Si “Criza” naşte miracole, pe o coală...

16
Premierul Isărescu va decide asupra propunerii de a candida la Preşedinţie după 1 august, in funcţie de alianţa care se va forma pentru susţinerea continuării programului de integrare a României în UE w [ http://www. dntcj. ro/adevarul ) ANUL X NR. 2951 ISSN 1220-3203 SIMBĂTĂ-DUMINICĂ, 22-23 IULIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI Coada preşedintelui liiieral VALER CHIOREANU L ucrurile s-au petrecut ca într-o comedie de proastă calitate. împins > înainte de dorinţa oarbă de a deveni preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul de a hotărî de unul singur ce e bine şi ce e râu pentru partid. Aşa a ajuns la concluzia că partidul său trebuie să se desprindă de aliatul din Convenţia Democrată şi să participe singur la alegerile locale. E greu de spus dacă, rămînînd împreună cu PNŢCD, alianţa celor două partide ar fi obţinut mai multe voturi. Ceea ce este sigur însă eâte faptul că liberalii şi-au cîştigat astfeî o independenţă în mişcări cu care ţărăniştii n-ar fi fost de acord niciodată. Problema este că demonul care nu-i dă pace lui Stoica l-a determinat, parcă şoptindu-i seară de seară ce pas trebuie să facă a doua zi, să încerce despărţirea definitivă de vechiul aliat şi să caute un altul, mai bine situat în sondaje de opinie. Astfel că, , la-un moment dat, divorţul dintre PNŢCD şi PNL părea definitiv. Ceea ce l-a silit pe un vicepreşedinte ţărănist, nededat la fineţuri diplomaticeşti, să afirme că, peste cîtva timp, liberalii se' vor întoarce “cu coada între picioare în CDR”, iar pe un coleg al său, la fel de priceput în ale politicii, să declare hotărît că, aliniindu-se cu socialiştii (ApR), liberalii trebuie să-şi retragă reprezentanţii din administraţia centrală şi locală, inclusiv din Guvern. Mai mult, umilit de refuzul cu care Valeriu Stoica întîmpina orice încercare de discuţie - făcută de PNŢCD, Ion Diaconescu şi-a ieşit din pepeni şi a rostit cuvinte aspre la adresa vechilor colegi. Bătrînul preşedinte a afirmat răspicat că partidul pe care îl conduce nu mai poate merge pe liste comune cu liberalii, calificînd încercările lui Stoica de a încheia o alianţă cu ApR drept “o atitudine ce se înscrie în seria marilor trădări liberale inaugurate de Tătărăscu (care s-a aliat cu partidul comunist) şi continuate de Radu Câmpeanu. Liderul ţărănist a umplut paharul cu otravă, concluzionînd câ “PNL nu mai este demn de numele Brătienilor”. Trebuie să ne închipuim că ultima afirmaţie l-a deranjat cumplit pe Valeriu Stoica, el văzîndu-se cel mai în măsură să preia tradiţia Brătienilor şi s-o ducă mai departe, făcînd din PNL cel mai important partid politic din România; Este adevărat că omul merita să încaseze . ceva de genul acesta. Nu mai departe decît cu trei zile înainte,, el făcuse publică o scrisoare către liberali, în care caracteriza astfel relaţiile dintre cele două partide: “PNL, partid aflat azi pe o traiectorie în - plină expansiune, nu-şi poate permite să preia povara revigorării unui partener aflat în cădere liberă, cu atît mai mult cu cît partenerului nu-i pasă nici de situaţia în care se află, nici de soluţiile şi sprijinul oferite de noi. PNŢCD este un partid bolnav: îi lipsesc azi viziunea, vigoarea, resursele umane şi voinţa politică de a se reforma pe sine şi cu atît mai puţin de a imagina, construi şi conduce o alianţă politi’că majoră. A recunoaşte acest lucru şi a 1 accepta noua realitate politică este condiţia minimală continuare în pagina a 16-a în opinia ApR serii© Vicepreşedintele ApR Gheorghe Tincâ a declarat, vineri, , că este “dezamăgit” de afirmaţiile pe care le-au făcut liderii PNL după runda de negocieri de joi şi Tespinge cu “fermitate” încercările repetate ale PNL de a obţine credit politic nemeritat de pe urma discuţiilor avute cu ApR. Ţinea i-a acuzat pe liderii PNL de “neloialitate” faţă de înţelegerile pe , care le-au avut echipele de negociatori în timpul discuţiilor, una dintre ele fiind aceea de a nu se mai face referiri şi nominalizări pentru tandemul preşedinte-premier. Tinca s-a mai arătat nemulţumit şi de faptul că delegaţia PNL a furnizat presei lista celor zece teme care stau la baza colaborării între cele două partide, fără să se amintească obiecţiile şi propunerile ApR. El a spus că lista respectivă era doar un instrument de lucru, nu era finalizată, dar, chiar şi în aceste condiţii, era de neacceptat pentru ApR, deoarece nu cuprindea teme ca integrarea în NATO, redresarea agriculturii, reducerea fiscalităţii, protecţie socială, crearea de locuri de muncă şi sprijinire IMM, sin respectă B i@ ie G in rilo r întărirea sistemului de apărare şi ordine publică, şi politică externă. Tinca a adăugat câ o atitudine corectă i-ar fi făcut pe reprezentanţii PNL’ să dezvăluie şi faptul că s-a căzut de acord ca în textul viitoarei platforme de colaborare să se reflecte şi delimitarea PNL de actuala guvernare. ^ - Gheorghe Tinca, care a susţinut de la bun început apropierea celor două partide, a precizat că doreşte ca pe viitor discuţiile şi noua construcţie continuare în pagina a 6 -a O parte din conducerea PNL s-a întîlnit cu lideri ai PNTGD Si UFD Liderii PNŢCD Ioan Mureşan şi Remus Opriş, împreună cu liderul UFD Varujan Vosganian şi cu reprezentanţi ai formaţiunilor civice din CDR, s-au .întîlnit, vineri dimineaţa, cu unii dintre membrii conducerii PNL nemulţumiţi de negocierile liberalilor cu ApR, au declarat surse participante la discuţii. Aceasta a fost prima discuţie între membrii din conducerea PNL care se distanţează de negocierile cu ApR şi foştii parteneri din CDR, scopul fiind constituirea alianţei de centru-dreapta şi susţinerea candidaturii lui Mugur Isărescu la Preşedinţie. Conform surselor citate, liberalii au susţinut ca Theodor Stolojan să fie inclus, alături de Mugur Isărescu, în tandemul pentru alegerile viitoare, acest punct rămînînd în dezbatere. Ţărăniştii nu agreează includerea lui Theodor Stolojan în tandem cu Mugur Isărescu, deoarece, în opinia lor, alianţa de centru-dreapta trebuie să susţină doar candidatul la Preşedinţie. Următoarea întîlnire în aceeaşi formulă urmează să aibă loc duminică, după ce liderii PNŢCD şi UFD se întîlnesc, vineri după amiază, cu premierul Isărescu şî după discuţiile oficiale PNŢCD - PNL, programate vineri seara. Salariaţii au cumpărat Fimaro FPS Cluj a scos ieri, pentru â cincea oară, la vînzare acţiunile deţinute Ia SC Fimaro SA. La licitaţie s-au prezentat doi ofertanţi, o persoană fizică şi Asociaţia Salariaţilor de Ia Fimaro. Acţiunile au fost adjudecate de salariaţii întreprinderii, la preţul de 12.500 lei/acţiune, în condiţiile în care preţul de ofertă a fost de 25.000 lei pentru un titlu. Valoarea totală a pachetului a fost stabilită la 4,8 miliarde lei. Fimaro are ca principal obiect de activitate construcţia de maşini pentru industria textilă. Capitalul social al firmei este de 13,7 miliarde lei, din care FPS deţine 69,97 la sută. Directorul FPS Cluj, Ioan Sucală, a afirmat câ semnarea contractului se va face în termen de 10 zile. A.R.B. Relaţii încordate între Gh. Funar şi consilierii locali “ Criza” naşte miracole, pe o coală A4! 'âăâM&i Seriozitatea nu este o calitate a grupului de redresare a FC “U”. Ieri, la sediul Prefecturii ar fi trebuit să aibă loc Adunarea Generală a membrilor asociaţi cu Comitetul de criză propus în data de 19.07.2.000 la ultima întrunire a Adunării Generale a FC “U”. Pe ordinea de zi figura raportul Comitetului de criză, alegerea unui Consiliu Director şi, implicit, preşedintele acestuia şi alegerea de către C.D. a preşedintelui executiv. La ora 12,00, şase ziarişti străbăteau culoarele Prefecturii alături de Gheorghe Popan (Primăria Cluj), membru al Comitetului de criză. Ulterior a apămt şi Iosif Cavai care s-a alăturat iui Popa, Bungărdeanu şi Marius Bretan, ultimii doi intraţi în cabinetul prefectului Cerghizan după o întîlnire amicală cu Ioan Rus, preşedintele Consiliului Judeţean. Discuţiile au durat aproximativ trei ore (!) concluziile fiind prezentate într-un comunicat de presă. Viceprimarul Mircea Gavrilă a părăsit primul biroul prefectului acesta declarîndu-ne câ pentru funcţia de preşedinte executiv sînt două propuneri- nu a dorit să le nominalizeze, şi că pînă luni lumea va afla cine este candidatul cu cele mai mari şanse. “Urmează să purtăm discuţii individuale. Nu are rost să divulg numele! Vă UNIVERSITATEA "BOGDAN-VODA" ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE pentru anul universitar 2000-2001 Facultatea Sesiune IULIE Număr locuri specializarea înscrieri Data afişării rezultatului ZI FF MANAGEMENT Cluj-Napoca . a) 10 - 17 VII ' b) 21-27 VII 19 vn 29 vn » 200 100 FINANTE-BÂNCI-BURSE Cluj-Napoca a) 10- 17 VII b) 21 - 27 VII 19 vn . ?9 vn 100 - 50 INFORMATICA ECONOMICĂ • Cluj-Napoca a) 10- 17 VII b) 21-27 VH ,i9vn 29 vn 50* 50* STIINJE POLITICE Cluj-Napoca a) 10- 17 VII b) 21-27 VII 19 vn 29 vn 100 50 DREPT Baia Mare DREPT Cluj-Napoca a) IO- 17 VII b) 21 - 27 VII a) 10- 17 VII b) 21-27 VII 19 vn " 29 vn 19 vn 29 vn 200 50* 100 50* MANAGEMENT Baia Mare a) 10- 17 VII b) 21 - 27 Vn 19 vn .29 vn 150 75 EDUCATO FIZICĂ $1 MANAGEMENT' IN SPORT Baia Mare educaţie FIZICA ŞI MANAGEMENT IN SPORT Cluj a) 10- 15 VH b) 25-31 VU a) 10- 15 Vn 2 5 - 31 VTI 17 - 18 vn - 2 -3vnu 17 - 18 vn 2 - 3 vin ÎOO 50* ta x a de Înscriere la adm itere este de 150.000 lei. ta x a d e ş c o la riz a re este de 410 $ l a înv i DE ZI ŞI 360S LA INV. F.F., PENTRU CLUJ NAPOCA. PENTRU BAIA MARE 420$ LA ZI SI 375$ LA F F i EXCLUSA’ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI MANAGEMENT ÎN SPORT UNDE TAXA ESTE DE 450$. ’ ■. i DE ADMITERE: PENTRU FACULTÂŢILE DE: MANAGEMENT. FINANTE-BÂNCI-BURSE- DREPT 30^- I^DIADE bT g M .A ^ ^ AX SI>° RT: -DEPRINDERI MOTRICE: 35% - MĂIESTRIE SPORTIVĂ; j SEDIILE UNIVERSITĂŢII: ' -BAIAM ARE: slr. Universităţii nr. Z ^ ţy ^ L SJiJO.ifecLUI-NAPOCA: str. Moţilor nr. 119; 064431.628; 191.830. ( CENTRALA UNţ'7 | ~ rog să mă înţelegeţi”, a conchis M. Gavrilă. Interesant este câ Eugen Bungărdeanu, viitorul preşedinte al Consiliului Director, neales încă, dar sigur în proporţie de 100 la sută, opinează câ abia miercuri se va întruni Adunarea Generală a membrilor asociaţi. La rîndu-i nu a dorit să confirme sau infirme numele vehiculate de ziariştii prezenţi. Totuşi, în capul listei figurează Sorin Bagiu. Ar fi dacă vreţi o reîntoarcere - parţială a “vapoarelor de mare tonaj în port”. Pe finalul şedinţei şi-a făcut apariţia şi Ioan Ovidiu Sabău. El a fost invitat de Eugen Bungărdeanu în biroul prefectului Cerghizan. Joi, Neluţu Sabău, a condus primul antrenament al echipei şi conform programului ar fi trebuit - să-l conducă şi pe cel de la ora 16,00. Nu a fost - Codiri SAMOILA continuare în pagina a 9-a Semnături pentru candidatura iui ion lliescu la Preşedinţie 1 1 Preşedintele fondator al Partidului Umanist din România (PUR), Dan Voiculescu, a anunţat, vineri, |a consfătuirea extraordinară a PUR, declanşarea acţiunii de stringere a semnăturilor pentru candidatura liderului PDSR, Ion lliescu, la Preşedinţia României. Potrivit comunicatului, Dan Voiculescu a prezentat liderilor filialelor judeţene, consilierilor, primarilor şi viceprimarilor PUR, participanţi la consfătuire, principalele direcţii ale partidului pentru perioada 2000-2004 şi Programul de urgenţă - 2000, “prin aplicarea căruia se vizează participarea cu un procent semnificativ la cîştigarea alegerilor în cadrul Polului Democrat Social din România”, format din PDSR şi PUR. Pentm susţinerea unei candidaturi la Preşedinţie este nevoie de 300.000 de semnături, confomi modificărilor operate, prin ordonanţă de urgenţă. Legii pentm alegerea preşedintelui României.

Transcript of Si “Criza” naşte miracole, pe o coală...

Page 1: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Premierul Isărescu va decide asupra propunerii de a candida la Preşedinţie după 1 august, in funcţie de alianţa care se va forma pentru susţinerea continuării programului de integrare a României în UE

w [ h ttp://www. dntcj. ro/adevarul)ANUL X NR. 2951 ISSN 1220-3203

SIMBĂTĂ-DUMINICĂ, 22-23 IULIE 2000

16 PAGINI 2.000 LEI

CoadapreşedinteluiliiieralVALER CHIOREANU

L ucrurile s-au petrecut ca într-o comedie de proastă calitate. împins

> înainte de dorinţa oarbă de a devenipreşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul de a hotărî de unul singur ce e bine şi ce e râu pentru partid. Aşa a ajuns la concluzia că partidul său trebuie să se desprindă de aliatul din Convenţia Democrată şi să participe singur la alegerile locale. E greu de spus dacă, rămînînd împreună cu PNŢCD, alianţa celor două partide ar fi obţinut mai multe voturi. Ceea ce este sigur însă eâte faptul că liberalii şi-au cîştigat astfeî o independenţă în mişcări cu care ţărăniştii n-ar fi fost de acord niciodată. Problema este că demonul care nu-i dă pace lui Stoica l-a determinat, parcă şoptindu-i seară de seară ce pas trebuie să facă a doua zi, să încerce despărţirea definitivă de vechiul aliat şi să caute un altul, mai bine situat în sondaje de opinie. Astfel că, , la-un moment dat, divorţul dintre PNŢCD şi PNL părea definitiv. Ceea ce l-a silit pe un vicepreşedinte ţărănist, nededat la fineţuri diplomaticeşti, să afirme că, peste cîtva timp, liberalii se' vor întoarce “cu coada între picioare în CDR”, iar pe un coleg al său, la fel de priceput în ale politicii, să declare hotărît că, aliniindu-se cu socialiştii (ApR), liberalii trebuie să-şi retragă reprezentanţii din administraţia centrală şi locală, inclusiv din Guvern. Mai mult, umilit de refuzul cu care Valeriu Stoica întîmpina orice încercare de discuţie - făcută de P N Ţ C D , Ion Diaconescu şi-a ieşit din pepeni şi a rostit cuvinte aspre la adresa vechilor colegi. Bătrînul preşedinte a afirmat răspicat că partidul pe care îl conduce nu mai poate merge pe liste comune cu liberalii, calificînd încercările lui Stoica de a încheia o alianţă cu ApR drept “o atitudine ce se înscrie în seria marilor trădări liberale inaugurate de Tătărăscu (care s-a aliat cu partidul com unist) şi continuate de Radu Câmpeanu. Liderul ţărănist a umplut paharul cu otravă, concluzionînd câ “PNL nu mai este demn de numele Brătienilor”. T rebuie să ne închipuim că ultima afirmaţie l-a deranjat cumplit pe Valeriu Stoica, el văzîndu-se cel mai în măsură să preia tradiţia Brătienilor şi s-o ducă mai departe, făcînd din PNL cel mai important partid politic din România;Este adevărat că omul merita să încaseze

. ceva de genul acesta. Nu mai departe decît cu trei zile înainte,, el făcuse publică o scrisoare către liberali, în care caracteriza astfel relaţiile dintre cele două partide: “PNL, partid aflat azi pe o traiectorie în - plină expansiune, nu-şi poate permite să preia povara revigorării unui partener aflat în cădere liberă, cu atît mai mult cu cît partenerului nu-i pasă nici de situaţia în care se află, nici de soluţiile şi sprijinul oferite de noi. PNŢCD este un partid bolnav: îi lipsesc azi viziunea, vigoarea, resursele umane şi voinţa politică de a se reforma pe sine şi cu atît mai puţin de a imagina, construi şi conduce o alianţă po liti’că majoră. A recunoaşte acest lucru şi a 1 accepta noua realitate politică este condiţia minimală

continuare în pagina a 16-a

în opinia ApR

serii©Vicepreşedintele ApR Gheorghe

Tincâ a declarat, vineri, , că este “dezamăgit” de afirmaţiile pe care le-au făcut liderii PNL după runda de negocieri de joi şi Tespinge cu “fermitate” încercările repetate ale PNL de a obţine credit politic nemeritat de pe urma discuţiilor avute cu ApR.

Ţinea i-a acuzat pe liderii PNL de “neloialitate” faţă de înţelegerile pe , care le-au avut echipele de negociatori în timpul discuţiilor, una dintre ele fiind aceea de a nu se mai face referiri şi nom inalizări pentru tandemul

preşedinte-premier. Tinca s-a mai arătat nemulţumit şi de faptul că delegaţia PNL a furnizat presei lista celor zece teme care stau la baza colaborării între cele două partide, fără să se amintească obiecţiile şi propunerile ApR. El a spus că lista respectivă era doar un instrument de lucru, nu era finalizată, dar, chiar şi în aceste condiţii, era de neacceptat pentru ApR, deoarece nu cuprindea teme ca integrarea în NATO, redresarea agriculturii, reducerea fiscalităţii, protecţie socială, crearea de locuri de muncă şi sprijinire IMM,

s in respectă B i@ ie G in r ilo r

întărirea sistemului de apărare şi ordine publică, şi politică externă.

Tinca a adăugat câ o atitudine corectă i-ar fi făcut pe reprezentanţii PNL’ să dezvăluie şi faptul că s-a căzut de acord ca în textul viitoarei platforme de colaborare să se reflecte şi delim itarea PNL de actuala guvernare. -

Gheorghe Tinca, care a susţinut de la bun început apropierea celor două partide, a precizat că doreşte ca pe viitor discuţiile şi noua construcţie

continuare în pagina a 6-a

O parte din conducereaPNLs-a întîlnit cu lideri aiPNTGD Si UFD

Liderii PNŢCD Ioan Mureşan şi Remus Opriş, împreună cu liderul UFD Varujan Vosganian şi cu reprezentanţi ai formaţiunilor civice din CDR, s-au .întîlnit, vineri dimineaţa, cu unii dintre membrii conducerii PNL nemulţumiţi de negocierile liberalilor cu ApR, au declarat surse participante la discuţii.

Aceasta a fost prima discuţie între membrii din conducerea PNL care se distanţează de negocierile cu ApR şi foştii parteneri din CDR, scopul fiind constituirea alianţei de centru-dreapta şi susţinerea candidaturii lui Mugur Isărescu la Preşedinţie.

Conform surselor citate, liberalii au susţinut ca Theodor Stolojan să fie inclus, alături de Mugur Isărescu, în tandemul pentru alegerile viitoare, acest punct rămînînd în dezbatere. Ţărăniştii nu agreează includerea lui Theodor Stolojan în tandem cu Mugur Isărescu, deoarece, în opinia lor, alianţa de centru-dreapta trebuie să susţină doar candidatul la Preşedinţie.

Următoarea întîlnire în aceeaşi formulă urmează să aibă loc duminică, după ce liderii PNŢCD şi UFD se întîlnesc, vineri după amiază, cu premierul Isărescu ş î după discuţiile oficiale PNŢCD - PNL, programate vineri seara.

Salariaţiiau

cumpăratFimaro

FPS Cluj a scos ieri, pentru â cincea oară, la vînzare acţiunile deţinute Ia SC Fimaro SA. La licitaţie s-au prezentat doi ofertanţi, o persoană fizică şi Asociaţia Salariaţilor de Ia Fimaro. Acţiunile au fost ad judecate de salariaţii întreprinderii, la preţul de 12.500 le i/acţiune, în condiţiile în care preţul de ofertă a fost de 25.000 lei pentru un titlu. Valoarea totală a pachetului a fost stabilită la 4,8 miliarde lei.

Fimaro are ca principal obiect de activ itate construcţia de maşini pentru industria textilă. Capitalul social al firmei este de 13,7 miliarde lei, din care FPS deţine 69,97 la sută.

Directorul FPS Cluj, Ioan Sucală, a afirm at câ semnarea contractului se va face în termen de 10 zile.

A.R.B.

Relaţii încordate

între Gh. Funar

şi consilierii locali

“Criza” naşte miracole, pe o coală A4!'âăâM&i

Seriozitatea nu este o calitate a grupului de redresare a FC “U”. Ieri, la sediul Prefecturii ar fi trebuit să aibă loc Adunarea Generală a membrilor asociaţi cu Comitetul de criză propus în data de 19.07.2.000 la ultima întrunire a Adunării Generale a FC “U”. Pe ordinea de zi figura raportul Comitetului de criză, alegerea unui Consiliu Director şi, implicit, preşedintele acestuia şi alegerea de către C.D. a preşedintelui executiv. La ora 12,00, şase ziarişti străbăteau culoarele Prefecturii alături de Gheorghe Popan (Primăria Cluj), membru al Comitetului de criză. Ulterior a apămt şi Iosif Cavai care s-a alăturat

iui Popa, Bungărdeanu şi M arius Bretan, u ltim ii doi intraţi în cabinetul prefectului Cerghizan după o întîlnire amicală cu Ioan Rus, preşedintele Consiliului Judeţean. D iscuţiile au durat aproxim ativ trei ore (!) concluziile fiind prezentate într-un com unicat de presă. Viceprimarul Mircea Gavrilă a părăsit primul biroul prefectului acesta declarîndu-ne câ pentru funcţia de preşedinte executiv sînt două propuneri- nu a dorit să le nominalizeze, şi că pînă luni lumea va afla cine este candidatul cu cele mai mari şanse. “Urmează să purtăm discuţii individuale. Nu are rost să divulg numele! Vă

UNIVERSITATEA "BOGDAN-VODA" ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE pentru anul universitar 2 0 0 0 -2001

Facultatea Sesiune IU LIE N u m ărlocuri

specializarea în sc rie ri D ata afişării rezultatu lu i ZI F F

M ANAGEM ENT Cluj-N apoca . a) 10 - 17 VII ' b) 2 1 - 2 7 VII

19 vn29 vn » 200 100

FINANTE-BÂNCI-BURSE C luj-Napoca a) 10- 17 VIIb) 21 - 27 VII

19 vn . ?9 vn 100 - 50

INFORM ATICA ECO N O M ICĂ • Cluj-Napoca

a) 10- 17 VIIb) 2 1 - 2 7 VH

,i9vn 29 vn 50* 50*

S T IIN JE POLITICE C luj-Napoca a) 10 - 17 VIIb) 2 1 -2 7 VII

19 vn 29 vn 100 50

D R E PT Baia M are

D R EPT Cluj-Napoca

a) IO- 17 VIIb) 21 - 27 VIIa) 10- 17 VIIb) 2 1 - 2 7 VII

19 vn " 29 vn 19 vn 29 vn

200

50*

100

50*

M ANAGEM ENT Baia M are a) 10- 17 VIIb) 21 - 27 V n

19 vn .29 vn 150 75

E D U C A T O FIZIC Ă $1 M A N A G EM EN T' IN SPORT Baia M are e d u c a ţ i e F IZIC A ŞI M AN A GEM ENT IN SPORT Cluj

a) 10- 15 VHb) 2 5 -3 1 V U a) 10- 15 V n

2 5 - 31 VTI

17 - 18 vn - 2 - 3 v n u

17 - 18 vn 2 - 3 vin

ÎOO

50*

t a x a d e Î n s c r i e r e l a a d m i t e r e e s t e d e 150.000 l e i . t a x a d e ş c o l a r i z a r e e s t e d e 4 1 0$ l a î n v iDE ZI ŞI 360S LA INV. F.F., PENTRU CLUJ NAPOCA. PENTRU BAIA MARE 420$ LA ZI SI 375$ LA F F iEXCLUSA’ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI MANAGEMENT ÎN SPORT UNDE TAXA ESTE DE 450$. ’ ■ . i

DE ADMITERE: PENTRU FACULTÂŢILE DE: MANAGEMENT. FINANTE-BÂNCI-BURSE- DREPT

3 0 ^ - I^D IA D E bT g M .A ^ ^ AX SI>° RT: -DEPRINDERI MOTRICE: 35% - MĂIESTRIE SPORTIVĂ; jSEDIILE UNIVERSITĂŢII: '

-B A IA M ARE: slr. Universităţii nr. Z ^ ţ y ^ L SJiJO.ifecLUI-NAPOCA: str. M oţilor nr. 119; 0 6 4 4 31 .628 ; 191.830.

( C E N T R A L A U N ţ '7 | ~

rog să mă înţelegeţi”, a conchis M. Gavrilă. Interesant este câ Eugen Bungărdeanu, viitorul preşedinte al Consiliului Director, neales încă, dar sigur în proporţie de 100 la sută, opinează câ abia miercuri se va întruni Adunarea Generală a membrilor asociaţi. La rîndu-i nu a dorit să co n firm e sau in f irm e n u m e le veh icu la te de ziariştii prezenţi. Totuşi, în capul listei figurează Sorin Bagiu. Ar fi dacă vreţi o reîntoarcere - parţială a “vapoarelor de mare tonaj în port”.

Pe finalul şedinţei şi-a făcut apariţia şi Ioan Ovidiu Sabău. El a fost invitat de Eugen Bungărdeanu în biroul prefectului Cerghizan. Joi, Neluţu Sabău, a condus primul antrenament al echipei şi conform programului ar fi trebuit

- să-l conducă şi pe cel de la ora 16,00. Nu a fost -

Codiri S A M O ILAcontinuare în pagina a 9-a

Semnături pentru candidatura iui ion

lliescu la Preşedinţie1 1

Preşedintele fondator al Partidului Umanist din România (PUR), Dan Voiculescu, a anunţat, vineri, |a consfătuirea extraordinară a PUR, declanşarea acţiunii de stringere a semnăturilor pentru candidatura liderului PDSR, Ion lliescu, la Preşedinţia României.

Potrivit com unicatului, Dan Voiculescu a prezentat liderilor filialelor judeţene, consilierilor, primarilor şi viceprimarilor PUR, participanţi la consfătuire, principalele direcţii ale partidului pentru perioada 2000-2004 şi Programul de urgenţă - 2000, “prin aplicarea căruia se vizează participarea cu un procent sem nificativ la cîştigarea alegerilor în cadrul Polului Democrat Social din România” , format din PDSR şi PUR.

Pentm susţinerea unei candidaturi la Preşedinţie este nevoie de 300.000 de semnături, confomi modificărilor operate, prin ordonanţă de urgenţă. Legii pentm alegerea preşedintelui României.

Page 2: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

I t ^ ijk M â rttu risesc u n botez spr f i r ^ ^ i e r t â r e â ^ p f t b a t e lO T ! ^ A

P a,en^ a r u ,° rto d ° )C- Sf- Mironosiţă ţi întocmai cu Apostolii Maria agdalena; Cuv. Marcela; C alendaru lgreco-cato lic : S. Maria Magdalena

purtătoare de mir.

■ W- - --------- - ------ m i t m M m m i• Mîine: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţit Mc. Focă; St. Mc. Trofim şi Teof'l C alendarul g reco o to lic : S. Focas, pr. m. (aducerea moaştelor sale la Const" în 400); S. Ezechiel, pf. (t sec. Vl îCr); Şs. Trofim, Teofil şi însoţitorii lor mm

cŢţ, M ărtu risesc : un botez spre ?!J*M w 8^ertarea păcâtelorţatii

îmbă 11 un mimcă, 22 - 23 iulie 200

PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN; 19-64-16

PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMARIA DEJ: 21-17-90 •PRIMARIA TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIM ARIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:955 şi 43-27-27

•POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21

POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 POLITIA GHERLA: 24-14-14 '

• POMPIERII: 981• PROTECŢIA C IVILĂ: 982• GARDA FLNANCLARÂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, inL 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91

• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41-51-71

R.A. APĂ CANAL: 19-63-02S C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22

• SC PRIVAL: I7-43-S6• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE:,- INTERVENŢII GAZE928;433424

•JANDARMI: 956 GARA Cluj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR:- internaţional 13-10-09;- intern - 43-20-01;

Turda - 31-17-62:D ej-21-20-22

• ALIANŢA ANT1SUIC1D: 19-16-47

TAROM: 26.04.1999-28.10.2000luni

07,30 08,30 09,15 10,4516,45 1735 19,45 20,4518,00 19,00 - ■

m arţi07,00 08,00 0 8 3 09,0015,25 . 16.15 19,45 20,45 .

—- m iercuri07,30 08,30 09,15 10,1518,00 19,00 12,00 12,4518,55 19,45 19,45 20,45

Joi . . -07 JO 08,30 0830 09,0015,25 16,15 17,00 18,4019,00 20,00 19,15 ' 20,1520,45 21,45 - ■

vineri09,15 10,15 07,45 08,4520,45 21,45 14,00 14,4520.55 21.45 19,15 • 20,15

sîmbătă[ 19.30 20,30 11.00 . 12,00 1

dum inică ’- 1430 15.05- 20.15 21,15

Preţ bilet: 955.000 lei, respectiv 960.000 Iei Luai: Goj*>BoIogn* 10.30-12.05

BolojM-Xnuj 1235-16,40 mierrnri; Guj^Bolojni 1030-1105

Bolojna-)Guj (235-16,40 tineri: Guj-JBologn* 10.30-12,05

Bolo*na*>Cli!j 1155-16.40 Preţ bilet C luj * Bologna - Cluj: 235S

TELEFON: 13-01-16.

„ CURSE INTERNATIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plccarcdin Cluj- Napoca în zilele dc luni, marţi, joi şi vineri la ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11.00.

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în zilele dc joi ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta în zilele dc vineri ora 16,00.IN FO R M A Ţ II:

A utogara 1: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

' F I L . I V I EI_________ 41 - î l IUUE

Republica • O bătaie pe cinste, SUA - premieră (13,30; 16; 18,30; 21);

I vineri, sîmbătă , duminică - spectacole ■* de noapte cu tarif redus de la ora 23,30

* Victoria - Plaja, SUA ( 12; 14,30; 17; 19,30 * Arta-Eurimages- Hlgh Fldellty, SUA, premieră ( 12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit- Anastasia, SUA ( 13); Duminică, pierzi sau ctştlgl, SUA ( 15: 18) * Mărăşti - Mortal Kombat 2 - Anihilarea, SUA (15; 17; 19)

TURDA - Fox - Mortal Kombat 2 - Anihilarea, SUA ( 13; 15; 17; 19)

D E J - Arta - Plăcintă americană, SUA ( 15; 17; 19; 21) GHERLA - Pacea - Blade, SUA ( 17; 19; 21) - joi închis

FARMACIAF a rm a c ii d e s e rv ic iu : simbâtâ,

22 lulio: Farmacia nr. 4 ’Hedera'. str. Gh. Dgia nr. 32, telefon 13-00-77, orar 8-22. Farmada nr. 1. P-ţa Unirii nr. 31, telefon 19-46-06. orar 8-22, Farmada nr. 8, str. Horea nr. 83/87, telefon 13- 04-13. orar 8-14, Farmacia nr. 115. str. N. Pascaly nr. 7. telefon 14-58-98, orar 8-14. Farmacia nr. 116 str. Bucegi nr. 5, telefon 16-18-21. orar 8-14, Farmada nr. 68. str. T. Vuia nr. 26. telefon 41-50- 71. orar 9-14. PF nr. 3. P-ţa Gării nr. 3. telefon 13-04-26. orar 8-14. Farmada Ttorafarm". Complex Flora, telefon 16- 18-88. orar 8-14, Farmada "Zea", P-ţa Uruni nr. 27. telefon 19-75-96. orar 9- 15. Farmada "Certa', str. Qâbucet nr. 5. Mânâştur, telefon 16-47-37, orar 8- 14, Farmacia "Terrafarm", B-dul 21 Decembrie nr. 4, orar 9-14, Farmada "Alma", P-ţa M. Viteazul nr. 26, telefon 13-02-68. orar 8-14, Farmacia "Remediun?, B-dul 21 Decembrie nr. 150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmada "Elixir", str. Fabridi nr. 44, telefon 41-41-29, orar 8-20, Farmada

"Elixir-Plus", str. Dorobanţilor nr. 21, telefon 194)8-38, orar 8-20, Farmada "Europharm Union", str. Bucegi nr. 13- 15. orar 8-21;

Duminică, 23 iulie: Farmada nr. 4 "Hedera", str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 8-22, Farmacia nr. 1, P-|a Unirii nr. 31, telefon 19-46-06, orar 8-22, Farmada "Remedium", B-dul 21 Decembrie nr. 150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia "Elixir", str. Fabridi nr. 5, telefon 41-41-29, orar 8-20, Farmada "Europharm Union", str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-14.

Farm acii cu se rv ic iu p erm anent: Farmada "Corafarm", str. 1. Meşter nr.4, telefon 42-65-40; str. Napoca nr. 25, telefon 19-20-74, Farmada "Cynara", Calea Floreşti nr. 75, telefon 42-62-72, orar non-stop.

F arm ac ii c u s e rv ic iu p re lu n g it: Farmada "Interpharm", str. Primăverii nr.5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "Clematisfarm", P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

' Garda d e noapte: Farmacia nr. 4 "Hedera", str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77,’orar 20-8.

Sîmbătă, 22 Iulie v gal 7,00 Ploaia de stele (r);

«o<uuuA 8,30 101 dalm aţieniamuzanţi (d .a .); 8,55 Woody, ciocânitoarea buclucaşă (d.a.); 9,45 Zorro.(s); 10,35 Art-Mania; 11,30 Aventura lui Darwin (f. SUA 1972);13.00 Arca Marinei; 15,55 Mare schimbătoare (s); 16,4Ş Auto-Club;17.15 Dinastia Strauss (s); 18,10 Teleenciclopedia; 19,10 Hotel Payne (s); 19,35 Carol şi compania (s);20.00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport;20.30 Callatis 2000; 22,30 Niciodată nu e prea tîrziu (s); 23,30 Săptămîna sportivă; 23,45 Cînd faci valuri (co.SUA 1996).

Duminică, 23 iulie 7,00 Ceasul deşteptător; 8,00

Universul credinţei; 9,00 Regele Leu, Timon şi Pumbaa; 9,25 Kiki Riki Miki; 10,35 Woody, ciocânitoarea buclucaşă (d.a.); 11,00 Viaţa satului;12.30 Tezaur folcloric; 13,20 De luni. pînă duminică; 14,00 Naţional _TV Bingo Liberty; 17,00 Ai vrea tu! (s); -17.30 Spectacolul lumii văzut de loan Grigorescu; 18,00 Trupa de şoc; 19,10 Justiţie militară (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Duminica sportivă; 20,40 Sister Act 2 (co. SUA 1992); 22,30 Callatis 2000; 0,35 Jazz. „

Sîm bătă, 22 iulie 7,00 Domnişoara Andrea

(s/r); 7,50 Femeia misterioasă (s/r);9.30 Osia lumii; 10,00 Lumea de mîine (mag.); 11,30 Care pe care;13.15 National Geographic; 14,15 înger bublucaşi (s); 14,45 Ştiri; 14,50 Atlas; 15,20 Top TVR 2; 16,15 D’ale Iu’ Mitică; 16,45 Domnişoara Andrea (s); 17,35 Femeia misterioasă (s);18.30 Telejurnal TVR 2; 18,45 Lumini şi umbre (s); 19,40 Ghidul călătorului independent (do); 20,25 Un secol de cinema; 21,15 Roadele iubirii (f.rom antic Franţa 1997, p.lll); 22,00 Star Trek - Voyager (s); 22,50 Adevărate poveşti hollywoodiene (p.lV); 23,20 Ştiri; 23,25 Integrale: De La Soul; 0,10 TVM Mesager.

Duminică, 23 iulie 7,00 Domnişoara Andrea (s/r);

7,50 Femeia misterioasă (s/r); 9,30 Orizont spiritual (do); 10,00 Ferma (rep .); 1.1,00 Un popas pe. sâptămînâ; 11,15 Supravieţuitorii din lumea animalelor (do); 12,10 Arca lui Noe; 12,40 Start Rec; 13,25 Arta apărării; 13,65 Mizerabilii (d.a.); 14,20 îngeri buclucaşi (s); 14,40 Ştiri; 14,50 Documentar; 15,15 Nathalie Sarraute (do ); 16,10 Medalion de interpret: Gheorghe Turda; 16,45 Domnişoara Andrea (s); 17,35 Femeia misterioasă (s);

Dispensaru l s Polic lin ic cu P lată |

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente dc reumatologie, mică chirurgie, ecografte, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Policlinica este deschisă şi sîmbătă între orele 8-13. Adresa: Ştefan L udw ig ' ; Roth nr. 19 (fosta Mâloasa). Tel.: 130330 sau 432.557.

18.30 Ghidul călătorului...; 19,35 Mai au o şansă (dramă SUA 1997); 21,05 Roadele iubirii (f.romantic

■ Franţa 1997), p.lV); 21,55 Ştiri;22.00 Teatru TV: Bărbierul din Sevilla; 23,50 TVM Mesager.

Sîmbătă, 22 iulie - “ " “ F .7,00 Predarea ştafetei(dramă SUA 1991); 8,55 Aerobic show; 9,00 Aventuri în junglă (s);9.30 Fir întins (mag.); "10,00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă; 11, Compania a Vll-a sub clar de lună (co.Fr: 1977); 13,00 în căutarea gloriei (s); 14,00 Totul va fi bine;16.00 A treia planetă de la Soare (s); 16,30'Clariul Popeştilor (div.); -17.00 Fashion Club; 17,30 Graniţele - iubirii (s); 19,00 Observator; 20,00 ER I e Wally Sparks (co.SUA 1997); 21,45 Observator; 22,00 Misiune sub acoperire (s); 23,00 Party time (div.); 0,30 Mercenari de elită (f. SUA '96); 2,00 Capcana (f. SUA '91).

Duminică, 23 iulie8.00 Spiritualitate şi credinţă:

Credinţa şi viaţa; 8,55 Aerobic show;9.00 Spioni juniori (f. SUA 1988); 10,40 RoboCop; 11,10 Buni prieteni;12.00 Aventurile lui Sinbad; 13,00 în căutarea gloriei (s); 14,00 Totul va fi bine; 16,00 Aşa tată, aşa fiu (co.SUA 1987); 17,30 Retrospectivă Vouă; 18,00 Casa de pe plajă (s);19.00 O bservator; 19,50 TeleEurobingo Show; 23,00 Nopţi în Malibu (thriller SUA ’97); 2,30 Aventurile Tui Sindbad (s/r); 3,30 Spioni juniori (f/r); 5,00 Casa de pe plajă (s/r).

Sîm bătă, 22 iulie ■vjitMa 7,00 Program pentru copii; 8,25 Conor viteazul (s); 9,15 Lois şi Clark (s); 10,00 Bucle de aur (f. SUA 1935); 11,40 Alesul inimii (s); 12,00 Gillette - lumea sportului; 12,15 Promotor. Emisiune auto;12.50 Ştirile Pro TV; 14,00 Ştirea zilei (s); 14,30 Cybill (s); 15,00 Benny Hill; 15,30 Hercule (s); 16,30 Profashion (mag.); 17,00 Rocky IV (f. SUA '85); 19,00 Ştirile Pro TV;19.30 Steaua ta norocoasă; 21,30 Mad Max III (f. Australia '85); 23,30 N.Y.P.D. Blue - viaţă de poliţist (s); 0,15 Flacăra pasiunii (f. erotic SUA ’98); 2,00 Zero (r). '

' Duminică, 23 iulie7.00 Şoimii călători; 9,00 Super

Abracadabra; 9,30 Uriaşul Harry (s);11.00 Conflictele omenirii: Vietnam (do); 12,00 Profeţii despre trecut;12.50 Ştirile Pro TV; 13,00 Beverly Hills (s); 14,00 Ştirile zilei (s); 14,30 Cybill (s); 15,00 Hercule (s); 16,00 Super Bingo Pro TV (d); 19,00 Ştirile , Pro TV; 19,30 La bine şi laq rău (co.romantică SU A S ’96); 21,10 Fanaticii (dramă SUA 1988); 23,00 N.Y.P.D. Blkue - Viaţă de poliţist (s); 0,00 ProFm e âici! (d); 0,30 Nebunia simţurilor (f.erotic SUA '97); 2,00 Ştirile zilei (s/r); 2,30 Cybill (s/r). ppjt&şs Sîmbătă, 22 iulie

a y go Program pentru copii; 10,00 Mila Superstar (d.a.);11.00 Sport magazin; 14,00 Impact (r); 14,30 Exploziv; 15,00 viper (s/ r); 15,55 Clip art; 16,00 Salvaţi de clopoţel (s); 17,00 viper (s); 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,35

Impact; 19,00 Cavalerul rătăcitor (s);20.00 Urmărind-o pe Laura (thri!ler( SUA 1993); 21,45 Ştiri pe scurt;22.00 Raven (s); 23,00 Detectivi de elită (s); 0,00 Confesiuni erotice (s.er.); 1,00 Focus - emisiune de

• ştiri (r); 1,30 Impact (r).Duminică, 23 iulie7.00 Program pentru copii; 11,00

Camera ascunsă; 11,30 W ill şi Grace (s); 12,30 Cinemagia; 13,00 Motor (r); 14,00 Duşmanul duşmanului (r); 15,00 Frasier (s);15.30 Poză la minut; 16,00 Creaturi sălbatice (do); 17,00 Obiectiv; 18,00 Focus - emisiune de ştiri ; 18,35 Impact; 19,00 Perechea potrivită;19.30 Intenţii ascunse (thriller SUA 1982); 21,30 21 - popice, cărţi şi . fete frumoase; 21,55 Ştirile pe scurt. Meteo; 22,00 Sarea pămîntului (dramă SUA 1994); 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact (r).

Sîmbătă, 22 iulie ZJfcjbo 8,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 9,00 Ţaraspiriduşilor; 10,00 Motor extrem (r);10.30 Economic ABC; 10,50 Gura lumii (r); 11,00 Ţara de dincolo de Bucureşti (r); 13,00 Studioul Tudor Vornicu; 16,00 Club ABC; 16,30 Lumea misterelor; 17,00 Rendez- vous la Tele 7; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Telejurnal; 19,45 Derrick (s); 21,00 Documentar;21.30 O noapte cu Adrian Păunescu; 1,30 Rendez-vous la Tele 7 (r); 2,30 Telejurnal; 3,00

• Lumea în clipa 2000 (r)Duminică, 23 iulie8.00 Concert; 9,00 Daţi vina pe

Corina (r); 10,00 Domino; 11,00 în justiţie (r); 12,00 Lumea în clipa 2000 (r); 13,00 Ora unu a venit; 15,45 Cinetour; 16,15 Cutia muzicală;’ 17,00 Forţa destinului;18.00 Gala Tele 7; 18,30 Pariu Trio - LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,45 îţi mai aduci aminte, Doamnă?; 20,30 Documentar; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 21,55 Pariu trio - LOTO; 22,00 Cenaclul „Totuşi iubirea”; 1,15 Ora unu a venit (r)

r- Sîmbătă, 22 iulie t ! 10,00 Ştirile de Acasă (r);10.30 Acasă la bunica (r); 10,45 Dragoste şi putere (s/r); 11,15 90- 60-90 Fotomodele (s/r); 12,05 Războiul pasiunilor (s/r); 13,00 la­mă acasă!; 13,30 Doctorul casei;14.00 Verdict: crimă!; 15,00 Milady (s); 16,35 Dragoste şi putere (s);17.00 Căsuţa poveştilor; 17,30 Trei femei (s); 18,30 Acasă la românii din Irlanda; 19,00 Diagnostic: crimă (s); 20,00 Acasă la români; 21,30 Latino senzaţional; 22,00 Camy (cramă SUA 1980).

Duminică, 23 iulie10.00 Acasă la bunica (r); 11,00

Căsuţa poveştilor (r); 11,30 Diagnostic: crimă (s/r)712,30 Acasă

. la români; 14,00 Verdict: crimă!; 14,50 Cinemateca familiei: Bucluc la magazin (co.Anglia 1953); 16,30 la-mă acasă! (r); 17,00 Căsuţa poveştilor(s); 17,30 Trei femei (s);18.30 Micuţele doamne (s); 20,50 Crimă prin telefon (f. SUA 78); 22,10 Umbre în soare (f.SUA 1988, P-l) __________

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea p e n tru sch im b ă r ile in te r v e n ite in

. program ele posturilor de televiziune. .

Sîm bătă,'22 iulie \!?act 5.00-8:00 L u p t a c u S o m n u l

8:00-10:00 S u p e r w e e k e n d

UNIPLUS Radio

(ştiri de week-end, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00-11:00 B ă tă l ia M it u r i lo r (em isiune concurs în direct cu ascultătorii, un jurnal din show-biz, ştiri); 11:00 - 12:00 S t u d io M - realizator Sorin Mocanu; 12:00 - 15:00 W e e k - e n d în d o i: T u ş i N o i - realizator Sorin Mocanu; 15:00- 16:00 F a b r i c a d e H i t u r i - realizator Dominique Iancu; 16:00 - 18:00 S u p e r 5 0- realizator Tony Tesiu. 18:30-19:00 C o n ta c t F i lm - realizator Liana Stanciu; 19:00 - 22:00 S e a r ă d e s e a r ă : 22:00 - 5:00 P în ă m îin e d im in e a ţ ă - realizator M anuel -Armând. Program de discotecă la Radio Contact. ♦

D um inică, 23 iu lie >5:00 - 8:00 L u p t a c u S o m n u l 8:00 -10:00 S u p e r w e e k - e n d (ş tiri de week-end, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii);, 10:00 -11:00 B ă t ă l ia H i t u r i lo r - realizator Răzvan Popescu; 11:10 - 11:25 T r u c u r i p e n t r u f e m e i - realizator Laura Ivăncioiu; 11:50 - 11:55 C h e ie C o n t a c t M o to r - realizator Răzvan Ungureanu; 12:00-13:00 H i t - in t e r v iu - realizator Sorin Mocanu;

. 13:00-15:00 W e e k - e n d In D o i : T u ş i N o i r - realizator Sorin Mocanu; 15:00-19:00

C o n ta c t F M : 19:00 - 22.00 S e a r ă d e s e a ră : 20:10 -. 20:15 F i r d i r e c t c u A m e r ic a -. realizator Aurelia Boriga; 21:00-22:00 O ra d e F o tb a l - realizator-Bogdan Dragomir şi

ria îvanovici. „

Sîm bătă, 22 iulie 5,00 U n ip lu s de

dim ineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop- P Iu s; 14,00 Program informativ BBC ; 14,30 Program m uzical; 18,00 Program informativ B B C ; 18,30 D ance - m achine; 21,00 Program informativ BBC ; 21,30 Party.

Dum inică, 23 iulie5.00 Uniplus de dim ineaţă; 8,00 Program inform aţiv B B C ; 8,20 S in d ro fia de W eekend; 14,00 Program, informativ BBC;";15.00 Program m uzical; 18,00 Program inforrnativ BBC ; 18,30 Dacă dragoste nu e, nim ic nu e; 21.00 Program informativ B B C ; 21;30. U n ip lu s n o ctu rn ; 23,00 Program informativ BBC.

; Sîm bătă, 22 iulie8.00-8.30 BBC ; 8.30-10.00

'C a f e a u a d e d im in e a ţă ; 10.00CoU r i i f y V lu b (r); 11.00-14.00 L a ’s f ir ş i t d e s ă p tă m în ă ; 14.00 B B C ; 14.30 N o i t i t lu r i d e la c a s e le d e d is c u r i, 15.00 A u d io s e le c t ,16.00 T e h n o m a n ia ; 17.00 T o p -T e n ; 18.00 B B C ; '19 .30 S n e r g l a ; 20.30-04.00 R a d io d is c o te c a - Dan Brad.

Dum inică, 23 iutie 8.00-8.30 B B C ; 8.45-9.00 E v a n g h e lia d e

d u m in ic ă ; 9.00 C a fe a u a d e . d im in e a ţ ă ; .10.00 D o a r o p o a n tă s ă - ţ i m a i s p u n ( U cu Fforea şi Ovidiu Ratiu); 11.00 S p o r t F M (George C iotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 F o n o te c a d e s u f le t (r) 14.00 B B C ; 16.00 C o u n t r y C lu b ; 17.00 T o p ş i-a ş a (r); 18.00 B B C ; 19.30 H i tm ix ; 21.00 T a x i M u s jc . -.=

Sîmbătă, 22 iulie P r im u l s a lu t 8:00-11:00; Ştiri:

! 8:10, 09:00, 10:00, 13:00, 15,00; R e v is ta p re s e i 8:20; H o ro s c o p 8:50, 9:50; P r o g r a m u l c in e m a t o g r a fe lo r , te a t r e , sp e c ta c o le , tim p l ib e r 10:20; B u le tin u l lu i E m il = c e le m a i c iu d a te ş t ir i d in tim p u l s ă p tă m în ii 14:00; C e m a i c r e d e lu m e a 9,20, -15:20; R o m an ian Top 100 S in g les A irp la y 19:00.-21:00; • N o a p te a c u C D R a d io 21:00. •

Duminică, 23 iulie .P r im u l s a lu t6:00-11:00; .Ş t ir i : 8:10, 09:00,

10:00, 13:00, 15,00; R e v is ta p r e s e i 8:20; H o ro s c o p 8:50,9:50; Ce m a i c re d e lu m e a 9,20; P r o g r a m u l c in e m a t o g r a fe lo r , te a t r e , sp e c ta c o le ; tim p lib e r 10:20; R etro sp ectiva "Ce m a i c re d e lu m e a " 15:20; R o m a n ia n To p 100 S in g le s A ir p la y 19:00 -21:00; M ir a c o lu l s u n e te lo r - Cristi Mureşan 22:00. , • ■. .

C - . - . a Sîmbătă, 22 iulie .R A P tO a u p -6,00 B u n ă

d im in e a ţa - un program matinal de informaţii şi muzică prezentat de Andrei Huţanu. 8,00-10,00 E m is iu n e a in lim b a m a g h ia ră . 10,00 B u le tin d e ş tir i. 10,05 S e s a m d e s c h id e -te , Emisiune pentru copii. Prezintă; Rodica Tulbure. 11,00. A c tu a lită ţ i, m u z ic ă , sport. Redactor: Comei Udrea. 13,00 R a d io ju rn a l B u c u re ş t i . 13,15 L u m e a m u zic ii. Prezintă Ciprian Rusu. 16,00 E m is iu n e a in lim b a m ag h ia ră . 18,00 Ştiri. 18,05 A c u s tic o n - cenaclu radiofonic. Redactor Radu Săplăcan. 19,00 R a d io ju rn a l R a d io R o m ân ia

A c tu a lită ţi. 19,15 D in g răd in a c u f lo r i m u lte , cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ş tiri. 21,58 în ch id erea p ro g ra m u lu i.

Duminică, 23 iulie 8,00 Ş tiri. 8,05 L a iz v o r d e c in t ş i d or.

Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 A p ă r ă t o r i i g i ie i t r a n s ilv a n e . Em isiunea Armatei. 10,00 M ile n iu l iii. Em isiune realizată., de publicistul Constantin.Mustaţă. 11,00 R a d jo d u m in ic a . Emisiune de divertisment. Prezintă: Cornel.Udrea. 13,00 R a d io ju rn a l R a d io R o m â n ia A c tu a lită ţi. 13,15 D ilig e n ţa d e B iza n ţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Sâsărman. 14,00 E m is iu n ea in lim b a m agh iară . 18,00 Ştiri. 18,05 P elu za rad io . Talk show pe teme sportive. Redactor Mihai Goţiu.19,00 R ad io ju rn a l R a d io R om ânia A ctu a lită ţi. 19,15-20,00 U n iv e rs en ig m a tic • e n ig m e le U n iv e rs u lu i. Redactor: Lucia Stana Sevianu. 20,Od D in g răd in a c u flo r i m ulte. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ş t ir i . 22,00 în c h id e r e a p ro g ra m u lu i

R A D I O R E N A Ş T E R E A

91,2 MHz FM

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O F C I Q R T E A n r .Q ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ II-

Prof.dr. LU C IA N LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma, J : 16” -18*> D r. V A LEN T IN P O P E S C U

(Chirurgie, Oncologie) M a, J : 1430-16; V : 15-17

S : 9-11Dr. DAN-SORIN POPESCU

(Urologie)L, Mi: 18-20; Ma, J:18™-20

V: 16-20 P R O G R A M A R E :

t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 .0 4 în tim pu l o re lo r d e fu n c ţ io n a re

a c a b in e tu lu i

^ POLICLINICĂ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni IN TERN E ♦ CARD IO LO GIE ♦ NEURO­LO G IE ♦ PS IH IA TR IE ♦ ENDOCRINO-- LO G IE ♦ REUM ATO LO GIE ♦ ECOGRA- F IE ♦ A LERG O LO G IE ♦ DERM ATOLO­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O PED IE ♦ O .R.LÎ ♦ O FTALM O LO GIE ♦ G IN E­CO LO G IE ♦ ONCOLOGIE ♦ PED IA TR IE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imuoologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigcn H BS - Elisa Test - Examinări citologicc pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 M ed ic dc gardă: orele 2 1 - 7

R ezervare, consu lta ţii la tel. 41.41.63. ' y

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Culca M oţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic la td.:

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

Pentru studenţi*/ pensionari, şomeri, reducere zQ% '

CABINET MEDICAL PRIVAT

Prof. Dr. loan HUŢANUCluj-Napoca, str. Observatorului

nr. 13; ap. 12 (autobuze: 35, 43, 46) "■

? Consultaţii, tratamente:C H IR U R G IE INFANTILĂ, ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L:. 14,30 -16; Ma, J: 17-19 '.Pediatrie:

L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.Medicină generală:

ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 1246-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. DNIV.Dr. MIHAI CALDGARD - Dr. MGELA CĂLDGĂRD

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)

PROGRAM o m L M O L O G IE

S - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax:Î9.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

uBM uim iie sM tati; mintală ci,listă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aş teptăm apelurile la num ărul 186864.

Page 3: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

A ici ar putea fireclama dumneavoastră

Zarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

RO M PRES şi MEDIAFAX.

Din nou probleme în Balcani(“T h e E c o n o m is t” )

Modificînd Constituţia Iugoslaviei, Slobodan Milosevici se joacă din nou cu focul, iar Occidentul nu ştie cum sâ reacţioneze. Nu este pentru prima oară cînd Uniunea Europeană dă impresia.de slăbiciune, în timp ce starea de conflict latent din Balcani ameninţă sâ scape de sub control. Miniştrii Afacerilor Externe din Uniilne âu purtat, săptămîna trecută, discuţii asupra politicii care ar trebui dusă faţă de Serbia. Ei au căzut de acord, într-un mod destul de nesigur, că ar fi util un summit al Uniunii Europene asupra Balcanilor, pe care Franţa în calitate de preşedinte în exerciţiu al Uniunii, speră să-l organizeze în luna noiembrie în Croaţia. Dar. nu s-a putut hotărî dacă ar trebui invitate la această reuniune Ungaria, Bulgaria şi România. v

în acest timp, în sud-estul Europei, tensiunile etnice şi politice par să ajungă între-un punct critic. .Guvernul Muntenegrului, orientat către Occident, îşi punea problema modului în care s-ar putea apăra după lovitura neaşteptată primită din partea Serbiei, care pe 6 iulie a modificat în grabă Constituţia, ceea ce ar putea permite ca actualul preşedinte iugoslav, Slobodan Milosevici, să se menţină în continuare la putere.

Potrivit vechilor prevederi ale Constituţiei iugoslave, Slobodan Milosevici ar fi fost obligat sâ se retragă anul viitor. în actualele condiţii, el poate beneficia de încă două mandate de cîte patru ani . fiecare. Dincolo de faptul că i-au dat actualului ' preşedinte posibilitatea de a rămîne la putere, modificările aduse Constituţiei par să fie un artificiu pe care Slobodan Milosevici îl foloseşte pentru a-i determina pe adversarii săi sâ reacţioneze şi pentru a avea astfel un pretext pentru o nouă vărsare de sînge în Balcani.

O urmare importantă a schimbării Constituţiei este câ Serbia şi Muntenegru nu mai sînt reprezentate în mod egal în Camera superioară a parlamentului federal, care are adesea un cuvînt, greu de spus în hotărîrile legislativului iugoslav. Atît preşedintele Iugoslaviei, care pînă acum era ales de parlament, cît şi Camera superioară vor fi de acum alese prin vot direct. Muntenegru, care are peste 600.000 de locuitori în comparaţie cu cele peste opt milioane de locuitori ai Serbiei, avea pînă acum mult prea mulţi reprezentanţi în parlament. De acum înainte, ponderea politică a Muntenegrului în cadrul federaţiei iugoslave va corespunde proporţiei de 7 la sută la care îi dă dreptul numărul locuitorilor. De fapt,-preşedintele iugoslav a transmis următorul mesaj către Muntenegru: rămîneţi în federaţiei în condiţiile impuse de noi sau îndrăzniţi să vă desprindeţi.

Aceasta este o provocare directă pentru Milo Djukanovici, preşedintele muntenegrean mai mult sau mai puţin reformist. Pînă acum el a ameninţat în mai multe rinduri că va organiza un referendum în problema independenţei depline, cu riscul de a declanşa un război civil şi măsuri represive din partea corpului militar iugoslav stabilit în Muntenegru. însă, cu siguranţă, Djukanovici nu va cădea în capcană. El a afirmat săptămîna trecută câ acţiunile iresponsabile ale Belgradului i-au apropiat pe muntenegreni mai mult ca niciodată de ideea unui vot în privinţa independenţei, dar, se pare, nu atît de mult îneît să se şi organizeze un referendum; premierul muntenegrean, Filip Vujanovici, a dat asigurări că un astfel de referendum nu va avea loc “atîta timp cît un conflict este posibil”.. Pe de altă parte însă, reacţia din Voivodina, provincie din nordul Serbiei în care locuiesc mulţi etnici maghiari, nu prevesteşte nimic bun. Un grup

al liderilor din opoziţie a afirmat că problema independenţei Muntenegrului este “doar o chestiune de timp” şi că Voivodina însăşi, care s-a bucurat de autonomie înainte ca Miloşevici să i-o retragă, ar trebui să devină independentă. Un război în Voivodina ar implica şi intervenţia Ungariei care acum este membră a NATO. ,

Deşi nu a organizat un referendum, guvernul muntenegrean nu . acceptă cu uşurinţă modificări constituţionale de la Belgrad şi declară că refuză să ia parte Ta alegerile federale în noile condiţii. Acest lucru prevesteşte noi tensiuni înainte de venirea toamnei, cînd sînt prevăzute alegeri parlamentare federale şi cînd s-ar putea organiza şi alegeri prezidenţiale neprogramate. Boicotul Muntenegrului readuce în discuţie problem a partidelor sîrbeşti din opoziţie. Dacă acestea participă la alegerile din toamnă, refuzul Muntenegrului ar părea cel mult provocator. Dar dacă nici ele nu participă, Slobodan Miloşevici s- ar vedea pus în situaţia de a-şi reînnoi mandatul fără a avea loc vreun vot în acest sens. în orice caz, actualul preşedinte iugoslav ar putea cîştiga alegerile. Conform unui sondaj efectuat în luna mai, aproximativ 40 la sută din sîrbi au declarat că Miloşevici, deşi nu este perfect, este mai bun decît oricare din adversarii săi.

Acest luciu arată că, în ciuda intenţiei lor de a aplica sancţiuni vinovatului pentru a-i proteja pe cei nevinovaţi, UE şi celelalte instituţii occidentale nu au reuşit sâ transmită sîrbilor un mesaj peste capul liderului lor. Opoziţia sîrbă, supusă din ce în ce mai mult represiunilor, s-a zbătut sâ convingă alegătorii că este în interesul lor să reînnoiască relaţiile cu Vestul. în schimb, Slobodan Miloşevici pretinde câ, în ciuda împotrivirii NATO, Serbia se află în plin proces de reconstrucţie şi câ dacă el s-ar retrage din politică, Vestul ar găsi oricum pretexte pentru a face din Serbia o victimă.

Al Gore are necazuri. Problema este cit de mari?( "T h e E c o n o m is t ” )

în timp ce le promite unor muncitori din Philadelphia, strinşi în faţa unei termocentrale învechite, “noi” scutiri de impozite, Al Gore pare că se încovoaie sub povara campaniei electorale. în toate sondajele de opinie el se situează pe un distant loc doi. Totodată, se confruntă cu pericolul pierderii unei părţi din voturile sindicaliştilor. Iar în aparatul său electoral se face mereu cîte o schimbare la vîrf. Mai mult, în spatele scenei, pîndeşte o anchetă specială pentru investigarea unor contribuţii ilicite la campania din 1996. Înfrîngerea pluteşte în aer. în martie, la capătul alegerilor preliminare, dl Gore îl depăşea pentru prima dată pe George Bush în sondajele de opinie, după ce reuşise sâ elimine un decalaj imens, dominat în cea de a doua jumătate a lui 1999. De atunci, constant, dl Bush se situează în fruntea tuturor sondajelor, deseori cu margini substanţiale. Deşi rezultatele acestora sînt variabile, în ultimele trei luni sondajele reflectă un declin permanent al d-lui Gore.

Şeful campaniei d-lui Bush are o hartă pe perete în Austin, Texas, care arată statele unde guvernatorul se situează în frunte, marcate cu două nuanţe d e : albastru. Statele unde predomină culoarea arată câ el dispune de suficiente voturi pentru o victorie în noiembrie. Pentru a cîştiga, dl Gore trebuie să-şi păstreze avantajul în toate statele unde domină în prezent; să obţină victoria în cele unde scorul este aproape egal şi să mai cîştige cîteva de la dl Bush. O misiune aproape imposibilă.

Se pare câ dl Gore a atins un plafon şi în ce priveşte popularitatea. în nici un sondaj, de la începutul campaniei, nu a reuşit sâ întrunească adeziunea a peste 50 la sută dintre cei intervievaţi, iar numărul celor care afirmă că au o opinie proastă despre el este cu 10 procente mai mare decît cei ce afirmă acelaşi lucru despre dl Bush.

Deşi nu există garanţii că dl Bush va obţine victoria. Dar el, cu certitudine, şi-a folosit mai bine perioada de după alegerile preliminare decît dl Gore. A reuşită sâ o facă mişeîndu-se spre centru, farâ să piardă sprijinul activiştilor de dreapta. Dl Gore a reuşit exact contrariul. El nu s-a îndreptat deloc spre mijloc şi este confruntat cu o rebeliune a

activiştilor de stînga. •Aceasta este prima dintre cele două

mari probleme. La Denver, în week-end- ul trecut, Partidul Verzilor l-a ales pe Ralph Nader sâ candideze la preşedinţie, în California un stat unde dl Gore trebuie să obţină victoria cu orice preţ, dl Nader ar putea atrage circa 10 la sută din voturi. El va beneficia de sprijinul unor sindicate - iar sindicatele sînt vitale penffu obţinerea victoriei în noiembrie de către reprezentantul Partidului Democrat.

O a doua mare problemă pentru vicepreşedinte: recomandareaDepartamentului Justiţiei de numire a unui anchetator special care să investigheze modul în-care a fost finanţată campania prezidenţială din 1996.'

La fel ca în cazul d-lui Nader, este o problemă indirectă pentru dl Gore, nu una directă. El este acuzat că a luat parte la un eveniment, considerat ilegal, de obţinere de fonduri de la un templu budist şi câ a solicitat - din nou ilegal -

■ contribuţii pentru campanie din biroul său la Casa Albă.

De natură penală, sau nu, aceste activităţi furnizează dovezi în sprijinul celor două mari probleme cu privire la di Gore: că nu este demn de încredere şi că nu ştie pentru ce cauze sâ pledeze. Acest lucru se reflectă atît în propunerile sale, cît şi în comportamentul personal. De exemplu, dl Gore atacă reducerea de taxe “riscantă”, propusă de dl Bush sau reforma ajutoareîor sociale ca, în minutul următor, să propună, reduceri duble de taxe şi subvenţii federale pentru cei care fac economii-în vederea ieşirii la pensie.

Iar cele două acuzaţii se sprijină una pe alta. Orice vicepreşedinte care candidează la preşedinţie trebuie sâ se distanţeze de predecesorul său, concomitent cu încercarea de a profita de lucrurile bune realizate în timpul respectivului mandat. Pentru dl Gore această echilibristică este deosebit de dificilă: el trebuie să se distanţeze de dl Clinton - suspect din punct de vedere etic - (lucru pe care scandalul finanţării campaniei nu-1 face decît şi mai dificil) folosind totodată cea mai bună carte de care dispune: modul în care preşedintele a gestionat economia.

Dl Gore are încă capacitatea de a genera entuziasm. Problema este că el îl generează numai rareori.

Membrii Consiliului euroregiunii "Dunărea de Jos" s-au reunit la Odesa

(D IN A U )Problemele din domeniul economiei, comerţului şi turismului au fost

dezbătute de liderii regiunilor de frontieră ale Ucrainei, Republicii Moldova şi României, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Eurorcgiunii “Dunărea de Jos”, desfăşurată la 17 iulie la Odesa.

Din această organizaţie fac parte judeţul Cahul din Republica Moldova, judeţele româneşti Galaţi, Brăila şi Tulcea, precum şi regiunea Odesa din Ucraina.

Participanţii la reuniune au schimbat opinii privind crearea unor coridoare de transport, dezvoltarea relaţiilor interregionale, participarea la programele economice, ecologice, culturale şi dc învăţămînt comune.

Cu prilejul acestei reuniuni, delegaţiile Republicii Moldova şi României au avut întîlniri cu reprezentanţii oamenilor de afaceri din sudul Ucrainei, au vizitat locurile şi monumentele istorice ale centrului regional ucrainean.

Guvernul ungar va hotărî dacă va lua

anumite măsuri diplomatice în legătură

cu incidentul ecologic de la Baia Mare

(A F P )Ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi,

a declarat marţi la Budapesta că guvernul ungar va stabili dacă va fu a măsuri diplomatice şi politice împotriva României după ce va studia raportul pregătit în prezent de comisarul guvernamental Janos Goenczy în urma vizitei sale la Baia Mare, locul accidentului ecologic din ianuarie. -

Comisarul pentru Tisa şi Someş a efectuat săptămîna trecută o vizită în România pentru a inspecta activitatea societăţii miniere româno- australiene. Aurul din al cărei lac de decantare s-au scurs în ianuarie circa 100.000 tone de apă cu cianuri, contaminînd şi cursuri de apă din Ungaria. Mina şi-a reluat parţial activitatea după o întrerupere de mai multe luni impusă de autorităţile române. Ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi a declarat agenţiei MT1 câ nu este clar dacă actuala funcţionare de probă are loc la 20 sau 70 la sută din capacitatea minei şi a precizat că a cerut cooperarea Uniunii Europene pentru a examina- această reluare a activităţii.

Şeful diplomaţiei ungare a notat câ Budapesta are în vedere şi depunerea unei plîngeri împotriva guvernului român în condiţiile dreptului public internaţional, iar subiectul va rămîne pe agenda de lucru bilaterală. Potrivit ministrului ungar, este extrem de important ca în România, şi în regiune în general, sâ nu se mai producă asemenea dezastre, iar în cazul în care se întîmplâ, guvernul trebuie sâ răspundă. Ungaria pregăteşte un acord extins cu România în chestiunea dc protecţia mediului tocmai pentru a garanta reducerea la minimum s şanselor dc repetare a unor asemenea accidente, a arătat dl MSrlonyi.

Săptămîna trecută Ungaria a cerut 29,37 miliarde dc forinţi (112,9 milioane dc curo despăgubiri societăţii australiene Esmcralda, proprietara minei aflate la originea accidentului I din ianuarie. I

Mondializarea crizelor politice( “ L e F ig a r o ” )

Primul război rece, care a durat 40 de ani, a început şi s-a terminat la Berlin. A fost vorba atunci de o confruntare între două blocuri militare: NATO, patronat de SUA şi Tratatul de la Varşovia, patronat de URSS. Acest război care, din cauza pericolului nuclear, a rămas “rece", s-a desfăşurat pe scena europeană cu cîteva puncte fierbinţi, precum criza din Cuba sau alte războaie de uzură cu caracter limitat. Revenirea la pace a provocat un uriaş entuziasm. Cele două blocuri militare şi-au redus substanţial efectivele şi bugetul. Consecinţele în plan politic au fost nenumărate» Uniunea Sovietică s-a dezintegrat, regimurile, comuniste europene au fost înlăturate, Germania s-a reunificat, iar graniţele NATO şi ale Uniunii Europene au fost împinse spre estul Europei. Victoria a fost copleşitoare, dar, din nefericire, nu a putut soluţiona totul.

Chiar în centrul Europei se menţine o rană deschisă: moştenirea iugoslavă şi cea albaneză. Frustrarea Rusiei a fost umbrită de criza economică, dar ea rămîne acută şi susceptibilă de a provoca reacţii grave.

Proliferarea armelor, însă, continuă să cîştige teren. Ea s-a extins la o mare" parte din Asia şi Orientul Mijlociu şi a dominat recent confruntarea dintre India şi Pakistan, ca şi negocierile dintre Israel şi Siria. Se înţelege de la sine că victoria nu a schimbat în mod evident situaţia din Asia şi, îndeosebi, din zona Pacificului.

China nu renunţă la ambiţia sa de a » o superputere, coreea de Nord îşi menţine regimul său îngrijorător şi majoritatea revendicărilor generatoare de conflicte se menţin, îndeosebi cele

ale Chinei asupra Taiwanului. Rusia a ştiut să păstreze accesul submarinelor sale în Pacific, refuzînd să retrocedeze Japoniei Insulele Kurile. Acum apar şi aite probleme, mult mai periculoase, ca de exemplu, contestarea prezenţei americane pe ţărmul vestic al Oceanului Pacific sau controlul traficului maritim în Marea Chinei. Orientul Mijlociu, rezerva mondială de petrol îşi menţine instabilitatea în pofida angajării SUA. .

Au trecut zece ani de la căderea. Zidului . Berlinului şi se pare câ ne-am obişnuit cu această pace, tulburată uneori de “erupţii vulcanice", precum Kosovo său Timor.

Există numeroase "semne" care atestă faptul că s-a făcut o cotitură într-o nouă direcţie. In acest scop trei ţări au intrat în horă: SUA, China şi Rusia. Congresul SUA refuză să ratifice Tratatul privind încetarea experienţelor nucleare, iar guvernul relansează programele de apărare antirachetă. Pentru o ţară care a acordat prioritate unor iniţiative avangardiste pentru a-şi menţine supremaţia mondială, aceasta atestă sporirea neliniştii provocate, în principal de proliferare şi de situaţia din regiunea Pacificului. China, cu o populaţie imensă, îşi continuă cursa în vederea dezvoltării economice şi pentru achiziţionarea principalelor tehnologii ale puterii: nucleară, spaţiu, aeronautică şi informaţii. Ea îşi manifestă astfel dorinţa de a controla spaţiul vital chinez chiar şi asiatic, şi este vădit deranjată de influenţa şi iniţiativele americanilor.

La Moscova, Elţîn a cedat puterea lui Puţin care a desfăşurat o acţiune extrem de brutală în Cecenia. în diferite rînduri, “Ursul" rus şi-a arătat colţii, în diferite rînduri şi, în primul rînd, în Irak şi Iugoslavia, pentru a evita prăbuşirea celor două regimuri.

' Rusia şi China continuă să-şi dezvolte sistem ele de arm e intercontinentale, în timp ce SUA fac progrese în domeniul tehnologiei: Ne aflăm, deci, în zorii dezvoltării unei dialectici de descurajare între “ţările mari" şi "celelalte". Vladimir Puţin, un abil jucător de şah, şi-a demonstrat talentul, reuşind sâ obţină ratificarea de către Dumă a Tratatului ruso- american START 2 privind reducerea şi limitarea armamentelor strategice ofensive, care întîrzie de şapte ani, impunînd drept condiţie respectarea Tratatului ABM de limitare a sistemelor de apărare antirachetă, condiţie care pune SUA în încurcătură.

Totuşi, pregătirile nu sînt apanajul celor “m ari". Multe alte ţâri au preocupări de acest gen. Japonia îşi intensifică relaţiile cu SU A şi se hotărăşte să se doteze cu un sistem de apărare antirachetă şi de observaţii spaţiale. Europa este în căutarea unei politici externe şi de securitate comună, însă am biţiile ei sînt m odeste şi îndrăzneşte să spere că va reuşi să se afirme.

Este imposibil să nu se observe aici premizele unui război rece extins la scară planetară.

Fireşte, situaţia este foarte diferită de cea existentă în perioada primului război rece. Este evident că m ondializarea nu vizează doar economia, ci şi tensiunile şi crizele politice. .

în acest context, nu este foarte uşor pentru Franţa să-şi traseze propria sa cale. Membră a NATO şi a Uniunii Europene, ea a avut întotdeauna o poziţie originală cu rădăcini adînci în propria sa istorie. Pregătirea viitoarei legi privind serviciul militar şi faptul că deţine în prezent preşedinţia U E îi oferă acum prilejul de a-şi preciza ambiţiile şi orientările.

Page 4: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

«Actualitatea culturalii

c i 1 0 - i î L i u o i i , ; i> I

1451- Umanistul italian Poggio Bracciolini evoca, in Disceptationesc conviviales"

latinitatea limbii române, continuitatea elementului romanic în spaţiul vechii Dacii din

timpul împăratului Traian.

MV. i i k l !

S ă p tă m în ă f i lm u lu i p e n t r u c o p i i

Ne face plăcere să anunţăm câ, în perioada 24-30 iulie a.c., Casa Municipală de Cultură din Cluj- Napoca organizează Săptăm înă

^film ulu i p e n tru co p ii, o manifestare la care sînt invitaţi şi aşteptaţi cu drag toţi copiii din municipiu,_ mari şi mici, aflaţi în vacanţă. Începînd de luni, îh fiecare zi, cu începere de la ora 16, filmele vor fi proiectate în sala de spectacole a Casei Municipale de Cultură, Piaţa Unirii nr. 24. Intrarea la toate proiecţiile este liberă. Iată şi programul filmelor; luni - 101 Dalm aţieni; marţi - Cartea Junglei; miercuri - Pisicile aristocrate; jo i - Cenuşăreasa; vineri - P inocchio; sîm bătă - Guliver; duminică - Alice în Ţara M in u n ilo r. S ponsor, unic al m anifestării este Banca Transilvania, iar parteneri media sînt: Adevărul de Cluj, Antena 1 si CD Radio.

P r o g r a m e le c u l tu r a le a le T e ra s e i M u z e u

G ra ţie F u n d a ţie i. A .N .O . - Music Pub avem parte de o vară culturală interesantă, incitantă, din care nu lipsesc m om entele concertante, film ele, concerte camerale,... Săptămînă 24 - 30 iulie vâ propune următoarele: luni, 24 iulie, ora 21.30 - BaluFEtore Scola; marţi. 25 iulie, ora 21,30 - Club Flamenco; m ie rcu ri, 26 iulie, 21,30 - teatru. Vai şi am ar/ muzică şi pantomimă; joi, 27 iulie, ora 21,30 - audiţie muzicală Jim Jamusch, Dcath Man; vineri, 28 iulie, ora 21,30 - concert cameral susţinut de cvartetul Arioso/Cluj- Napoca; sîm bătă, 29 iulie, ora 21,30 - audiţie muzică dc film, The Living Sca/Sting; duminică, 30 iulie, ora 21,30 - audiţie jazz.

(D em . ŞO FRON)

T a b ă ră d e e tn o g r a f ieComuna Sic din vecinătatea

oraşului Gherla este cunoscută mai ales prin valorile arhitectonice şi de etnografie. G ospodăriile populaţiei se remarcă prin stilul arh itecton ic orig inal. Nu întîmplâtor, în sezonul estival, localitatea de pe C îm pia Transilvaniei este vizitată de sute de turişti, sosiţi din toate ţările Europei. în aceste zile, însă, comuna cunoaşte o agitaţie şi mai mare. Timp de o săptămînă, în perioada 17-23 iu lie , Şicul găzduieşte prima ediţie a unei T a b e re de e tn o g ra fie , cu participare internaţională. Alături de gazde şi de gherlen i, la activităţile organizate în cadrul taberei sînt prezenţi specialişti din Bekescsaba (Ungaria). Ei sînt însoţiţi de profesorii dr. Gilyen Nândor şi dr. Gondos Bela, ambii specialişti în arhitectură. Ei au prezentat două expuneri referitoare îa stilul arhitectonic al clădirilor com unei S ic. V aloarea artei populare de pe m eleagurile someşene a fost remarcată şi de cunoscutul etnograf clujean, dr. Kallos Zoltăn, care, de asemenea, s-a aflat printre oaspeţii taberei de la Sic. Participanţii Taberei de etnografie de la Sic au efectuat deplasări în oraşele Dej şi Gherla, unde au vizitat muzee, lăcaşuri de cult, instituţii' culturale şi unităţi de învătămînL

S Z .C s.Rubrică realizată de M. BOCU

Dintre cele 37 de ediţii festivaliere de la Gyula, Ungaria, prevăzute anul acesta pentru 30 iunie - 12 august, Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca a onorat şase, ediţia 2000 reprezentind cea de a 7-a prezenţă. Sînt invitaţii care atestă valoarea ansamblului liric clujean, calitatea artistică oferită de fiecare dată şi cu fiecare spectacol, prezenţa încununată cu aplauze la scenă deschisă. - _

Iulie 2000 reprezintă două titluri. Primul titlu, sîmbătă, 22 iulie, este o

A

.-w .- >,

Gyula, 21 - 25 iulie

Opera Maghiară de Stat Cluj-Napocala Festivalul "Teatrul în Cetate"

Kiraly, eroi anonimi şi acum, Batori Maria, toate în regia lui Dehel Gabor. Spectacol ce va deschide stagiunea

f: 2000/2001 şi care se anunţă, din start, un frumos succes. Al doilea titlu este Nabuccodonosor de Vertii, spectacol ce ţine afişul încă de ia data premierei

1 27 mai 1999, în regia lui Kurthy : Andras. Festivalul Teatrul în- Cetate

se află ia ediţia 37, una care oferă încă o întîlnire românească în persoana tinerei regizoare Beatrice Bleonţ, autoare a unui. aşteptat spectacol, Romeo şi Julieta de Shakespeare, ce se va juca timp de patru seri între 9 şi 12 august! într-un context cultural în care mai sînt prevăzute spectacole de

' teatru (GoldonL, Shakespeare), de operă şi operetă, musical, celebra operă rock Regele Ştefan, un festival de jazz, o seară de poezie, teatru studenţesc, expoziţii, o paletă extrem de diversă şi atrăgătoare.

Mă opresc în cîteva rînduri asupra oraşului Gyula, în care se află cea mai puternică comunitate românească din Ungaria, oraş legat biologic de Erkel. Erkel s-a născut la Gyula, cum spuneam, oraşul biologic, dar este legat sufleteşte de Cluj-Napoca, oraşul spiritual. O dovedeşte şi scrisoarea lui Erkel; “Trebuie să declar că tot ceea ce sînt şi am devenit se datoreşte Clujului. în acest oraş am devenit şi m-am realizat profesional, melodiile auzite mi-au umplut sufletul şi am sim ţit nevoia să fac cunoscute aceste melodii pretutindeni” . Erkel a desfăşurat la Cluj-Napoca o activitate culturală intensă, a fost profesor, dirijor de cor şi orchestră, a creat şi a lăsat o operă însemnată. Prezenţa artiştilor lirici clujeni nu trece neobservată. Este posibil ca unul dintre cele două spectacole amintite, poate ambele chiar, să fie onorate de Arpad Gontz, preşedinte încă în exerciţiu şi de MadI Ferenc, preşedinte ce îşi va intra în drepturi începînd cu luna august a.c.!

Gyula, 21 iulie Demostene ŞOFRON

Deplasare sponsorizată de complexul h o te lie r C o n tin en ta l ş i F u n d a ţia Culturală A.N.O. - Music Pub

^ ' jj * -*

premieră absolută atît pentru instituţia clujeană, cît şi pentru scena lirică ungară, Batori Maria de Erkel Fereric, regia Dehel Gabor, conducerea muzicală Hary Bă la , scenografia Witlinger Margit, coregrafia Valkay Ferenc. Titlul nu este ales întîmplător, puţind vorbi despre o tradiţie Erkel la Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca, semnificative fiind Hunyadi Laszlo, Bank Ban, Brankovic Gyorgy, istvan

în vizită la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară:

Prestigioşi profesori ai Sniversitâţii din Bologna

r* ♦ - ' • > * I ’T * “i

Q0 i f i i

i i

S - t ■ a

i .___________ ,_________________

? Universitatea de Ş tiin ţe jA gricoleşi M edicină V eterinară . C luj-Napoca a fost vizitată , la începutul acestei luni, de c ă tre două p e rs o n a lită ţ i p ro em in en te a le U n iv e rs ită ţii din B o lo g n a ( I t a l i a ) , cea m ai veche Universitate din Europa Occidentală: Este vo rb a despre p ro f. univ. dr. G u a lt ie ro B a r a ld i - şe fu l D e p a rta m e n tu lu i de econom ie şi m ecanizare; fo s t decan a l Facultăţii de A gricu ltură timp de peste 20 de ani, şi p r o f univ. dr. B runo B iavati - şeful Comisiei de re la ţii internaţionale a aceleiaşi facu ltă ţi. Vizita a avut loc în c a d r u l b u n e lo r r e la ţ i i s ta to rn ic ite în u l t im i i a n i în tre fa c u ltă ţile de ag ricu ltu ră ale celor două universităţi.

Îm preună cu reprezentanţi ai conducerii Facultăţii de Agricultură - - prof. univ. dr. Petru Guş - decanul facultăţii, prof. univ. dr. loan Mihaiu - prodecan, prof. univ. d r.C arm en

Socaciu - secretar ştiinţific şi conf. univ. dr. Alexandru Naghiu - şeful Comisiei de relaţii internaţionale - au fost abordate şi dezbătute probleme legate de planurile de învăţămînt, precum şi de posibilităţile de extindere şi de diversificare a relaţiilor dintre cele două facultăţi. Oaspeţii italieni au purtat, de asemenea, fructuoase discuţii cu rectorul Universităţii clujene, prof. univ. d r. Liviu M ărghitaş, şi cu membri ai Senatului. Universităţii. ■

Expunerea “T end in ţe înd ezvo lta rea c u rr ic u la ră aînvăţămîntului superior agronomic în contex t eu ropean” , făcută în prezenţa unei asistenţe formate deopotrivă din cadre didactice şi studenţi, ş-a bucurat de un deosebit interes. In cursul şederii lor în România, universitarii italieni au vizitat şi cîteva unităţi economice din judeţele Cluj, Alba si Sălaj.

Emil LUCA

O TU D fcB JU E U λ, 2 0 0 0

Trăim zile de har în binecuvîntatuian al Jubileului 2000. Am ieşit din cursul / cursa zilelor care se succed rapid şi ne permitem un popas, pentru a reflecta asupra unor teme propuse meditaţiei noastre în _prima jumătate a anului jubiliar.

In documentele Conciliului Vatican II şi a două scrisori Enciclice - cea mai recentă Fides et ratio - (o explicitare în termeni moderni a doctrinei creştine, exprimată prin Evanghelie) au fost examinate problema muncitorilor (1 mai) şi a meşteşugarilor ( 20 martie, ziua Sf. Iosif), subliniindu-se încă o dată p r im a tu l om ulu i asupra econom icului; globalizarea să nu devină o dictatură a ţărilor avansate asupra celor sărace. Să realizăm o globalizare a solidarităţii, a respectului reciproc, a promovării umane. Omul valorează prin ceea ce este, nu prin ceea ce are. Omul nu este un instrument de muncă; el pune în valoare darurile creaţiei; de aceea, Sf. Benedict spusese O ra et Iabora.

O altă reflecţie asupra demnităţii umane a prilejuit Jubileul em ig ran ţilo r, al re fu g ia ţilo r , al

. marginalizaţilor (10 aprilie): dezrădăcinaţii zilelor noastre. Pentru Biserică nu există extracomunitari, ci numai fii ai lui Dumnezeu. Cei ce o pot face, să salveze de la degradare pe aceşti dezmoşteniţi, mai ales femeile şi copiii.

în acelaşi context putem plasa şi Jubileul celor în tem niţaţi (9 iulie). S-a subliniat incompleta înţelegere a rostului detenţiei: nu este numai izolarea vinovaţilor de cei pe care îi mai pot eventual lovi şi pedeapsă pentru delictele comise; ci trebuie să fie un loc de reflecţie, în care să regăsească demnitatea umană, să fie reeducaţi pentru reîncadrarea în societate. Orice violenţă, înjosire le agravează propria lor dramă. Să nu uităm că delincvenţii înşişi sînt victime ale societăţii, mai ales ale părinţilor iresponsabili. De asemenea, s-a subliniat munca grea a temnicerilor, care totuşi, nu trebuie să uite că au de-a face cu făpturi umane, care merită respect, orice faptă ar fi comis. Sf. Părinte a celebrat o sf. Liturghie

în închisoarea romană Regina Caeli. în altă ordine de idei s-a celebrat Jub ileu l a r tiş ti lo r (18 februarie). Conform carismei primite, iubirea faţă de Dumnezeu se poate exprima prin culori, forme, sunete, cuvinte, mişcări. Sf. Părinte, care împlinea 80 de ani, a fost omagiat printr-un concert simfonic, Geneza, de Haydn.

Ziua de 25 mai a fost dedicată Jub ileu lu i oamenilor de ştiinţă. între credinţă şi ştiinţă nu sînt divergenţe, fiind diferite obiectivele. Pe lîngă Vatican fiinţează o.Ăcademie de Ştiinţe, membrii ei

L V

• ■ / x t t t e \

3 - 2 O

#O

fiind savanţi de mare ţinută. Biserica încurajează cercetarea adevărului, în toate domeniile, dar atrage atenţia asupra folosirii vinovate a rezultatelor cercetării, împotriva moralei (de ex. folosirea energiei atomice în scopuri distructive; aplicaţiile aberante ale biologiei, clonare etc.). Ştiinţa trebuie orientată spre binele omenirii. Raţiunea şi credinţa se luminează reciproc.

Problema sănătăţii - bolnavi şi muncitori în domeniul sanitar - a fost tema Jubileului din

11 feb ru a rie , continuat prin C o n g resu l. Internaţional al Medicilor Catolici. A fost un nou prilej de subliniere a sfinţeniei vieţii, a respectului, a solidarităţii Cu viaţa, din prima clipă a conceperii unei noi vieţi, pînă în ultima sa clipă. Datoria medicului este să vadă în bolnav un om suferind, nu un caz. Să-i transmită bolnavului optimism şi încredere, iubirea vieţii; este cea mai nobilă formă . de slujire a omenirii. Iar cînd e cazul să îndemne familia celui terminal să îl pregătească pentru “marea trecere”. - .

La acest jubileu au participat peste 5.000 de medici din 42 de ţări.

Şi, în sfîrşit, la 4 iunie s-a celebrat Jubileul ziariştilor, fiind prezenţi în Piaţa Şan Pietro peste7.000 de participanţi din toată lumea. Influenţa. exercitată de mass-media este enormă, dar la fel şi răspunderea. M isiunea presei este difuzarea adevărului; dar adesea,-prin imagini seducătoare, se perverteşte capacitatea de judecare obiectivă a lucrurilor. Cu atît mai vinovaţi sînt cei angajaţi în lumea presei (periodice, radio, televiziune), care pervertesc conştiinţele încă fragede ale tinerilor, - prezentîndu-le ca normale şi atrăgătoare violenţa, îmbogăţirea rapidă prin orice mijloc, sexul. Slujitorii mass-media trebuie să apere adevărul şi demnitatea fiinţei umane, binele, pacea.

Toate Jubileele, sărbătorite la Roma în proporţii mari, pe plan universal, au fost celebrate şi la noi, pe plan local, cu alte dimensiuni, dar cu aceeaşi angajare spirituală. Nu numai cei privilegiaţi de pelerinaje la Roma, dar toţi cei botezaţi sîntem datori să reflectăm asupra aspectelor vieţii personale, sociale şi ecleziale şi să luăm poziţia pe care conştiinţa ne-o dictează. Viaţa se poate vindeca de toate deformările şi pervertirile prin întoarcerea la Cristos şi Evanghelia Sa. Fiecare dintre noi este responsabil în mediul său de exemplul pe care îl trăieşte.

Viorica LASCU

Page 5: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Aici ar putea fi! reclama dumneavoastră . A n A ' d ' J u n

O

C L

1822 - S-a născut geneticianul Gregor Mendel,

descoperitorul legilor eredităţii.

C c in c in aS E

Rituri, practici, credinţeIn miezul verii, cînd ariile răspîndesc aroma

pîinii “cea de toate zilele”, satele româneşti îm plineau altădată , marele ritual al

"CUNUNII SECERIŞULUI”’, care însemna însăşi APOTEOZA muncilor agrare.

Rituri, practici simple sau elaborate ca un veritabil scenariu dramatic stabileau raporturile dintre OM şi MEDIU, dintre OM şi CREATOR. Prin acest ritual se asigura regenerarea ciclică a pămîntului şi a rodului, într-o perpetuă renaştere a FIRII.

Ultim ele spice de la seceriş - spuneau înţeleptele vorbe ale bătrînilor - conţin întreaga forţă de germinaţie a gririelor, de aceea trebuiau adunate, legate în mănunchiuri şi cununi, păstrate în. case, pînă la roada anului viitor. Unele spice erau “uitate” pe mirişte ca ofrandă adusă celor dispăruţi, acest cult al morţilor împletindu-se cu

acela al “duhului holdelor”, al puterii nutritive şi dcjenaşterc... . .

în spaţiul carpatic se'îndătina, ca obicei de întrajutorare, CLACA LA SECERIŞ. După încheierea seceratului, toţi participanţii feciori cu coase “cîntătoare” în şuierul vuitului, fete cu seceri “scînteietoare” în bătaia soarelui, bărbaţi care legau snopii şi femei care culegeau ultimele spice - aşteptau marele eveniment: împletirea CUNUNII de către o fată fecioară, apoi purtarea ei prin sat, de-a lungul uliţelor, cu întregul alai de secerători. Fie că avea forma de BUZDUGAN (cruce de spice), fie de “căiţă” cu “bujbulii ’ de spice şi cu “struţuri” (mănunchiuri) pe care o ţineau pe cap, fie “forma colacului şi a soarelui” - CUNUNA era purtată pînă la casa gazdei care organizase claca, după cum cîntau fetele însoţitoare (şi aşa cum am aflat din Prislopul

Nâsăudului şi al lui Rebreanu):“Cine-aduce cununa •Dreaptă-i ca şi lumina.(luminarea n.n.) :

, Ca lumina cea de ceară :Cînd o pun domnii-n pâharâ. '

' Ca lumina cea de său Cînd o pun domnii-n bocâu"Ceremonialul cununii s-a dezvoltat odată cu

experienţele individuale sau colective, avînd statutul unor norme fixe. Variantele bihorene ale “Cîntecului Cununii” cuprind succint etapele ritualului: “Eu tai griul păturele/ Vîntu-l mînă vălurele/ Iar cînd holda s-a gâta/ Tu mi-i pune cununa/ Către casâ-om înţuma/ Maica-n cale ne-a ieşi/ Şi cu apă ne-a stropi...”

Stropitul cununii de spice cu apă (ca în cazul atîtor alte rituri calendaristice, la Sîngeorz, la obiceiul Plugarului, la Paparude etc.) constituia un rit de pluvialitate şi de fertilitate “ca Domnul să reverse belşugul boabelor, ca rouă şi ca ploaia cerului!”.

La casa gazdei “Cununii”, întregul alai înconjura de trei ori casa, apoi masa din ogradă, unde se organiza festinul comun ca răsplată a muncii, dar şi ca ofrandă, adusă morţilor. Dar nimeni nu se aşeza si nu se ospăta pînă cînd nu se săvîrşea “ÎNCHINATUL CUNUNII”, cu o oraţie atît de asemănătoare (uneori pînă la asimilare) cu MULŢÂMITA COLACULUI de la Crăciun, oraţie de rememorare a “muncilor griului” şi de slăvire a “binecuvîntatei pîini”. Toţi cei adunaţi se închinau cu evlavie la CUNUNA şi ascultau smeriţi şi cu capetele descoperite oraţia, o adevărată “mesă a muncii”, rostită de cel mai bătrîn om din sat, sau de Vătaful Cetelor de Feciori, care organizaseră CLACA SECERIŞULUI. Iată o splendidă variantă, aşa cum ne-a recitat-o acum două decenii vrednicul dascăl din Maieru Bistriţei, SEVER URSA:

“Bună seara, domn de ţară Ne-aţi ieşit cu plosca-afarâ înaintea Cununii

C-aţi gîndit că n-om veni. - . Noi demult am fi venit

Da’ ne-o fost griu’ncîlcit

Ş-o luaţ gazda nost într-o joie, la plug Cu doisprezece boi, bourei în coadă cudalbei Brazdă neagră-o semănat...

Holda bine s-o purtat •

-El în sat o alergat •După veri şi vere Cu seceri de oţele

Noi bine ne-am purtat ■De seceră am gătatCaii cu picioarele or secerat

Cu gura-n saci or băgat Şi-am încărcat douăsprezece cară

• Şi ne-am dus la izvoruţ, la moară...” iar vers după vers, enumera etapă după etapă,

gesturi, practici din trudnicul “drum al pîinii”. Abia în urmă, cu aceeaşi evlavie, mesenii se aşezau sâ guste pîinea din grîu. nou. Şi cît de dulce era gustul ei atunci cînd o frîngeau cu mîinile bătătorite de muncă şi arse de soare!

Obiceiul CUNUNII LÂ SECERIŞ. Nicăieri păstrat în formele sale genuine ca în zonele carpatice, îşi are originea în îndepărtatele serbări romane, închinate zeiţei holdelor,. DEMETER CERES. Păstrat pe alocuri pînă azi, obiceiul mai face sâ răsune în eter, în nopţile de vară, cîntccul atît de drag agricultorului:

“Cununa trebe jucată Ş-apoi trebuie udată Cu apă de la Ciurgău Cu apă de la părâu...”

D r. M aria BOCŞE

S a tu l tra n s ilv a n v ă z u t d c T a rtiş tii n o ii g e n e ra ţiiIeri s-a deschis, la Muzeul

Etnografic al Transilvaniei, expoziţia d e , pictură (cu vînzare), a studenţilor de la Secţia Pedagogia artei a Academiei de Arte Vizuale “I. Andreescu” din Cluj- Napoca, expoziţie ce are în centru satul, acest sîmbure al universului ce animă cosmosul, cercurile planetare şi întinderile pămîntului. Satul transilvan văzut de artiştii noii generaţii este genericul expoziţiei pe care artiştii tineri o aduc în faţa publicului, vădind o tratare globală a m ijloacelor de expresie ale colectivităţii tradiţionale rurale, dar şi o aplecare către concret, detaliu chiar, prin tehnici individuale. Autorii, între care am remarcat

cîteva peneluri despre care, cu siguranţă, vom mai auzi - Anam aria Bantta, Domnica B anabic, D ragoş B ă rb a t, R oxana Bocean, M aria Colceriu, Valentin Colceriu, Melitta Gsorjan, Daniel Goilă, Octavian G rigoraş, A drian Hidu, Agota Jakabfi, Noemi LOvasz, OVidiu M arian , D aniela M ihăescu, Ild iko Mureşan, Tiberiu Papp, Lilla Rabocskay, Viorel Săran, Eva Simon,* Attila Szabo, Larisa Tomşa, Loredana Tom şa - tratează satul transilvănean într-o viziune tradiţională, cu accento novatoare, influenţa m aeştrilor şi Caracterul de exerciţiu plastic fiind evidente. Căsuţe gîrbovite, biserici în faptul zilei sau în amurg, ograda

cu căpiţele şi cerul înalt, arborii sau uliţele din satul ardelean, aşa cum au fost percepute ele de ochiul de artist, fixat altfel asupra adevărurilor lumii, compun acel sistem de semnificaţii din care pot fi recuperate moduri arhaice. Continuarea aprofundărilor grafice şi cromatice va permite tinerilor artişti o abordare mai personală a legăturilor ce se stabilesc în interiorul acestui sistem. Expoziţia de acum, care e rodiii practicii de vară efectuate de studenţii de la secţia am intită la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, va râmîne deschisă pînă la 21 august a.c.

Michaela BOCUFoto: N. PETCU

O E U R O P A C O M U N A C il AEG EE

kk

AEGEE (Association des Etats Generaux des Etudiants de L’Europe/ A sociaţia Studenţilor Europeni), constituită în anul 1985 la Paris, reprezintă una dintre cele mai mari asociaţii studenţeşti interdisciplinare din Europa,"avind ca principal obiectiv promovarea cooperării, comunicării şi integrării în rîndul studenţilor şi tinerilor de pe continent. Această “ re ţe a de p rieten i eu ro p en i” ,

non-guvernamentală,. non-profit şi apolitică, e deschisă pentru studenţii tuturor facultăţilor, numărînd în prezent peste 20.000 de membri din 42 de ţări europene. De la fondarea sa, mai mult de 100.000 de tineri europeni au devenit membri ai reţelei AEGEE, aceştia avînd posibilitatea de a participa la conferinţe, universităţi de vară şi alte evenimente organizate de antene locale AEGEE.

O asociaţie tipic europeană, AEGEE nu apelează Ia structurile administrative naţionale, ci îşi desfăşoară activitatea în paralel, atît la nivel european, cît şi la nivel local, avînd la bază principii precum: d em o cra ţia , to le ran ţa , transparenţa şi eficienţa. La nivel european, asociaţia conţine Grupuri de Lucm şi un Comitet Director (cu sediul

la Bruxelles). Nivelul local permite desfăşurarea ■ propriu-zisă a

. evenimentelor, precum şi posibilitatea organizării unor -întîlniri regulate cu membrii, fiind prezent în-oraşele - centre universitare. La acest nivel, AEGEE se constituie ca “antenă” (filială), organizînd cel puţin un eveniment european pe an, precum şi o serie de activităţi locale.. Astfel funcţionează şi AEGEE Cluj-

Napoca, antenă care s-a înfiinţat şi afiliat la reţeaua europeană în 9 mai 1990, fiind prima filială din România şi a doua din Europa Centrală şi de Est De la înfiinţare pînă în prezent, peste 1.000 de studenţi clujeni au făcut parte din AEGEE Cluj-Napoca, iar peste 300 dintre aceştia au beneficiat de participări la evenimente AEGEE

din Europa. Pe plan local, au avut Ioc • numeroase şi importante conferinţe

europene studenţeşti, precum: Socrates Action Week (aprilie 1999), Întîlnirea Comisarilor de Reţea AEGEE Europe (decembrie 1999), Socrates Action Day (mai 2000), AEGEE Cluj-Napoca 10 • Ani de Activitate (mai 2000). în această vară, AEGEE Cluj-Napoca organizează, în perioada 6-21 august, o Universitate de V ară Itinerantă, avînd ca femă: V echi T ra d iţi i Româneşti. Acest eveniment, care se va bucura de participarea a 30 de studenţi din diferite ţâri ale-Europei, se va desfăşura în colaborare cu AEGEE Sighetu-Marmaţiei şi AEGEE Tîrgu M ureş. P rin prezentarea- obiectivelor culturale şi tradiţionale existente în regiunile reprezentate de cele trei antene, precum şi prin cursuri ’ pregătitoare susţinute de studenţi, AEGEE Cluj-N apoca îş i propune

integrarea patrim oniului cultural- tradiţional românesc în largul context european.. Printre proiectele viitoare se înscrie un evenim ent de m are am ploare in titu la t “ B o rd e r le s s E u ro p e - Conferinţa F inală” , eveniment care va găzduit în aprilie 2001 de către AEGEE C luj-N apoca şi va aduna • peste 300 de studenţi din toate colţurile Europei. Acest proiect amplu, precum şi m ajoritatea evenimentelor au ca parten eri perm anenţi, in s titu ţiile europene - C om isia Europeană, Consiliul Europei şi UNESCO - în încercarea de accelerare a procesului de integrare europeană. Astfel, din 2001, A EG EE va prim i statu t de consultanţă pe lingă UNESCO.

Laura B O C U Responsabil PR A EG EE

C lu j-N apoca

Page 6: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

|?lSr3£2H5a«£• A * *

fj A I C I ar putea fi y re c la m a dum neavoastră

1999 - Parchetul Curţii Supreme de Justitie solicită .declanşarea procedurii de ridicare a imunităţii naribm f tiţiei

deputatului PD Petre Partal, pentru efectuarea unor' acte S v a penală, într-un dosar Tn care politicianul este învinuit de fraudama

Credit Bank cu peste 48 de miliarde de leL

sîmbătă-duminică. 22-23 iu

Fostul prem ier Theodor S tolojan a afirmat, joi seara, într-o emisiune televizată, câ va face public, la jumătatea lunii viitoare, modalitatea concretă în care va intra în viaţa politică şi că doreşte să facă parte dintr-o construcţie politică nouă, "foarte puternică”, care să fie un competitor pentru PDSR.

întrebat dacă se va înscrie într-un partid deja existent, Stolojan a răspuns că situaţia s-a schimbat "foarte mult’ după anunţul preşedintelui Emil Constantinescu de a nu mai candida pentru un nou mandat şi că "trebuie făcute analize în continuare”.

”în principiu nu văd nici o reţinere fundamentală în a intra într-un partid şi în viaţa politică”, a adăugat Stolojan.

El a spus că a făcut un test şi câ, atunci

cînd i-a întrebat pe oamenii cu care se întîlnea şi care-i cereau să intre în viaţa politică în ce partid să intre, aceştia ezitau să nominalizeze o formaţiune politică. Stolojan a mai susţinut că oamenii îi recomandau să aleagă el un partid şi îi promiteau câ îl vor susţine. Fostul premier a mâi spus că o candidatură a sa la Preşedinţie sau la şefia Guvernului ţine de "negocieri şi decizii po litice”. Referindu-se la eventuala intrare în politică a premierului Mugur Isărescu, Stolojan a afirmat că actualul premier a ajuns în fruntea Executivului prin acordul coaliţiei, de guvemâmînt, iar identificarea sa cu un partid ”îl va duce să nu poată guverna un guvern format din partide”.

Konya Hamar nu vrea ca Marko Bela să se amestece în listele pentru Parlament

Consiliul Reprezentanţilor Judeţeni ai UDMR Cluj a decis să am endeze regulam entu l propus de preşedinţia executivă a Uniunii, privitor la alcătuirea listelor de candidaturi pentru Senat şi Camera Deputaţilor. P reşedintele UDM R Cluj, deputatul Konya Hamar Sandor, a declarat că amendamentele o rganizaţiei clu jene sîn t principiale şi susţin necesitatea

ca prerogativele unionale să nu fie mai presus de cele locale.

Astfel, delegaţia UDMR Cluj la Consiliul Reprezentanţilor Uniunii, care are loc sîmbătă, va susţine autonom ia organizaţiilor jude ţene în alcătuirea lis te lo r pentru senatori şi deputaţi. Konya Hamar afirmă că proiectul de regulament care urmează şă fie discutat se poate interpreta şi în

sensul în care preşedintele UDMR, avînd ob ligaţia şi dreptul de a semna listele propuse, poate să le „purifice” şi să-şi plaseze acolo „fanii ’ politici”. De asemenea, CRJ s-a declarat îm potriva posibilităţii numirii pe listele judeţului a unor persoane care nu locuiesc în Cluj.

Chestiunea desemnării unui candidat unic la Preşedinţie a

fost considerată de CRJ ca fiind o necesitate principială, dar nu s-au făcut nom inalizări. Deputatul clujean a declarat că nu este m om entul oportun pentru a fi înaintate propuneri. Cu această ocazie, Eckstein Peter Kovacs a afirmat câ nu doreşte să fie nom inalizat' pentru o posibilă candidatură la Preşedinţie.

Andreea MARCU

Năravul din fire al unor lideri ai CI.D.M.R.Unele aprecieri cuprinse în Declaraţia

finală a ÎNTÎLN1R1I MAGHIARILOR DIN TRANSILVANIA, ţinu tă la Budapesta (?!), sub “ocro tirea” şi “îndrumarea” domnului episcop Lâszlo Tokes, conţin neadevăruri sau adevăruri amputate. Raportîndu-se la ele, se impun, ca legitime şi absolut necesare, cîteva întrebări.

1. A firm a ţia po triv it căreia “conducerile statelor vecine (Ungariei,' n .n .) urm ăresc în con tinuare sâ-i determine pe maghiari să aleagă drumul emigrării, asimilarea sau punerea lor într-o situaţie economică nefavorabilă” o consideră valab ilă şi în cazul României, fără nici o specificară a unor diferen ţe ev iden te şi recunoscute internaţional? Da sau nu? Şi dacă nu, atunci această mascare deliberată a adevărului constituie, cumva, dovada unor intenţii lucide şi productive?

2. Poate fi considerată corectă şi obiectivă aprecierea domnului episcop - cetăţean al României - cînd afirmă: “ Sîntem venetici, în continuare, pe propriul pâmînt natal; situaţia noastră

aproape nu s-a schimbat”? Aşa o fi, domnule Tokes? Cum puteţi nesocoti grija românilor pentru a vi se garanta toate drepturile fundamentale, inclusiv cel de a decide în problemele dvs. minoritare: în domeniul cultelor, al învăţămîntului de toate gradele, al asocierii şi comunicării prin toate tipurile şi variantele media; în domeniul administraţiei locale şi centrale, pînă la participarea în Legislativul şi Guvernul statului? Asigurarea dreptului în materie de culte, n-o simţiţi şi n-o practicaţi nemijlocit? Ştiţi câ în această privinţă şi în problema învăţămîntului în limba maternă România se situează printre primele cîteva ţări din lume?

3. în final, pledînd pentru dubla cetăţenie a maghiarilor de peşte graniţele Ungariei, domnii Lâszlo Tokes şi Nemeth Zsolt din Ungaria îi îndeamnă pe aceştia: “Să-şi păstreze iden tita tea naţională şi să contribuie, în continuare, la edificarea podurilor între ţara mamă şi comunitatea maghiară de dincolo de graniţele Ungariei”, ceea ce este foarte firesc. Dar cum trebuie înţeleasă precizarea scopurilor, finalităţii acestui îndemn, precizare care sună astfel:

“... în vederea realizării programului nostru de unificare naţională peste, graniţe”?

4. Dar despre loialitatea maghiarilor din afara graniţelor Ungariei faţă de ţara şi statul în care trăiesc? Nu şi-a putut găsi loc nici un fel de îndemn, în acest sens, în ciuda faptului că etnicii maghiari din aceste ţâri - şi îndeosebi cei din Rom ânia - convieţuiesc cel puţin mulţumitor, omeneşte cu populaţia acestor ţări, exceptînd - desigur - cazurile grupurilor manipulate. Acest adevăr este m aterializat în reuşitele acestei convieţuiri, în cooperarea civilizată în majoritatea domeniilor, ajungîndu-se pînă la numeroase şi exemplare căsătorii, mixte şi asocieri profesionale întemeiate pe relaţii interetnice civilizate, concepute şi întreţinute de conştiinţe umane superioare.

Ţinînd seama de opinii şi declaraţii precum cele semnalate, mai putem crede în cinstea, luciditatea şi bunele intenţii ale unora dintre reprezentanţii marcanţi ai U.D.M.R.?

Al. STANESCU

^ Linşai şi scuipata! politicienilor români!

Lipsa unui strop de demnitate, de seriozitate, mai mult, linsul şi scuipatul apoi acolo unde ai lins şi iar scuipatul, iată tragedia politicienilor români. Şi nu atît a lor, cît a neamului şi a ţării Să ne amintim... ■ -

UFD, un grup ce se dă drept partid, a parazitat CDR şi a ajuns, astfel, prin lins şi linguşeală, în Parlament. UFD are în frunte un gălăgios şi nimic mai mult: Varujan Vosganian. N-au trecut cîteva luni bune şi UFD a criticat PNŢCD şi CDR, Ie-a găsit o samă de bube în cap, mereu nemulţumit şi prea orgolios de importanţa sa care, de fapt, nu exista. Deci, scuipa unde a

• lins; a părăsit CDR-ul, drept... mulţumire că a dus scaiul în Parlament, la bani şi funcţii! Vreo 3 ani şi-a “cîntat” şi a jucat cum a vrut. La vremea adevărului, vajnicul UFD linge iar unde a scuipat. A venit înapoi în CDR, vrea protocol, vrea colaborare. Pe şleau: vrea iar scaiul să paraziteze în Parlament! Şi PNŢCD dă dovadă de aceeaşi lipsă de coloană vertebrală, de demnitate: îi primeşte pe trădători cu inimile deschise. Evident fals deschise şi nesincere.

ApR este “fratele” sau “copilul” vitreg al PDSR. în guvernul PDSR, domnul Meleşcanu a fost ministru de Externe; a stat cuminte, a acceptat funcţii şi onoruri, s-a gudurat pe lîngă lliescu. După ce şi-a “importat” partidul de la Paris via Costea, înjură PDSR-ul şi guvernul lui Văcăroiu (unde era ministru de Externe!!). Care va să zică,.scuipă unde a lins, pentru ca mîine să lingă iar!.

Cei din ĂNCD au tunat şi au fulgerat împotriva corupţiei şi nepotismului şi excrocheriei din PNŢCD şi l-au părăsit. Şi-au făcut alt partid! Au scuipat cu năduf şi azi ling scuipatul cu plăcere şi bucurie, căci au înţeles că singuri nu au şansă să ajungă nici în consiliile locale. Cum mai acuza popa Boilă fostul partid! Ciorbea. a fost prim-ministru, ai Iui l-au dat afară la propunerea PD şi acum el revine mieluşel la ciolan. Şi pocăit!

Despre liberali ce să mai spunem? Domnul Stoica în fiecare zi construieşte (linge!) la dreapta, iar a doua zi scuipă acolo şi construieşte la ştînga!! A declarat că PNŢCD e muribund, dar îl vizitează şi caută un sperţ, o şansă...

PSDR-ul a umblat brambura prin mai mulţi “poli”, cînd cu CDR, USD, cînd în afara lui, cînd cu PD, cînd Iară el! Aceeaşi lipsă de coloană vertebrală! Şi am putea continua.

De pe urma acestei strategii a Unsului şi scuipatului politic, care durează de 10 ani suferă neamul şi ţara. Politicienii noştri nu ştiu ce vor ei, nu ştiu să se conducă pe ei! Cum vor putea conduce Tara? Si unde?! .

Viorel CACOVEANU

Liderii PNL nu respectă înţelegerile din timpul negocierilor

~ urmare din pagina 1 .______ '

politică să se bazeze pe transparenţă, corectitudine şi loialitate.Prim-vicepreşedintele PNL Valeriu Stoica a afirmat, joi, după

cea de-a treia rundă de negocieri între PNL şi ApR, că se va definitiva, pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare, protocolul de funcţionare a unei eventuale alianţe a celor două partide, pe principiul parităţii pe listele parlamentare, a co-preşedinţiei coaliţiei şi a unei echipe comune pentru campania pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Stoica a mai spus că echipele de negociatori au decis să continue discuţiile pentru finalizarea unei platforme program pînă săptămînă viitoare, bazate pe principiul continuării proceselor de integrarea euro-atlanticâ, al consolidării proprietăţii private, al reformei fiscale, care să ducă la scăderea impozitelor şi la stimularea investiţiilor străine în România. Lideml liberal a mai spus că în program vor fi prevăzute măsuri referitoare la stabilizarea şi restructurarea pieţei de capital, programe specifice vizînd protecţia socială, reforma în Justiţie pe baza pachetului deja elaborat de ministerul de resort, precum şi continuarea refomei în administraţia publică locală.

A nu l 1940 a însem nat Golgota neamului românesc. Izolată pe plan internaţional, ameninţată de vecinii hrăpăreţi, Rom ânia s-a aflat în pragul p răb u şirii. P actu l de neagresiune germano-sovietic din 23 August 1939 a constituit prim a lov itu ră la. adresa fruntariilor patriei. -Alianţele tradiţionale cu Franţa şi Anglia au încetat. După ultimatumul sovietic şi acceptarea cedării Basarabiei, Nordului Bucovinei şi ţinutului Herţa, la 28 iunie 1940 presiunile s-au accentuat. M inistrul de Externe Mihail M anoilescu notează în memoriile sale: “Revendicările ungurilor/pretenţiile bulgarilor

au luat un caracter acut a doua zi după pierderea Basarabiei”. Lovitura primită de România, în urma agresiunii sovietice, cît şi delim itarea zonelor de influenţă între Germania şi U.R.S.S. în Estul Europei, au însemnat nu numai pierderi teritoriale, dar şi slăbirea poziţiei ei faţă de pretenţiile revizioniste ale Ungariei şi Bulgariei. La 15 iulie 1940, în scrisoarea adresată de Hitler lui Carol al II-lea, i-a cerut acestuia, pe un ton ultimativ, să facă concesii terito riale Ungariei, adăugind că, în caz contrar, “mai devreme sau mai tîrziu, posibil în foarte scurt timp, România va fi distrusă”.

Avertismentul ultimativ dat de Hitler a alarmat forţele politice

' româneşti, solicitînd o întîlnire la vîrfi La 26 iulie 1940, delegaţia română, formată din Ion Gigurtu, prim-ministru, şi Mihail Manoilescu, ministru de Externe, a fost prim ită la Sâlzburg de o delegaţie germană, formată din Adolf Hitler şi Ioachim von Ribbentrop.

Negocierile s-au desfăşurat în condiţii inegale, partea germană dovedind o atitudine “de o răceală înfiorătoare, neavînd nici cel mai mic cuvînt de înţelegere Său simpatie pentru situaţia noastră” - a afirmat Manoilescu. Mai mult,

Ribbentrop a susţinut că “România Mare s-a format graţie unei întîmplări şi că ea este constitu ită prin neîndreptăţirea ungurilor şi bulgarilor şi câ aceştia, cu drept cuvînt, cer a s tă z iîn momentul în care tratatele de pace de la Trianon şi Saint-Germain sînt inexistente - o revizuire”.

Încercînd o cale diplomatică, Hitler a declarat că el nu doreşte să se amestece în diferendul rom âno-m aghiar, darrecom andă României să negocieze direct cu Ungaria. Nici vizita făcută la Mussolini, în 27 iulie, n-a adus nimic nou. Manoilescu arată că Mussolini a confirmat aceleaşi puncte

fixate de Hitler. Carol al II-lea a fost de acord să înceapă tratativele cu Ungaria şi

' pulgaria, fără a se abate de la principiul etnic, prin schimbul de populaţie. S-a convenit ca negocierile să înceapă imediat, fără arbitrajul puterilor Axei,,iar la sfîrşitul lor, Germania să garanteze României noile graniţe. Autorităţile române sperau că pretenţiile Ungariei, în aceste condiţii, vor fi satisfăcute. înrăutăţirea raporturilor sovieto-germane, prin depăşirea prevederilor pactului Ribbentrop-Molotov de către sovietici, a grăbit conflictul din Răsărit. —

Germania avea nevoie de

cerealele şi petrolul românesc şi nu putea accepta tărăgănarea tratativelor româno-maghiare. Propunîndu-şi să lichideze R usia ,'H itler a devenit mai tranşant în satisfacerea pretenţiilor Ungariei. El şi-a schimbat metoda în disputa dintre România şi Ungaria, trecînd la ameninţări directe. Soarta României era pecetluită. Ceea ce a urmat, pentru poporal rom ân şi mai ales pentru românii din Transilvania, este binecunoscut. Golgota neamului românesc va însemna nu numai nebănuite pierderi teritoriale şi materiale, dar şi imense jertfe de sînge. ‘

Porf. loan CÎM PEANU

Page 7: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

CLU.J-NAPOCÂ: luni-vineri 8-16; .sîmbătă 9-14;.;........../ tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._________ _sîmbătă - duminică, 22 - 23 iulie 200 evâru! de

.Commercial Union - parte a grupului

CGNU, numărul 1 pe piaţa britanică de

asigurări - este prezentă în peste 50 de ţări

din 5 continente. După 60 de ani, Commercial

Union revine în România.

C o m m e r c i a l U n i o nAsigurări de Viaţă

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI

« Pentru a afla mai multe despre Commercial

Union,'vă invităm să participaţi Ia seminarul

de prezentare care va avea loc pe data de 25

iulie, ora 17.00, în sala mare a Primăriei

oraşului Cluj, de pe strada Moţilor nr.1-3.

Dacă sunteţi interesaţi de o carieră în

domeniul financiar şi vreţi să vă alăturaţi

unei echipe internaţionale de succes, aduceţi

şi un CV cu dvs. •

(3 9 7 4 3 0 7 )

UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIŞ" ARAD ACREDITATĂ DEGUVERNUL ROMÂNIEI ŞI PLENUL SENATULUI CONTINUĂ ÎNSCRIERILE LA FACULTATEA DE BIOLOGIE DIN ARAD. INFORM AŢII LA TELEFON 057/280.335 ŞI 057/214.505.___________________ ; (3 9 7 3 7 1 9 )

C i t i t i

z i l n i c

SC AGROINDUSTRIALA SA CLUJ-NAPOCA convoacă în şedinţă ordinară Adunarea Generală â Acţionarilor în data de 9.08.2000, ora 10,00, cu următoarea ordine de zi:

, - Finalizarea raportului dătre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei privind întocmirea dosarului de privatizare.

- Raportul comisiei de cenzori;- Raportul de activitate şi de gestiune al administratorului;- Diverse. (3973713)

UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIŞ" ARAD ACREDITATĂ DE GUVERNUL ROMÂNIEI ŞI PLENUL SENATULUI ŞCOLARIZEAZĂ PRIN BAZA CLINICĂ A SPITALULUI M ILITA R CLUJ-NAPOCA STUDENŢI PENTRU FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ. ADMITEREA SE FACE ÎN BAZA MEDIEI OBŢINUTE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT. ÎNSCRIERILE SE FAC LA SPITALUL MILITAR CLUJ-NAPOCA ÎNTRE ORELE 8,30-15,00, ÎNCEPÎND CU DATA DE 24.07.2000.

TEL. 198.381, INT. 320, 197.429, 0921262.722 (39737t8)

'( IPP-Ja Tîmotei Gporiu nr. 15/45 tel/fax: 064-190787,198802 SYSTEM

INTEGRATOR

configuraţie: K 6 II 500MHz 30, VloMVP3cPpudHdDDb8Z4GB, P H 466MHz(128Kcache), +SB

32MB DIMM, Pil566MHz ,64MBSDRAMS c S , p 111 550MHz SECC2,64MB SDRAM

fdd 3.5”, tastatură, imprimantă Carton BJC1000 carcasă, mouse Kit Multimedia (CD Rom+SB+Boxe)

O a n i g a ra n ţie

10.550.00011.130.00012.925.00015.300.000

1.600.000 1.376.000

Banca Transilvania S.A. - Sucursala Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr.3, vinde prin licitaţie publică, în data de 25.07.2000, ora 10,00, la sediul băncii, următoarele bunuri:

- autoturism Dacia 1300, an fabricaţie 1992,39/800 km rulaţi, preţ de strigare 2 0 mii, lei;

- calculator 486 Dx4, preţ de strigare 3 mii. lei;- imprimantă HP DeskJet 600, pret de strigare 2 mii.

Iei; / '- combină muzicală Sharp, preţ de strigare 2 mii. lei.

(3 9 7 3 7 1 2 )

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie* /rapidă?

A P E U Ţ I LA SEC TO R U L PUBLICITATE A L ZIARULUI NOSTRU!

r — — — — — — — — — —— — — — — — — — i

J NOI NU AVEM NEVOIE DE RECLAMĂ... JI .... DE ACEEA..' NICI NU NE FACEM.. I I I

E lS C H I M B

S tr . B a b a N o v a c 1 4 , te l . 0 6 4 -1 9 4 .0 5 6

^ U N J -V IN E R I: 8 -1 9 ; S ÎM B Ă T Ă : 9 -1 4 ^

| | S t r | N a p o c a n r : i 6 M T e l e f o n 1/ F â x f i 9 7 3 0 4

P U B L IR O M A D V E R T IS IN G A G E N C Y

angajează:R E PR E Z E N T A N T M A R K E T IN G /PU B L IC IT A T E

Condiţii: * program flexibil, posibilitate de lucru la 1/2 normă

(cadre didactice);

* abilităţi de comunicare/negociere;

■ * studii superioare (avantaj);

* experienţă în vînzări/publicitate (avantaj).

Informaţii Ia telefon: 093/589 446^ " . (3 4 0 0 0 4 7 )

KOBER-ROLAC prin COMPANIA RIVIŞU N IC R E P R E Z E N T A N T Z O N A

ăpo6^®^SeptlimuŢAlbini®^16'(Sîrt?Ghi6Stel. 0 9 2 .3 2 7 3 3 9 ; 0 9 2 .4 6 0 0 3 9

E N -D E T A IL L A P R E Ţ U R I D E E N -G R O S• KOBER-ROLAC: vopsele pentru lemn şi metal

interior-exterior, emailuri, lacuri (nitro, alchidice, poliuretanice), lac de parchet, grunduri, vopsele speciale, aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior.

NOU: ECOLUX - vopsea ecologică pentru lemn, diluăbilă cu apă (netoxică) '

• PERGO Oradea: perii, mături, pensule ţ?• DECORA Germania: pensule R• ALFA: coloranţi pentru zugrăveli §.

. şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produsedin plastic pentru întreţinerea şi curăţenia locuinţelor.

PRETURI f ă r ă a d a o s c o m e r c ia l i;

jo i» V uuvcoeott j

r TW

efectuează transport internaţional de persoane p e ruta

A R A D -V E R O N A -A R A DInform aţii: ARAD: str. G -ral D ragalina

Tel.: 0040+57+210.866 Fax: 0040+57+214.044

CLUJ: str. H orea, nr. 46, ap. 3 Tel.: 0040+64+130.205

VERO NA: via C A LA BR IA nr. 8

Tel.: 0039+45+8901081 Fax: 0039+45+8919168

MINISTERUL M U N C II ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

INSPECŢIA MUNCII INSPECTORATUL

TERITORIAL de MUNCĂ al judeţului CLUJ

ANUNŢĂ Începînd cu data de 01.08.2000

programul cu publicul la ghişeele de' evidenţă angajatori şi evidenţa muncii se va desfăşura după următorul orar:

Luni, marţi, joi 8-12 Miercuri, vineri închis

« r . n m u : M lIIîE ţiA iV

CONSULTAŢII sl TRATAMENTE DL MEDICINA GENERA LAf/NSPECIAL)

• coxamrzc. artroza genunchiului, dureri pe coloana vertebrali (spondiloze), durch de cap. ameţeli, dureri ale umârului si coiului, anro/c inferfalangicnc (încheieturile miinilnr şi picioarelor), sciatici, pinteni calcanccni. polurtriti artrili gutoasi, nevralgii, dureri dupi fractun. entorse şi intervenţii chirurgicale, osteoporoză

* ulcer varicos, hemoroizi, varicc;•prostata.Cabinet: str. Voileşti nr. 2-4, Ap. 3 1 (in Piaţa

Mihai Vitcazu, statia autobuzelor 31, 36) jl li domidllulpiidenfuJui.ORAR: £

Luni-M iercuri* Vineri 9-13 5Mani-Joi 9-12 si 18-20 £Sîmbâtâ 10-12 £

Telefon: 134.167» mobil: 094-660.771.

Comisionar in Vama. VĂ OFERĂUN PACHETCOM PLET DE SERVICII DE COM ISIONARE VAM ALĂ

- întocmirea documentaţiilor în vederea declarării mărfii şi a obţinerii “liberului de vamă”;

- depozitare în regim vamal şi vămuire prin persoane autorizate;- transport rutier internaţional.

Vă punem la dispoziţie depozit dotat cu:-'utilajele necesare manipulării mărfurilor;- sistem de alarmă, pază non-stop.

NOU!PUNCT DE LUCRU ÎN TURDA 5Str. 22 Decembrie 1989 Nr. 24B £Tel./Fax: 316.449, Mobil: 094/603.299 c

Pentm orice informaţie vă rugăm să ne contactaţi Ia:

Cluj-Napoca Tineretului Nr. 49-51, Tel. 414.168, fax 414*23Dej Bistriţei Nr. 63, tel. 094/622.079Turda tel ./fax 316.449, 094/603.299.

Page 8: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

f1*m y ^ 1 / a CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9 14*\ I ’l ^ / y i tel/fax 19-73-04-

1 I | { 1 I I V ! I ( - - SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-21-J L L C JL L C L C SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16— —_________ _______ ~ ______________________m a rji/v in e rijl- ll; teŢ/fax 2T-60-7S

• Dau în chirie spaţiu 2 cam ere 60 m p, cu birou, baie, în centru, acces din stradă, geam la stradă, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie garsonieră confort I, în Zorilor, mobilată, aragaz, frigider, telefon. Tel. 430.423. (Ag.i) ;• D au în ch irie sp a ţiu 80 m p, supercentral, Piaţa Unirii etaj I, 2 cam ere , b n c â tâ r ie , b a ie . T e l.430.423. (A g .i) .• V înd sau închiriez h a lă 780 mp, cu teren de 5.000 mp, în Apahida, la strada Principală, finisată, cu 2 birouri, cu toate facilită ţile , p re ţ negociabil. Tel. 430.423:• Dau în chirie garsonieră confort I, în Mănăştur, mobilată, 100 DM. Tel.430.423. (Ag.i)• Vînd casă 3 camere, str. Moţilor, 300 mp curte , s in g u r în cu rte , geam uri la stradă, fin isată . T el.430.423. (Ag.i)• C um păr u rg e n t a p a r ta m e n t 2 cam erc în G h e o rg h e n i, e ta j intermediar. Tel. 430.432. (Ag.i)• V înd casă 2 c am ere , s tr . Povîmişului, suprafaţă totală 147 mp, singur în curte, acces maşină, necesită reparaţii. 200 mil.ncg. Tel.430.423. (Ag.i)• Cumpăr urgent apartament 2 sau 3 camere, str.Aurcl Vlaicu sau în Mărăşti central, etaj intermediar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie urgent spaţiu pentru b iro u su p e rcen tra l, 2 cam ere , bucătărie, baie, 3 geamuri la stradă, proaspăt zugrăvit, preţ neg. Tel.430.423. (Ag.i)

ANIVERSĂRI,MULŢUMIRI

Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de servicii Cluj-Napoca, str. Emil Isac nr. 19 face înscrieri-pentru anul şcolar 2000-2001 la Liceul Economic - clasa a IX-a cu TAXĂ (1 clasă, 25 locuri). In form aţii suplim entare la telefon 192.081, orele 11-14.

(4 8 2 5 6 7 )

• V înd/închiriez apartam ent 3 camere, dependinţe, zonă centrală. Tel. 19-34-48. ( l i 34677)

• Lichidez gospodărie. Tel. 19- 34-48.(1134678)

• Vînd casă de vacanţă la Someşul Rece(25 km de la Cluj), cu 400 mp', acte la zi, şi o parcelă de teren alăturată de 350 mp. Zonă deosebită, cu acces la Someş. Tel. 42-81-32. (1134707)■ • Vînd apartam ent . 2 cam ere,

u ltra c e n tra l, f in is a je , o r ie n ta re sudică, balcon închis, etaj 2, beci, pod, parcare proprie în curte. Preţ 26000 USD. Tel. 19-13-94 după ora 17.(1134757)

• Vînd garsonieră confort I, str. Parâng nr. 35, et. 2, ap. 38, bloc T3. (997132)

• Vînd apartam ent 2 cam ere confort , in bloc dc cărămidă, etaj 2/2. Tel. 34-07-26 între orele 10- 17. (997167)

• Angajez cusătorese, fete tinere necalilicate, Bd. Muncii 7. (1134750)

• Asociaţia de proprietari licitează lucrarea “Reparaţie izolaţie bloc” . O fertele se primesc Ia adresa: Asociaţia de proprietari str. Septimiu Albim' nr. 26, bloc D3, ap. 16 Cluj- Napoca, sau la tel. 15-98-37 sau 15-98-15 zilnic între orele 18- 22. (1134754)

• P r im ă r ia co m u n e i G eaca organizează licitaţie pentru reparaţii la şcolile ce-i aparţin. L icitaţia se va organiza la sediul Primăriei în data d e 0 7 .0 8 .2 0 0 0 , o ra 10. (997162)

• P redau ore de balet. Pregătesc Teoria Muzicii la orice nivel, inclusiv admitere în Conservator. Tel. 095-25-30-97. (H34637)

• Vînd Dacia 1300 Renault, ■150000 km, stare de funcţionare bună. Cluj tel. 15- 77-97. (1134643)

• Caut expert în montaj parbrize. Tel. 095-25-55-25 sau 15-19-70. (997099)

* Din partea colectivului Primăriei Chinteni, pentru cel mai tînăr primar Lucia Suciu, în vîrstă dc 27 de ani, îi dorim un călduros “ La mulţi ani! şi Multă fericire!”. (1134742)

• Astăzi, cînd în buchetul vieţii mai adunaţi un trandafir, d-nă inginer Liliana Niculaş, permiteţi-ne să vă adresăm un călduros “La m ulţi an i!” Colectivul Primăriei Chinteni. (1134743)

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd urgent apartament 4 camere, cu gara j, etaj 2, în Zorilor. Tel. 12-26-87 sau 094- 91-89-82. (1134599)

• V înd: a p a rta m e n t 3 camere, decomandat, Godeanu 5; casă cu g răd ină Colonia Becaş nr. 3. Tel. 19-25-79 sau Eroilor nr. 46 Xerox. (1134752)

• Vînd 2 camere confort 1, decomandat, în centru. Tel. 18- 24-68.(997094) '

• Vind Audi 100-20E în stare impecabilă, pc injecţie, înmatriculat persoană fizică, an fabricaţie 1990, capacitate cilindrică 1980, vopsea originală, tablă galvanizată cu multe extra. Preţ negociabil 7200 DM. Tel. 18-13-91. (1134715)

• Vînd Skoda 120L cu carte identitate, numere noi, VT 2001, str. Racului nr. 4 Turda. Tel. 32-19-16. (997160)

• Vind cărucior în stare perfectă, pentru infirm motor. Tel. 18-33-33 orele 9-12. (1134748)

• Vînd m obilă “Bobîlna” , stare foarte bună. Preţ 5,5 m ilioane lei, negociabil. Tel. 18-36-14. (997144)

• V ind p ia n in ă n eag ră E D - SEILER cu placă din bronz Liegnitz, Turda, tel. 32-16-24. (997153)

ÎN C H IR IE R I• Dau în chirie 2 camere, confort

, telefon, str. Horea, lîngă Filologie. T el. 19-83-47. (997119)

• D au în c h ir ie o ca m e ră , b u c ă tă r ie , b a ie , în c o n d iţ i i avantajoase. Tel. 15-70-70 după ora

20. (997154) -

DIVERSE

Persoana care reuşeşte câ dea in fo rm aţii ' pen tru prinderea unui hoţ, care în ziua de miercuri, 19 iulie, în spatele cinematografului Republica, a smuls dc la o bunică, sacoşa în care erau valori, va primi o bunrecom pcnsâ. P en tru recunoaştere: boţul purta o scurtă dc fiş alb, cu o dungă roşie în formă de V pe spate. Sunaţi la tel. 43-27-27 interior 409. (1134758)

• Şcoala cu clasele I-VIII Apahida organizează , în data de 21.08.2000, concurs pentru titularizare pe urm ătoarele posturi: -istorie-1 post; - muzică-1 post; -religie -1 post. (997166)

• Prim ăria Geaca, în conformitate cu prevederile O. G. nr. 12/1993 anunţă achiziţia, prin ofertă de preţ a: S erv ic iu lu i de consultanţă şi a s is te n ţă te h n ic ă -d irig in te de ş a n tie r , p en tru rea liza rea obiectivului de investiţii: racord, SRM P, şis reţele d istribuţie gaze naturale în localităţile Sucutard- Lacu şi G eaca-L egii, jud . Cluj. C o n d iţii le de p a r tic ip a re : pot prezenta oferte agenţi economici cu personal atestat de către I. S. C, L. U. P. A . T. şi autorizaţi de către SC Distrigaz Nord SA Tg Mureş sau persoane fizice în aceleaşi condiţii, cit experienţă în domeniu. Sursa de f in a n ţa re : b u g e t lo ca l. D urata serviciului: .2 ani. Termenul limită de depunere a ofertelor la Primăria Geaca este data 31.07.2000, ora 12. Caietul de sarcini se află la Primăria Geaca. (997163)

• Direcţiunea Liceului Teoretic “ B ra s sa i S am u e l” o rg an izează concurs pentru ocuparea unui post vacant la limba şi literatura română, însc rierile se fac Ia secretariatul liceului între 14-17 august 2000. Concursul se ţine în incinta liceului în data de 24 august 2000, orele 9. (997168)

• în conformitate cu Legea nr. 1 3 7 /1 9 9 5 , T r i f M a ria anun ţă în c e p e re a d e m e rsu r i lo r p en tru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: locuinţă familială şi garaj auto situat în Cluj-Napoca str. Octav Băncilă nr. 3-5. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99. (997171)_____________

PIERDERI

Vînd ap artam en t 4 cam ere, on închis, p ivniţă, et. 2, sc. 7, releorman 65, ap. 77. (1133993)

Vînd casă cu dem isol, parter, , posibil m an sa rd a re . A ccep t uite. Tel. 43-14-78, 18-89-42.

• Noul re s ta u ra n t SC MĂRIUŢA, B-duI Muncii nr. 69 organizează nunţi, la cele mai convenabile preţuri. Tel. 41-51-09. Vă aşteptăm ! (1134722) ____

• Liceul particular Horia Cloşca şi Crişan de la Grupul Şcolar Econom ic, s tr . M em orandum ului 22, organizează clasa IX: economic şi matematică-informatică cu intensiv engleza, clasa XI şi anul I postliceal economic, înscrieri: 20-30 iulie. Informaţii tel. 19-20-81. (1134744)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Popan Valentin anunţă în cep e rea d e m e rsu r ilo r pentru ob ţinerea au to riza ţie i dc mediu pentru o b iec tiv u l “ E x tin d ere şi mansardare” situat în Cluj-Napoca str. P a tr ic iu B a rb u n r . 33. E v en tu a le le se s iză ri şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, C a lea D o ro b a n ţilo r n r. 99. (1134736)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, N iculina şi Vasile Boncu an u n ţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă de vacanţă” situat în satul Vîlcele, com. Feleacu, jud . C luj. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D orobanţilor nr. 99. (1134745)

• în conformitate cu Legea rir. 137/1995, Salanţa Vasile şi Salanţa L eo n tin a n u n ţă în cep e rea d e m e rsu r ilo r p e n tru o b ţin e rea a c o rd u lu i de m e d iu pen tru obiectivul: desfinţare construcţiilor existente şi construirea pe acelaşi teren a 2 apartam ente proprietate personală situat în Cluj-Napoca str. Crişului nr. 13. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, C a lea D orobanţilor nr. 99.

(997177)

• Pierdut orginalul ASF nr. 28876 şi 22309 eliberate dc DSP Cluj- Napoca. Lc declar nule. (1134738)

• P ie rd u t- c o n tra c t v în zarc - cum părarc apartam ent nr. 58, str. P lop ilo r nr. 75, C luj-N apoca. îl declar nul. (1134756)

• P ersoană fiz ică au torizată G y arm an ti lo an d o m ic ilia t în G herla , str. G elu nr. 58 ap. 14 pierdut cod fiscal. îl declar nul. (997146)

• SC A grom ixt SRL M orău, p ie rd u t tichet asigurare UNITA p e n tru au to tra c to ru l cu nr. de înmatriculare C J-10 FZD. îl declar nul. (997159)

• Pierdut carnet de student pe n um ele V incze B alazs-A ron. î declar nul. (997172)

DECESECOMEMORĂRI• Profund îndurerat anunţ

moartea mamei mele PAPUC ANNA (Cocoşoaia) din Mănăştur, în vîrstă de 83 de ani. Înmormîntarea va avea loc duminică, 23 iulie 2000, ora 14, la Capela Cimitirului Vechi din M ănăştur. Dumnezeu să o odihnească. Fiul îndurera t A urel cu soţia Lenuţa. (1134755) .

• Boala, care greu l-a încercat din fragedă copilărie, l-a învins acum, la numai 40 de ani, pe bunul şi dragul nostru MESEŞAN VALER (GHE) din Dăbîca. Înmormîntarea va avea loc în Dăbîca, marţi, 25 iulie 2000, o ra 12. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mama veşnic îndurerată, fratele Doru şi sora M aria cu familiile. (1134761)

S im ţ iţ i că n u m a i p u te ţ i t ra i

în această lu m e în c o n tin u ă

m iş c a re ?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

• Cu adîncă durere vă aducem la cunoştinţă, că d ragu l nostru ta tă , socru, bunic, frate, rudă şi bun prieten SZENTANNAI ARPAD a înce ta t ' din viaţă. Înmormîntarea va avea loc în data de 24 iulie 2000, ora 10, în Cimitirul Central. Familia îndurerată. (1134762)

• Cu adîncă durere în suflet ne reamintim de dragul nostru tată, socru şi bunic, IANCU PARASCHIV. Comemorarea a 6 săptămîni de Ia trecerea în nefiinţă va avea loc duminică, 23.07.2000, orele 12, la Capela Veche a Cimitirului Mănăştur. Familia îndurerată. (997147)

• Cu inim a în d u re ra tă anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, MOLDOVAN VIOREL, de 69 de ani. Înmormîntarea va avea loc în 22 iulie 2000, ora 11, în Cimitirul Mănăştur, Capela Nouă. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (1134739)

• Sîntem alături de voi, dragă Gyongyi şi Kristina, în aceste m om ente grele p rin care treceţi. îl vom păstra veşnic în amintirea noastră, pe bunul nostru prieten, BERCI din Suceag. Să-i fie ţărîna uşoară. Familia Petruţiu Iosif şi Maria. (1134740)

• Profund îndureraţi sîntem alături de familie, la moartea prietenului nostru drag, BOTA ALBERT BERCI, din Suceag şi transm item sincere condoleanţe. Familia Suciu Valentin şi Lucia. (1134741)

• Sincere condoleanţe d-nei prof.- d r. Luminiţa Silaghi- Dumitrescu şi întregii familii pentru pierderea mamei dragi. Familia Aura şi Pavel Criste. (1134749)

• Sîntem alături de familia îndoliată, în momentele de grea încercare p ricinuite de pierderea celui ce-a fost prof. IONEL LOMBREA. Sincere condoleanţe din partea profesorilor de educaţie fizică din Cluj-Napoca, ce nu-1 vor uita. (1134751)

• Dragă Luminiţa, sîntem cu tot sufletul alături de tine, în aceste momente grele. Florin şi Jofi. (1134753)

• Sincere condoleanţe doamnei Doina Lombrea în clipele grele prin care trece. Familia Pop Nicolae. (997169)

• Sîntem alături dc Luminiţa şi Ionică în m area durere pricinuită de pierderea mamei. Sincere condoleanţe. Rodica, Florenţa, Rodica. (1134763)

• Sîntem alături de colegul nostru Miron Alexandru la m area durere pricinuită de p ierderea ta tă lu i. Sincere condoleanţe. Colegii din Policlinica fără plată “Familia Sfîntă”. (997145)

• Colectivul SC Caprice este a lă tu ri de dom na Doina Lombrea în aceste clipe grele p rin care trece. Sincere condoleanţe. (997170)

• Azi, 22 iulie se împlinesc 6 ani de cînd dragul nostru DAVID VASILE (a Puiului), din Jucul de Jos ne-a părăsit. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Soţia Valeria şi nepoţii familia Sandu. (1134737)

• S-au scurs 10 ani de lacrimi şi durere, de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic LUCACIU GHEORGHE. Dumnezeu să-l odihnească. Familia. (1134759)

(Pentru a v ă asigura în continuare un abonam ent la ziarulvă p u te ţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

A P E W A ^ U Lda Cluj

Page 9: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

nică, 22-23 iulie 20

• Azi, 22 iulie se împlinesc luni de cînd ne-a părăsit dragul nostru frate, unchi şi cumnat ILEÂ TRAIAN. Nobleţea şi bunătatea lui ne va călăuzi toată viaţa. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sora Virginia cu familia. (1134764)

• Pios oamgiu la împlinirea a 7 ani de la trecerea în eternitate a bunului nostru soţ, ta tă şi bunic, HEDEŞIU MACARIE. Familia. (997131)

• O pioasă aducere aminte Ia 60, respectiv 30 ani, de la decesul părinţilor PA VEL şi ANICA CÂMPIANU, din Topa Mică. Parastasul va avea loc la Biserica din sat. Familia Pavel şi Ani Câmpianu. (997138)

• A trecut un an de durere de la decesul iubitului nostru soţ şi ta tă , col. ing. IOAN CORTEA. Slujba de pomenire va avea loc în data de 23 iulie, orele 12, la Capela din C im itirul M ilitar. Familia. (997149) .

• O rugăciune, lacrimi şi durere, pentru dragul nostru FĂNICA SUCALĂ, la împlinirea unui an de cînd a plecat pe drum ul fără întoarcere; lăsîndu-ne trişti şi îndureraţi. Pentru noi vei trăi veşnic, timpul nu va reuşi să te şteargă din sufletele noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace. Slujba de pomenire va avea loc duminică, 23 iulie 2000, orele 12, la Biserica Ortodoxă din Cluj, str. Donath. M am a, soţia şi fra ţii cu familiile. (997150)

• Azi, 23 iulie, se împlinesc 11 ani de cînd iubitul nostru soţ, tată şi bunic, OLTEAN EMIL, din Pata, a plecat de lîngă noi. Dumnezeu să-i odihnească sufletul blînd şi generos. Soţia Maria, copiii Emil şi Doina cu familiile. (997151)

• Se împlinesc 6 luni de la plecarea pe drum ul fără întoarcere a celei care a fost pen tru noi ca o bunică, ROTAR ANA. Dormi în pace. Mircea şi Steluţa. (997155)

• S-au scurs 2 ani de cînd scumpul nostru SIMI a plecat dintre noi pe drumul fără o cale de întoarcere. Doamne, adu-ţi aminte ce suflet bun avea! Nu-1 vom uita niciodată. Familia în veci nemîngîiată. (997157) -

• Comemorăm 8 ani trişti de la decesul celui care a fost lt. col. CROITORU TRAIAN, soţ, tată şi bunic iubitor. Vei trăi veşnic în inimile noastre. Odihneşte-te în pace. Familia. (997164)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm că au trecu t 6 săptăm îni de cînd iubitu l nostru tată şi bunic, MEZEI IOAN, ajrecut în eternitate. Au rămas trei suflete nemîngîiate care îl.vor plînge toată viaţa. Fiica Nuşi, nepoţii Anamaria şi Tavi. (997174) ’

* Nimeni şi niciodată nu va umple-golul pe care-1 avem în suflet, acum, cînd se împlinesc 2 ani de cînd mama şi bunica noastră , CUIBUSVALENTINA, a plecat pentru totdeauna. Simona, Adriana şi Ioana, cu familiile, vă aşteaptă la pomenire în Mănăştur, la Biserica Veche din Cimitir, duminică, 23 iulie. Vei rămîne mereu. în sufletele noastre. (997176)

• Se împlinesc 6 luni de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost dragul nostru soţ şi tată GHEORGHE BECICH I. Slujba de pomenire va avea Ioc în data de 23 iulie 2000, ora 12, la Biserica "Sfinţii Petru şi Pavel" din Grigorescu. Familia îndurerată. (1134724)

% . - ,MI "31t ... . . .. 4

A D E V Ă R U Ld e C lu j

• A zi, 22 iulie 2000, se împlinesc şase săptămîni de cînd soarta ne-a d esp ă rţit pentru totdeauna, dar totuşi am speranţa că sufletele nostre se vor întîlni cînd o vrea Bunul Dumnezeu. Fără tine, dragul meu soţ MEZEI IOAN din Panticeu, fiecare zi este tristă şi cenuşie. B unătatea ta şi sufletul tău nobil cu care ne-ai fost alături mereu, florile de pe mormîntul tău sînt udate cu lacrimile mele pentru sufletul tău să-ţi aducă, dragul meu, odihnă şi linişte veşnică. In veci nemîngîiată soţia Nuşi. (D.)

• Au trecut şase săptămîni de lacrimi şi triste ţe de la despărţirea de cel care a fost bunul şi dragul nostru tată şi socru M EZEI IOAN, din Panticeu.'1 Dumnezeu să te odihnească şi să-ţi vegheze somnul veşnic în linişte şi pace. î ţ i vom păstra o veşnică amintire. Fiica Gabi şi ginerele Marius. (D.)

• Cu durere în suflet, anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic POP ALEXANDRU, înm orm în tarea are loc duminică, 23 iulie, ora 13, în comuna Ceanu M are. Mormîntul ţi-1 vom presăra cu flori şi-l vom uda cu lacrimi. Odihneşte-te în pace, suflet bun! Familia îndurerată. (M.)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

oferă tuturor p erso an e lo r jurid iceservicii de publicitate şi cam p an ii prom oţionale

. în p resa locală si centra lă m aisim plunu se poate

fonstanţa

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

“Criza” naşte miracole, pe o coală A4!R r â i ]^ • j S a b ă u ^ a f o s t ? l a Ă u n p a s T d e ^ a : p ă r ă s i i ; F

urmare din pagina 1aşa. Fotbaliştii Universităţii Cluj au fost trimişi acasă de noul antrenor principal pe motivul că în vestiarul echipei nu se aflau tricouri uscate, de antrenament şi nici prosoape. Internaţionalul clujean a fost la un pas de a părăsi definitiv echipa si doar intervenţia

COMUNICATUL Comitetului de criză al FC “U”

lui loan Maja şi Eugen Bungărdeanu l-a determinat pe acesta sâ aştepte ziua de vineri, anunţată ca a miracolelor.

Vineri a trecut, iar miracolele sînt aşternute pe o coală A4. Urmează, zic membrii “crizei”, să fie puse în practică. Să mai aşteptăm, şi dacă “Da”, cît?

M ăsu ri cu rezolvare im ediată pentru asigurarea m ijloace lo r m ateria l financiare necesare pregătirii şi începerii campionatului:

- 200 milioane lei alocate de Consiliul local

- 50 milioane lei lunar din partea Consiliului local

- asigurarea a două terenuri de antrenament pentru echipa de seniori (terenul UNIREA si CUG)

- asigurarea unui autocar pentru nevoile clubului

- procurarea de echipament pentru antrenament şi material sportiv (mingi, ghete, etc.)

- asigurarea cazării pentru jucătorii nou-veniţi şi cei care au probleme de locuinţă

- propunerea unui Consiliu

Director format din 11 persoane care vor fi validate în prima Adunare Generală a Asociaţiei Fotbal Club Universitatea

- asigurarea unui-nou sediu de club prin grija Consiliului local. -

Alte măsuri:- revizuirea statutului,

modificarea şi completarea lui, refacerea structurii

’ organizatorice şi a organigramei clubului

- reluarea legăturilor cu Universitatea "Babeş-Bolyai"

- asigurarea de terenuri pentru Centrul de juniori şi copii

- folosirea eficientă a spaţiilor de reclamă şi publicitate de la Stadionul "Ion Moina"

- în fiin ţarea în cadrul

Primăriei a unui compartiment cu atribuţii privind urmărirea activităţii sportive

- dem ersuri din partea clubului şi sprijin 'din partea autorităţilor în găsirea unuri sponsor principal (CONNEX, DIALOG, SUNTEL, bânci, agenţi economici, etc.)

- crearea unei strategii de, m anagem ent şi m arketing (2000-2001-2004) în vederea realizării obiectivelor propuse (promovarea pînă Ia nivelul Diviziei “A”)

- refacerea imaginii clubului printr-o mai bună mediatizare prin mass-media şi determinarea unui curent de opinie favorabil, accesul liber pe stadion în perioada turului de campionat 2000-2001.

Cătălin Botezata şi Alexandru Răducan au fost

condamnaţi la trei şi respectiv sase ani de închisoare

Instanţa Tribunalului Bucureşti i-a condamnat, vineri, pe Cătălin Botezatu şi pe Alexandru Răducan la trei şi respectiv şase ani de închisoare şi a dispus, totodată, arestarea imediată a celor doi.

■Potrivit deciziei judecătorilor, Răducan a prim it şase ani de - închisoare pentru înşelăciune, iar Botezatu trei ani pentru folosirea creditelor şi bunurilor societăţii Alcrev Impex SRL în interes propriu.

Instanţa a pronunţat, pe lîngă cele două sentinţe, şi pe cele împotriva celorlalte persoane inculpate în cazul SANCA. Astfel, Mirela Fako a fost condamnată la zece ani de închisoare pentru abuz în serviciu, Constantin Botezatu, tatăl creatorului de modă Cătălin Botezatu, a primit o sentinţă de doi ani.de închisoare pentru înşelăciune, fiind graţiat, Decebal Ulea a fost( condamnat la doi ani de închisoare pentru folosirea creditelor şi bunurilor societăţii în interes propriu, fiind la rîndul său graţiat de instanţa de judecată. Aceasta i-a achitat pe Mihai Ştreangâ şi pe M arin Jenică, care fuseseră acuzaţi de infracţiunea de folosire a creditelor şi bunurilor societăţii. La rîndul său, Grigore Maimuţ a fost achitat de acuzaţia de favorizare a infractorului.

Totodată, instanţa i-a obligat pe cei opt acuzaţi şi societatea Alcrev Impex SRL la plata în solidar a 19.219.000.000 de lei, sumă care reprezintă credite şi dobînzi neachitate, urmînd ca plata să fie făcută către AVAB.

în acelaşi timp, Răducan mai este obligat la plata a 11.975.671.000 lei, reprezentînd credite şi dobînzi către Bankoop.

Cătălin Botezatu şi Alexandru Răducan sînt obligaţi, de asemenea, la p la ta a13.964.750.000 lei către Bankcoop. Instanţa a mai dispus menţinerea sechestrului asiguratoriu asupra fermei Malu din Ialomiţa şi asupra sediului societăţii Alcrev, din strada Mihai Eminescu din Bucureşti.

Alexandru Răducan, asociat la SC “Alcrev Impex” SRL şi la alte societăţi, printre care şi SC “SÂNCA” SRL, Cătălin Adrian Botezatu, asociat la SC “Alcrev Impex” SRL, Mihai Ştreangă, administrator SC “SANCA” SRL, Decebal .Ulea, fost consilier juridic la SC “SANCA” SRL, Jenică Marin, asociat unic la

SC “MTCS” ProdCom SRL Bucureşti, Mirela Fako, fost director adjunct al sucursalei Lipscani a Bancorex şi Grigore Maimuţ, fost director adjunct al sucursalei Lipscani a Bancorex, au fost acuzaţi de sâvirşirea in fracţiunilor de bancrută frauduloasă, înşelăciune în paguba avutului particular, folosirea creditelor societăţii în alt scop sau contrar in te rese lo r acesteia , garantarea creditelor proprii cu bunurile societăţii, com plicitate la bancrută frauduloasă, complicitate la înşelăciune în paguba avutului particular, abuz în serviciu contra intereselor publice şi favorizarea infractorului.

O parte a dosarului de urmărire penală întocmit de specialiştii Direcţiei de Cercetări Penale din 1GP se referea la modul de acordare şi utilizare a unui credit de 3,5 miliarde de lei solicitat sucursalei Lipscani a Bancorex de către Alexandru Răducan pentru achiziţionarea fermei Malu din judeţul Ialomiţa şi a fermei Ciorani din judeţul Prahova de către SC Alcrev Impex SRL. C ercetările au stabilit că împrumutul a fost aprobat de către conducerea sucursalei cu încălcarea normelor legale (societatea nu era constituită legal şi nu existau garanţii). Creditul a fost folosit parţial pentru achiziţionarea fermei Malu (448 de milioane de lei), iar diferenţa, prin trecerea de datorii inexistente în actele societăţii, a fost folosită în interes personal de către Alexandru Răducan, sau în interesul altor societăţi la care acesta era asociat. O altă parte a dosarului ,se referea la modul prin care a fost utilizată, din fondurile “Alcrev Impex” SRL, suma de 350 de milioane de lei. Sub acoperirea unor datorii inexistente în actele societăţii, Alexandru Răducan şi Cătălin Botezatu au virat această sumă în conturile unor persoane fizice sau juridice pentru achitarea unor datorii proprii.

Ultima parte din dosarul de urmărire penală se re fe re a ja obţinerea frauduloasă de la “Bankcoop” SA â unor împrumuturi personale de către C ătălin B otezatu şi A lexandru Răducan, în valoare de 350.000 şi, respectiv,315.000 de dolari. Cei doi au garantat creditele cu bunurile societăţii la care erau directori.

Sentinţa -Tribunalului Bucureşti poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti în zece zile de la pronunţare.

Page 10: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

s s s s im a m m a B B H B t .A IC I ar putea fi ;

reclama dumneavoastră

...

M I L O

1996 - Agenţia SUA pentru Comerţ ? i :Dezvoltare a acordat României un credit nerambursabil in valoare de 400.000 dolari, pentru dezvoltarea comunicaţiilor Acordul a fos

semnat de Joseph Grandmaison, directorul TDA şi de Ovidiu loan Muntean, ministrul Comunicaţiilor.

Deputaţii de la Chişinău au votat legea privind instituirea regimului parlamentar de guvernare

D eputaţii m oldoveni au aprobat, vineri, cu 87 de voturi din 101 legea privind instituirea regim ului parlam en tar de guvernare, după ce, joi, şeful statului a refuzat să o promulge.

Deputăţii au fost de acord să discute iniţiativa preşedintelui priv ind desfăşurarea unui referendum constituţional, însă acest lucru se va întîmplă peste şase luni. Adică după ce, în ianuarie 2001, Parlamentul va alege, cu 3/5 din voturi, viitorul

'ş e f de stat.Preşedintele îşi va păstra

dreptul la iniţiativa legislativă, dreptul de a negocia şi semna

acorduri internaţionale şi de a acredita diplomaţi, precum şr cel de a'desemna prim-ministrul. El a fost lipsit însă de dreptul de a prezida şedinţele Guvernului sau de a consulta Executivul.

Petru Lucinschi nu va mai putea numi doi judecători (din şapte) Ia Curtea Constituţională şi nici să iniţieze revizuirea Legii Supreme prin acte legislative sau prin referendum. Lucinschi este obligat ca în termen de 15 zile să promulge legea. Dacă el va refuza să facă

. acest lucru, Parlamentul ar putea iniţia procedura de impechment sau Lucinschi îşi va da singur

demisia. Nici una şi-nici alta dintre posibilităţi nu rezolvă situaţia, pentru că preşedinte interimar va deveni şeful Legislativului, iar legea va intra oricum în vigoare. Aşadar, puterea supremă în stat o va avea Parlamentul, care este dominat de comunişti şi în care nu există o alianţă politică viabilă. -

Pentru că deputaţii îşi dau seama că nu pot sprijini politic Guvernul, ei- i-au acordat Executivului dreptul de a emite ordonanţe de urgenţă.

Ideea de schimbare a formei de guvernăm înt se discută

aprins din martie anul trecut, cînd preşedintele Lucinschi a cerut împuterniciri suplimentare pentru Guvern şi pentru şeful statului.

După ce deputaţii s-au opus, Lucinschi a iniţiat, în mai anul trecut, . un referendumconsultativ în care mai mult de jumătate dintre alegători s-a pronunţat pentru extinderea împuternicirilor. Deşi la urne nu s-a prezentat nici 60 la sută din populaţie, CurteaConstituţională a validat rezultatele referendumului. Judecătorii au ajuns însă la concluzia câ je fu i statului nu avea dreptul să iniţieze referendumul şi că această prerogativă aparţine exclusiv Parlamentului.

Un cutremur de 5,9 grade pe scara Richter s-a produs în Ciudad de Mexico

Un cutremur de 5,9 grade pe scara Richter s-a produs, vineri, în jurul orei locale 1.15, în Ciudad de Mexico, capitala mexicană.

Localnicii şi turiştii din Ciudad de Mexico au ieşit pe străzile oraşului. Cutremurul a durat peste un minut. Elicoptere ale echipelor de intervenţie au survolat oraşul.

Epicentrul cutremurului a fost localizat chiar în Ciudad de Mexico.

Seismul nu a cauzat pagube semnificative, Ia o primă estimare. Pînă Ia ora transmiterii ştirii, nu a avut loc vreo replică a cutremurului. Totuşi, turiştii cazaţi în ho telurile din. Ciudad de Mexico au fost sfătuiţi de recepţioneri să coboare în holurile hotelurilor.

După aproximativ o oră de Ia producerea seism ului, oraşul şi-a recăpătat calmul.

Autorităţile iugoslave au refuzat să aprobe deschiderea unui birou la Belgrad ai postului de radio Europa Liberă

M inisterul iugoslav al Informaţiilor a respins categoric o cerere a postului de radio Europa Liberă de a i se permite, deschiderea unui birou Ja Belgrad, a anunţat, joi, agenţia Tanjug, citată de AFP, care a dat publicităţii şi textul integral al scrisorii de răspuns a ministrului Informaţiilor, Goran Matici, în acest sens.

"Avînd în vedere câ postul de radio Europa Liberă, ca reprezentant al politicii oficiale americane, are ca misiune exclusivă prom ovarea- obiectivelor coloniale ale

Statelor Unite, prezenţa unei reprezentanţe pe solul iugoslav ar constitui o insultă”, se spune în scrisoarea respectivă. "Postul de radio Europa Liberă se străduieşte, prin intermediul unei propagande murdare, să influenţeze opinia publică din Iugoslavia, câutînd să o îndrepte în direcţia obiectivelor urmărite de SUA” , se adaugă în scrisoare.

în opinia m inistrului iugoslav, nu există nici un temei de a permite postului de radio Europa Liberă să aibă un birou la Belgrad, atîta vreme cît acest

post "susţine politica brutală a SUA de amestec în treburile interne ale Iugoslaviei şi încercările de răsturnare a ordinii constituţionale din acest stat”.

"Orice eventuală activitate a unui birou al postului Europa Liberă în Iugoslavia va fi considerată ca ilegală şi vor fi luate cele mai drastice măsuri împotriva corespondenţilor săi care vor încerca să opereze aici fără autorizaţie”, se spune în finalul scrisorii ministrului iugoslav. ,

Interdicţia de a introduce arme în Australia riscă să dea naştere la tensiuni diplomatice

Interdicţia de a importa arme pentru a asigura protecţia sportivilor în timpul Jocurilor Olimpice de la Sydney riscă să dea naştere la tensiuni diplomatice între guvernele Australiei şi cele ale altor doisprezece ţări care vor participa în cadrul acestei competiţii, printre care se numără Statele Unite şi Israel, informeazăAFP. - , „

Ministrul australian al-Afacerilor Externe, Alexander Downer, ,a declarat că responsabilii cu protecţia concurenţilor din fiecare ţară vor primi, săptămînă viitoare, o comunicare precisă în legătură cu acest subiect.

într-un interviu acordat canalului de radio ABC, Downer a spus că există un “principiu politic”, potrivit căruia forţele de securitate străine nu sînt autorizate să intre în Australia cu arme şî că acest principiu va fi aplicat şi cu ocazia JO de la Sydney. Această dispoziţie a Executivului australian, care doreşte să-şi asume'în totalitate responsabilitatea privind asigurarea protecţiei competitorilor, a oficialilor şi a VIP-urilor, nu a fost agreată în unanimitate de oficialii ţărilor participante la JO.

Procurorul general, Darryl Williams, a dezminţit zvonurile referitoare la faptul că serviciul de protecţie israelian a primit, pe baza unui aranjament cu autorităţile vamale, autorizaţia de a introduce arme în Australia. El a dezminţit, de asemenea, câ Statele Unite au obţinut o derogare de la legea cu privire la introducerea armelor de foc.

Magistratul australian a afirmat că politica naţională în privinţa armelor de foc este aceeaşi pentru toate ţările participante la Jocurile Olimpice şi că respectivii responsabili cu problemele de securitate o cunosc încă de cîţiva ani.

Autorităţile israeliene au cerut o protecţie sporită pentru delegaţia acestei ţări, după ce, în timpul JO din 1972, sportivii israelieni au fost victimele unui atac din partea unor organizaţii teroriste palestiniene, soldat cu moartea a 11 sportivi.

Poliţia Statului australian Noua Galie dc Sud, pe teritoriul căruia se găseşte oraşul Sydney, a acceptat să mobilizeze în jurul cantonamentului delegaţiei israeliene un număr sporit dc poliţişti înarmaţi.

Printre ţările ce şi-au exprimat neliniştea faţă de această interdicţie sc numără Japonia, China, Turcia, precum şi mai multe ţâri din Orientul Mijlociu, printre care Iranul şi Irakul.

în cursul vizitei preşedintelui SUA, Bill Clinton, în Australia, autorităţile de resort au decis totuşi să facă o excepţie, permiţînd agenţilor serviciilor secrete americane să beneficieze dc “anumite privilegii”.

Israelul a acceptat o propunere de compromis în privinţa IerusalimuluiUn m inistru israelian a

afirmat, vineri, câ ţara sa a acceptat o propunere de compromis am ericană, în vederea trecerii anum itor cartiere arabe din Ierusalimul <Je Est sub suveranitate comună israeliană şi palestiniană, Ia negocierile de la Camp David, informează AFP.

Premierul israelian Ehud

Barak a acceptat ca Autoritatea. Palestiniană să deţină“prerogative adm inistrative întărite, cu accente desuveranitate”, a declarat pentru postul de radio public Kol Israel (Vocea Israelului) ministrul fără portofoliu însărcinat cu Diaspora evreiască, Michael Melchior.

El a subliniat, totodată, că

această “suveranitate comună” nu se extinde şi la Oraşul Sfînt, care cuprinde locuri sfinte al căror statut va rămîne neschimbat, pentru moment.

N egocierile israeliano- palestiniene, ţinute în viaţă in extrem is, după ce erau pe punctul de a eşua, s-au reluat, joi, la Camp David, în lipsa preşedintelui american, Bill

Clinton, plecat la Okinawa pentru a participa la summitul G8. Negocierile s-au reluat joi dim ineaţă, sub egida secretarului american de Stat, Madeleine Albright, căreia preşedintele american -i-a delegat, temporar, această sarcină.

Prezentă la Camp David-de la începutul summitului, şefa

diplomaţiei americane a făcut naveta, joi, între premierul israelian, Ehud Barak, şi preşedintele A utorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, pentru a încerca rezolvarea divergenţelor dintre tabere, după cum a precizat purtătorul de cuvînt al Departamentului dc Stat, Richard Boucher.

Vladimir Puţin avertizează în legătură cu eventualitatea pierderii controlului asupra Extremului Orient rus

P reşed in tele rus, V ladim ir P u ţin , a avertizat, v in e ri, că există riscul ca Rusia să piardă controlul asupra Extremului-Orient rus, în favoarea ţă rilo r vecine, dacă dezvol­tarea econom ică a acestei regiuni întîrzie, a anunţat agen ţia

Interfax, citată de AFP. “Dacă nu facem un real efort pentru a dezvolta Extremul-Orient rus, atunci, în următoarele decenii, populaţia rusă va vorb i, mai ales japoneza, chineza său coreeana”, a spus şeful s ta tu lu i rus, în deschiderea unei

conferin ţe pe tema dezvoltării regionale, la B l a g o v e s ş e n s k . Vladimir Puţin a plecat, vineri dimineaţă, spre Okinawa, în Japonia, unde va participa la summitul G8, care reu­neşte cele şapte ţări cel mai puternic industria­lizate, plus Rusia.

Autorităţile greco-cipriote vor protesta la ONU contra violării spaţiului lor aerian de către avioanele turceştii

Guvernul cipriot grec intenţionează să denunţe la ONU încălcarea repetată, în zilele de 19 şi 20 iulie, a spaţiului aerian al insulei de către avioanele de luptă ale Turciei, care au luat parte la festivităţile'organizate cu ocazia celei de a 26-a aniversări a invadării părţii de nord a Ciprului de către trapele turceşti (20 iulie 1974) şi proclamării aşa-numitei Republici Turce a Ciprului de Nord (RTCN), relatează AFP. n.

"Bineînţeles că vom denunţa aceste încălcări, care au sporit în ultimele două zile, ele reprezentînd o nouă provocare din partea autorităţilor nord- cipriote, tocmai în ajunul reluării convorbirilor inter-cipriote de'la Geneva (24 iulie)”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Apărării din Guvernul de la Nicosia.

. Potrivit unui comunicat al. Ministerului Apărării, în ziua de 19 iulie, un. număr de 11 avioane de vînătoare turceşti, de tip F-17, F-4 şi F-5, au survolat, timp de două ore, întinse zone ale părţii de sud a insulei, controlată de greci, iar în ziua de 20 iulie, alt grup, alcătuit din 10 avioane, s-a dedat la acelaşi gen de provocări, timp de peste o oră. ~-

La festivităţile organizate de autorităţile turceşti din nordul Ciprului au luat parte, de asemenea, cinci nave de război ale marinei militare a Turciei.- - Ciprioţii greci au marcat tragicele evenimente de la 20 iulie 1974 prin

ceremonii de "doliu”, în sunet de sirene şi de clopote ale bisericilor.Ciprul continuă să rămînă divizat în două sectoare, cel de nord (controlat

de turci) şi cel de sud (controlat de greci), încercările de pînă acum de a crea un stat federal unitar soldîndu-se cu un eşec clar.

Cel puţin şase militari ruşi au

iost ucişi în urma unui atac,

în apropiere de Groznîi

Cel puţin şase militari'ruşi au fost ucişi în urma atacului comis asupra unui convoi militar, la ora 20.00 (16.00 GMT), în satul Cemorecie, din apropiere de Groznîi, a declarat, pentru AFP, un martor ocular. Rebelii ceceni au deschis tocul asupra convoiului, dintr-o pădure vecină două dintre vehicolele armatei federale arzînd în totalitate, a declarat martorul. Armata rusă a blocat accesul m zona şt h caută pe atacatori.

IT A R T a S a f0St Sem,1alat de a5ent' a v ic tim ™ ren" , ^ Ci2a,n“” s" ‘l

Numărul doi în ierarhia Statului Major rus,.generalul Valeri Manilov afinnase « te n o r ,* 25 de militari Î S

fost ucişi şi alţi 74 răniţi în curs de o săptămînă în Cecenia. si că 41 de

Page 11: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Aicir» ar putea fit' reclam a dum neavoastră}

K e d k c f m S I ’ O R T ^ X

Tel: W M X ! .

Adevărul de C l i i z Z pagina 11

CFR va pleca în cantonament opt zile

în sfîrşit (spunem noi), CFR va pleca în cantonament la Vatra Domei. După cum bine se ştie, plecarea feroviarilor (programată iniţial pentru data de 20 iulie) a fost amînatâ pentru luni (24 iulie) din motive pur organizatorice. Antrenorul principal Octavian Albu, ajutat de goal-keeper-ul Cîrlan (care se ocupă şi de pregătirea portarilor) va deplasa un lot de 22 de jucători, cu menţiunea că alţi doi ar putea face deplasarea, Bodocan, respectiv Zovany. Acest lucru va fi hotărît imediat după partida amicală pe care CFR o va susţine azi (sîmbătă) cu începere de Fa ora 11 pe terenul din Someşeni, în compania “militarilor” de la ASA Victpria. Din lotul cu . pricina fac parte: Moldovan şi Cîrlan (portari), Baci, Găvruş, Velţan, Boldijar, Cazan, Sergiu David şi Bălaj (fundaşi). în ceea ce îl priveşte pe ultimul, acesta nu are nici o legătură cu preşedintele Bălaj. Nu este decît o simplă coincidenţă de nume. Fotbalistul a evoluat pînă nu demult la CFR II şi provine de la Olimpia Satu Mare. Aceasta l-a împrumutat la divizionara “C” Oaşul Negreşti-Oaş. Bălaj a debutat chiar în ultima partidă de campionat în compania feroviarilor clujeni: Marius Marian, Benke, Becea, Sime, Mateuţ, Orgă, Gabor şi Kormos (fundaşi). Ultimul provine de la FC Naţional. “Bancarii” l-au împrumutat pentru un sezon la acelaşi Oaştil Negreşti Oaş. Pentru doi ani Kormos va juca în Gruia, bucureştenii neavînd în acest sens nici o pretenţie financiară. Turcu, Petrescu Mircea, Maier şi Pleşa (atacanţi). Vor rămîne acasă Huduşan, Criste, Sergiu Mureşan, Chişu şi Bal Ionuţ, “angrenaţi” în examenele de admitere la facultate. Portarul Bal Ionuţ a revenit la CFR după ce a evoluat concomitent la Clujana şi Şcoala Sportivă.

Cristian FOCSANU

CFR Dej devine "satelitul" echipei FC "(Inirea-Selena"

Simion Cociş, patronul divizionarei “D” “Selena” Dej şi important acţionar, la nou- înfiinţata FC “Unirea-Selena”, echipă ce va activa în seria a VlII-a a Diviziei “C”, doreşte să cedeze locul rămas liber după fuziunea dintre “U nirea şi “Selena” către CFR Dej. Feroviarii supravieţuiesc în Campionatul judeţean'şi cedarea locului de către “Selena” ar însemna pentru ei o promovare nesperată.

Prin crearea unei echipe “satelit” oficialii Clubului FC “U nirea-Selena” doresc asigurarea unei alternative pentru jucătorii care nu vor prinde lotul din diferite motive . şi care, pe de altă parte, să fie oricînd la dispoziţia antrenorului Valeriu Abrudan. De asemenea, CFR Dej va fi locul în care juniorii clubului

vor cunoaşte “botezul” jocului, urmînd ca, în funcţie de randamentul arătat, să fie apoi cooptaţi în rîndul fotbaliştilor de la FC “Unirea-Selena”.

Feroviarii au acceptat propunerea lui Simion Cociş, mai ales că situaţia lor financiară nu le permitea pînă acum fixarea vreunui obiectiv. Cerinţele lor sînt rezonabile şi se rezumă la asigurarea unui rînd de echipament, mingi şi posibilitatea de disputare a meciurilor pe terenul “Obor”.

în altă ordine de idei, Marcel Hăşmăşan, nou ales în funcţia de preşedinte' executiv la FC “Unirea Selena” Dej urmează să-şi intre în atribuţiuni abia în cursul zilei de luni, pînă atunci urmînd să fie rezolvate toate problem ele “tehnice” ale instalării.

Mihai HOSSU

FotbaldinternationalCM 2002 - meciuri de calificareZona Americii de Sud - etapa a 5-aRezultate înregistrate:• (Asuncion) Paraguay - Brazilia 2-1;• (Montevideo) Uruguay - Venezuela 3-1;• (Buenos Aires) Argentina - Ecuador 2-0;• (La Paz) Bolivia - Chile 1-0;• (Santiago) Peru - Columbia 0-1.Clasament; 1. Argentina 15, Uruguay 10; Paraguay 9, Columbia,

Brazilia 8 ; Ecuador 6 , Peru, Chile, Bolivia 4; Venezuela 3 puncte.N.B.' Primele patru clasate obţin calificarea ia C.M. 2002 din

Coreea / Japonia. . (C.F.)

SUPER LOTO 5 /4 0 2 0 iu lie 2 0 0 0( 3 4 j (-4-0) ( 3 6 ) (3 <

Valoarea omo3 j ţ 3agată a c'

3 | ( 2 6 |ştigurilor;

Fond de cîştiguri: 385.077.177 iei

Cat. I 7 Cat. a ll-a 3 Cat. a lll-a 536

variante a variante a variante a

16.503.30732.089.764

323.292

EXPRES Fond de c'Şti9ur': 193.955.841

( 3 7 ) f l 3 j ( 4 4 ( 3 1 ) ( 2 0 L S » )

Valo

area

om

olog

ată

a cî

ştig

urilo

r:

Cat. I

Cat. a ll-a

Cat. a lll-a

Cat. a IV-a

Cat. a V-a

100%25%

100%25%

100%25%

100%25%

100%25%

REPORT

REPORT

10

;® 3 i :';:§1

138

variante a

variante a variante a variante a

53.486.493

53.486.493

: 2.899.428

763.007816.740204.185

Decizia finală a fost amînată

Pe ordinea de zi a FRF o problemă importantă: cine va fi secundul lui Emerich Jenei la naţionala de seniori. Răspunsul- miercurea viitoare. Dintre candidaţii aflaţi pe lista federaţiei ău rămas doar doi: Ladislau Boloni şi Ion Moldovan (au ieşit din cursă Liţă Dumitru, Alexandru Moldovan şi Ilie Dumitrescu). Circulă însă şi o nouă variantă: Emerich Jenei - director tehnic, cu responsabilitate peste toate loturile (seniori, tineret şi juniori), iar-Ladislau Boloni - antrenor principal la seniori. Asta ar însemna o punere pe “linie secundară” a lui Jenei, respectiv o deschidere faţă de Boloni.

“Retrogradarea* a fost anulată

Aceeaşi şedinţă a Comitetului Executiv al FRF de joi a avut de rezolvat probleme legate de activitatea “fluieraşilor”. Şi au fost rezolvate: Dan Petrescu,

preşedintele “fluieraşilor” a fost mazilit, în locul lui fiind numit Nicolae Pantea.“Retrogradarea” în lotul inferior pentru un sezon a “fluieraşilor” Constantin Zotta şi Sorin Vădana pentru prestaţii controversate a fost anulată, primului , reducîndu-i-se suspendarea la jumătate. Fostul preşedinte Dan Petrescu, alias “Fibră”, a fost scos pe linie

' moartă, rămînînd doar membru al forului “fluieraşilor”.

Mircea Sandu s-a supărat foc* Supărarea , “N aşului” a- căşunat pe Adrian Porutnboiu şi Ion Crăciunescu, doi din cei mai valoroşi “fluieraşi”-români din toate timpurile, pe care-i acuză de îngîmfare (ce-i drept, ea cam există) şi drept urmare ei n-au fost validaţi în funcţia de vicepreşedinţi • ai CCA (Comisia Centrală a Arbitrilor). La rîndul lor, cei doi îngîmfaţi şi-au etalat intenţia de a refuza delegările ca observatori şi supărarea “Naşului” a crescut ca intensitate."

“Arnold” se supraestimează

Un scurt dialog prezentat pe

micul ecran, cel intervievat fiind Bogdan Stelea, portaruj naţionalei (unul din ei). întrebat despre o posibilă “înrolare” sub ordinele generalului Puiu lordănekcu la Rapid, el a declarat că i-ar plăcea să lucreze cu generalul, dar că lucrul nu este posibil pentru faptul că venirea sa în Giuleşti este legată de pretenţia sa pentru o mare sumă de bani._ Drept urmare, preferă să se reîntoarcă în Spania, la Salamanca, şi Divizia secundă iberică. “Arnold” se cam supraestimează!

Sezonul la Cesena s-a încheiat

Rapidistul Daniel Pancu a lipsit timp de un an din lotul giuleştean, evoluînd pe gazoanele Diviziei “B” din

-“Cizmă” unde a fost împrumutat formaţiei Cesena. El s-a reîntors la Real Giuleşti şi, niomentan, în pregătire sub comanda lui Puiu lordănescu (a evoluat în amicalele susţinute în tumeul de pregătire al Rapidului în Belgia). Dacă va rămîne în Giuleşti sau va relua drumul spre “Cizmă” rămîne de Văzut.

Romeo V. CÎRTAN

CICLISM Tour de France • etapa a 18-aLance Armstrong a cîştigat.

El nu mai poate fi învins nici după cursa contra cronometru

de la Freiburg la Mulhouse. Germanul de la Telekom, Jan Ullrich, nu are forţa necesară pentru a-l detrona pe yankeul de la US Postai Service. Cele 5 minute şi 37 de secunde ce îi despart pe cei doi în clasamentul general contează

enorm în ciclismul modem. Texanul s-a apropiat la doar un singur succes de performanţa predecesorului său, Graig Lemmon (americanul cu trei victorii în “Marea Buclă” în aniî 1986,'1989 şi 1990). Acest sezon nu a fost unul prea strălucit pentru Armstrong. Participările sale în “II Gira” şi “Vuelta” au fost destul de modeste. Pînă acum, în actuala ediţie a Turului Franţei, rutierul de la US Postai nu a “supus” nici măcar un v îrf şi nu a cîştigat nici o etapă! Anul trecut Lance a fost imbatabil în patru etape. Şi-a adjudecat fără probleme şi cele două etape contra cronometru. Anul acesta lupta a fost dusă cu un alt italian, Marco Pantani, “piratul” de la Mercatone Uno Albacom, care a cucerit trei vîrfuri de maximă dificultate şi două etape

de anduranţă. Atît Cipollini, cît şi Pantani au fost nevoiţi să abandoneze. Cursa Laussane - Freiburg, însumînd 252 km, a fost cîştigatâ “en fanfare” de italianul Salvator Commesso. Acesta a trecut primul graniţa dintre Elveţia şi Germania după 6h08’15'.', avînd o medie orară de 40,163 km/h.

Cristian FOCSANU

22 iulie• Acum şapte decenif, în

1930, în această zi, la C.M. de fotbal, ediţia I, Brazilia s-a “reabilitat” cu o victorie de 4-0 împotriva Boliviei, dar... a fost prea tîrziu. Fiindcă, în prealabil, “plavii”, tot cu acest scor, i-au învins pe bolivieni şi astfel Tmanici, Marianovici şi colegii lor au ocupat locul unu în grupa a Il-a, calificîndu-se pentru tumeul final. în celălalt meci A rgentina - Chile 3-1, argentinienii cîştigînd totodată grupa I. Astfel a fost completat “ careul de aşi” pentru sem ifinale unde, conform tragerii la sorţi, s-a ajuns la urm ătoarele “perechi” : Argentina - SUA şi Iugoslavia - Uruguay. Prima semifinală a fost fixată pentru 26, iar cea de a doua pentru 27 iulie.

23 iulie• “Zi plină” acum 20 de ani,

la Jocurile Olimpice de vară din 1980, de la Moscova. în bazinul “Olimpiskii” de la “Prospekt Mira” (Aleea Păcii) au avut loc nu mai puţin de 6 finale! Iată cam pionii,. respectiv campioanele din această zi: Bărbaţi: 100 m fluture: Păr Arvidson (Suedia) 54,92 sec.; 4x200 m liber: Australia (Mark Kerry, Peter Evans, M ark Tonelli, Neil Brooks) 3:45,70 min., săritu ri tram bulină: A ieksandr Portnov (URSS).' Fem ei: 100 m spate: R ica Reinisch (RDG) 1:00,86 min, rec.ol.; rec.m.; 200 m bras: L ina K aciusy te (URSS) 2:29,54 min, rec.ol., 100 m fluture: C a ren M etschuck (RDG) 1:00,42 min. La Palatul

„Sporturilor “Ism ailovo”, halterofilu l bulgar Ianko Russev a devenit campion la categ. 67,5 kg cu un total de342,5 kg, ceea ce a constituit un nou record mondial! Şi tot în această zi, formaţia URSS a cucerit titlul de campioană la gim nastică femei, echipa României formată din Nadia Com ăneci, Em ilia G ertrud Eberle, Rodica Dunca, Melitta Riihn, C ristina Grigoraş şi - D um itriţa T u rner devenind vicecampioanâ, fiind urmată de echipa RDG.

LASZL6 Fr.

Secolul XX nu a debutat cu sfîrşitul lumii, cum preziceau unii, nici cu descoperiri uimitoare cu- afirmau alţii. încă nu t inventat telegrafu.; radiofonia, televiziunea, laserul, transplantul de organe, zborul cu aparate mai grele decît aerul. Nu erau încă escaladaţi munţii de peste 8.000 de metri din Asia, omul nu păşise la cei, doi poli, nici nu atinsese maximele adîncimii oceanice. Opinia publică urmărea războiul anglo-bur din Africa de Sud sau . simpatiza cu ofiţerul francez Dreyfuss care stîmise celebra “afacere” cu acelaşi nume. Academia Regală Suedeză tocmai-instituise “Premiul Nobel” care, din 1901, va încununa realizăriprestigioase din domeniul fizicii, chimiei, medicinii şi literaturii. în 1900 se nasc Frederic Joliot-Curie, Malraux, Giacometti, Jacques Prevert, Ionel Perlea şi Antoine de Saint-Exupery.

Să mai menţionăm că în acelaşi an de graţie 1900, Iosif Vissarionovici , Djugasvili, J'venit apoi călău sub numele

Stalin, avea doar 21 de ani. .j omologul său dintr-un orăşel

din Austria, Adolf Schicklgruber, viitorul Hitler, împlinea 11 anişori.

premiaţi cu umbrele, bastoane sau cravate.

La Bucureşti se înfiinţează “Uniunea cicliştilorexcursionişti”, iar la Cluj se pun bazele “Clubului Sportiv Feroviar” care, din 1919, se va numi CFR Cluj. Tot în capitala tării este semnalat un bazin de

Civilizaţie si sport

Ce se mai petrecea acum un secol?

Din punct de vedere sportiv, anul 1900 a fost cel al Jocurilor Olimpice de la Paris. Un dezastru şi o harababură. Numeroşii turişti veniţi în capitala -Franţei să vadă realizările Expoziţiei Mondiale, > priveau cu uimire şi curiozitate de pe terasele cafenelelor, cum cîţiva indivizi îmbrăcaţi în tricouri fistichii alergau, săreau sau se luptau. Ei, consumatorii, habar nu aveau că era vorba de o mare competiţie sportivă. La care protagoniştii au fost

înot acoperit ' pentru, “performeri’ , dar şi pentru , învăţarea înotului. Crâiova organizează unul din primele concursuri hipice de la noi, iar D im itrie Ionescu şi Nicu Velescu scriu şi tipăresc una din primele cărţi eminamente sportive: “Jocul Oina”.

Profesorii din Bucureşti s-au reunit într-o societate sportivă pe care au numit-o Societatea de gim nastică a corpului didactic Bucureşti.

îndrăzneţul ciclist Alois

Pucher din Capitală, parcurge pe bicicletă drumul de la Bucureşti la Paris (2.700 km) în aproape 12 zile. Dar pe drum, la Viena, participă la o cursă ciclistă de 50 km pe care o şi cîştigă. Recordul lui Pucher va fi doborît după numai o lună de către un alt ciclist ambiţios, C. Cantili. El parcurge distanţa Bucureşti - Paris (se pare că şi pe acea vreme Parisul atrăgea lumea precum lampa fluturii) în doar 10 zile şi 6 ore, realizare pentru care la - Paris i se conferă o medalie de onoare.

Acestea au fost doar cîteva' din faptele demne de a fi m enţionate şi care s-au petrecut în anul 1900. A trecut de atunci un secol, vremejn care s-au întîmplat, în toate dom eniile de activitate umană, nenumărate evenimente. Din nenorocire

şi rele; din fericire şi bune.

Dorin ALM Ă SAN

Page 12: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

(1 D o la r SU A = 2 1 .6 7 8 le i j 1 M a rc ă g e r m a n ă = 1 0 .3 7 1 le i ISCG LLQ lliL f 1 EURO = 20.284 lei

1 g AUR = 195.393 leii

sîmbătă-duminic

Calatorului u stă bine cu... cecul de călătorieUnul dintre cele mai mari avantaje pe care le

prezintă cecurile de călătorie (faţă de cash) e acela al siguranţei sum elor deţinute căci pierderea, distrugerea sau furtul acestora nu înseamnă şi pierderea banilor. Posesorul se poate adresa unei bănci ori unei reprezentanţe a emitentului şi poate solicita eliberarea de cecuri duplicat, operaţiune care se _poate realiza chiar pe loc.

în ceea ce-1 priveşte pe cel care a găsit cecurile pierdute, ori cel care le-a furat, acestea nu au nici o utilitate pentru cel în cauză.

Şi aceasta deoarece la achiziţionare, cumpărătorul cecurilor de călătorie trebuie să semneze fiecare filă de cec, iar la preschimbarea sa în numerar ori la achitarea diverselor bunuri sau servicii posesorul cecului trebuie să semneze hîrtia, din nou, (în faţa operatorului de la ghişeu sau a vînzătorului) pentru ca aceasta să fie valabilă.

Este recomandabil ca achiziţionarea cecurilor de călătorie să se facă, dacă este posibil, în moneda ţării în care se călătoreşte, cu menţiunea că în statele europene se pot utiliza, la fel de bine ca în moneda locală, cecurile în euro.

O altă caracteristică a cecurilor e aceea că acestea nu au dată de expirare. Astfel, cecurile neutilizate pot fi păstrate pentru altă călătorie. Oricum, la întoarcerea în ţară este posibilă răscumpărarea lor la banca care le-a vîndut, dar nu numai. Cele mai cunoscute cecuri de călătorie sînt A m erican Express, Thomas Cook, VISA, Swiss Bankcrs etc.

American Express - în America, Europa, oriunde în lume...

Cecurile de călătorie American Express sînt emise în 12 monede de circulaţie internaţională, cu valori nominale între 20 (la aproape toate devizele) şi 50.000 de unităţi monetare (yenul japonez): dolar australian, dolar canadian, dolar american, marcă germană, gulden olandez, franc francez, franc

• Inventate la finele secolului trecut, cecurile de călătorie se bucură de un foarte mare succes, fiind un instrument de plată extrem de agreat de către cei care călătoresc. “Bancnota personalizată” prezintă marele avan taj al siguranţei sum ei deţinute, pierderea, distrugerea sau furtul cecurilor fiin d o problemă aproape minoră •

elveţian, euro, yen japonez, liră sterlină, riyal saudit, rand sud-african.

Cecurile American Express sînt acceptate în întreaga lume, la milioane de magazine, hoteluri, restaurante, bănci, case de schimb valutar şi cele 1.700 de reprezentanţe şi birouri de turism ale firmei American Express.

Ca şi în cazul altor cecuri de călătorie, la. răscumpărare se pot percepe comisioane dar, în cazul în care operaţiunea se realizează la una dintre reprezentanţele emitentului sau la anumite bănci, comisionul este zero.

Oferta băncilor româneşti pentru “plimbăreţi” ...

Banca Transilvania dispune de cecuri de călătorie American Express în dolari şi euro jn cupiuri de 20, 50, 100, 500 şi 1.000 de unităţi monetare. La cumpărare banca percepe un comision de 1 la sută din valoarea cecurilor achiziţionate, minim 2 dolari, în acest an, pînă la data de 20 iunie, BT a vîndut cecuri American Express în sumă de 304.800 dolari şi 29.600 de euro. Pe lîngă tipurile de cecuri puse în vînzare, Banca Transilvania răscumpără şi cecuri Thomas Cook, VISA, Swiss Bankers, comisionul fiind de 1,5 procente.

Unităţile Banc Post oferă celor interesaţi cecuri, de călătorie American Express (în dolari americani, mărci germane şi euro) şi Thomas Cook (în dolari

americani) cu valori nominale de 50, 100 sau 500 de unităţi monetare. Pentru a intra în posesia

. cecurilor de călătorie necesare, solicitantul va trebui să-şi deschisă un cont în valută (operaţiune care nu se comisionează) şi va achita băncii un comision de 1 la sută din valoarea totală a cecurilor de. călătorie achiziţionate. La răscumpărare comisionul e de 1,5

- la sută. >. r . .în ceea ce priveşte Banca'Comercială Română,

aceasta dispune, la vînzare, de cecuri de călătorie American Express (în dolari americani, franci

. francezi, .mărci germane şi dolari canadieni) şi Thomas Cook " (în dolari americani şi canadieni, mărci germane şi lire sterline). Comisioanele percepute de către BCR la vînzarea cecurilor sînt (pentru toate tipurile) de 0,5 la sută din valoarea solicitată, minim 5 dolari (pentru sume de pînă la3.000 dolari) şi 1 la sută pentru sume ce trec peste3.000 dolari. ' -

O ofertă variată de cecuri de călătorie aparţine Băncii Române pentru Dezvoltare - Groupe Sociefe Generale.

Astfel, aceasta vinde cecuri de călătorie American Express în cinci valute: dolari americani (cupiuri de 20,50,100,500 şi 1.000 unităţi monetare), mărci germane (50, 100, 200, 500), dolari canadieni (20, 50, 100, 500), franci francezi (cupiura de 200, 500 şi 1.000 unităţi monetare), euro (50, 100 şi 200).

Comisionul perceput de către BRD la vînzarea cecurilor de călătorie este de 1 la sută din valoarea cecurilor cumpărate de către client, dar nu mai puţin de 3 dolari, iar la răscumpărare comisionul este de1,5 procente, minim 3 dolari.

BRD răscumpără cecuri American Express, Citicorp, Thomas Cook şi VISA. Anul trecut, la nivel naţional, BRD-GSG a vîndut cecuri American Express în valoare totală de 1,169 milioane dolari, iar răscumpărările s-au situat în jurul a 478.000 dolari.

Alin TUDOR

Compania Daewoo Automobile România a propus Guvernului ca, pentru autoturismele cu o cilindree mai mică de 1.000 centimetri cubi, taxele percepute să fie reduse cu circa 50%, în vederea încurajării achiziţionării de maşini de mică capacitate.

reducerea consumului de combustibil. De asemenea, ar putea fi realizate economii la importul de piese şi echipamente, în valoare de 45 milioane de dolari anual.

Preşedintele Daewoo Automobile România a dat exem plu unele

Daewoo România cere reducerea taxelor

“Această măsură va duce la scăderea preţului maşinilor, fapt ce se va concretiza în creşterea numărului, automobilelor vîndute. Nu în ultimul rînd, industria va fi impulsionată”, a declarat, joi, preşedintele Daewoo Automobile România, W.H. Cho. El a adăugat câ încurajarea vînzârilor maşinilor de mic litraj va duce la rezolvarea problemei traficului şi a locurilor de parcare, precizînd că prevederile acestei iniţiative nu vizează doar activitaea Daewoo,

O ficiali D aewoo A utom obile România apreciază că, în acest mod, pot fi realizate economii de pînă la 105 milioane de dolari anual, prin

reglementări asemănătoare în unele ţâri europene, cum ar fi Marea Britanie, unde autoturismele cu motoare mai mici de 1.100 centim etri cubi beneficiază de o reducere a taxelor de 35%. în Franţa automobilele cu o capacitate de sub 500 centimetri cubi beneficiază de reduceri a taxelor de 50%. Aceste maşini ar trebui să fie exceptate şi de la obligativitatea echipării cu motoare Euro 2, deoarece multe dintre componentele acestora sînt importate, fapt ce duce la creşterea preţului, a spus Cho. El recunoaşte, pe de altă parte, că renunţarea la aceste motoare poate afecta mediul înconjurător.

General Electric Capital Corporation a cesionat o parte din acţiunile Banc PostEFG Eurobank, Banco Portugues de Investimento, General Electric Capital

Corporation şi Fondul Proprietăţii de Stat au semnat un act adiţional Ia contractul iniţial de privatizare a Banc Post, prin care GE a cesionat celorlalte două bănci 26,25% din acţiunile deţinuttf la Banc Post.

în noua structură a acţionarilor, EFG Eurobank Grecia deţine 19,25% din acţiunile Banc Post, Banco Portugues de Investimento - 17%, FPS - 17%, General Electric Capital Corporation - 8,75%. Ceilalţi acţionari ai băncii sînt salariaţii şi pensionarii Banc Post, cu opt procente şi cele cinci SIF-uri cu cîte şase procente. •

Prevederile contractuale de preţ rămîn nemodificate, urmînd ca, sub condiţia aprobării unei strategii de privatizare corespunzătoare celor convenite, EFG Eurobank să aibă drept de opţiune asupra pachetului de acţiuni rămas la FPS, pînă la 15 martie 2002.

Aplicarea prevederilor actului adiţional este condiţionată de obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor de reglementare, EFG Eurobank şi Banco Portugues de Investimento începînd deja demersurile pentru obţinerea aprobărilor necesare finalizării tranzacţiei de la băncile centrale din Grecia, Portugalia, România şi de la Consiliul Concurenţei.

Volumul total de active al Banc Post, calculat conform standardelor de contabilitate românească, era, de 7.808 miliarde de Iei, Ia 30 iunie 2000. Rata solvabilităţii Banc Post este în prezent de 27,86%, iar rata de lichiditate de 47,04%. '• •

EFG Eurobank este o bancă universală care îşi'concentrează operaţiunile pe activităţile bancare de ghişeu. Banca face parte din grupul EFG Bank, format din bănci şi societăţi de servicii financiare. Compania-mamâ este EFG Bank European Financial Group, o bancă înregistrată în Elveţia.

Inflaţia prognozată pentru acest an va fi depăşită

Premierul Musrur Isărescu a declarat că ţinta de inflaţie pentru acest an ar putea fi depăşită cu 4-5 procente, din cauza scăderii nivelului euro faţă de dolar şi din cauza problemelor înregistrate în urma secetei din acest an, care au dus îa ceste rea preţurilor produselor agricole.

La începutul anului, Guvernul a estimat o inflaţie anuală de 27 /o.Euro a scăzut cu 20%, într-un an, faţă de dolar, “70% din comerţul nostru

este pentru Europa şi, într-o ţară în care lumea se uită mai mult la dolar, este un adevărat cataclism ce s-a întîmplat cu euro. Dacă revenirea euro nu este de durată, atunci vom avea probleme. Cred că nivelul inflaţiei va fi cu 4-5/o mai mare decît obiectivul stabilit , a precizat Isărescu. •

Premierul a arătat câ în privinţa efectelor secetei există cîteva soluţii de redresare, printre care şi finanţarea prin program ul GSM, oferita de Guvernul - SUA, de aproape 100 de milioane de dolari pentru importuri de produse agricole - ponimb, floarea soarelui. Premierul şt-a exprimat că acest program va tempera creşterea preţurilor pe piaţa la produsele apicole

I s S c u a arătat că în România un an agricol bun înseamnă un beneficiu d un miliard de dolari, ceea ce reprezintă 3% din PIB şi ca un an agricol pro reprezintă o pagubă de un miliard de dolari.

Scădere generalizată a performanţelor economiceRitm ul creşterii econom ice al

Ungariei şi al altor opt1 ţări candidate la statutul de membra UE s-a diminuat, situîndu-se l a . 4,5 la sută, faţă de valoarea de 4,9 la sută înregistrată anul trecut, reiese din raportul Oficiului de Statistică al Comisiei Europene.

Oficiul a analizat evoluţia valorii Produsului Intern Brut în toate cele 13 tări candidate, inclusiv Cipru, Malta şi Turcia. Pe baza mediei perfomanţelor, raportul relevă faptul că realizările economice ale ţărilor candidate arată o scădere de 0,2 la şută faţă de anul 1999. Valoarea mediei este scăzută de' Turcia, care arată un regres de aproape 5 procente. Topul ţărilor candidate a fost condus anul trecut de Slovenia,

cu o creştere a PIB de 4,9 la sută, urmată de Malta, cu 4,6 la sută şi Cipru şi Ungaria, avînd fiecare cîte 4,5 la sută. In Bulgaria s-â înregistrat o creştere de 2,4 la sută, iar în Cehia o scădere de 0,2 la sută. Estonia a înregistrat o scădere a economiei de 1,1 la sută, Letonia de 0,1, Lituania şi Polonia de 4,1, România de 3,2, iar Slovacia de 1,9 la sută.

Din raport mai reiese că valoarea totalizată a Produsului Intern al ţărilor candidate abia atinge 15 la sută din Produsul Intern al Uniunii Europene. . Valoarea to tală a PIB al ţârilor candidate a fost anul trecut de 525,3 miliarde de Euro, faţă de 7.965,3 miliarde de euro produse de UE..

iHM fHlECO NO HIProiecte de dezvoltare

regionalăD irectorul Agenţiei de

Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier, a afirmat într-un comunicat că, în 18 iulie a.c., Comisia Europeană a lansat a doua cerere de proiecte în cadrul Program ului de Dezvoltare Regională a Uniunii Europene. Bugetul alocat acestui program se ridică la 8,3 milioane euro, bani care vor fi împărţiţi între cele 8 macroregiuni. Apelul Comisiei: Europene are ca obiectiv

-.■■finanţarea de proiecte de investiţii d irecte pentru dezvolarea sectorului privat, în special a IM M -urilor,. restructurarea şi modernizarea industriei (60 ia sută), îmbunătăţirea potenţialului turistic local, în special prin proiecte care urmăresc creştrea atractivităţii turistice, inclusiv renovarea clădirilor şi m onum entelor istorice şi dezvoltarea activ ităţilor meşteşugăreşti (20 la sută) şi dezvoltarea aptitudinilor profesionale ale forţei de muncă prin cursuri de instruire, încurajarea iniţiativelor inovatoare,'transfer de cunoştinţe şi tehnologie (20 la sută), Programul este co-finanţat de guvernul României, în proporţie de 25 la sută din contribuţia Uniunii Europene. Prin acest . program se vor acorda pînă la62.500 euro/proiect. Cererile de finanţare trebuie depuse la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest pînă la data de 15 septem brie a.c. Pachetul informativ, care include cerea de finanţare şi ghidul aplicantului, poate fi obţinut gratuit de la filialele Agenţiei aflate în cadrai Consiliilor Judeţene, iar în termen de o şăptămînă, şi de la Consiliile locale.

A.R.B.

3 .0 0 0 dc locuinţe noi

Autorităţile române vor realiza un proiect de construcţie a 3.000 de locuinţe, împreună cu reprezentanţii Casei deeconomisire şi Creditare în sistem colectiv pentru construcţia de locuinţe a landului Bavaria (LfiS)

.din Republica F ederală Germania, se arată într-un comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAÎ).

Proiectul va fi finanţat de către firmele de construcţii interesate, bănci, Agenţia Naţională; pentru Locuinţe (ANL), Casa de Economii şi Consemnatiuni (CEC.) şi LBS Bavaria.

- Autorităţile române s-au angajats să creeze cadrul legislativ pentru implementarea sistemului german al caselor de economisire şi creditare în domeniul locativ din România. Nicolae Noica, -ministrul -Lucrărilor Publice- şi Amenajării Teritoriului, s-a întîlnit cu Franz W irnhier, : v icepreşedintele Casei de economisire şi Creditare in sistem colectiv pentru construcţia de locuinţe a landului Bavaria (LBS)

.din Republica Federală Germania, pentru a analiza posibilităţile concrete de cooperare, privind realizarea programelor coordonate de MLPAT.

Page 13: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

I )i K i s i r n w j m m n R

^ ^ —r - ™ —r*- ” 7 ^i-■ . v ^ - ............. « ■*»“ ■' “• *•** ***■■ -*

■ / T - ’ 'c

, r ' C T x

hai® îi*

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

ZTiulie2000IStnb i D*ru»nit*soe'»tjte : VN ! Irch. ; Var | Dtsc. | Max. | Hin. Pr/ntd. | Nr. act. j Val.feti b(bţ

. CibflorbKKsociebti) •lĂt-R* ALK0 SLATINA 25000 179000 •32 181000 185000 179000 182,184 954 173,804,000ATB* antibiotice iasi 1000 720 -1.4 730 , 730 . 720 ... 723 ' 7,962 5,758,920Jarc* ARCTIC GĂIEŞTI 1000 89C 4.3 900 910 890 ' 899 13,452 12,094,760[azd* AZOMURES TG. MUREŞ 1000 530 -1.9 530 530 530 528 391 206,320TLV* BANCA TRANSILVANIA uwnwca 1Q0C 1550 -2.4 1690 1690 1650 1,671 72,700 121,453,000BTR BANCA TURCO-fiQMANA sucuresti 1000 2100 RO -2100 2100 2100 ■ 2.100 1,500 3,150,000CMP* COMPA SfSfU 1000 470 8-1 475 ■500 450 477 35,100 16,753,700ELI* electrqaparataj bucurest 1000 650 -1.2 860 860 650 851 19,558 . 16,634,3000IL OILTERMINAL CONSTANTA 1000 ■- 395 0.0 0 0 0 390 36 14,040OLT OLTCHIM RM. VALCEA ‘ 1000 530 -12.0 560 580 J)30 547 '98,550 53,859,500jfNX* OTELINOX TARGOVISTE 25000 295C0 3.5 29500 29500 ' 29500 28,675 5ce 14,566.800A3P RAFlNARIA ASTRA ROMtfupiciKn 1000 930 3.3 900 930 900 .919 800 735,000RLS R0LA.ST PITEŞTI 1000 660 1.2 . 900 900 850 871 1,589 1,384,740RBR RULMENTUL BRAŞOV 100C 137 -2.1 . 137 137 137 137 100 13,700TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA ' . -1000 1190 ■0.8 1200 ■ 1200 1190 1,200 • 164,760 ’ 197,671,970| Total 417,960 618,100,750

Socletatl de Investiţii Financiarer

Shf> Vii hcli. Var Drac. Hat. Min. P r n t i . Nr.icL. ValfebbfbţSIF1 : S.I.F. 6ANAT-CRISANA ARAD 1000 420 -2.6 -432 435 420 - 428 466,082 199.314,864S1F2 S.I.F. MOLDOVA BACAU 1000 305 0.7 303 306 301 304 283,421 86,117,530SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 550 -1.8 550 550 540 549f 902,728 495,368,740SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 ■ 520 •0 - 520 530 520 520 155,890' 81,070,740SIF5 S.I.F. OLTENIA CRAIOVA 1000 391 -3.2 398 399 391 ■ 393 241,283 94,809,733Total SIF 2,049,404 956,681,607

'AMP AMEP AMERICAN mcmgiwtkiw 1000 1350 0.0 .. 1390 .1350 1350 1,349 , 3,832 5,170,600ARM ARMATURA CLUJ NAPOCA 1000 490 -3.9 550 550 490 508 21,000 10.670,000BRC 3ERGENI BUCUREŞTI • 1000 750 . -6.3 ■ 750 ■ 750 750 - 750 17,100 12,825,000BRM lEEnMASSXEAVA - rooo 4530 -6.2 4450 4550 4450 4,491 5,550 24,925,200CIP CIPROM PLOIEŞTI 1000 550 12.2 ' 480 550 480 493 53,400 ■ 26,343,000CPL CARMETAPLAST DEVA - 25000 20500 -11.0 20100 20500 20100 20.104 1,070 21.511,600ORB CARBtOfOX TARNAVENI 1000 373 3.6 373 373 373 373 27,000 10,071,000DAC AUTOMOBILE CACIA PITEŞTI 1000 530 0.0 530 530 530 - 530 104,250 55,209.510EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA 1000 300 14.9 270 -300 270 292 54,634 15,950,000IMS ftISAT BXURESTI 1000 2450 0.0 2450 2450 2450 2,450 3.300 8.085.000INT NTERNATIONALSINAIA - 1000 11000 -8.3 10300 13000 10300 12,112 16,452 199,271,030WCW MECANICA CFAHLAUwTetwiwT 25COO 20000 D.D| 0 0 . o . 20,000 119 2,380,000HVL NAVOL OLTENIŢA 1000 .200 ■0.5! 200 200 200 200 11,786 2,357.200HVR C. N. F.HNAVROM GALAŢI 25000 5400 -i.e| 5400 -5400 5400 5,385 2,358 12,697,500PCL POLICOLOR BXURfSTt 1000 2600 0.0 2500 2600 2500 2,542 6,588 16,745,600PPL PRODPLA.ST BXURESTI 25000 34100 0.0 0 0 . 0 34,000 78 . 2,652,000PTS PETROLSUB SUPlACDotBAftCMj 1000 600 0.0 800 810 800 800 21.274 17,029,200SCD SICOMED BXURESTI 1000 1760 -1.7 .1730 1760 . 1730 \ 1,747 5,753 10,052,340SN0 ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA- 25000 11500 6.5 11500 11500 11500 11,500 400 4,600,000SNT ŞANTIERUL NAVAL TULGEA 25000 .11500 7.5 11500 ■11500 11500 11,500 3,040 34,960,000

Categorii a ILa (104 sociebli)Total categoria a (La 398,308 911812,791Total categoriali 11 (anlualv SIF . - 816268 1,129,713,941

TOTAL GENERAL 2,865,672 2.086,395,143C a p ita liz a re b u rs ie ra (m ii o i) - 8 845 31 5Socletatl comerciale exclusiv SIF (mll lei) ■ 7 635 714SIF (rr»il. lai) - 1 209 60*1 'BET ROL — 565.18 puncte Variaţie «■» -17.01 puncte (-2.92%)BET-C ROL - 506.3© puncte Variaţie ■» -7.25 puncte (-1.4-1%)Capitalizare bursiera (USD) * 408 031 871Socletatl comerciale exclusiv SIF (USO) — 3S2 233 30-4 sSIF (USD) — 55 798 587BET USD » 106.4 puncte Variaţie *= -6.13 puncte (-3.03%)BET-C USD » 196.1 puncte Variaţie = -3.03 puncte (-1.52%)

NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate celo mai tranzacţionate 20 de societăţi

S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă V A R IA Ţ IEN R .

T R A N Z A C Ţ IIV O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU

S A N E S A N E X -C *<.■.,■- ; 0 .0 0 2 10520 5580800 : 530NA PP n a p o l a c t 0 .0 0 3 552 1711200 3100S A LP S A L P R E S T ’ v 0 .0 0 % 738 1033200 1400

A R G O A R G O S - C 33.33 1 39 1014000 26000

M E C L M E TA LQ -C H 0 .0 0 78 936000 12000

S O S A s o m p a n SA -10.00 39 702000 18000

:.TU S U -TU R IS M A R • -2.86 1 78 530400 6800

S T R D S T IC L A T U 0 .0 0 1 40 184000 4600

A R D A A R D E A L U L 83.33 . ■ 1 117 .1 2 8 7 0 0 1100 ■C ÎT U C IM E N TU L 18.05 5 100159 35415

T O P 1 5 ■ r : ; :

S I M B O L S O C I E T A T E C O M E R C I A L AN R .

T R A N Z A C Ţ IV O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L A

P R E Ţ M E D IU

INBR IN TEX BRA 5 247194 758620740 3069 .

COXN COM TEXIN 3 7463 559725000 75000

iNTA . INDEPENDE 1 45640.; 447956600 9815

COM R COMALIMEN 2 27000 378000000 14000

BRAD B R A D U L - 10 . : 7325 ; 346730000 ' 47335 '

GER O G E R O M E D - ' 4 410028 320117984 ’ 781

MELA _ M E T A L -T 2 ' . 9000 297000000 ' 33000 '

[USR IUS BRASO 2 423219 283556730 670

DIAO DfÂNA - T 3 2938 , 180506467 ‘ 61439 -

BEZA B ETA BUZA 6 27000 135000000 5000

VALD VALDEN - 1 2950 .123900000 420Q0

IRMX IR M E X -B *2 19099 114395000 5990

; LFMR LE G U M E FR - 2 10840 90264000 ' .8 3 2 7 ...

MOEX MOBITEX B 2 540 85640000 158593

CO LH ' CO M CEREAL 4 343078 84054110 245

3 3 > a t e s i n t e t i c eS O C I E T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ I O N A T E ....T O T A L A C Ţ I U N I ....................5A R E T O T A L A T R A N Z A C T 11 .........: e r a s d a q .....................................A T I A Z I L E I ....................... - .............A T I A P R O C E N T U A L A ........... -........

. 3 2 0............ 2 .842.281

:....................... ...................9 .223 .426.721 L E I......................................................689.45 P U N C T E

...................... .......................... * .......-5.42 P U N C T E ........... -0 .7 8 %

de Ia SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST SĂ., str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.

Cursuriine piaţa ualularaanuntatpCBNR

atade^2riulle2000

^■Cursuripe piaţavalutară^ gp^CIuj-Napoca,21 JUlie2000

- I c i -

. D E N U M IR E A V A L U T E I

SimbolVariaţie

'faţă de ziua precedentă (%)

CURSUL ÎN LEI

D OLAR A U STRALIA AUD 2.06 Ţ 12758

D OLAR CA NADA ^ CA D 0.44 t 14730

FRA NC ELVEŢIA C H F f.5 4 Ţ 13074

CO RO A N A DANEMARCA OKK 1.72 Ţ 2721

L IR A ST E R U N A ' G B P 1.61 î 32663

YEN JA PO N IA JP Y 0.20 i 199.79

CO RO A N E NORVEGIA NOK 1.60 Ţ 2475

CO RO A N E SUEDIA SE K 1.90 Ţ 2415

DOLAR SU A uso :.V 0.11 ' t ; : : 21 6 7 8

OST DST 0.12 *Ţ 28502

EU RO C E U R - ; . :1 .72 • Ţ . . : 20284

C u rsu r ile ţâ ri lo r p a rtic ip a n te lai E U R O • . ••

SHILING A USTRIA ATS 1.73 T 1474

FR A N C BELGIA B E F 1 .8 2 T 503

MARCA G ERM ANA : : *,v DEM . 1 .72 : t • ; ; > . ' 10371

PE S E T A S SPANIA E S P 1 .72 Ţ ~ .121.91

MARCA FINLANDEZA FIM 1.73 Ţ 3412

FRA NC FR A N ŢA ^ FR F 1.71 t 3092

l ir A ir l a n o a I E P . 1 .72 Ţ 25755

U R A ITALIA LIT 1.75 t 10.48

GULDEN OLANOA NLG 1.71 t 9204

E S C U D O S PO R TU G H EZ PT E 1 .72 t 101 .18

^ g A U R (p re ţ tn lei) 0 .99 Ţ 195393

C asa de schimb - ■ ’ USD ‘ ‘ • ' ' OEM -valutar -. c V • '; C . - ' V

' M A C R O G R O U P 21.600 21.700 10250 10.400

- ■ " ' R L A TIN U M 21.550 21.680 10250 10250

C A M B IO 21.600 21.750 10.270 10.400

PRIM A 21.600 21.700 10.260 10.360

B u n i i : ’ ; v |

B a nc Post 21.450 21.750 10.000 10.250

B R D 21.480 21.730 10.069 10289

B C R 21.580 21.780 9.970 10.370

Transilvania : 21.570 21.720 10.220 10.350

1 Cursuri afişate la ora 14,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

* Cursuri BNR

DATA EURO DEM G BP USD AUR

Vineri, 14.07 20.204 10.330 32.399 21.550 194.447

Luni, 17.07 20.254 10.356 32.306 21.574 195.878

Marţi, 18.07 20.193 10.325 32.265 21.593 196.224

Miercuri, 19.07 19.937 10.194 32.351 21.611 195.797

Jo i, 20.07 : 19.941 10.196 32.299 21.650 193.471

D O B I N Z I i ( r a t e a n u a l e )LEI

- persoane fiz ice - % - persoane ju rid ic e ■B A r ic i c o m e r c i a l e l a v e d e r e 1 l u n ă : 3 l u n i - 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i B ă n c i c o m e r c i a l e l a v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 t u n i

B C R * 1 0 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9 B C R * 1 0 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9

B R D 1 0 3 3 3 5 3 6 3 7 3 8 B R D * * • 1 0 3 1 3 3 3 4 3 5 3 6

B A <(Dob. n r in lb M ) 9 4 1 4 1 4 2 4 2 4 2

B A (A n v I tu M t)f*. fl«*l

9 4 1 4 1 4 2 4 2 4 29 4 0 4 0 - - - B a n c P o s t * 9 3 2 3 4 3 5 3 6 3 8

B a n c P o e t * ' 9 ■ 3 4 3 5 3 6 - 3 7 - 3 9 .•A L P H A B A N K

(B. Bucureştii 5 3 5 3 6 3 7 3 7 3 8A L P H A B A N K 5 3 5 3 6 3 7 3 7 3 8C a r p a t i c a 1 0 3 3 _ 3 5 3 5 3 3 3 2

C a r p a t i c a 1 0 3 5 3 6 3 7 - - 3 8 3 9T r a n s i l v a n i a 9 3 5 3 7 3 8 3 6 3 6 T r a n s i l v a n i a 9 3 1 3 4 • 3 5 3 3 3 2

R o m â n e a s c ă * * 1 0 3 8 4 0 3 9 3 8 s a R o m â n e a s c ă * * 1 0 3 8 4 0 3 9 3 8 3 8

C E C 9 3 3 3 4 3 5 - 3 5 C E C 9 3 2 3 2 3 3 3 3 3 4.A L I A N Ţ A • 1 0 4 0 4 1 4 2 ■ 4 3 . 4 4 B . I .R . . 1 0 3 8 3 9 4 0 4 1 4 2

4 2R O M E X T E R R A

( d o » .« u M U | 1 0 3 8 4 0 ■ 4 1 4 2 4 3R O M E X T E R R A f d o b . v a r i a b i l ă ) 10 40 4 2 4 3 4 4 : 4 5

T U R C O - R O M A n A 5 3 8 3 8 3 7 3 7 3 7s

" D A C I A F E L I X " B 3 7 3 5 3 4 3 3 3 2■’D A C I A - F E L I X " a . 3 0 2 0 . 2 0 2 0“ I o n Ţ l r l a c " 3 2 3 4 3 5 3 6 3 B " I o n Ţ l r l a c " • 4 3 0 3 1 3 2 3 3 3 4

. R o m â n ă d e S c o n t 7 3 6 • 3 7 . 5 3 7 3 7 3 7 R o m A n A d e S c o n t 7 3 0 3 7 . 5 3 7 3 7 3 77 - 3 6 . 5 3 6 3 6 3 6 7 . 3 8 . 5 3 0 3 0 3 0

B ă n c i p o p u l a r e l e v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n iB A n c I p o p u l a r e l a v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 0 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

tdati. ^Vietnam*) 1 0 4 0 . 4 2 • 4 BN A P O C A 1 0 3 8 3 8 4 0 * 4 2

S F I N X C O O P 1 0 5 4 5 6 -- T R E Z O R 1 0 . 4 7 . 4 0 4 9 , - S F I N X C O O P 1 0 5 4 sa -• - -■ " C L U J * * 1 0 3 5 3 7 - - - T R E Z O R 1 0 4 7 4 0 4 9 -

' M I N E R V A 1 2 5 5 5 7 6 9 • 6 9 5 9 " C L U J " 1 0 * 1 • • * •

persoane fiziceVALUTA

% p erso ane ju r id ic e - %B A N C A V a l u t a V e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 I u n . B A N C A V a lu ta V e d e r e 1 l u n â 3 lu n i • l u n i 9 «un i 1 2 I u n )

B C RD E M 3 - 3 , 3 3 , 7 * 4 . 1

B C RD E M » - 3 .3 3 ,7 4 .1

U S D 4 - 4 , 7 5 5 - 5 , 2 5 U S D 4 4 .7 3 5 . S J S

B R DD E M 2 , 2 5 2 . 4 2 . 5 2.6 2 . 6 5 2 . 7

B R D ,D E M 2 ,7 3 2 .4 2 .5 2.6 2 .6 5 2 .7

U S D 4 , 1 5 4 , 2 5 4 , 4 4 , 5 4 . 6 5 U S O 3 4 ,1 5 4 .2 3 4 ,4 4 .5 4 .B S

B a n c P o a tD E M 2 , 2 5 - - 2.8 - 3

B e n e P o s tO E M 2 .2 3 2 .5 2.8 3

U S D 4 - 4 , 8 - S U S D . 3 4 . 4 .2 4 .6

B . A g r i c o l ăO E M 2 . 5 3 3 . 2 3 , 2 3 . 5 . 3 , 7 D E M . 2 .3 3 3 .2 3^2 3 .5 3 .7U S D 4 5 , 2 5 , 3 5 , 5 5 , 5 5 , 8 5 U S D •4 5 ,2 6 .3 5 .5 5 .5 5 .6 3

I o n Ţ l r l a cD E M 2 , 2 5 3 , 2 3 , 3 3 , 7 5 4 4 . 2 5 D E M 2 ,2 5 3 ,2 3 .3 3 .7 3 4 4 ,2 3U S D 3 , 5 5 5 , 2 5 5 , 5 4 . 8 5 5 , 7 5

, I o n Ţ W s eU S O 3 .5 5 .2 5 5 .5 5 .5 S .S e

B . I . R .D E M 3 . 5 3 , 7 5 ~ 4 4 , 2 5 4 , 7 5 - . S ..

B . I R .O E M 3 3 .5 4 . 4 ,2 5 . 4 .2 5 4 .3

U S D - . 4 ■. 4 , 7 5 - 5 5 , 2 5 5 , 7 5 6 - U S D 3 ,5 S -6 6 ,5 6 .7 5 7D E M 2 . 5 3 3 , 2 5 3 , 7 5 4 . 2 5

T r a n s i l v a n iaO E M 2 ,5 - 3 3 .2 5 3 .7 5 4 .2 5

U S D 3 - 5 , 5 5 , 7 5 6 6 , 5 U S O 3 . 5 .3 3 .7 5 6 6 .5D E M •• - - 3 v : 3 • 3 , 2 5 3 , 5 3 , 7 5 ; A

R o m â n e a s c ăD E M 3 3 3 ,2 5 3 .5 3 .7 5 4

U S D ' 3 , 5 4 , 7 5 5 , 5 ; 5 , 7 5 e 7 U S D 3 ,5 4 ,7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 7D E M 2 , 5 - - 3 , 5 - 4 O E M 2 .5 - - 3 ,5 . 4U S D 3 - - 4 , 5 - 5 , 5

rpU S O 3 - 4 .5 . S .S

A L P H A B A N K D E M 2 2 . 5 2 . 5 2 , 5 2 . 5 2 , 5 A L P H A B A N K D E M 2 - 2 .5 2f i 2 .5 2 ,5 2 .5U S D = **.2 " 5 5 , 5 5 , 5 5 , 6 6 r ( B . B u c u r e f t i ) ' U S O 2 • - S 5 .5 5 ,5 5 .6 - 6O E M 1 4 4 , 2 4 , 5 - 4 , 7

T u r c o - R o m â n âO E M 1 4 4 .2 4 .5 - 4 .7

U S D 2 6 . 2 5 6 , 5 6 , 7 5 - 7 .1 U S D 2 6 .2 5 6A 6 .7 5 . 7 .1D E M 3 3 , 2 3 . 3 3 , 5 •■■4 - 4 , 2

. R o i i n e x t e r r s 'O E M 3 3 .2 3 .3 3 .5 4 4 .2

U S D 3 . 5 ■ . 5 5 , 2 5 , 4 5 , 5 5 , 6 U S D 3 ,5 . . . 5 ■ 5 ,2 5 ,4 - 5 ,5 5 .6

" D A C IA F E L IX "D E M 2 2 . 5 2 . 5 3 3 3

" D A C IA FE L IX *O E M 2 3 .5 3 .S 3 .5 4 4

U S D 2 3 3 3 , 5 4 4 . 5 U S D 2 4 4 . 4 4 .5 4 .5

. R o m â n ă d e S c o n t - . :O E M 1 , 5 3 , 3 3 , 3 . 3 . 3 3 , 5 3 , 5

R â i d S tD E M 1 , 5 3 , 3 3 , 3 3 . 3 3 , 5 3 , 5

U S D 1 , 5 5 ■. 5 - '■ 5 ' ; 5 , 5 5 , 5 U S O 1 1 , 5 ... 5 - ■ 5 - 5 - - 5 , 5 5 , 5

NOTfl: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele nercepule diferă In funcţie de bancă

A c tiv e J u n io r ■

A ctive C la s sic

A ctive D inam ic

A rm o n ia

A lp h a

A R D A F

C apita l P lu s

F o n d u l pentru C o m e rţ E x terio r

F o rtu n a C la s sic

(19.01.2000) î t .

F o n d u l d e Investiţii şt D e zvo lta re (26.01.1999)

F o n d u i d e investiţii G e ls o r

F o n d u f Na ţional de A cu m u la re * (3 .02.1999)

F o n d u l Naţional d e Investiţii*

F o n d u l M o n etar StabHo

T e î a u r - . > ■

F o n d u ţ M utual T ra n s ilv a n ia *

ADMINISnUTOR ::

A ctive M a nagem ent internaţional S .A .

Active M anagem e nt International S A .

A ctive M anagem ent International S .A .

Real F in In ve st S A .

A d m in istra to r S A .

S p o r S A .

C ertin ve s t S A .

S l r a S A .

Capital A s s e t M an a g e m e n t S A .

Capital A s s e t M a n a g e m e n t S A .

S .M .F. 2000 S A .

G elso r A s s e t M an a g e m e n t S A .

S o v In ve st S A .

Q u a d ra nt A s s e t M an a g e m e n t S A

C e rtin ve s t S A .

G lo b in v e s t S A .

VALOAREu zr

18.956

178.930

CREŞTERE IW 1939

7 8 .9 %

8 2 ,8 %

3 0 ,9 %

6 4 ,7 %

1 03,9%

1 0 5 2 %

2 21 ,8%

CREŞTERE UE LA f.01^000

3 8 ,9 0 %

NIL . INVESTITORI (31.033000)

481

521

907

~ 4 6 0

3 2 ,4 2 %

3 3 .6 8 %

3 3 ,8 1 %

3 3 ,0 8 %

22.426

75

578

13.379

17.966

270.860

r - Fond blocat, ultimele valori comunicate (24 mai 2000).

616

ACTIV NCT

(31.03-2000)

0 .820

0,748

2,362

1,221

287,553

3,714

14,892

40,061

3 6 ,335

6,262

11,019

200,6 1 4

~ 125,526

3.132,611

Page 14: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

O F IC IU L J U D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I' 431.367.

efectiv,a

mbata-dumimcă. 22-23 iulie

0 familie cu cinci copii minori are domiciliul in parc

Familia Dondoş stă de o lună de zile în ciuperca din Parcul central din C luj- Napoca. M otivul acestui domiciliu forţat şi deloc confortabil este faptuj că locuinţa socială atribuită de Consiliul local Cluj-Napoca familiei Dondoş nu este încă disponibilă . Conform Hotărîrii C .L. nr.38710/ 07.07 2000, familia Dondoş, compusă din Dondoş Arpad şi Carmen-părinţi- şi cinci, copiii cu vîrste cuprinse între patru luni şi 11 ani, a primit din fondul locativ de stat o casă com pusă din două camere (fară apă, canalizare, gaz, fară bucătărie, WC) pe strada între Lacuri nr.44. Problema este că, deşi aveau actul la mînă, aceşti oameni necăjiţi nu au putut intra în locuinţa ce le-a fost repartizată deoarece uşa era închisă. Vecinii au spus că acolo stau nişte oameni care sînt plecaţi la .Bonţida. Dondoş Aipad s-a temut să intre în casă dc- frică să n u . fie bătut sau înjunghiat de cineva. Din data de 10 iulie, capul familiei s-a tot dus la Primărie în speranţa că va

.prim i un aju tor de la autorităţi pentru a intra în casă, dar în zadar. Condiţiile în care familia trăieşte în ciuperca din Parcul Central sînt deosebit de vitrege, dar, din nefericire, altă soluţie nu este. VenitiTI fam iliei, constînd în şom ajul Iui Dondoş şi ajutorul social, nu depăşeşte modica sumă de 400.000 de lei. Orice ajutor şi sprijin m aterial este- binevenit pentru fam ilia Dondoş, mai ales pentru micuţii care nu au nici o vină pentru această situaţie critică.

Corina G Ă M A N

In întîmpinarea flIVA şa c u m v -a m m ai

in fo rm a t, de a l tfe l , anu l 2001 a fost declarat de către N a ţiu n ile U n ite ca fiin d A n u l I n te r n a ţ io n a l al V o lu n ta r i lo r (A IV ) . în în t îm p in a re a a c e s tu i evenim ent, în în treaga lume se o rg a n iz e a z ă c o m ite te n a ţio n a le re sp o n sa b ile cu ce leb ra rea A IV , as tfe l că pînă în p rezen t ex istă peste 43 de asem enea com itete.

. C onform spuse lo r Ioanei Popovici, de la C entru l de v o lu n ta r ia t P ro V o b is , U nited N ations V olunteers (U N V ) - o r g a n iz a ţ ia d e s e m n a tă d e A d u n a re a G enerală a N aţiun ilo r Unite pentru coordonarea globală a ac tiv ităţilo r pentru AIV , a lansat, la sfîrş itu l lunii iu n ie , n o u a v e r s iu n e a

’ site-ului o fic ia l a l A nului Internaţional al V oluntarilor - 2 0 0 î . N o u l s i te e s te in te ra c t iv , s c o p u l U N V fiind de a sprijini iniţiativele de celebrare a A IV în toată lumea.

O b ie c t iv e le A IV s în t: prom ovarea voluntariatului; ap rec ie rea v a lo rii m uncii v o lu n ta r i lo r ; s p r i j in i r e a in iţ ia t iv e lo r v o lu n ta re şi prom ovarea parteneriatului

între organizaţiile active în dom eniu. La adresa http:// w w w .iy v 2 0 0 1 .o rg , vo lun ta rii şi o rgan izaţiile pot să afle ce se întîm plă în ţările lor căutînd la country profiles, unde sîn t arhivate ştiri, inform aţii şi date de contact despre -persoane şi o rg a n iz a ţi i in te re sa te de A IV 2001. D e asem eni - n e -a in fo rm a t Io a n a P o p o v ic i - de la aceeaşi adresă se poate salva sigla A IV 2001, o prezentare a A IV re a liz a tă în P o w er Point şi o întreagă gam ă de m ateriale ce po t fi adaptate p en tru a fi u tile la nivel local. G raţie unui grup de vo lun tari ai C en tru lu i de v o lu n ta r ia t P ro V o b is , a c e s te m a te r ia le e x is tă acum şi ,în lim ba română.

M ai m ulte detalii despre site sau despre A IV se pot obţine de la Pro V obis Cluj- N apoca, str. D orobanţilo r 99/32, tel/fax 064/41-29-44, e -m a il : p ro v o b is@ m a iI . d n tc j .r o , w eb : h ttp r //asklepyos.dntcj .ro/provobis.

M is iu n e a C e n tru lu i de voluntariat Pro V obis este de a prom ova voluntariatul, în v e d e re a d e z v o ltă r i i soc ie tă ţii rom âneşti şi în

s p e c ia l a c o m u n ită ţ i lo r locale d in judeţu l Cluj.

T re b u ie a d ă u g a t că , p o t r iv i t - D e c la ra ţ ie i u n iv e rs a le c u p r iv ire la voluntariat, v o lu n ta ria tu l: este o alegere individuală . b a z a tă p e m o tiv a ţi i şi o p ţ iu n i p e rs o n a le , r e p r e z in tă p a r t ic ip a re a activă a cetăţenilor la viaţa com unită ţilo r şi aşezărilor u m a n e ; c o n tr ib u ie , la am eliorarea calităţii vieţii, Ia dezvoltarea persoanelor, la o m ai m are solidaritate; se traduce în acţiune şi, în g e n e r a l , în tr - o m iş c a re o rg an iza tă în cadm l unei- a so c ia ţii (o rgan iza ţii); îşi a d u c e c o n tr ib u ţ ia la p rincipale le dem ersuri ale s o c ie tă ţ i i în v e d e re a a s ig u ră r ii u n e i lum i m ai d r e p te ş i m a i p a ş n ic e ; con tribu ie la o dezvoltare econom ică şi socială m ai echilibrată, la crearea de noi locuri de m uncă şi de noi profesii.

P rincip iu l care călăuzeşte voluntarii d in întreaga lum e este cel al “dreptului tuturor persoanelor la libertatea de r e u n ir e ş i d e a s o c ie re paşn ică” .

M .TR IP O N

Protest Ia Consulatul GermanAproximativ 100 de solicitanţi de vize, prezenţi de mai

multe zile în faţa Consulatului German din Sibiu, au protestat , marţi, faţă de modul în care angajaţii consulatului lucrează cu publicul, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cei 100 de solicitanţi de vize, nemulţumiţi de zilele de aşteptare/au forţat, marţi, intrarea în Consulatul German din Sibiu. în urma panicii create, două femei au leşinat, iar mai multe persoane au~ fost călcate în picioare, însă, în urma intervenţiei unui medic aflat la locul incidentului, nu s-au înregistrat cazuri deosebite.

Solicitanţii de vize au spus că stau la cozile formate în faţa consulatului cîte patru sau cinci zile. Aceştia se plîng că sînt sfidaţi de persoane care, spun ei, în complicitate cu personalul consulatului, favorizează, în schimbul a 100 de mărci germane, obţinerea vizei fară a sta la rînd.

Consulul general al Consulatului Germaniei la Sibiu, Harald Gehrig, a declarat că ş-a luat de mai multe ori legătura cu Poliţia dar “aceasta nu poate să asigure în permanenţă forţe de ordine”, iar jandarmii care păzesc secţia de vize au voie să intervină numai în anumite limite. Harald Gehrig a apreciat că soluţia programărilor pentru acordarea vizelor a fost anulată de faptul că, de la începutul anului 2000, numărul solicitărilor a crescut cu 20% în fiecare lună. Soluţia găsită de oficialităţile germane va fi pusă în practică doar în toamna acestui an, cînd va fi dat în funcţiune noul sediu al secţiei vize, în afara Sibiului, lîngă localitatea Şelimbăr.

Harald Gehrig a respins varianta mitei care se plăteşte pentru urgentarea obţinerii vizei. “Noi cercetăm aceste acuzaţii, dar de fiecare dată s-a dovedit că sînt vorbe goale. Conducerea consulatului se implică foarte serios în astfel de cazuri, pentru ca această situaţie, declarată de mulţi mafiotică, să fie eliminată”, a adăugat Harald Gehrig.

T î l h ă r i c î n p l i n ă z iUn tînăr de 18 ani, Alin Mureşan, împreună cu

un prieten din Turda au deposedat prin violenţă pe un cetăţean de suma de 600.000 lei. De bani nu s-au bucurat prea mult, fiindcă s-au... bucurat

poliţiştii turdeni că au mai prins un grup de infractori. Nu au stat prea mult pe gînduri şi i-au expediat pe cei doi în puşcăria din Gherla. Acolo, colegii lor de celulă nu au bani în buzunare...

Deţinuţii în parcîn ultima perioadă, în parcul

oraşului Gherla, deţinuţii Penitenciarului din localitate au devenit deja “clienţi” obişnuiţi. Locatarii puşcăriei dau un ajutor preţios ed ililo r gherleni la menţinerea curăţeniei în zonele de agrement ale urbei. Datorită muncii lor, aleile parcului au devenit mai îngrijite şi mai curate. Cu mătura şi lopata în mînă, infractorii dau un exemplu

sutelor de cetăţeni care se plimbă prin zonă. Unii dintre locuitorii urbei se uită cam miraţi la activitatea gospodărească a puşcăriaşilor, dar mulţi dintre ei ar avea mult de învăţat de la aceşti oameni certaţi cu legile ţării, dar dispuşi să - facă ceva folositor com unităţii. Tot deţinuţii Penitenciarului Gherla au curăţat Iacul de agrement (oare cînd va

avea şi apă?!) şi au amenajat îm prejurim ile frumosului stadion de la marginea parcului. '

Iată că după mulţi ani, locatarii închisorii revin pe străzile oraşului Gherla. Noul viceprimar al oraşului, domnul inginer Ioan Pintea, s-a pus serios pe treabă, semn bun al dezvoltării edilitar-gospodăreşti a localităţii de pe Someş.

SZ.C s.

$ k Ş T I I U N L U C R U . . . G A N 9 U N

QM 9£% f£PT $ £ € Q N U 9 £ R Ă PRQ2T, N£HQROGlR£R NU £ 9 T £ PRS/9 M A R t . Q / t P g V Ă R A f ^ N £ N Q R O G IR £ ££T£ A T U N G i C m UN PRQŞT 5 Z GQN$l9£Rfl «SEPT

Revistă multiconfesională pentru deţinuţiSă mai spună cineva că între zidurile Penitenciarului Gherla nu există democraţie. Chiar şi pe plan confesional, locatarii închisorii

se bucură de acest drept. Preotul puşcăriei, Petru Adrian Drăgan, a luat o iniţiativă valoroasă. Avînd în vedere că printre locatarii penitenciarului se află infractori de mai multe confesiuni, domnia sa a editat o revistă creştină sugestiv intitulată “Flori la umbra zidurilor”. Scrisă de către... deţinuţi cu sprijinul preoţilor care vizitează săptămînal închisoarea, revista multiconfesională apare lunar într-o prezentare grafică deosebită. în paginile ei regăsim materiale religioase, prelegeri biblice, dar şi aspecte referitoare la viaţa creştină desfăşurată în cadml puşcăriei. Deţinuţii citesc cu mult interes această revistă, care completează, de fapt, revista creştină, editată de clubul închisorii. Mai amintim cititorilor noştri că săptămînal Penitenciarul Gherla este vizitat de reprezentanţii a şase culte religioase, care colaborează de zece ani cu factorii educaţionali din puşcărie. SZ. Cs.

O RIZO N TALII. Nu stă locului 2. Una pe dinafară - Rotunde la consfătuiri 3. Nume biblic - Cetatea lui Priam 4. Tit Livius - Plecat de la biserică - Ioana Pop 5. Fără vlagă - Porc 6 . Traian Ardeleanu - Păcălite - încunună învingătorii 7. Programă şcolară - Moşul care trage la somn -Duşmănie 8 . Plimbă laponii pe gheaţă - Fură meşterului meseria 9. Cu luminări la aniversări - Trecute cu vederea 10. Dar de logodnă - Luna păcălelilor (abr.) - Faţă subţire 11. Etaj

VERTICAL: 1. Nu sînt consecvenţi. 2. Euforie - Fecior bănăţean 3. Bate aşii - Firma adresei (pi.) 4. Lunar - Vas de lut 5. Traian Rusu t Ulpiu Roman - Alin Turcu 6 . Întîlniri pe drumuri 7. Femei pe Marte - Face poame bune 8 . Oiţă fără coadă! - Uriaşă 9. Gest de prieten - Ion Moldoveanu - Aurel Bistriţeanu 10. Dată dracului - Şi-a pierdut cumpătul 11. Alecu Sasu - Udrea Rîule| -

M otto : Eu şi alţii -Mă văd frumos, mă văd deştept, talent, succes... Ce mai, perfect! Şi toate-acestea au temei, căci eu mă văd aşa, nu ei...

Miros îmbietor Nepreţuite.

- Udrea Turcu 12.

Un singur francez . oamenilor.

Dicţionar: ŞAUL,

în Coreea! 12. Firile

NAN, OIT, SEUL , Ioan POP

UNIVERSITATEA LAME • CLI • GIDE JT * LOT* IZ* IENA • U • RAPID • UTA ■

A D IO , F O T B A L Î ( S o lu ţ ie )EUROPEANA • CFR • FRES • OCUPA

> RIN • VAI • PASA • RANA • F • ANEMIAT • GAMBA • TA TEL

ES • A • ATAR • N • INTERNATIONAL - OTAR • ICIL • I • RATA • EUR • O TREPE • ELAN"

http://www.iyv
Page 15: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

P O L IŢ IA C L U J: 955 şi 4 3 -2 7 -2 7 JA N D A R M E R IA : 956 P O M P IE R II: 981 .. .

1998 - Intră în vigoare Convenţia privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la Roma

la data de 24 iunie 1995. România a depus instrumentele de ratificare la data de 21 ianuarie 1998.

m M

f D i m I n c m d - l aA v Z i r W t o * 'O A T j

o 6 v F N i w * 4 * / • * / -

" J W / V J m h I %fifrCAT AA/£ a* r y j i f  T ţ i v t i

2(rOMOT DBfeATM O cVKfLĂ CAA£ M Bte t r i e * . s c * n W se o cfARTĂ m

v£ c/NA Of Ţ<7îf»/‘ ^ "

74M r 7£i,£f0H (/L e x * c r

V4 .

Problema a devenit de interes cetăţenesc. Nu numai că o mare masă tle oameni cinstiţi sînt: obligaţi, prin natura activităţilor lor să intre în contact cu parteneri din alte ţări, dar tot mai mulţi occidentali simt nevoia de a se apropia de semenii lor din Est. Sigur, suspendarea deciziei de

. eliminare a vizelor este una politică. Numai că societatea

- civilă (de dincolo) nu face nimic pentru ca, şi noi, să ajungem în

rîndul oamenilor. Trebuie că au o motivaţie, nu?

Să vedem: vine la noi în ogradă o gaşcă de nemernici, cerşesc, fură, distrug. Tîrînd după ei jegul Europei, se vîră în locurile aglomerate - sar ploşniţele pe populaţie! - şi cînd, în fine, Poliţia îi potoleşte, vin cei de la drepturile omului, animalelor, păsărilor mici şi cu pene mari şi-i scot de la pîmaie. După care, tot contribuabilul com unitar plăteştepăduchioşilor avion (business

class), repatriere şi alte fiţe. Cum vreţi ca aceşti oameni, aflaţi la două mii de kilometri de noi să ceară aleşilor lor să ne acorde liberă trecere prin patria lor?

Spun toate acestea pentru că am aflat un lucru incredibile Ţiganii din. Anglia, pripăşiţi printre supuşii Majestăţii-Sale vorbesc, în toate ocaziile, româneşte. Sigur nu şi atunci cînd sînt acasă. Asta pentm ca să poată să ne murdărească şi mai bine în faţa Occidentului. “Sîntem români” - spun cel mai adesea. Şi-i jum ulesc pe apropiaţi de bunuri, de ajutoare de şomaj, de sărăcie, de

mitocănie şi altele.Aşadar nu este vorba despre

voinţă politică în chestiunea liberei noastre circulaţii în lume. Dacă ar fi aşa, organele vamale din ţările Occidentale ar lua toate măsurile pentru ca picior de rom, ţuică, vişinată ş.a. să nu mai pătrundă ilegal pe teritoriu. Căci - s-a demonstrat - românii care pleacă legal, se duc la muncă, respectă toate angajamentele luate faţă de noi şi faţă de ţara adoptivă şi, ce-i mai important, nu ne fac de minune. Nici că le-a venit prin minte să vorbească, românes,. spre exemplu! •

Radu V ID A

Hajoritatea formelor de cancer sînt cauzate de ceea ce facem şi de ceea ce ni se întîmplâîn urm a unui studiu

(scandinav s-a stabilit câ genele sînt responsabile pentru mai mult de un sfert din cazurile de cancer la sîn, colon şi prostată. Restul de aproximativ de trei sferturi sînt cauzate de acţiunile oamenilor, cum ar fi

. fumatul şi dietele, sau de ceea ce li se întîmplâ, de exemplu in fec ţiile virale, m utaţiile accidentale sau expunerile , riscante la locul de muncă.

M ulţi oameni cred câ savanţii “vor găsi soluţii sau tratamente (pentm cancer) cu

ajutorul studiului genelor. Acest lucru nu va fi posibil”, a declarat Paul L ichtensten, epidem iolog la Institu tu l Karolinska din Stockolm. El a condus un studiu efectuat pe 44.788 de perechi de gemeni din Suedia, D anem arca şi Finlanda.

“Este cu siguranţă cel mai vast studiu de acest gen de pînă "acum”, a afirm at H eather Spencer Feigelson,epidem iolog la Institu tu l A m erican pentru S tudiul Cancerului.

Studiul pub licat în Thursday’s New England Journal o f M edicine, a comparat numărul gemenilor care au avut aceeaşi formă de cancer cu num ărul uelo r sănătoşi, pentm a determina im portanţa genelor pen tru fiecare form ă de cancer. Cercetătorii au stabilit astfel că riscul îmbolnăvirii de cancer din cauza genelor este de 42 la sută pentm canceml la prostată, de 35 la sută pentm canceml la colon şi de 27 la sută pentm canceml la sîn. Aceasta nu

înseamnă câ o persoană al cărei frate geamăn (identic) suferă de cancer la prostată ‘are ' în proporţie de 42 la sută neşansa de a dezvolta acest tip de cancer.

S-a stabilit câ în cazul în care imul din gem enii identici suferă de cancer la sîn, prostată sau colon pentm celălalt există în proporţie de 11-18 la sută riscul de a contracta aceeaşi formă de cancer, iar pentm gemenii care s-au dezvoltat în placente diferite riscul scade la 3-9 la sută. Aceste cifre ar

trebui să înlăture ideea foarte răsp înd itâ conform căreia “dacă fratele tău are cancer, eşti pierdut”, afirm a Robert N. Hoover, director al Institutului N aţional de S tudiu al Cancemlui.

“O persoană care are un set de gene identice cu. cele ale unui bolnav de cancer are mult mai multe şanse să nu facă acelaşi tip de cancer, decît sâ-1 facă , spunea Hoover, “Studiile efectuate pînă acum estimau că genele cauzează 10-20 la su tă din to ta lu l

cancerelor” . Procentul care s-a stabilit în urma ultimului studiu “ este m ai m are decît ne aş tep tam ", a dec lara t L ich tenstein . în concluzie, cercetătorul a afirmat câ genele sînt responsabile pentm 30 la sută din diferitele forme de cancer. “Oricît de extins este acest stud iu a dec lara t Feigelson, el nu va putea spune nim ic despre in teracţiunea d in tre gene şi alte cauze ,- despre ce declanşează şi despre ce opreşte evoluţia cancerului.

Erika STAN1

Citind Sportul popular înunei plenarei

n € F-UR.ĂM unul M î v i * c ^ m uN U M A f M * CA f Ă NU N tf f l f t D E M

în anii ’60 eră prim -secretar la C o m ite tu l J u d e ţe a n U T C prietenul şi fostul m eu coleg de la Facultatea de m atem atică şi f iz ic ă C o s tic ă C h ir ilă . M ă g răb esc să p re c iz e z : nu am te rm in a t m a te m a tic a , m -am tr a n s f e ra t f ă ră ex a m e n d e

-adm itere d ire c t la F ilo lo g ie , fa c u lta te is p ră v i tă în 1962! Costică m -a chem at - după m oda v re m u rilo r - să -i sc riu cum trebuie darea de seamă. U rm a o Plenară a Com itetului judeţean. D u p ă c î te v a z i le de c h in - tăieturi, adăugiri, lungim i sau scurtări - i-am spus lui Chirilă: “O iau acasă şi o scriu. Dacâ-ţi place b ine, dacă nu s-o facă altcineVk. P ierdem vrem ea de p a tru z i le c u to t f e lu l de îm b u n ă tă ţ i r i şi rev izu iri”. Şi am luat-o acasă. Â doua zi i-am p re z e n ta t-o lu i C o s tic ă . L a Plenara cu pricina am fost trimis* din partea z ia ru lu i F ăclia de.

atunci. M -ăm aşezat în ultim ul rînd în sala de şedinţe a actualei Prefecturi şi am început să citesc în linişte S p o rtu l P o p u la r . în prezid iu se afla şi Petre Enache, pe atunci prim secretar al C .C . al U TC. U n tînăr, de lîngă m ine, se uita nervos cum citesc ziarul; aş z ice că . f ie rb ea de n e rv i. M i-a făcut observaţie: “C redeţi că e bine să citiţi ziarul în tim pul unei plenare importante? D e asta aţi ven it aici?!” I-am spus că eu am alte problem e-şi doar asist la lucrări. în pauză vin val vîrtej doi activişti şi-mi cer să m erg u rg en t la p rim ul sec re ta r, la C ostică Chirilă. M ă duc liniştit, ca om ul care se ştie în siguranţă, iar cînd intru în cam eră unde era şi tovarăşul Enache, C hirilă izbucneşte în rîs. E nache m ă întreabă domol: “Ce organizaţie reprezinţi dum neatâ?” C hirilă îi e x p l ic ă a tu n c i, în c ă r îz în d : “Tovarăşe prim -secretar, noi am

fo s t c o le g i d e f a c u l ta te , c 1 lucrează la ziarul ju d e ţean dc partid şi l-am rugat să ne ajute la redactarea d ă r i i ’de seam ă! S igur îi venea greu să mai şi asculte, după ce l-am chinuit

.A , ,11atita...

Rîde şi Enache, apoi îmi spune că nu e b ine să citesc Sportul... pentm că m ă văd şi alţi tovarăşi tineri; Ie dau un exem plu nu prea potrivit. Se am uză şi el şi-mi oferă o cafea. N u ştiu nici azi cine a fost instructorul vigilent, venit de la Bucureşti, care n-a p u tu t s u p o r ta g e s tu l m eu apolitic!

P e s te a n i 'a v e a m 's ă m ă întîlnesc cu Enache de mai multe ori. O dată* la Iaşi, unde a primit o delegaţie â Uniunii Scriitorilor.' Cîhd a dat m îna cu m ine şi-a am intit şi' m -a în trebat: “Mai .citiţi ziare în tim pul plenarelor?” “Acum si m âi si, am glum it eu!”

’ Viorel CACOVEANU

azallocalitaţii;

autotunsnxâjnum iral «EHŢ-190fatâ^Gombirtatuîar?iridustri^iSîrmeiţCîmplâaTuiîllîfdlft cauza oboselii,1 Szuvath Imre^tatâl fedţeîâ'pft^utcohfroîul

0 minoră

o studentăO tînără, de 20 de ani, din judeţul

Harghita, studentă în Cluj-Napoca a fost victima unei tîlhării. Autorul infracţiunii este' o fetiţă de 15 ani. ■

bmese B. se îndrepta, în jurul orelor 23.30, spre cămin. Pe drum, ea a fost

q acostată de două fetiţe minore din Cluj-

Napoca şi deposedată, prin forţă, de uri - lănţişor din aur.'Poliţiştii au reuşit să . identifice autoarele, tîlhăriei în persoana lui Romina S., de 15 ani şi Daniela S.de 17 ani, însă, în urma anchetei s-a constatat că Daniela, nu este coautor Ia tîlhărie deoarece, în acel moment, ea a intenţionat să împiedice com iterea infracţiunii. -

. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis pe numele Rominei S. mandat de arestare preventivă de 30 de zile. Totodată eş a fost supusă unei probe psih iatrice, care' a arătat că este conştientă de actele sale.

Pentru fapta făcută, Romina va putea ■sta după gratii de la 2 ani-şi şase luni

: pînă la 10 ani.' C o sm in PUR1S

ÎN ATENTIA PUBLICULUI CĂLĂTOR

în urma solicitărilor venite din partea publicului călător, RÂTUC Cluj-Napoca anunţă următoarele modificări, începînd cu data de 24.07.2000:

Pe linia 39B (Cluj-Napoca - Chinteni) se Va introduce încă o cursă cu plecare la ora 17,30 din Piaţa Gării. .

Pe liniă 49 (Cluj-Napoca - Floreşti), cursa cu plecare din Floreşti la ora 12,00 se va decala la ora 11,55 în zilele lucrătoare.

Pe linia 43 (Cart. Grigorescu - cart. Zorilor), cursa .cu plecare din Grigorescu la ora 12,05 se va decala la ora 12,10.

Page 16: Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Cancelarul german, Gerhard Schroeder, s-a arătat sceptic”, vineri, în privinţa proiectului american de

amplasare a unui scut antirachetă (NMD), fată de care şi Rusia, şi China, şi Coreea de Nord şi-au manifestat deja opoziţia, informează AFP. .

Ministerul israelian al Apărării a creat un stat L - care va coordona activitatea în domeniile civil si 2 ° r specia‘

izbucnirii de incidente violente în-eventualitaJl ■n-cazulc t i m m i t - i 111 ii r l a I o f ' n m n r*\ .• j ^ 6 Ş 6 C 3 lsummit-ului de la Camp David, a anuntat, v^eîfr«\/—it _ . . . ’ ■ ') C0tidl3f)(j|i s ^ l i a n ^ e d i o t A h a ^ ^ l

Relaţii încordate intre Gh. Funar şi consilierii locairr

Primarul Funar a convocato şedinţă extraordinară pentru astăzi

Primarul nu se lasă şi convoacă pentm sîmbătă o nouă şedinţă extraordinară a Consiliului Jocal, cu exact aceeaşi ordine de zi care, joi seara, nu a fost votată de consilieri. Funar a trimis presei şi o justificare punctuală a ordinii de zi.

Gheorghe Funar a trimis invitaţii la această şedinţă prefectu lu i Bogdan Cerghizan şi preşedintelui Consiliului Judeţean, loan Rus.

în altă ordine de idei, primarul a găsit de

cuviinţă să propună un amendament la modificarea Legii nr. 69 din 1991 privind administraţia publică locală, prin care consilierii să fie obligaţi să treacă un test de cunoştinţe minime de administraţie.

Viceprimarul Gavrilă va clarifica situatia de la RADP

t

Prim arul. Gheorghe Funar a dat o dispoziţie prin care îl însărcinează pe viceprimarul Mircea Gavrilă sâ conducă o comisie care să se ocupe de clarificarea situaţiei de la R egia Autonomă a Domeniului Public. Contactat telefonic,

viceprimarul Gavrilă a refuzat să dea mai multe amănunte despre sarcina care i-a î Z dată.

p ARDnmintim Că Ljviu Medrea- A g e ru l RAPD, a acuzat din nou, joi, executivul Primăriei de dorinţa de a falimenta Regia prin anunţarea de licitaţii pentru lucrări de care se ocupă, conform unor contracte în exclusivitate. . .- ■Viceprimarul Boros Janos a fost numit,

tot prin dispoziţie, în fruntea unei comisii care se va ocupa cu clarificarea situaţiei juridice şi punerea în valoare a Băilor Someşeni şi a zonei de la Ritul Bivolilor

A. M.

Premierul Isărescu va decide asupra propunerii de a candida la Preşedinţie după 1 august, în funcţie de alianţa care se va forma pentru susţinerea continuării programului de integrare a României în UE

Coada preşedintelui liberalurm are din pagina 1

pentru orice dialog serios cu PNŢCD”.Este cel mai urit lucru care se poate spune despre un partid

politic, cu atît mai grav cu cît acest partid a tîrît după el la guvernare formaţiunea d-lui Stoica, într-o perioadă în care liberalii se aflau într-o situaţie disperată, după scindările repetate care s-au abătut asupra lor. Textul exclude, implicit, posibilitatea unei înţelegeri între cele două partide. Chiar dacă preşedintele Quintus efectuase între timp o întoarcere, revenind la sentimente mai bune faţă de ţărănişti. în acest sens este instructiv (dacă nu umoristic) să ne amintim declaraţia despre coada între picioare a liberalilor reveniţi pocăiţi în Convenţie şi replica lui Quintus că se va aşeza alături, de foştii colegi doar dacă îi va creşte accesoriul respectiv, lată că lui Quintus nu i-a crescut coada, dar în CDR este pe cale sâ se întoarcă, împreună cu vajnicul său prim-vice, care nu mai crede despre PNŢCD că este un partid bolnav, imposibil de vindecat.

Lovindu-se de încăpăţînarea ApR de a nu renunţa la candidatura Iui Meleşcanu la Preşedinţie şi bănuind sau aflînd cîte ceva despre jocul la două capete al celor împreună cu care voia să alcătuiască “o construcţie politică nouă”, Stoica nu ezită să facă stînga împrejur şi sâ se întoarcă, cu coada între picioare, la vechii aliaţi. Râu este însă că acum datele problemei sînt altele. împins de nevoia presantă a supravieţuirii politice, PNŢCD a semnat deja o alianţă cu UFD, prin care şi-a asumat anumite obligaţii. E ca un tort din care felia pe care Stoica ar fi dorit s-o înghită a ajuns în farfuria altuia. Vrind-nevrînd, el va trebui sâ se mulţumească cu mai puţin decît ar.fi putut obţine înaintea aventuroasei sale expediţii spre tărîmuri socialiste înşelătoare.

Prim-vicepreşedintele PNŢCD, loan Mureşan, a declarat că premierul Isărescu le-a mulţumit liderilor PNŢCD şi UFD,. la întîlnirea de vineri, pentru susţinerea acordată programului, dar a arătat că trebuie să vadă în ce măsură se formează o alianţă pentru punerea lui în aplicare şi după alegeri.

Liderii PNŢCD au arătat că pînă la 1 august se vor purta tratative în vederea constituirii alianţei de centru-dreapta şi se va aştepta clarificarea poziţiei PNL. Mureşan a spus că liderii ţărănişti au insistat că programul de integrare are nevoie de un garant şi după retragerea preşedintelui Constantinescu din cursa electorală, premierul Mugur Isărescu este cel mai îndreptăţit să ofere această garanţie, pentru că nu este normal să vină altcineva să-l pună în aplicare.

Potrivit lui Mureşan, Ion Diaconescu a susţinut că este mult mai important ca Mugur Isărescu- să devină preşedintele ţării,

deoarece varianta preluării postului de premier este "iluzorie”, pentm că primul ministru nu este ales, ci este numit în funcţie de viitoarea coaliţie de guvernare, care se va forma după alegeri.

Liderul UFD, Varujan Vosganian, a declarat că premierul Mugur Isărescu le-a comunicat liderilor PNŢCD şi UFD că, în principiu, este de acord cu propunerea pe care i-au făcut-o cele două partide, dar doreşte să vadă pe ce forţe politice se poate conta pentru punerea în aplicare a programului de integrare în UE. Vosganian a precizat că după 1 august, cînd se preconizează constituirea ’ alianţei de centru-dreapta, va avea loc o nouă întîlnire cu premierul Mugur Isărescu, care va decide atunci dacă este de acord să candideze în numele alianţei care se va forma.

La întîlnirea cu premierul Mugur Isărescu au participat liderii PNŢCD şi UFD, Ion Diaconescu şi Varujan Vosganian şi prim - vicepreşedinţii celor două partide, loan Mureşan şi Mircea Coşea.

i

Kolumbân Gâbor a renunţat temporar la calitatea de membru al UDMR din cauza "unor practici nedemocratice” ale conducerii Uniunii

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Kolumbân Gâbor, a renunţat temporar la calitatea de membru al UDMR, fiind nemulţumit de “practicile nedem ocratice” tolerate de conducerea Uniunii.

Kolumbân a declarat că decizia pe care a luat-o îl va

împiedica să candideze pentru funcţia de preşedinte al României, deşi candidatura sa a fost propusă de mai multe grupuri de intelectuali maghiari din Transilvania. •

Preşedintele.,, Consiliului Judeţean Harghita a declarat că nu intenţionează să părăsească definitiv Uniunea şi că va respecta programul UDMR în cadrul Consiliului Judeţean, dar decizia sa implică renunţarea la o serie de drepturi ale membrilor UDM R. El nu-şi va revizui atitudinea decît atunci cînd se va clarifica problema existenţei UDMR, ca partid politic sau ca organizaţie de promovare a drepturilor maghiarilor.

România va prezenta planul de aderare la NATO pentru anul 2001 în luna septembrie

România va prezenta Alianţei Nord-Atlantice, în luna septembrie, Programul Naţional Anual de Aderare la NATO (PNA) pentru anul 2001, se

arată într-un comunicat al M A E .Prim ele proiecte a le

capitolelor PNA vor fiprezentate, lunj, de către ce le - cinci instituţii coordonatoare, membrilor C om isie iInterdepartamentale p en tru integrarea României în NATO .

Agenda reuniunii, condusă d e secretarul de stat în M A E Răzvan Ungureanu, cuprinde trecerea în revistă a evoluţiilor recente înregistrate în realizarea obiectivelor asumate d e România prin PNA. ;

Acord de colaborare dintre armeniidin România şi cei din Ungaria

: . „ . . . , - ■ ■ Recent, delegaţia Uniunii Armenilor dinUngaria, condusă de preşedintele Alex Avanesian, s-a aflat din nou în oraşul

în 1997, la Gherla, într-un cadru festiv, s-a semnat acordul de colaborare dintre Uniunea Armenilor din România şi cea din Ungaria, în dorinţa de a asigura renaşterea şi dezvoltarea celor două comunităţi. Din partea ţârii noastre, actul a fost semnat de vicepreşedintele Uniunii Armenilor din România, domnul Varujan Pambuccian.

Gherla, “leagănul” armenilor din ţara noastră. Cu această ocazie s-a ratificat colaborarea dintre cele două comunităţi pe p lan cultural. La această întîlnire prietenească s-a evidenţiat din nou

necesitatea realizării unor acţiuni comune pentru cunoaşterea mai aprofundată a trad iţiilo r celor două comunităţi. De asemenea, la întîlnirea de la Gherla s-au examinat proiectele realizate şi căile de renaştere a comunităţii* armene din Transilvania. Cu ocazia convorbirilor purtate Ia sediul Clubului “Armenia” din oraşul Gherla s-a pus şi problema înfiinţării unui consulat al Republicii Armenia în mica urbe de pe Someş.

S Z .C s.

Peste 100 de persoane participă, la Baia Mare, la Congresul Uniunii Mondiale a Românilor Liberi

Peste 100 de persoane din ţară şf din diaspora au participat, vineri, la Baia Mare, la deschiderea celui de-al şaselea Congres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL). .

Preşedintele UMRL, Alexandru Mircea Munteanu, susţine că dosarele Securităţii ar trebui să fie mult mai accesibile, întrucît

pe baza acestor dosare ar putea fi clarificată situaţia unor persoane care-au părăsit România din motive penale, dar care cer azil politic în străinătate.

Congresul se va desfăşura pe parcursul a trei zile şi cuprinde dezbateri cu privire la libertatea cetăţeanului, la aplicarea democraţiei* şi la problemele românilor din

străinătate. Aceştia se plîng de comunicarea defectuoasă cu autorităţile române şi de lipsă de interes pe care o arată acestea faţă de problemele’românilor de peste hotare.

Reprezentanţii românilor din străinătate şi-au manifestat intenţia de a edita cel puţin un ziar românesc pentru cei peste 30.000

- de români din Ţranscarpatia. -

Prima şcoală de modele acum în toata ţara!

I Vino si in scrie-te

% !a cel m i tare

/ curs de manechine

3 4 0 0 Cluj-Napoca str. N. Titulascu ur.26

sc. III, et.l, ap.24 -Tel.: 0 0 40 -64 -154 .362

Mobil: 0*74-‘752.238'

NumePrenume

Top Model organizează PRESELECŢIE (băieţi şi fe te) . JOI, VINERI: 10 - 18 (3973547)

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înm atricu lată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fisca l R 2 0 4 4 6 9

ILIE CALIAN (redactor şef);V A L E R C H IO R EA N U (redactor şef adjunct); CRISTIAN B A R A (redactor şef adjunct).T eL 19.16 .81; fa x :1 9 -2 8 .2 8 ;E-mail: adevcj@ m ail.dntcj.ro - redacţiaE-m ail: rec lam a_adevcj@ m ail.dn tc j.ro - publicitate

Tel/fax:Secretar de redacţie:Horea P ETR U Ş 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALINTUDORBĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX: 19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL ./FAX: 21.60.75 ■

TIPARUL EXECUTAT IÂ GaramjondL

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

^Sindicatele din învăţămînt amină greva de avertismentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72167/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · s a rm ă q p m d m t ^ţcj.ro/adevarul)j ANUL

^Sindicatele din învăţămînt amină greva de avertismentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72167/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · s a rm ă q p m d m t ^ţcj.ro/adevarul)j ANUL

1850 : Se naşte la Ipoteşti pe data de 15 ianuarie ca al şaptelea copil al familiei Eminovici.

1850 : Se naşte la Ipoteşti pe data de 15 ianuarie ca al şaptelea copil al familiei Eminovici.

G u . grio bia ş i lo p a tadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72263/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · “Lucian Blaga” şi Editura “Clusium”. Timp de trei zile, aşadar,

G u . grio bia ş i lo p a tadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72263/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · “Lucian Blaga” şi Editura “Clusium”. Timp de trei zile, aşadar,

O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

j II Serban Rădulesca • la start peithi Primărie 3dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72237/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Banca Populara ISnerva Cooperativa de credit . Bd.21

j II Serban Rădulesca • la start peithi Primărie 3dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72237/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Banca Populara ISnerva Cooperativa de credit . Bd.21

AUDI. 301 NR. 8071 11 DECEMBRIE 2000 ISSN 1220-8203 16 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72430/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · IMAS şi 1NS0MAR, lideml PDSR Ion Iliescu nu

AUDI. 301 NR. 8071 11 DECEMBRIE 2000 ISSN 1220-8203 16 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72430/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · IMAS şi 1NS0MAR, lideml PDSR Ion Iliescu nu

Agatha Christie · Web viewO ceaşcă de ceai fierbinte şi tare vă va remonta.” Am văzut că ţinea ceva în mână. Nu ştiu dacă era o scrisoare sau numai o coală de hârtie,

Agatha Christie · Web viewO ceaşcă de ceai fierbinte şi tare vă va remonta.” Am văzut că ţinea ceva în mână. Nu ştiu dacă era o scrisoare sau numai o coală de hârtie,

CUM SE NAŞTE-N FIECARE DARUL DIN COMUNICARE!

CUM SE NAŞTE-N FIECARE DARUL DIN COMUNICARE!

Parlamentul European ne pune pe coji de nucădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72383/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · reprezentanţi ai executivului, Consiliului local şi mass-

Parlamentul European ne pune pe coji de nucădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72383/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · reprezentanţi ai executivului, Consiliului local şi mass-

ISERICA SI SCOALĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasis...că Hristos se naşte în ieslea dobitoacelor şi trăeşte în sărăcie. Prejudecăţile celor vinovaţi

ISERICA SI SCOALĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasis...că Hristos se naşte în ieslea dobitoacelor şi trăeşte în sărăcie. Prejudecăţile celor vinovaţi

Hristos se naşte, măriti-1documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul... · El singur. Era îmbrăcat cu o haină mu ... cu toiagul dragostei, cu toia ... înşelătoarea

Hristos se naşte, măriti-1documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul... · El singur. Era îmbrăcat cu o haină mu ... cu toiagul dragostei, cu toia ... înşelătoarea

Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

ANUL XII NR. 3078 IB-17 DECEMBRIE 2B0O ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72435/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · pentru români, tranziţia de la socialismul totalitar al lui

ANUL XII NR. 3078 IB-17 DECEMBRIE 2B0O ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72435/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · pentru români, tranziţia de la socialismul totalitar al lui

Pomenirea Voevodului Alexandru cel Bundspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/32014/1/... · 2016. 4. 6. · a putut naşte din contactul acestor cavaleri teutoni, apărători

Pomenirea Voevodului Alexandru cel Bundspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/32014/1/... · 2016. 4. 6. · a putut naşte din contactul acestor cavaleri teutoni, apărători

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

EDITORIALEDITORIAL - sfantuldumitruposta.files.wordpress.com · pe Cel ce se va naşte din Curata Fecioară, Hristos Domnul”. După obiceiul Legii Vechi, la 40 de zile de la naștere,

EDITORIALEDITORIAL - sfantuldumitruposta.files.wordpress.com · pe Cel ce se va naşte din Curata Fecioară, Hristos Domnul”. După obiceiul Legii Vechi, la 40 de zile de la naștere,

ISTORIA ROMÂNILOR PRIN CĂLĂTORI - WordPress.com...facem sfort, ări de minte. Înlăturînd anume prejudecăt, i s, iideiprimiteîns, coală,pentruaoînt elege. T, araRomâ- nească,

ISTORIA ROMÂNILOR PRIN CĂLĂTORI - WordPress.com...facem sfort, ări de minte. Înlăturînd anume prejudecăt, i s, iideiprimiteîns, coală,pentruaoînt elege. T, araRomâ- nească,

A a ) - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72372/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Păcurariu declară că este foarte mulţumit de locul primit şi că îl consideră

A a ) - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72372/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Păcurariu declară că este foarte mulţumit de locul primit şi că îl consideră

Optimismul debordant al social-democraţilor clujenidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72192/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · personalul nedidactic. Marga a spus că, pe lîngă

Optimismul debordant al social-democraţilor clujenidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72192/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · personalul nedidactic. Marga a spus că, pe lîngă

Pământul udat de sângele eroilor naşte eroi.

Pământul udat de sângele eroilor naşte eroi.