Muntii Calimani

Muntii CalimaniMunii Climanisunt parte integrant aCarpailor Orientalifiind, precum totlanul carpatic, muni tineri, de ncreire, formai norogenezaalpino-carpato-himalayan, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. Munii Climani sunt de origine vulcanic, cel mai nalt vrf al lor fiind, cu2100 m,Vrful Pietrosul Climanilor.Munii Climani aparin lanului vulcanic ce cptuete latura intern a Carpailor Orientali, situat n zona de contact a munilor de ncreire cu marile depresiuni de prbuire ale Transilvaniei i Pannoniei. Climanul (inclusiv Gurghiu i Harghita) se ncadreaz n grupa sudic a celor mai tineri muni din Romnia, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format n Pliocenul superior (finele Neogenului-Teriar).Intensa activitate vulcanic neogen a dus la apariia unor imense acumulri de lav desfurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul Romniei).Constituit din alternane de lave, aglomerate i cenu (stratovulcan), Climanul aparine grupei sudice - cea mai important mas vulcanic - cu o suprafa de aproximativ 6.400 km, cu limea de circa 40 km (peste 50 n sectorul Climanului) i lungimea de aproape 160 km.Acest masiv este caracterizat prin prezena celor mai mari altitudini (Pietrosul Climanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m), care coboar treptat ctre Tunad (Ciomatu - 1.301 m).n acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parial de eroziune, dar mai ales datorit prbuirilor care au dus la deschiderea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km n Climan).

Aezare i limiteClimanul ocup partea nord-vestic a grupei centrale a Carpailor Orientali, reprezentnd cel mai extins masiv vulcanic din Romnia.

El se desfoar pe direcia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miaznoapte de zona depresionar a Dornelor (Vatra Dornei) i munii mruni ai Brgului. la est - irul depresiunilor Pltini, Drgoiasa, Bilbor, Secu l separ de munii nali ai Bistriei i de munii Giurgeului (sud-est);la sud - defileul Mureului constituie limita spre munii vulcanici ai Gurghiului;

n vest - piemontul colinar al Climanului face trecerea spre partea estic a Podiului Transilvaniei

Limita septentrional este greu de trasat, datorit caracterelor complexe ale unitilor ce vin n contact: zona Climanului n sud i aceea a Munilor Brgu i Depresiunea Dornelor n nord.Ea trece la nord de Dealul Tnasa (1.001 m), intersecteaz cursul mijlociu al vii Pietroasa de Jos, urcnd spre nord pn la localitatea Bistria Brgului.n continuare, ctre est, urmrete valea Bistriei pn n apropiere de Colibia, de unde se abate spre sud, i ntretaie cursul superior al Pnuleului i prul Colbul, pe sub Vf. iganca.Limita se orienteaz ctre nord-est, ocolind Vf. Dlbidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), i traversnd cursul superior al rului Dorna pn n valea Negrioarei, pe care o nsoete ctre nord pn la Mgura Mic (1.226 m), ocolind n continuare, pe la nord-nord-est, Vf. Buza erbii (1.530 m)Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estic a depresiunii cu acelai nume ptrunde adine n masiv pn n apropiere de confluena prului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate ctre nord-est, pe lng Piciorul Cerbului (1.650 m) i piciorul iganului (1.700 m), pn n valea Climanului.Limita estic marcheaz contactul dintre munii cristalini ai Bistriei i masivul vulcanic al Climanului.

De la localitatea Panaci ea se ndreapt ctre sud-est de-a lungul prului Climanelul i strbate depresiunile Pltini, Drgoiasa, Bilbor, pentru a se orienta apoi spre sud-est urmrind valea Secului i cea a Topliei, pn la localitatea cu acelai nume.Limita sudic este jalonat de valea transversal a Mureului (defileul Toplia-Deda), care separ Climanul de Munii Gurghiului, format dintr-o serie de bazinete presrate de aezri umane, ntre care se nterpun sectoare mai nguste, cu aspect de chei.Limita vestic ncepe la nord de Dealul Tnase, trece pe la vest de vrfurile Paltinului sau Prjoliturii (1.147 m), Dealul Negru sau Raglitci (1.152 m), Plea (1.136 m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul Vtavii pn n valea Bistrei, pe care o urmrete pn la confluena cu Mureul

Contactul Climanului cu Podiul Transilvaniei se face prin intermediul unei prispe largi - Piemontul Climanului - ce realizeaz trecerea spre depresiunile Livezile-Brgu, Budac, Deda-Porceti delimitate la vest de Culmea Sieului i alte coline din dealurile Bistriei.Aceast delimitare corespunde Masivului Climan privit ca unitate montan propriu-zis, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influen graviteaz spre Vatra Dornei (punct de plecare n traseele 1 i 8), cuprinznd ara Dornelor (drenat de rurile Neagra Sarului i Dorna cu Dornioara)Situat pe flancul nordic al masivului, ara Dornelor coboar treptat alctuind o depresiune larg, cuibrit n inima munilor.Spre nord-est zona de influena cuprinde i valea Bistriei cu viitoarea staiune climateric Colibia - poart de intrare spre potecile ce duc spre creasta nalt a Climanului.Asezarea geografica si relieful sunt principalele elemente care influenteaza in mod direct clima. Temperaturile caracteristice muntilor Caliman sunt influentate simtitor de masivitatea reliefului.Clima corespunde muntilor inalti (pajisti alpine) in cazul celor mai semete varfuri din Caliman (deasupra altitudinii de 1 750 m) si muntilor mijlocii (cu altitudini intre 600-1 750 m, zona padurilor) in restul masivului.Clima muntilor inalti este aspra si umeda, cu temperaturi medii anuale ale aerului sub 0 grade. Deasupra altitudinii de 2 000 m cele mai joase temperaturi medii anuale se inregistreaza in luna februarie, iar cele mai ridicate in august.

Viteza vintului pe culmi depaseste 6-7 m/s, crescand in februarie la peste 9 m/s si scazand in iulie-august la 5 m/s. Vitezele maxime ale vintului ajung la 40-55 m/s, iar directia dominanta este NV si V.Precipitatiile depasesc 1 200- 400 m, iar grosimea stratului de zapada cazut succesiv atinge cativa metri (6-8 m).Zapada este spulberata si acumulata sub forma de cornise pe versantele adapostite (partea superioara a versantelor sudice si estice) formand avalanse, iar pe fundul vailor si al caldarilor glaciare atinge grosimi mari si se mentine pana in lunile iulie-august.In majoritatea zilelor de vara, inainte de amiaza, deasupra varfurilor inalte se formeaza nori cumulus care dau precipitatii sub forma de averse, uneori grindina, mazariche sau ninsoare.

Climatul muntilor mijlocii (muntii Bargaului si zona Calimanului dispusa intre 600-1 750 m) se caracterizeaza prin oscilatii moderate a temperaturii aerului, cea anuala mentinandu-se pozitiva, iar in luna iulie osciland intre 18 grade.Versantele orientate spre N-V, V si S-V sunt frecvent acoperite de nori ce determina ploi de lunga durata, care depasesc cantitatea de 900-1200 mm. Versantele adapostite (orientate spre E) se caracterizeaza prin predominarea timpului senin. In partea inferioara a versantelor abrupte si mai ales catre S-E se accentueaza fenomenul de foehn. Foehn-ul este un vnt local, cald i uscat.

Versantele nordice prezinta temperaturi ale solului si aerului moderate.Zona inalta, peste 1600 m, este inconjurata de izoterma de 0 grade; varfurile au un climat mai racoros, cu temperaturi medii anuale in jur de 2 grade.In luna ianuarie inaltimile cuprinse intre 1 500-2 000 m au o temperatura de -6 grade, iar cele de 1000-1 500 m; luna iulie prezinta la altitudinea de peste 1 500 m temperaturi medii pana la 11 grade, iar in zona de 1 000-l 500 m ajung la 16 grade.

In vaile adanci si in interiorul craterului ingheturile sunt posibile si in lunile de vara, ca si pe suprafata cupolei. In luna iunie (temperatura medie de 9,4 grade), minima fiind cuprinsa intre +1 grade si -5 grade, se mai inregistreaza zile cu inghet.Zilele de iarna au o distributie conditionata de altitudinea absoluta si de relief. In zona montana luna februarie are cele mai multe zile de iarna, spre deosebire de zonele depresionare unde acestea corespund lunii ianuarie.Durata zilelor cu inghet si o zilelor de iarna, si in special alternarea brusca a fazelor de inghet-dezghet, influenteaza negativ dezvoltarea vegetatiei.

Muntii Calimanise gasesc sub influenta directa a vanturilor de vest. In zona inalta a Calimanului bat vanturi frecvente si intense, zilele de calm fiind reduse ca numar.Zona coborata a craterului, datorita stagnarii maselor de aer, are un caracter mai calm.Directia vantului dominant isi lasa amprenta asupra vegetatiei subalpine, care pe versantele neadapostite este mai redusa, pipernicita si asimetric dezvoltata.PIPERNICT, -,pipernicii, -te,adj.(Despre animale, plante sau pri ale lor; adesea substantivat) Care s-a oprit din cretere, din dezvoltare sau a degenerat din punct de vedere biologic (din cauza unor condiii neprielnice); chircit, sfrijit.Pe versantele adapostite limita superioara a vegetatiei forestiere si a celei alpine este mai ridicata.

Brizele de munte se formeaza noaptea, de la orele 21, prin alunecarea spre vale a valurilor de aer racoros; cele de vale sunt frecvente ziua, cand masele de aer cald si umed avanseaza catre creasta (incep la 9-10 dimineata).Zona montana se caracterizeaza prin precipitatii abundente.Ninsorile sunt si ele abundente. Grosimea stratului de zapada atinge 132 cm iarna si 107 cm primavara. Cantitatea de precipitatii solide fiind influentata de altitudine, valorile cele mai mari sunt inregistrate inCalimani, unde ajung pana la 6-7-8 m.Grosimea mare a stratului de zapada cazuta succesiv se datoreaza si spulberarii zapezii de pe versantele expuse vantului, care este acumulata pe fundul vailor si al caldarilor glaciare.

PeisajeCalimanii, printre cei mai tineri munti din tara, se individualizeaza in lantul carpatic prin salbaticia lor. Peisajele de aici pot fi grupate in:pajisti alpine, stancoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapan si smirdar, adevarate comori ale parcului. In timpul verii aici apare si elementul antropic (ciobani cu turme de oi); in zona Pietrele Rosii- 12 Apostoli, jneapanul este inlocuit cu ienupar;

grohotisuri silicioase, de o mare frumusete.

GROHOT,grohotiuri,s. n.ngrmdire de buci de roc coluroase, de dimensiuni variabile, rezultate din dezagregarea stncilor i prvlite din muni sau aduse de gheari;p. ext.roc sedimentar format din acest material. Loc, teren acoperit cu acest material. padurile de amestec (predomina molid si fag) si coniferele, care urca pana in golul alpin;

jnepenisuri si ienuparete care fac tranzitia intre padurile de limita si pasunile cu taposica;

caldera vulcanica, impresionanta, strajuita de varfuri cu altitudini de peste 2000 m, a carei diametru depaseste 10 km;

nu in ultimul rand, elementul antropic devastator "urmarile exploatarii de sulf" care creeaza o impresie profund dezolanta in comparatie cu padurile naturale din zona.

Rezervaia natural aflat nMunii Climani, la poalele Vrfului Rchiti are o suprafa de 322 ha, i reprezint un lac de baraj natural (Lacul Iezerul Climanilor) i zona limitrof, cu o vegetaie de arbusti dejneapn sauienupr; cu specii floristice rare, printre care ibujorul de muntecunoscut i sub numele de smrdar, precum i speciifaunisticede mamifere, psri, insecte, reptile i batracieni, specificeCarpailor Orientali.Bujorul de munte

FloraParcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara.

Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine.

In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai.Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa renasca. Fie in cooperare sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etaland diferite cai de supravietuire si perpetuare.

In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt in inferioritate ca numar de specii, in favoarea plantelor ierboase.

FaunaMamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul , rasul mustelidele - vidra , jderul, bursucul , dar si pisica salbatica asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.Peisajul este animat de, cerbi si mistreti mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste.

Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul comun, parsul de alun soarecele de padure chitcanul de munte.

In padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci printre care liliacul urecheat brun si liliacul bicolor. Speciile de mai sus sunt citate in anexa IV a Directivei Habitate a Consiliului European.Pasarile, cele mai numeroase ca numar de specii dintre toate vertebratele citate pana acum, acopera toate tipurile de habitate din parc. Astfel, datorita particularitatilor fizico-geografice, floristice si peisagistice, ornitofauna este diversa.In golul alpin, datorita fructificatiei abundente la afin si merisor, sunt atrase specii din padurea de molid sau din tufisurile de jneapan. Aici isi face cuibul fasa de munte, brumarita. In crapaturile din stinci, cuibareste codrosul , corbul , vinderelul. In sezonul cald urca pana in golul alpin pietrarul , codobatura alba si cenusie.Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol este vipera , a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi, atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa, intrucat este o specie foarte benefica pentru ecosistemul in care traieste.

O alta specie de sarpe,Coronella austriaca Laur.(sarpele de alun), a fost citata de literatura de specialitate pentru Parcul National Calimani.

Primavara, in ochiurile de apa provenite din topirea zapezii, urca pentru depunerea pontei, specii de triton,dar si broscutele fara coada in zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul Iancului, Haita, Retitis.

O pata de culoare printre ierburile din padure o reprezinta salamandra a carei piele punctata atentioneaza dusmanul de toxicitatea ei.

Rezervaia Lacul Iezer din Climanieste oarie protejatde interes naional inclus nParcul Naional Climani, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaie natural de tip mixt), situat njudeul Harghita, pe teritoriul administrativ al orauluiToplia.Varful PietrosulPietrosul Climaniloreste cel mai nalt vrfvulcanicdinmunii Climani, cu o nlime de 2.100 m. Este unmuntemasiv, dar destul de accesibil turitilor.Vrful Pietrosu poate fi atins venind dinspreLunca Bradului, pe valeaIlveiprin aua Negoiului sau pePrul Repede. Primul traseu este mai accesibil,iar al doilea mai scurt.O alt modalitate de a ajunge este dinspreGura Haitii(o localitate la poaleleClimanilor), mergnd fie prin fosta exploatare desulf, fie urmndtraseul turisticcare strbate zonele cunoscute sub numele deCei 12 Apostoli,Pietrele Roiii apoi Pietrosu. ResurseO resursa foarte importanta a acestor munti este reprezentata de izvoarele de ape minerale carbogazoase, utilizate in diversele tratamente realizate in statiunile balneoclimaterice aflate la in marginimea acestor munti:Statiunea Vatra Dornei ,Statiunea ToplitasauStatiunea Bilbor.Apostolii de piatr din Munii ClimaniFormaiunea vulcanic din masivul muntos reprezint unul dintre cele mai frumoase spectacole ale naturii din Romnia. Pietrele cu forme i nume ciudate provoac imaginaia turitilor i-i invit s le escaladeze pentru a admira peisaje de o frumusee rpitoare.

Rezervaia 12 Apostoli, una dintre cele mai frumoase destinaii turistice din Munii Climani, este recomandat turitilor interesai de misterele naturii.

Acetia pot opta pentru parcurgerea traseului pe jos sau clare, avnd astfel dou posibiliti de-a savura peisajul superb pe care-l ofer Poteca 12 Apostoli.

Punctul de plecare este satul Gura Haitii, unde exist i panouri informative care servesc drept ghid pentru aceia care se hotrsc s se aventureze ntr-o expediie de neuitat spre cei 12 Apostoli.Moul cu trei fee, atracia rezervaiei 12 Apostoli

In Rezervaia geologic 12 Apostoli atenia turitilor va fi acaparat de galeria ntins pe circa 200 de metri n care sunt expuse stnci uriae cioplite sub forma unor siluete de oameni i animale.

Sculpturile misterioase din timpuri strvechi poart numele Moul, Guterul, Mucenicul, Marealul, Ramses, Godzila, Dragonii, Cezar, Nefertiti, iar legenda spus de localnici explic apariia acestora n urma pietrificrii de ctre Dumnezeu a unor oameni necredincioi.

Cei care au curiozitatea de-a escalada unele dintre aceste stnci mitice vor putea admira peisaje de o frumusee rpitoare, att din munii Climani, ct i din munii Rodnei i Suhard.

Sfarsit!Proiect realizat de Mamut Laura, XII E