S NE DESCREIM FRUNILE! - MMICO, ZICE SNDEL DUP PRIMA ZI DE COAL, DOAMNA NVTOARE NU TIE CUM SE NUMETE ARA NOASTR. - NU SE POATE! - DAC-I SPUN! ASTZI NE-A INTREBAT: VOI TII CUM SE NUMETE ARA N CARE LOCUIM?

- TAT, MI-AI FCUT TEMA LA GEOGRAFIE?- DA, SANDELE!- BINE! ATUNCI D-MI-O S O VERIFIC!

INVTOAREA ARAT PE HART I INTREAB:- RADULE, STII CE MUNI SUNT ACETIA?- DA, I CUNOSC.- CUM SE NUMESC?- NU TIU. II CUNOSC DOAR DIN VEDERE!

Inalt i crestatDe toi colindat;Iarna se albete,Vara se-nverzete. ( )

Cliccate per sfogliare.LACUL GALE

Cmpia de VestDealurile de VestDepresiunea TransivanieiC m p i a R o m n Podiul MoldoveiPodiul GeticPodiul DobrogeiDelta DunriiMarea NeagrS identificm mpreun unitile majore de relief !

Munii Carpai lan muntos; cuprins ntre bazinul Vienei i

Au o lungime de circa 1 500 km, cel mai lung lan muntos din Europa. Sunt desprii de Dunre de Munii Alpi(la Viena).

Strbat: - Austria; Cehia; Slovacia; Polonia;

- Ungaria; Ucraina; Romnia; Serbia.Valea Timocului;

sunt muni tineri;s-au format acum 250 de milioane de ani;

sunt alctuii din roci diferite:ist cristalin;andezit;granit;bazalt;calcar etc.

S-au format prin:

ncreire;- erupii vulcanice.

Erupii vulcaniceLav Formarea munilor vulcanici

Numele lorprovine de la tribul dacic al carpilor, care tria n Moldova.

AEZARE: n centrul rii ). Denumirea celor trei ramuri este dat de poziia acestora fa de Depresiunea Transilvaniei.

Cmpia de VestDealurile de VestDepresiunea TransivanieiC m p i a R o m n Podiul MoldoveiPodiul GeticPodiul DobrogeiDelta DunriiMarea NeagrS identificm mpreun unitile majore de relief !

Se mpart n trei mari grupe: Carpaii Orientali Carpaii Meridionali Carpaii Occidentali Carpaii romneti

Orientalii Cel mai nalt vrf:vf. Pietrosul 2.303m

Carpaii MeridionaliCele mai nalte vrfuri: vf.Moldoveanu-2.544m vf.Negoiu -2535m , vf.Omu-2.505m , vf. Retezat-2.482m

Bucegi Acele morarului

Postavarul santinela Vaii Verzi creasta vulturilorcheile Rasnoavei

Babele rezervatia natural Sfinxul pestera-ch.ursului

Cascade : BALEA Valcelul inspumat

M.Gilaului cheile Turzii V.Racataului cu V.SomesuluiCarpaii OccidentaliCel mai nalte vrfuri: vf. Vldeasa-1836mvf.Bihor -1849m

Popa tiganilor intrare in pestera

Peteri

Doamne, ajuta ma sa spun adevarul in fata celor puternici si sa nu mint doar pentru a castiga aplauzele celor slabi.

Daca imi dai noroc, nu mi lua fericirea. Daca imi dai putere, nu mi lua ratiunea.

Daca imi dai succes, nu ma lipsi de umilinta. Daca imi dai umilinta, nu mi lua demnitatea.

Ajuta ma ca intotdeauna sa vad si reversul medaliei. Nu ma lasa sa i invinovatesc pe ceilalti pentru ca nu gandesc ca mine.

Invata ma sa iubesc oamenii ca pe mine insumi si sa ma judec ca pe restul.

Nu ma lasa sa alunec in orgoliu;nici in disperare si esec.

Cel mai bine aminteste mi ca esecul este experienta care preceda triumful. Invata ma sa merg inainte in ciuda suferintei

Invata ma sanu mi pierdincrederea in ciuda deceptiilor.

Invata ma ca a ierta este cel mai important lucru pentru cel puternic si ca razbunarea este semnalul primitiv al celui slab.

Daca imi iei norocul, lasa mi speranta. Daca imi iei succesul, lasa mi puterea de a trece peste esec.

Daca eu as gresi cuiva, da mi curaj sa mi cer iertare.

Daca cineva mi ar gresi mie, da mi curaj sa l iert.

Doamne, daca eu uit de Tine, Tu sa nu uiti de mine!Amin!

BOGII: pduri; puni; ape; ape minerale; ape termale; piatr de construcie; minereuri ( roci din care se extrag metale); sare; crbuni ( n depresiuni).

Strbtui de ape:- Dunre, - Jiu, - Olt, - Bistria, Mure, Timi, Cerna, Bistra, Barcu,- Criul Alb, Negru, Repede etc.)

La poalele munilor cresc pduri de stejar (cu fructul numit ghind), pduri de fag (cu fructul numit jir). ntlnim arbori ca: alunulul i carpenulDintre plantele mici amintim: ghiocelul, vioreaua, toporaul, ferigile, ciupercile.

La nlimi mai mari ntlnim pduri de:brad pinmolid care au frunze sub form de ace i florile sub form de conuri dar i arbuti ca zmeurul i afinul.

Pe crestele cele mai nalte, plantele sunt foarte rare.Aici cresc: floarea de col brndua bujorul de munte care sunt ocrotite de lege.

Muntele este o surs de bogii naturale:pdurile, apele curgtoare, animalele. Lemnul pdurilor este folosit pentru ncalzit sau ca material de construcii.La munte aproape toate casele sunt fcute din lemn. Oamenii se ocup cu prelucrarea lui. Din lemn se fac: mobil, instrumente muzicale, hrtie, diferite obiecte utile.

n apele curgtoare repezi i cristaline triesc peti vioi (pstrvi). Apele de munte sunt folosite pentru a produce curentul electric.n muni sunt i izvoare de ape minerale.

Munii au i alte bogii cum ar fi: aurulargintulfierulcrbuniinisipulpiatra de construcii, etc.

Muntele este un loc care ne ofer aer curat.Plantele verzi, n timpul prelucrrii hranei, elimin oxigenul folosit de oameni, animale i plante in respiraie. Pdurile se numesc plmnii pmntului sauaurul verde.

Iarna oamenii se duc la munte pe prtiile de schi sau sniu pentru a practica sporturile de iarn. Vara facem drumeii i admirm frumuseile naturii.

Dac te duci la munte s ai echipament adecvat. Nu te duce singur ci nsoit de cel puin dou persoane, dintre care una s cunoasc bine traseul.Respect traseul marcat de cei care se ocup de turism!Urc ncet, nu alerga, deoarece, dac te grbeti, oboseti repede.Nu lsa resturi mprtiate n locul unde ai fcut popasNatura trebuie protejat!

Vedeam Ceahlul la Apus Departe-n zri albastre dus Un uria cu fruntea-n soare De paz rii noastre pus

George Cobuc

***********