De acelagi autor:

Vknd,tori,i de zmeie

Splendid,a cetate a celor o mi'e d.e sori

Vind,torii de zmei,e - roman grafic

KIIALED HOSSEII\II

SI MUNTII AU ECOU

Traducere din limba englezilgi note deAndreea Giorgiana Nicolae

NICiJTESCU

Di.ncolo d,e id,eil,e d"e fd,rdd,elege

Si. dreptate se aflrt un cdmp. Ne ued,em acolo.

JELALUDDIN Ruur, secolul al XIIIJea

t.

Toamna, 1952

Aqa, deci. Vregi o poveste?! Vi voi spune una. Doarpe aceasta. Si nu-mi mai cereqi altele. E tArziu, Pari,Ei mAine ne agteapti pe am6ndoi o zi lungi de mers.Trebuie se te odihnelti in noaptea asra. $i tu la fel,Abdullah. Contez pe tine, bliete, atat dmp cir sorata Ei cu mine suntem departe. La fel conteazl gi mamavoastri. Acum. O poveste, deci. Ascultaqi-m5, ascul-taqi-mi am6ndoi cu atengie. $i si nu mi intrerupeqi.

A fost odati ca niciodatS., pe cAnd dia-ii gi djinn-ii Siuriagii stribiteau PimAntul, un fermier pe nume BabaAyub. Acesta triia impreund cu familia intr-un situc,Maidan Sabz. Pentru ci trebuia si hrineascS. o fami-lie numeroas5, Baba Ayub igi petrecea zilele muncinddin greu. in fiecare zi, din zori pAni la apusul soa-relui, trudea, arand cAmpul, risturnAnd brazda giingrijindu-se de arborii pipernicigi de fistic. in oricemoment il puteai ziri pe plmdntul lui, legat in talie,curbat !a o coasi, legindndu-se intreaga zi. Aveamereu mAinile bititorite gi ii sAngerau adesea, iarnopqile adormea de indatd ce punea capul pe perni.

Voi spune ci, in aceasti privingi, nu era deloc sin-gurul. Viata in Maidan Sabz era grea pentru toarilumea. Existau gi alte sate mai norocoase spre nord,in v5.i, cu pomi fructiferi, flori, aer curat gi p6raie recigi limpezi. Dar Maidan Sabz era un loc pustiu qi nusemina in niciun fel cu imaginea pe care numele sdu,

CAmpul Verde, gi-ar inspira-o. Era agezat intr-o cAm-

pie intinsi, prifuitS, inconjurati de un lanq de mungistAncogi. Vintul era cald gi iqi bega praful in ochi. Sd

gisegti api era o luptd zilnicd, pentru ci, in ffintAniledin sat, chiar gi in cele mai adAnci, apa scddea adesea.

Da, exista qi un riu, dar sitenii trebuiau sI meargi ojumitate de zi ca si ajuugd acolo gi, chiar gi aga, apalui curgea plind de noroi tot timpul anului. Acum,dupi zece ani de seceti, gi rAul avea pulinl apd. Sispunem ci munca celor din Maidan Sabz era de douiori mai grea pentru a-Ei cngtigajumitate din existenfi.

Baba Ayub se numlra insi printre cei mai noro-cogi, pentru cd avea o familie pe care o prequia maimult decdt orice altceva. igi iubea nevasta gi nu ridi-case niciodati vocea la ea, cu atat mai puqin mana. iipreguia sfatul qi simgea o adevdrati plicere se stea devorbi cu ea. CAt privegte copiii, fusese binecuvAntatcu la fel de mulqi cate degete avea o mAni - trei biieqigi doui fete, pe care ii iubea din tot sufletul. Feteleerau ascultitoare, cuminfi, aveau o reputalie bunl qi

o fire blAndS. Pe biiegi ii invigase deja si prequiascdcinstea, curajul, prietenia gi si munceascd din greu,fXri si se plAngi. il ascultau, aga cum frii buni igiasculti tatil, gi il ajutau la munca cimpului gi la strin-gerea recoltelor.

Deqi igi iubea togi copiii, Baba Ayub era legat in modspecial de unul dintre ei, de cel mai mic, Qais, careavea trei anigori. Qais era un biieqag cu ochi de unalbastru inchis. Ii fermeca pe togi cei care il intAlneaucu rAsul lui de dricugor neastAmpdrat.Era, de aseme-

nea, unul dintre acei biieqi atAt de plini de energie,incit ii seca pe ceilalti de energia lor. Cdnd a inviqat sImeargi, a gisit at2t de multi plicere in aceastd activi-tate, incAt toatiziua, cdteratreaz, mergea de colo-colo,chiar qi in timpul nopfii, dAnd de multe ori de belea.

Era un somnambul care pleca din casa de chirpici gi

hoinirea prin intuneric, in lumina lunii. Piringii igi

10

Ibceau griji pentru el. Daci avea sI cadi intr-o fhntAnd,si se riticeasci sau, gi mai riu, si fie atacat de una din-tre creaturile care stau la pdndi pe cAmp noaptea? Auincercat multe leacuri, dar niciunul nu a mers. PAnd laurmi, Baba Ayub a gisit o solugie simplS, cum sunradesea cele mai bune solu$i: a luat un clopotel de lagAtul unei capre gi l-a agdgat de cel al lui Qais. Asrfel,clopotelul ar fi trezit pe cineva, in cazul in care Qaiss-ar fi sculat in miez de noapte. Dupi un timp, Qais aincetat si mai meargi ca un somnambul, dar, crescAndimpreuni cu clopofelul, a refuzat sd se mai despartlde el. $i aqa, clopolelul a rimas la gitul bdiatului, chiardacl nu-i mai era de folos. CAnd Baba Ayub veneaacasi dup5. o lungi zi de munc5, Qais alerga din fagacasei inaintea tatilui siu, inconjurAndu-i pAntecul cubratele lui mici, iar clopogelul zorndia la fiecare pasmirunt pe care-l fhcea. BabaAyub il ridica in brale qi-laducea in cas5, dupi care Qais se uita atent la tatil siuin timp ce acesta se spila, apoi se ageza lAngi el pen-tru masa de seard. Dupi masi, Baba Ayub igi sorbeaceaiul, privindu-gi familia, imaginAndu-gi ci va veni ozi in care toti copiii lui vor fi la casa lor qi ii vor: danepogi, cAnd va fi stipAnul mAndru al unui neam chiarmai mare.

Dar vai, Abdullah gi Pari, zilele de fericire aveau sd

se sfhrgeasci pentru Baba Ayub.S-a intAmplat intr-o zi c6lnd un div a dat buzna in

Maidan Sabz. Pe mlsuri ce se apropia de sat dinspremungi, pimAntul se cutremura sub zgomotul pe careJfXceau pagii lui. Sitenii gi-au aruncat lopegile, sapele,topoarele gi s-au impriqtiat care incotro. S-au ascunsin casele lor claie peste grlmadi. CAnd zgomotulasurzitor al pagilor diu-uluis-a oprit, cerul de deasuprasatului s-a intunecat de umbra lui. Se auzise ci iicre$teau coarne indoite gi ci umerii gi coada puterniceerau acoperite de pir negru gi aspru, ci ochii lui eraurogii, strilucitori. Nimeni nu gtia cum aratd, vi dagi

lt

seama, cel puiin nimeni dintre cei care trdiau: d,iu-ulii mdnca pe loc pe cei care indrizneau si-gi ridice ochiila el. $tiind asta, sdtenii, ingelepfi, igi gineau ochiinumai in pimAnt.

Toati lumea qtia de ce ii cllcase diu-ul. Auziseripovestile despre cum venea el prin sate gi se puteaudoar minuna de cum a reugit Maidan Sabz si scapepdni acum din calea lui. Se gAndeau ci poate viatamizeri pe care o duceau in Maidan Sabz i-a ajutat,dacd tineau seama de faptul ci cei mici nu erau binehrinigi, fiind mai degrabi piele gi os. Chiar gi aga,norocul lor s-a terminat pAni la urmi.

Maidan Sabz tremura gi igi ginea risuflarea.Familiile se rugau ca di.a-ul si le ocoleasci, pentru cIgtiau foarte bine ci, daci acesta le va bate in acoperig,vor fi obligagi s5-i dea un copil. Div-ul l-ar biga apoipe copil in sac gi s-ar intoarce de unde a venit cu saculin spinare. Nimeni nu l-ar mai vedea vreodatl pe sdr-manul copil! Iar daci vreo familie ar refuza si-i deaun copil, d,ia-uli-ar lua arunci pe toli.

Dar unde ii ducea dia-ul pe copii? in silagul siu,aflat in vArful unui munte abrupt, foarte departe deMaidan Sabz. Vii, mai multe degerturi gi doui langurimuntoase trebuiau stribitute pentru a ajunge acolo.$i ce om sdnitos la cap ar face asta, numai ca si intdl-neasci moartea? Se spunea ci palatul siu era plin detemnite, pe peregi atArnau satdre Ei din tavane cirligecu carne. Se vorbea despre fiigiri imense qi gropi pen-tru foc. Se auzise cd, dacd, dia-ul prindea vreun oaspetenepoftit, atunci igi invingea aversiunea faqd de carneade om mare.

Cred cd binuigi in ce acoperig a bitut ugor deu-ul.Auzindu-l, Baba Ayub a scos un sunet de agonie, iarnevasta lui a leginat. Copiii pldngeau de spaimi Ei desupd.rare, pentru ci Etiau ci unul dintre ei va fi nevoitsI plece. Familia trebuia si spuni, inainte de risiritulsoarelui, care copil va fi dat dia-ului.

t2

Ce si v5. mai spun despre cAt au suferit Baba Ayubgi nevasta lui in noaptea aceea? Niciun pirinte nu artrebui sf, fie pus vreodati si faci o astfel de alegere.Departe de urechile copiilor, Baba Ayub gi femeia luise tAnguiau ce si faci. Au tot vorbit gi au tot plAns, apoiau vorbit gi au plins din nou. Noaptea intreagi s-augAndit qi s-au rdzgdndit, astfel ci, degi se apropiau zoriizilei, ei nu luaserd inci nicio hotir6re - era probabilceea ce diz-ul igi dorea, pentru ci altfel ar fi plecat deacolo cu cinci copii in loc de unul, daci piringii lor nuse hotirau. In cele din urmi, BabaAyub a adunat dinfaqa casei cinci pietricele de aceeagi formi Ei de aceeagi

mdrime. Afnsemnat in grabd numele fiecirui copil gi,

c6nd a fost gata, le-a bigat intr-un siculeq de pAnzi.Cdnd l-a indreptat spre nevasta sao aceasta s-a datinapoi, de parci iniuntru s-ar fi aflat un Earpe veni-nos.

- Nu pot si fac asta, a spus ea, ddnd din cap. Nupot fi eu cea care alege. N-aE suporta.

- Nici eu, a inceput sI spuni Baba Ayub, dar avdzut atunci prin fereastri ci soarele stitea sd risard.

Nu mai aveau timp. S-a uitat lung la cei cinci copii,ca un tati bitut de soart5. Trebuia sd se taie un degetpentru a se salva mnna. A inchis agadar ochii Ei a aleso piatri din sac.

Binuiesc ci gtigi ce pietricici i-a cdzut in mAni.Cind a vizut numele, gi-a intors faqa spre cer gi a scos

un strigit de durere. Cu inima fidnti, l-a ridicat pemezin in brage, pe Qais, care, avind incredere oarbiin tatll sdu, l-a luat fericit de gAt. Abia dupi ce BabaAyub l-a lisat in faqa casei gi a inchis uga, gi-a dat seamaci ceva nu era in reguli. Dincolo de ugd, Baba AyubiEi ginea ochii strAns inchigi, din care curgeau lacrimi,in timp ce multiubitul lui Qais bitea din rdsputeri cupumnii lui micuqi in uEd, strigAnd sd-i dea drumuliniuntru. Dar Baba Ayub rdmdnea neclintit in hoti-rdrea luati, murmurind: ,,Iart5-mi, iarti-mi", pe

t3

cind pimintul se zguduia sub pagii d,iu-ului, iar fiuls5u scotea gipete infiordtoare. pimAntul s-a cutremu_rat iar gi iar, pAni cind dia-ul a plrdsit satul gi pretu-tindeni s-a a$ternut linigtea. Doar Baba Ayub nu semai oprea din plAns gi-i cerea intruna iertare fiului s5u.

Abdullah. Sora ta a adormit. pune-i pitura pepicioare. A,ga. Bine. Mai bine m-ag opri acum. Nu?Vrei si conrinui? Egti sigur, biiete? Bine.

Unde rimdsesem? A, da. A urmat o perioadi de40 de zrle de doliu. in fiecare zi, vecinii get.u., p..r-tru familia indurerati gi stdteau de veghe impreund.Oamenii aduceau ce aveau prin casi - ceai, bomboane,pAine, migdale - ii compltimeau pe biegii oameni, spu-n6ndu-le cAt de riu le pirea. Baba Ayub abia reugeasi se adune gi si indruge un multumesc. Stitea intr_uncolq plAngind, iar giroaiele de lacrimi parci ar fi fostmenite si puni capit perioadelor de secete din sat.Nu i-ai dori nici celui mai mare duEman un aga chin,o aEa de mare suferingd.

$i aga au trecut mai mulgi ani. Seceta a continuat,iar Maidan Sabz a devenit gi mai sirac. Mai mulgi copiiau murit de sete in pitugurile lor. FAntAnile au secatmai tare, rdul a secat, doar chinul lui Baba Ayub eraca un rdu care se umfla din ce in ce mai mult cu fiecarenou5. zi, Nu-i mai era de folos familiei sale. Nu mun_cea, nu se ruga Ei abia mai mAnca. Copiii gi nevastase rugau de el, dar degeaba. Bliegii cu care mai rimi_sese au fost nevoigi si-i preia indatoririle, intrucAtBabaAyub nu fXcea decAt sI stea la marginea cimpu-lui, singuratic gi bitut de soarti, uitAndu-se tung lagirul de munfi. Nu mai vorbea cu oamenii din sat,crezdnd ci acegtia il bArfesc pe la spate. Spuneau ciera un lag, pentru ci il diduse de bunivoie pe fiul siu.Ci nu era un tati bun. Un tati adevirat s-ar fi luptatcu dia-ul. Ar fi murit apirindu-gi familia.

t4

intr-o noapte, i-a spus gi nevestei toate temerile lui.

- Nu vorbegte nimeni aga despre tine, i-a rispunsfemeia. Nimeni nu crede ci egti un lag.

- li aud, a spus el.

- Auzi doar vocea ta, birbate, a spus femeia.in orice caz, nt i-a spus ci sitenii chiar igi lopteau

diverse lucruri pe la spatele lui. $i mai ziceau cd pro-babil a innebunit.

intr-o bunl zi, au primit gi dovada. BabaAyub s-a

sculat in zorii zllei. FirS si-gi trezeasce nevasta qi copiii,a pus cateva bucigi de pAine intr-un sac de pdnzd, s-a

incilqat, gi-a incins coasa in talie gi a pornit la drum.A mers aqa zile intregi. Umbla pdnd cAnd soarele

ajungea si se vadi ca o licirire rogie, slabi, in depir-tare. Noaptea, daci afari guiera vAntul, dormea inpegteri. Altfel, se odihnea pe malul vreunui riu, subcopaci sau la adipostul unor bolovani sau stAnci.A mAncat pninea, apoi ce a mai gisit in cale - fructesilbatice, ciuperci, peste pe care il prindea cu mAinilegoale din rAuri - gi in unele zile nu a mincat deloc. Darnu se mai oprea din mers. CAnd vreun trecitor il in-treba unde se duce, Baba Ayub ii spunea adevirul -unii rideau, alqii se gribeau si treaci mai departe, deteamd sd nu fie vreun nebun, iar alqii se rugau pentruel, fiindcd gi lor le luase diu-ul copii. Baba Ayub igipleca atunci capul qi mergea mai departe. Cdndpantofii i s-au stricat, i-a legat cu gireturile de picioare,iar cind gireturile s-au rupt, a rdmas cu picioarelegoale. A trecut aga prin degerturi, vii qi mungi.

intr-un final a ajuns pe vArful muntelui, acolounde igi avea silagul diu-ul.Eraatdt de neribditorsi-gi duci treaba la bun sfbrgit, incAt nici nu s-a odih-nit, ci, atunci cAnd a ajuns la poalele muntelui, a

inceput pe dati si urce, cu hainele zdrenquite, cupicioarele singerAnde, cu pirul plin de praf, dar denestivilit in hotirXrea sa. Stincile colquroase ii rdneautdlpile. goimii il ciuguleau de obraji cAnd trecea pe

l5

ldngi cuiburile lor. Pale aprige de v6nt aproape ci iltrdnteau la pimint. Dar el nu s-a lisat, continuind siurce, din stAnci in stAnci, pAni cind, in cele din urmi,a ajuns in fata porlilor masive ale palatului diu-ului.' - Cine indrizneEte si mi deranjeze? a srrigatd'ia-ul, cdnd Baba Ayub a aruncar cu o piatrl in poiti.

Baba Ayub i-a spus cine este.

- Vin din satul Maidan Sabz, a spus el.

- Ti r-u urAt cu viaga? Voi fi nevoit si te omor, pen-tru ci indrizneEti si mi deranjezi la mine acasi. Cuce treburi ai venit?

- Am venit si te omor.A urmat un momenr de linigte dincolo de porgi.

Apoi acestea s-au deschis zdruncinnndu-se din temeliigi Baba Ayub l-a zdrit pe dia, inviluit in ceagi, in toatihidoasa lui infhgigare.

- Nu mai spune!? a rispuns cu o voce groasi. ca detunet creatura.

- Ba da, l-a ameninrat Baba Ayub. intr-un fel saualtul, unul dintre noi doi va muri azi.

,Preg de o clipi, a pirut cd, dia-ul il va arunca peBaba Ayub cu purere la pimAnt gi-l va termina cu osingurS" muqcituri a dingilor ascuEigi ca nigte pumnale.Dar ceva l-a fXcut si ezite. SI strdngi din ochi. poatea fost nebunia vorbelor pe care le-a rostit bdtrinul.Poate infXgiEarea lui, hainele zdrenguite cu care eraimbricat, faga insAngerati, nisipul care-l acoperea dincap pini-n picioare, rinile supurAnde de pe piele.Sau poare faptul cd. diu-ul nu a zdrk, in ochii bitrdnu-lui, nicio urmd de frici.

- De unde ai zis cd egti?

- Din Maidan Sabz, a spus Baba Ayub.- Trebuie sI fie departe acesr Maidan Sabz, dupi

felul in care arigi.- Nu am venit aici si stdm de vorbi. Am venit aici

sX...

Dia-ul igi ridici o gheari.

t6

- Da. Da. Ai venit aici si md omori. $tiu. Dar amdreptul si spun cAteva vorbe inainte si fiu ucis.

- Prea bine, spuse Baba Ayub. Dar numai cAteva.

- igi mulgumesc.Dia-ul a rinjit.- Pot si te intreb ce rdu gi-am fhcut de vrei si mi

omori?

- Mi l-ai luat pe fiul cel mic, a rispuns Baba Ayub.Era tot ce aveam mai scump pe lume.

Dia-ul a mormdit, mingAindu-gi birbia.- Am luat mulqi copii de la mulgi tagi, a spus el.Baba Ayub puse furios mina pe coasi.

- Atunci o si-i rizbun Ei pe ei.

- Trebuie si-qi mdrturisesc ci incep sd te admirpentru curajul tiu.

- Habar n-ai ce-i curajul, a spus Baba Ayub. Ca siai curaj, trebuie si fie ceva in joc. Am venit pini aiciqi nu am nimic de pierdut.

- Ai viaga de pierdut, a spus dia-ul.

- Mi-ai luat-o deja.Diu-ul a mormdit din nou gi l-a cercetat ginditor

pe Baba Ayub. Dupi un timp, a spus:

- Foarte bine, atunci. O si mi lupt cu tine. Dar maiintAi igi cer si mi urmezi.

- Spune repede despre ce e vorba, a spus BabaAyub. tmi pierd rdbdarea.

insd dia-ul se indreptase deja spre un coridorimens Ei Baba Ayub nu a avut altceva de ficut decAtsi-l urmeze. Au mers printr-un labirint de coridoare,cu tavane ce aproape ci atingeau norii, fiecare sus-ginut de coloane uriage. Au trecut de multe sciri gi

camere atAt de mari ci ar fi inciput in ele tot satul dincare venea bdrbatul. $i au mers aEa pini cdnd, in cele

din urmi, div-ull-adus pe Baba Ayub intr-o incipere,care avea un perete acoperit de o perdea grea.

- Apropie-te, i-a fhcut semn dl'u-ul.Baba Ayub se afla acumldngd diu.

t1

Dia-ul a tras la o parte perdeaua. in spate, o fereas-tri din sticli. Baba Ayub a zirit prin ea o grddiniimensi. Chiparogi plantati unul ldngi altul, in liniedreaptS, o inconjurau din toate plrqile, iar la riddcinalor, pimAntul era plin de flori de toate culorile. Gri-dina avea iazuri fXcute din gresie albastri, terase dinmarmuri gi peluze verzi luxuriante. BabaAyub a maivizut garduri vii ftumos tiiate, avAnd diferite forme,qi fAntAni a ciror api curgea in umbra unui rodiu.SI fi triit trei viegi gi tot nu gi-ar fi purur imagina caexisti un loc atdt de frumos.

Dar ce l-a f5.cut pe Baba Ayub si ingenuncheze afost vederea copiilor alergdnd gi jucAndu-se fericiqiin gridinS. Se alergau pe alei Ei injurul copacilor.Se jucau de-a v-agi ascunselea in spatele gardurilor vii.Baba Ayub a ciutat cu privirea printre ei pinl ce azdrit,in sfhrgit, ceea ce cduta. Era acolo! Fiul siu eais,in viaqi gi mai mult decit bine. Se inilgase, iar pirulii era mai lung decdt igi amintea Baba Ayub. purta ofoarte frumoasd cdmagi albi peste nigte pantalonicare-i veneau ca turnati. Ridea cu poftl alergAnd dupidoi tovardgi dejoaci.

- Qais, a Soprit Baba Ayub, aburind sticla.Apoi l-a strigar pe fiul sdu pe nume.- Nu te poate auzi, a spus dia-ul. $i nici vedea.Baba Ayub a sirit in sus, a dat din mAini, a bd.tut

in geam, pAni cdnd diu-ul a tras din nou perdeaua.- Nu ingeleg, a spus Baba Ayub. Am crezur ci...- Aceasta este risplata ta, a spus dia-ul.- Fi-mi sd ingeleg, a exclamat Baba Ayub.- Te-am supus unei probe.- O probS?

- Da, o probi a iubirii. A fost o provocare duri,recunosc, qi gtiu ce putere are dangitul de clopotasupra ta. Dar ai trecut proba. Aceasta este rEsplatata. gi a lui.

18

- Dar daci nu ag fi ales? a strigat Baba Ayub. Daciag fi refuzat aceasti probi?

-Atunci toli copiii tdi ar fi pierit, i-a rispuns dia-ul,pentru ci oricum ar fi fost blestemaqi, avAnd un bir-bat slab drept tati. Un Iag care mai degrabi i-ar vedeape togi murind decAt s5-gi incarce propria constiinge.Ai spus ci nu ai curaj, dar il vid in tine. E nevoie decuraj pentru ce ai fXcut tu, pentru povara pe care aiacceptat si o duci in spate. Te respect pentru asta!

Baba Ayub qi-a luat coasa goviind, iar aceasta i-aalunecat din mdni Ei a clzut pe podeaua din mar-muri, cu mult zgomot. Genunchii i s-au inmuiat gi a

fost nevoit si se ageze.

- Fiul tiu nu-gi mai aduce aminte de tine, a con-tinuat dia-ul. Asta e viata pe care o duce acum qi aiv5zut cu ochii tii cAt e de fericit. Se bucuri aici de celemai alese haine gi bucate, de prieteni gi de multidragoste. I se predau artele, limbile striine gi gtiingelegi invaqi despre inqelepciune gi ce este mila. Nu-gidore$te nimic. Intr-o bunl zi, cAnd va deveni birbat,poate alege si plece gi va fi liber sI plece. Cred ci ii vamAngAia pe mulgi oameni cu bunitatea lui gi ci vaaduce multi fericire celor chinuili de soarti.

- Vreau si-l vid, a spus Baba Ayub. Vreau s5-l iauacasi.

- Chiar asta vrei?Baba Ayub qi-a ridicat ochii spre diz.Creatura s-a dus spre un dulap aflat lAngf, perdea

Ei a scos dintr-un sertar o clepsidrS.

- $tii ce e aceea o clepsidrd, Abdullah? gtii. tn reguli.Ei bine, diu-ul a luat clepsidra, a intors-o gi a pus-o

la picioarele lui Baba Ayub.

- igi voi da voie sil iei cu tine acasd, a spus diu-ul.Daca alegi asta, el nu se va mai putea intoirce nicio-dati aici. Daci alegi si rimdn5, lz eqti cel care nu vamai putea veni niciodad aici. CAnd se va fi scurs totnisipul din clepsidrl, voi veni si aud ce-ai hotd.rAt.

l9