Autoritatea Contractanta: UEFISCDIProgramul RESURSE UMANE

Tipul Proiectului: Proiect de cercetare postdoctorala (PD)

Cod proiect: PD_85Nr contract: 193/11.08.2010

SINTEZA LUCRARIIEtapa 1 (unica/2010)

Denumirea proiectului:MODEL INTEGRAT DE EVALUARE A EXPRESIEI

COMPATIBILITATII SI INCOMPATIBILITATIISOI/PORTALTOI LA CIRES IN LIVADA

Director proiect:dr. ADRIAN ASANICA

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şiMedicină Veterinară Bucureşti

Facultatea de Horticultură

1

Obiectivele etapei:

1. Proiectarea si elaborarea modelului experimental

1.1. Caracterizarea ecopedoclimatica a zonelor in care sunt amplasate loturile experimentale - Bazade date suport privind conditiile experimentale

A. Conditiile ecopedologice ale campului experimental din cadrul USAMV Bucuresti

Campul didactic al Catedrei de Pomicultura este situat in unitatea geomorfologica cunoscuta subnumele de Campia Romana, subdiviziunea Campia VIasiei. Terenul se prezinta sub forma unei fasiicontinue, aproximativ plane, rezultate in urma lucrarilor de nivelare la infiintarea plantatiilor pomicole.

Amplasamentul lotului experimental de la Catedra de Pomicultura, prezinta urmatoarelecaracteristici: relief, microrelief: campie; panta, expozitie, procese de panta: 0-2%, coordonate geografice:44° 29' 50" N; 26° 15' 26" E", altitudine absoluta: 78 metri, aspectul terenului: plan, uniform, materialulparental/ subiacent : luturi argiloase, adancimea apei freatice: peste 7 metri, inundabilitate: nu, vegetatie(cultivata, natural): livada pomi fructiferi cu influente antropice. A fost identificat ca tip de sol:preluvosolul roscat, lut prafos/luturi argiloase medii. Indicii fizici DA, K, RP au valori relativ normalepentru folosinta in pomicultura. Analizele de sol pe probele agrochimice recoltate pe adancimea 0-20, 20-40, 40-60 cm evidentiaza reactie slab acida, asigurare cu humus slaba si foarte slaba, asigurare potentialacu azot slaba, asigurare mijlocie cu potasiu si medie/slaba cu fosfor. Porozitatea solului este mijlocie,textura mijlocie/fina.

Regimul climatic de tip temperat-continental este definit prin excese termice usoare, cauzate deconcentratia mare de constructii, traficul stradal si activitatile industriale. Daca media termica anuala estede 10,5O C in zonele de periferie, in centru se inregistreaza valoarea medie de 12O C. In anii normali,verile sunt calde, uneori toride si cu secete frecvente, iar iernile sunt reci si cu cantitati mari de zapada.Primaverile sunt scurte, cu salturi mari ale temperaturii de la o luna la alta si cu variatii insemnate intre zisi noapte, toamnele se remarca prin moderatie termica si trecere lenta catre sezonul rece.

Cantitatea anuala de precipitatii este cuprinsa intre 550 si 600 mm, maximumul producandu-se inintervalul mai-iulie. Aversele si ploile torentiale sunt frecvente. Circulatia dominanta a aerului estedinspre est si nord-est in timpul iernii si dinspre vest in restul anului, cu viteza maxima a vantului de 3,5-4m/sec.

B. Ferma didactica-experimentala Moara Domneasca - Date generale privind agroecosistemul

Relieful in care este cuprins teritoriul este urmatorul: campie (Campia Romana); bazinulhidrografic al Vaii Pasarea, fiind situata in zona de tranzitie de la stepa la silvostepa. Statiuneaexperimental-didactica este amplasata la nord-est de municipiul Bucuresti, in apropierea soselei nationaleBucuresti-Constanta. La vest si nord, teritoriul se invecineaza cu intra si extravilanul comunei Afumati, laest cu satul Moara Domneasca, iar la sud este limitat de centura Bucurestiului. Asezarea geografica : la44˚ 30’ latitudine nordica si 26˚ 13’ longitudine estica.

Aspectul general al reliefului este plan, dar prezinta mici denivelari si o serie de crovuri cusuprafete mai mult sau mai putin intinse si avand forme diferite. Roca mama este reprezentata de depuneride löess si depuneri löessoide. Altitudinea medie este de 90 m fata de nivelul marii. Apele freatice se aflala adancimi diferite in functie de forma de relief. Astfel, pe crovuri se gasesc la adancimi mai mari, iar pemicrodepresiuni ele sunt la circa 5-7 m adancime.

Solul brun-roscat molic reprezinta unitatea de sol caracteristica fermei. Acest tip de sol s-a formatpe depozite löessoide cu textura luto-argiloasa, cu carbonati de Ca sub forma cristalizata la adancimi intre140 si 170 cm si concretiuni la adancimi de 150 si 200 cm. Acumularea humusului a condus la separareaunui orizont Am (A molic). Alternarea fiind destul de accentuata, au rezultat cantitati mari de argila sihidroxizi de Fe. Profilul de sol caracteristic teritoriului statiunii este de tipul Am-Bt-C sau Cca.

Caracteristicile fizico-chimice ale unitatii de sol: textura este luto-argiloasa pe intreg profilul desol, cu o variatie a fractiunii argiloase intre 39,20% in A si 39,84% in Bt (ceea ce inseamna o slabadiferentiere texturala); principalii indici hidrofizici au valori mijlocii spre mari ; carbohidrati aproximativ9% in A si B, CO peste 13% in A si pste 14% in B; CC de 25-26 % in A si 21-24% in B; continutul inhumus este mijlociu in A (2,77) si se mentine relativ ridicat in A/B (aproximativ 1,2 %); suma bazelor deschimb are valori ridicate, in general peste 21me/ 100g sol; gradul de saturatie cu baze are valori mai mari

2

de 79-89% in B, pH 6,05-6,47; indicii de N sunt mijlocii in A (peste 2) si mici in B (sub 2), ceea ce aratao apovizionare cu N mijlocie si respectiv slaba.

Din punct de vedere structural, solul de la Moara Domneasca se incadreaza in categoria solurilorluto-argiloase. Textura grea determina o permeabilitate redusa pentru apa si aer, ceea ce duce la formareacu usurinta a crustei.

Pentru caracterizarea conditiilor climatice s-au utilizat datele climatice de la statia meteorologicaAfumati din Judetul Ilfov (44˚30’ latitudine nordica si 26˚13’ longitudine estica), care se afla in imediataapropiere a statiunii experimentale Moara Domneasca. Temperatura medie multianuala este de 10,5˚C, iartemperaturile medii pozitive se inregistreaza pe o perioada de 307 zile. In timpul iernii, temperaturamedie este de 0,7˚C, luna cu temperatura cea mai coborata (-2,7˚C) este ianuarie, luna in care uneoritemperatura ajunge sa coboare sub -20˚C. In lunile de primavara (martie-mai), temperatura medie este de10,4˚C, desprimavararea avand loc relativ rapid. Vara este calduroasa, cu temperaturi medii de 21,3˚C,luna cea mai calduroasa fiind iulie (22,1˚C). Toamna se inregistreaza temperatura medie de 11,2˚C,racirea marcanta incepand in luna noiembrie. In perioada calda a anului (aprilie-septembrie), temperaturaeste de 18,1˚C. Amplitudinea de variatie de la iarna la vara este de 24,8˚C.

Suma anuala a precipitatiilor este de 614 mm, avand insa o repartitie neuniforma in cursul anului.In semestrul rece (1.10-31.03), valoarea medie a precipitatiilor este de 243 mm. Iarna, cantitatea medie aprecipitatiilor insumeaza 120,8 mm, ceea ce reprezinta 20% din totalul precipitatiilor anuale. Primavara,teritoriul este traversat de fronturile nord-vestice incarcate de precipitatii, inregistrandu-se 152,5 mmreprezentand 25% din suma precipitatiilor anuale. Vara, precipitatiile sunt favorizate de procesele frontalede convectie termica. Cantitatea de precipitatii pe aceasta perioada a anului este de 202,4 mm, echivalandcu 33% din precipitatiile totale. Trebuie remarcata insa, repartizarea foarte inegala de la un an la altul dincauza variatiilor neperiodice ale circulatiei generale atmosferice si a variatiilor regimului termic alaerului.

Ploile au un caracter torential, astfel ca numai o parte sunt utilizate de catre plante, ca urmare apierderilor mari prin scurgerile de la suprafata solului. Perioadele de seceta pot fi de 10-15 zile in vara sipana la 30 zile la inceputul primaverii, in mijlocul verii si la inceputul toamnei. Frecventa anilor secetosidepaseste 40%. Umiditatea atmosferica oscileaza foarte mult in cursul anului, cele mai ridicate valori(peste 80%), fiind inregistrate iarna, iar cele mai scazute valori (50-60%) vara. Pe timpul verii, candtemperatura aerului este ridicata si insolatia maxima, umiditatea atmosferica scade sub 30%.Evapotranspiratia potentiala are valori ridicate in perioada mai-august si valori relativ scazute in aprilie siseptembrie.

C. Conditiile ecopedologice ale parcelei experimentale din Pitesti-Maracineni

Parcela experimentala pe care se desfasoara cercetarile este situata pe terenurile din perimetrulICDP, pe terasa adoua a raului Arges, pe un teren plan. Solul pe care s-au amplasat experientele apartinetipului eutricambosol aluvic pe luturi nisipoase si nisipuri fine, lut nisipos mijlociu spre nisip lutosmijlociu care apare pe terasele de lunca, avand ca material parental nisipurile lutoase. Textura estegrosiera, cu continut mic si foarte mic in humus, indice de azot scazut, continut de la mare la mic si foartemic in fosfor, mijlociu, mic-foarte mic in potasiu. pH-ul este slab acid fiind unul optim pentru culturapomilor fructiferi. De asemenea, solul se caracterizeaza prin capacitate de schimb cationic mica, sumabazelor schimbabile redusa, aciditatea hidrolitica mijlocie, acesta avand o rezerva redusa in humus si ungrad de saturatie in baze mijlocie, fiind incadrat in categoria oligomezobazic-mezobazic. Proceselemicrobiologice au o dinamica accentuata, cu deosebire cele aerobe si de mineralizare.

In continuare sunt prezentate cateva particularitati meteorologice ale intervalului 1 octombrie2009 – 30 noiembrie 2010 si influenta acestora asupra proceselor de crestere si fructificare ale pomilor laPitesti – Maracineni. In 2009, pomii au avut o durata normala a perioadei de vegetatie, prima brumainregistrandu-se pe 15 octombrie. Conditii meteorologice inregistrate, caracterizate printr-o intensitateredusa a luminii, amplitudini termice mici, temperaturi, precipitatii si umiditate ridicate, nu au fostfavorabile pentru acumularea si depozitarea hidratilor de carbon in tesuturile organelor multianuale alepomilor (sistem radicular, trunchi, ramuri), prelungind vegetatia si influentand negativ rezistenta lagerurile din perioada de repaus profund. Perioada calda si putin insorita a continuat si in luna noiembrie,trecandu-se apoi brusc la lunile de iarna caracterizate in general prin temperaturi maxime sub valorilenormale si mai bogate din puncte de vedere pluviometric.

In luna decembrie, dupa o prima jumatate a lunii cu temperaturi medii si chiar minime ridicate,umeda si cu nebulozitate accentuata, temperaturile minime au coborat brusc in data de 21 la -20°C. Pe 26

3

decembrie, temperatura de la suprafata zapezii a coborat la -25,5°C. Si in luna ianuarie 2010 evolutiatemperaturilor a fost asemanatoare. Dupa o prima jumatate a lunii mai calda decat in mod normalincepand cu data de 21 ianuarie, temperaturile au coborat brusc si s-au mentinut la acest nivel timp de 8zile. Cea mai redusa valoare s-a semnalat pe data de 25 la ora 5 dimineata, cand temperatura in afaraadapostului meteorologic a coborat la -23,9°C. Gradul de afectare a mugurilor de rod la cires a fost diferitin functie de informatia genetica a soiurilor, fiind constatate pierderi mai reduse la unele soiuri autohtonemai bine adaptate. Soiurile Newstar si Kordia raman in atentie, avand risc de pierdere partiala a recolteide fructe in iernile cu geruri aspre. Cel mai putin afectate au fost soiurile Superb (0,33%), Rivan (4%),Stella (8%) si Ponoare (10,67%). Soiurile Ferrovia, Summit,Viscount si Kristin pot fi cultivate inRomania cu recomandarea acordarii unei atentii sporite la microzonarea lor si de alegere aamplasamentelor cu risc scazut de producere a unor geruri severe si de acumulari de aer rece.

In continuare, intervalul februarie–mai 2010 s-a apropiat mult de valorile normale de laMaracineni. In aceste conditii procesele fiziologice de polenizare, fecundare, legare initiala si finala s-auprodus in conditii optime la toate speciile pomicole. Totusi aparitia brusca a temperaturilor foarte ridicatedin a doua decada a lunii iunie a provocat instalarea unui stres hidric accentuat al plantelor, chiar dacarezervele de apa din sol sunt inca mari. Evapotranspiratia potentiala cu valori foarte ridicate a stimulatprocesul de transpiratie al pomilor care au inca un procent mare de frunze tinere si a provocat reducereabrusca a cantitatilor de apa usor accesibila din zona sistemului radicular facand necesara suplimentarearezervelor de apa din stratul superficial al solului la speciile altoite pe portaltoi de vigoare redusa. Dindeficitul pluviometric total de 155 mm, cea mai mare parte s-a inregistrat din a doua jumatate a lunii iuliepana in luna septembrie. Temperaturile medii lunare in perioada iulie-septembrie 2010 sunt usor mairidicate (cu 1°C in iulie, cu 3,5°C in august si 0,8 °C in septembrie). Precipitatiile atmosferice au fostinsemnate, fiind acumulate in ecartul calendaristic 1.10.2009 - 30.09.2010 un volum de 875,4 mmcomparativ cu media multianuala de 663,3 mm.

Tab. 1

1.2. Configurarea schemei experimentale pentru loturile de cires luate in studiu - Modelexperimental

Studierea modului de comportare in livada a mai multor tipuri de combinatii soi/portaltoi de ciressub aspectul compatibilitatii, are loc in mai multe locatii si anume: Campul Didactic-Experimental alUSAMV Bucuresti, Ferma Pomicola Moara Domneasca a USAMV Bucuresti si Lotul demonstrativ decires din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti-Maracineni.

In campul Facultatii de Horticultura Bucuresti sunt organizate doua loturi experimentale cu oserie de combinatii soi/portaltoi asezate in bloc randomizat. In cazul primului lot, plantatia se afla lasfarsitul anului 3 de la plantare iar distantele sunt de 4 m intre randuri si 1,5 m intre plante pe rand. Cel

4

de-al doilea lot experimental este in varsta de 5 ani, iar pomii sunt plantati la 5 m intre randuri si 2 m intreplante pe rand. Ambele loturi beneficiaza de sistem de udare prin picurare, mulcire cu folie de agrotextilsi sistem de sustinere individual (bambus) si spalieri cu 3 randuri de sarme. Fiecare combinatiesoi/portaltoi experimentata reprezinta cate o varianta iar fiecare varianta are 3 repetitii.

Ferma pomicola Moara Domneasca cuprinde o suprafata de 5 ha plantata in anul 2004 cu cires insistem clasic, la distante de 6 m intre randuri si 4 m intre plante pe rand, forma de coroana fiind tufa-vas.Parcela este dotata cu sistem de udare prin picurare. Asezarea pomilor in livada este liniara, fiecaresoi/portaltoi constituie o varianta si fiecare varianta are 3 repetitii (1 pom = 1 repetitie).

La ICDP Pitesti Maracineni, lotul experimental-demonstrativ de cires este in varsta de 2 ani sieste realizat in sistem superintensiv cu sistem de irigare localizata si cu sustinere individuala a pomilor cututori din lemn. Distantele de plantare sunt de 4,0 m intre randuri si de 2,0 m intre pomi pe rand, cu odensitate de 1250 pomi/ha.

Foto 1. Cele doua loturi experimentale din cadrul USAMV Bucuresti

Foto 2. Parcela experimentala de cires de la Ferma pomicola Moara Domneasca

Foto 3. Lotul experimental-demonstrativ cu plantatia intensiva de cires (ansamblu parcela)la ICDP Pitesti-Maracineni

1.3. Validarea protocolului de cercetare - Descriere material biologic si metode de lucru

Evaluarea compatibilitatii diferitilor portaltoi cu soiurile de cires altoite se va face prin masuratorisi observatii specifice: determinarea vigorii de crestere a pomilor prin metode biometrice, precocitatea siproductivitatea, calitatea fructelor, aspecte de fenologie, ale morfologiei punctului de altoire, determinarifiziologice (intensitatea principalelor procese fiziologice), toleranta la boli si viroze, adaptabilitatea laconditiile pedoclimatice, stabilirea indicilor de mortalitate si incompatibilitate intarziata etc. Aceste

5

activitati sunt prevazute a se realiza pe parcursul derularii proiectului in acord cu metodologia decercetare agreata.

Materialul biologic este reprezentat in cazul loturilor din USAMV Bucuresti de un sortimentamplu din care fac parte soiurile: Katalin, Kordia, Vega, Regina, Ulster, Sam, Van, Rivan, Burlat, Skeena,Celeste, New Star, Giorgia, Early Red, Firm Red, Giant Red, Ferrovia, Lapins, Hedelfinger, Germersdorf,Boambe de Cotnari si Mora di Vignola iar ca portaltoi Colt, CAB 6P, CAB 11E, P-HL-C si mahalebul.

Ferma pomicola de la Moara Domneasca are in componenta soiurile Germersdorf, Hedelfinger,Van si Stella iar portaltoiul pe care se afla aceste soiuri altoite este P. mahaleb.

La ICDP Pitesti Maracieni, soiurile din lotul experimental sunt Kordia, Ferrovia si Skeena iarportaltoiul pe care sunt grefate este Gisela 5.

Pentru determinarea vigorii de crestere a pomilor, metoda de cercetare consta in masuratoribiometrice ce vizeaza diametrul tulpinii, circumferinta trunchiului la 20 cm inaltime de la nivelul soluluisi inregistrarea cresterilor anuale. Precocitatea si productivitatea sunt evaluate la momentul fructificariifiecarei combinatii soi/portaltoi si corelate cu celelalte elemente de influenta. Aspectele de fenologiepresupun inregistrarea datelor la care se desfasoara principalele fenofaze de crestere si fructificare.Determinarile fiziologice se vor efectua cu ajutorul aparatului portabil LciPro+ care inregistreazafotosinteza, respiratia, transpiratia si conductanta stomatica.

2. Evaluarea potentialului morfo-productiv la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi

2.1. Experimentarea combinatiilor soi/portaltoi sub aspectul vigorii de crestere si inregistrareadatelor biometrice - Indicatori biometrici/Raport de experimentare/Lucrare stiintifica

2.2. Determinari privind gradul de diferentiere a mugurilor de rod si repartizarea acestora pe tipuride ramuri de rod - Masuratori/Raport de experimentare

Principalul indice pentru aprecierea vigorii de crestere la pomii fructiferi, deci si la cires, estecircumferinta trunchiului, pe baza careia se poate calcula suprafata sectiunii transversale a trunchiului(SST). Cresterea in grosime a trunchiului este indicatorul de baza pentru evaluarea proceselor de cresterevegetativa si prezinta o variabilitate genetica mare, ceea ce sugereaza un determinism genetic maicomplex alaturi de influenta evidenta a portaltoiului asupra epibiontului. De asemenea, suma cresteriloranuale realizate la nivelul intregului pom intregeste imaginea de ansamblu a potentialului de crestere.

Pentru lotul demonstrativ de la ICDP Pitesti Maracineni, datele inregistrate cu privire la crestereain grosime a trunchiului (tabelul 2) indica combinatia Kordia/Gisela 5 cu cel mai mare spor de crestere(13,99 cm2). De asemenea cea mai mare diferenta de ingrosare a fost observata la aceeasi varianta. Inschimb, Ferrovia/Gisela 5 a manifestat o vigoare de crestere redusa, cu 48,1% fata de media experientei sicu 67,4% fata de Kordia/Gisela 5.

Tab. 2Vigoarea de crestere si analiza morfologica a zonei de altoire la soiurile de cires altoite pe portaltoiul

Gisela 5 in parcela experimentala de la Pitesti-MaracineniSoiul/portaltoi SST

primavara2010 (cm2)

Suprafata sectiunii trunchiului (SST) toamna2010 (cm2)

Sporul decrestere in

grosime (cm2)sub PA(cm2)

la nivelulPA (cm2)

deasupraPA (cm2)

Diferenta(cm2)

A B C D D-B D-AKordia/Gisela5 5,70 22,33 31,62 19,69 2,64 13,99Skeena/Gisela5 4,62 13,89 22,46 12,40 1,49 7,78Ferrovia/Gisela5 3,88 9,34 13,86 8,44 0,90 4,56Media pe experienta 4,73 15,19 22,65 13,51 1,68 8,78

La nivelul pomilor, se constata o distributie diferita a tipurilor de ramuri de rod in dependenta cucaracteristicile genetice ale fiecarui soi in parte (Tabelul 3). Trebuie luat in considerare si faptul ca pomiise afla in perioada de tinerete, etapa in care procesele de crestere sunt dominante iar energia de crestereeste directionata cu preponderenta spre formarea tipurilor de ramuri mijlocii si lungi mai ales in zonele deprelungire ale semischeletului. Totusi se remarca o departajare in ceea ce priveste ponderea anumitorramuri scurte sau lungi in coroana pomilor respectiv o inclinatie catre ramuri lungi la soiul Kordia(63,15%), catre ramuri scurte la Ferrovia (55,91%) si relativ echilibrat la soiul Skeena (45-55%).

6

Tab. 3Repartitia tipurilor de ramuri si lungimea cresterilor anuale la soiurile de cires altoite pe portaltoiul

Gisela 5 in parcela experimentala de la Pitesti-MaracineniSoiul/portaltoi Nr ramuri lungi Nr ramuri scurte Suma

cresterilor/pom(cm)

Totalcresterianuale(cm)

Procentramurilungi(%)

Procentramuriscurte(%)Ramuri

mijlociiRamurilungi

Buchetede mai

Pinteni Ramurimijlocii

Ramurilungi

Kordia/Gisela5 4,9 18,7 10,7 2,9 230 1475 1705 63,15 36,84Skeena/Gisela5 6,6 5,7 8,6 2,2 298 490 788 54,16 45,83Ferrovia/Gisela5 5,6 2,6 9,5 0,9 257 199 456 44,08 55,91Media peexperienta 5,7 9,0 9,6 2,0 262 721 983 53,80 46,19

In graficele de mai jos (fig. 1-4) este reliefata influenta soiului asupra suprafetei sectiuniitransverstale a trunchiului (SSTT) in primavara anului 2010, deasupra, la nivelul si sub punctul de altoireprecum si asupra numarului si lungimii diferitelor tipuri de ramuri de rod propriu-zise si in devenire.

5,70 a*

4,62 b

3,88 b

2

3

3

4

4

5

5

6

6

Kordia Skeena Ferovia

Sup

rafa

ţa s

ecţiu

niit

rans

vers

ale

atru

nchi

ului

(cm

2 )

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

22,33 a*

13,90 b9,34 c

2

7

12

17

22

27

Kordia Skeena Ferovia

Sup

rafa

ţa s

ecţiu

niit

rans

vers

ale

atru

nchi

ului

(cm

2 )

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

31,62 a*

22,46 b

13,86 c

2

7

12

17

22

27

32

37

Kordia Skeena Ferovia

Sup

rafa

ţa s

ecţiu

niit

rans

vers

ale

atru

nchi

ului

(cm

2 )

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

19,69 a*

12,41 b

8,44 c

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22

Kordia Skeena Ferovia

Sup

rafa

ţa s

ecţiu

niit

rans

vers

ale

atru

nchi

ului

(cm

2 )

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

230 a*

298 a

257 a

200

220

240

260

280

300

320

Kordia Skeena Ferovia

Lung

imea

tota

lă a

ram

urilo

r mijlo

cii

(cm

/pom

)

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

1475 a*

490 b199 c

100

300

500

700

900

1100

1300

1500

1700

Kordia Skeena Ferovia

Lung

imea

tota

lă a

ram

urilo

r lun

gi (c

m/p

om)

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

Fig. 1. Influenţa soiului asupra suprafeţeisecţiunii transversale a trunchiului pomilor înprimăvara anului 2010

Fig. 2 Influenţa soiului asupra suprafeţei secţiuniitransversale a trunchiului pomilor sub punctul dealtoire, în toamna anului 2010

Fig. 3. Influenţa soiului asupra suprafeţeisecţiunii transversale a trunchiului pomilor lapunctul de altoire, în toamna anului 2010

Fig. 4. Influenţa soiului asupra suprafeţei secţiuniitransversale a trunchiului pomilor deasuprapunctului de altoire, în toamna anului 2010

Fig. 5. Influenţa soiului asupra lungimii totale aramurilor mijlocii pe pom, în toamna anului 2010

Fig. 6. Influenţa soiului asupra lungimii totale aramurilor lungi pe pom, în toamna anului 2010

7

4,9 a*

5,6 a

6,6 a

4,00

4,500

5,00

5,500

6,00

6,500

7,00

Kordia Skeena Ferovia

Num

ărul

ram

urilo

r mijlo

cii p

e po

m*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

18,7 a*

5,7 b2,6 c

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Kordia Skeena Ferovia

Num

ărul

ram

urilo

r lun

gi p

e po

m

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

10,7 a*

8,6 a

9,5 a

8,00

8,500

9,00

9,500

10,00

10,500

11,00

Kordia Skeena FeroviaNum

ărul

ram

urilo

r mijlo

cii ş

i lu

ngi p

e po

m

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

2,9 a*

2,2 ab

0,9 b

,00

,500

1,00

1,500

2,00

2,500

3,00

3,500

Kordia Skeena FeroviaNum

ărul

ram

urilo

r mijlo

cii ş

i lu

ngi p

e po

m

*Testul Duncan (P≤0,05)

Soiul

Subliniem corelatiile semnificative si distinct semnificative inregistrate intre urmatorii indicatorimorfologici (tab. 4, fig. 12):

- Corelatia pozitiva intre suprafata sectiunii trunchiului deasupra punctului de altoire silungimea totala a cresterilor ramurilor lungi;

- Corelatia pozitiva intre numarul ramurilor lungi si suprafata sectiunii trunchiului in primavarasi toamna anului 2010;

- Corelatia pozitiva intre numarul de ramuri lungi si numarul de pinteni;- Corelatia negativa intre lungimea totala a ramurilor lungi si lungimea totala a ramurilor

mijlocii;- Corelatia negativa intre numarul ramurilor mijlocii si numarul ramurilor lungi.

Fig. 11. Corelatia dintre lungimea totala a ramurilor mijlocii pe pom si suprafata sectiunii transversale atrunchiului deasupra punctului de altoire la cele 3 soiuri de cires

Fig. 7. Influenţa soiului asupra numărului mediude ramuri mijlocii pe pom, în toamna anului 2010

Fig. 8. Influenţa soiului asupra numărului mediude ramuri lungi pe pom, în toamna anului 2010

Fig. 9. Influenţa soiului asupra numărului mediude buchete de mai pe pom, în toamna anului 2010

Fig. 10. Influenţa soiului asupra numărului mediude pinteni pe pom, în toamna anului 2010

8

Tab. 4Corelatii intre diferiti indicatori biometrici ai proceselor de crestere si fructificare la cires

(lotul experimental al ICDP Pitesti Maracineni)

SSTprim2010(cm2)

SST subPA

(cm2)

SST laPA

(cm2)

SSTdeasupr

a PA(cm2)

Diferenta SSTsub-

deasupraPA

(cm2)

Ramurimijlocii

(lungime/pom, cm)

Ramuri lungi(lungime/pom

, cm)

Nr.Ramurimijlocii

Nr.Ramurilungi

Nr.Buchet

e demai

Nr.Pinteni

SST prim2010 (cm2)

PearsonCorrelation

1 ,649(**)

,689(**)

,705(**) ,141 ,116 ,502(**) ,141 ,543(**

) ,369(*) ,285

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,459 ,540 ,005 ,456 ,002 ,045 ,127

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30SST sub PA(cm2)

PearsonCorrelation

,649(**) 1 ,849(**

),921(**

) ,567(**) -,094 ,840(**) -,085 ,861(**) ,327 ,467(**

)

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,001 ,623 ,000 ,656 ,000 ,078 ,009

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30SST la PA(cm2)

PearsonCorrelation

,689(**)

,849(**) 1 ,898(**

) ,237 ,117 ,742(**) ,120 ,762(**) ,281 ,412(*)

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,206 ,538 ,000 ,527 ,000 ,132 ,024

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30SST deasupraPA (cm2)

PearsonCorrelation

,705(**)

,921(**)

,898(**) 1 ,201 ,007 ,836(**) ,005 ,859(**

) ,358 ,494(**)

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,286 ,969 ,000 ,978 ,000 ,052 ,005

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Diferenta SSTsub-deasupraPA (cm2)

PearsonCorrelation

,141 ,567(**) ,237 ,201 1 -,250 ,346 -,224 ,349 ,066 ,129

Sig. (2-tailed) ,459 ,001 ,206 ,286 ,182 ,061 ,235 ,059 ,731 ,498

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Ramurimijlocii(lungime/pom, cm)

PearsonCorrelation

,116 -,094 ,117 ,007 -,250 1 -,372(*) ,980(**) -,358 ,199 -,021

Sig. (2-tailed) ,540 ,623 ,538 ,969 ,182 ,043 ,000 ,052 ,292 ,914

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Ramuri lungi(lungime/pom, cm)

PearsonCorrelation

,502(**)

,840(**)

,742(**)

,836(**) ,346 -,372(*) 1 -,384(*) ,989(**

) ,144 ,436(*)

Sig. (2-tailed) ,005 ,000 ,000 ,000 ,061 ,043 ,036 ,000 ,446 ,016

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Nr. Ramurimijlocii

PearsonCorrelation

,141 -,085 ,120 ,005 -,224 ,980(**) -,384(*) 1 -,367(*) ,238 ,004

Sig. (2-tailed) ,456 ,656 ,527 ,978 ,235 ,000 ,036 ,046 ,206 ,981

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Nr. Ramurilungi

PearsonCorrelation

,543(**)

,861(**)

,762(**)

,859(**) ,349 -,358 ,989(**) -,367(*) 1 ,164 ,484(**

)

Sig. (2-tailed) ,002 ,000 ,000 ,000 ,059 ,052 ,000 ,046 ,386 ,007

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Nr. Buchetede mai

PearsonCorrelation

,369(*) ,327 ,281 ,358 ,066 ,199 ,144 ,238 ,164 1 ,236

Sig. (2-tailed) ,045 ,078 ,132 ,052 ,731 ,292 ,446 ,206 ,386 ,209

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Nr. Pinteni Pearson

Correlation

,285 ,467(**) ,412(*) ,494(**

) ,129 -,021 ,436(*) ,004 ,484(**) ,236 1

Sig. (2-tailed) ,127 ,009 ,024 ,005 ,498 ,914 ,016 ,981 ,007 ,209

N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

9

Nr. PinteniNr. Buchetede mai

Nr. Ramurilungi

Nr. Ramurimijlocii

Ramurilungi …

Ramurimijlocii …

DiferentaSSTT sub…

SSTTdeasupra …

SSTT la PA(cm2)

SSTT subPA (cm2)

SSTT pr2010 (mm)

Nr.

Pint

eni

Nr.

Buch

ete

de m

aiN

r. R

amur

ilu

ngi

Nr.

Ram

uri

mijlo

cii

Ram

uri

lung

i …R

amur

im

ijloci

i …

Dife

rent

aSS

TT s

ub…

SSTT

deas

upra

…SS

TT la

PA

(cm

2)SS

TT s

ubPA

(cm

2)SS

TT p

r20

10 (m

m)

Fig. 12Tabloul corelatiilor indicatorilor biometrici - lotul experimental al ICDP Pitesti Maracineni

10

Masuratorile si observatiile realizate la combinatiile soi/portaltoi in cadrul parcelei experimentaledin USAMV Bucuresti au scos in evidenta diferente importante in ceea ce priveste vigoarea de crestere apomilor (fig. 13). Cu vigoare mare s-au remarcat combinatiile GiantRed/CAB6P si EarlyRed/CAB11Eprecum si Kordia/Colt (tab. 5). In cazul altoirii soiurilor Kordia, Ferrovia si Skeena pe portaltoiulvegetativ PHLC, s-a constatat o reducere a vigorii de 5,6% la soiul Skeena, 15,7% la Ferrovia si 29,4% laKordia.

Tab. 5Vigoarea de crestere si analiza morfologica a zonei de altoire la soiurile de cires altoite pe diferiti

portaltoi in parcela experimentala de la USAMV BucurestiSoiul/portaltoi Suprafata sectiunii trunchiului (SST) toamna 2010 (cm2)

sub PA la nivelul PA deasupra PA Diferenta de ingrosare

Kordia/Colt 9,92 11,47 9,12 -0,81Kordia/PHLC 9,24 15,94 6,44 -2,79Ferrovia/Colt 8,81 9,68 7,93 -0,88Ferrovia/PHLC 8,25 18,29 6,69 -1,56Skeena/Colt 3,95 4,63 3,58 -0,37Skeena/PHLC 4,19 7,49 3,38 -0,81Van/PHLC 12,61 18,35 9,29 -3,32FirmRed/CAB6P 8,20 10,43 6,01 -2,19GiantRed/CAB6P 12,29 21,69 10,25 -2,04EarlyRed/CAB11E 14,36 22,31 12,57 -1,79Media pe experienta 9,18 14,03 7,52 -1,66

De asemenea, se poate observa o scadere a lungimii ramurilor mijlocii precum si a cresterilortotal pe pom sub influenta portaltoiului PHLC. La majoritatea soiurilor, ponderea cea mai mare incoroana o au ramurile scurte de tipul buchetelor de mai (tab. 6), acest lucru fiind influentat si deinterventiile in verde si aparitia ramurilor anticipate.

Tab. 6Repartitia tipurilor de ramuri si lungimea cresterilor anuale la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi

in parcela experimentala de la USAMV BucurestiSoiul/portaltoi Nr ramuri lungi Nr ramuri scurte Suma

cresterilor/pom(cm)

Totalcresterianuale(cm)

Procentramurilungi(%)

Procentramuriscurte(%)Ramuri

mijlociiRamurilungi

Buchetede mai

Pinteni Ramurimijlocii

Ramurilungi

Kordia/Colt 5,67 2,33 18,67 16,67 229,46 283,88 496,64 18,62 81,38Kordia/PHLC 12,00 1,00 13,33 22,00 343,72 63,00 393,22 28,35 71,65Ferrovia/Colt 4,00 2,33 18,33 8,33 171,19 196,12 361,99 18,56 81,44Ferrovia/PHLC 12,00 0,50 19,50 21,50 331,14 33,50 362,43 23,39 76,61Skeena/Colt 4,33 0,33 4,00 27,67 106,40 17,33 122,99 12,69 87,31Skeena/PHLC 2,00 1,50 1,50 3,00 63,50 112,13 171,50 48,33 51,67Van/PHLC 13,50 0,00 27,00 53,50 402,50 0,00 399,98 15,98 84,02FirmRed/CAB6P 14,00 1,33 21,00 61,00 426,07 84,00 492,96 16,09 83,91GiantRed/CAB6P 14,50 0,00 24,00 65,50 462,99 0,00 445,50 13,44 86,56EarlyRed/CAB11E 14,33 1,33 33,33 74,00 475,01 106,00 567,93 14,48 85,52Media pe experienta 9,63 1,07 18,07 35,32 309,37 64,53 381,51 20,99 79,01

Cu valori peste media experientei in ceea ce priveste numarul ramurilor mijlocii pe pom s-auincadrat variantele Kordia/PHLC, Ferrovia/PHLC, Van/PHLC, FirmRed/CAB6P, GiantRed/CAB6P siEarlyRed/CAB11E. Analizand datele cu privire la cresterile anuale ale pomilor inregistrate in anul 2010,constatam ca din totalul cresterilor, in mare parte valorile cele mai mari au fost date de suma cresterilor pepom provenite din tipul de ramuri mijlocii.

11

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

Supr

afat

a se

ctiu

nii t

rans

vers

ale

atru

nchi

ului

(cm

2)

Kordia/C

olt

Kordia/PHLC

Ferrov

ia/Colt

Ferrov

ia/PHLC

Skeena

/Colt

Skeena

/PHLC

Van/P

HLC

FirmRed/C

AB6P

GiantR

ed/C

AB6P

EarlyR

ed/C

AB11E

combinatia soi/portaltoi

0,00

100,00

200,00

300,00

400,00

500,00

600,00

Tota

l cre

ster

i anu

ale

(cm

)

Kordia/C

olt

Kordia/PHLC

Ferrov

ia/Colt

Ferrov

ia/PHLC

Skeena

/Colt

Skeena

/PHLC

Van/P

HLC

FirmRed/C

AB6P

GiantR

ed/C

AB6P

EarlyR

ed/C

AB11E

Combinatia soi/portaltoi

In cazul loturilor experimentale de la Moara Domneasca si USAMV Bucuresti, la carepomii sunt in varsta de 6 si respectiv 5 ani vigoarea de crestere a soiurilor altoite pe mahaleb esteevident mai mare. Cele mai mari valori ale SST precum si ale cresterilor anuale (tab. 7, tab. 8) aufost inregistrate de soiurile Germersdorf, Hedelfinger si Kordia iar cele mai reduse de Van siStella (fig. 14). Odata cu instalarea fructificarii s-a modificat si raportul dintre ramurile lungi sicele scurte, in favoarea buchetelor de mai. Soiul Hedelfinger a prezentat cel mai mare numar depinteni.

Tab. 7Vigoarea de crestere si ponderea tipurilor de ramuri la diferite combinatii soi/portaltoi de cires in

virsta de 5 ani – parcela experimentala a USAMV Bucuresti

Soiul/portaltoi

Nrramurimijlocii

Nrramurilungi

Nrbuchetede mai

Nrpinteni

Sumacresterilor/pom

(cm)Suma

cresterilor/pom

(cm)

Procentramurilungi(%)

Procentramuriscurte(%)

Suprafatasectiunii

trunchiului(cm2)

Ramurimijlocii

Ramlungi

Kordia/mahaleb 128,00 0,00 222,0 67,00 3328 0 3328,0 30,70 69,30 76,51

Hedelfinger/mahaleb 24,00 0,00 68,00 108,0 744 0 744,0 12,00 88,00 34,09

Germersdorf/mahaleb 98,00 5,00 173,0 53,00 2744 355 3099,0 31,31 68,69 39,14

Van/mahaleb 39,00 4,00 61,00 48,00 1482 268 1750,0 28,29 71,71 28,74Media peexperienta 72,25 2,25 131,0 69,00 2222 78 2230,2 25,57 74,43 44,62

Tab. 8Vigoarea de crestere si ponderea tipurilor de ramuri la diferite combinatii soi/portaltoi de cires in

virsta de 6 ani – parcela experimentala Moara Domneasca

Soiul/portaltoi

Nrramurimijlocii

Nrramurilungi

Nrbuchetede mai

Nrpinteni

Sumacresterilor/pom

(cm)Total

cresterianuale

Procentramurilungi(%)

Procentramuriscurte(%)

Suprafatasectiunii

trunchiului(cm2)Ramuri

mijlociiRamlungi

Stella/mahaleb 126,67 21,33 829,00 123,0 3927 1116 5.152 13,72 86,28 173,43Van/mahaleb 107,67 18,13 948,54 104,5 3194 930 4.124 10,67 89,33 147,42Germersdorf/

mahaleb 216,67 39,33 369,67 153,0 7222 1927 9.011 32,98 67,02 191,16

Hedelfinger/mahaleb 245,05 42,24 285,67 196,5 7842 2154 9.995 37,33 62,67 188,49

Media peexperienta 174,01 30,26 608,22 144,2 5482 1540 7.070 23,68 76,32 175,12

Fig.13. Vigoarea soiurilor de cireş altoite pe diferiti portaltoi exprimata prin SSTT (cm2) si sumacresterilor anuale (cm) – parcela experimentala USAMV Bucuresti

12

parcela experimentala USAMV Bucuresti parcela experimentala Moara Domneasca

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

Kordia/

mahale

b

Hedelfin

ger/m

ahaleb

Germers

dorf/m

ahaleb

Van/m

ahaleb

total cresteri anuale (cm) suprafata sectiunii transversale a trunchiului (cm2)

1,00

10,00

100,00

1.000,00

10.000,00

Stella/mah

aleb

Van/m

ahaleb

Germers

dorf/m

ahaleb

Hedelfin

ger/m

ahaleb

total cresteri anuale (cm) suprafata sectiunii transversale a trunchiului 9cm2)

In cadrul celei de a IX-a editie a Simpozionului International “Prospects for the 3rd MillenniumAgriculture” organizat de USAMV Cluj-Napoca in perioada 30 sept-2oct 2010, a fost publicata inbuletinul de lurari stiintifice cotat ISI lucrarea:

Adrian ASANICA - ASSESMENT MODEL FOR SCION/ROOTSTOCK INTERACTION INCHERRY COMPATIBILITY, BULLETIN OF UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES ANDVETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA. HORTICULTURE, Vol 67(1)/2010, pg 479

In plus, au mai fost publicate alte 2 lucrari in calitate de prim autor si inca o lucrare coautor laSimpozionul International "Horticultura si Peisagistica mileniului III – domenii cu impact major asupracalitatii vietii" organizat de Facultatea de Horticultura Bucuresti in data de 5 noiembrie 2010. Mentionezca Buletinul de lucrari stiintifice este inclus in mai multe baze de date internationale printre care CABIPublisher iar editura este acreditata CNCSIS.

Adrian Asanica, Dorel Hoza, Tudora Neagu and Constantin Paun - The Behavior ofSome Black Currant Cultivars in Bucharest Area, Scientifical Paper – serie B –LIV – 2010 Horticulture, pg 356-360

Adrian Asanica, Dorel Hoza, Tudora Neagu and Constantin Paun - The Behavior ofSome High Bush Blueberry Cultivars in Bucharest Area, Scientifical Paper – serieB – LIV – 2010 Horticulture, pg 361-365

Dorel Hoza, Tudora Neagu, Ligia Ion and Adrian Asanica – Preliminary Researches onthe Behavior of Different Varieties of Raspberry remount in the Bucharest Area -Scientifical Paper – serie B – LIV – 2010 Horticulture, pg 445-448

Pagina web a proiectului poate fi accesata la adresahttp://www.cherry.webgarden.ro

Fig. 14. Vigoarea soiurilor de cireş altoite pe diferiti portaltoi exprimata prin SSTT (cm2) sisuma cresterilor anuale (cm)

13