UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce...

20
DESEN TEHNIC Seminarul nr. 2: REPREZENTĂRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC Sef lucr. dr. ing. Ionel Olaru UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA de INGINERIE

Transcript of UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce...

Page 1: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

DESEN TEHNIC

Seminarul nr. 2: REPREZENTĂRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC

Sef lucr. dr. ing. Ionel Olaru

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI”

DIN BACĂUFACULTATEA de INGINERIE

Page 2: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Proiecţia ortogonală a unui obiect

Feţele unui obiect fiind figuri geometrice, obiectul poate fi proiectat pe oricât

de multe plane, cu condiţia ca fiecare set de drepte proiectante,

corespunzătoare unui plan să fie paralele între ele şi perpendiculare pe

planul respectiv.

Page 3: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

DISPUNEREA PROIECŢIILOR - cub de proiecţie

- obiect:

Page 4: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

• vederea din faţă, pentru proiecţia în vedere pe planul vertical din spate (A);

• vederea de sus, pentru proiecţia în vedere pe planul orizontal inferior (B);

• vederea din stânga, pentru proiecţia în vedere pe planul lateral din dreapta (C);

• vederea din dreapta, pentru proiecţia în vedere pe planul lateral stânga (D);

• vederea de jos, pentru proiecţia în vedere pe planul orizontal superior (E);

• vederea din spate, pentru proiecţia în vedere pe planul vertical din faţă (F)

F

A

B

C D

E

Page 5: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Dispunerea pe desen a proiecţiilor piesei

În SR ISO 10209-2:1996 sunt definite două metode de proiecţie:

a. - metoda de proiecţie a primului triedru (europeană)

b. - metoda de proiecţie a celui de-al treilea triedru (americană).

Simbolurile grafice ale celor două metode sunt:

a. b.

Page 6: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Metoda de proiecţie a primului triedru - vederea de sus, amplasată jos;- vederea de jos, amplasată sus;- vederea din stânga, amplasată la dreapta;- vederea din dreapta, amplasată la stânga;- vederea din spate, amplasată la dreapta sau la stânga, indiferent, specificând pe desen acest lucru.

Varianta II

A

B

C FF D

E Varianta I

EUROPEANA

Page 7: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Metoda de proiecţie a celui de-al treilea triedru- vederea de sus, amplasată sus;- vederea de jos, amplasată jos;- vederea din stânga, amplasată la stânga;- vederea din dreapta, amplasată la dreapta;- vederea din spate, amplasată la dreapta sau la stânga, indiferent, specificând pe desen acest lucru.

Varianta II

A

B

C FF D

E

Varianta I

AMERICANA

Page 8: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Stabilirea numărului de proiecţii necesare pentru reprezentarea unei piese se face în aşa fel încât piesa să fie complet reprezentată, să se poată înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli de interpretare sau de citire a desenului.

Reprezentarea unor elemente înclinate

Reprezentări atipice:

Page 9: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Proiecții ale unor forme geometrice:

prismă:

Page 10: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Proiecții ale unor forme geometrice:

cilindru:

Page 11: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Proiecții ale unor forme geometrice:

trunchi:

Page 12: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Corpuri de revoluție:

Page 13: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Reprezentarea vederilor (proiectii ortogonale)

Page 14: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Dupa direcţia de proiecţie vederile pot fi:

-vederi obişnuite, dacă vederea respectivă rezultă după una din direcţiile normale de proiecţie.

-vederi înclinate (particulare), dacă vederea rezultă după alte direcţii de proiecţie decât cele amintite anterior

În cazul în care se reprezintă într-o vedere numai un element sau o parte a unui obiect, vederea se va numi vedere parţială.

Intersecţia dintre două suprafeţe racordate printr-o rotunjire poartă denumirea de muchie fictivă.

Page 15: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Vederi principale:

linii de contur(muchiile reale)

muchiile fictive

Page 16: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Dacă muchia fictivă se confundă cu o linie de contur se va reprezenta linia de contur.

Page 17: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Feţele laterale ale paralelipipedelor şi ale trunchiurilor de piramidă, precum şi porţiunile de cilindri teşite plan, având forma de patrulater, în scopul identificării acestor forme, se indică pe desen prin diagonalele acestor suprafeţe trasate cu linie continuă subţire:

A

A A-A

Page 18: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Suprafeţele striate, ornamentate cu relief mărunt şi uniform se reprezintă în vedere prin trasarea pe o mică porţiune a formei reliefului cu linie continuă subţire:

striat striat

Dacă scara utilizată nu permite citirea cu suficientă claritate a unor porţiuni ale obiectului reprezentat, porţiunea respectivă se reprezintă în detaliu:

A 2:1

A

Page 19: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Piesele care admit unul sau două plane de simetrie se pot reprezenta pe jumătate, respectiv pe sfert:

=

=

= =

=

=

Elementele identice care se repetă la fel pe aceeaşi

proiecţie (găuri, şuruburi, piuliţe, danturi, etc.), după

caz, pot fi reprezentate complet o singura dată:

10x

Page 20: UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU … · înscrie pe desen toate dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fără a se putea naşte greşeli

Direcţia de proiecţie se indică, pentru vederi particulare, indiferent de poziţia în care se dispun pe desen, printr-o săgeată perpendiculară pe suprafaţa ce se proiectează şi având vârful orientat spre aceasta.