indicatorul

reglariimaxi me a

aperturiiI

prismapentagonala

declan~atorulAPARAT DE

FOTOGRAFIA T SLR

vizor

comanda

vitezei obtu-

contor de

imaginiI

a~c principal

Un aparat fotograficmonoobiectiv cuvizare directa prinobiectiv (5LR) uti-lizeaza lentile inter.

schimbabile. Acestmodel are comenzileaperturii ~i a obtura.torului reglabile man-ual. Obiectivul are

~apte elemente desticla separate. Filmuleste acoperit de unobturator ;n timp cescena este privitaprin lentila deschisa ~i

prisma. Diafragma..iris.. reduce aperturaobiectivului la val.oarea selectata cand

grupurile poste-rioare de lentile

(4 elemente, 3

grupuri)

diafragma-"iris"

autodeclan~ator

mecanisme de autodeclan~arede lentile

3 elemente/3 grupuritam bur de trans-port al fiJmului montura

obiectivuluia lilmului

La fnceputurile fotografiei,expunerea unei fotografiidura aproximativ o zi. Nouatehnologie a devenit populariiatunci ciind materialele foto-sensibile fmbuniitiitite au per-mis realizarea instantaneelor.

opt ore ca s;l Inregistreze o scen;l In aer liberpe placa sa fotosensibil;l. Niepce a murit In1833, Inainte s;l-~i fi perfectionat procedeul,care utiliza bitumul ca material fotosensibil.Partenerul s;lu, Louis Daguerre, a conrinuat s;lexperimenteze ~i, In ianuarie 1839, ~i-adezv;lluit procedeul de tip Daguerre. Initialacesta utiliza pl;lci de argint Invelite cu iodur;lde argint. De~i relativ insensibile dup;l stan-dardele moderne, aceste pl;lci puteau s;llnre-gistreze o imagine In doar 15-30 de minute.

jnainte, asemenea tablouri ale unei scenetineau de domeniul arti~tilor, introducereafotografiei practice Insemna c;l oricine putearealiza o imagine realist;l, astfel Incat nouatehnic;l a atras foarte mult atentia. jn sistemul

O O reproducere a aparatului de fotografiatfolosit de Fox Talbot, inventatorul primului

proces fotografic negativ-pozitiv. Acesta le-apermis fotografilor sa faca oricate pozitivedoreau dintr-o singura fotografie.

fc.9"5I

c and se face o fotografie, o lentilaproiecteaza o imagine a scenei pe osuprafata care este Invelita Intr-o sub-

stanta chimica fotosensibila. Lumina provoacaschimbari In materialul sensibil, iar modelulacestora este transferat Intr-o imagine vizibilaprin prelucrare chimica.

Inginerul francez Nicephore Niepce a facutprima fotografie In 1826. A durat aproximativ

57

FOTOGRAFIA

O Cand se face o fotografie, lumina treceprin obiectiv ~i formeaza o imagine pe film.Diafragma .'iris" controleaza apertura obiec-tivului ~i astfel controleaza ~i Iuminozitatea

imaginii.

O Sco,ianul JamesMaxwell a facutaceasta fotografiecolor a unei panglicide material ecosez,in 1861. S-au facuttrei negative, unulpentru fiecare dintreculorile primare.

O Acest aparat de fotografiat Kodak .'Box

O Emulsia acestui film color con1ine trei

O Un film alb-negru consta dintr-o baza dinmaterial plastic invelita intr-o emulsie fotosen-sibila. Acesta este un strat de gelatina con1i-nand cristale de halogenura de argint. Un in-veli~ rezistent la zgariere reduce deteriorarea. O Culorile primare

ale luminii sunt ro~u.verde ~i albastru. inperechi ele dau gal-ben, cian ~i magen-ta. impreuna for-meaza lumina alba.

./,: ,-,;-;,-, , ,/ ..,.c... ,c~...c... ,a ~ua,.c.c/f6~ 01 li ~

~1tj)_i9-$. ~ ~ a~~

~ "" -,",...I1~~/b strat sensibil la verae", -"' ,.. LJ~ -',a!;J."..

BAzA BAzA

O Un aparat Ro"eif1ex SL86. vazut la neu-trografie. Aceasta este similara cu radia~iileX. dar utilizeaza raze de neutroni in locul ra-dia~iilor X. Detaliile furnizate sunt mai multedecat ar putea fj ob~inute prin radia~iile X.

/

,

~fD 6)",G ~ 'qJO~ ~~ ~@.~~~~&~~ii ~(jJ ~~{I 00~,~

lui Daguerre, placa expusa in aparatul de foto-grafiat era prelucrata chimic pentru a forrna .

fotografia finala. De aceea, daca era nevoie demai multe fotografii, trebuiau sa fie expusemai multe placi in aparatul de fotografiat.

Acest neajuns uffi1a s~ fie curand inl~turat,cand englezul William Henry Fox Talbot ademonstrat primul proces negativ-pozitiv lamai putin de trei saptamani dupa dezvaluireaprocesului de tip Daguerre.

in procesul negativ-pozitiv, materialul foto-sensibil expus in aparatul de fotografiat esteprelucrat pentru a forma un negativ. Acestaeste o imagine cu valorile luminoase inversate-zonele luminoase ale imaginii apar inchise,iar zonele inchise apar luminoase. in a douafaza negativul este folosit pentru a forma oimagine pe un alt material fotosensibil. Di~nou, valorile luminoase sunt inversate, astfelincat imprimarea pozitiva rezultata are valorileluminoase corect reproduse.

Cea mai veche fotografie ramasa a lui FoxTalbot dateaza din 1835 ~i prezinta un geamal casei sale din Wiltshire. .Materialul sau foto-sensibil a constat dintr-o bucata de hartie descris invelita in clorura de argint, iarexpunerea sa a durat circa 30 demihute.

A Fotografia popularaIn sistemele fotografice ulterioare, negativeleerau formate pe sticla sau pe film. Apoi, in1889, Kodak a introdus un aparat de fotografi-at care putea sa faca mai multe fotografii pe o

in afara modific~rii vitezei obturatorului,mai exist~ o cale de a controla cantitatea delumin~ care p~trunde la fl1m. M~rimea deschi-zaturii lentilei, sau a aperturii, poate fi redus~de diafragma "iris", pentru a reduce cantitateade lumin~. Fotograful poate obtine de obiceiexpunerea corecta folosind o aperturn larg~ cuo vitez~ mare a obturatorului, sau o apertur~mai mic~ cu o vitez~ mai mic~ a obturatorului.

Metode de expunereMajoritatea aparatelor de fotografiat pot fireglate pentru expunerea corect~ intr-b gam~larg~ de conditii ~i utilizarea fi1melor cudiferite viteze (fotosensibilit~ti). Regl~rilepotrivite pot fi g~site cu ajutorul unui

58

Brownie" era popular in anii '50. Vizorul desus era folosit cand aparatul state a drept, iarcelalalt atunci cand aparatul era orizontal.

straturi separate care sunt fotosensibile laalbastru, verde ~i ro~u -culorile primare aleluminii. Straturile verde ~i ro~u sunt sensibile~i la lumina albastra. Aceasta este absorbitade un filtru galben.

II;f~ $Iao "r,Qa~at2

.,/

bobin~ de film inainte ca aparatul s~ tre.buiasc~ reinc~rcat. Sensibilitatea inveli~uluifotosensibil, sau a emulsiei, fuse.5e m~ri~ atatde mult incat timpul tipic pentru expunere eradoar o fractiune de secund~. Acest avantaj,al~turi de accesibilitatea aparatului fotograficcu bobin~, a f~cut ca fotografia "instantanee"s~ devin~ un hobby popular .

Vechile aparate de fotografiat erau simple.O lentil~ de la un cap~t al unei cutii forrna oimagine pe o plac~ fotosensibil~ aflat~ la ca-p~tul opus. Fotograful controla expunereapl~cii fotosensibile descoperind lentila pentru6 perioad~ potrivi~ de timp. in conditii delumin~, timpul de expunere putea fi redus, iarin conditii de intuneric, trebuia prelungit pen-tru a forma o imagine satisf~c~toare.

Viteza obturatoruluiAceast~ tehnic~ era adecvat~ atunci cand tim-purile de expunere erau relativ lungi. ins~,cand au devenit normale expunerile mai scurtedecat o seci.lnd~, a fost nevoie de un obturatoractionat mecanic, cu una sau mai multe regl;lri.

Un aparat de fotografiat modem tipic aremai multe viteze ale obturatorului, de la1/.1000 sau 1/500 de secund~ pan~ la 1secund~. Expunerile mai lungi pot fi efectuatedeschizand ~i inchizand obturatorul pentruperioada necesara. Unele obturatoare suntpur mecanice, iar altele, ale celor mai sofisti-cate aparate de fotografiat modeme, sunt con-trolate electronic de minicomputere.

TELEOBIECTIV DE 250 mm (10 inch)

di5tante de focalizare (metri/picioare)5cara profunzimii c3mpului I i,nel de focalizare

diafragma d tIe ectoaregrupul posterior de lenti- de lumina grupurile anterioare de lentile,le, 3 elemente/2 grupuri cap glisant cu lentile 3 elemente/3 grupuri

Un teleobiectiv pentru un aparat fotografic Doua fotografii (jos) facute din aceea~i pozitiemonoobiectiv de 35 mm cu vizare directa cu lentile diferite. Cea din stilnga a fost facutaprin obiectiv (sus). Deflectoarele din interior cu o lentila standard. Pentru cealalta lentilafmpiedica ca reflexiile sa strice fotografia. s-a fo/osit un teleobiectiv.

exponometru, in acesta, un dispozitiv foto-electric masoara intensitatea luminii ~i indicacombinatiile potrivite ale aperturii ~i vitezeiobturatorului, Multe aparate de fotografiat aupropriullor exponometru Incorporat.. in unelecazuri, fotograful nu face decat sa selectezeviteza obi:uratorului iar sistemul de masurareregleaza automat apertura potrivita,

Ce combinatie?Combinatia potrivita de apertura ~i viteza aobturatorului depinde de tipul de subiect carese fotografiaza ~i efectul care se dore~te sa seobtina In fotografie, De exemplu, este nevoiede o viteza mare a obturatorului pentru ob1;ine-rea unei fotografii clare a cuiva care alearga, Deaceea apertura ar trebui sa fie larg deschisapentru a lasa sa patrunda lumina destula 1n tim-pul expunerii scurte, Dar fotograful ar putea savrea ca picioarele alergatorului sa apara ~terse,pentru ada impresia de viteza, in acest caz, s-arfolosi o viteza mai mica a obturatorului cu oapertura mai mica, Iar aparatul de fotografiat arputea fi panoramat (pendulat) pentru a urmarimi~carea, astfel1ncat corpul alergatorului aparerelativ static 1n timp ce fundalul este ~ters,

Pe langa faptul ca afecteaza cantitatea delumina care patrunde In ap~ratul de fotografi-at, reglarea aperturii determina ~i profunzimeacampului In fotografie, Aceasta este intervalulde distante pe care imaginea e clara, sau foca-lizata, O apertura larga da o profunzime micaa campului iar o apertura mica da o profunzi-me mare, Astfel, daca dorim sa fotografiem oscena strad~la In care totul sa apata clar, estenevoie de o apertura mica. Dar daca dorim sase vada o singura persoana clar, iar restul sce-nei sa fie defocalizat, folosim o apertura larga.

Distan,a focalaCel mai simplu aparat de fotografiat are o len-tila de focalizare f1Xa. Ea are o apertura mica ~ieste astfelreglata 1ncat totul, 1n afara obiectelorfoarte apropiate, sa fie clar. La aparatele de fo-tografiat cu o lentila cu apertura larga, distantadintre lentila ~i film trebuie sa fie reglabila.Lentila poate fi apoi focalizata pe partea doritaa scenei daca e folosita cu o apertura larga.

Daca tinem o lentila In fata unui carton ~iformam o imagine clara a unui obiect departatde pe carton, spatiul dintre lentila ~i carton senume~te distanta focala a lentilei. O lentila cu

00 Obiectivul detip "ochi de pe~te"da o vedere cu ununghi extrem de larg~i distorsionata, ca inaceasta fotografie a

unui stadion (st3nga).Elementele acestuitip de obiectiv suntin doua grupuri (sus).

O Obiectiv cu des-chidere unghiulari1mare, ca al aparatu-Iui SLR 35 mm. Sca-ra profunzimii cam-pului arata intervalulpe care obiectelesunt focalizate pen-tru orice reglare aaperturii selectata.

FOTOGRAFIA

distanta focala mai mica trebuie tinuta maiaproape de carton pentru a forma o imagineclara, iar aceasta va fi mai mica. Daca imagineaeste redusa, o parte mai mare din scerul aparepe o suprafata data. Lentila acopera un unghide privire mai mare ~i se nume~te lentila cudeschidere unghiulara mare. O lentila cu dis-tanta focala mare acopera un unghi Ingust ~i,ca In cazul telescopului, produce o imaginemarita. Aceasta lentila se nume~te teleobiectiv.

Cu lentile avand distante focale diferite,fotograful poate sa determine Cat dintr-o scerulse fotografiaza. O lentila cudeschidere unghi-

tile cu diferite distante focale, dar majoritateaaparatelor de fotografiat cu lentile interschim-babile au un sistem optic "prin obiectiv" (TI1.).Acesta utilizeaza o oglinda pentru a reflectalumina de la lentila principala in vizor. Astfelfotograful vede exact ce va inregistra aparatulde fotografiat, indiferent de tipul de lentila uti-lizat. Apasandu-se butonul obturatorului,oglinda iese din cale pentru a permite luminiisa patrunda la fl1m. Acesta este aparatul foto-grafic monoobiectiv cu vizare directa prinobiectiv (SLR), iar multilateralitatea l-a facutpopular in randul fotografilor amatori.

ulara mare poate sa: reproduca: o multime, unteleobiectiv poate umple suprafata fotografieicu doar unul dintre. oamenii va:zuti din acela$ipunct de observatie. O lentila: cu distanta foca-la: reglabila: se nume$te transfocator. Fotografulmodifica: distanta focala: $i, prin aceasta, unghi-ul de privire, prin reglarea unei comenzi.

VizoareAparatele de fotografiat simple au un vizormontat aproape de lentila folosita: la inregis-trarea fotografiilor. Dreptunghiurile suprapusepe vizor pot arata acoperirea obtinuta: cu len-

O Fotografia la un aparat de fotografiatPolaroid se developeaza automat. Toate ma-terialele sunt con~inute in pachetul de film.Imaginea capata re pede culori vii ~i densitate.

O Aparatul SX-70are un sistem de vi-zare "prin obiectiv".Dupa ce se face ofotografie, un motorelectric expulzeazafilmul. Acesta apoise developeaza.

ocular

APARAT DE FOTOGRAFIATPOLAROID SX-70

oglinda deinregi5trare

un motor cu12.000 rota,ii pe

minut impingefilmul expus din

aparat

comanda LID,i

timpul de

expunere

~ racord pentrlblitz

5i5tem deangrenaje

circuitimprimat

~

baterieelectrici lamele obtu-

ratoruluiPACHETUL DE

FILM imagini finale

, , I, , ,coloran~ii difuze~za ne

r ru a, ] alba~tru v~rde ro~u

in intregul react,v

strat trans- r--~ rent de material

rlasti

I

film in curs de developare

tambururi deprelucrare

butonulobturatorului

oglindastrat depolimeracid

r--

~

I'/1

temporizare

oglindadistan-,iere

tru

ro~u

baz3 ne-gativ3

transportor .articulat .

oglind3Fresnel

tambururi de garnituraprelucrare de cauciuc pachet

de film

O Filmul in aparatul Polaroid SX-70 emite

substan,e chimice de developare cand estepresat de tambururi. Coloran,ii difuzeaza prinstratul ce con,ine pigmen,i opaci ~i albi ~iformeaza o imagine colorata deasupra lui.

cian

straturi de develo-pator de colorant

I lopatorul decolorant inmolecule

in regiunile neexpuse molecule lede developator de colorantdifuzeaza neimpiedicate in sus

-straturi fotosensibile cu imagininegative in culori complementare

60