Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei...

16
foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p /■«a r http://w\vw.dn îcj. ro/adevarul ANUL X NR. 2 8 8 8 ISSN 1220-3203 Neputinţa unui fncmsecvent I ■ * ■ * • * « « PDSR Cluj Primarul a refuzat aprobarea unei ION GOIA "*=*- acă bine ne amintim, prin febniarie- martie a.c. se discuta intens despre o iminentă creştere a preţului energiei electrice şi a gazului metan. Conducerea CONEL ar fi accejştat o 1 majorare a kilowatului cu “numai ’... 50 la sută, după primele reacţii negative ale Consiliului Concurenţei. O vreme s-au mai liniştit apele şi se vorbea de o creştere undeva în jurul a 25 la sută, creştere considerată inacceptabilă de către CONEL “datorită evoluţiei cursului de schimb şi a ratei inflaţiei”. Cînd a venit bomba cu unificarea TVA şi introducerea acestei taxe şi la furnizorii de energie electrică şi gaz metan, exista pericolul unei creşteri de cel puţin 50 la sută, dintr-un şut, a kilowatului şi metrului cub de gaz, ceea ce ar fi generat mari tensiuni sociale peste cele existente. Premierul Isărescu, “mobilizat” de cele relatate în ziare, privind fisipa de bani la cele două companii monopoliste, 'şi de teama unor reacţii generale ale populaţiei, a decis: nu se majorează preţul la energie şi gaz decît cu TVA-pl de 19 la sută. Şi, pentru a da satisfacţie “plebei”, a dispus controale Ia cele două companii naţionale pentru a se vedea cum se fac cheltuielile materiale şi cele salariale.' Un foc de paie, care s-a stins repede. Trebuie să fii naiv - iar pe dl Isărescu nu-1 consider un naiv, ci un vulpoi, pe care aparenţele nu-1 trădează - ca să crezi că vei lua de Ia monopolurile respective maşinile luxoase^şi sediile megalomane, că vei tăia Ja sînge salariile celor din c'onducere. în România postdecembristă şi mai ales în anul 2000, cînd încrengăturile politico-mafioto-financiare sînt beton, asemenea decizii sînt imposibil de dus la bun sfîrşit. Cu atît mai mult sînt ridicole intervenţiile preşedintelui Constantinescu. de “condamnare a practicilor prin care şefii de regii şi companii naţionale au ajuns sâ aibă venituri de zeci şi sute de milioane "de Iei”. Păi, d-le preşedinte, “băieţii” primesc salariile în baza unei legi promulgate de dv şi atunci cînd v-a fost înaintată n-aţi obiectat. Dar să revenim la- energie şi gaz. Executivul ne spune acum câ Fondul Monetar Internaţional a impus majorarea preţului la energia electrică şi gaz metan cu 20 la sută. Fals, să nu zicem minciună. FMI nu a cerut aşa ceva. A cerut continuare în pagina a 16-a O simplă aprobare pentru o ! manifestare electorală (de. data aceasta a PDSR) a stîmit, din nou, aprigi controverse cu Primăria ilujeană. Filiala PDSR Cluj a solicitat Primăriei apro- barea organizării, joi, 11 mai . a.c., a unei adunări publice, urmată de spectacol (al formaţiei 3REI SUD EST) şi focuri de artificii. Primăria nu a aprobat manifestarea în locul cerut, pe motiv că “se afectează circulaţia într-una din zonele aglomerate ale municipiului, că desfăşurarea concertului pînă în jurul orei 24 şi chiar peste deranjează pe cetăţenii care locuiesc în zonă”, în plus, în comunicatul primarului se specifică faptul că: “Piaţa “Lucian Blaga” nu se pretează la focuri de artificii”. Funar, după ce a dispus ca manifestarea să aibă loc nu în piaţa menţionată, ci în faţa Sălii Sporturilor, spune că Zanc, liderul PDSR-iştilor clujeni, “a contactat telefonic un funcţionar al Primăriei, căruia i-a adresat ameninţări şi injurii”, în Ioc să-i mulţumească. Preşedintele PDSR Cluj, MIERCURI, IO MAI 2 0 0 0 16 PAGINI 2.000 LEI Grigorg Zanc,, ne-a declarat că nu are de- ce să-i mulţumească primarului, pentru că "nu a dat curs solicitării noastre de a folosi un spaţiu public, pe .care dînsul 1 le-a folosit de atîtea ori. Chiar dacă exercită în continuare funcţia de primar, nu este proprietarul domeniului public”. Liderul PDSR-iştilor clujeni spune că “în ceea ce priveşte aşa-zisele injurii”, acestea erau doar considerente referitoare la faptul că Funar nu e proprietarul acestor locuri”. ' Titus CRĂCIUN Biroul Electoral Judeţean şi cel j Municipal şi-au completat ieri structura | cu reprezentanţii partidelor S-a deschis AGR ARIA 20Q0 Aniversarea Zilei Independenţei României >,ţ fi'-XP- & «rî-f 3 O K UJ O. O £ M, ţK .. . ?■ f i : h¥, * r Ieri, cu ocazia aniversării Zilei Independenţei României, Primăria municipiului Cluj - Napoca a organizai o serie de manifestaţii omagiale. începînd cu ora 11,00, la Grupul Statuar "Glorie Ostaşului Român", după intonarea Imnului de Stat, au fosV depuse coroane de flori de către reprezentanţi ai partidelor politice, atît de la putere, cît şi din opoziţie, ai Primăriei, Prefecturii, Consiliului local, Consiliului Judeţean, regiilor autonome. Armatei, Poliţiei şi instituţiilor bancare. Prelaţi ai Bisericilor Ortodoxă şi Greco - Catolică au ţinut slujba de comemorare a ostaşilor căzuţi la datorie. După un cuvînt omagial, sub privirile celor veniţi să aniverseze acest moment istoric. Garda de onoare a. defilat prin Piaţa "Avram lancu". Următorul eveniment pe lista acţiunilor dedicate zilei de 9 mai a fost Simpozionul intitulat "9 mai - Ziua Independenţei", realizat în colaborare cu Arhivele Naţionale Cluj. Expoziţia documentară cuprinde imagini, scene de luptă şi extrase de documente din acea perioadă ce surpind atmosfera de entuziasm a românilor din Transilvania, care, aflaţi sub ■ocupaţia austro - ungară, au venit in ajutorul fraţilor dc peste Carpaţi. Directorul Arhivei Naţionale Cluj, Ioan Drăgan, a subliniat importanţa evenimentului dintr-o altă perspectivă, arătînd câ proclamarea Independenţei s-a realizat cu acordul şi sprijinul puterilor europene, la care s-a adăugat, fireşte, jertfa ostaşilor români. Adriana CIOTI -7X777 - Comisiei E uropeană a sem n a la t că în vâţăm întul rom ânesc este pe „direcţia corectă" în privinţa integrării ' Prezent ieri la Cluj-Napoca, ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, a declarat că învăţămîntul românesc este, din punct de vedere organizatoric şi administrativ , aidoma celui european. Singurul domeniu în care există probleme în ceea ce priveşte ridicarea ia nivelul UE -este infrastructura, care, în opinia şefului MEN, ar avea nevoie de o „injecţie de capital". , - „în cazul României, învăţămîntul ă fost primul domeniu în care au început negocierile de aderare", a adăugat' Marga, care a afirmat că. s-au luat în discuţie mai ales formarea profesională, libera circulaţie a persoanelor, cercetarea şi libera circulaţie a serviciilor. „Comisia Europeană a semnalat ţărilor membre că, învăţămîntul în România este pe direcţia corectă" în ceea ce priveşte alinierea la standardele- europene. - . ■' Andreea MARCU Festivalul Internaţional de Poezie “LUCIAN BLAGA” ® "O viaţă, ZnC-.caaa. viaZitd. am cc~.ii dcifrze ' aatuerU" • Î cri au continuat manife- stările din cadrul celei de a X-a ediţii a Festivalului Internaţional dc Poezie “Lucian Blaga", cu dezbateri îfl cadrul celor două mese rotunde, intitulate: Lucian Blaga şi .Mihai Eminescu, respectiv Stil şi matrice stilistică, teme care nu au epuizat, desigur, realitatea operei poetice şi filosofice a lui Blaga. dar au punctat mai la obiect asupra tensiunilor şi obsesiilor, definitorii pentru autor, asupra liniilor-forţâ principale care structurează organismul operei şi a acelei metafizici blagienc care după Noica, nu este una a Cerului, ci a pămîntului “una dintre cele niai cutezătoare şi mai frumoase filosofii ale pămîntului care au apărut în epoca modernă”. Michaela BOCU continuare în pagina a 5-a ALIANŢA PENTRU ROMÂNIA MAI PUTINĂ POLITICĂ, M AI MULTĂ ADMINISTRAŢIE. S O R IN G R O ZA V un tânăr primar european pentru CLUJ-NAPOCA .,+ J \â - ! 7 > T l 0 BANCĂ PE CARE P07I CONTA Cred ite: - pentru persoane fizice în sistem CAR. cu dobânzi de 22% pe an dobândă pe an § B a n c a P opulara lln erva Cooperativa de cndît Bd21 Decembrienr,152 Tel,410263 Cei doi reprezentanţi ai Primăriei şi Consiliului local în. Comitetul Director al FC “U”, Fânica Moldovan şi Ioan Cîmpeanu, au reuşit să amîne Adunârea Generală a membrilor asociaţi care ar fi trebuit să se desfăşoare astăzi şi să aleagă noul preşedinte executivul FC “U”. F. Moldovan şi I. Cîmpeanu s-au dovedit mai puternici decît Ioan Maja, Remus Cîmpeanu şi Sandu Moldovan, atuul acestora fiind refuzul instituţiilor pe care le reprezintă de a participa la adunare. Motivul invocat a fost timpul scurt rămas pînă la alegerile locale, sigura schimbare â configuraţiei Consiliului local şi poate chiar şi a primarului Clujului. Pe lîngă aceste clare motive, de netăgăduit, se adaugă şi neajungerea la un numitor comun a principalelor “forţe”: Primărie, Consiliul local, DJTS şi a celor trei societăţi comerciale angajate în găsirea unui preşedinte executiv. Lucrurile tărăgănează de cîteva săptămîni bune, pînă în acţst rpnmpnt părţile ţinînd legătura doar telefonic, evitînd apariţia în locuri publice. Telefonia mobilă-le-a' ţinut de “cald”, iar datoriile clubului de “rece”, cele 10 miliarde de lei datorii fiind, se pare, adevărata piedică în crearea unui nou staff administrativ şi executiv. După toate probabilităţile, noul preşedinte executiv al “Şepciior-roşii” va fi cunoscut abia spre finalul lunii iunie, după alegerile locale. Ioan Maja şi Remus Cîmpeanu vor asigura interimatul. Codin SAMOILĂ Conferenţiar Doctor Inginer Director al COLEGIULUI UNIVERSITAR TEHNIC, ECONOMIC SI DE ADMINISTRAŢIE CLUJ-NAPOCA VOTAU ApR,VOTAŢI GAROAFA

Transcript of Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei...

Page 1: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

foloseşte ştiri agenţiile

AX.

f j n n p/■«a

rhttp://w\vw. dn îcj. ro/adevarulANUL X NR. 2 8 8 8 ISSN 1220-3203

Neputinţa unui

f n c m s e c v e n t I ■ * ■ * • * « « P D S R C lu jP r im a r u l a r e f u z a t a p r o b a r e a u n e i

ION GOIA

"*=*- acă bine ne amintim, prin febniarie- martie a.c. se discuta intens despre o im inen tă c re ş te re a preţu lu i

energiei electrice şi a gazului metan. Conducerea CONEL ar fi accejştat o

1 majorare a kilowatului cu “numai ’... 50 la sută, după primele reacţii negative ale Consiliului Concurenţei. O vreme s-au mai liniştit apele şi se vorbea de o creştere undeva în jurul a 25 la sută, creştere considerată inacceptabilă de către CONEL “datorită evoluţiei cursului de schimb şi a ratei inflaţiei”.

Cînd a venit bomba cu unificarea TVA şi introducerea acestei taxe şi la furnizorii de energie electrică şi gaz metan, exista pericolul unei creşteri de cel puţin 50 la sută, dintr-un şut, a kilowatului şi metrului cub de gaz, ceea ce ar fi generat mari tensiuni sociale peste cele existente. Premierul Isărescu, “mobilizat” de cele relatate în ziare, privind fisipa de bani la cele două companii monopoliste, 'şi de teama unor reacţii generale ale populaţiei, a decis: nu se majorează preţul la energie şi gaz decît cu TVA-pl de 19 la sută. Şi, pentru a da satisfacţie “plebei”, a dispus controale Ia cele două companii naţionale pentru a se vedea cum se fac cheltuielile materiale şi cele salariale.'

Un foc de paie, care s-a stins repede.Trebuie să fii naiv - iar pe dl Isărescu

nu-1 consider un naiv, ci un vulpoi, pe care aparenţele nu-1 trădează - ca să crezi că vei lua de Ia monopolurile respective maşinile luxoase^şi sediile megalomane, că vei tăia J a sînge salariile celor din c'onducere. în România postdecembristă şi mai a les în anu l 2000, c înd încrengăturile politico-mafioto-financiare sînt beton, asemenea decizii sînt imposibil de dus la bun sfîrşit. Cu atît mai mult sînt rid ico le in te rv en ţiile p reşed in te lu i C o n stan tin e scu . de “ condam nare a practicilor prin care şefii de regii şi companii naţionale au ajuns sâ aibă venituri de zeci şi sute de milioane "de Iei”. Păi, d-le preşedinte, “băieţii” primesc salariile în baza unei legi promulgate de dv şi atunci cînd v-a fost înaintată n-aţi obiectat.

Dar să revenim la- energie şi gaz. Executivul ne spune acum câ Fondul Monetar Internaţional a impus majorarea preţului la energia electrică şi gaz metan cu 20 la sută. Fals, să nu zicem minciună. FMI nu a ceru t aşa ceva. A ceru t

continuare în pagina a 16-a

O simplă aprobare pentru o ! manifestare electorală (de. data aceasta a PDSR) a stîmit, din nou, ap rig i con troverse cu Primăria ilujeană. Filiala PDSR Cluj a solicitat Primăriei apro­barea organizării, jo i, 11 mai

. a.c., a unei adunări publice, urmată de spectacol (al formaţiei 3REI SUD EST) şi focuri de artificii. Primăria nu a aprobat manifestarea în locul cerut, pe motiv că “se afectează circulaţia într-una din zonele aglomerate ale municipiului, că desfăşurarea concertului pînă în jurul orei 24

şi chiar peste deranjează pe cetăţenii care locuiesc în zonă”, în p lus, în com un icatu l primarului se specifică faptul că: “Piaţa “Lucian Blaga” nu se pretează la focuri de artificii”.

Funar, după ce a dispus ca manifestarea să aibă loc nu în piaţa menţionată, ci în faţa Sălii Sporturilor, spune că Zanc, liderul PDSR-iştilor clujeni, “a contactat telefonic un funcţionar al Primăriei, căruia i-a adresat ameninţări şi injurii” , în Ioc să-i mulţumească.

P reşed in te le PD SR C lu j,

M I E R C U R I ,IO MAI 2 0 0 0

16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI

Grigorg Zanc,, ne-a declarat că nu are de- ce să-i mulţumească primarului, pentru că "nu a dat curs solicitării noastre de a folosi un spaţiu public, pe .care dînsul

1 le-a folosit de atîtea ori. Chiar dacă exerc ită în c o n tin u a re funcţia de p rim a r, n u este proprietarul domeniului public”. Liderul P D S R -iştilo r c lu jen i spune că “în ceea ce priveşte aşa-zisele injurii”, acestea erau doar considerente referitoare la faptul că Funar nu e proprietarul acestor locuri” . '

Titus CRĂCIUN

Biroul E lectoral Ju d e ţe a n ş i cel

j M unicipal ş i-au co m p le ta t ieri s tru c tu ra

| cu rep rezen tan ţii p artide lo r

S-a d esch is AGR ARI A 20Q0

A niversarea Z ile i Independenţei R o m ân ie i

>,ţfi'-XP-

&«rî-f

3OKUJO.

O£

M , ţ K .. .

?■ f i

: h ¥ ,* r

Ieri, cu ocazia aniversării Zilei Independenţei României, Primăria municipiului Cluj - Napoca a organizai o serie de manifestaţii omagiale. începînd cu ora 11,00, la Grupul Statuar "Glorie Ostaşului Român", după intonarea Imnului de Stat, au fosV depuse coroane de flo ri de către reprezentanţi ai partidelor politice, atît de la putere, cît şi din opoziţie, ai Primăriei, Prefecturii, Consiliului local, Consiliului Judeţean, regiilor autonome. Armatei, Poliţiei şi instituţiilor bancare. Prelaţi ai Bisericilor Ortodoxă şi Greco - Catolică au ţinut slujba de comemorare a ostaşilor căzuţi la datorie. După un cuvînt omagial, sub privirile celor veniţi să aniverseze acest moment istoric. Garda de onoare a. defilat prin Piaţa "Avram lancu". Următorul eveniment pe lista acţiunilor dedicate zilei de 9 mai a fost Simpozionul intitulat "9 mai - Ziua Independenţei", realizat în colaborare cu Arhivele Naţionale Cluj. Expoziţia documentară cuprinde imagini, scene de luptă şi extrase de documente din acea perioadă ce surpind atmosfera de entuziasm a românilor din Transilvania, care, aflaţi sub

■ ocupaţia austro - ungară, au venit in ajutorul fraţilor dc peste Carpaţi. Directorul Arhivei Naţionale Cluj, Ioan Drăgan, a subliniat importanţa evenimentului dintr-o altă perspectivă, arătînd câ proclamarea Independenţei s-a realizat cu acordul şi sprijinul puterilor europene, la care s-a adăugat, fireşte, jertfa ostaşilor români.

Adriana CIOTI

- 7 X 7 7 7 -

C o m i s i e i E u r o p e a n ă a s e m n a l a t c ă î n v â ţ ă m î n t u l r o m â n e s c

e s t e p e „ d i r e c ţ i a c o r e c t ă " î n p r i v i n ţ a i n t e g r ă r i i '

Prezent ieri la Cluj-Napoca, ministrul Educaţiei Naţionale, A ndrei Marga, a declarat că învăţămîntul românesc este, din punct de vedere organizatoric şi adm in is tra tiv , aidom a celu i european. Singurul domeniu în care există probleme în ceea ce priveşte ridicarea ia nivelul UE

-este infrastructura, care, în opinia şefului MEN, ar avea nevoie de o „injecţie de capital". ,- „în cazul României, învăţămîntul ă fost primul domeniu în care au început negocierile de aderare", a adăugat' Marga, care a afirmat că. s-au luat în d iscu ţie mai ales form area p ro fesio n a lă , libera

c irc u la ţie a p ersoane lo r, cercetarea şi libera circulaţie a serviciilor. „Comisia Europeană a sem nalat ţărilor membre că, învăţămîntul în România este pe d irec ţia co rec tă " în ceea ce priveşte alinierea la standardele- europene. - . ■ '

Andreea MARCU

F e s t i v a l u l I n t e r n a ţ i o n a l

d e P o e z i e

“LUCIAN BLAGA”® "O viaţă, ZnC-.caaa.

viaZitd . a m cc~.ii d c ifr ze '

aatuerU " •

Î cri au continuat m an ife ­stările din cadrul celei de a X-a ediţii a Festivalului

Internaţional dc Poezie “ Lucian Blaga", cu dezbateri îfl cadrul celor două m ese rotunde, in titu la te : L ucian Blaga şi .Mihai E m inescu, respectiv Stil şi m atrice stilistică, teme care nu au epuizat, desigur, re a l i ta te a op e re i p o e tic e şi f ilo so fice a lui B laga. d a r au p u n c ta t m ai la o b iec t a su p ra tensiunilor şi obsesiilor, definitorii pentru autor, asupra liniilor-forţâ p r in c ip a le ca re s tru c tu re a z ă o rg an ism u l operei şi a ace le i m e ta fiz ic i b lag ienc care după Noica, nu este una a Cerului, ci a păm întului “una dintre cele niai c u te z ă to a re şi mai fru m o ase filosofii ale pămîntului care au apărut în epoca modernă”.

Michaela BOCUcontinuare în pagina a 5-a

A L IA N Ţ A P E N T R U R O M Â N I A

M A I P U T I N Ă P O L I T I C Ă ,

M A I M ULTĂ ADMINISTRAŢIE.

S O R I N G R O Z A Vu n t â n ă r p r im a r e u r o p e a n

p e n tru CLUJ-NAPOCA

. , + J \ â - ! 7 > T l0 BANCĂ PE CARE P07I CONTA

Credite:- pentru persoane fizice în sistem C AR. cu dobânzi de 22% pe an

dobândă pe an §B a n c a P o p u l a r a l l n e r v a

C o o p e ra tiva d e cndîtBd21 Decembrie nr,152 Tel,410263

Cei doi reprezentanţi ai Primăriei şi Consiliului local în. Comitetul Director al FC “U”, Fânica Moldovan şi Ioan Cîmpeanu, au reuşit să amîne Adunârea Generală a membrilor asociaţi care ar fi trebuit să se desfăşoare astăzi şi să aleagă noul preşedinte execu tivu l FC “U”. F. Moldovan şi I. Cîmpeanu s-au dovedit mai puternici decît Ioan Maja, Remus Cîmpeanu şi Sandu Moldovan, atuul acestora fiind refuzul instituţiilor pe care le reprezintă de a participa la adunare.

Motivul invocat a fost timpul scurt rămas pînă la alegerile locale, sigura schimbare â configuraţiei Consiliului local şi poate chiar şi a primarului Clujului. Pe lîngă aceste clare motive, de netăgăduit, se adaugă şi neajungerea la un numitor comun a principalelor “forţe”: Primărie, Consiliul local, DJTS şi a celor trei societăţi comerciale angajate în găsirea unu i p reşedinte executiv . L ucrurile tărăgănează de cîteva săptămîni bune, p înă în ac ţs t rpnmpnt părţile ţinînd

legătura doar telefonic, evitînd apariţia în locuri publice. Telefonia m obilă-le-a' ţinut de “cald”, iar datoriile clubului de “rece”, cele 10 miliarde de lei datorii fiind, se pare, adevărata piedică în crearea unui nou staff administrativ şi executiv. D upă to a te p ro b a b ili tă ţ ile , n o u l preşedinte executiv al “Şepciior-roşii” va fi cunoscut abia spre finalul lunii iunie, după alegerile locale. Ioan Maja şi Remus Cîmpeanu vor asigura interimatul.

Codin SAMOILĂ

Conferenţiar Doctor Inginer

Director al COLEGIULUI UNIVERSITAR TEHNIC,

ECONOMIC SI DE ADMINISTRAŢIE CLUJ-NAPOCA

VOTAU ApR, VOTAŢI GAROAFA

http://w/vw
Page 2: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

i s e s c ;u n b o t e z s p r e , ie r ta r e a * p ă c a te lo r1Preşed'mţe]j

_ea ^Calendarul ortodox: Sf, Ap. Simion Zilotul; Cuv. llihie- Calendarul greco-catolic: S.jSimeon Zelotul, ap. (+ sec. I). r

PREFECTU RA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIAGHERLA: 24-19126 •POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ TLUJ-NAPOC A: 13-49-76.

•POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31 -21 -21 '• POLITIA CÎMPIA TURZIh-36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •POLITIA GHERLA: 24-14-14. •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. im. 158•DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII Şl

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958

R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTENAV SA: 41-51-71• RA. APĂ CANAL: 19-63-02• S C. "SALPREST* S.A.: 19-55-22 •SCPRIVAL: 17-Î3-S6• DISTRIBUŢIA G.AZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE.928;433424

JANDARMI: 956• GARA Ciuj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -

intern- 43-204)1;Turda - 31 -11-62: Dej - 21 -20-22

• ALIANŢA ANTISUiCID: 19-ÎM7

CtR.SE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Ciuj-Napoca -Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca în zilele dc luni. marţi, joi şi vineri bora 7.00 si înapoierea din Budapesta în zilele dc mani. miercuri, vineri si sîmbdti la ora 11.00.• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare în

nlcle de joi ora 22.00 si înapoiere din Budapesta in zilele dc \ meri ora 16.00. IN FO RM A Ţ II:Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

FARMACII!Farmacii cu serviciu ptrmantnt: Farmacia

TORAF.4RM". str.' Ion Mcsicr nr. 4. telefon 42-65-49; ::r Siţvct, nr. 25. telefon 19-20-74. Farmacii "O NARA", Cţ1c.i Floreşti nr.75, lcl.42.62.72. orar iW'stop. rarmacii eu serviciu prelungit: Farmacia

"INTERPHaRM", s:r. Primit crii nr. 5. telefon CTlW.nx SOLfi-maciaTI EMAnSFARM". Prea Unim nr. lO.tcicfm 19-13-63, orar 8-22.

Carii ie noapte:farmacia nr. 6. 'Speranţa', P-ţa A. lancu nr. 5,

telefon 19-4Ă-56. orar 20-8.

** * * "* .......... . •ii

l â i L a

1ARQM: 26.04.1999-28.10.2000Mul.

Cîuî ■> 1Buc. Buc. Clui07,30 08,30 09,15 10,4516,45 1735 . 19,45 . v 20,45 •18,00 19.00 -

marţi07,00 - 08,00 08,20 09,00 |

1 15,25 ' • '16,15 '19,45 ' 120,45 *miercuri

0730 . 08,30 - 09,15 10,1518,00 J9,00 12,00 12,45

’ 18,55 - i 19,45 19,45 20,45.- Jfli • '

0730* 08,30 08,20 09,001535' Ă 16.15 17,00 • 18,4019,00 20,00 . 19,15 20,15 '20.45 21,45 ' -

yineri J09,15 . 10,15 07,45 08,4520,45 21,45 . 14.00 ' 14,452035 21.45 - 19,15 ‘ 20.15

âmbâlă |j 1930 2030 - 11,00 12,00 j

duminică |1430 . 15,0520,15 21,15 ’

Pref bilet: 955.000 Iei, respectiv 960.000 lei

Limii O uj“> Bologna 10,30-12,05Bologna- Ouj 1255-16,40 ’

mtercorl: Ouj4Bolopna 10,30-12,65Botogni- Cluj - 123506,40

lineru Cluj*} Bologna 10,30-12,05Bologna-)Cluj 12,55-16,40

Pre( bilet Cluj - Bologna - Cluj: 2355 TELEFON: 13-01-16.

T E A T R U L M A G H IA Rastăzi, de la ora 19,00:

CVARTETde Spiro Gyorgy

cum9

zilnicA D E V Ă R U Lde C I u j \

F IL M E5 • II MAI

Republica - Legenda călăreţului fără cap - premieră ( 10,30; 13;-15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de

la ora 22,30 * Victoria - Do not disturb, Germania-SUA - premieră ( 11; 13; 15; 17; 19) * Arta-Eurimages - Viaţa e frumoasă, Italia (12; 14,30; 17,00; 19,30) - vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Favorit - Ora de vîrf, SUA ( 13; 15; 17: 19) * Mărăşti - Gorila Joe (13; 15; 17; 19)

TURDA - Fox - Blade, SUA (13 ; 15; 17; 19)DEJ - Arta - American Beauty ( 13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri,

simbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 GHERLA - Pacea- Plaja, SUA ( 15; 17; 19); vineri, sîmbâtâ,

duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21

U NIPLUS Radio Miercuri,' 10 mai Program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-

8.20.11.00-12.00.14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ţi locale.10.00-14,00 Punct... şideiaZece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21 ioo Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00: Uniplus nocturn.

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian B laga”

(strada Clinicilor 2); Orar: zilnic; 8-l2,45( 13,30-20,00; sîmbătă; 8-13.30.Notă: în sesiuni de examene - pTogram prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14. >.. ■ B iblioteca Judeţeană “OCIAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORĂR: luni-vineri; 8,30-15.30. SECŢIA COPII, ORAR luni-vineri: 8,30-15,^0. FILIALE - Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni miercuri, joi; 14,00-19,45; marţi, vineri; 9-15; - Mănăştur, Mărăşti - ORAR; luni, miercuri, joi: 14.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA^ DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni vineri: 9-20; sîmbătă; 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri:

.00-15.00. MEDIATECA, ORAR luni-vineri; 9-20; sîmbătă; 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, .ORAR; luni ■vineri; 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar; luni - joi; 10 - 18; vineri; 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9- 14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca Britanică (strada Avram lancu, II ) . Orar: luni, miercuri; 14 - .19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 . _ : ....

■ Biblioteca “H eltai" (strada Clinicilor 18), Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă; 9_- 13; '

B iblioteca Clubului Studenţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi; 18

19; joi 19-20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ’TIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

B iblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i; 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi, miercuri, jo i: P3-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

( • t e l e s p e c t a t o r i )

aomakia

Miercuri, 10 maiM S # ' M atinaljg f j j j g l ; naţional; 9,00 TVR

laşi; 10,00 Agenda electorală; 10,25

Agenţia de plasare (r); 10,55 TVR Ciuj-Napoca; 12,00 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: Căsătorie imposibilă (r); 13,05 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,30 Anul calului (f/r); 16,20 O vedetă ... populară; 17,00 Impas în doi;17,30 Studioul electoral; 18,30 Fotbal Campionatul Naţional;19,50 Corect!; 20,00, Jurnal;20,45 Sport; 20,55 Aventură diabolică (dramă SUA 1998, p.ll); 22,10 Jurnalul Academiei Caţavencu; 22,25 în flagrant;23.00 Jurnalul de noapte; 23,15 Lumea dansului; 0 ,15 Cafe Corso.

B s a w 7,99 Fem eia | y | K j misterioasă (s/r);

7,45 Seria Alfred Hitchcock (r); 8,40 Care pe care! (r);.9,20 Veni/video, viei (r); 9,40 Plus 2000 (r); 10,30 E dreptul tău! (r); 11,05 Adevărate poveşti... (r); 12,00 National Geographic (r); 13,00 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Nouă meşteri mari ( r ) ; ' 13,45 Toţi,

'împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Natura - o pasiune!; 15,15 Care pe care; 16,00 Trupa DP 2;17.00 Se întîmplă acum; 17,30 Femeia misterioasă; 18,25 Veni, video, viei; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19 ,15 Ştiri bancare şi bursiere; 19,20 Rapsozii satelor;19,40 Pantoful Cenuşăresei (co.Rom ânia 1968); 20 ,55 Minunile creaţiei lui Dumnezeu (s); 22 ,10 Alfred Hitchcock prezintă: întoarcerea iui Verge Likens (SUA ’65); 23,05 Ştiri;2 3 ,10 ,Lentila de contact; 0,40 #TVM Mesager.

7 ,00 Dimineţi •. clujene; 8 ,00

Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; !10,10 Tot înainte - Senzaţii tari în jungfă (co.Anglia 1971); 12,00 Creatorul de stele (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent (s); 14,00 Camila (s);15.00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Studioul electoral; 18,00 Intrigi în Paradis (s); 19,00 Observator; 19,45 Studioul electoral; 20,00 Legea lui Angei (SUA 1990); 22,00 Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s).

VI'' i i

7,00 Bună dimineaţa, Pro I V e al tău!; 10,00 Agenda

electorală; 10,30 Tînăr şi neliniştit (s); 11,15 Jake şi Grăsanul (s); 12,00 Coarda întinsă (film SUA 1984); 14,00 Tînăr şi neliniştit (s); A 5 ,00 Fotbal fără egal; 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV;

19,50 Chestiunea zilei pe scurt;20.00 Walker, poliţist texan (s);21.00 Chestiunea zilei; 21,30 Fotbal fără egal ' Liga Campionilor Europeni; 23,30 Ştirile Pro TV; 0 ,00 Fotbal Rezumat UEFA; 1,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 1,45 Dădaca (sf

. r); 2,15 Ştirile Pro TV. ţ : i7,00 Milagros.

r f f i j j i * l (s/r): 8,00 Taifas , ■ - .. m agazin

matinal; 12,55 Clip Art; 13,00 Milagros (s); 14,00 Uncovered. (r); 14,00 Viper (s/r); 16,00 Justiţie militară (s/r); 16,55 Clip Art; 17,00 Viper (s); 18 ,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30

.Impact - puternic pe Prima;19 .00 Cronica cîrcotaşuliii;19.10 Justiţie militară (s); 20,00 Furia unei mame (dramă SUA '91); 21,50 Cronica cîrcotaşului (r); 22,00 Style; 23,00 Detectivi de elită (s); 23,55 Clip Art; 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact (r).tb lb~ 7 . 7 ,10 ‘ Bună

- / / , _ d i m i n e a ţ a , Z / C I D C România; 9,00 Daţi

vina pe Corina (r); 10,00 Ştiri;10.30 Economic ABC (r); 10,45 Gura lumii; 11,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 12,00. Măştile puterii (r); 14,00 Primul pas (r); 15,00 Ştiri; 15,30 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Film documentar;18 .30 Derrick (s); 20 ,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Reporter T e le .7; 22,30 Telemedicina; 0,00 Ştiri; 1,00 Ora unu a venit;1.10 Concert. .

10,00 Ştirile de acasă (r); 10,30

Acasă la bunic;a (r); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodele (r); 12,15 Sînge din sîngele meu (r); 13,15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Copilul adus de mare (s); 16,30 Dragoste şi putere (s);17.00 Căsuţa poveştilor; 17,10 Acasă la români; 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de acasă; 19,05 Sînge din-sîngele meu (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s);21.00 Femeia vieţii mele (s);-22.00 Hannah şi surorile ei (drama SUA 1986).

15,00 Videoclipuri; Meridian;

17,30 Documentar;18.00 Vîrful de lance - realizator Nicoleta Ţăranii; 19,00 Economic ABC; 19,30-Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20*00 Film-arţistic; 22,00*Dintre sute de.ziare.

Redacţia, nte îşi asumă responsa- , bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. :

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

str.PROF CtORTEA rtr.0 ; (cartier GrigorescuŢ

CONSULTAŢII: 1 -Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie/Oncologie) L, MI: 15-18; Ma, J : 16^-IS30D r . V A L E N T I N P O P E S C U

(Chirurgie, Ondtologie)M a, J : 14

S :16; V : 9-11

15-17

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18-20; Ma, J : 18“ 20 V: .16-20 ' '

PROGRAMARE; V tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

^ POLICLINICA INTERSERVISAN

s t r . P a s c a lv n r . 5 , c a r t . G h e o r g h e n i S T O M A T O L O G IE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE 4 ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ• , GASTROENTEROLOGIE

E l e c t r o e n c e f a l o g r a f i e -E l e c t r o m i o g r a f i e - E x a m i n ă r i

D o p p le r - H i s t e r o s a l p i n g o g r a f i i p e n t r u s t e r i l i t a t e - f e m i n i n ă

T r a t a m e n t e L A S E R L A B O R A T O R C O M P U T E R I Z A T (Biochimie..- Bacteriologic Imunologie - Parazitoiogie Determinare Rh - Tesle- de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A

o r e l e 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 i - 7 - R e z e rv a re , c o n s u lta ţ i i

la te l. 4 1 .41 .63 . J

p j CABINET MEDICAL DE l i l STOMATOLOGIE

Colea Moţilor nr. 106, op. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov ..Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexa; . .

• terapie .. . . - - ■• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implanfe) Programări zilnic la tel: 430.028

ORAR Lnni - Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

Pentra studenţi,- pensionaţi,

EdROPAMOlA-15 30 PoStCftU-NAPp™ *

Miercuri, 10 mai

. 06;00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00,08:00,

l î& m 09:00' 10:00’ 13;00’ 14:00’ 15:00' 16;00’ 17;00'' 18:00,21 ;00 Ştiri, 06:50,07:50 Horoscop, 07:20

Revista presei locale, 08:20, 17:00 CD Sport (Mihai Petruşcâ), 09:20, 15:20 Ce mai crede lumea, 9:40, 16:40 Colecţia de mirări (Mihai Dragolea); 11:00 -13:00 MESAJ FM, 14:00-18:00 CALEIDOSCOP CD, 19:00-21:00 "Musica- Magica" (Ştefan Coroian), 21:30-23:00 "Cu capsa pusă” (Tudor Runcanu - Horaţiu Nicoară).

Miercuri, 10mai . ' ' '

, R a d i o S o n i c ştiri: 8,10,12,14,17, 20.FM 6S.9 aih. 6-10 "Cafeaua de serviciu”

*HPr- \ (meteo, maxima zilei, informaţiiutile, horoscop, recomandări TV, agenda culturală, revista,

presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii. Surplus, Ştiri externe, Concursuri). 14-15 'Noutăţi la Radio Sonic". 15-17 McSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonald's). 17-19 -"Retrospectiva sâptâmînir. 19-20 "Clopote tubulare" (Marius Aciu). 20-21 "Greatest Hits". 21-23 "Călătorii pe portativ" (Marius Braşoveanu). 73-2 "Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

Miercuri, 10 mai 6.00-6.30 BBC; 6.30-9.00 - SUPER MATINAL:

Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40, 7.20, 8.20), ^owerplay, Concurs, Liniuţa de dialog (8.30), Buletin

rutier (8.55); 9.00 Ştiri; 9.00-14.00 PATRULA DE SERVICIU: 9.30 Revista presei; .10.15 Punct de vedere; 10.30 & 12.30 Concursuri; 11.30 Divertis Radio Blitz, 12.45 Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul Bătrînilor - BBC Educaţional Program;14-14.30 BBC, 14.30-18.00 CALEIDOSCOP TRANSILVAN: 14.30 Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-16.00 Votaţi Radio Transilvania; 16.15 Planeta cinema; 16.30-17.00 Dedicaţii muzicale, ,17.30 Divertis Radio Blitz; 18-18.30 BBC,-19.00 Concurs; Ştiri T5.00,'16.00, 19100; 20.00 Sinergia; 21.00-1.00 FAPTUL SERII: 21.00-23.00 Taxi music (dedicaţii muzicale); 23.45 Planeta dnema;..0Ţ.45 Lumea lui Alice; 1.00-6.00 UNDE MAGICE.

Miercuri, 10 mai ' r.5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Zona 810 (meteo,

-nvta— 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală/. iitucr recomandări IV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare, agenda

culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-17:00 Contact FM. 17:00-19:00 Muzica pe sufletul tău. Realizator Andreea lonescu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert-realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 RockBlock 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit- legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 D/sconfacf.

<*WC:

. Miercuri, 10 maiRADIO CLUJ ) 6,00 Bună dimineaţa.

---------------V" O emisiune cu informaţii,actualităţi şi muzică, prezentata de Doina Borgovan. 7,50- 7,53 A le g ţr i locale 2000. 8,00 Emisiunea în limba

.maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Mihai Miclăuş. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 0 oră ş i şaizeci de minute. Prezintă Oana Cristea Grigorescu/12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13’,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară, 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Horea. 18,30-18,33 Alegeri locale 2000. 18,33-19;00 Emisiunea partidelor parlamentare. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Alegeri locale 2000. Partide, lideri, candidaţi în faţa electoratului; 20,00 Sfiri.20.05 Rotonda literară. Redactor: Dora Pavel; 21,00 ’stiri;21.05 Breloc. Redactor: Anca Mureşan; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Ciuj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12

(autobuze: 35, 43, 46) . .

Consultaţii, tratamente:

C H IR U R G IE IN FA N TILĂ ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. Lr 14,30 -16; Ma, J:17-19 .

Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.

Medicină generală:ACUPUNCTURA: ...Ma, J: 15-17; S: 11:30 -13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon:f064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PR O F. UNIV. D r. M IH A i CALUGARU

‘ D r. ANGE LA CĂLUGĂRDStr. Prahovei nr. 11

- (lîngă biserica Bob)P R O G R A M O F T A L M O L O G I E

. L , M i , V - 1 . 7 - 2 0 :S ; - 8 - 1 2 .

T e l . : 4 2 .5 6 . 1 8 ; t e l / f a x : 1 9 . 1 4 .6 8

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UliflRITORll DESlViTATE HISTILi CITI stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. _

Page 3: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

Aici ar putea fi! reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri - - furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

0 monedă europeană slabă(«The Financial Times")

“Avem o şansă excepţională pentru realizarea de reduceri substanţiale ale cotei şomajului în întreaga zonă euro şi revitalizarea econom iei, pe fondul accelerării creşterii economice într-un clim at de stabilitate a preţurilor. Putem profita de această şansă doar dacă factorii de decizie politică fac opţiunile corecte”. Astfel a prezentat W ini D uisenberg, preşedintele Băncii Centrale Europene, conceptul de şansă şi obiectiv în prefaţa prim ului raport anual al instituţiei. Este foarte adevărat, însă această şansă va fi risipită dacă se va da inutil de multă atenţie slăbiciunii euro, . in detrim entul disfuncţionalităţilor mai vechi care au provocat-o.

Comisia Europeană a notat în p rev iziun ile sale pentru primăvara anului 2000 că zona euro se află într-un, proces puternic de revigorare. Creşterea s-a accen tuat sem nificativ începînd din a doua jumătate a anului trecut şi poate atinge cel puţin 3,4 la sută în acest an şi 3,1 la sută în 2001. Deşi este un ritm mai lent decît cursa de viteză în care s-au înscris SUA, faţă de performanţa anilor ’90 îmbunătăţirea este notabilă.

N u s-a accelerat doar creşterea, ci şi rata de ocupare a forţei de muncă a crescut cp un total cumulat de 3,6 la sută între 1996 şi 1999, în timp ce şomajul s-a redus de la 11,6 la sută în 1996 la 10 la sută anul trecut. în

acest an se prevede scăderea sa] la 9,2 la sută. (■* Diferenţa creată d e evoluţia monedei unice între balanţele comerciale la bunuri şi: servicii de anul trecut şi din anul în curs va fi, potrivit previziunilor, sursa a trei sferturi d in creşterea Produsului Intern Brut de la cei 2,3 la sută din 1999. Se prevede totodată o dublare a creşterii exporturilor, de la 4,1 la sută în 1999 la 8,5 ia sută în 2000. Pe acest fond, de ce şi-ar face cineva g riji pentru scăderea euro? Declinul monedei unice-a fost fără îndoială um ilitor pentru entuziaştii uniunii : şi dezavantajos pentru unii turişti sau pentru aspiranţii la achiziţii

. în afara zonei euro. Aceştia din urmă nu aii luat însă măsuri. Dimpotrivă, prima cauză pentru ; slăbiciunea euro au fost chiar ieşirile de capital pe termen lung.

BCE nu poate face prea multe în această privinţă. O intervenţie sterilă - ale cărei efecte monetare ar fi nule - ar fi aproape sigur inutilă. O intervenţie nesterilâ - cu alte cuvinte, o strategie monetară mai fermă - a r fi probabil contraproductivâ. O politică dezinflaţionistâ ar fi apreciată ca iraţională, ar putea submina încrederea şi accelera fluxul de capital spre exterior., O acţiune comună a Băncii

Rezervelor Federale a SUA şi a BCE ar avea probabil un impact mai puternic. Dar Banca Centrală a SUA nu este în administraţia unor lunatici. O relaxare agresivă a politicii monetare federale ar spori presiunea asupra unei

economii deja supraîncărcate. Cursul ascendent al dolarului a ajufăt la ţinerea inflaţie] în frîu în economia SUA. în mod sim ilar, slăbiciunea euro a intensificat activitatea în zona euro. 1

Orice tentativă de coordonare a politicii monetare - slăbire a dolarului şi consolidare a euro -. ar fi dăunătoare. Aşa cum a arătat un studiu recent al Fondului Monetar Internaţional, atenţia acordată valorii externe a unei monede importante poate afecta menţinerea stabilităţii interne.

Tot ce trebuie să. facă BCE este să ţină cont de impactul inflaţionist al slăbiciunii euro-la stabilirea ratelor dobînzii. Dar nici aici nu trebuie să exagereze. FMI acceptă, în ultimele sale Perspective asupra economiei mondiale, că BCE trebuie să păstreze o atitudine puternic' antiinfkţionistă, dar subliniază că “este im portant să se evite blocarea actualei revigorări printr-o înăsprire rap idă a politicii”. Dl Duisenberg este de altă părere, dar o nouă ajustare,' de la rata dobînzii de 3,5 la sută din prezent la 4 la'sută, nu ar fi chiar dramatică şi nu. poate fi considerată o politică monetară prea restrictivă.

Oricît de binevenită pentru ansam blul zpnei euro, slăbiciunea euro şi politica monetară re laxată s în t o problemă pentru o parte din membri. în timp ce în Germania şi Italia, cele mai slabe economii ale zonei în 1999, creşterea se consolidează, discrepanţele nu au

dispărut. De exemplu, în acest an, economia Republicii Irlanda

, ar urma , sâ integreze o creştere de 7,5 la sută, a Finlandei de 4,9 la sută,, a Olandei de 4,1 fa sută, a Spaniei de 3,8 la sută şi a

. Franţei de 3,7 la sută, în timp ce în Germania şi Italia creşterea va rămîne, potrivit previziunilor, sub 3 la sută. .

Aceste discrepanţe riscă sâ se repercu teze asupra ratelor inflaţiei. Nu este ceva inevitabil,

' dar este de dorit. Ele reflectă în parte d iferen ţele de productiv ita te d in tre ţările continentului şi necesitatea de a ajusta competitivitatea pe plan intern. O rată a inflaţiei mai ridicată în statele partenere ar f i’ pentru ea o cale de a-şi redresa lipsa de com petitiv itate consecutivă. •. Cele mai importante probleme ale zonei euro nu sînt, aşadar, nici slăbiciunea euro şi nici performanţele.inegale, ci ceea ce

. acestea relevă despre dificultăţile structurale. Numai reforma poate produce convergenţă şi oprirea plecărilor de capital •

Provocările la adresa zonei 1 euro, enumerate în European

Economics Analyst pe martie/ aprilie 2000, se numesc privatizare, liberalizare, reforma fiscală şi a pensiilor. Sînt lucruri greu de pus* în practică, dar guvernele zonei euro trebuie să aibă în vedere cele două

. recompense: prima, ar putea determ ina creştereaproductivităţii, aşa cum s-a văzut în SUA-, şi a doua, ar putea reduce povara dependenţei, ridicînd proporţia ocupării forţei de muncă de la 60 la sută spre 75 Ia sută, cît este în SUA.

FRANŢA SPRIJINĂ CANDIDATURA

UNGARIEI LA UE(AFP)

în prima zi a vizitei sale în Ungaria, Lionel Jospin a declarat că, în ochii Franţei, Ungaria “a devenit una din ţările candidate” la UE “cele mai bine pregătite pentru aderare”. Cu toate acestea, el l-a prevenit pe omologul său conservator V iktor Orban, care nu-şi ascunde o anumită îngăduinţă faţă de Guvernul austriac, câ nu trebuie să uite “valorile ’ ce unesc ţările membre ale UE.

în vreme ce Ungaria, apropiată de mai multe decenii de Austria, . nu s-a aliniat la deciziile celor 14 parteneri europeni de la Viena pentru a protesta împotriva admiterii unor miniştri din partea" extrem ei drepte în Guvernul austriac , Josp in a am intit câ “respingerea xenofobiei, rasismului şi antisemitismului reprezintă o valoare esenţială pentru Europa”.

La o săptămînă după ce premierul Orban 1-â prim it la Budapesta pe cancelarul austriac Wolfgang Schuessel, Lionel Jospin a afirmat câ Franţa şi Ungaria “împărtăşesc aceleaşi valori democratice”, un mod de a insista pe lîngă Orban asupra necesităţii de a-nu se angaja pe urm ele Austriei. “Cei 14 au dovedit - a spus el - cea mai mare vigilenţă faţă de un guvern al Uniunii care a admis în cadrul său reprezentanţi ai unei mişcări politice ce se situează în afara acestei viziuni democratice clare”.

însoţit de patru dintre miniştrii săi, H ubert Vedrine (Afaceri Externe), Pierfe Moscovici (Afaceri Europene), Dominique Voynet (Mediu) şi Francois Huwart (Comerţ Exterior), Lionel Jospin şi-a dezvolta], în faţa comunităţii franceze, concepţia cu privire la construcţia europeană şi extindere. Cu două luni înainte de începerea preşedinţiei franceze prin rotaţie a UE (1 iulie - 31 decembrie 2000), el a insistat asupra comunităţii de valori pe care o formează Uniunea, ca şi a importanţei extinderii. UE “nu trebuie să fie doar o zonă de liber schimb”, în opinia sa, “ci trebuie sâ rămînă o comunitate de popoare, unită prin valori, ghidată de politici comune” ;- Arătînd câ “apropierea celor două jumătăţi ale Europei pe care tragediile secolului le-au separat este în mod

.evident o misiune istorică”, Lionel Jospin a pus accentul asupra necesităţii ca Uniunea “sâ rămînă un ansam blu, o comunitate reunită prin avantaje şi valori” .

i s i i l i B i n s a IS iisiei p s d n irau il c s l J s u n("Foreign Policy")

La ora actuală în S tatele U nite se fac comentarii pesimiste la adresa relaţiilor dintre SUA şi Rusia. Concentrarea asupra corupţiei şi a scandalurilor din Rusia nu face decît să treacă cu vederea faptul că, în ciuda unor reculuri ale reform ei interne şi ale' in tegrării politice in te rn a ţio n a le , această ţa ră a suferit o transformare fundamentală şi că mulţi ruşi aspiră la , o politică dem ocratică, la consolidarea economiei de piaţă. Deşi sînt nesatisfacuţi de performanţele democraţiei, un sondaj din 1999 arată că 66% dintre ruşi cred că este inadmisibil să fie interzise mitingurile şi demonstraţiile, iar 62% cred că este inadmisibil să fie anulate alegerile. Chiar dacă majoritatea ruşilor ar dori stabilitatea economică a sistemului economic al lui Brejnev, cel mai mulţi cred că e nevoie de o formă de economie de piaţă în Rusia, iar nici o forţă politică serioasă din Rusia nu p ledează pentru o întoarcere la economia planificată sau dictatura unui partid. -

în Rusia există un, mai mare grad de consens referitor la practicile şi politicile fundamentale decît se crede în Occident. Fostul premier rus Evgheni Primakov vorbeşte în numele multora din elita de lă Moscova, cînd spune că următorul lider al Rusiei trebuie să “se reformeze pe el însuşi”, adică să coreeteze, nu sâ anuleze, politicile aplicate înaintea sa. Dezvoltarea dem ocratică şi c reş te rea econom ică vor şch io p ă ta c.eva vrem e în R usia, dar probabilitatea reîntoarcerii lă ceea ce a fost înainte este foarte scăzută.' Ocazia cea mai favorabilă pentru SUA de a influenţa reformele din Rusia a fost toamna lui 1992, cînd Boris Elţîn, în urma contracarării complotului, a cîştigat o unanimă apreciere. A fost num it p rem ier Igo r G aidar, care a supraestimat însă dorinţa lui Elţîn de a merge pînă la capăt pe calea reformei economice, cît şi angajamentul Occidentului de a sprijini aceste reforme. Administraţiile Clinton şi Bush au optat corect pentru ajutorarea Rusiei, însă cei 40 de ani de război rece şi de neîncredere

şi-au lăsat şi aici urmele. Administraţia Bush a oferit asistenţă Rusiei cu jumătate de inimă. Chiar dacă fondurile date Rusiei au fost limitate, strategia era potrivită. Pentru a obţine creştere economică are nevoie de stabilitate macro­economică. Aici s-au făcut greşeli. Prea multe resu rse au fost aco rdate refo rm ei m acroeconom ice şi p riv a tiză rii v ech ilo r întreprinderi şi prea puţine resurse pentru stim ularea restructurării întreprinderilor, a pornirii m icilor afaceri sau, programelor de dezvoltare a asigurărilor sociale.. Cu toate acestea, dacă strategia SUA a ajutat, în mică măsură, piaţa rusească şi, în consecinţă la sprijinirea unei politici externe mai benigne, atunci această strategie poate fi considerată un succes. ■ '

în privinţa relaţiilor de securitate, ambele părţi - ruşii şi americanii - trebuie să înţeleagă câ au mai m ulţi inamici în comun, iar atacurile teroriste din suburbiile Moscovei ar trebui să-i trezească pe liderii ruşi pentru a renunţa la profitul pe termen scurt obţinut prin vînzarea de tehnologie militară în afară. SUA nu au investit n im ic în arhitectura instituţională necesară pentru abordarea acestor probleme, inclusiv a unor potenţiale zone de conflict cu Rusia în zona euroasiatică a unor foste republici sovietice, ce au fost încurajate de occidentali în încercarea lo r de a deveni independente. Participarea Rusiei la Organizaţia de Securitate şi C ooperare în E uropa (O SC E) trebu ie încurajată. în cazul crizei din Kosovo, s-a demonstrat capacitatea trupelor ruseşti.de a , coopera, această situaţie putînd fi considerată un model pentru viitoarele misiuni de menţinere a păcii. Lui Elţîn i se datorează distrugerea imperiului sovietic, cît şi introducerea reformei, care a evoluat atît de rapid. El a ajutat decisiv la instaurarea unei constituţii legitime în Rusia şi la stabilirea principiului că singurul mod legitim de accedere la putere este prin alegeri. Fără lipsa Iui de ambiţie imperială, diversele republici nu ar fi obţinut independenţa şi probabil că s-ar fi ajuns la conflicte armate, precum cel din Cecenia. Acesta este însă numai

o excepţie tragică, dar totuşi o excepţie.Avantajul prezentei situaţii de la Kremlin este

ştergerea polarizării. Diferenţele între tabere se şterg, aşa încît administraţia viitoare a SUA nu va trebui să “parieze” pe anumite persoane, pe care le cred ca fiind cele mai capabile să conducă reforma. A devenit din ce în ce mai puţin important de ştiut cine e “reformator” şi cine e “comunist”. Următorul preşedinte al SUÂ nu va mai avea nevoie - sau nu ar trebui - sâ aleagă una dintre părţi.,

în fine, s-ar putea ca cea mai mare piedică în calea succesului reformei să fie aşteptările ridicate. După prăbuşirea comunismului în Uniunea Sovietică, observatorii occidentali au presupus că Rusia va urma calea Poloniei în lansarea capitalismului. Pentru democraţia rusă, ştacheta a fost pusă mai sus. Aşteptările în Rusia au fost’şi mai mari. Majoritatea ruşilor au sperat că se vor bucura de un standard de viaţă similar celui occidental aproape imediat după căderea comunismului. Liderii ruşi şi americani au alimentat aceste aşteptări prin promisiuni fară acoperire. Curînd după liberalizarea preţurilor din ianuarie 1992, Elţîn le-a promis cetăţenilor mşi că terapia de şoc se va încheia în cîteva luni. E l a greşit. Progresul reformelor liberale în Rusia se va fi măsurat în decenii, nu în luni., D oar p en tru că rea lita tea a d ezm in ţit

aşteptările nu înseamnă că Rusia nu a reuşit sau că este pierdută. Atîta vreme cît Kremlinul nu se decide pentru , un tip de economie şi politică fundamental diferită şi nu va urma un program de politică externă, care să vizeze direct subminarea intereselor occidentale, Rusia nu este pierdută. Trebuie construită o strategie dinamică faţă de Rusia. Nu trebuie rămas în cadml mental al scenariilor ce prevăd tot ceea ce este mai rău, căci Rusia nu va reveni la regimul comunist şi nici nu vrea să revină.

C ondiţiile d in R usia se schim bă, c a şi provocările. De aceea, se impune ca SUA să îşi regîndească presupoziţiile fimdamentale şi să îşi reconceapă programele politice în consecinţă. Există mai mulţi paşi către o astfel de politică nouă.

U nul din paşii care treb u ie făcu ţi este depolitizarea şi democratizarea relaţiei SUA- FMI-Rusia. Fondul M onetar Internaţional a fost principala sursă de finanţare a Rusiei în ultima decadă. SUA şi Grupul celor 7 şi-au impus influenţa asupra deciziilor FM I de a acorda îm prum uturi R usiei. S -a în c u ra ja t astfe l acordarea împrumuturilor pe baza calculului po litic . Noua adm in istra ţie ce va veni Ia Washington va trebui sâ pună capăt utilizării FMI ca unealtă politică.

în anii ’90 ajutorul occidental dat Moscovei era pentru reform ă econom ică, dezarm are nucleară şi pentru proiecte umanitare. Au fost daţi 5,45 miliarde de dolari, majoritatea prin intermediul statului rus. Din nefericire, acest lucru a dus la menţinerea unor instituţii, precum este Comitetul Proprietăţii de Stat, creat în vederea introducerii reformei şi care este astăzi depăşit şi nefo losito r, şi c a re , paradoxal, împiedică reforma. Este recomandabil să fie ajutate, finanţate şi asistate acele grupuri care participă la formarea democraţiei în Rusia şi care pot ajuta la controlarea relaţiei dintre oligarhi şi politicienii autoritari. Ar trebui luată în seamă întreruperea, cu m ici excepţii, a alocaţiilor, asistenţei tehnice şi umanitare, care sînt iăcute prin intermediul statului. Ajutorul financiar ar trebu i aco rda t ac to rilo r non- guvemamentali de pe scena politico-socială a Rusiei. Asistenţa umanitară e up lucru bun, dar corupţia extinsă face cam ajoritatea acestor sume să nu ajungă la. destinaţie. Trebuie eliminate acele programe de asistenţă financiară de care beneficiază oligarhi, precum sînt împrumuturile de la Banca Mondială.

A sistenţa trebu ie a co rd a tă m ai degrabă grupurilor locale. Banii trebuie acordaţi pentru desfăşurarea afacerilor mici, iar sprijinul trebuie direcţionat către dezvoltarea partidelor politice, a organizaţiilor civice, a Sindicatelor/Sprijinirea educaţiei şi răspîndirii informaţiei sînt unul din cele mai bune mijloace de a ajuta societatea civilă din Rusia. Trebuie extinse, mai înainte de toate, programele educative pentru tinerii rusi.

Page 4: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1881 - Carol I a fost încoronat .: rege.

X

Biroul Electoral Judeţean şi cel Municipal şi-au completat ieri structura cu reprezentanţii partidelor

Biroul Electoral Judeţean şi te rgh izan , carc a protestat astfel rep rezen ta ţi în BEM: PSMcel Municipal şi-au completat împotriva campaniei de afişaj (Iulian Pătrănjan), PRM (Mariusieri co m p o n en ţa cu practicată de primarul Funar. " rep rezen tan ţii desem naţi de Preşedinta BEJ, judecăt'oareapartidele politice. La ora 11, Andreea Ţuluş", a declarat căBEJ a fost completat, în prima rezo lvarea . ce re r ii intră înetapă, cu cîte un membru de la atribuţiile Biroului Municipal,partidele care au depus listele numai în caz de contestare apentru Consiliul Judeţean cu cel mai mare număr de'propuneri: 56. Astfel, au fost desemnaţi ca membri ai BEJ Filimon Petru (PUNR), Somoi Laszlo Joseph (U D M R), F ec io r G ligor(PD SR ), G vorke Zoltan

soluţiei BEM, aceasta ajunge la Biroul Electoral Judeţean, care este obligat să se pronunţe asupra acesteia.

La Biroul Electoral Municipal ,s-a tras la sorţi dintre-cele 13 partide care au depus listele cu

(A N C D ), C ris tea G heorghe cele mai multe candidaturi (38) (CDR) şi Potfâlean C laudiu şi au cîştigat dreptul de a fi (PD). In ordinea descrescătoare a num ăru lu i de candidaturi depuse au fost desem nate ce le la lte partide care aveau dreptul la cîte un reprezentant:FER ( lu g a S am oilă ), PNL (Negru Alexandru), PUR (Rusii L ivia D oina) şi PSDR (Bocănialâ Aurel). Pentru câ a mai rămas un loc liber în BEJ, - v --.Ţs-a ajuns la un balotaj întrePNR. UFD şi Partida Romilor. :■_j-După tragerea la soni, a cîştigat dreptul de a fi reprezentată Partida Romilor.

Im ediat după înche ie rea completării Biroului Electoral Judeţean, acesta a adoptat prima decizie, privitoare la plîngcrca formulată de prefectul Bogdan

Triţă), PNL-Cîmpeanu (loan Căpuşan), ANCD (Iulian Opriş), PNL (Ion Mîndruţin), PD (Rafa Radu), UDMR (Jutka Fodor).

Reprezentantul PNL-C s-a retras, pentru că soţia sâ face parte- d in tre candidaţii Ta Consiliul local ai acestui partid, în urma acestei retrageri, s-a trecut la o nouă tragere la sorţi, iar cîştfgător.a ieşit PUR, care va avea ca reprezentant în BEM pe Paula Mureşan.

Andreea MARCU

matkiJ.wiiţi.. m i iiuu. uw

Grupul social-liberal aşteaptă întoarcerea în tară a lui Mircea lonescu-Quintus

Membrii Grupului social-liberal vor lua o decizie privind intrarea în PNL după întoarcearea în ţară a lui Mircea lonescu-Quintus, a declarat, ieri, agenţiei MEDIAFAX. senatorul Radu F. Alexandra, unul dintre fondatorii grupului.

"Nu vom lua nici o decizie privind intrarea în PNL, cel puţin pînă la sfîrşitul acestei săptămîni, cînd se va întoarce în ţară preşedintele liberal Mircea lonescu-Quintus. A intra în partid în absenţa domnului Quintus ar fi cel puţin o necuviinţă", a spus Radu F. Alexnadra,' adăugînd că acest lucra fusese convenit cu liderul liberal înainte de plecarea acestuia.

Fostul senator democrat a precizat că intrarea în PNL a membrilor Grupului social-liberal nu se va face pînă la "clarificarea" problemelor legate de "locul şi rostul" grupului în cadral formaţiunii

■> ■ ~ '

liberale. Radu F. Alexandru a afirmat că membrii grupului nu sînt interesaţi de obţinerea unor funcţii de conducere în PNL, iar această problemă nu este un subiect de negocieri, deoarece nu se doreşte "ignorarea” statutului Partidului Naţional Liberal. ”Nu am plecat din PD pentru a intra în PNL, şi nu intrăm în PNL pentru" funcţii de conducere", a spus senatorul Radu F. Alexandra, adăugînd că "sînt alte chestiuni care trebuie clarificate la întoarcerea în ţară a lui Mircea lonescu-Quintus."Nu vom intra în PNL atîta vreme cît liderii acestui partid nu vor ajunge la concluzia că noi sîntem o achiziţie care merită a fi făcută”, a mai afirmat Radu F. Alexandru.

Surse din PNL au declarat, agenţiei MEDIAFAX, că membrii grupului social-liberal urmau să se

. înscrie, mîine, în PNL. - ;

A N C D î ş i l a n s e a z ă c a n d i d a t u l l a P r i m ă r i a m u n i c i p i u l u i T u r d a

ANCD îşi lansează mîine candidatul la funcţia de primar al municipiului Turda, în persoana profesorului Aurel Fodorean, precum şi candidaţii pentm Consiliul local. Lansarea va avea loc în central oraşului, la statuia lui Avram lancu şi va fi însoţită de un spectacol folcloric şi de un miting electoral. V or fi prezenţi reprezentanţi ai ANCD filiala Cluj, iar din partea conducerii centrale va veni preşedintele partidului, Victor Ciorbea. A.C.

Cine susţine România pentru a intra in Uniunea Europeană?

Ideea câ R om ân ia este susţinută şi purtată pe valuri pen tru a in tra în U n iunea E u ropeană e s te p ro m o v a tă pu tern ic de în treag a c lasă p o litică ro m ân ească . Iar populaţia aude, nu prea înţelege cam ce este aceasta şi, cu bun simţ, crede. Să vedem însă cum este p riv ită R o m ân ia din interiorul Uniunii Europene? U ltim ul sondaj eu ro p ean , rea liza t deEU R O B A R O M ETER , . ş i publicat în ediţia din 1 mai 2000 a “U n itin g E u rd p e ” , buletinul de integrare europeană pentru Ţ ă rile d in E u ro p a Centrală şi Est, şochează din nou. De data aceasta este miilt mai grav, fiindcă este opinia societăţii civile europene, care începe să se m anifeste ostil

împotriva lărgirii accelerate a Uniunii Europene. Doar 23% din p o p u la ţia A u s tr ie i este favorabilă integrării Poloniei în Uniunea Europeană şi doar 30%

Corespondenţă

pentrdffîdevărdldeClaj"din cea a Germaniei - pentru integrarea Turciei. C e spune barom etrul despre România? 34% d in p o p u la ţia U niunii E uropene este în favoarea integrării României, 42% este: îm po triva , re s tu l rep rezen - tîndu-1 indecişii. Şi acum să vedem p u ţin cum stăm cu societăţile civile din cîteva ţări europene. Belgia: 33% pentru şi 51% împotriva, Germania: 20% (??) pentru şi 60% contra,

Franţa: 29 cu 56. Ce să mai vorbim de A ustria, cu 14% pentru şi 69% împotrivă? Parcă nu sîn tem ch ia r aşa . de bineveniţi în această Uniune. E drept, avem şi ceva-prieteni: Danemarca 46% pentru şi doar 38% îm potrivă, G recia 54%, pen tru şi 2 8 -% îm potrivă, Olanda 44 cu 36.

Nu vreau să trag concluzii greşite, dar m ie nu-mi prea

-place. Vă las pe dumneavoastră să vă gîndiţi la acest subiect, căci una s în t d iscu rsu rile po litice , şi p a rcă a lta este realitatea. Dar asta nu trebuie accen tua t acum , în p lină campanie electorală, cînd, aşa cum scrie în prim ul curs de ştiinţe politice, politicienii noştri răspund elar la întrebarea: Ce este p o litica? V inderea de

U n sp r e z e c e “peţitori” la poarta; Prim ăriei HuedinCa în toate oraşele tării si la'

Huedin este o mare aglomeraţie de candidaţi pentm fotoliul de primar. Aceasta, probabil, din cauză "întîmplărilor" care au , avut loc în CDR, în USD şi a apariţiei unor noi formaţiuni politice. Ca pretutindeni, unii sînt conştienţi că nu au nici. o şansă, de a ajunge măcar în tuml doi, dar s-au înscris din diverse considerente: din ■Orgoliu sau pentru a "fura" din potenţialele voturi ale unui adversar pentru te miri ce şi a-i îngreuna, astfel, accesul în finală. Sînt si candidaţi, care nu sînt conştienţi de faptul că nu pot să acumuleze nici 100 de voturi c î t . ar/ reprezenta neamurile şi prietenii mai apropiaţi. Un asemenea spectacol a fost şi în cursa pentm preşedinţie, în 1996, asa că de ce s-ar lăsa mai .prejos cei ce se consideră la Huedin a f i oameni politici.

Şi-au manifestat dorinţa de a - iptra în bătălia pentru fotoliul de primar 11 candidaţi, pe care. i-am rugat să ne prezinte o scurtă "fişă de identificare"/şi să ne răspundă la. o singură întrebare: "Care este problema cea mai importantă care se va- afla, prioritar, în atenţia dv DaCă veţi ajunge primar? ", Nu avem răspunsuri de la trei_ candidaţi deoarece nu au venit la întîlnirea pe care am organizat-o la Huedin în acest

■scop: Sabin Demea (F.E.R.T.), Alexandru Hedeş (P.S.M.) şi Iuliu Oros (P. U.R.). Prezentăm, în cele ce urmează, pe 8 din cei 11 candidaţi. ..• ( Ion GOI A

IOAN BOTA

' Studii: . F acu lta tea de silv icu ltu ră şi ex p loa tă ri forestiere

Profesia: Inginer silvic ’ Ocupaţia actuală şi locul de

m uncă: Administrator la SC “Codrii Vlasinului”

C efiform aţiune p o litică reprezintă: PartidulJJemocrat.

Problema prioritară: “ R efacerea ^ in frastru c tu rii o raşu lu i, în tocm irea ,.unor proiecte viabile pentru investiţii şi implicit crearea, de noi locuri de muncă”.:,

CHIŞ NICOLAE

16 martie 1956 Studii: F acu lta tea de

construcţii de maşini ' Profesia: Subinginer Ocupaţia şi locul de numea:

Director tehnic, SC Pasco SRL, Cluj-Napoca

Ce fo rm a ţiu n e politică reprezintă: PDSR

(în 1996 a candidat din partea PUNR pentru Consiliul local)

Problema prioritară: “Creşterea economică a oraşului' prin s tim u larea iniţiativei private şi a tragerea .de investito ri din ţară şi străinătate.”

DID1NEL NECIIITA

Locul şi data naşterii: Fizeş, comuna Sîg, Sălaj, 5 februarie ,1952 ■ : - .

AR/i/iV: F acu lta tea dezootehnie şi medicină veterinară

Profesia: Inginer zootehnist Ocupaţia actuală şi locul de

muncă: Primar, Huedin •Ce fo rm a ţiune po litică

reprezintă: A lian ţa p en tru România -

(în 19,96 a candidat pentru p rim ărie - din p artea C D R , respectiv, ‘PNŢCD)

Problema prioritară: “Cantină socială”.

SZENTANDRASI ŞTEFAN

imagini!Dan LUCA

L o cu l ş i data naşterii: Bedeciu, comuna Mănăstireni, 28 octombrie 1956

Studii: L iceul pedagogic “Gh Lazăr”_Cluj-Napoca ■ Profesia: învăţător

Ocupaţia actuală şi locul de muncă: învăţător, Sc. Generală Huedin. ' , /

Ce fo rm a ţiu n e po litică reprezintă: Partidul Naţional Român (în 1996 a candidat d in . partea PUNR pentru Consiliul îocal) . ; : ,

Problem a prioritară: “ F ina liza rea , lucrărilo r la < clădirea nouă a şcolii”.

IOAN IULIAN M ORAR

L o cu l şi data naşterii: Huedin, 22 februarie 1954 ;

Studii: Şc. T ehn ică de telecomunicaţii

Profesia: electromecanic. Ocupaţia şi locul de muncă:

E l e c t r o m e c a n i c , ROM TELECO M , secto ru î Huedin

Ce formaţiune reprezintă: UDMR.

(în 1996 a candidat din partea UDMR pentru Consiliul local)

Problema prioritară: “Locul de muncă în oraş” . .

Locul şi data naşterii: Dealul Morii, Bacău, 23 aprilie 1958

Studii: Facultatea de inginerie tehnologică, " y ':. ■

Profesia: Inginer mecanic. ■ Ocupaţia şi locul de muncă:

Şef de fabrică, SC Fâmic SRL, Izvorul Crişului. ■ . '

Ce fo rm a ţiu n e politică reprezintă: CDR, din partea PNŢCD ; A

Problema : prio rita ră :“Schimbarea aspectului general al oraşului, accentul căzînd în; special pe zonele centrale aflate în paragină. în trei cuvinte: redarea frumuseţii oraşului”, j

VASILE BAD1ULocul şi data naşterii: Rişca,

4 februarie 1950; ... -Studii: - F acu lta tea de

construcţii civile şi industriale Profesia: Subinginer Ocupaţia şi locul de muncă:

Directorul ia SC C rişul SA Huedin

Ce fo rm a ţiu n e po litică reprezintă: PSDR ■ A

:, (în 1996 a candidat din partea : FER pentru Consiliul local) .

Problema prioritara: “Refacerea străzilor din oraş prin asfaltare şi plombare”.

SORIN ABRUDAN

Locul şi data naşterii: Beliş, .10 noiembrie, 1958 Locul şi data naşterii: Rişca,

Locul şi data naşterii: Huedin, 24-ianuarie 1967 ))■ Studii: F acu lta tea ‘de

construcţii Profesia: Inginer constructor Ocupaţia şi locul de muncă:

Inginer proiectant autorizat . Ce fo rm a ţiune po litică reprezintă: PNL

Problema prioritară: “Crearea de locuri de muncă”.

Page 5: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

F e s t iv a l u l I n t e r n a t io n a l d e P o e z ie"O o ia ţd în treaga, oisînb, am scris ie s fr e ea m en i’ • " L U C I A N B L A G A "

urmare din pagina 1

IMPRESII

a m p m m j t m

lA fe S T M L

Poetul Horea BĂDESCU, preşedintele Celei de a X-a ed iţii * a : F es tiva lu lu iIn te rn a ţio n a l de ' Poezie

- ' 1 ..

P S t e i

“Lucian Blaga”: Cît priveşte -ediţia aceasta, a X-a, jubiliară, socotesc, cum am mai spus-o şi ieri, că este o bucurie pentru noi că am rezistat 10 ani, că şi, de această dată au venit la festival o sumă de personalităţi importante din lumea critică şi poetică românească, că în sesiunea în plen şi pe secţiuni s-au pus în discuţie aspecte extrem de ‘interesante şi de variate privind opera poetică şi filosofică blagiană. Ceea ce aş putea amenda pentru noi, la această ediţie, este că secţia de Filosofie nu a fost la dimensiunea şi lă aşteptările noastre, aşa cum s-a întîmplat în anii precedenţi; au existat cîteva, defecţiuni, remediate prin invitarea celor care au venit pentru această secţiune să îşi comunice lucrările în cadrul celorlalte două de literatură. în rest, apreciez că, după 10 ani, adevărata menire pentru care a fost creat acest Festival a fost atinsă, aceea de a face cunoscută dimensiunea europeană a operei lui Blaga în lurnea poetică contemporană. La această oră sînt.foarte mulţi scriitori care încep , să argumenteze cu opera poetică a lui Blaga. Făptui că -ediţia pariziană a acestui Festival, aflată, în acest an, la a V-a ediţie, într-un fel tot jubiliară - şi arn bucuria să o fi putut- organiza şi de, această dată cu colaborarea Centrului Cultural Român de la' Paris - reuneşte, _ şi de această dată, cîţiva zeci de scriitori care pun în discuţie personalitatea şi opera lui Blaga,

dorind să-şi aprofundeze ei înşişi şi să aprofundeze şi pentru - noi, dintr-un alt unghi, exterior spaţiului spiritual românesc, este un alt motiv de satisfacţie. '. •

Ceea ce ne-am propus noi âm şi realizat, în bună măsură; în v viitor, datoria noastră este să C ontinuăm 'aceast^ acţiune'

•persuasivă, pentru că < numai astfel, prin strategia: “picăturii; chinezeşti”, cultura românească poate fi făcută cunoscută peste hotare. La ediţia din acest an a . C o lo c v iilo r In te rn a ţio n a le ; Blaga, cum au fost ele denumite la Paris, tema din acest an este,

- ca' şi în anii precedenţi, una profundă: este vorba despre

. T im p şi fiinţă. în opera lui _ Blaga şi în poezia franceză; întotdeauna Parisul a lăsat această marjă de comparativism, care este • benefică, deopotrivă iui Blaga; dai* şi poeziei europene îrr : general. Avem deja vreo 1 2 ; comunicări anunţate, cu nume de referinţă, între care: Jean Luc. G authier, Michel Camus, B a s a r a b - • - ;N ic o le s c u , d - n a Huguette de Broqueville

. şi alţi cîţiva.Vom avea

-un recital Lupian Blaga susţinut de o mare actriţă b e l g i a n ă ,M o n i q u e D o rse l directoarea T e a t r u l u

• Poem e din Bruxelles, o instituţie care face servicii extraordinare culturii româneşti; nu există lună în care aici să nu existe o seară dedicată culturii româneşti.

' Sperăm să o avem într-un recital pe distinsa - pianistă D ana C io câ rlie şi să. prezentăm “Caietele Blaga”, apărute între timp, care reunesc lucrările celei de a IV-a ediţii pariziene din ’98. Dorim să acordăm, ca de obicei, în numele Societăţii Culturale “Lucian Blaga”, Prem iNe Internaţionale de la Paris. în anul acesta, Premiul pentru p o ezie va fi primit de o personalitate a poeziei belgiene şi o figură legendară a rezistenţei belgiene, baronul A rth u r Haulot, preşedintele Casei Internaţionale de Poezie de la Bruxelles (fost deţinut, la D achau, care a reuşit să evadeze şi să lupte împotriva

Teodor Botiş, secretar âl secţiei de Pictură din cadrul Filialei Cluj a U.A.P. : ;.

m n i m n

A seară, în ' cadrul spectacolului “Acusticon”; care a avut loc la Studioul Teritorial de Radio Cluj, au fost anunţaţi

, fasciştilor în rezistenţa belgiană);Premiul pentru traducere va fi primit de poetul, vietnam ez,Vieţuitor/în Franţa, Diem Chau,

- unde conduce o casă de editură ■■ numită ‘.'Thrin-Bay”, poet care

Fa tradus pe Blaga, placheta scoasă de domnia sa fiind lansată la Centrul Cultural Român din' Paris în 1996. Am considerat că acest distins poet premianţii celei de a X-af ediţii,vietnamez, îndrăgostit de poezia jubiliare, - a . FestivaluluiIui Blaga, merită să primească ; Internaţional de Poezie “Lucianpremiul pentru traducere. ’ . ' Blaga”) Cluj-Napoca, 8-10 mai

hssî, i>. k r . iT n u -ni A n k ii 2000. Acestea sînt premiile şi(JIND PENTRU S lAQ A cei cărora le-au fost acordate de

juriul prezidat de scriitorul şi .criticul • literar Petru Poantă, avîndu-i.ca'm em bri pe losif C h eie -P an tea şt V ic to r

. Constantin'Cubleşan, iar ca •secretar pe T ra ia n Brad: Premiul Opera Omniar Nicolae

, Balotă (Franţa), Dumitru Radu

în Sala “Paul Sima” de la Clubul Casei .Universitarilor,' a ) avut loc, ieri, vernisajul de pictură "Gînd pentru'Blaga”, pe care artişti de primă mărime din ■cadrul secţiei de Pictură a Filialei Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici o • închină poetului pentru superba ‘ Popescu;-, M are le prem iu l moştenire oferită naţiei noastre, pentru poezie : Aurel Rău; Un gînd pus sub arta penelului, -P rem iul pen tru exegeză pentru această vastă creaţie b la g ia n ă : . Mihai Cimpoi poetică şi filosofică, r cu , (Republica) Moldova), Felicia rezonanţă europeană care, , Burdescu Focşeneanu, Mircea

T o m u ş ; Premiul pentru cea mai bună tra d u c e re a p o e z i e i b la g ie n e (în limba engleză): Brenda' Walker (Anglia), Stelian A p o s to le s c u ; Premiul pentru cunoaşterea şi p r o m o v a r e a o p e r e i blagiene peste h o ta re : Solo Juster (Israel); Premiul pentru poezie: Emilian G alaicu Păun ( R e p u b l i c a

Moldova), Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Popescu, Valentin Taşcu; Prem iul pentru contribu ţie deosebită în organizarea şi m ed ia tiza rea F es tiva lu lu i: Florin Zaharescu,- Doina Cetea.

Sponsorii şi susţinătorii celei de a X-a ediţii a Festivalului: Societatea‘Culturală “Lucian Blaga”, Consiliul local al municipiului C luj-Napoca, Guvernul ; Rom âniei Departamentul pentru relaţii cu românii de pestehotare, Centrul Judeţean al C reaţie i Cluj, Remarul “16 Februarie” Cluj- Napoca, SC Ursus SA Cluj- Napoca, Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala Cluj, SC Hidroconstrucţia SA - Sucursala Ardeal Cluj.

- Foto: N. PETCU

Îl , t .t .oriunde, vrea să amintească de Transilvania, de zborul ei spre sînul patriei. Sînt tot atîtea deziderate pe care fiecare dintre

. cei 19 pictori expozanţi - Mirela • Sima, Teo M ureşan, Radu

Pulbere, Veress Paul, Mircea. Mureşan, Nebert Carol, Marcel M unteanu, Mapia M ate ian - Mărginean, Marius Ghenescu, A lexandru C ristea, Teodor Botiş, Andrei Şchiopu, Elena lon a-S zervaczius , M ariana Bojan, V as ile Pop, V as ile Gheorghiţă, Laurenţiu Pintea, A fina G heorghiţă, V a lov itz Lâszlo -T e îmbrăţişează în fiecare moment al creaţiei,

. punînd semnul de identitate între “cumpăna apelor” şi cumpăna lumii. Expoziţia s-a bucurat de prezentări avizate din partea poetului Aurel Rău şi a pictorului

ACI UALilAI. A C W A U 1 /4 1 L -A C U L I U i!A L A

Amprentele luminiiPetale sau fulgi cetatea ne-o bîntuie,, de umbrele lor oare cine ne mîntuie? Urme de paşi ale necunoscutului, gravă amprentă, amprenta trecutului.

■’ Nu-s zile, nu-s luni şi nici anotimpuri, ci doar veşnicia pierdută-n răstimpuri. Paşii profetului, , ,paşii poetului... • -

Ioan POP

Lansări de carte; * Luni, 8 mai, Biblioteca Municipală din

Dej a fost gazda unui eveniment cultural cu o rezonanţă deosebită în sufletele dejenilor: lansarea volumului U n .eseu despre o ontologie finită (ediţie bilingvă, Editura “A le th ea”, Bistriţa, 1999) de Leon Birnbaum. La manifestarea organizată sub egida D espărţăm întu lu i “Dr. .Teojdor Mihali” al Astrei, despre carte şi autorul ei au vorbit: prof. Nicolae Vesa şi prof. Romul Băcilă. Moderator, prof. Dan Mârza.

Profesor, matematician şi Cetăţean de Onoare al municipiului, Leon Birnbaum (n. 1918 în Cernăuţi) este apreciat şi iubit de toti cei care-l cunosc ca făcînd parte dintre

acei intelectuali care, prin prezenţa şi , activitatea lor la Dej, au îmbogăţit Viaţa spirituală a oraşului. înzestrat cu toate atributele unui savant, autentic deschizător de drumuri în gîndirea ştiinţifică modernă, Leon Birnbaum este membru al Asociaţiei Internaţionale de Cibernetică, al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă şi membru fondator al Seminarului de Cercetări Interdisciplinare publicînd; de-a lungul anilor, numeroase studii în revistele de specialitate din ţară şi străinătate. Autor al volumelor Introducere în logosofie - eseu asupra gîndirii “n” polare (Bucureşti, 1983) şi M ulta eţ m ultum :xo n to lo g ie -- epistem ologie: - logică (Bucureşti, 1984), Leon Birnbaum este apreciat de criticii în domeniu ca “înscriindu-se la un palier superior în spaţiul definit de străluciţi matematicieni, fizicieni şi filosofi ai explicării lumii ca identitate.”

Manifestarea s-a încheiat cu un fragment din piesa “Poveste pariziană” de Leonidv Piru (pseudonim sub care Leon Birnbaum ■ se dedică şi creaţiei literare) în interpretarea actorilor Formaţiei de teatru al Casei Municipale de Cultură Dej. '

Magdalena VAI DA• După cum am mai anunţat, joi, 11 mai

a.c., la ora 13, va avea loc la Biblioteca Centrală Universitară "L. Blaga” din Cluj-

Napoca, lansarea cărţii intitulate România şi comunismul, 1919-1939 de Iancu Moţu.

Recitalurile Academiei de Muzică

• A stăzi, 10 m ai a.c.) cu începere de la ora 18,30, va _ _ _ _ _ avea loc în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima” recitalul de chitară susţinut-de Trio “ANDREI”, alcătuit din: Constantin Andrei, Aurelian Andrei şi Adrian Andrei. în program lucrări de: Chr. Fr. Witt, L. Boccherini, CI. Debussy, L- Chobanian, A. Piazzolla.

• Mîine, la ora 18,30, în Studioul de concerte, recital de muzică de cameră susţinut de studenţi ai clasei prof. univ. Liviu Moga.

Important de la CCF

Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca anunţă că, în .perioada» 11-28 mai a.c., Mediateca Centrului va fi închisă pentru inventar. Instituţia se va redeschide luni, 29 mai a.c. -

Rubrică realizată de M. BOCU

t tm c a ;P re a n e în c ă p ă to a r e

p e n t r u a t î t d e m u lţ i!

S e rg iu S to îa d în & F r îe n d sUn singur măre amendament

aş aduce organizatorilor concertului şi recitalului extraordinar Şergiu Stoiadin & Friends, Fundaţia Culturală Ram uri, cel al locului de desfăşurare, sala S tud io a Academiei de Muzică "Gheorghe Dim a” dovedindu-seneîncăpătoare. Avînd a l t e .

S in n e rs Q u a r te t (C iprian : Serbănuţ, Gabi Oană, Valentin

Popescu, Torok A ttila),braşovenii fiind la a treia prezenţă la Cluj-Napoca. Stilul propriu şi originalitatea lor într-o muzică extrem de pretenţioasă, de m are şi profund feeling, gospel. au făcut ca despărţirea să fie lungă şi grea. Ritmurile

Sinners Quartet.a ridica

V ~ f . ; . r H P i V ?< > •

' Ai'v '•' A ■ - v • . - r r I --:

. aV 4

experienţe muzicale, consider că acest recital putea fr organizat liniştit în aer liber, în curtea amintitei Academii muzicale, în curtea Muzeului Naţional de Artă Cluj, în cea a Centrului Cultural Francez Cluj, în spaţii deschise, aerisite. în sala Studio însă, fenomenul de saună a fost la el acasă, la fel şi cel al insatisfacţiei celor ce nu au putut intra, lată cum se pot pierde efecte, bucurii, muzicale care, odată cu venirea verii se vor

fiind cunoscute: I t ’s Me, My Lord is Righting all the Time, N o b o d y K n o w s ,... ia rinterpretarea la nivelul cel mai îpalt. Aşa cum a fost şi în cazul ce lorla lţi inv ita ţi, C r is tia n Braica, cel care ne-a reamintit de Johnny Răducanu, Cosmin Ifrim - C o d ru ta G henceanu(voceî p ian), Ion şi A ngela Ţibrea (pian/ voce), Nicoleta si. Di)im a B e linsch i (pian/ voce,’ ultimul nume cunoscut, ce nu. trebuie prezentat), Ada Miloa

dilua. S erg iu Friends a meritat toată atenţia, lucru vizibil în sală. A fost o seară a valorilor jazzistice rom âneşti, -a virtuozităţii in terpretative, c îteva dintre momente reţinînd atenţia. Şi primul, cel mai convingător, a fost cel al evoluţiei celor de ia

J . . . v . "

S to iad in & (gh. solo şi voce), Hans’N’Feet(Cici Rogojan, Flonn Romaşcu, Robert Magheţi), Zulu Peopfe (C laud iu Purcărin , Tommy Gyorgy, Csergo Dominic), totr atîtea stiluri, modele şi viziuni interpretative, jazz, blues, etno...

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

Fundaţia culturală şi T V R C lu j

a— U-.

A- J

COHNEXViitorul sună bine v C O N N E X

parteneriMeda ADEVĂR U L şi f î T "-________________________*** C . u j W A (3715143) i

Page 6: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tei/fax 31-43-23,

SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75*

:: \W B is/sfRisS

C A S A D E A S I G U R Ă R I D E S Ă N Ă T A T E A J U D E Ţ U L U I C L U J

Cluj-Napoca, str. Constanţa nr. 5; tel./fax: 064-130597

în conform itate cu Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 43/2000, aducem ia ' cunoştinţa populaţiei începerea - distribuirii carnetelor de! asigurat priit medicii de familie începând, cu data . de 20 iu n ie 2000. Carnetul de asigurat reprezintă documentul prin care fiecare persoană atestă cuprinderea în sistemul asigurărilor sociale de .

- s ă n ă ta te .- . ... >--■ ■ ■, ,7 i /A V , '- A :Pe carnetele de-sănătate se. aplică lunar-vigriete. în acest: mod se face.dovada cal persoana a plătit contribuţia la fondul de asigurări sociale de sănătate şi are acces la serviciile medicale (consultaţii, investigări, tratamente, spitalizare etc.).Distribuirea vigrietelor se face de către Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului Ciuj prin: :■ANGAJATORI (agenţi econom ic i) pentru salariaţi şi coasiguraţi (so ţ/soţie, părinţi, bunici şi persoane cu handicap de gradul I şi II, care se află în întreţinerea acestora exclusiv copiii). Conform actelor normative în vigoare, angajatorii au obligaţia să depună până în 26 m ai 2000 listele'nominale cu persoanele angajate cu contract individual de muncă şt cu convenţii civile, existente: Ia 30 aprilie 2000. De asemenea; o dată cu declaraţiile privind contribuţiile datorate la fondul pentru sănătate, se depun lunar şi listele cu'salariaţii intraţi şi ieşiţi din activitate. Separat, o altă listă va conţine persoanele care prestează activităţi numai cu convenţie civilă (care nu sunt pensionări sau care nu au contracte de muncă), pe bază opţiunilor individuale pentm unul din locurile de m uncă unde acestea prestează activităţile respective. Pe .listele iniţiale şi cele lunare, vor fi m enţionate şi persoanele aflate în întreţinerea angajaţilor pentru care s-au depus declaraţii fiscale în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 73/1999 - coasiguraţi. . ..Casa de Asigurări de Sănătate pune la dispoziţia angajatorilor program ul informatic pentru întocmirea listelor nom inale, iniţiale şi lunare, în vederea prelucrării operative a informaţiilor. în acest sens, angajatorii sunt rugaţi să se prezinte la depunerea declaraţiilor lunare cu o dischetă formatată.- MEDICII DE FAMILIE pehtru copii şi tineri până la vârsta de 26 ani dacă sunt elevi, studenţi sau ucenici şi care nu realizează vinituri.- UNITĂŢILE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ pentm persoanele asistate. Aceste unităţi vor depune la Casa de Asigurări de Sănătate liste lunare (prima listă până la d a ta 26 m a i 2000), cu persoanele aflate în îngrijire. în lunile urm ătoare se vor depune liste doar cu asistaţii intraţi sau ieşiţi.- PRIMĂRIILE MUNICIPALE. ORĂŞENEŞTI ŞI COMITNA1.F pentru beneficiarii de ajutor social. Âceste instituţii au obligaţia să depună la Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj listele sau dischetele (prima listă până la data de 26 m a l 2000) cu persoanele din teritoriu care realizează venituri sub plafoanele prevăzute de Legea nr. 67/1995, înscrise pe listele pentru ajutor social, indiferent dacă primesc sau nu acest ajutor.- AGENŢIA NAŢIONALĂ DE OCUPARE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ pentm şomeri şi persoanele beneficiare de alocaţie de sprijin.Distribuirea vignetelor pentru LIBERI PROFESIONIŞTI,-PATRONI ŞI AGRICULTORI (inclusiv pentm persoanele aflate în întreţinerea,acestora) se va face direct la sediul Casei de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj sau ia oficiile teritoriale situate în incinta spitalelor din Dej, Turda şi H uedin în baza depunerii declaraţiilor de venit şi a achitării contribuţiilor datorate la fondul de asigurări sociale de sănătate.

vorObligatoriu, listele depuse de angajatori, medici de familie, unităţi de asistenţă socială, primării etc conţine codul numeric personal al fiecărei persoane nominalizate.ATENŢIONĂM PE TOŢI ASIGURAŢII CARE VOR INTRĂ ÎN POSESIA CARNETELOR DE ASIGURAT CĂ, VIGNETELE LUNARE CARE PERMIT ACCESUL LA SERVICIILE MEDICALE, SE VOR DISTRIBUI NUMAI DUPĂ ACHITAREA LA ZI A CONTRIBUŢIILOR DATORATE.Pentru alte informaţii vă rugăm să contactaţi Serviciul Evidenţă şi Urmărire a Colectării Contribuţiei la Fondul de Sănătate a CAS Cluj, tel. 134352. • (3386819)

R E G E L E B E R II ÎN R O M A N IA

U R S U S S .A . , c o m p a n ie ce d e ţin e f a b r ic i d e b e re în C lu j, P ite ş t i s i B u z ă u , m e m b ră a g r u p u lu i S o u th A f r ic a n B re w e r ie s In te r n a t io n a l - a l tre ile a p ro d u c ă to r d e be re d in lu m e - a n g a je a z ă c u c o n tra c t d e m u n c ă p e p e r io a d ă d e te rm in a tă p e n t r u f a b r ic a d in C lu j-N a p o c a :

E L E C T R I C I A NC e r i n ţ e :

. ❖ s t u d i i / c a l i f i c a r e d e s p e c i a l i t a t e ❖ a u t o r i z a ţ i e p e n t r u l u c r ă r i e l e c t r i c e s p e c i f i c e

T E H N I C I A N D O Z A T O A R EC e r i n ţ e :

❖ c u n o ş t i n ţ e t e h n i c e d e s p e c i a l i t a t e( p r e f e r a b i l c a l i f i c a r e d e f r i g o t e h n i s t / m e c â n i c / e l e c t r i c i a n )

D acă sunteti: /❖ d i s p o n i b i l p e n t r u l u c r u l î n p r o g r a m f l e x i b i l s i p e n t r u d e p l a s ă r i

❖ d i n a m i c , î n d e m â n a t i c , s e r i o s

Trimiteţi un Curriculum Vitae specificând postul pe care îl solicitaţi la Departamentul nostru de Resurse Umane pe adresa de mai jos, nu mai târziu de 12 mai 2000.

U R S U S S . A .C a l e a M â n ă ş t u r , N r . 2 - 6

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a

F a x - ( 0 6 4 ) 1 9 9 . 5 1 1

AVI SOUTH AFRICAN B

miercuri, 10 ma

(3683515)

C O M U N IC A T

A vînd în v ed e re că în n r . 2886 a l z ia ru lu i "A devăru l

de C lu j" , d in d a ta de 08.05.2000, a fost p u b lic a tă oferta D -lu i O L Ă N E A N U N IC O L A E C R I S T I N E L d e a c u m p ă ra ac ţiu n i a le S .C . "F A R M E C " S.A ., aducem la

cu n o ştin ţa a c ţio n a r i lo r c ă âceasţă o fe r tă este nelegală şi n e s ta tu ta ră , d eo a rece : . ' /

- A d u n a re a G e n e ra lă a A c ţio n a r ilo r d in d a ta de 07.04.2000 a h o tă r î t l im ita r e a n u m ă ru lu i de acţiun i d e ţin u te de c ă tre u n ,s in g u r a c ţio n a r la n ivelu l căţei; de

22%; 'A'"'. ' ■ . A / 'D eoarece d l O L Ă N E A N U de ţine în acest m om ent

p ro cen tu l m ax im ad m is , o rice v în za re de a c ţiu n i către ace s ta va fi lo v ită d e n u lita te . ;/■

- V în z a re a -c u m p ă ra re a de ac ţiu n i se o rg an izează şi se

a p ro b ă de c ă tre C o n siliu l d e A d m in is tra ţie a l A sociaţiei "F A R M E C " P A S , tra n z a c ţi ile în ch e ia te f ă r ă această

a p ro b a re s în t n e s ta tu ta re şi a tra g ră s p u n d e re a penală şi p ecu n ia ră ce lo r im p lic a ţi în astfe l d e tra n z a c ţi i . -

O lă n e a n u N ico lae C ris t in e l , a c ţio n a r p r in c ip a l al so c ie tă ţii co m e rc ia le F a rm e c SA c u m p ă r a c ţiu n i ale so c ie tă ţii în co n d iţiile p re v ă z u te d e s ta tu tu l soc ie tă ţii

ş i a le L egii 31 /90 .P r e ţ a tra c tiv , p la ta c a sh , c o n fid e n ţia lita te a s ig u ra tă .P re z e n ta c e re re a r e v a lo a re de o fe r tă d e c u m p ă ra re

irev o cab ilă .S u n a ţi la : 0 9 4 /3 11 .617 ; 094 /373 .413 ; 094/32^ .721;

095/113.105. ' : A i ' L is5}

M in is te ru l F in a n ţ e lo r , D .G .F .P .C .F .S . C lu j ; .i C ir c u m s c r ip ţ i a F in a n c i a r ă G h e r l a -v J

a n u n ţ ă A Aorganizarea pe data de 25.05.2000 ora 10 în oraşul Gherla!str. Armenească nr. 63 a unei LICITAŢII PUBLICE DESCHIDE

privind vînzarea următoarelor imobile aparţinînd SC Agricola SA Gherla, cu sediul în Gherla str. i Decembrie 1918 nr.

DenumireNr. crt.1. S e c to r c h im iz a re + te re n2 . B lo c lo cu in ţe + te re n *3 : d o u ă b lo c u ri lo c . + te re n

Adresa activului

.5 5 0 .0 0 0 .0 0 02 2 0 .9 1 7 :0 0 04 2 3 .0 0 0 .0 0 0

Preţdeporţiire fără TVA. )

G h e r la s tr. H a sd a t ii fn .G h e r la s tr. L u n c ii n r . 10 C o m u n a Ic lo d str.P r in c ip a lă fn ju d . Cluj C o m u n a Ic lo d ju d . C lu j G h e r la s tr. C lu ju lu i n r . 4

♦ P o t e n ţ i a l i i c u m p ă r ă t o r i p o t o p t a p e n t r u c i t a r e a u n e i p ă r ţ i d i n a c t i v u l r e s p e c t i v , s i t u a ţ i e î n c a r e s e v a c u m p ă r a ş i c o t a - p a r t e a u t i l i t ă ţ i l o r a f e r e n t e . . " .

O f e r t e l e d e c u m p ă r a r e s e v o r d e p u n e î n s c r i s l a C i r c u m s c r i p ţ i a F i n a n c i a r ă G h e r l a , s t r . A r m e n e a s c ă n r . 6 3 , p î n ă î n d a t a l i c i t a ţ i e i i n p l u s i v , î m p r e u n ă c u d o v a d a p l ă ţ i i s u m e i d e 1 0 % d i n p r e ţ u l d e p o r n i r e i n c l u s i v T V A , c a r e s e v a a c h i t a l a T r e z o r e r i a G h e r l a , c u a c e l a ş i s e d i u .

I n f o r m a ţ i i l a t e l / f a x 2 4 3 . 0 3 7 s a i i 2 4 3 .9 4 4 , z i l n i c î n t r e o r e l e 7 - 1 5

4 . F e rm ă d e v iţe le + te ren *5 . S e c to r m ecan ic + te re n

2 .9 2 5 .0 0 0 .0 0 04 3 8 .6 0 0 .0 0 0

1 EXPO RTISS iC O N SU LTV I E N A - B U C U R E Ş T I

4 F C .C .I .A .c iu j

V A I N V I T A S A V I Z I T A Ţ I

E d i ţ i a a V l - a 2 0 0 0

T â r g I n t e r n a ţ i o n a l p e n t r u A g r i c u l t u r ă ,

I n d u s t r i e A l i m e n t a r ă ş i A m b a l a j e .

C L U J - N A P O C A y

Complex Expoziţional EXPO TRANSILVAI [IA

9 - 1 1 m a i 2 0 0 0 Z i l n i c : 1 0 . 0 0 - 1 8 .<

1 2 m a i 2 0 0 0 - 1 0 . 0 0 - 1 6 . 0 0

PR O G R A M D E SIM PO ZIO A N E

0

s a s S FEX PO Z IŢ IE D E A N IM A LE V II

Page 7: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax

SU B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax S U B R E D A C Ţ IA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax î•S f l ' u b l U ' î i ' î i U '

l l l l l OS&SSH-'

SIF BANAT CRIS ANA organizează selecţie de: personal pentru funcţia de Director General la \ societati comerciale, din portofoliu, cu obiect dej activitate comerţ en-gros, comerţ en-detail şi: servicii, cu sediul in Cluj Napoca. :Condiţii de participare: :• Studii superioare economice sau tehnice j• Minim 2 ani experienţa in domeniu de activitate:• Abilitaţi manageriale |i

■. a . ■ ' •. ■- co

• Cel puţin 2 recomandări relevante iPersoanele interesate vor depune o scrisoare de*intentie insotita de CV, la sediul Sucursalei Cluj ai SIF Banat Crisana din Cluj Napoca, P-ta Muzeului: Nr.l, pana la data de 19.05.2000. :Numai persoanele selectate vor fî contactate, j

D e p o z i t : str. "Tractoriştilor 2, Tel. 417075; 094664062R E P R E Z E N T A N Ţ A :

• P o lico lo r B ucureşti: vopsele auto, emailuri, lacuri, diluanţi• S in teza C olor O radea: vopse le ulei, em ailuri, grunduri;• Azur T im işoara : email, nitroem ail, lacuri;• C aparo l - vopsele lavabile - im port G erm ania ;• Civic B u cu reşti: aracet;• Ben B raven R om ânia: silicoane, sp u m e poliuretanice;• P e ro m Cluj: pensule, bidinele; k

• P e rin d O radea: perii, mături, b idinele uz casnic;- |• B etco B raşov: chit auto 8

Şi multe alte produse chimice: oxizi, coloranţi,adezivi, produse de întreţinere.

Nr. 24229 din 06.011997MINISTERUL FINANŢELOR ,Direcţia generală FPCFS ClujUnitatea ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂLocalitatea Cluj-NapocaStr. Piaţa Avrm Iancu no 19Dosar dc executare nr. 4173/28.04.2000

PU BLICA ŢIE DE V ÎN Z A R EBUNURI MOBILE

Anul 2000 luna mai ziua 8în temeiul art. 55 Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, sc face cunoscut prin prezenta câ in ziua dc 18 mai 2000, ora 12 în localitatea Cluj-Napoca piaţa A. Iancu nr. 19 sc vor vinde prin LICITAŢIE PUBLICÂ următoarele bunuri mobile:Denumirea bunului mobil

1. Dacia T (avariată)2. Ladă frigorifică cu capac (320 l)3. Ladă frigoriftdâ cu capac (200 l) '4. Vitrină verticală Samson5. Auto Lancia Thcrma CJ 46 SMH6. Auto Lancia Thcrina CJ 47 SMH7. Dacia 1410 (defectă)8. Dacia 13049. Opel Record CJ 05 TCM10. Autoizotcrmâ TV 14 D11. Autocamion Dac 8.13512. Autotrailcr R 1612513. Semiremorcă SR 35 Informaţii la tel.: 191.670/ 66 cam. 137

Preţul minim de la care sc porneşte licitaţia (Ici)

18.200.0002.475.0001.462.5006.037.500

47.435.85042.400.000

9.500.000 T 3.000.00018.500.000 6.400.000

16.500.00029.800.00065.250.000/36MÎ7Î)

ţt\ '2 . T f .

Evaluarea •p*bohg£• « nivelului de

* a stresu,ni Profes/on,, *nW»{i/ot ° > 0/j

Cunoaşterea puncteh

S s T s

Cunoaşterea punctelor tari şt -O nouă ierarhizare a posturilor~'e QriPerfecţionarea grilelor de salarizare

Identifica™ nevoilor specifice de instrui

ÎHTI2--

, e -r

j j

.e d la g n o w ş id e z v o l ta r e o ^ ^

. . . f / fi .&■ i .

wf

■ \ ■ ■ ^ 3400CLUJ-NAPOCA str.AranyJonos'nr. 90.R î CR 1 3 8 4 w Tel.: +40-64-198289 Tel./Fax +40-64-197070 .E-mail: [email protected] www.dntq.ro/salescons

•r imtiHX fJ,P-ţalîmotei Gpariu nr.l 5/45 CASE DE MARCAT

tel/fax: 064-190787, 198802 F I S C A L E

U -

-p re ţu r i c u p r in s e în tre 6 .0 0 0 .0 0 0 ş i c ît m a i m ujt - r a te p e 6 luni, 1 a n , 2 a n i f ă r ă . a v a n s -g a m ă fo a r te v a r ia tă : p r e s tă r i s e rv ic ii , r e s ta u r a n te , m a g a z in e , s u p e r m a r k e t - u r i

http://www.dntq.ro/salescons
Page 8: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

v '-E rihh f

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60 75.

„,:y ...fţiş

Lucrurile pe care le calci în picioare te pot face fericit.

N u r â d e . E v o r b a d e c o v o a r e

ş l d e m o c h e t e . C u lo a r e a l o r ,

, m a t e r i a lu l d i n c a r e s u n t f ă c u t e

ş i f e l u l î n c a r e s e c o m p o r t a

î ţ i i n f lu e n ţ e a z ă v i a ţ a .

U n c o v o r u r â t t e p o a t e

î n t r i s t a l a f e l c a o z i p lo io a s ă .

I a r u n c o v o r f r u m o s t e p o a t e

î n v e s e l i . G â n d e ş t e - t e l a a s t a

ş i e v e n t u a l v iz i te a z ă

u n m a g a z in

E a s t E u r o p e a n P a r t n e r .

S - a r p u t e a s ă î ţ i s c h i m b e v ia ţa .

I n t r - u n fe l .

( f ' H i f

u n f e l d e fe r ic ire

covoape/mochete;^linoleum, parchet laminat; accesorii, monta] Str. Aurel Vlaicu, Nr. 4 , Tel.: 064/419164

S.C. Agricola S.A. cu sediul în Gherla str. 1 Decembrie 1918 nr. 4 jud. Cluj, organizează în data de 23 mai ora 10, licitaţie publică cu oferte în plic sigilat pentru contractarea Raportului de Evaluare a Societăţii în vederea Privatizării.

Caietul de sarcini în valoare de 5.000.000 Iei se poate obţine la sediul societăţii începînd cu data de 23 mai.

Ofertele se vor depune la sediul societăţii până la data de 23 mai ora 9. ’

Informaţii suplimentare se pot obţine de la d-na Viorica Oltean la sediul societăţii sau la telefon 064/241597. (3683523)

UNIVERSITATEA DE MEDICINA Şl FARM ACIE “ IULIU HAŢIEGANU” CLUJ- NAPOCA anunţă:

CONCURSpentru ocuparea a două posturi de bibliotecar la

Biblioteca centrală UMF, un post de analist-programator la Oficiul de Calcul şi un post de laborant la catedra de Sănătate publică.

Condiţii:- S tudii superioare de specialita te -

Biblioteconomie şi Ştiinţa informării, sau experienţă de cel puţin un an în bibliotecă universitară sau publică;

- sau studii superioare în alte domenii;- cunoştinţe de operare calculator,- acurateţe, exactitate în introducerea datelor;- relaţii publice - capacitatea de a face faţă în

serviciul cu publicul,Condiţii dezirabiie:

- cunoştinţe de lim ba engleză/franceză/germană;

- cunoştinţe de statistică; ŞCondiţii analist £

- studii -superioare £z- experienţă în programare şi exploatare,

programare în domeniul economic.Condiţii laboran t . '

- studii medii universitare;- cunoaşterea limbii engleze şi germane;- cunoştinţe de operarare pe calculator şi

inform atică;- cunoştinţe de biostatistică medicală;- birotică;- competenţe sociale şi pedagogice.

Informaţii şi înscrieri la sediul universităţii din str. Emil Isac nr. 13 Serviciul Resurse Umane, până Ia data de 15.05.2000.______

S C A R D E A L U L SA - C lu j-N a p o c a ( în lich idare)P r i c e x a t e r h o u s e C o o p e r s l i c h i d a t o r a l s o c i e t ă ţ i i s u s m e n ţ i o n a t e v i n d e :• Sediul central, birouri, magazii, atelier mecanic, rezervoare

de carburant şi terenul aferent cu utilităţile necesare inclusiv linie CF, în suprafaţă totală de 62.269 mp situat în Pata Rît, în vecinătatea oraşului Cluj-Napoca;

• Amplasament în Căpuş (25 km de Cluj pe drumul european E60 către Oradea) conţinînd un teren în suprafaţă de 10.764 mp, atelier, depozite, magazii.

Documentaţia completă privind afacerea şi activele scoase, la vînzare cît şi informaţii privind modalitatea de vînzare pot. fi ridicate de la sediul central al societăţii aflat în .m un. C luj-N apoca, str. Pata R ît n r. 17. -

tel.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăirî să-l contactaţi pc d-nul Călin Oltean la

: 094-655.714,064-199521,064-416.581, Fax: 064-199.516, E-mail: [email protected] (3715147)

SC “ELM ELECTRO M O NA TAJ C LU J” SA, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 27;

ÎN C H IR IA ZĂTEREN '- Suprafaţa = 2,25 ha localizat în Someşeni str. Cantonului

f-n.;- acces auto, linie CF, telefon; ,- Apă, canal, energie electrică, aer comprimat.

DOTĂRI- Spaţii închise - 750 mp; --•Birouri - 120 mp;- Spaţii deschise-10.500 mp;- Drumuri de acces betonate;- Platformă descărcare agregate - 3.500 mp- Staţie betoane;- împrejmuiri;- Iluminat exterior. CMtOP R E Ţ ÎN C H IR IER E: . - |- 1,5 $/mp/lună pentru spaţiile închise "- 2,5 S/mp/lună pentru spaţiile deschise

Informaţii la telefon: 064.416.619 sau 064.193576 int. 118

. . - _ , -IN TE R IO RMOCHETE:•■■■■• ^ -TR A F IC

-L IN O L E U M INTENS-C O V O A R E : -lînă, sinteticmj. . v -MONTARE si

A sig u ram . tran spo rt .

CELE MAI MICI PREŢURI DIN ORAŞ!d a c o m a n d ă - m oche tă p e r s o n a liz a tă :■ . - 29 de modele traficintens - §■'

' de provenienţă Italia, Belgia §-49 de modele inferior > £>

Adresa: Aurel Vlaicu Ş ^ ţ f'r-0^ 697-915

D r. PETRE M E R E Ş A X

CONSULTAŢII si TRATAMENTE DE MEDICINĂ GENERALĂ ’

• coxartroze.artroza genunchiului, dureri pe coloana vertebrală (spondiloze, scolioze, cifoze), umăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pinteni calcaneeni. dureri şi arsuri în talpa piciorului, poliartrită. nevralgii;

• ulcer varicos, hemoroizi, varice;•prostată.Cabinet:str. I.P. Voiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc. II, Ap. 31(în Piaţa Mihai Viteazu, staţia autobuzelor3 L 36) şl Ia domiciliul pacientului.

ORAR:Luni-Miercuri-Vineri 9-13 £Marţi-Joi 9-11 şi 16-18 £Sîmbăfâ 10-12 £

Telefon: 134.167, 094-660,771 S

S.C. N A P O L A C T S .A . organizează concurs în vederea angajă rii de F O C H IS T .

C o n d iţii: - ■ s-■ autorizat ISC IR gr. I; - £■ categ . încadrare IV -V I; . 5 .■ v îrstă max. 40 ani; ■ / -■ vechim e: min. 10 ani în C T , gr. I.C oncursu l va avea loc la F a b r ic a de produse lactate B aciu

în 15 m ai 2000 ora 10,00.C ererile de partic ipare se depun pînâ în 12.05.2000 ora

15,00 la sediul firm ei d in B d. 21 D ecem brie nr. 95-97. Inform aţii suplim entare la te le fo n 413.858 int. 136.

R EG IA NAŢIONALA A PĂDURILOR, cu sediul în Bd. Magheru nr. 31, sector 1, tel. 01-659.20.20, organizează licitaţie publică, cu strigare, conform prevederilor O.G. nr. 88/1997 şi Normelor metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 50/ 1999, pentru vînzare de active, la sediul Direcţiei Silvice Cluj- Napoca, str. Horea nr. 7, cod poştal 3400, Cluj-Napoca, tel. 064- 4*33.539, fax 064-432.580.(1). Atelier împletituri Gherla - împletituri nuiele răchită (2) Gherla Str. Gelu Nr. 15 Jud. Cluj; (3) 2300000; (3) 230000; (5) 1000. . ; (1) Centru Fructe Dezmir - sortare, prelucrare primară, ambalate fructe de pădure; (2) sat Dezmir, com. Apahida, jud. Cluj;(3) 2000000; (4) 200000; (5) 1000 |Data licitaţiei 18.05.2000 c -Relaţii suplimentare ing.Tohotni Martin, tel. 064-433.539 int. 34.

coGr .

RECONDIŢIONARI CARTUŞE PENTRU

IMPRIMANTE LASERJET SI INKJET

(3715141)

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , P - t a U n i r i i 5 / 1 1

T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 .0 4 .2 3 .

(m s u i

• V în d u r g e n t a p a r ta m e n t- 2 c a m e r e , M ă r ă ş t i 'c e n t r a l , c o n fo r t I , d e c o m a n d a t , m o d i f i c ă r i i n t e r i o a r e , b a r , l i v i n g , z u g r ă v i t la v a b i l , b a lc o n în c h is , f in is a t , g re s ie , fa ia n ţă , p o d e le , m e r i tă v ă z u t. T e l .4 3 0 .4 2 3 . (A g .i)• V în d u rg e n t a p a r ta m e n t 2 c a m e r e , P - ta A b a to r , b a lc o n în c h is , c u te le fo n , p a r c a r e , f in is a t , g re s ie , f a ia n ţă , p a r c h e t . T e l . 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i) '• C u m p ă r g a r s o n i e r ă c o n f o r t I , s e m ic e n t r a l s a u M ă ră ş t i c e n t r a l . T e l .4 3 0 .4 2 3 . (A g .i)• C a u t d e în c h ir ia t s p a ţiu c e n tr a l o fe r 1 0 0 U S D . T e l. 4 3 0 .4 2 3 . (A g . i)• V în d a p a r ta m e n t 5 c a m e re , u l tra c e n tra l, S tr . A v r a m la n c u , c o n fo r t 1 m ă r i t , 1 2 0 m p , f i n i s a t , lu m in o s . T e l . 4 3 0 .4 2 3 . (A g-i) .• V în d a p a r ta m e n t 3 c a m e r e , c o n f o r t 1 M ă n ă ş tu r , a p ro a p e d e . m i j l o a c e l e d e t r a n s p o r t , e ta ju l 1 d in 4 , f in is a t , f a ia n ţă , p a r c h e t , te le fo n , b a lc o n , lo c d e p a r c a r e . T e l . 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i)

. • D â u în c h ir ie 1 c a m e ră , 4 4 m p , c e n tra l , e ta ju l 2 , t e le fo n in te rn a ţ io n a l , m o b i la t c o m p le t , p e te rm e n lu n g . T e l . 4 3 0 .4 2 3 . ( A g i )• D a u în c h i r ie s p a ţiu 3 c a m e r e , 6 0 m p , C a le a M ă n ă ş tu r , c o m p le t n e m o b i l a t T e l .4 3 0 .4 2 3 . (A g . i) ■

• D a u în c h i r i e s p a ţ i u 2 c a m e r e , u l t r a c e n t r a l , P - ţ a M i h a i V i t e a z u l , 3 g e a m u r i sp re s t r a d ă , p a r c h e t , p ro a s p ă t z u g ră v it , lo c d e p a rc a re , s e m im o b ila t sa u n e m o b ila t , în c o n d i ţ i i a v a n ta jo a s e . T e l , 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i) . .* S o c ie ta te d e in te r m e d ie r i im o b i l ia r e ' a n g a je a z ă a g e n ţi p e n tru m u n c ă d e te re n , c o m is io n a tra c tiv . T e l . 4 3 0 .4 2 3 . ( A g . i ) '

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

V î n d a p a r t a m e n t

l u x f i n i s a t , l a p a r t e r ,

j a l u z e l e , 2 c a m e r e ,

c a r t . G h e o r g h e n i ,

p e n t r u c a b i n e t e' ' 1

m e d i c a l e , s a l o a n e sN.

s a u b i r o u r i . |

T e l e f o n : 0 9 4 - 1 4 1 . 9 3 3

• Vînd convenabil casă anexe cu 1040 mp în comuna Jucu de Mijloc nr. 21. Tel. 065-16-60-20, Pojar. (887110)

• Vînd apartament confort I, etaj I, 3 camere, finisat, Mărăşti central. Tel. 13-13-36. (887159)

mailto:[email protected]
Page 9: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax

ax 19-73-04; ) s V I Cax 31-43-23; I . I ' î J 1ax 21-60-75. ^ * 1

l A 'g l t l l l M W ■ ’ *

• Vînd, urgent, apartament 2 camere, confort II, finisat, preţ 150 milioane iei. Tel. 092-21-46-31. (995946)

•. Vînd garsonieră, 22 mp, parter, Cojocnei, tip cameră studenţească. Preţ 85 milioane lei, negociabil. Tel. 093-27-22-79 şi 19-81-57 între orele 19-21. (995954) j

• Atenţie firme! Căutaţi să cumpăraţi un spaţiu pentru: depozit en-gros, materiale de construcţii, distribuţie comercială, service auto? Avem noi: casă 5 camere, 2 intrări, uşi blindate, curte 580 mp, parcări camioane, posibilă extinderea;’ telefon internaţional, preţ 80000 DM, negociabil, TVA deductibil, str. Cântpina nr. 3 (cartier Bulgaria- din str. Fabricii). Tei. 092-50-79- 74. (887175)

• Vînd linii de prelucrare hîrtie igienică - şerveţele. Asigur montaj- întreţinere. 092-402.887; fax: 01321.05.07. (5717041)

• Vînd motor W. Passat, 1,6 TD, 1987, cutie de'viteze 5+1 trepte, cu acte. Asigur montare, garanţie; 1500 DM neg. Tel. 32-35-81 după orele 20. (995937)

• Vînd Opel Vectra injecţie cu catalizator, benzină, an fabricaţie 1991, persoană fizică, 9500 DM, înmatriculat. Tel. 094-54-76-03 sau41-32-10. (997611)

• Vînd Opel Astra 1,7 TD1, an fabc. 1994, alb, PF Euro II, recent înmatriculat. Tel. 092-46-00-29. (887179)• Vînd urgent Skoda 120 L stare

impecabilă, reparaţie capitală motor caroserie, cu carte de identitate. Tel. 18- 04-29 după oreic 18. (997603)• Vînd Dacia 1400 metalizată, injecţie,

catalizator, aprilie 2000. Preţ 60 milioane şi Dacia 1310 cu carburator,. 1999, în garanţie. Pret: 48 milioane. Tel.. 43-74- 77.(887182)

• Vînd tractor U650 cu plug disc remorcă cu două axe, înmatriculat, 80.000.000 ici. Tel. 19-02-04 între orele18-22.(997604)

• Vînd combină Fcrguson masa 2,40 m stare foarte bună, 7.000 DM. Tel. 19- 02-04 între orele 18-22. (997605)

• Vînd pui Foxterrier Sarmos, pedigree A, vaccinaţi. Tei. 092-88- 95-35. (995860)

• SC Pangram SA Reşiţa roducâtoare de paste făinoase Monte Banato” angajează agent înzări judeţul Ciuj. Se cer abilităţi î domeniul vînzării, garanţie nobiliară, vîrstă maximă 30 de ni, carnet de conducere categoria :, aspect plăcut, seriozitate. Se feră carte de muncă, salar fix şi omision. Reţea de distribiţie >rmată. Relaţii la tel. 092-37-14- 3.(887163) ______

• Vînd garaj. Tel. 16-08-40: (995950)• Vînd, urgent, convenabil, covor

.persan 3/2 nou şi două fotolii. Tel. 19- 04-57.(995955) __________

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie pc termen lung

apartament 3 camcrc finisat, deasupra Băncii Religiilor cartier Cipariu. Tel. 095-42-95-46.(997569)• Dau in chirie apartament ultracentral

compus din 6 camere, bucătărie, baie str. Universităţii nr. 1. Tel. 19-43-11 sau 094- 61-12-73. (997582)• Dau în chirie garsonieră. Zorilor, 120

DM, pentru 1-2 intelectuali. Tel. 18-97- 84.(995931)■ • Caut dc închiriat garsonieră sau apartament 2 camere. Ofer maxim 120 USD. Tel. 19-14-29; 14-09-12. (995920)

DIVERSE

• Persoană fizică vînd apartament 2 camcrc Grieorcscu la pret negociabil. Sunaţi Ia tel 094-29-62-37. (8S7I4I)

• Vînd urgent apartament 2 camere, confort mărit, cu îmbunătăţiri, Trotusului nr. 4. Tel. 093-46-67-94. (887144)• Cumpăr apartament 4 camere în zonă

centrală, parter, zonă circulată. Ofer maxim 450 milioane lei. Tel. 19-14-29 ~ăau 14-09-12. (995921)

• Vînd sau schimb cu garsonieră, cabană din bîme P+M 96 mp cu teren 156 mp, la Valea icrii. Tel. 44-75-31. (887)52)• Vînd urgent casă în Turda nouă, două

camere, bucătărie, 3 focuri gaz, curte singur, grădină, telefon individual, preţ negociabil. Tel 18- 4-25,(997606)• Vînd casă 3 camcrc, bucătărie, baie,

în curte comună. Tel. 43-72-02. (995948)• Vînd casă în curte comună cu o

grădină proprie dc 200 mp situată vis-a- vis de Fabrica dc Porţelan. Preţ: 290 milioane; tel. 13-14-44 sau 094-34-36- 68.(887168)

• Vînd apartament 3'camcrc semi- decomandatc, str. Horea, etaj 3 din 4, garaj, curte interioară. Pret negociabil. Tel. 13-64-18. (887171)

• Vînd casă Gheorgheni 45.000 USD str. Crizantemelor nr. 18. Tel. 14-83-66. (997619) ' '

• Vînd garsonieră confort 1, etaj 1, pc str. Primăverii, Mănăştur, ocupabilă imediat. Tel. 16-14-58; 095-434 8-32. (995975)

• Societate Cu obiect de activitate construcţii drumuri, angajează topograf. Cv-urile se depun la sediul societăţii în P-ţa Cipariu nr. 9 ap. 2. Informaţii la tel. 19-33-887;19-75-82. (997591)

Companie americană caută coloboratori cu experienţă în vînzâri sau coordonare vînzâri. Informaţii la tel. 095- 41-31-85 sau 42-50-71 după ora 17. (997561)• S-a redeschis Restaurantul Mctropol!

Organizăm mese dc protocol, pentru cununii, nunţi, botezuri, înmormîntâri. Oferim meniuri în regim dc pensiune pentru studenţi şi elevi. Informaţii la tel.43-36-72 sau 094-77-78 51. (995944)

• SC Apuseana SA Huedin convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor în data de 23.05.2000 orele 14 la sediul societăţii Apuseana Huedin:(997616).• Selectăm urgent 15 persoane pentru

afacere bănoasălTcl. 095-06-43-83.(997617)

• Luni 15 mai 2000, ora 10, camera 10, Ia Judecătoria Cluj- Napoca are Ioc licitaţia pentru vînzarea apartamentului situat în Cluj-Napoca, str. Tulcca nr. 21, ap. 48. (887183)■ Instalator efectuez lucrări dc instalaţii

sanitare apa, gaz, canalizare şi instalez microccntralc la preţ avantajos. Tel. 42- .29-29. (887173)

• SC Fianco Int’l SRL Cluj- Napoca angajează personal vînzări produse electrocasnice. Cerin(e: - studii medii sau superioare; - cunoştinţe operare PC; -prezenţă agreabilă; -limba engleză nivel mediu. CV-uriie se depun la magazinul Fianco, str. Memorandumului nr. 24, pînă la data de 12.05.2000. (887155)

• Societate italiană angajează tehnic român pentru confecţii pantofi. Informaţii se pot solicita Ia tel. 093-20-06-33. (887157)

• Societate italiană doreşte colaborare cu designeri ’ din industria încălţămintei. Informaţii •la tel. 093-20-06-33. (887158)

• SC Roema SRL angajează muncitor necalificat, vîrstă riiiximă 25 ani. Informaţii la tel. .43-75-76. (995952)

• Angajăm tineri şi tinere pentru salon bingo (în funcţia de vînzători). Tei. 093-32-24-93. (887174)• în conformitate cu Legea nr. 137/

1995, SC Bikc Land SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul “Magazin sport” situat în Cluj-Napoca str. 21 Decembrie nr. 152. Eventualele

'sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887151)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Morar Marian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă familială S+P+E+M” situat în Cluj- Napoca str. Ciocîrlici nr. 25. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Ciuj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (88.7161)

' •’ în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Bâban Mircea Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul “Casă familială D+P+M” situat în Dej, str. Pcpincriei f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la scdiul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887162) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Prodnatur SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul “Modernizare, igienizare, şi reparaţii clădiri în baza dc producţie plante

; medicinale şi produse naturale” situat în Huedin, str. Fildului nr. 23 B. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887167)• SC Remat Cluj SA cu sediul în Cluj-

Napoca, str. Burcbista nr. 8, organizează în data de 18.05.2000 orele 8, concurs pentru ocuparea postului dc macanic-auto. Condiţie: peste 5 ani vechime în specialitate. Informaţii la tei. 13-40-87. (995951) .■ • în conformitate cu Legea nr. 137/

1995, Codor Mircea şi Codor Mariana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul casă familială situat în sat Corpadca comuna Apahida f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. .99.(997615)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Scuturici Ioan şi Scuturici Emilia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul: extindere locuinţă unifamilialâ situat în Cluj-Napoca str. Doinei nr. 13. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (995961)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Somcşfâlcan Viorcl şi Livia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul: trei casc familiale situat în Cluj-Napoca str. Drumul Sâlicii, cartierul Zorilor. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(995962)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Târâu lOan Ionatan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul “Extindere locuinţă şi mansardare” situat în Cluj-Napoca str. Silviu Dragomir nr. 8. Eventualele1 sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune )a sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(887177)

• Sc citează numita Brăncanu Julicta Dana la Judecătoria Suceava în ziua dc 30 mai 2000, ora 8, în proces dc divorţ, dosar civil nr. 2388/2000, sala 103. (995971)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Pasc Emil anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul: construcţie trei garaje situat în Cluj-Napoca str. Lunii nr. 13. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (995972)

• Spitale din Abu-Dhabi şi Dubai angajează medic pentru fizioterapie şi asistente radiologie, chirurgie, ATI, medicală, obstctrică-ginccologic. Sînt necesare cunoştinţe foarte bune dc limba engleză. Sc oferă: salariu 500-800 USD (asistente), cazarea şi transportul gratuite. Comisionul dc 600 USD sc achită numai, după semnarea contractului şi primirea biletului dc avion şi a vizei. CV-urile se primesc prin fax 01/781.71.20 (orele 18- 22) pînă la data dc 1.06.2000. Informaţii 093.520.442. (887081)

• Numiţii Csorba Vasile şi Csorba Adalbert cu domiciliul necunoscut sînt citaţi dc Judecătoria Turda în do'sar nr. 5928/1999 pentru termenul din 30 mai 2000 în proces cu Filcp Estcra şi Bcrling Marta pentru succesiune. (2372419)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Adace Daniela anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul casă familială situată în comuna Moldoveneşti, sat Pietroasa. Eventualele sesizări şi sugestii tnumai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (2372418) '

• S.C. "PANEGRANO" S A cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2-4 anunţă anularea licitaţiei publice cu strigare din data de 22.05.2000 ora 12,00 pentru vînzarea activelor din: str. Năvodari nr. 2; str. Moţilor nr.86; str. Horea nr. 8. (3683520)

PIERDERI• Pierdut carnet dc student pc numele

dc Jula'Mihacla. îl'declar nul. (887150)• Pierdut carnet dc sănătate pe numele

Popa Angcla Cristina. îi declar nul. (997601). • Pierdut camet dc student pc numele Zdrobc Cristian. îl declar nul. (887156)• Pierdut carnet dc student legitimaţie

de transport de la Facultatea dc Ştiinţe - Economice şi camet dc student de la Facultatea dc Studii Europene pe numele Blcoca Cristina: Le declar nule. (997607)• Pierdut carnet de student pc numele

Faur Alexandra. îl declar nul. (995940)• Pierdut carte dc identitate autoturism

Wolkswagcn 322 scrie saşiu E l 19392 nr. înmatriculare 7-CJ-8044 posesor Mureşan Ana. O declar nulă. (997608)• Pierdut legitimaţie de student pentm

reducere transport pc numele Roman Vlad. O declar nulă. (887164)• Pierdut carnet dc student şrlcgitimaţic

reducere transport pe numele Vclcşcu irina. Le declar nule. (995945)• Pierdut legitimaţie dc serviciu în data

dc 5 mai 2000, pc numele Pop Vasile, eliberată dc Distrigaz Nord Tg. Mureş. O declar hulă. (88 166)

• Pierdut legitimaţie Romlclccom pc numele Suciu Nieolcta. O declar nulă. (995960)

• SC “Mucart” SA cu sediul în Cluj- Napoca str. Gladiolclor nr. 1 anunţă pierderea autorizaţiei dc deţinere a materialelor explozibile. O declarăm nulă.(997618) •• Pierdut contract parcare auto nr. 2613

pc numele Chicinaş Alexandru, str. Petuniei nr. 5. îl declar nul. (995963)

• Pierdut legitimaţie dc serviciu pc numele Orban Fercncz. O declar nulă. (995964)

• Pierdut legitimaţie dc serviciu eliberată dc Primăria Cluj, pc numele Câtanâ Viorica. O declar nulă. (995965)

• SC APEX SRL pierdut carte dc identitate a maşinii scria C-138760. O declar nulă. (995968)• Pierdut carnet dc student pc numele

Vcsa Olimpiu. îl declar nul. (995969)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă la vârsta de 93 ani a scumpului nostru tată, bunic, socru, vecin şi prieten SPATZ JOZSEF. Înmormîntarea va avea loc miercuri 10 mai ia Capela mare a Cim itirului Central, ora 14. Dumnezeu să-l odihnească. Familia îndurerată. (997577)

• Cu inima îndurerată aducem Ia cunoştinţă rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor, că iubita noastră mamă, soacră şi bunică, IULIANA IONIŢĂ, născută HOSSU, a încetat din viaţă în ziua de 7 mai 2000, în vîrstă de 87 de ani, după o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea ioc în oraşul Gherla, la Cimitirul Central greco-catolic, în data de 10 mai 2000, ora 14. Familia îndurerată. (995949)

• Cu adîncă duurere anunţăm dispariţia iubitului nostru tată, bunic şi străbunic TURC 1RIMIE în vîrstă de 78 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri 10 mai 2000 ora 15 Ia Capela nouă Mănăştur. Maria, Ion, Eugenia, Ghiţă, Eugen, Victoria, M ircea, Crina cu familiile. (997612)

• Cu nemărginită durere anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpei noastre soţii şi mame ŢURLAN ILEANA, la vîrstă de 75 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 10.05.2000 ora 14 la Capela nouă din Cimitirul Mănăştur. Familia îndoliată. (997614)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, COZMA-SZUCS ANA, în vîrstă de 64, ani. Înmormîntarea va avea loc joi, 11 mai, ora 14, ia Cim itirul din comuna Bicalatu. Angela şi Anamaria. (995973)

Colectivul C linicii de Ortodonţie aduce un ultim omagiu doamnei conf. MIHA-ELA CÂMPEANU, fost şef al Catedrei şi clinicii noastre, distins şi iubit dascăl, medic de înaltă ţinută profesională, un suflet ales. Transmitem familiei greu încercate compasiune noastră şi sincere condoleanţe. (887180)• O rugăciune şi o lacrimă ia un

an de Ia trecerea în nefiinţă a celei care a fost L ISZ K A I M ARIA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fiica cu familia. (997598)

• Ales omagiu familiei prof. dr. M IHAELA şi EM IL CÂMPEANU, exemplu de omenie, armonie şi distincţie. Condoleanţe pentru fiii nemîngîiaţi Ioniţă şi Radu şi pentru fam iliile lor. Fam ilia dr. A. Cocârlă. (887181)

• Sîntem alături de colegul nostru Ştefu Virgil la încercarea grea pricinuită de decesul soţiei sale. Colegii de la ŞPLUF 16 Februarie. (995936)

• Azi, 10- mai, se împlinesc 29 respectiv un an de Ia decesul tatălui. Gheorghe şi a mamei, soacră şi bunică, C H IŞ IU . IR IN A . Odihnească-se în pace. în veci nemîngîiaţi fiul Gicu, nepotul George şi Emilia. (995913) .

• Directorii Centrelor de Formare Continuă pentru Administraţia Locală, 1HS Rotterdam şi IHS România, aduc un ultim omagiu colegului lor PAUL DRÂMBAREAN şi transmit condoleanţe familiei. (997602)

• Au trecut 7 ani de cînd m-ai pârărsit pentru totdeauna, scumpa mea soţie, M ARIA ARHIP. Chipul tău blînd şi drag mereu îmi apare în vis, cu nu te-am uitat şi nu te voi uita niciodată. Comemorarea va avea loc în ziua de simbâtă, 13 mai 2000, ora 11, la Cimitirul Central. Soţul. (995938)

• împărtăşim marea voastră durere, Ionuţ şi Radu, împreunpă cu familiile, la trecerea neaşteptată în nefiinţă a părinţilor voştri dragi, prof. dr. M IH A ELA şi EM IL CÂM PEANU. Un gînd pios şi neştearsă amintire prietenilor noştri. Familia Salontai. (887154)

• Sîntem alături de doamna prof. Doina Mureşan îri marea durere prin care trece. Sincere condoleanţe. Viorica şi Mihaela. (995941)

• Pios omagiu şi dragi amintiri. Ia împlinirea a zece ani dc la decesul dragului nostru, prof. V A S ILE BÂ JÂN IC Ă , soţ, tată, socru şi bunic. Familia psiholog Stclla-Maria Ţârmure. (995939)• Sîntem alături de vecina

noastră Ela Ţurian la încercarea pricinuită de pierderea mamei dragi. Vecinii din str. Ploieşti nr. 5-7. (887165)

• Azi, 10 mai, sc împlineşte un an dc la dispariţia scumpei noastre mamă, soacră, bunică şi străbunică, C H IŞ IU IR IN A . Dumnezeu sâ o odihnească in pacc. Familia. (995942)

* Un ultim omagiu mâtuşii noastre ŢURLAN ILEANA. Dormi în pace suflet ales. Familiile Bâja şi Dăncilâ. (997613)_ • Au trecut 6 luni încărcate dc

durere şi lacrimi dc cînd s-a stins din via(ă draga noastră mamă. soţie, bunică, fiică, soră şi soacră. POP ANA. în data dc 9 mai anul acesta ar fi împlinit 58 dc ani. Mereu ne vom aduce aminte cu dragoste de bunâtatra ei, de zîmbetul ci cald. Lumina sunetului ci va veghea mereu asupra noastră. Dumnezeu să o odihnească in pacc. Fam ilia pc veci îndurerată.

■ (995953)

• Cu nemărginită durere ne despărţim dc cea carc a fost ctitorul şi sufletul Colegiului “ Edgcwise” , timp dc 10 ani, conferenţiar doctor M IHAELA CÂMPEANU dispărută împreună cu soţul, profesor doctor EM IL CÂM PEANU, în împrejurări tragice. Dumnezeu să-i odihnească în pacc! Colegiul Edgcivisc.

i (995957)

• Un ultim omagiu şi recunoştinţă veşnică pentru conferenţiar doctor M IHAELA CÂM PEANU, profesor doctor E M IL CÂM PEANU, străluciţi dascăli şi medici ai Şcolii Clujene. Sincere condoleanţe familiei. Doctor Alin Şcrbănescu. (995958)

> Sc împlinesc 6 luni dc la trecerea în eternitate a dragului nostru FABIAN NICOLAE. Cei carc l-au iubit şi apreciat, sâ păstreze împreună cu familia, un moment dc reculegere în amintirea lui. Manii şi familia. (887169)

* Un gînd pios şi un ultim omagiu doamnei conferenţiar doctor M IH A ELA CÂMPEANU şi domnului profesor doctor EM IL CÂMPEANU, dispăruţi în urma unui nefericit accident. Dumnezeu să-i odihnească în pacc. Mihaela şi Victor Mesaroş. (995959)

• .Azi se împlinesc 6 săptămîni dc cînd moartea nemiloasă ni l-a răpit pe cel mai iubit, mai bun şi mai blînd soţ, tată, bunic, socru şi prieten RUSU AlIHAI. Lacrimi, dor şi amintiri plăcute ne vor însoţi toată viaţa. Slujba dc pomenire va fi joi, 11 mai, ora 19, la Biserica nouă din Grigorescu (Institutul de Chimie). Sofia Cristina si copiii Cristi şi Mihaela cu familiile. (887178)

• La pierderea fulgerătoare a bunului nostru coleg PAUL DRÂMBĂREAN, un adevărat om, de mare şi aleasă frumuseţe spirituală şi profesională, transmitem familiei îndoliate cele mai sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Nu te vom ujta niciodată, PAULE. Dumnezeu sj) te aibe în grijă. Colegii Emil Rop, Dumitru Vatau şi M ihai, • Şpătar. (995966)'

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a iubitului nostru tată şi soţ CHERECHEŞ IU LIU în vîrstă de 59 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc joi 12 mai 2000 ora 12 la Capela Cim itirului Central. Familia îndoliată. (D.) ,

' • Un gînd pios la trecerea în eternitate a distinsului meu coleg dir. gen. PAUL DRÂMBĂREAN." Dumnezeu să-l odihnească în pace. jtlăriuca Pop. (995967)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă în vîrstă de 59 de ani a tatălui, bunicului şi soîrului C H EREC H EŞ IU L IU . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiica Daniela, nepoţii Axelluş Alina şi ginerele Axe). (D.)

j i • împărtăşim marea durere a (colegei noastre, doamna Iuliana iSabău, contabii-şef la'SC Samlibris SA Satu-Mare, în aedste momente grele pricinuite de: trecerea în eterniatate a scumpei sale surori LENUŢA ŞT EţU . Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate, din Cluj-Napoca. Consiliul de Administraţie şi colegii de la SC Samlibris SA Satu-Mare. (995970)

----------------- rt---------

• Regretăm încetarea din viaţă a cumnatului nostru Cherecheş luliu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nelu şi Laura. (D.)

• Un ultim omagiu celui care a fost bunul prieten PA U L DRÂM BĂREAN. Dumnezeu să-l odihnească. Ioan Gelu Stan. (D.)

Page 10: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1858 - A avut loc Conferinţa reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Ţurcia şi regatul Sardiniei) de la Paris; privind

organizarea Principatelor Române.

iii*

Preşedintele Weizman intenţionează sâ demisioneze pînâ la sfîrşitul anului

P reşed in te le is ra e lia n E zer Weizman şi-a anunţat, intenţia de a dem isiona “pînă la sfîrşitu l anului”, cu trei ani înainte de încheierea ce lu i de -a l do ilea mandat prezidenţial, informează AFP.

“Intenţionez să demisionez din funcţie p înă la sfîrşitul anului, după ce m ă vo i co n su lta cu premierul Ehud Brak în privinţa datei exacte”, a afirmat Weizman într-o intervenţie la postul public de televiziune. _

P re şed in te le W eizm an şi-a anunţat intenţia de a demisiona încă din 9 aprilie, cînd a afirmat că se g în d eş te să nu -şi ducă mandatul p înă la capăt. Luni, W eizman a precizat că a avut iniţial in ten ţia să dem isioneze îna in te de Z iu a N a ţio n a lă .a Israelului (10 mai). “Am preferat sâ aştept deciz ia consilieru lu i juridic al Guvernului pentru a-mi salva n u m ele”, a ex p lica t el, fâcînd aluzie la faptul că Elyakim Rubinstein, consilierul juridic a l ' G u vernu lu i, u rm ează sâ se pronunţe în scurt timp cu privire la recomandarea Poliţiei de a se începe u rm ă rire a p en a lă a preşedintelui într-o afacere de corupţie.

în raportul Poliţiei, realizat la capătul a trei luni de anchetă, s-a estim at câ nu "ex is tă “ probe suficiente” pentru ca preşedintele sâ fie urmărit în justiţie pentru co ru p ţie . A n ch e ta to rii au considerat totuşi că Weizman s-a făcut vinovat de “fraud┺i “abuz de încredere” în cadrul relaţiilor de afaceri cu m ilionarul evreu francez Edouard Saroussi, carei-a oferit “ cadou” 450 .000 de dolari între an ii-1988 si 1993.

Preşedintele american este inciezătoi în semnarea in luna septembrie a unui

acord definitiv israeliano-palestinianPreşedintele american, Bill Clinton,

. a afirmat că israelienii şi palestinienii vo r ajunge, pînă în luna septembrie, la o reglementare de pace definitivă, chiar dacă ratează încheierea unui acord- cadru interimar la data-limitâ prevăzută pentru jum ătatea lunii mai, relatează AFP.

“Cred că vor încheia un acord-cadru, însă se poate depăşi un pic termenul prevăzut pentru jumătatea lunii mai. Consider că părţile vor ajunge la o reglem entare de ansam blu pînă în septembrie”, a declarat Bill Clinton.

; “Divergenţele sînt substanţiale, însă

‘ dacă ei doresc într-adevăr un acord, îl vor încheia”, a spus Clinton, cu o zi după nouă întîinire dintre premierul israelian, Ehud Barak, şi preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat.

Israelul şi palestinienii au hotărît ca, pînă la jumătate lunii mai, să ajungă îa un agord-cadru privind problemele cele mai spinoase ale conflictului lor, după ce au ratat un prim termen, prevăzut pentru 13 februarie. Acest acord-cadru urmează să stabilească liniile directoare ale unei reglementări de pace definiţive, stabilite să intervină pînă la 13 septembrie.

Y

Tribunalul scoţian de la Câmp Zeist a aparatului Boeing 747 al companiei

Procesul celor doi libieni acuzaţi pentru com iterea atentatului de la L o ck erb ie a c o n tin u a t, ie ri, cu identificarea fragmentelor aparatului Boeing 747 al companiei Pan Am, relatează AFP.

A la s ta ir C am pbell, unul d in tre asistenţii procurorului Colin Boyd, a cerut fiecărui anchetator sâ examineze resturile aparatului, pe care aceştia le-au recuperat în zilele şi săptâmînile care au urmat tragediei şi să confirme semnăturile de pe etichetele cu care

sîn t prevăzute p iesele reţinute ca dovezi. Printre resturile prezentate în faţa celor trei judecători s:au aflat bucăţi de valize, unele avînd doar cîţiva centimetri, sau, de haine.

Cei doi libieni, Abdel Basset Aii a l-M eg rah i şi Al A m in K halifa Fhimah, sînt acuzaţi că au fabricat în Malta bomba care a provocat explozia av ionu lu i Boeing 747 în data de 21 decembrie 1988, deasupra localităţii L ock erb ie . Cei doi nu recunosc ac u z a ţiile , iar în desch iderea

examinat resturile Pan Am

procesului, pe 3 mai, avocaţii apărării au afirmat că deţin probe privind implicarea în acest atentat a Frontuţui - Popular de Eliberare a Palestinei - Comandamentul General (FPLP-CG) şi a Frontului Palestinian de Luptă Populară (FLPP). j

Cei doi acuzaţi libieni sînt judecaţi de o Curte scoţiană formată din trei judecători, avînd sediul, pe durata procesului; îii mod excepţional, la fosta bază militară de la Camp Zeist, în Olanda.

U n n u m ă r d e ş a i z e c i

d e c e t ă ţ e n i b r i t a n i c i

e v a c u a ţ i d i n

F r e e t o w n a u a j u n s l a

D a k a rUn număr de şaizeci de cetăţeni

britanici evacuaţi din Freetown au sosit, în noaptea de luni spre marţi, la baza aeriană militară din D akar,'inform ează ÂFP, citind surse din cadrul Ambasadei Marii Britanii din Senegal. Un al doilea grup de cetăţeni străini,' al cărui num ăr nu a fost precizat, era aşteptat să sosească în cursul; nopţii la Dakar, la bordul unui avion militar britanic, a precizat sursa citată. Aproximativ 500 de soldaţi britanici au sosit, luni, la D akar, pentru a partic ip a la evacuarea ce tă ţen ilo r s tră in i rezidenţi în Sierra Leone, unde tensiunea este.în continuă creştere după ce rebelii F ron tu lu i Revoluţionar Unit (RUF) au luat ostatice cîteva sute de militari ai C ăştilo r A lbastre (M IN U SIL, misiunea ONU în Sierra Leone). Cel puţin cinci persoane au fost ucise de rebeli la Freetown, în cursul unei manifestaţii împotriva RUF, la care au participat cîteva mii de persoane, organizate în faţa casei liderului organizaţiei, Foday Sankoh.

ONU a anunţat, la rîndul său, ev acu a rea “perso n a lu lu i neesential” din Freetown. 1

înaltul reprezentant pentm politică externă al UI lavier Soiana, a ajuns la Manila

înaltul reprezentant pentru politică externă şi de securitate comună (PESC) al Uniunii Europene, Javier Solana, a sosit, ieri, la Manila, pentru a ajuta la eliberarea celor 21 de ostatici, printre care se numără şapte europeni, reţinuţi din 23 aprilie de rebelii musulmani în Filipine, relatează AFP.

în cursul acestei misiuni, Solana va avea întrevederi cu preşedintele Joseph Estrada şi cu mai mulţi membri ai Guvernului filipinez. El se va întîlni,

de asem enea, cu -n o u l negocia to r desem nat de preşedintele Estrada, G hazali Ibrahim , un m usulm an respectat care îl înlocuieşte pe Nur M isu a ri, guvernatoru l reg iu n ii autonome Mindanao (sud), din care face parte şi insula Jolo, unde sînt ţinuţi ostaticii.

înain te de a pleca spre M anila, Solana a declarat că această misiune este “diplomatică şi umanitară” şi are un s in g u r obiectiv , “ să a ju te la

garan tarea v ie ţii şi a securită ţii ostaticilor”. El a respins posibilitatea stabilirii unor contacte cu răpitorii - rebelii musulmani ai grupului Abu Sayyaf -, afirm înd că nu se pune problema unei “medieri în acest stadiu” a crizei ostaticilor. “Nu voi avea contacte d ec ît cu au torită ţile Tilipineze”, a asigurat el.

Această misiune, hotărîtă duminică ' de miniştrii Afacerilor Externe din Consiliul celor CinspreZece, reunit în

arhipelagul portughez al Azorelor, a fost prim ită "iniţial cu reticenţă de preşedintele filipinez, al cărui purtător de cu v în t a afirm at că v iz ita reprezentantului UE i-ar putea încuraja pe rebeli.

Trei germani, doi francezi, doi sud- africani, doi finlandezi, un libanez, doi filipinezi şi nouă malaysieni se află în mîinile grupului Abu Sayyaf din data de 23 aprilie. . .

Turcia a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru uciderea prin tortură a unui kurdCurtea E uropeană a D repturilor

Omului a condam nat, ieri, Turcia, pentru uciderea prin tortură a unui kurd arestat preventiv, în ciuda dezminţirilor repetate ale pu terii de la Ankara, relatează AFP. Tatăl victimei a depus o p lîn g e re îm p o tr iv a T u rc ie i Ia Strasbourg, în ,u rm a dispariţiei fiului său, M ehmet Ertak, tată a patru copii, arestat de jandarm i pe 21 august 1992 la Simak, in sud-estul ţârii. Autorităţile

turce" au negat în repetate rînduri arestarea şi reţinerea acestuia, în ciuda numeroaselor mărturii culese la faţa locului de Comisia Europeană pentru drepturile omului. Judecătorii Curţii Europene au considerat că “există sufic ien te dovezi care atestă, fără îndoială, că fiul reclamantului, după ce a fost arestat şi deţinut, a fost victima unor maltratări nerecunoscute şi a murit în timp ce era deţinut de

forţele de ordine”. Guvernul turc “este responsab il pentru m oartea fiu lu i reclamantului, provocată de agenţii statului” , a hotărît Curtea, condamnînd: Turcia pentru încălcarea articolului 2 al Convenţiei europene a drepturilor omului (dreptul la viaţă). Statul turc. este obligat să p lă tească fam iliei victimei o recompensă în valoare de 49.500 de lire sterline (74.776 de. euro). ■_ : .

L i b a n u l r e s p i n g e o c e r e r e d e a m n i s t i e

f o r m u l a t ă d e l i d e r u l f i L S

Premierul libanez, Salim Hoss, a respins, ieri, cererea de amnistie , formulată de Antoine Lahad, liderului miliţiei proisraeliene Armata Libanului de Sud (ALS) în favoarea oamenilor săi, cerîndu-i şă se predea, relatează AFP. “Este bizar că Antoine Lahad îi cere preşedintelui Emil Lahud o amnistie generală, în timp ce el continuă agresiunile în colaborare cu duşmanul naţiei împotriva propriului popor şi a armatei ţării sale”, a declarat Hoss într-un comunicat, cerîndu-i îui Lahad să se predea. Generalul în retragere Antoine Lahad i-a cerut, luni-, preşedintelui Lahud o amnistie generală pentru combatanţii săr,- acceptînd ca aceasta să-l excludă. Şeful ALS a fost condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul militar din Beirut, alături de numeroşi adjuncţi ai săi, sub acuzaţia de “colaborare cu duşmanul”. - ~

Cin lid e r a l o p o z iţie i a fost a re s ta t la N o v i Sad

Preşed intele L ig ii socîa l-dem ocraţiior din Voivodina (LSV),' Nenad Ceanak, a fost arestat, ieri, la ieşirea din oraşul Novi Sad, în nordul Serbiei, relatează AFP. _

C eanak a fo s t a re s ta t cînd în cerca să m eargă la Pojarevaţ, în estul Serbiei, unde ieri, ia ora 15.00, trebuia să aibă loc un m iting al opoziţiei, a declarat Boian Kostres, vicepreşedintele LSV. Maşina pe care o conducea Ceanak a fost oprită de o patrulă a Poliţiei la ieşirea din Novi Sad, iar el a fost dus la cei mai apropiat post de Poliţie, a declarat sursa citată, precizînd că poliţiştii i-au permis Ipi Ceanak să-l inform eze că a fost arestat. Daca liderul LSV nu va fi tratat corect, “noi sîntem suficient de numeroşi pentru a merge lâ postul de Poliţie încercînd sa-l e 'beram a adăugat el. Politia a arestat în noaptea de luni spre marţi, la Pojarevaţ,’ tre i ziarişti şi doi m em bri ai mişcării studentesti de opoziţie Otpor. Potrivit corespondentulu AFP fo rţe le de P olitie erau prezente in num ăr m are, ieri dimineaţa la Pojarevaţ şi în împrejurim ile oraşului.

Decanul de vîrstă ai politicii japoneze, in virstă de 93 de ani, a anunţai că nu va mai candida la legislativeD eputatu l japonez Kenzaburo Hara,

decanul de vîrstă al vieţii politice.japoneze, care are 93 de ani, a anunţat că nu se va mai prezenta la viitoarele alegeri legislative, după ce a fost ales; de 20 de ori, relatează AFP.

" . “M-am pus în slujba Parlamentului mai mult de 50 de ani, o jumătate de secol, şi este momentul să mă opresc aici”, â declarat, luni, deputatul japonez.

Cu 54 de ani de viaţă parlamentară la activ, acest fost preşedinte al Camerei

inferioare a Parlam entului devansează puternici reprezentanţi ai vieţii politice nipone, aşa cum ar fi actualul ministru al Finanţelor, Kiichi Miyazawa, în vîrstă de 80 de ani, care lucra deja în ministerul său în timpul celui de-al doilea război mondial. - Parlamentul japonez deţine foarte mulţi deputaţi cu vîrste peste 65 de ani, în special în 'rindurile Partidului Liberal Democrat (PLD), care domină viaţa politică niponă de 40 de ani. ^

Alegerile prezidenţiale din Ungaria

se vor desfăşura in data de 5 iunie

Parlamentul ungar îl va alege, în data de 5 iunie, pe noul preşedinte al ţării, care îl va înlocui în fruntea statului pe Arpad Goncz, aflat la sfîrşitul celui de-al doilea mandat de • cinci ani în această funcţie, informează AFP, care citează surse din cadrul Parlamentului de la Budapesta. Preşedintele este ales de către Parlament prin vot secret, fiind necesară o majoritate de două treimi din voturi la primul şi ia al doilea tur de scrutin şi majoritate absolută, în cazul unui al treilea tur de scrutin. Data scrutinului a fost decisă de preşedintele Parlamentului, danos Ader. Principalele două partide ale coaliţiei guvernamentale tripartite de la Budapesta l-au desemnat, miercurea trecută, drept candidat al dreptei la preşedinţia ţării pe un fost ministru, avocatul Ferenc Madl, în vîrstă de 69 de ani.

Page 11: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

F a l i m e n t u l ••C ra ze te i sp o artu irilo r'*!

Iată, după 76 de anLde existenţă neîntreruptă, “ G azeta sporturilo r” dă faliment, e scoasă la vînzare de către cei ce au_ cumpărat-o ieri; adică _acum nici doi ani! E încă o CĂDERE din magnifica CĂDERE a economiei româneşti, din prăbuşirea sigură şi rapidă a- ţării. M or societăţi comerciale, fabrici şi uzine, unele sînt vîndute pe nimic, mor şi ziare. Care să:fie cauza morţii anunţate a celui mai vechi şi iubit cotidian de sport din ţara noastră?

1-. ,1. Domnii de la Trustul de presă elveţian Ringier au venit în România şi au dat dovadă nu doar de o lipsă de profesionalism, ci şi de o crasă necunoaştere ,â vieţii şi societăţii noastref Ţara a fost adusă din punct de vedere economic, moral şi social, la sapă de lemn fot de nişte aşa- zişi specialişti ai Vestului, de interesele lor materiale şi politice. Dar şi concursul linguşitorii efectiv al regimului de pe Dîmboviţa! A fost sugrumat aproape tot ce e viu în ţara asta. Tot ei - în cazul de faţă Ringier - au venit grăbiţi să obţină profit de pe urma neîmplinirilor şi suferinţelor noastre, cumpărînd gazete pe nimic. N-au ţinut cont că sîntem săraci, sărăciţi de voinţa Vestului. Au căzut, astfel, în propria capcană!

2. Tot cei de Ia Ringier au cumpărat mai multe ziare şi au înfiinţat altele. Profitul n-a venit. "Ziarul de Cluj" a dat şi el un monumental fiasco. îl urmează "Gazeta sporturilor" scoasă la vînzare. De ce?

3. Cei din Vest, cu bani muiţi dar minte puţină, au dat redacţiile pe mîna unor oameni fară experienţă, personalitate şi forţă gazetărească. Mai mult: redactorii vechi, cunoscuţi şi pregătiţi, care ştiau tainele scrisului şi ale sportului, i-au aruncat, în bloc, fără pic de jenă şi respect, la lada de gunoi a istoriei! Imensă eroare! Ziarele mari le fac, - asemenea echipelor mari - vedetele scrisului, oamenii de talent şi inimă, nu doar tinereţea! ' ■

4. Trustul cu pricina, socotind românii nişte primitivi abia coborîţi din copac, fără abilitate şi înţelepciune, a vrut dinadins să ne impună politica lui, optica şi gîndirea lui, de la format la conţinut, iar noi să achităm nota de plată, adică să oferim profitul! Ăltâ fundamentală greşeală!

5. Voltaire zicea la vremea lui că “trebuie să apărăm libertatea presei pentru a ne lumina unii pe alţii”. Domnii de la Ringier nu vor să ne luminăm unii pe alţii, ci să ne dea ei sarcini şi indicaţii, să obţină repede şi mare profit de la noi. Or fi mari specialişti în Elveţia, aici sînt doar nişte amatori... .

Si acum, maestre, o nouă notă de plată!Viorel CACOVEANU

'CaleidoscopifotbalisticiContrar unor “previziuni’ gazetăreşti

• »

Multe păreri s-au încrucişat, în ultimele zile,-cu privire Ta rămînerea lui Cornel Dinu la

- cîrm a tehnică a lui Dinamo. Inventiv i de suprafaţă, unii gazetari l-au şi dat plecat din “ G roapă” şi au an tic ip a t re în toarcerea la conducerea haiticului “Clinilor roşii” a lui Mircea Lucescu.. “Previziunile” . s-au dovedit nişte speculaţii fară acoperire, luni fiind reînnoit, pentru încă doi ani,'contractul între Comei Dinu şi trupa din "Ştefan cel Mare". O campioană nu se putea dezice de “Mister” care a readus titlul în vitrina lui Dinamo după opt ani.

De la radio auzite

G igi N eţo iu , o ltean de obîrşie, a cumpărat 40 la sută d in ac ţiun ile U n iv e rs ită ţii Craiova, devenind astfel co-

îit ultimul act ăl play-off-ulul

“U” ACSA are avantaj In disputa cu Someşul Dej

Ediţia cu nr. 51 a. Campionatului Naţional feminin de baschet se apropie de final, ieri jucîndu-se, în 3 oraşe, primul “tablou” 'ă l ultimului act al competiţiei, în Sala Sporturilor “Horia Demian” fiind faţă în faţă, în disputa pentru locurile 5-6, “U” ACSA şi vecina Someşul Dej. Au cîştigat clujencele, cu 78-66 (37-33), care pe moment conduc cu 1-0, dar decizia se va da săptămînă viitoare (marţi şi, posibil, miercuri) în municipiul de pe malul Som eşului, g ra ţie clasării m ai bune a dejencelor în clasamentul sezonului regulat. Meciul (deşi nu unul deosebit) a satisfăcut nu prea num eroasa asisten ţă (d a r una cunoscătoare a jjo c u lu i) , p ro tag o n iste le străduindu-se sâ evolueze la poten ţia lu l maxim, dorind în egală măsură victoria, de unde un joc alert cu cîteva faze frumoase şi mai multe reuşite individuale. Oaspetele, care au folosit practic doar “5”-ul de bază (Chira, Cătinean, Duma, Mesaros şi Pricop), care s-a exprimat valoric la unison, n-au mai avut

vigoare pentru a rezista şi în ultima pătrime a întrecerii, cînd s.-a hotărît soarta partidei,

; dominarea clujencelor fiind , în respectiva secvenţă de timp, totală. Pînă atunci elevele-

*lui Magda Jerebie, deşi s-au străduit, n-au reuşit să se desprindă decisiv, în prima repriză greul şi răspunderea apăsînd doar pe umerii Corinei Istrâtescu şi Biaricăi Vescan (cea mâi bună jucătoare de pe teren), iar în a doua, pînă prin min. 30, trio-ul Vescan, Vass, Chiş suplinind lipsa de inspiraţie a coechipierelor. Cu un final bun, cînd apărarea a fost mai activă, au apărutei contraatacurile şi atacurile rapide, care le-a asigurat-studentelor un succes meritat. M arcatoare: Vescan 27, Istrâtescu 24 (3), Vâss 10, Chiş 8, Bocoş 6, Kulcsar.2, Nemeth 1 pentru “U”, respectiv Mesaros 14, Pricop 14, D um a 14 (2), C hira 12 (2), Cătinean 12. A rb itri: R. Vaida (Oradea) - D. Fleşeriu (Sibiu).

(M IR.)

^ CICLISMGUPA"NAPOCA 2000”

Duminică, 7 mai, a avut Ioc la C luj-N apoca, în zona de agrement Făget, Cupa "Napoca 2000” la c ic lism montan. Concursul s-a desfăşurat sub egida Federaţiei Române d e . Ciclism, contînd ca a doua etapă a Campionatului Naţional de "mountain bike-cross country”.

t j. -*

t d e x m o u n t a i n t b i k # j

r t e î :

proprietar, împreună cu George Ilinca, deţinător a 45 la sută din acţiuni. Restul de (5 la sută aparţin altor persoane. S-a mai spus că Gigi Neţoiu va vinde dreptul de rămînere în “A” al Rocarului (fireşte, de va trece azi de ultimul hop), principala candidată la răm înere fiind echipa eraidveană a fraţilor M ihăilescu , F .C . E x tensiv , preţul de vînzare fiind de un milion de doiari.

Totul pentru cupă

Sîm bătă, 13 m ai, zi cu ghinion pen tru superstiţioşi, marele exam en fotbalistic - finala Cupei României. Dinamo, care a c îş tig a t t i t lu l de cam pioană a R om ân ie i în devans, doreşte teribil de mult eventul, drept pentru care la Galaţi, pentru meciul de azi din ultima etapă, a .expediat echipa a doua, sub conducerea lui Ţălnar, prim a garnitură fiind odihnită pen tru fin a lă . D in Craiova se aude că pen tru

'm eciul de azi din G iuleşti, Rapid - Universitatea Craiova, Emil Sândoi îşi va odihni şi el piesele d e bază în vederea finalei .cu Dinamo de sîmbătă.

Romeo V. CÎRTAN

s •

La manifestare au participat 66 de sportivi, ciclişti montani legitimaţi la diferite cluburi din ţa ră sau sim pli amatori, de “mountain biking”. Circuitul pe care s-a disputat întrecerea a avu t o lungim e de 7,5 km, incluzînd zone de viteză, dar şi numeroase porţiuni abrupte care p rac tic au te s ta t ca lită ţile concurenţilor.

Iată ord inea prim elor trei locuri: fefe: I. Fodor Emese (E x trem B ike / O dorheiul Secuiesc); 2. Mureşan Gabriela. (V o in ţa / C luj-N apoca); 3. Ancuţa Corina (Boua Bikes /

Surmont Sibiu); seniori - elite: I. Oprea Ovidiu (Boua Bikes / Surm ont Sibiu), 2. M untean Marian (Mureşul / Tg. Mureş), 3. ROM EO BOCOR (ARDAF / Cluj-Napoca).• Bocor a avut însă parte şi de ghinion. A suferit o accidentare care i-a provocat o rană destul de u rîtă la şoldul sting, ia r bicicleta l-a “trădat” cînd se aştepta mai puţin. Cîştigătorii au fost răsplătiţi cu diplome şi premii. La buna desfăşurare a competiţiei si-a adus contribuţia ARDAF' Cluj.

. Cristian FOCSANU

M EM ENTO1 0 m a i

• Acum 35 de ani, în 1965, presa sportivă internaţională a 'dat publicităţii bilanţul carierei sportive a uneia dintre cele mai mari figuri ale atletismului mondial de pînă atunci. A fost vorba de sărito a rea noastră în în ă lţim e , tim işoreanca lo la n d a . . B a la ş , e leva a n tre n o ru lu i, em erit timişorean loari Soter, care a devenit ulterior soţul -ei. Bilanţul: din anul 1951, cînd n-a împlinit încă vîrsta de 15 arii (I), ea fiind născută Ia 12 decembrie 1936, “loli”, cum a fost alintată de colege', prietene şi suporteri, a d even it de 14 ori cam pioană naţională de s e n io are , de 6 ori de junioare, a obţinut 2 titluri de cam p ioan ă olim pică, tot a tîte a de cam pioană europeană, a cîştigat de 8 ori în cadrul Jocurilor B alcan ice , de 4 ori la C am p io n a te le M o n d ia le . Universitare, de 11 ori la Campionatele- internaţionale ale României, a corectat de 14 ori recordul m ondial (pentru prima oară în 1956 cu 1,75 m, iar ultima oară în 1961 cu 1,91 m), ultimul său record mondial fiind depăşit abia după un deceniu de au s triaca llo n aG usenbauer, care în 1972 a sărit cu un centimetru mai mult.

LÂ S ZL6 Fr,

A N G L I A - 3 7j iJ-eeds_r_£vertonJ^Lî. In 52 de ani, Everton nu I a reuşit să triumfe pe "Elland | R oad". U ltim ele nouă . confruntări s-au soldat cu I două succese ale lui Leeds | şi nu mai pufin de şapte . “rem ize". Luni seara , în I ep ilogu l etapei a 3 7 -a J (penultima a sezonului în . Premier League), Leeds nu I a izbutit sâ depăşească | ambiţioasa trupă condusă de . m anagerul W alter Sm ith.I Michael Bridges (golgeterul | lui Leeds, cu 19 reuşite la . activ, locul 2 în clasamentul I g o lg e te rilo r din P rem ie r j League după Kevin Phillips). a deschis scorul în -minutul 1 3 0 . E verton a ega la t în I minutul 60 prin Nick Barmby.

u Cristian FOCŞANLH

M fă R E C O N C U R S , N f î R E !

c u tc U b v U

Concursul a avut loc sîmbătă. . Pe “arena” C hinteni. Tim p

-excelent, solunareîe....“roşii”, o rg an iza re / ‘jo s p ă lă r ia ” . Concurenţi? în total 51, adică :; 12 copii, 7 juniori, 31 seniori şi o senioară (record de participare pe filia la m unicipală C luj- N apoca , p lu s su b filia la Aghireş). Aici “pică” bine şi o notaţie critică: nici o junioară, respectiv o singură senioară! Asta înseamnă că asociaţia n-a îndrumat suficient grupele de pescari pentru atragerea sexului frum os în p rac tica rea pescuitului sportiv. De adăugat, ca prezenţe active la Chinteni, , cei 25 de arbitri şi 4 organizatori ai concursului.

D isp u ta pen tru în tîie ta te , respectiv ocuparea locurilor ce dau dreptul de participare la

faza pe asociaţie (ce va avea loc tot la Chinteni, sîmbătă 13 mai) a fost realmente captivantă. Ne face o deosebită p lăcere să vi-i prezentăm pe clasaţii (şi clasatele) de pe primele şase locuri la copii, juniori şi seniori. Cel mai bun, la copii, revelaţia de anul trecut, Râul Dandos,. clasat pe primul loc, el fiind urmat de Lucian Petruţa, Vigh. Szilard , V lad Ureche, R adu C rucin şi A lexandra P alcău (fiica lui R. Palcău, campion naţional la seniori antil trecut). Iată şi pe cei şase de la juniori: Călin Daraban; Dănuţ Bretea, S e rg iu C âm peanu , C osm in Isman, Ribor Agopcsa şi lonuţ D eji. La seniori, campion pe filială - Dorin Mărginean, urmat de M arius Petrescu, C ristian Lazăr, Istvan Gergely, Cristian

C laru şi V asile B erari.. La s e n io a re o s in g u ră concurentă, dar cu vechime în p ra c tic a re a p escu itu lu i sportiv, începutul fiind făcut la v îr s ta 'c o p ilă r ie i , continuarea apoi ca junioară ş i acu m ca sen io a ră - rem arcabila concurentă Ana M aria Surduc.

In încheiere o. notaţie pe adresa sponsorului întrecerii, “G ro ta pescarilo r” , ca re a o fe rit ocupanţilor p rim elor trei trepte ale podiumului de p re m ie re d iv e rse p re m ii c o n s tîn d în m a te r ia le destinate pescuitului sportiv care, trebuie sâ recunoaştem, e s te o p a s iu n e fo a r te costisitoare.

Victor PESCARU

Page 12: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

1 dolar SU A - 20.205 lei 1 E U R O - 1 8 . 1 5 5 lei i m e u o c t a c i u i â n d

1 g AUR- 179.875 lei

în cep în d de ieri şi p în ă v ineri, . agricultură. Pe lîngă spaţiul expoziţionalExpo Transilvania găzduieşte ediţia a din interior (1.070 mp), cel exterior (384V.I-a a T îrgului Internaţional pentru mp) este ocupat de o expoziţie de maşiniA gricultură, Industrie A lim entară şi şi utilaje agricole şi de animate (raseAmbalaje „AGRARIA 2000", organizat va loroase d in România, A ustria şide către Export Consult Viena-Bucureşti Germania),şi Expo Transilvania. , :

Tematica abordată de actuala ediţie a tîrgului cuprinde grupe de produse şi • se rv ic ii d in d o m en iu l agricu ltu rii,

Participări masive din străinătate

z o o teh n ie i, in d u s tr ie i a lim en tare , maşinilor, instalaţiilor şi materialelor pentru ambalat şi îmbuteliat, sculelor şi ech ipam en te lo r p en tru gospodăriile ţărăneşti, m odalităţilor de finanţare în

Laţ,(AGRARIA 2000" participă 184 de firme (expozanţi direcţi din România,

• Austria, Germania şi Ungaria) p recum ' şi reprezentanţe din Austria, Belgia, C ehia, D anem arca, E lveţia , Franţa,

. â - ’ •

gptiş-atCJ I

:r

Finlanda, Israel, Italia, Japonia, O landa,, Polonia, Slovenia, Spania, Ungaria). De menţionat şi participarea'-Ungariei şi Austriei cu standuri colective, precum şi prezenţa unor universităţi, instituţii şi o rgan iza ţii . în dom eniu d in ţară şi străinătate. , ; , . ■. _

La inaugurarea, de jeri a tîrgului au' participat, pe lîn g ă ' reprezentanţi ai autorităţilor locale şi numeroşi invitaţi, printre care Nicolae M ărincuş/ consilier la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, H ara ld G ehrig, C onsul G eneral la C onsulatu l G erm aniei de la Sibiu, M agister Franz Bachleitmer, consilier com ercial al A mbasadei A ustriei la Bucureşti,1 Helmut Schott, preşedintele

Export Consult Viena-Bucureşti, Gyorgy A rgyelan , co n silie r com ercial la Ambasada Ungariei la Bucureşti etc.

F O R U M 2 0 0 0

în cadrul Tîrgului sînt programate, sub genericul FORUM 2000, şi o serie de Simpozioane' la care au fost invitaţi să participe specialişti din România şi străinătate. Aceştia vor aborda teme diverse din domeniul marketingului, producţiei de lapte ,'po litic ii agrare. Totodată, vineri este aşteptat la Cluj şi loan Mureşan,' ministrul Agriculturii. .

. Alin TUDOR’ Foto: N. PETCU

2 0 . 5 0 0 de Iei pentru un dolar

Ministrul Finanţelor, Decebal Traian R em eş, a declarat că media anuală a cotaţiilor leu-, dolar a r putea fi de. 20.500 de( Iei/dolar. •' ■.

“Avem. în momentul de faţă, condiţii şi cîştiguri acumulate care nte perm it să spunem că vom închide media anuală Ia20.500 de lei/ dolar şi câ vom stăpîni inflaţia in limita a 27%”, a afirmat Remeş. El a spus câ dinamica leu-dolar va include, fie “creşteri spectaculoase”, fie va fi o “curgere lin iară” , în funcţie de finanţările externe ale României.

“Dacă la începutul lunii iunie vom avea prim a tranşă după aprobarea acordului cu FMI şi după primele «intrări» de bani d in U niunea E uropeană, nu vedem n ic i un m o tiv de îngrijorare privind cursul. Vom avea o finanţare externă care ne va permite să ţinem lucrurile în fr îu " , a m ai spus R em eş. Ministrul Finanţelor a declarat că o schimbare a acordului cu FMI nu ar fi posibilă în acest an. “Ind iferen t de rezu lta tu l' alegerilor, G uvernul urm ător nu are ce renegocia cu FMI, pentru că nu mai are timp pentru acest lucru. Acordul va fi aprobat, în ultima decadă a lunii mai, şi are ca finalitate luna februarie a an u lu i v ii to r ; P ro b a b il că viitorul G uvern se va constitui în decem brie şi, deci, nu se pune p ro b lem a ren eg o c ie rii acordului în curs” , a declarat

- Remeş.R e fe ri to r la re g im u l

investitorilor, Remeş a declarat că G uvernul in tenţionează să m o d ific e le g is la ţia .p r iv in d im p o rtu r ile de te h n o lo g ie . “ G uvernul lu c re a z ă d o a r pe a c e a s tă d ire c ţie . T o a te importurile de tehnologie vor fi s c u tite de ta x e v am a le , indiferent dacă avem de-a face cu im p o rta to ri ro m ân i sau străini, de stat sau privaţi”, a spus Remeş.

CONEL Cluj a limitat, ieri, consumul de energie electrică pentru oţelâria societăţii CUG şi pentru Exploatarea Minieră Aghireş, din cauza datoriilor pe care acestea le au către sucursală.

CONEL Cluj a analizat,, ieri, situaţia a 22 de societăţi care au datorii de^aproximativ 233 miliarde de tei. Doar şapte dintre societăţile care au restanţe

CONEL Cluj a limitat consamul de energie electrică pentru două societăţi din judeţ

şi-au. achitat, pînâ ieri, datoriije, în valoare de 5,4 miliarde de tei. Purtătorul de cuvînt al CONEL Cluj, Celina Frîncu, a afirmat câ singura decizie luată ieri a fost limitarea consumului oţelăriei de la CUG, care va primi energie electrică doar pentru obţinerea unei singure şaije fie oţel, din cauza datoriilor de peste 50 miliarde de tei pe care te are societatea. De asemenea. Exploatarea Minieră Aghireş, care are datorii de peste 400 milioane de lei, prim eşte, începînd de ieri, curent electric la minimul de avarie.

C O N EL Cluj are de recuperat de la m arii consumatori din judeţul Cluj 477 miliarde de lei, din care 218 miliarde de lei reprezintă majorări de întîrziere. ' ** - ■ '

BNR nu a primii de la BIR dosarul prin care banca solicită majorarea capitalului socialBanca N aţională a R om âniei

(BNR) nu a p rim it de Ia Banca Internaţională a R elig iilor (BIR) dosarul prin care banca solicită m ajorarea cap ita lu lu i social, cu aju torul g ru p u lu i de investiţii Jaquila, şi care trebu ie să, mai cuprindă şi rezultatele financiare ale '

• grupului străin pentru ultimii trei ani.“BNR nu a primit dosarul de la

BIR”, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al BNR, Adrian Vasilescu.

BIR a semnat duminică, cu grupul britanic de investiţii - Jaquila ,. un acord prin care firma străină va deţine 60% din capitalul social al băncii, majorat la 500 de miliarde de le i, finan ţare m enită să îmbunătăţească situaţia BIR.

Şi îri cursul zilei de ieri mai multe sute de deponenţi au stat ore în şir la coadă, în faţa-sediului din Piaţa U nirii, p en tru a în ce rca să îşi recupereze banii depuşi la BIR. Ca şi în cursul zilei de luni, deponenţii

erau înscrişi pe liste, fară însă a primi vreun ban. Situaţii similare au fost consemnate şi la alte sucursale din ţară. ' - ■ ...... . ..

Consiliul de, Administraţie al B N R . a decis ca, începînd cu 8 mai, BIR să efectueze operaţiuni de plăţi şi încasări în regim spec ia l de decon ta re , a o p e ra ţiun ilo r interbancare. în data de 8 mai, BIR nu şi-a reconstituit garanţiile pentru efectuarea operaţiunilor în regim norm al de decontare, ceea ce constitu ie u n -r isc pen tru buna funcţionare a sistemului naţional de • plăţi. .

BIR are un capital social de 200 m iliarde lei. Din portofoliul de credite al BIR, 14,5% sînt cred ite . restante, ia r-în litigiu sînt 9,7%. Banca are disponibilităţi de 2.600 de miliarde de lei, plasamente în credite de 1.400 miliarde de tei şi credite curente de 950 de miliarde de lei;

întrebare: Precizări privind modul de impozitare a venitului reprezentînd onorarii cuvenite experţilor contabili sau tehnici,.urmare a efectuării unor expertize judiciare, astfel cum acestea sînt p revăzute în O rdonanţa G uvernului n r. 73/1999, privind impozitul pe venit.

Răspuns: 1. în cazul în care experţii respectivi desfăşoară. activitatea în cadrul unui cabinet individual înregistrat la organele fiscale teritoriale, fa p t doved it de certificatul de înregistrare fiscală emis de acestea, onorariul se va plăti în sumă brută, mai puţin cota de 10% cuvenită biroului de expertiză, p e baza documentelor de încasare em ise d e ' beneficiarul onorariului, impunerea urmînd să se

facă potrivit Secţiunii I - “Venituri din activităţi independente ” din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999.

2. în celelalte cazuri, birourile de expertiză vor calcula şi reţine impozitul reprezentînd plăţi anticipate conform

art. 24, alin 4, lit. b. din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, privind impozitul pe venit, completînd, în acest sens, fisa fiscală FF2: Modul de completare a fisei şi alte informaţii legate de regimul acesteia sîn t cuprinse în Ordinul m inistrului Finanţelor nr. 1193/1999, publicat în Monitorul Oficial nr. 517/25.10.1999. *

în trebare : Referitor Ia avantajele acordate unui contribuabil de către angajator, care includ folosinţa în scop personal a vehiculelor de orice tip, se rid ică urm ătoarele în treb ări: Cine. acordă avantajele?

Ele sînt venituri care se impozitează? Sînt cheltuieli deductibile?

Sînt şi venituri şi cheltuieli concomitent cu rezultat zero?

Răspuns: în cazul în care vehiculul este închiriat de la o terţă persoană, avantajul este evaluat la . nivelul chiriei. Metoda forfetară de evaluare constă în aplicarea u n u i procent la valoarea de intrare a vehiculului şi este des întîlnită în alte lări. Dacă vehiculul este folosit mixt, adică şi

în scop personal, şi în scop de binefacere, aturîă suma rezultată din evaluare se împarte proporţional cu kilometrii parcurşi în scop personal, din totalul de kilometri parcurşi.

Procentul de 1,7% a fost stabilit avînd în vedere durata normală de funcţionare a unui vehicul (60 de--luni), deci prin evaluare- se au în vedere numai cheltuielile cu amortizarea, neluîndu-se în considerare cheltuielile de întreţinere şi-reparaţii efectuate (Economic, .baza ' de evaluare putea f i mai mare). ■

în trebare: Se aprobă deduceri personale suplim entare pentru persoanele care primesc pensie de urmaş (copiii care primesc pensie în urma decesului unuia dintre părinţi)?

Răspuns: Pentru copilul minor, care are pensie de urmaş, se acordă deducere personală suplimentară, conform art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999,

(Selecţie din Ghidul Informativ al Ministerului Finanţelor nr. 1/2000)

D.E.A.

Exploatarea Minieră fighirsş

este aproape de privatizare

Ieri a avut loc deschiderea- ofertelor de cumpărare a pachetului deţinut de FPS la Exploatarea 1Minieră Aghireş (76.43 la sută). Două firme s-au arătat interesate de preluarea Exploatării Miniere/ , Este vorbai de, SC Chimforex SA Prahova si UVEG

•ASVANY IP A R l’ KFT din Ungaria. Radu Moldovan. şef. serviciu. FPS Cluj; a declarat câ . negocierile vor fi continuate numai cu SC Chimforex SA. Firma din Ungaria, care a ■ participat/si) lâ negocierea anterioară, nu şi-a actualizat dosarul. Ea a fost . respinsă pentru câ o serie de documente cerute de FPS se referă la termene precise.., care •. trebure respectate. . . '.

Astăzi,v a . avea. loc primă; fundă . , de/-: . negocieri:/ Chimforex' ; ţ' ‘va ’■:.' avea posibilitatea; ' să-şi îmbunătăţească ofertă. Dacă FPS -Cluj va considera că oferta, este satisfăcătoare, : negocierea va fi încheiată prin depunerea o ferte i' definitive, pe baza căreia se va semna contractul. •> Capitalul social al Exploatării Miniere Aghireş este de 30 miliarde de iei, , pe primele 10 luni ale anului trecut, firma înregistrînd o pierdere de aproximativ un miliard de lei. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 25.000 de lei. Firma a re / în prezent aproape 400 de angajaţi./'. \ 7 .;/

Anca BLAGA

îmi compara figromcc Huedin

. Societatea specializată în mecanizarea şi chimizarea .agriculturii din Huedin nu a .ădus nici un cumpărător interesat la sediul FPS-Cluj/ Din acest motiv licitaţia a fosţ anulată.: Cele 74,5 procente din capitalul social aflate în portofoliul FPS Cluj vor. fi .vîndute în cadrul unei noi licitaţii, care va avea loc după efectuarea publicităţii legale. Valoarea de pornire a licitaţiei a - fost stabilită 25.000 lei/acţiune, sumă egală cu valoarea nominală; Un eventual cumpărător, ar fi trebui: să plătească 1.2 miliarde, de lei pentru a intra în posesia acţiunilor.

A.R.B.

H

IITransilvania

Express“Transilvania Express”

ieste cel-mai nou serviciu creat de către Banca “Trânsilvania"; în exclusivi- tate pentru populaţie. Acest serviciu permite transferul rapid de fonduri între persoane/fizice, fără a fi necesară ‘deschiderea, unui cont bancar. Transferul se efectuează on-line, între, oricare din sucursalele Băncii, “Transilvania'. Pentru sume de pînă la. 50 de milioane de lei transferul se realizează într-o oră/' iar pentru sume. care depăşesc 50 de milioane de ie i timpul d e : transfer este de maximum 24 de ore. Comisioanele de transfer ale sumelor sînt accesibile, stabilite pe. tranşe valorice. (C.B.T.)

Page 13: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

Cursuripe piaţayalutara

atafle9.05.2000

£5® »rrf*Otî

CursMiri pii piaţa valul:ârăiJ - j j > Iui-Napoca,9.05.iÎOOO

- Ici -

ISirib Otrtunir«?oe»t2tr VN Ineh. Var D«se. Max. Min. Prmad. Nr.aci. Va lfc tabM

Categoria 1 ’ 26 sodels ti ■■■ ■

ELN ALUEDDEALS ELCONDZAIAU , 10»| 260 3.3 280 • -280 • 28C ' • 280 2,052 574,040

ALff ALRO SLATINA 250»i 160000 3.2 153000 164000 153000 158,791 ...1,080 . 171,494,000

ARC* ĂKSÎIC GĂIEŞTI <*- 10X5 1040 1.0 ' 1020 . 1040 • . 1020 - 1,027 ' 15,276 15,692.000

ATB’ ANTIBIOTICE IASI . • 1000 620 2.5 800 820 800 814 1,459 . 1,187,200

AZO* AZGMUPES TG. MUPfS 1000 .690 -1.4 680 . 690 680 689 . 18,651 12,848,220

BTR BANCA TURCO-ROMANAeun«în 1000 2500 2.0 2550 2550 2550 2,550 3.000 7,650,000

CHP*. COMPA SIBIU 1000 408 0.5 - 407 - 410 406 406 3,045 1,235,650

OAC* AUT0PJG6ILE DA,CIA PITEŞTI 1000 . 570 1.8 ' 550 590 •550 577 '111,930 64,631,430

E U ' ELECTRCAPARATAJ BUCUREST 1000 810 -1.2 820 820 - 810 - 812 • 17,500 14,211.000

EXC EXCELENT BUCUREŞTI ' 1000 - KX) -2.2 900 900 900 900 2,500 2,250,000

NVR C. N. F. R. NAVROM GALAŢI 25000 •• -4500 * -2.2 ' 4500 . 4500 . .4500 . 4,499 : 1,348 6,064,700

OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 400 0.0 - 400 - 400 395 400 - -.-‘ 26,800 .10,715,500

OLT OLTCHIM RM. VALCEA '. 1000 ' 350 -1.4 355 360 350 353 12.820 4,529.500

PCL* FOUCOLOR BXURESTI 1000 2650 -3.6 - 2650 2530 2650 2,642 476 1,257.6»

RBR RULMENTUL BRAŞOV ' •. •1000 ' 140 -0./ 140 140 140 ‘ 140 2,200 ,308.000

SNC* ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA 25000 3300 0.0 0 0 . • 0 • 3,389 ' 111 376,200

TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA 1000 ■ 1180 1.7 1200 1200 • 1170 1,175 • "J86.434 . 218,980,280

TLV - BANCA TRANSILVANIAcuunawca 1000 • 1660 00 1680 1680 - 1660 1,667 ’ r . , 53,700 . - 89,493.000

Total * " “«0,382 • 623,433,320

Societati de Investiţii Financiare

Sinb forwmrr*see*tete VN Ineh. Var fost. Max. Min. Prm*d. Nr.aci. VsLtoisbiM -SIF! S.i.F. BAN.AT-CF-J5.ANA ARAD 1000 ‘ 560 15 ’ 490 560 490 535 2,362,174 1,267,261,139

SIF2 SAP. MOLDOVA BACAU 1000 • 433 15 383 438 383 •421 2.577,104 - 1,036,223,972SIF3 S.l F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 720 14.3 620 720 610 684 - 2,094,858 1,433,698,390SIF4 ' ‘S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 700 148 . 610 700 610 676 2,039,573 ' 1,377,977,650

SIR- S.l F. OLTENIA CRAIOVA 1000 620 14.8 550 620 540 568 ' 1,244,475 - 731,416,630

Total SIF 10,313,184 5,896,580,011

Categoria a It-aţ 131 scefati) .

APS APSA BAIA MARE . 10»! , - 9-00 12.5 900 900 9 » 892 ' : . 2.618 2,602.280

BRM BERMAS SUCEAVA ' 7000; 3400 ,0 0 - 34» • 34» 3350 . 3.354 . . 4.057 13,606,2»

CEC CARBOCHiM CLUJ NAPOCA 250»- 6000 0.0 '6COO . 60» 60» 6,0» 1» 6»,090

CIP CIPROM PLOIEŞTI 10» • 350 -2.6 321 3 » 321 340 7.214 2,452,470

CPL CAPMETAPlASTCEVA 250» . 16300 0.0 0 U 0 15.649 79 f,473,300

CPR CMIMOPAR BUCUREŞTI 250» 100» 0.0 0 0 0 10.0» 80 800,9»

EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA 10» 267 -1.5 271 271 267 269 7,875 • 2,116,625

HTR HfTRDM VASLUI ' 250» . 97» ' 0.0 0 0 0 -9 ,2» • 240 2.208.0»

IMP IMPACT BXURESTI 10» .22» -4.4 23» 23» 2150 2,232 8.3» 18,525,0»

IMS JMSAT 8XURESTI 10» 2150 ■55 2250 '2250 . 2150 2,202 1,744 3,839.6»

INT INTERNATIONAL SINAIA 10» 71» 83 6800 7150 67» 6,896 3,379 23,299,9»WCN MECANICA CEAHLAU piatwwamt 25000 127» -1.6 127» 127» . 127» 12,662 . 914 11,591.8»

PAN PANEGRANO CLUJ NAPOCA 250» 1S500 •12.0 165» 155» 15500 17,129 140 2,396,0»

PTS . PETROLSUBSUPLACUkmrcau 10» 1200 14.3 1200 •12» 12» 1.2» -2 .0 » -2,4»,OM

30 D SICOMED BXURESTI 10» 1750 2.9 1670 ' 1790 1670 - - 1.734 16,5» 28,607,720

SNT S ANTIE RUl NAVAL TULCEA | 250» 100» 00 10000 100» 100» 10,0» 2 » 2.0M.00Q

STZ SINTEZA ORADEA 10» ' 214 „ 19 ■ 211 : 215 • 211 • 215 - ' - 46,990 10,087.468

TMR TOMIRtS IASI , * 250» 31» 14.8 31» 31» 31» 3.1» . . ■ 170 527,0»

TR3 TURISM TRANSILVANIAciwnamca 250» 430» -4.4 400» 43C0Q 400» 40,885 3 » • 13,860.0»UIC U Z X PLOIEŞTI . • 250» 52» -7.1 < 52» 52» 52» 5,104 193 925.0»

VES VES SIGHIŞOARA 10» 425 14.9 425 425 425 425 2,535 1.077.375

Total categoria a ll-a

Total categoria I ♦ II (•xcluatvSIF)

TOTALGENERAL

176.W10,895,117

T7WS2*6,668.373.259

Capilallzar» bursiera (mii l«i) Societari comerciale exclusiv SIF7 (mii. toi) -* 1 682 793 .BET ROL = 527.09 puncte BET-C ROL — 485.21 puncte

8 303 711 SIF (mll lel> — 6 620 918

10.08 pgncto (2.07%) S.SS puncte (1.37%)

Capitali2ara bursiera (USD) « 411 584 184Societati comerciale exclusiv SIF (USD) *=. . 328 174 397 SIF (USD) “ 83 409 787BET CJSD = 190.SI puncte Variaţie «* 3.77 puncte (1.95%)BET-C LJSD = 201.9 puncte Variaţie * 2.51 puncte (1.26%)

NOTĂ: La categoria a ll-â sînt prezentate celă măi tranzacţionate" 20 de societăţi

Societăţi din Judeţul ClujSIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIIVOLUMTOTAL

VALOARETQTALÂ PREŢ MEDIU

• S A N E S A N E X - C J : ; 1.96 --..,.3v •- .1746 2 9080240 520' G R N D G R A N D E M A R - C J 0.00 1 1880 8084000 4300

IR N A IR IS C L U J N A P O C A - C J 0.00 : 5 , , , . 10000 4600000 460A R G O A R G O S - C J - C J -T7.39 2 117 2223000 19000C IT U • - C IM EN T U L - C J, ' 10.00 2 79 1303500 .1 6 5 0 0 .

S A M U S A M U S M E X D E J - C J 0.00 2 834 1084200 1300N A P P N A PO LA C T - C J -3.57 • 1 138 : 372600 • 2700

T O P 2 0S IM B O L SO C IETA TE C O M ER C IA LĂ NR.

TRANZACŢIIVO LUMTOTAL

V A LO A R ETO TALĂ P R E Ţ M ED IU j

M ER C M ER C U R O RA D EA - B U 2 145100 '. .1702260000 11732 .R IM Y RIM NIC - BZ • 6 ' 120652 1363367600 11300 |

.'OMNA -O M N IA-RH 3 • 5797 '370157000 : 63853 . iIU B R IUS B R A Ş O V - B V 13 278318 203185920 730 )

TRA M T R A M E C O -BH - *4 f 13522 ' 135907500 >' 10051 jELC T EL-CO - CV 1 18100 126700000 l 7000 jM O EX : MOB IT E X .B U C U R E S T 1 * B U •; .9 • 874 - - 82580000 ' ■ 94485 ■ jE R C A H E R C U L E S - C S 14 - 72452 79160500 1093 j

AU CM AUTOTRANSPOI^T CALIM AN U l HR - 2 ■ - ‘2478 . . 61950000 '25000 " \

CBIN Comcereal S.A. Bistrita-Nasaud 2 . 5690 56900000 10000 tALNN - ALIM EN TARA © T - 1 .,..., - ' 8343‘ .35874900 4300 j

. IAME. fAME - C V 2 1464 . 32940000 22500 i-. E P E C - EF EC T O F IL - VN 4 . : : 5789;-- : - 31260600 ; 5400 ;

ATRl ATRIC - BU 1 885 28320000 32000 j:*.m l c m . MOLOOCIM - NT ; 1490 ; : ; 2648660Q■ 17776'

H EB I H E R M E S B ISTR IT A - BN 4 794 23186000 29202 (-ŢATPA-"" / . A T H EN EE PA LA C E ,-.BU '. .9 /.'•.-■C- .: ; 2981; - 21483200 ' . 7207 . , |

SM O B • SA M O B IL- SM 2 23554 17811500 756 j- P R B U : . PR A C T iC B U C U R E Ş T I -. BU . . Ţ;-:;. . 1 '. T. ;•'. :. 237 . < .1 6 5 9 0 0 0 0 • 70000

STIU STISQM POfANA C O D RU LU I - SM- • — 2 10859 • 16517700 '1521 (

1 3 £ i t e s i n t e t i c eNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE.................. ;............. 346NR. TOTAL ACŢIUNI ............. ....... 1.132.311VALOARE TOTALĂ TRANZACŢII ....................................... 4.386.883.345 LEIINDICE RASDAQ .......... ......................... 6^b.60 PUNCTEVARIAŢIA ZILEI.'........................;.............I ...... ;....,.............-1.69 PUNCTEVARIAŢIA PROCENTUALA .... .............. ;............................... ........... -0.24%

Informaţiile referitoare Ia Bursa de Vaion Bucureşti şi Ia Piaţa extrabursieră RASDAQ provin ■ de la SVM iNTERDEALER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.

D E N U M I R E AV A L U T E I

S im b o lV a ria ţie

fa ţă d e ziua p re ce d e n tă (% )

C U R S U L . ÎN L E I

DOLAR AUSTRALIA AUD 1.55 i 1(669

DCM.AR CANADA CAD 0.20 Ţ 13554

FRANC ELVEŢIA ;/ CHF 0.14 Ţ / 11731

COROANA OANEMARCA . DKK ■ • . • 0.16 1. 2436

LIRA STERLINĂ , GBP 0.16 Ţ i .. 31014

YEN JAPONIA ' .. Jp Y 0-37 i _ (857

COROANE NORVEGIA NOK 0^3 ’.Ţ - ‘ ' ' 2227

COROANE SUEDIA SEK 0.04 l 2224

'DOLAR SUĂT;T:;- ;-T rŢ'" • ’uso : ‘■j.:; . 0.15 Ţ.' : 20205

DST DST 0.05 i 26415

feuRb':;T:Ţ. ‘ -EUR"'. /■'C- 18(55

Cursurile Jărilor participante la EURO ..

SHILING AUSTRIA ATS - 0.00 ^ 1319

FRANC BELGIA BEF : 0.00 -4 _- 450

IWARCA GERMANĂ ■ J ; . '-.DEM-..' :.. '0.08 ' T ; 9283

PESETAS SPANIA. . ESP V . 0.06 t 109.11

MARCA FINLANDEZĂ . FIM 6.07 Ţ.^ 3053

FRANC FRANŢA • FRF • • 0.07 Ţ . - 2768

URĂ IRLANDA IEP 0.07 t , 23052

LIRĂ ITALIA LIT 0.11 Ţ 9.38

GULDEN OLANDA NLG . 0.06 Ţ *. ' . 8238

ESCUDOS PORTUGHEZ k PTE ' 0,07 V • 90.56

1 g AUR (preţ in lei) ' 0.02 Ţ 179875

Casa de schimb ' USD ' • - "D îvalutar ’-C ' ■ V C / . V

?-.ţ MACROGROUP 20.150 20.280 9.230 9.330

PLATINUM 20.100 20.300 9.200 9.300

CAMBtO 20.170 20.270 9.200 9.300

PRIMA 20.150 20.280 9.230 9.330

. - - w ‘ ‘ ; - -

Banc Post 20.120 20.400 9.100 9.350

- BRD 20.100 . 20.300 9.126 9.310

BCR 20.125 20.250 9.003 9.336

•Transilvania . 20.150 . - 20.350 9750 9.450

* Cursuri afişate la ora 15.30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursuriie pot varia de la un punct de lucru la altul., :

E V O L U Ţ I IÎ N U L T I M A S Ă P T Ă M l N

* Cursuri BNR - lei •

DATA EURO DEM <3BP USD AUR

Miercuri, 3.05 18.330 9.372 31.313. 20.089 177.615

Joi,‘4.05 18.086 . 9.247 31.418 20.108 179.464

Vineri, 5.05 17.929 9.167 31.359 20.139 179.547

Luni, 8.04 ' 18.041 9.224 30.944 20.152 181.736

Marţi, 9.04 18.143- 9.276 30.963 20.175 179.835

- p e r s o a n e f i z i c e - %

r a t e f a n u a l e )

p e r s o a n e j u r i d i c e - %■Bănci comerciale la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni Bănci comerciale la vedere 1 lună ■ 3 luni 6 luni 9 Hinl 82 luni

BCR* id 45 46 47 48 49 . BCR* 10 45 46 47 4B 49; BRD 10 40 42 ‘ 43 . 44. 45 BRD** 10 38 -. 40 41 42 43

10 40 43 45,5 46.5 51 BA1 (dob. ravleulbM) - 9 41 41 42 42 42

BA (<J. r«vlzu*>M)|d. «tu*)9 41 41 42 42 429 4 6 40 • - - • B anc Post* 9 35 40 42 43 4S

• Banc Post* ✓ 9 47 : 48 49 50 51 ALPHA BANK• (B.Bucurvţttl 7 43 47 - • * *ALPHA BANK(B. Bucur**») ’ * • 43 47 - -v * * Carpatica . 10 44 40 40 40 40

-Carpatica 10 Transilvania 10 • 40 43 42 40 39Transilvania - 10 44 46 45 ■ 43 43Românească** 10 41 43 42 - • . 41 41 Românească** 10 41 . 43 42 41 41

CEC 9 43 44 42 - 43 CEC 9 42 43 44 42 40ALIANŢA 10 49 SO 61 52 53 B.I.R. 10 38 39 40 41 42

B.I.R. 10 42 45 46 47 47 ROMEXTERRA|deb. ««rtabUl 10 40 43 44 45 46ROMEXTERRA (dob. variabilă) 110 ■' -42 43 44 45 46

t u r c o r o m A n A 5 45 45 41 „ 40 40TURCO-ROMANÂ 5 45 45 41 40 40

"DACIA FELIX" 9 37 35 34 33 32"DACIA-FELIX” e , , 30 . 20 20 20 ."Ion Ţiriac" 5 39 41 42 42 44 "Ion Ţiriac" - 5 4 0 . 41 42 42 44

Bănel populare la vedere- 1 lună 3 luni 6 luni 9iunl 12 luni Bănci popular* la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniNAP.OCA 10 53 - 55 57 * ■■ 59 NAPOCA

(dob (liirtwona*) 10 45 47 48 . - 50- « - -- * SFINXCOOP 14 62 64 • *TREZOR 10 58 60 65 I

"CLUJ" 10 - • 44 . 46 . ■ . | T R E Z O R 10 58 60 65 • *MINERVA 12 60 _63 65 | 65 "CLUJ" 10 40 * ■ I • .

* dobinda se capitalizează; “ cu plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pină la ora 12" prin la c 19.74.1!

- p e r s o a n e f i z i c e - % - p e r s o a n e j u r i d i c e - %BANCA Valuta V edere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 Iun BANCA Valuta Vad*re 1 lună 3 hinl 6 luni 9 luni 12 luni

BCRDEM 3 * 3,3 3,7 • 4,1

BCR DEM 3 3 2 3.7 - 4.1USD 4 - 4,75 5 - 5,25 USO 4 4.75 S . 5.25

BRDDEM 2,25 2,4 *2,5 2,6 . 2,65 2.7

* BRD ;OEM 2.25 2.4 .2.5 2.6 2.65 2.7

USD 3 4,15 4,25 4.4 4.5 4,65 USD 3 4.15 425 4.4 4,5* 4.65

B anc P o st DEM 2,25 • 2.8 3Ban^Post DEM 2,25 2.5 2.8 3

USD 4 4,8 5 USO 3 4 4.2 4.5

B. A grfcolâDEM 2,5 3 3,2 3.2 3,5 3,7

B. AgricolăDEM 2,5 3 ; 3.2 3,2 3.5 3,7

USD 4 5,2 5,3 5,5 5,5 5,85 USD . '-4 7 5J 5.3 - 5.5 8.5 5,65DEM 2,25 3 7 3,3 3,75 4 4,25 OEM 2,25 3.2 *3,3 3.75 4 425USD 3,5 5 5,25 5,5 4,85 5,75 Ion Ţlrtae USD 3,5 5.25 5.S' S.S S.S - 6

B.I.R. •DEM 3,5 3,75 4 4,25 4,75 5

- ft.LR.'-OEM 3 3.5 4 4,25 « * . . 4.5

USD 4 , 4,75 5 5,25 5,75 6 USD 3.5 • S • - • 6 - 6,5 6.75 ‘ '7

Transilvania DEM 2.5 - 3 3,25 3,5 3,75Transilvania

DEM 2.5 • - 3 3.25 3.5 3.75USD 3 - 5,5 5,75 6 6.5 USD 3 S.S 5.75 6 62

R om ânească DEM 3 -.- :-3 3,25 3,5 3,75 4. Românaaacl

DEM - 3 3 325 3.5 3.75 4USD 3,5 4,75 5,5 5,75 6 7 USD * 3,5 4,75 5,5 5,75 6 . 7

Carpatica DEM 2,5 • - 3,5 - 4Carpatica

OEM 2,5 - 3.5 - . 4USD 3 . - - ' 4,5 - 5,5 USD 3 . 4,5 32

ALPHA BANK . DEM 2,1 2,5 : 2,5 2,5 2,5 2,5 ALPHA BANK OEM 2.1 2.5 . 2 2 2.5 2.5 22(B. B ucu reşti)• USD ‘ 2,8 5 5,5 - 5,5 .5,6 . ; 6 (8: Bucureţd) - USD 2,8 • S . 5,8 5.5 5.6 6

.Turco-Rom ânâ DEM 1 4 4,2 4,5 - 4,7- Turco-Românâ DEM 1 4 42 4.5 • - - 4.7

USD . 2 6,25 . 6,5 6,75 . . . 7,1 USD - 2 6.25 6.5 6.75 - 7,1- R om exterra - DEM 3 3,2 3,3 3,5 4 ; , 4,2 DEM 3 3 2 32 - 3,5 4 42

USD 3,5 5 5,2 5,4 5,5 5,6 USD " 3.5 5 5.2 5.4 '5 ,5 5.6DEM .2 - 2,5 : 2,5 ,3 . 3 • 3 . DEM ' 2 3.6 3,5 32 4 - . 4 ' 'USD 2 3 3 3,5 4 ■' 4,5 USD 2 .4 - 4 - .4.- 4.5 42

NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă fn funcţie de hancă

Ţ I MUTUALE I mai 2000• FOND

■ rf- rrrw i

VALOAREu a

CREŞTERE ÎN 1999

CREŞTERE DE IA 1.012000

• NR.INVESTITORI(31.05 000)

ACTIV NET -. ; (mid.lel) ' . : (31.03.2000) '

Active Junior- Active Management International S.A. 2.264 . 81% • . 18,78% 481 0,820Active Classic Active Management International S A . . 22.514 • 78,9% ' 19,15% S21 0,748Active Dmatnic’ v - - ' V '-- Active Management International S.A. 57.800 82,8% 20^4% 938 2,362Armonta Real Fin Invest S A . ;Ţ46.800 30,9% 19,35% 907 1^ 2 1Alpha.jvvjL;':'^':'; Administrator S A . >272.000 64,7% 10 ,12 % 460 287,553A R D A F - Spor SA . 67.250 87,2% 15,15% 1.541 3,714Capi!af Pfus .;; \ Certinvest S.A. 17,08S; 105,8% .25.19% 9.910 14^92Fondul pentru Comerţ Exterior Sira S A . >164.760 103,9% | 21,94% ! 1.980 ; 40 061Fortuna Classtc : - v • ••* Capital Asset Management S A . 685.400 92% 18,17%. 22.426 36,335Fortuna Gold (19.01.2000) • - ,0 . : Capital Asset Management S A . 1.169.150 ■- I 16,92% I— " T i ----- 1 6,262Fdndul de Invest/W şi Oezvoftane <28.01.1999) S.M.F. 2000 S A . >636.838 1052% ’ 24,14% 578 - 11,019Fondul de Investiţii Gelsor . i Gelsor Asset Management S A . 12.515 ] 22,40% 13.379 200,614Fondul Naţional de Acumulare (3.02.1999) Sov Invest S A . .. 30.375 134% 29,81% 17.966 125,526Fondul Naţional de Investiţii . >. . . Sov Invest S A . 101.525 2 2 1 ,8% 43,80% 270.860 3.132,611Fondul Monetar Stabilo Qâadrant Asset Management S A . 267.762 92,8% 20,30% 616 20.050Tezaur Y ». Certinvest S A . 151.197 27,2% 19,58% 84 4,532Fondul Mutual Transilvania G lob investSA . 76.920 68,9*/. 20,61% 541 42,051 '

Page 14: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA C O N SU M A TO R U LU I431.367.

1927 - în Cetatea Vaticanului a fost semnatin tro Uî ops^ i . i nat UflConcordat între România şi Sfîntul Scaun în3* Un

se stipula că religia catolică “se va practic^6 exercita liber şi în public în toată România"'

Noul contract-cadru din sistemulsanitar permite

Creşterea veniturilor medicilor

Veniturile medicilor de familie vor creşte odată cu intrarea- în vigoare a noului contract - cadru, prin mărirea cu aproape sută T a-sută a valorii punctului-acordat , în funcţie de persoanele înscrise pe listă. Astfel, .venitul lunar brut al unui medic de familie cu 500 de angajaţi înscrişi pe listă va fi de 3.727.722 de lei, pentru o mie de pacienţi va fi 7.455.445 de lei, pentru l .500 de asiguraţi salariul va fi de I I . 192.536 de lei, pentru 2.000 de pacienţi salariul va fi 14.910.890 de lei, iar cei care au 2.500 de asiguraţi vor primi 18.638.612 de lei. La sumele respective se adaugă fondurile alocate pentru bugetul de practică medicală, aproape echivalent cu veniturile doctorilor. Din aceşti bani vor fi plătiţi asistenţii şi alte categorii de personal şi în acelaşi timp vor fi asigurate cheltuielile, de întreţinere, âjungîndu-se astfel Ia dublarea sumelor alocate unui doctor. V en itu rile lunare ale m edicilo r d in am bula to riu de specialitate vor fi, în medie, pentru un program de şapte ore pe zi, cu o normă de 28 de consultaţii, de 22.977.890 de lei, iar pentru un program mediu de patru ore pe zi de 11.488.945 de Iei, norma fiind de 14 consultaţii. în aceste sume este inclus şi bugetul de practică medicală, care este acelaşi pentru m edicii de familie, specialişti şi medici primari..' ‘ .

Preşedintele Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate consideră că* salariul medicilor din spitale s-ar putea mări dacă ar asigura un management eficient, în prezent multe unităţi avînd un num ăr m ult prea m are de doctori în comparaţie cu cel al paturilor. De asemenea, Casele de Asigurări de Sănătate nu vor mai putea finanţa unităţile sanitare cu număr redus de bolnavi şi care nu-şi justifică activitatea. Diferenţierea spitalelor se vă face în funcţie de calitatea actului medical şi costul acestuia, astfel incit sâ fie alese acele unităţi care practică cele mai .mici preţuri la actul medical. Prin noul contract-cadru, asistenţa medicală, din spitale va primi între 56 şi 59 la sută din bugetul asigurărilor.'

Corina POPESCU

Adunarea Generală a C.A.R.P.Consiliul de C onducere al

Casei de A ju to r R eciproc a P en s io n a rilo r C lu j-N ap o ca convoacă Adunarea Generală a delegaţilor m em brilor acestei Case pentru data de 17 m ai 2000, ora 9.00, la sala Clubului CFR din Cluj-Napoca, str. D. Gherea, cu următoarea ordine de zi:

1. Prezentarea Dării de seamă privind activitatea Consiliului de C onducere şi a c tiv ita tea C asei de A ju tor R eciproc a Pensionarilor C luj-N apoca în anu l 1999; 2. P re z e n ta re a B ilan ţu lu i, a re z u l ta te lo r financiare în anul 1999, precum şi proiectul de Buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2000; 3. R aportu l C o m isie i de Cenzori; 4. Discuţii pe marginea materialelor prezentate la pct. 1-3; 5. Diverse.

D elegaţii care urm ează sâ reprezinte pe membrii CARP la această Adunare Generală vor primi invitaţii, iar lista acestora poate fi consu lta tă la sediul nostm din Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 13 - sala ghişee - de către toţi membrii, care au dreptul de a cere completări sau modificări justificate la această listă, la secretariatul nostru, în perioada 2-8 mai 2000.

Dosarul cu întreg materialul care va c o n s titu i o b iec tu l A dunării G en era le p o a te fi consultat de delegaţi înainte de şedinţă, începînd cu data de 8 mai 2000 la secretariatul CARP Cluj-Napoca.

în ziua desfăşurării Adunării G enerale - 17 m ai 20 0 0 - activităţile din sediul nostru nu vor funcţiona.

mm ■

D e ş i era invitat la un festival In America.

Ansamblul folcloric „Mărţişorul” nu a primit viză!

Casa de Cultură a Studenţilor Cluj este o instituţie publică, cu personalitate juridică, subordonată direct Ministerului Educaţiei Naţionale. De curînd, Casa'de Cultură colaborează cu Agenţia Socială a Studenţilor. Printre programele şi proiectele desfăşurate se numără şi formarea grupurilor artistice studenţeşti şi integrarea studenţilor în ateliere artistice, care îşi propun să realizeze producţii în dom eniul artei, literaturii etc. Una dintre cele mai vechi şi redutabile formaţii folclorice este Ansamblul „Mărţişorul”, nume şonor atît în România, cît şi peste hotare, conform declaraţiilor directorului Casei de Cultură Studenţeşti, domnul Victor Bercea.' în anii precedenţi, Cluj- Napoca a găzduit două ediţii ale Festivalului Internaţional de Folclor. „Prima ediţie s-a desfăşurat în anul 1996 şi au participat opt grupuri de pe trei continente, iar la cea de a doua ediţie au fost reprezentate zece ţârir Pentru cea de-a treia ediţie, pregătirile au început încă de anul trecut : primele întîlniri cu organizatorii şi încercarea de a găsi sponsori, care de data aceasta nu s-au arătat prea generoşi.", a precizat directorul Victor B ercea. Fiind în joc.

aproximativ 800 de milioane de lei, bani necesari .pentru N organizarea unui festival „la înălţimea” celorlalte două ediţii şi totodată aproape imposibil de ' strîns,- s-a hotărît ... amînarea organizării acestuia în cursul anului viitor.

La cea de-a doua ediţie a participat şi o formaţie folclorică din S.U.A. Conform principiului reciprocităţii, americanii i-au invitat pe clujeni să participe la

un festival similar, organizat de ei în perioada 16 aprilie-8 mai. „în pofida organizării impecabile, a întocmirii documentaţiei şi a ' obţinerii unor fonduri pentru cheltuielile de transport, nu ni s-a acordat viza. Motivul invocat

CEC-ul este instituţia care, pînă de curînd „aduna şi pasa mai departe”, către bugetul de stat, fondurile provenite din taxa Băsescu. Potrivit Elenei Ailenei, şef serviciu „Clienţi persoane fizice” din cadrul Sucursalei clujene a CEC, „ la nivelul întregului judeţ, prima „tranşă” a taxei a fost p lă tită ' de ap rox im ativ 15 .000 de proprietari de autovehicule. De la a ce ş tia s-au în c a sa t, aproximativ două miliarde de lei .

R estitu irea su m e lo r fixe stab ilite p en tru u tiliza rea d ru m urilo r în an u l 2000, încasaţi de la cei care s-au „grăbit ’ să-şi plătească datoriile către stat a început în data de 24 aprilie a.c. Elena Ailenei p rec izează că p lă ţile se desfăşoară în condiţii normale. „Pînă în data de 5 m ai, la nivelul întregului ju d e ţ s-au restituit peste 1,2 miliarde de lei. G h işeele C EC au fost

asaltate doar în primele zile. în aceste zile s-au semnalat doar c îtev a p e rso an e care s-au prezentat pentru restituire, în

locul proprietarilor. Acestora li s-a explicat că sumele plătite în contul taxei Băsescu nu pot fi restituite decît titularilor, sau, împuterniciţilor lor. Acum totul a reintrat în normal”.

Pentru restitu irea sumelor depuse în numerar, persoanele

.fizice trebuie să se prezinte la unitatea CEC la care s-a efectuat încasarea, pînă cel mai tîrziu la 31 august a .c . cu chitanţa

* 7 ‘ ' . â c J

Biserica din Sălişte are nevoie de reparaţii

Bătrîneţe. 1755, orişicît! Vremi tăvălite peste" bisericuţa de lemn din Sălişte. Vremi ce au degradat tot: picturile, structura de rezistenţă, turla şi, mai ales, draniţa. Locuitorii acestui sătuc au făcut tot posibilul pentru ca singurul lor lăcaş de cult să înfrunte, pe mai departe, anii. Au dat bani, au muncit şi fiecare are ascuns în inimă bucuria de a fi contribuit cu ceva la salvarea acestui monument istoric.

La finele lui ’98 a fost gata consolidată, renovată în interior şi pictată. O frumuseţe! Numai pentru şindrilă nu mai au putere. E un lemn special, meşteri anume tocmiţi pentru asemenea lucrare se găsesc greu (şi costă!), iar Direcţia Monumentelor Istorice nu-i ajută de nici un fel. Specialiştii au venit, au întocmit devize, au subliniat nevoia păstrării nealterate a “monumentului” şi... gata. Au plecat şi n-au mai venit cu ajutoarele promise.

într-un viitor reportaj, vă vom spune, dragi cititori, de tulburătoarele momente ale acestei biserici. Şi, mai ales, vom dezvălui de ce n-ar trebui Ea acoperită cu... tablă zincată.- - r. v. -

a fost că prea mulţi români pleacă şi prea puţini se şi întorc.", ne-a relatat directorul Casei de Cultură Studenţeşti. Demersurile pentru obţinerea vizei, pentru fiecare membru al grupului 'care urma să meargă în America, au costat un milion de lei. Bani care -nu se recuperează, după cum bine ştim. în aceeaşi perioadă şi din aceleaşi considerente nu li s-a acordat viză nici- unor copii de

11-12ani, componenţii unui grup artistic din Sibiu. Este aberant să crezi că respectivii copii ar fi intenţionat să rămînă în State, fără familiile lor.

Simona DUMITRU

Clujenii fac cozi pentru recuperarea banilor din “taxa Băsescu”

orig inală sau cu adeverinţa e lib e ra tă de CEC în cazul pierderii sau sustragerii acesteia, actul de identitate şi foaia de restituire care se completează la CEC. în cazul persoanelo r juridice restituirea banilor se face în aceleaşi condiţii ca şi la p e rso an e le fizice, îri p lus persoana delegată trebuie să p rezinte o îm puternicire din partea persoanei juridice.

Sumele depuse prin virament vo r fi res titu ite contra exemplarului trei al OPH prin care s-a dispus plata şi copia după acelaşi exemplar.

In cazul pierderii, sustragerii. sau distrugerii chitanţei care a tes tă p la ta taxei B ăsescu , persoana fizică sau juridică va completa o cerere care va fi depusă la unitatea la care s-a e fec tu a t p lată. P en tru o p e ra ţiu n ea de v e rific a re CEC-ul percepe o taxă de 5.000 de lei.

Cătălina VLAD

ÎN NUMELE OMENIEI

Se întîmplă uneori câ şj asociaţiile caritabile au nevoie de ajutorul nostru.1

- Şi carităţii nu poţi să-i răspunzi decît cu caritate, în numele omeniei şi dragostei de aproape. '

Asociaţia Caritabilă • . “Maria-Gabriel” este o asociaţie de binefacere,' nonguvemamentalâ, apolitică, non profit şi tară scop lucrativ. Promovează “ideea spiritului de deschidere culturală, a înţelegerii interetnice şi internaţionale, asigurînd protecţia socială a celor de care se ocupă”.

încă de la înfiinţare, cei care i-au pus temelia s-au dedicat ajutorării copiilor orfani, abandonaţi, cu

- probleme sociale, precum şi elevilor şi studenţilor săraci. în sfera de preocupări a asociaţiei intră şi bătrînii părăsiţi,- precum şi persoane, sau , familii defavorizate.

Unul din obiectivele ‘ cuprinse în statut a fost

realizat prin deschiderea'şi • funcţionarea Casei de ,

Copii din str. Maşiniştilor : nr. 138, Cluj-Napoca.' .

Potrivit informaţiilor care ne-au fost furnizate de preşedinta asociaţiei, d-na . Maria E. Racolţa, în acest aşezămînt sînt cazaţi si educaţi 10-12 copii, a l ţ i '

-15-20 (elevi şi studenţi) fiind doar ajutati cu hrană

;,şv îmbrăcăminte* asistenţă;,'.• medicală şi educaţională.• Întrucît există foarte multe cereri din partea

; unor copii orfani şi cu . grave probleme sociale, să ■fie primiţi în Casa dc Copii din str. Maşiniştilor 138, Asociaţia Caritabilă “Maria-Gabriel” intenţionează extinderea .

- acesteia. Un prim şi’ absolut, urgent pas, în să ,' 1 -• este repararea şi , recompartimentarea casei-

orfelinat. De asemeni, există intenţia înfiinţării unor ateliere de lucru pe diferite profile, pentru cei cazaţi aici, a unor grădiniţe

- pentru copii, cantine■ pentm bătrîni-şi săraci şi, - lucru deosebit de important, deschiderea

, unui aşezămînt pentm . bâtrîni.

Pentru toate acestea însă, şi chiar pentm a exista, e nevoie de bani. Iar Asociaţia Caritabilă “Maria-Gabriel” se află ‘ v într-o perioadă de greutăţi financiare. ■

Cei care doresc să sprijine asociaţia, copiii- - cazaţi atei, proiectele - ? asociaţiei, o pot face fie la sediul acesteia din str. Burebista nr. 6, fie la sediul Casei de Copii din

.str, Maşiniştilor nr. 138, - •fie depunînd orice sumă de ; bani (lei sau valută) în A contul nr.2511000013604075, deschis la Banca Transilvania, Sucursala Cluj.

Page 15: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

SW ai 200

p e r r f c r u

La P rim ăria A gh ireş a re Ioc astăzi se m in a ru l “A telierul B” al rundei a doua a com ponentei de Dezvoltare Economică Locală (DEL) care este deru la t în cadrul Program ului dc Redistribuire a Forţei de M uncă (PRFM).

Sem inaru l este o rg an iza t de PRFM şi P rim ăria Aghireş cu sprijinul Agenţiei Judeţene pentru O cupare şi Form are Profesională Gluj (AJOFP). La m anifestare participă oameni de afaceri din comunitate şi parteneri sociali interesaţi de problem ele cu care se confruntă com unitatea.

“A telieru l B” a re tem a “A naliza p rincip iilo r de re lansare economică” şi face parte dintr-o serie de p a tru ateliere pe parcursu l că ro ra membrii comunităţii vor analiza modalităţile dc funcţionare a economiei locale.

Participanţii la sem inarul dc astăzi se vor fam iliariza cu cele patru principii esenţiale care au drept consecinţă re la n sa re a econom iei locale: o p rirea p ie rd e rilo r , sprijin irea afacerilor existente, încurajarea înfiinţării de noi firme şi a tragerea noilor investitori.

Analizele efectuate în cele p a tru ateliere au generat p ropuneri concrete, proiecte de investiţii pe term en lung, care urm ează să aibă un im pacF real asupra com unităţii şi să ducă la dezvoltarea economiei locale.

C V .

Consfătuirea educatorilor şi psihologilor din penitenciare

’j în p e rio ad a . 8-12 m ai la I Ploieşti are loc'C onsfătuirea

j anuală a educato rilo r şi 'l psihologilor din penitenciarele

rom âneşti. În tîln ireaj sp ec ia liş tilo r din cadru l ) Serviciilor Socio-Educative a I fo s t d esch isă de dom nul I m ag is tra t M ih a i M a r ia n

Eftim escu director general al J . DGP care a prezentat rolul,| obiectivele şi sarcinile activităţii I şocio-educative desfăşurate cu

. 5 persoanele private de libertate •1 şi p rin c ip iile generale ale 1 a c tiv ită ţii educative . în | penitenciare. Participă: 150 d e . | ed u ca to ri şi p siho log i- din 1 închisori şi centre de reeducare | din ţară. Dezbaterile care au loc-

în cadrul a trei grupe formate pe tem atic i şi categorii _de deţinu ţi. Se acordă o m are im portan ţă cunoaşterii p e rso n a lită ţii - de ţinu ţilo r,

program elor socio-educative adecvate , m in o rilo r şi activităţilor privind dezvoltarea aptitudinilor şi pregătirii pentru viaţă. Se pune în discuţie şi m area lege de, execu tare a pedepselor, fiind prezentat şi proiectul legii, de asem enea,’ participanţii la consfătuirea de la. P lo ieşti vor a scu lta o in fo rm are cu p riv ire la “P rob lem atica ac tu a lă a p ro b a ţiu n ii în R om ân ia” m aterial prezentat de Io an a C iu rea , Şefa Serviciului de Probâţiune din România.

D eci, reforma în sistem ul' penitenciar românesc se află în a te n ţia , . educato rilo r şi p sih o lo g ilo r do rn ic i de îmbunătăţirea şi diversificarea metodologiei muncii cultural- educative aplicate în unităţile aparţinînd DEP. . .

SZEKELY Csaba

OLTENCE F IE R B IN Ţ I/fiS î0 5 1 .8 9 2 6 8 6 I / t

Fara taxe interurbane

REZERVAT V IP20-.Tc»(f 49000 lT»TO"

051.892 082

1947 - Ca o recunoaştere a contribuţiei Românie: la cauza Naţiunilor Unite, preşedintele Statelor

Unite ale Americii, Harry Truman, a acordat regelui Mihai cea mai înaltă distincţie de război a

Statelor Unite ale Americii.

. . . . . . .

Donaţii la Centrul 'de Diagnostic şi Tratament Cluj; în cadrul parteneriatului realizat între Comunitatea flamandă din regiunea Kuume-Kortnjk Belgia şi Asociaţia pentrmprotejarea şi ajutorarea handicapaţilor motor Cluj, printre numeroasele oferte de sprijin şi ajutor material acordate de. Comitetul de Aju or pen ru România se numără şi. o ambulanţă pentru Centrul de Diagnostic şi Tratament Cluj. Prof. Doina Tudorica, preşedinta Asocia.iei,- ne-a declarat că această ambulantă a fost donată pentru înfiinţarea Unui centru de urgenţă care să deservească judeţu l Cluj, respec îv copiii cu boli imediate. „Această oportunitate de a exista o staţie de salvare pentru copii este deosebit de importantă. D e asemenea, noi dorim ca ambulanţa să fie folosită şi pentru Transportul copiilor cu deficienţe, cunoscîridu-se situaţia dificilă in care se at a, a expertizarea cerută de Inspectoratul de Stat pentm Persoanele cu Handicap. Totodată, se vor putea face tratam ente la domiciliu pen ru copiii,aflaţi'într-o situaţie specială. '. ' C o rin a PO

Un eveniment mai puţin obişnuit a avut loc, duminică, în localitatea Negreni, comuna Ciucea. Tripon Teodor, în vîrstă de 60 de ani, din localitatea Negreni, a fost ameninţat de vecinul.său cu un pistol şi supus apoi cîtorva focuri de armă. :

Tripon se deplasa, în jurul orei17,30 pe un drum lateral din localitate. Bărbatul, gînditor ia problemele cotidiene a avut, surpriza ca, la un moment dat, în faţa lui să apară Brudaşcă Mircea, în vîrstă de 52 de ani,

din aceeaşi localitate şi care avea în mînă un pistol. După mai multe ameninţări, Brudaşcă a deschis, fără nici o reţinere, focul asupra consăteanului său. Din fericire Tripon a reuşit să fugă scăpînd nevătămat. Odată cu cercetările făcute de lucrătorii postului de Poliţie Ciucea s-a stabilit că pistolul făcea parte din seria armelor artizanale, cu aer comprimat şi .avea marca “Bikal". Pentru fapta făcută, Brudaşcă a fost sancţionat contravenţional.

Cosmin PURIS X

Doi clujeni au fost

băluli in Parcul CentralJ

• Unul dintre ei se află în stare de comă de gradul III •

Doi clujeni au fost găsiţi, ieri dimineaţă, bătuţi grav în Parcul Central din Cluj-Napoca.'Unul dintre ei,'M.Petru, în vîrstă de 35 de ani, se afla în stare de comă de gradul III, iar celălalt, D. Zoltan, de 30 de ani, mai avea încă puterea să geamă. în jurul orei 8.30, gemetele au atras atenţia administratorului parcului, care-a anunţat Poliţia şi Salvarea. Potrivit primelor cercetări, se pare că aceştia au fost acostaţi, în timpul nopţii, de nişte bărbaţi care i-au dus în parc şi i-au violat. Poliţia, în colaborare cu Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj, au demarat o amplă anchetă în vederea stabilirii împrejurărilor şi găsirii agresorilor. ■

Cosmin PURIS

P e r s o a n e l e c u H a n d i c a p m a l a u o s p e r a n ţ a

Completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 102/1999

înainte cu „ cîteva zile de marşul de protest organizat de Asociaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap, guvernanţii' le mai acordau o- speranţă persoanelor din această categorie: repunerea în d rep tu ri prin o rdonan ţă de completare.

O rdonanţa'de urgenţâ a Guvernului nr: 102/ 1999 privjnd protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României în ’ data de 30 iunie 1999, care prevedea suspendarea unor facilităţi acordate persoanelor cu deficienţe, a fost modificată şi completată. Aşadar, persoanele cu handicap vor beneficia de g ra tu ita tea transportului urban cu mijloace de transport în comun, gratuitatea transportului interuitan Ia alegere cu tren,' autobuze sau cu nave pentru transportul fluvial, scutirea de Ia plata taxelor de abonament pentru persoanele^ deţinătoare de aparat, radio şi te lev izor, în 'c a z u l unui, nevăzător, numărul impulsurilor telefonice scutite

de plată va fi de 400 şi se acordă în acelaşi timp scutirea de la plata daxei pentru abonamentul la curentul electric. Stabilirea chiriei se va face la tariful minim prevăzut de lege, iar biletele de intrare la spectacole, muzee, m anifestări artistice şi sportive vor avea p re ţ de ju m ă ta te . Dc asemenea, asistenţa m edicală a copilului şi a adultului va fi asigurată în conform itate cu prevederile Legii' 145/1999. Adulţii inapţi de muncă din cauza handicapului, dacă nu au alte venituri cu excepţia pensiei de urm aş, beneficiază de ajutor special lunar în valoare dc 400.000 dc

' mii de lei. Reprezentanţii persoanelor cu handicap din România sînt nemulţumiţi de actualul ajutor social; dorind ca ajutoarele sociale şi pensiile în cuantum să fie de circa 80-100 de dolari, ceea ce înseamnă salariul mediu net pe. economic.

, Guvernanţii consideră însă că revendicările lor trebuie corelate cu realita tea econom ică din România.

Corina POPESCU

L U C I A N :ORIZONTAL: 1. Marele poet şi filozof

născut la Lancrăm 2. Alexandru Lungu- Tăcut ca o lebădă - Halouri de lumină3.- Cunună mirii - Vestitori ăi primăverii pe ramuri abia înverzite 4. Copil din fiori- ioanichie Olteanu 5. Manole, ziditorul de mănăstire şi jertfă, din drama lui - Blaga - Tînăr poet şi publicist clujean (Pâvel) 6. A studia operele marelui poet şi gînditor 7. Cea a copiilor, este tema altei creaţii dramatice de Lucian Blaga - • Sfîrşit de iarnă! 8. Ionel Teodoreanu Roman celebru al lui Liviu Rebreanu 9. Ramona Udrea - Locul naşterii poetului10. Oştiri - Concetăţean din Ţara de Sus11. Scriitor clujean, autorul volumului “Pe . urmele lui Lucian Blaga” (2 cuv.)

VERTICAL: 1. Auriu în soare, cu miros de pîine - Roşu în lan - încărcat primăvara'de păsări şi flori 2. Porumbiţe (var.) - Albastre cu umbrele tăcgte ale păstrăvilor 3. Venit pe lume - Maria Racolţa 4. Ion, Minulescu - Amestec ■ neînceput! - Reflectă luna printre lebede

şi trestii 5 . Traiul trist al poetul marginalizat la Biblioteca universitară, care astăzi îi poartă numele 6. Nicolae Tăutu - Barca lui Noe - Rece şi albă în ierni nesfîrşite 7. Mere! - Barcă trasă de pe ma! 8. Opera maestrului în viziunea exegeţilor - Roua dimineţii cu iz vechi 9.

'început de august! - Inel în lanţ - Oraş. moldav, dulce tîrg 10. Regretat poet clujean, autorul volumelor “Blaga inedit - efigii docum entare” (Bazil) - Veşnic călător 11. Aparatul zburătorului Aurel Vlaicu evocat în "Hronicul şi cîntecul vîrsteior" - Nae Antonescu

Dicţionar: ULUBE, STEC, ROA, . > ’ ' loan POP

VOX POPULI...-(soluţie)

CANDIDATURA • ALO • NEG • NAP • PARLAMENT • A • IH • CLONA • PR • T • U - TOT • VOT • AUSTERITATE • L • IE • A • PLEN • ISTRATE • ENE • STAMPILA • TN • TA • E CERTAT • ARANJAMENTE

Motto:“Risipei se dedă flo raru l” .

1 2 3 4 S 6 7 9 9 10 11

2I L j g

3

OO

5 1 1 x 1

6

7

H ~ O

9

O

10^ , ■ o

11

-

penţru plata contribuţiei la asigurările sociale de statPersoanele care sînt obligate

,sâ plătească, potrivit' noii legislaţii, Contribuţia la A s ig u ră r ii Sociale- de S tat (CAS) şi cea pentru pensia suplimentară trebuie sâ depună sum ele respective în două conturi deschise la trezoreriile locale, pe seama Direcţiilor judeţene de muncă şi protecţie socială şi a municipiului Bucureşti, a inform at, ieri, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

Astfel, pentru plata CAS (o cotă de 30 la sută din venitul brut lunar realizat) a fost deschis

contul cu nr. 22090401 , iar pentru plata contribuţiei la

1 pensia suplimentară (cota legală de 5 la sută) a fost deschis

' contul cu nr. 22090404:. Contribuţiile se depun lunar, '

pînă la sfîrşitul lunii, începînd cu cele aferente veniturilor realizate îri luna mai 2000. Depunerea se poate, face prin casieriile Direcţiilor judeţene de muncă şi protecţie socială şi a municipiului Bucureşti, prin trezoreriile locale sau prin mandat poştal şi trebuie să poarte menţiunea “conform OUG nr.41/2000".

Baza lunară de calcul a

contribuţiilor individuale o constituie venitul brut lunar realizat, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu

.brut utilizat la fundamentarea- Bugetului asigurărilor sociale de stat.. Pentru anul 2000, acest salariu este de 2.698.500 lei pe lună. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr.41/2000, sînt obligate să plătească CAS şi contribuţia pentru pensie suplim entară

.persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de

, convenţii c iv ile , persoane autorizate sâ desfăşoare activităţi independente, membri

ai a soc ia ţiilo r fam ilia le , administratori sau manageri care au în c h e ia t - con trac te de adm inistrare sau -d e m an agem en t, aso c ia t unic, asociaţi, com and itari sau acţionari. Toate aceste persoane au şi obligaţia depunerii, la D irecţiile de m uncă, a .Declaraţiei de asigurare; modelul acesteia urmînd a fi publicat în Monitorul Oficial al României. '

Pentru luna m ai 2 0 0 0 , . achitarea contribuţiei trebuie făcu tă in d ep en d en t de d ep un erea d ec la ra ţie i de asigurare. . .

Page 16: Neputinţa unui Primarul a refuzat aprobarea unei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72262/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · foloseşte ştiri agenţiile AX. f j n n p / «a r\vw.

Forţele britanice trimise în Sierra Leone ca urmare a agravării situaţiei din regiune nu se vor alătura trupelor combatante ale Naţiunilor Unite, a declarat, ieri, ministrul britanic de Externe Robin Cook. .

Ks!?'

PCT;O J

ţ>enn diplomaţiei poioneze, Dium&idw vjeremeK, a declarat ieri, că amînarea extinderii Uniunii Europene pînă după anul

. 2003'ar aduce prejudicii atît ţărilor candidate, cum este şi Polonia, cît şi Uniunii Europene.

” L . 7 T " ’ V ’" ' T Â T E S î i

i*,n w- ;'s ' > ^ *. * S" , - 't

- t&Ş* • •* *3» •> La s-â IjJŞ HfcT-s e£s* Li ii. *£ y <>&Afci*u5W£3

*H

' E s e - E 2 E Î @ I m s u s s E

s S s f m s si

.13 « I ®■** ţ»*** r •'.■• ţ f «s*!* *** * r*s%. ss. ■{ 1 : . { : ■■; • i -(' i ! tK- . i,f , VE3J*i t u U a » £ i *•» WfcA fcta to ».»»■-£

, *?»-? W ©O ÎS ©^ " r îS ^ t^ î- ^ r ; - f»

*» ■» L«t £aî f» s»â

g*-*s^kLÎElSsukitatiGsi i l i i

"i f - ţ -v> r -—r « . UJ L. t_â

?9

> Prim-vicepreşedintele PDSR, Adrian N ăstase,; a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că dacă fostul secretar general al Gdvernului, Remus Opriş,; a semnalat o infracţiune' în cazul editării albumului “Eterna şi fascinanta Românie”, atunci

acesta a fost agreat şi de preşedintele Emil Constantinescu, din moment ce l-a făcut cadou personalităţilor din afara ţării. Secretarul general al PNŢCD', Remus Opriş, a declarat, juni, într-o conferinţă de. presă, că s-a /sesizat asupra'

liderul ţărănist “este complice.'la aceasta”, întrucît' afacerii albumului ilustrat “Eterna şi fascinanta a ratificat operaţiunea comercială prin faptul că. Românie” în mai 1997, c înd 'a declanşat, ca a plătit a doua rată la contract. Năstase a explicat secretar general al Guvernului, o anchetă efectua-că Opriş. a plătit cea' mai mare tranşă din suma tă de Departamentul de Control al primului minis- •destinată editării albumului şi nu a cerut rezilierea tru, care ulterior a sesizat BNR pentm controlareacontractului. Liderul PDSR a mai spus că, conturilor şi a sumelor donate de Bancorex subpersonal, i-a plăcut foarte mult albumul şi că semnătura preşedintelui băncii, Răzvan Tem eşan.:

vM T îW î & i î tM B A M

Neputinţa unui premier inconsecvent

urmare din pagina î

guvernului să reducă sau măcar să stopeze nivelul datoriilor întreprinderilor de stat, inclusiv ale companiilor menţionate. Cum FMI nu a cerut nici reducerea salariilor celor ce se află în conducerea respectivelor firme. A cerut imperativ doar limitarea salariilor în sectorul de stat, inclusiv în cel bugetar.

P rem ierul M ugur Isărescu, - lăudat de preşedintele Constantinescu pentm că este un bun manager, spre deosebire de Victor Ciorbea şi Radu Vasile, pe care tot domnia sa i-a numit - a pierdut bătălia înainte de a o începe. Cred că şi-a dat seama de marile jocuri (murdării, mai exact spus) politice care sînt în jum l firmelor de stat, jocuri care-1 împiedică să facă radiografia exactă a costurilor "de producţie, în special la CONEL şi ROMGAZ, şi a putea evidenţia, astfel, cauzele reale ale creşterii, la intervale scurte, şi în procente relativ mari, a preţului la energie electrică şi gaz metan. Aşa că, pentru a stopa creşterea datoriilor acestor societăţi către bugetul de stat şi de asigurări sociale, guvernul a decis - zicînd că la cererea expresă a echipei de negociatori a FMI - majorările de preţ menţionate la începutul acestor rînduri. E mai simplu, nu?! .Consumatorii n-au altă alternativă decît să accepte dictatura CONEL şi ROM GAZ, susţinută de guvern.

Cit despre salariile ‘directorilor..., vom trăi şi voni vedea. Ministrul Industriei şi Comerţului, în subordinea căruia se află cele două companii naţionale, a spus-o pe şleau: “Chestia e încurcată râu, deoarece trebuie modificate mai multe legi, inclusiv cea a contractelor colective de muncă” .

Mai e ceva de comentat? Nimic. Premierul şi-a dovedit încă o dată neputinţa.

"Am/nu am fost colaborator al Securităţii"în dosarul depus de Vasile

D oru A vram , candidatu l Partidei Rromilor la Primăria Cluj-Napoca, a fost descoperită o declaraţie de apartenenţă la fosta poliţie politică cel puţin interesantă. Candidatul P. Rr. nu a.exclus din fraza „declar pe propria răspundere că am /nu am ap a rţin u t ca agent sau colaborator" nici una dintre cele două variante.

Privitor la această situaţie, preşedintele Biroului Electoral M unicipal, V asile Grunea, a

dec la ra t că îl, va con tac ta telefonic pe Doru Avram şi îl va chem a să com pleteze d ec la ra ţia . Judecătoarea Maricica Grozavu, membră a BEM, a~ adăugat că lipsa unei specificări clare a apartenenţei sau neapartenenţei la fosta S ecu rita te nu afec tează valabilitatea dosarului depus de candidat.

Doru Avram nu a putut fi contactat ieri, dar preşedintele P. Rr. Cluj, Aurel Roşiianu, a declarat, în numele candidatului

la Primărie, că este vorba de o „neglijenţă şi neaten ţie din partea celor care s-au ocupat cu depunerea dosarelor". Roşiianu a afirmat: „Nu a fost şi nu .este colaborator, eu îl cunosc de mult". Preşedintele organizaţiei clujene a Partidei Rromilor a recunoscut Că şi el, la depunerea d o sa re lo r pen tru C onsiliu l

: Judeţean, a uitat să excludă una dintre cele două variante de răspuns, dar că a fost atenţionat la timp de preşedinta BEJ.

Andreea MARCU

C a n d i d a t u l P R M l a P r i m â r i a T u r d a a p r o m i s

r e d u c e r e a ş o m a j u l u iCandidatul PRM la Primăria

Turda a fost lansat oficial, zilele acestea, în prezenţa secretarului general al partidului, Gheorghe Funar şi al preşedintelui Filialei Gluj, dr. Ioan Năstase.' S'ala mare a Primăriei s-a dovedit neîncăpătoare, fanii lui Funar aplaudînd în continuu prezenţa acestu ia . N aţionalism ul PRM-ului a fost evidenţiat pînă şi în aranjarea sticlelor de suc, dispuse în trei culori.

Inginerul Sorin Mureşan, cel în care PRM Turda şi-a pus

mari speranţe pentm cîştigarea fotoliului de primar, a anunţat că are de gînd să transforme oraşul într-o oază de verdeaţă, să amenajeze locuri de joacă pentm copii, să îmbunătăţească serviciul de salubritate şi chiar să reducă şomajul. Candidatul 'PRM a subliniat că va milita pentru sprijinirea IMM-urilor, aco rd în d fac ilită ţi pen tru în fiin ţarea societăţilor, dînd posibilitatea în acest fel să apară şi noi locuri de muncă.

Chiar dacă prezenţa lui Funar

a ridicat sala în picioare, Ia un moment dat, absorbit, se pare, de numeroasele sale realizări în calitate de primar al Clujului, a omis faptul că, după' 45 de m inu te , tu rden ii s-au cam săturat să audă despre realizări de sute de milioane şi chiar miliarde de lei, în condiţiile în care Turda se loveşte de o

' sărăcie cruntă şi de foarte piţţine realizări. Cineva a spus chiar: „Nu vii în casa săracului să te lauzi cu binele bogatului”. .

Brîndusa FAUR

:U

Facultatea de Studii Europene a anunţat lansarea unor programe de studiiCu ocazia Z ilei Europei şi a unei

c o n fe r in ţe pe tem a „P ersp ec tiv e le europenistic ii în R om ânia", N icolae P ăun , decanu l F acu ltă ţii de S tudii Europene, a anunţat modalităţile pe care le va aplica conducerea instituţiei, cu în cep e re d in a c e s t an , în v ederea perfecţionării procesului didactic. Astfel, fa c u lta te a va tre c e la sistem ul de învâţâmînt bazat pe certificat după doi ani de studii; diploma de licenţă după patru ani. O noutate este posibilitatea, opţională, de a se obţine dublă diplomă cu Universitatea din Munster, Germania. De asemenea, la Facultatea de Studii E uropene se va pu tea -obţine dubla specializare. Nicolae Păun a mai anunţat că, din toamnă,' 10 la sută dintre studenţii plătitori de taxe de şcolarizare, vor putea obţine burse. La conferinţă a participat

şi A ndre i M arga, şe fu l M EN , şi re p re z e n ta n ţi ai U n iv e rs ită ţii d in . M unster: Reynhard Meyers, W ichard Woyke şi Dietmar Wilske.

în ceea ce p riv e ş te stu d iile postuniversitare, Facultatea de Studii Europene trece la programe cu predare în limbile de circulaţie internaţională. Pentru specializarea în limbile franceză şi germană s-au încheiat colaborări cu Universitatea Mame la Vallee, respectiv cu Universitatea din Munster, iar pentru specializarea „Studii A m ericane" se poartă negocieri cu State University o f Arizona. .

T o t d in toam nă, se va lansa un program de masterat de doi ani, în prem ieră naţională, cu tem a „Relaţii industriale şi de munca".

\ Andreea MARCU

V ii SL3 !•>>,

•E« (

•K - C - "

, -**• , ,,-e ■*- „ \

MfiE q cerut anu larea

paşapoarte lo r diplom atice ale soţilor Costea şi

a destituit conducerea

Direcţiei Consulare

M inistru l A facerilo r Externe, Petre. Roman, a demarat procedurile pentru anularea p aşapoarte lo r d ip lom atice ale so ţilo r C ostea, şeful D irec ţie i Consulare a MAE; Petre Catrinciuc, fiind destituit în acest caz, a anunţat, ieri, O ficiul pu rtă to ru lu i de' cuvînt al MAE.

în legătură cu deţinerea de paşapoarte diplomatice de către soţii Costea, aflaţi în prezent în atenţia unei' anchete ju d ic ia re , s-a consta ta t, în urma v e rific ă rilo r făcu te , că aceste paşapoarte au fost eliberate în anul 1996, în baza ap robării date de ministrul de Externe de la acea dată , se a ra tă în com unicatu l MAE. Ministrul de Externe, Petre R om an, s-a adresat autorităţilor com petente pentru anularea imediată şi recuperarea ce lo r două paşapoarte diplomatice.

P o triv it uno r surse diplomatice, soţii Costea nu figurau pe lista oficială a d e ţin ă to r ilo r de paşapoarte diplomatice.

De asemenea, ministrul de E x terne a d ispus destitu irea im ed ia tă a conducerii D irecţie i Consulare a M inisterului A facerilo r E x te rne şi numirea unui nou director.

l î l l i G l u f ¥ 3

aciedila 4 1 de e&serwgtofi

Filiala clujeană a LADO va trim ite azi la sediul cen tral din B ucureşti tabelele cu vo b se rv a tp rii, acreditaţi pentru alegerile locale, din judeţul Gluj, a declarat Ion Magyarosy, secretarul LADO Cluj şi m em bru al C onsiliu lu i Central al organizaţiei.: Pentru în tregul judeţ, LADO va ac red ita 41 observatori, dintre care 37 vor fi plasaţi la centrele de votare din municipiul Cluj- Napoca. Fiecare observator va primi 100.000 lei pentru ziua alegerilor şi va trebui să com pleteze fişele de observaţii. Joi, la ora 14, observatorii acreditaţi de LADO Cluj se vor întîlni cu conducerea organizaţiei pentm discuţii privitoare la ceea ce au de făcut pe data de 4 iunie. ■ '

A.M.

REDACŢIA: Cluj-Napoca,"str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞT1: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA;

.utonzsta pnnNapoca, Înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr: J/12/30B din 22.03.1991 'cod fiscal R 204469

ECONOMIC:TEL.: Î9.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX: 19.73.04 - RÂUL

ILIE CĂLIAN (redactor şef); /VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: [email protected] - redacţia v E-mail: [email protected] - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81, - i •':,TrS

_ . STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL: 19.73.07-LIVIA POP; ^riTiVT.l'''T TrTrTfi7ifriTSecretar de redacţie: Tel/fax. subredacţia tu rda: tel/fax: 31.43.23 TU ARUL EXECIT1A1 LAHorea PETRUŞ ‘ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

.< « Z V “î i Z i T

*T. „ fr u- , j-“— — nr* ' • ! - t

B g j Garamond- — — llpacraltr ..r.l —

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

) nebunie cu militari - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72405/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · să-l păstreze cu sfinţenie pe toată durata şederii sale în

) nebunie cu militari - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72405/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · să-l păstreze cu sfinţenie pe toată durata şederii sale în

j II Serban Rădulesca • la start peithi Primărie 3dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72237/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Banca Populara ISnerva Cooperativa de credit . Bd.21

j II Serban Rădulesca • la start peithi Primărie 3dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72237/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Banca Populara ISnerva Cooperativa de credit . Bd.21

Sucursalele și agenţiile BC Moldindconbank S.A.P-Public 1 P Public Sucursalele și agenţiile BC „Moldindconbank” S.A. Actualizat la 20.01.2020 Nr. Denumirea Adresa Telefon Graficul

Sucursalele și agenţiile BC Moldindconbank S.A.P-Public 1 P Public Sucursalele și agenţiile BC „Moldindconbank” S.A. Actualizat la 20.01.2020 Nr. Denumirea Adresa Telefon Graficul

Cardul de credit Auchan Mastercard Libertate la cumpărături!• la agenţiile CEC • prin transfer bancar: utilizând servicii electronice de plăţi (Internet banking) sau ordine

Cardul de credit Auchan Mastercard Libertate la cumpărături!• la agenţiile CEC • prin transfer bancar: utilizând servicii electronice de plăţi (Internet banking) sau ordine

Agenţiile Care Controlează Reţeaua Globală În Formă de Pânză de Păianjen Sunt Inclusiv Responsabile de Moartea Dianei

Agenţiile Care Controlează Reţeaua Globală În Formă de Pânză de Păianjen Sunt Inclusiv Responsabile de Moartea Dianei

INVENTA AGENŢIE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ S.R.L. · 1 AGENŢIILE SPECIALIZATE ÎN PROPRIETATE INDUSTRIALĂ pentru luna decembrie 2017 Nr.crt. Data înfiinţării Nr. registru

INVENTA AGENŢIE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ S.R.L. · 1 AGENŢIILE SPECIALIZATE ÎN PROPRIETATE INDUSTRIALĂ pentru luna decembrie 2017 Nr.crt. Data înfiinţării Nr. registru

1 deponenţii de la „Credit Bank” - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72295/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Istoria românilor sau Geografia României, la

1 deponenţii de la „Credit Bank” - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72295/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Istoria românilor sau Geografia României, la

Metode de monitorizare a populaţiilor deec.europa.eu/environment/nature/conservation/species... · 2019-11-07 · Agenţiile pentru Protecţia Mediului întreprind măsuri de mediatizare

Metode de monitorizare a populaţiilor deec.europa.eu/environment/nature/conservation/species... · 2019-11-07 · Agenţiile pentru Protecţia Mediului întreprind măsuri de mediatizare

Petre Roman se vede preşedintele Românieidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72343/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · [• . dntcj. ro/adevaruî^ ANUL XNR. 2972 ISSN 1220-3203 MIERCURI,

Petre Roman se vede preşedintele Românieidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72343/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · [• . dntcj. ro/adevaruî^ ANUL XNR. 2972 ISSN 1220-3203 MIERCURI,

AGENŢIILE DE INTELLIGENCE

AGENŢIILE DE INTELLIGENCE

intre Kosovo si Ţinutul Secuiescdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71616/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…mutaţii din Comisia de învăţămînt 0 refuzat categoric participarea lui

intre Kosovo si Ţinutul Secuiescdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71616/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…mutaţii din Comisia de învăţămînt 0 refuzat categoric participarea lui

INVENTA AGENŢIE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ S.R.L. - … · 1 AGENŢIILE SPECIALIZATE ÎN PROPRIETATE INDUSTRIALĂ pentru luna iulie 2019 Nr.crt. Data înfiinţării Nr. registru

INVENTA AGENŢIE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ S.R.L. - … · 1 AGENŢIILE SPECIALIZATE ÎN PROPRIETATE INDUSTRIALĂ pentru luna iulie 2019 Nr.crt. Data înfiinţării Nr. registru

INSTRUMENTE STRUCTURALE ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE … · 2012-10-22 · prin Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), camere de comerţ şi industrie sau organizaţii de consultanţă

INSTRUMENTE STRUCTURALE ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE … · 2012-10-22 · prin Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), camere de comerţ şi industrie sau organizaţii de consultanţă

Optimismul debordant al social-democraţilor clujenidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72192/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · personalul nedidactic. Marga a spus că, pe lîngă

Optimismul debordant al social-democraţilor clujenidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72192/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · personalul nedidactic. Marga a spus că, pe lîngă

INTERNETUL SAU AGENÞIILE DE TURISM - editurauniversitara.ro · Internetul şi agenţiile de turism. În urma studiului, au fost identificaţi principalii factori care grupează cele

INTERNETUL SAU AGENÞIILE DE TURISM - editurauniversitara.ro · Internetul şi agenţiile de turism. În urma studiului, au fost identificaţi principalii factori care grupează cele

ANUL XII NR. 3078 IB-17 DECEMBRIE 2B0O ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72435/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · pentru români, tranziţia de la socialismul totalitar al lui

ANUL XII NR. 3078 IB-17 DECEMBRIE 2B0O ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72435/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · pentru români, tranziţia de la socialismul totalitar al lui

Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Strategia de dezvoltare locala a Comunei Sendreni pentru ...sendreni.ro/documente/Strat_dezv_locala_Sendreni.pdf · Marea Britanie a refuzat să accepte o parte din elementele tratatului

Strategia de dezvoltare locala a Comunei Sendreni pentru ...sendreni.ro/documente/Strat_dezv_locala_Sendreni.pdf · Marea Britanie a refuzat să accepte o parte din elementele tratatului

G u . grio bia ş i lo p a tadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72263/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · “Lucian Blaga” şi Editura “Clusium”. Timp de trei zile, aşadar,

G u . grio bia ş i lo p a tadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72263/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · “Lucian Blaga” şi Editura “Clusium”. Timp de trei zile, aşadar,

Mesajul ONU cu ocazia Zilei Internaţionale a democraţiei · agenţiile ONU, inclusiv pen-tru misiunile ONU din state-le membre. Nota explicativă stabileşte cadrul Naţiunilor

Mesajul ONU cu ocazia Zilei Internaţionale a democraţiei · agenţiile ONU, inclusiv pen-tru misiunile ONU din state-le membre. Nota explicativă stabileşte cadrul Naţiunilor