptei sale desi trebuia si p utea sa-l prevada ( neglijenta ) CAUZELE care inlatura vinvoatiaLegitima apare , starea de necistate , cosntrangerea fizica , contragerea morala , irepsonsbilitatea , bstarea de betie fortuita , minoritatea faptuuitoruluie) San u existe imprejurari sau cauze care inlatura raspudnerea juridica-amnistia -lipsa plangerii in prealabil sau retragerea acestuia-prescriptia-impacarea partilor Cauzele care codnuc la inalturarea raspunderii juridice penale nu treubie confundate cu cauzele care inlatura vinovatia deci caracterul penal al fapteluiCare sunt-legitima apare-starea de neceistate-contrangerea fizica-cazul forutit-irespinzaiblitatea-betia forutita-minoriteatea faptuitorului-eroare de fapt________________________________________________________________________________________