discuri sunt unelte populare de stocare ainforrnatiilor multimedia, deoarece capaci-tatea de memorare a inforrnatiilor este de 650megaocteti, adica cat 500 de dischete de 1.4

megaocteti.CD-ROM-ul functioneaza similar cu

compact discul de muzica.Majoritatea unitati-lor de CD-ROM pot derula compact discurilede muzica, dar nu le pot lnregistra. Discu!.lnsine este fabricat din policarbonati, peste carese depune un strat subtire de aluminiu, ceeste lnvelit apoi cu un strat de plastic pentruprotejarea de prai ~i amprente. Inforrnatiafezida in striatiile succesive in stratul dealuminiu care se citesc cu ajutbrul unui spotde laser de putere mica. Reflexia luminiiindica prezenta sau absenta striatiilor instratul de aluminiu: daca nu se reflecta lumina

~ sau foarte putin atunci exista striatie, iar daca~ reflexia este putemica atunci nu exista striatie..§ Acest ~ir de "este -nu este striatie" se trimite

Odatii cu dezvoltarea tehnolo-giei, calcu1atoare1e devin din ce

fn ce mai performante. Multe

dintre e1e produc sunete, citesc

CD-uri ~i prin intermediul

microprocesoarelor performan-te permit comutarea rapidiifntre programe. Aparit;ia lor a

determinat na~terea p1atformei

multimedia.

O Programele mul-timedia. de exempluenciclopedii saujocuri sofisticate. sestocheaza pecompact discuri careau doar memoriecitibila.

O Acest baie,el

inva,a despremuzica: se uita la

clapa apasata peecran ~i prinintermediul ca~tilorasculta sunetul

produs.I r

de unitatea CD-ROM la calculator, care 11interpreteaza drept cod binar ~.i 11 transformain informatie perceptibila de utilizatori: texte,sunete sau animatie.

in momentul de fata unitiltile CD utilizeazalumina de culoare ro~ie pentru citirea infor-mauei, dar se studiaza deja posibilitateautilizarii culorii albastre, care ar putea maricapacitatea de stocare a informauei. Azi,capacitatea de stocare a informauei de tipvideo este de circa 75 minute; prin utilizareaculorii albastre aceasta s-ar tripla.

Durata in care calculatorul gase~te pe disco anume informaue se nume~te timp deacces. Acesta se masoarn de obicei in mili-secunde, adica o miime a unei secunde. Cucat durata acestui interval este mai redusa, cuatat calculatorul poate executa mai rapidcomenzile cerute de utilizatori. Timpul deacces al unitilulor CD-ROM utilizate curent

109

detennina ordinea derularii infonnatiei, adicapoate unnari un drum propriu in cautareainfonnatiilor dorite. in cele mai multe cazuri,aceste legaturi apar pe ecran ca texte colorate,cuvinte cheie sau butoane, care prin selectarealor detennina obtinerea infonnatiei asociate.Aceasta tehnica de asociere a infonnatiilor senume~te hiper-legatura (hyperlink). Utilizareaei este utila maiales in publicarea infonnatiilor~i in educatie, deoarece utilizatorul poateselecta infonnatiile dupa propriile interese.

Discul CD-ROMInfonnatiile de tip multimedia se stocheaza deobicei pe compact discuri (CD-ROM). Denu-mirea de CD-ROM provine de la o prescurtaredin limba engleza: "Compact Disc Read-OnliMemory", adica infonnatia de pe CompactDisc se poate doar citi, nu ~i scrie, deci infor-matia stocata nu se poate schimba. Aceste

multimedia a devenit 1n ultimavreme o expresie la mo~. De6nitia ceamai simpla a notiunii este: tehnologia

de prezentare a informatiilor provenite dinmedii diverse, cu ajutorul altor medii. Aceastapoate 6 simpla, de exemplu: poze 1ntr-o carte,dar poate 6 $i extrem de complexa, cum ar 6:program de derulare a imaginilor in mi$care $isunetul aferent. De obicei termenul demultimedia e utilizat 1n sensul din ultimulexemplu. Aceasta tehnica modema, care esteaccesibil tuturor prin intermediul calcu-latoarelor, a deschis o lume noua 1n domeniuldivertismentului $i al1nvatamantului.

Majoritatea primelor creatii multimediaerau de conceptie lineara, adica utilizatorulputea sa decida doar daca vrea sa faca pasulla pagina urmatoare sau cea anterioara.Aceste aplicatii erau 1n mare parte de tip text.Ecranul semana mult cu paginile unei carti.

in multimedia interactiva utilizatorul poate

MULTIMEDIA

este de circa doua sute de milisecunde, dezece ori mai mare decat cel al discurilor fIXe.Acest timp de acces relativ lung face ca incazul comutatiei de la o zona a informatiei laalta, timpul indelungat de a~teptare sa facaaplicatia greoaie. Dezvoltarea tehnologica vaelimina cu siguranta acest inconvenient.

Din momentul in care spotul luminos aaccesat aria dorita a discului, incepe citireainformatiei. Debitul informational cu careaiung datele in calculator se nume~te rata detransfer ~i se caracterizeaza prin cantitatea deinformatie transferata pe unitatea de timp.Primele cititoare de CD-ROM aveau rata detransfer de circa 150 kiloocteti de informatiepe secun&. Cititoarele de viteza dubla, dupacum indica ~i numele, transferau circa 300kiloocteti pe secunda. Cu cat transferul deinforr:natie este mai mare, cu atat viteza deprelucrare ~i prezentare""a datelor cre~te.

Sistemele de calcul multimedia sunt dotate

transfonn:l in semnale bioelectronice, care apoisunt interpretate de creier ca sunete. F~ierelede tip fonn:l de unda stocheaza formasemnalului audio. Se realizeaza doar digitizareasemnalului pentru a pennite stocarea ~i lucrulpe calculator. Primul pas in 1nregistrareasemnalului sonor este conversia semnalului denatura acustica in semnal electric analog cuajutorul unui microfon, apoi placa de sunetinregistreaza periodic nivelul acestui semnal.Viteza cu care se realizeaza aceast:11nregistrarese nume~te frecventa de e~antionare. Pentruredarea fidela a semnalului audio trebuie luateciteva rnii de e~antioane pe sec1,1nda.

Densitatea de e~antionare se masoara inhertzi .(Hz) sau in multiplul de o mie, kiloherti(kHz). Cea mai mica frecventa de e~antionareutilizat:1 in placile de sunet este de 11kHz,adica intr-o secunda se 1nregistreaza 11000 dee~antioane pe secunda. Odat:1 cu cre~tereafrecventei de e~antionare cre~te calitatea inre-

gistrarii $i redarii. placile de sunet perfonnantepot achizitiona semnale la 44kHz, dar rnajo-ritatea lor lucreaza bine la 22kHz.

Fi$ierele MIDI nu descriu fonna de unda,In schimb ele contin instructiunile necesareproducerii sunetelor. Aceste fi$iere suntcapabile sa stocheze nurnai muzica, dupacum arata $i denurnirea: Musical InstrumentDigital Interface, adica interfata digitalapentru instrumente muzicale. Fi$ierele MIDIcontin instructiunile de generare a notelor.Acestea sunt interpretate de un sintetizator(ma$ina de generare a sunetelor), careexecutandu-le produce muzica.

Fi$ierele MIDI sunt Indeosebi utile dacaspatiul de stocare este redus, deoarece aces-tea ocupa mult rnai putin spat1u decat fl$ierelede tip forma de unda. Raportul de compresiepoate ajunge de ordinul sutelor.

Calitatea Inregistrarii este influentata $i denumarul de biti utilizati pentru Inregistrareaunui e$antion. Bitul este unitatea de baza ainfonnatiei ce se poate Inregistra pe calcu-lator; cu cat numarul de biti utilizati pentrucodarea unui e$antion este mai mare, cu atatcalitatea Inregistrarii eSte rnai buna. PlaciJe desunet lucreaza de obicei pe 8 sau 16 biti.Placa cu 16 biti detecteaza $i reda detaliilecele rnai subtile ale sunetelor. Pentru ofrecventa de e$antionare de 44Khz estenevoie de o placa de sunet pe 16 biti.

Este posibila editarea sunetelor cu ajutorulunor programe speciale.

O Suprafa~a disculuiconsta din structurifine de stria~ii. Dacaspotul de laserincident nu cade pestria~ie. lumina sereflecta, altfel nu sereflecta. Prinutilizarea laserului deculoare albastra vomputea mari cantitateade informa~ieinscriptibila pe disc.

O Imagine din

procesul de fabricatie

a compact discurilor.

Mediul trebuie sa fie

complet lipsit de

praf; numai astfel se

poate asigura o

calitate buna a

produsului.

de obicei cu unitate CD-ROM ~i sistem audiostereo -compus din placa de sunet ~i boxe.Placa de sunet se poate insera in calculator ~ireprezinta o extindere a facilitatilor sistemu-lui. Ea efectueaz~ analiza f~ierelor sonore ~ile deruleaz~ prin intermediul boxelor sau aca~tilor. Este dotata ~i cu posibilitatea deachizitionare a sunetelor din microfon sau unalt dispozitiv audio electronic. In procesul deachizitie de date, intai se digitizeaz~ semnalulaudio -adic~ se transform~ intr-un ~ir denumere binare, -apoi se inregistrt;az~ pe discintr-un format de f~ier corespunz~tor. F~raplac~ de sunet, majoritatea calculatoarelor potdoar scoate sunete gen fluieraturi. Cu plac~de sunet se poate reda fidel orice compozitiemuzical~, ~i clipuri video.

E~antioane de sunetMajoritatea placilor de sunet pot realiza f~iereleaudio in dou~ formate cunoscute: f~ier de tip"forma de un&" ~i MIDI. Sunetul este de fapto un& care se propaga in aer ~i exercitapresiune asupra timpanului. Undele sonore se

110

-""

~""'

~

Aplica1ii multimediaAplicatiile care prezint~ imagini in mi~care ~istabile, cuvinte scrise ~i rostite, muzic~ ~i altesunete, pot fi deosebit de efective. Programe-le multimedia qe calitate utilizeaz~ In modechilibrat aceste tehnici. Dac~ una dintreacestea este prevalent~, de exemplu video,aplicatia ar putea pierde din efect. Clipul

video reprezint:1 o ann~ cu dou~ t~i~uri: de~ie atractiv ~i prezint:1 infonnatiile lntr-un modcomod pentru utilizatori, totu~i spatiul mareocupat pe disc ~i timpul lndelungat necesarcitirii urm~toarelor secvente contraindic~utilizarea abuziv~.

Este important ca viteza de acces la infor-matiile stocate pe disc s~ fie ridicat~. Infor-

Prezentarea imaginilor

2:'~

-00:]o'5.cQ.

O Forma de unda aunei note generatede acordeon, peecranul oscilosco-pului. Fi~ierele de tipforma de undainregistreaza aceastaforma in formatdigital. Fi~ierele MIDIcon~in numai

instruc~iunilenecesare pentrucomanda placii desunet, caresintetizeaza acestesunete.

O Pachetul deproduc~ie al progra-melor de televiziunese bazeaza tot pecalculator. Pe ecranuldin dreapta se vadelementele gataeditate ~i elementulde ata~at. Pe ecranuldin stanga serealizeaza mixareaelementelor ~iproducerea efectelor.Prin intermediuldifuzoarelorredactorul audecon~inutul benzii desunet ata~ata

imaginilor.

111

Aplicatiile multimedia sunt mult mai satisfa-cataare daca prezentarea imaginilar este clara~i plina de culari. Manitaarele utilizeaza treiculari de baza pentru generarea imaginilar:ra~u, verde ~i albastru. in partea din spate amanitarului exista trei tunuri de electrani careemit cate un fascical de electrani pe ecran.Irnaginile se campun din arii rnici numitepixeli. Fiecare pixel este campus din treipuncte, care, cand sunt ciacnite de electrani,emit lumina de culaare ra~ie, verde respectivalbastra. Nuantele de culari se genereaza prinvariatia intensitatii fascicalelar. Calitateaimaginii este direct prapartianala cu numarulde pixeli de pe ecran.

Datarita faptului ca a suprafata aecranului este excitata de fascicale pe adurata faarte scurta, este nevaie de revenireaperiadica asupra ei. Viteza acestar reveniriperiadice se nume~te frecventa dereimpraspatare. Aceasta determina viteza d,erearganizare a punctelar ce farmeazaimaginea pe arizantala ~i verticala.Caracteristica mai relevanta pentru utilizatarieste viteza de parcurgere verticala.Majaritatea manitaarelar baleiaza verticalmanitarul de 74 ari pe secunda, adicafrecventa de reimpraspatare este de 74Hz. Cucre~terea acestei frecvente cre~te calitateaimaginii: irnaginea pare mai stabila. Imaginileneclare ~i instabile abasesc achii ~i sunt

neplacute.

Rezultatul cautarii este $i In acest caz afi$areaunei liste cu locurile unde s-a gasit temacautata.

Cautarea de tip fraza este mai lenta,deoarece cantitatea de informatie trebuieparcursa In totalitate. Si aici, rezultatul cautariieste o lista cu articolele 1:n care s-a Intalnitfraza cautata. Aplicatiile multimedia suntfoarte variate -nu se restrang doar la jocuri $i

enciclopedii.

animatii, texte ~i hiper-leg~turi. Multe dintreele sunt dotate cu unelte de editare ~iprelucrare grafic~, video text ~i sunet. De obi-cei aceste unelte nu au complexitateaaplicatiilor destinate special prelucrarii unuitip de document, dar sunt suficiente pentruefectuarea operatiilor obi~nuite.

in realizarea aplicatiilor multimedia, cares~ satisfac~ toate exigentele, este nevoie de atemporizare precis~ a aparitiei ~i disparitieifiec~rui element. Multe pachete de dezvoltarerealizeaz~ acest lucru prin metoda liniilor detimp. Liniile de timp se utilizeaz~ pentrureglarea precis~ a timpului de Inceput ~isfa~it pentru fiecare element din aplicatiamultimedia. Timpii se specific~ prin Inscrierealor In cutii de dialog pentru toate elementeleexistente la un moment dat. Cu ajutorul unorbare de defilare ~i puncte de divizare putemspecifica grafic timpul de inceput ~i sfar~it alelementelor.'

Pachete multimediaExista o varietate bogata de pachete softwaredestinate realizarii aplicatiilor multimedia,numite p:ichete de dezvoltare.

Din punctul de vedere al dificultatii deutilizare, exista programe simple, care se pot1nsu~i u~or, ~i aplicatii complicate, destinateprofesioni~tilor dm domeniu. Majoritateaacestora sunt capabile sa insereze secventevideo cu derulare pe 1ntregul ecran, imagini,

matiile corelat "e asociaz;f prin intermediulhiper-leg;fturilo ("hyperlink" in Ib. englez;f):dac;f utilizatorui selecteaz;f cu indicatorulmouse-ului un astfel de hyperlink, pe ecranva ap;frea o pagin;f nou;f cu informatiilecerute. Hyper-leg;fturile sunt deosebit de utilei:n multimedia, deoarece utilizatorul alege prinintermediul lor calea de explorare a infor-matiei. intr-o aplica1;ie multimedia bine f;fcut:1,trebuie s;f existe un buton omniprezent derevenire la inceputul temei.

Aplicatiile multimedia sunt dotate cuunelte de c;futare a informatiilor. Majoritateaacestora ..Jucreaz;f cu c;futare de text, chiar ~iin cazul cand se caut;f clipuri video sausunete.

Distingem trei metode principale dec;futare a informatiilor, bazate pe: cuvintecheie, teme ~i fraze. Prima categorie este util;fpentru localizarea informatiilor de definitievag;f. Proiectantul programului asociaz;f uncuvant cheie la fiecare bloc informational. Laaceste c;fut;fri programul efectueaz;f operatiade c;futare numai i:n lista cuvintelor cheie, ~irezultatul c;fut:1rii este lista articolelor cecontin cuvantul cheie. Acest tip de c;futareeste rapid deoarece parcurge doar baza dedate ce contine cuvintele cheie ~i nu toatedatele existente.

C;futarea bazata pe tem;f realizeaz;f c;futa-rea numai intre titlurile de capitol ~i paragraf.

O Familie ce studiaza o parte dintr-oenciclopedie multimedia. Aceste

enciclopedii prezinta informa,iilecombinand text, imagini ~i sunete.

O Placa de sunet.Fara aceasta. calcu-latorul e incapabil saproduca sunetesofisticate. Se ata~ea-za la calculator prinintermediul sloturilorde extensie.

O Imaginea videodigitizata a unei tineredoamne. Asemana-toare cu ecranulcalculatorului. aceastaimagine este compusadin sute de punctecolorate distincte.Imaginea poate fimodificata cu ajutorulprogramelor care suntcapabile sa modificeaceste puncte.

112 .5tiint;l ~i tehnologie 35- INTERNETUL .5tiint:l ~i tehnologie 37- REALITATEA VIR11JALA