G u . grio bia ş i lo p a...
16
\ r \ r tt \ n r~\ ) I W W A \ r i . 1 f II □ \ V 11 A \ i V • ^ n r >■ / / u \ i - \ y | h \ // \ I •.] v-^-i ^ Le— a— J L .j ~ \ A L J http://www.dntcj.ro/adevarul Micul război al social-democrajiior români VALER CHIOREANU [pp pecialişti în declaraţii şocante şi în conflicte cu partenerii de.guvemare sau adversarii din Opoziţie, liderii PD poartă acum un război cu o desfăşurare extrem de interesantă, care ar trebui să reţină nu doar atenţia oamenilor politici, ci şi pe aceea a sociologilor, scriitorilor sau regizorilor de film. Este posibil ca opinia publică să fi fost captată de scandalurile din ultima vreme - al firului roşu sau cel legat de numele şi acţiunile controversatului cetăţean internaţional Adrian Costea - şi sâ nu dea atenţia cuvenită acestui adevărat război al Partidului Democrat împotriva Alianţei. pentru România. După afirmaţiile făcute de Meleşcanu la Cluj-Napoca, în sensul că guvernarea PDSR a pus “bazele prăbuşirii de acum a ţării”, Traian Băseseu s-a dezlănţuit, acuzîndu-1 pe preşedintele ApR de lipsă de moralitate şi că face ceea ce ştie cel mai bine, adică “vorbeşte fară să spună nimic”; atitudine care, împreună cu costumele Armâni, l-au ajutat sâ crească în popularitate. Mai ales furînd din electoratul Partidului Democrat. >■ Fapt care, dacă este adevărat, justifică într-o oarecare măsură furia lui Băsescu împotriva lui Meleşcanu şi colegilor acestuia. Problema nu este însă atît de simplă. Adevăratul motiv al acestui război captivant pentru un observator independent, pare a fi altul. Partidul , Democrat a pierdut din popularitatea de' care se bucura ca urmare a prestaţiei mai altfel a miniştrilor săi în Guvernul susţinut de actuala coaliţie. Sigur, a pierdut împreună cu toate formaţiunile politice adunate sub acelaşi drapel după’alegerile din toamna anului 1996. Dar, în cazul PD, pierderile s-au manifestat în modul cel mai dureros: nu doar o parte a electoratului l-a părăsit, ci şi unii fruntaşi ai săi, devenind independenţi sau încercînd alte variante aducătoare de cîştig. O asemenea posibilitate caută acum partidul lui Petre Roman în întregimea sa. Şi care să fie varianta cea mai bună dacă nu o apropiere de partidul de departe cel mai bine cotat în sondajele de opinie? Acest partid este PDSRr de care PD s-a despărţit într-un mod destul de neelegant, dar în politică asemenea mişcări sînt posibile oricînd. Aşa că PD. a ajutat partidul lui Ion lliescu să intre în graţiile . Internaţionalei socialiste şi a pornit o luptă ANUL X NR. 2 8 8 9 ISSN 1220*3203 -"■••JOI, II MAI 2000 16 PAGINI 2.000 LEI G u . g riobia şi lopata m fata P riiaăriai Salariaţii RADP (Regia Autonomă a Domeniului ' Public) ar putea ieşi săptămînă viitoare în ; stradă. Protestul lor are drept cauză neplata serviciilor efectuate de regie pentru Primăria Cluj-Napoca. Din acest motiv, cei 1.000 de salariaţi ai RADP nuîşi pot primi salariile pe luna aprilie. Este astfel posibil, fără ca sindicatele să organizeze un miting, să asistăm la o manifestare a nemulţumirii salariaţilor regiei. „Oamenii au spus că se vor aduna în faţa Primăriei cu greble şi lopeţi, aşa cum ciobanii s-au adunat în faţa Prefecturii cu oile”, a declarat Olimpiu Tescar, secretarul general al Cartel Alfa. Datorie dc 12,6 miliarde iei Potrivit celor spuse de Olimpiu , Tescar; - datoria Primăriei faţă de RADP se ridică, în medie, la 4,5 miliarde lei lunar. Regia Domeniului. Public are de încasat în total 12, 6 miliarde lei, sumă care milioane lei lunar, bani care ar fi suficienţi pentru majorarea salariilor. • Situaţia RADP este destul de gravă în acest moment. Grigore Pop, preşedintele Cartel Alfa, spune că această stare de fapt „va duce regia la incapacitate de plată: Nu vom accepta o disponibilizare de personal din reprezintă lucrări efectuateîn cauza proastei gestionări. Ne perioada 1997 - aprilie 2000 (pentru anul curent, datoria Primăriei este de 10,8 miliarde lei). In sumele de mai sus nu 'sînt incluse şi penalizările de întîrziere. Liderii sindicatului spun că lucrările destinate Primăriei au fost realizate cu ajutorul creditelor bancare. Dobînda pentru acestea se ridică la 340 pare rău că s-a ajuns in această situaţie. Domnul primar a discutat cu noi numai 12 minute şi ne-a-spus că ne va rezolva problema după alegeri. Nu înţelegem de ce nu se poate rezolva acum. Noi vrem să discutăm cu primarul Clujului, nu cu candidatul la Primărie.” Anca BLAGA continuare în pagina a 12-a Festivalul Internaţional de Poezie “Lucian Blaga” • “/4(2te<z ateie cad Zn cwafetea- a d ta / tt&ftţci ţâte fuvicartt vttZctc ftă m Z r ttu t ” • în “lumina de ieri” s-a încheiat cea de a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie “Lucian Blaga”, organizat de: Societatea Culturală “Lucian Blaga”, Consiliul Judeţean Cluj, Biblioteca Judeţeană “Octavian' Goga”, Uniunea Scriitorilor din România - Filiala _ Cluj, Inspectoratul pentru, Cultură al judeţului, Centrul Creaţiei Populare Cluj, * Studioul Teritorial de Radio- Cluj, BibliotecaCentrală Universitară “Lucian ■ Blaga” şi Editura “Clusium”. Timp de trei zile, aşadar, poeţi, critici şi istorici literari l-au căutat pe Blaga “pe coarde dulci de linişte” şi/‘harfe locaşul de-ntuneric”, în furtunilor” sau în “eul său îndărătnic”, în “toamne cu căderi de stele” sau în adîncimile gîndirii sale filosofice. Dacă l-au găsit? “E mult înapoi? Atîta e şi de-acum înainte/ cu toate că mult mai puţin o să pară”... Cu certitudine, ediţia a X-a a Festivalului a mai pus o piatră ia zidirea începută spre cunoaşterea dimensiunii europene a operei lui Blaga. Urcuşul e bun: “Pe cumpăna lumii/ o zi se înclină/ plină de fapte/ şi fără de vină”. Michaela BOCU Amănunte în pagina 5 Preşedintele Cehie! va efectua o vizită în România Preşedintele Cehiei, Vaclav Havel, va efectua, în data de 18 mai, o vizită de lucru de o zi în România, la invitaţia omologului său român, Emil Constantinescu, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei, Răsvan Popescu. Vizita şefului statului ceh la Bucureşti fusese programată iniţial pentru sfîrşitul lunii martie,: însă ea a fost amînată din cauza stării de sănătate a preşedintelui Vaclav Havel. Ultima vizită în România a preşedintelui Havel a avut loc în anul 1994. Scrisoare deschisa a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici - Cluj câtre clasa politica româneasca Panica investitorilor ar putea duce la căderea Fondului Naţional de Investiţii • Astăzi, în cadrul membrilor Uniunii Naţionale a Organismelor de Plasament Colectiv din România (UNOPC), se va discuta, adoptarea unei noi formule de calcul a valorii acţiunilor necotate din portofoliul fondurilor mutuale • ficţiunile necotate dau dureri de cap investitorilor Posibilitatea adoptării unei noi formule de calcul pentru evaluarea acţiunilor necotato din portofoliile fondurilor mutuale româneşti a creat nelinişte în rîndul investitorilor, în special a celor mici. Şi aceasta pentru câ există posibilitatea ca aplicarea unei noi formule să conducă, la o parte dintre I fonduri, la o diminuare a creşterilor sau chiar la o scădere a valorii titlurilor de participare. în cazul Fondului Naţional de Investiţii (FNI) impactul unei astfel de măsuri ar putea fi mai mare decît la alte fonduri deoarece o parte semnificativă din activele acestuia au fost direcţionate către acţiuni necotate. Astfel, în condiţiile în care reglementările legale prevăd câ un fond nu, poale plasa mai mult de 10 la sută din activele sale în titluri necotate, FNI- avea, în urmă cu aproximativ un an de zile, circa 80 la sută din active investite tocmai în astfel de plasamente. Procentul s-a redus, însă, treptat, ajungînd, la finele lunii aprilie a.c., la 44,1. Alin TUDOR continuare în pagina a 12-a Canalul Morii - curs de apă sau maidan? - L . « A Credite: -pentru persoane fiziceîn sistem CAR. cu dobânzi de 22% pe an -credite pentru bunuri cu 35% | dobândă pe an | B a n e a Popular® Unerva Cooperativa de credit Bd.21 Decembrie nr,152 Tei,410263 .Calea Turzii; coadă la' stopuri, intersecţie bramburită, coşmar! Sau, mai exact, pericol public. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, aici totul pare cu susu-n jos şi invers.Panta şi curbele au dat numeroase bătăi de cap. Şoferilor, pietonilor, tuturor .celor ce,, cu. voie sau. fară, au. continuare în pa> r 11 ^ i i IhllKrA © participat,- aici, la trafic: 8 accidente„dintre care două foarte grave!- •: ■ • v Ieri, - altă dandana. Un autobuz plin.de jandarmi, ce venea dinspre 4lba a rămas fară frînă. Şoferul nu şi-a pierdut cumpătul. A făcut tot - r.v. - ~F BIBLIOTECA " CPtJTr ,, i ___
Transcript of G u . grio bia ş i lo p a...
\ r \ r tt\ n r~\) I W W A \
ri . 1 f I I □ \ V 1 1 A \ iV • n r >■ / / u \ i -\ y | h \ / / \ I •.]
v - ^ - i ^ L e— a— J L . j ~ \ A L J
http://www. dntcj.ro/adevarul
Micul război alsocial-democrajiiorromâniV A L E R C H I O R E A N U
[p p pecialişti în declaraţii şocante şi în conflicte cu partenerii de.guvemare sau adversarii din Opoziţie, liderii
PD poartă acum un războ i cu o desfăşurare extrem de interesantă, care ar trebui să reţină nu doar atenţia oamenilor politici, ci şi pe aceea a sociologilor, scriitorilor sau regizorilor de film. Este posibil ca opinia publică să fi fost captată de scandalurile din ultima vreme - al firului roşu sau cel legat de numele şi a c ţiu n ile con tro v ersa tu lu i cetăţean internaţional Adrian Costea - şi sâ nu dea atenţia cuvenită acestui adevărat război al Partidului Democrat împotriva A lianţei. pentru România. După afirmaţiile făcute de Meleşcanu la Cluj-Napoca, în sensul că guvernarea PDSR a pus “bazele prăbuşirii de acum a ţării”, Traian Băseseu s-a dezlănţuit, acuzîndu-1 pe preşedinteleApR de lipsă de moralitate şi că face ceea ce ştie cel mai bine, adică “vorbeşte fară să spună nimic”; atitudine care, împreună cu costum ele A rm âni, l-au ajutat sâ crească în popularitate. Mai ales furînd din electoratul Partidului Democrat. >■
Fapt care, dacă este adevărat, justifică într-o oarecare măsură furia lui Băsescu îm potriva lui M eleşcanu şi colegilor acestuia. Problema nu este însă atît de simplă. Adevăratul motiv al acestui război c ap tiv an t pen tru un observato r independent, pare a fi altul. Partidul
, Democrat a pierdut din popularitatea d e ' care se bucura ca urmare a prestaţiei mai altfel a miniştrilor săi în Guvernul susţinut de actuala coaliţie. Sigur, a pierdut împreună cu toate formaţiunile politice adunate sub acelaşi drapel după’alegerile din toamna anului 1996. Dar, în cazul PD, pierderile s-au manifestat în modul cel mai dureros: nu doar o parte a electoratului l-a părăsit, ci şi unii fruntaşi ai săi, devenind indep en d en ţi sau încercînd alte variante aducătoare de cîştig. O asemenea posibilitate caută acum partidul lui Petre Roman în întregimea sa. Şi care să fie varianta cea mai bună dacă nu o apropiere de partidul de departe cel mai bine cotat în sondajele de opinie? Acest partid este PDSRr de care PD s-a despărţit într-un mod destul de neelegant, dar în politică asem enea mişcări sînt posib ile oricînd. A şa că PD. a ajutat partidul lui Ion lliescu să intre în graţiile
. Internaţionalei socialiste şi a pornit o luptă
ANUL X NR. 2 8 8 9 ISSN 1220*3203
-"■••JOI,II MAI 2000
16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI
G u . g r i o b i a ş i l o p a t a m
f a t a P r i i a ă r i a iSalariaţii RADP (Regia Autonomă a Domeniului
' Public) ar putea ieşi săptămînă viitoare în
; stradă. Protestul lor are drept cauză neplata
serviciilor efectuate de regie pentru Primăria
Cluj-Napoca. Din acest motiv, cei 1.000 de
salariaţi ai RADP nuî şi pot primi salariile pe
luna aprilie. Este astfel posibil, fără ca
sindicatele să organizeze un miting, să asistăm la o manifestare
a nemulţumirii salariaţilor regiei.
„Oamenii au spus că se vor aduna în faţa
Primăriei cu greble şi lopeţi, aşa cum ciobanii
s-au adunat în faţa Prefecturii cu oile”, a
declarat Olimpiu Tescar, secretarul general al
Cartel Alfa.
Datorie dc 12,6 miliarde iei
P o tr iv it celor spuse de O lim piu , Tescar; - d a to ria P rim ărie i faţă de RADP se ridică, în medie, la 4,5 miliarde lei lunar. Regia D om eniu lu i. Public are de încasat în total 12,6 m ilia rde lei, sum ă care
milioane lei lunar, bani care ar fi suficienţi pentru m ajorarea salariilor. •
Situaţia RADP este destul de gravă în acest moment. Grigore Pop, preşedintele Cartel A lfa, spune că această stare de fapt „va duce regia la incapacitate de p la tă : Nu vom accep ta o disponibilizare de personal din
reprezintă lucrări e fec tu a te în cauza proastei gestionări. N eperioada 1997 - aprilie 2000 (pentru anul curent, datoria Primăriei este de 10,8 miliarde lei).
In sumele de mai sus nu 'sînt inc lu se şi p en a liză rile de întîrziere.
Liderii sindicatului spun că lucrările destinate Primăriei au fost rea liza te cu a ju to ru l cred ite lo r bancare. D obînda pentru acestea se ridică la 340
pare rău că s-a ajuns in această situ a ţie . D om nul p rim a r a discutat cu noi numai 12 minute şi ne-a-spus că ne va rezolva p rob lem a după a le g e ri. N u înţelegem de ce nu se poate rezo lva acum. N oi v rem să discutăm cu primarul Clujului, nu cu candidatul la Primărie.”
Anca BLAGAcontinuare în pagina a 12-a
Festivalul Internaţional de Poezie“Lucian Blaga”• “/4(2te<z ateie cad Zn
cwafetea- a d ta /
tt&ftţci ţâ te fu vicartt vttZctc
f t ă m Z r t tu t ” •
în “lumina de ieri” s-a încheiat cea de a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie “Lucian Blaga”, organizat de: Societatea C u ltu ra lă “L ucian B laga”, C o n siliu l Judeţean C luj, Biblioteca Judeţeană “O ctavian ' Goga”, Uniunea Scriitorilor din R om ânia - F ilia la _ C lu j, Inspectoratul pentru, Cultură al ju d e ţu lu i , C entru l C reaţie i
P opu la re Cluj, * S tud iou lT erito ria l de Radio- C lu j, BibliotecaCentrală Universitară “L ucian ■ B laga” şi E d itu ra “Clusium”. Timp de trei zile, aşadar, poeţi, critici şi istorici literari l-au căutat pe Blaga “pecoarde dulci de linişte” ş i /‘harfe
locaşuld e -n tu n eric”, în fu r tu n ilo r” sau în “ eul său îndărătnic”, în “toamne cu căderi
de ste le” sau în ad înc im ile gîndirii sale filosofice. D acă l-au găsit? “ E m u lt în a p o i? A tîta e şi de-acum în a in te / cu to a te că m ult m ai p u ţin o să p a r ă ” ... Cu certitudine, ediţia a X-a a Festivalului a mai pus o piatră ia zidirea începută spre cunoaşterea d im en siu n ii europene a operei lui B laga. Urcuşul e bun: “ P e c u m p ă n a lum ii/ o zi se în c lin ă / p lin ă de fa p te / şi fă ră de v in ă” .
Michaela BOCUAmănunte în pagina 5
Preşedintele Cehie! va efectua o vizită în
RomâniaPreşedintele Cehiei, Vaclav Havel, va efectua,
în data de 18 mai, o vizită de lucru de o zi în România, la invitaţia omologului său român, Emil Constantinescu, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei, Răsvan Popescu. Vizita şefului statului ceh la Bucureşti fusese programată iniţial pentru sfîrşitul lunii martie,: însă ea a fost amînată din cauza stării de sănătate a preşedintelui Vaclav Havel. Ultima vizită în România a preşedintelui Havel a avut loc în anul 1994.
S c r i s o a r e d e s c h i s a a
A s o c i a ţ i e i F o ş t i l o r D e ţ i n u ţ i
P o l i t i c i - C l u j c â t r e c l a s a
p o l i t i c a r o m â n e a s c a
Panica investitorilor ar putea duce la căderea
Fondului Naţional de Investiţii
• A s tă z i, în c a d ru l m e m b rilo r Uniunii Naţionale a O rganism elor de Plasam ent C o lec tiv d in R om ânia (UNOPC), se va discuta, adoptarea unei noi form ule de calcul a valorii acţiunilor necotate din portofoliul fondurilor m utuale •
fic ţiun ile n e c o ta te d a u d u re ri d e cap
investito rilo rPosibilitatea adoptării unei noi formule de
calcul pentru evaluarea acţiunilor necotato din portofoliile fondurilor mutuale româneşti a creat nelinişte în rîndul investitorilor, în special a celor mici. Şi aceasta pentru câ există posibilitatea ca aplicarea unei noi formule să conducă, la o parte dintre I fonduri, la o diminuare a creşterilor sau chiar la o scădere a valorii titlurilor de participare.
în cazul Fondului Naţional de Investiţii (FNI) impactul unei astfel de măsuri ar putea fi mai mare decît la alte fonduri deoarece o parte semnificativă din activele acestuia au fost direcţionate către acţiuni necotate. Astfel, în condiţiile în care reglementările legale prevăd câ un fond nu, poale plasa mai mult de 10 la sută din activele sale în titluri necotate, FNI- avea, în urmă cu aproximativ un an de zile, circa 80 la sută din active investite tocmai în astfel de plasamente. Procentul s-a redus, însă, treptat, ajungînd, la finele lunii aprilie a.c., la 44,1.
Alin TUDORcontinuare în pagina a 12-a
Canalul Morii - curs de apă sau maidan?
- L .
« A
Credite:-pentru persoane fiziceîn sistem CAR. cu dobânzi de 22% pe an
-credite pentru bunuri cu 35% | dobândă pe an |
B a n e a P o p u la r® U n e r v aCooperativa de credit
Bd.21 Decembrie nr,152 Tei,410263
.C alea T urzii; coadă la ' stopuri, in te rse c ţiebramburită, coşmar! Sau, mai exact, pericol public. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, aici totul pare cu susu-n jos şi invers.Panta şi curbele au dat num eroase bă tă i de cap. Şoferilor, pietonilor, tuturor
.celor ce,, cu. voie sau. fară, au. continuare în pa>
r 11 ^ i iI h l l K r A ©
participat,- aici, la trafic: 8 accidente„dintre care două foarte grave!- •: ■ • v
Ieri, - altă dandana. Un autobuz plin.de jandarmi, ce venea dinspre 4 lb a a rămas fară frînă. Şoferul nu şi-a pierdut cumpătul. A făcut tot
- r.v. -
~ F BIBLIOTECA" C P t J T r , , i ___
• Calendarul ortodox: Sf. Sfinţiţi Mucenici: Mochie, Acachie şi Dioscur, Calendarul greco-catolic. S. Mociu, m. (+ sec. IV). '
— â & u & â u i u i
• PR.EFECTURA.CONSIL1UL JUDEŢEAN: 19-64-16
•PR1MÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 " "• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36:80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRLMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:
\ 955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ .
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 •POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 ■• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •POLm.A GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 . •• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: V
19-52-23 si 19-16-70. int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI
PROTECŢIEI SOCIALE: 979•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931
•DERANJAMENTE 921 ORA EXACTĂ: 958 R..A. TERMOFIC.ARE: 19-8748
• SC MONTENA Y S.A: 41-51 -71• RA. APĂ CANAL: 19-63-02 S.C.'SALPR£SrS.Aj 19-55-22
•SCPRIVAL- I7-43-S6 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE
92S;4J3424 JANDARMI: 956 GARA Guj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; - in:cra-43--2041l:Tunia-31-17-62; Dej-21-20-22 \LIANT.4 ANTISUICID: 19-16-47 .
IAROM: 26.04.1999- 28.10.2000luni
CUR-SF. INTERNATIONALE din Autogara II:
• CL; N.:;>v.i - Budapesta, cu plecare din Clui-Napvxa in nlclc de luni. mani. joi şi vineri b ora 7.00 şt înapoierea din Budapesta in nicle demara, miere uri. smeri şi simbdt-f laont 11.00»• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare in
rilclc dejoi ora 22.00 si înapoiere dm Îîudapeşta Ir.ailcIedcsincTiora 16.00.IN FO RM A Ţ II:Autogara 1:14-24-26
Autogara II: 43-52-78
07,30 08,30 09,15 10,4516,45 17,35 19,45 .20,45 , '18,00 . 19,00
marţi .07,00 08,00 08,20 09,0015,25 _ 16,15 19,45 ..'20,45
miercuri07,30 08,30 09,15 10.1518.00 19,00. 12,00 12,4518,55 19,45 19,45 20,45
joi07,30 0830 0830 09,0015,25 16,15 17,00 . 18,4019,00 20,00 19,15 . 20,1520,45 21,45 - ..
vineri09,15 10,15 07,45 . 08,4520,45 •21,45 14,00 14,4520.55 21,45 19,15 20.15
sîmbătă .1930 20,30 11,00 12,00
- • duminică- 1430 15.05- ' - • 20,15 21.15
Preţ bilet 955.000 Iei, respectiv 960.000 lei
Luni: Ouj-9BoIogna 10,30-12,05Bologna-FOuj .12,55-16,40
ttiiemiri : Ouj-3 Bologna 10J0-12,05Bologna-)duj 1255-16.40
vineri; Quj-FBologna 1030-12,05 .Bologna*)Cluj 12,55-16,40
Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$ TELEFON: 13-01-16.
O P E R A M A G H IA R Aastăzi, de la o ra 18,30:
B Ă R B IE R U L D IN
S E V IL IA de Rossini
FARMACII*Farmacii cu sm iciu ptrmanenr. Farmacia
"CORAFARM". sir. lon Mcsicr nr. 4. telefon 42*65—40; s:r..Nanoc3. nr. 25. telefon 19*20*74. farmacia "CYNARA". Calea Floreşti nr.75, îc! 42.62.72. orar non-stop.Farmacii cu scrriciu prelungit: Farmacia
“I.NTERPHARM". str. Pnmavcm nr. 5. telefon 4:*7i*95. crr 8-22 Farraa T1.EM MISFARM". P;a;a Unirii x 19.Telefon 19-13*63.orar S-22. .
Garda de noapte:Farmacia nr. 6, 'Speranţa", P-ţa A. lancu nr. 5.
telefon 19-46*56. onr 20-8.
Cititi9
zilnicA D E V Ă R U Lde Cluj- dar Independent
F IL M E Republica - Legenda călăreţului fără cap - premieră ( 10.3Q; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de. noapte cu tarif redus de
la ora 22.30 * Victoria - Do not disturb, Germania-SUA - premieră ( 11; 13; 15; 17; 19) * Arta-Eurimages - Viaţa e frumoasă, Italia (12; 14,30; 17,00; 19,30) - vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Favorit - Ora de vîrf, SUA ( 13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Gorila Joe (13; 15; 17; 19)
TURDA.- Fox - Blade, SUA ( 13; 15; 17; 19)DEJ - Arta - American Beauty ( 13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri,
sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 GHERLA - Pacea- Plaja, SUA ( 15; 17; 19); vineri, sîmbâtâ,
duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21
U N IPLU S Radio Joi, 11 mai P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C : 6,00-6,30:8,00-
8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n i p l u s d e d i m i n e a ţ a , 06,35, 8,20 C a l e n d a r u l z i l e i . M e t e o . 06,45, 9,45 H o r o s c o p . 9.00 Ş t i r i l o c a l e . 9,20 P r o g r a m u l c i n e m a . 9,55 I n f o r m a ţ i i c u l t u r a l e . 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş t i r i n a ţ i o n a le s i lo c a le .10.00-14,00 P u n c t . . . ţ i d e l a Z e c e ; 14,30-18,00 U n i p l u s a l t e r n a t i v . 18,30- 21,00 T r e i c e a s u r i b u n e . 19,00 Ş t i r i l o c a le . 22,00; Ş t i r i n a ţ i o n a le 21-30-6,00; U n i p l u s n o c t u r n .
BIBLIOTECI■ B . C . U . “ L u c i a n B l a g a ”
( s t r a d a C l i n i c i l o r 2 ) : • O r a r : z i l n i c ; 8 - 1 2 , 4 5 ; 1 3 , 3 0 - 2 0 , 0 0 ; s î m b ă t ă : S1 3 .3 0 .N o tă : I n s e s i u n i d e e x a m e n e p r o g r a m p r e l u n g i t : z i l n i c 8 - 2 1 , s î m b â t â 8 - 2 0 , d u m i n i c a 8 -1 4 .
■ . B i b l i o t e c a . J u d e ţ e a n ă “ O C T A V I A N G O G A ” : S E C Ţ I A A D U L Ţ I ( P - ţ a Ş t e f a n c e l M a r e n r . 1 ) , O R A R : l u n i - v i n e r i : i 8 , 3 01 5 . 3 0 . S E C Ţ I A C O P I I , O R A R : l u n i - v i n e r i : 8 , 3 0 - 1 5 , 3 0 . F I L I A L E ' Z o r i l o r , G h e o r g h e n i - O R A R : l u n i , m i e r c u r i , j o i : 1 4 , 0 0 - 1 9 , 4 5 ; m a r ţ i , v i n e r i : 9 - 1 5 ; - M ă n ă ş t u r , M ă r ă ş t i - O R A R : l u n i , m i e r c u r i , j o i : 1 4 .0 0 - 1 9 . 4 5 ; m a r ţ i , v i n e r i : 9 , 0 0 - 1 5 , 0 0 . S A L A D E L E C T U R Ă (S t r* M K o g ă l n i c e a n u n r . 7 ) : O R A R ; l u n i - v i n e r i : . 9 - 2 0 ; s î m b ă t ă : 9 - 1 4 . S E C Ţ I A D E - C O L E C Ţ I I S P E C I A L E : ( s t r . . O b s e r v a t o r u ! u i n r . l , t e l e f o n 4 3 - 8 4 - 0 9 ) lu n i , v i n e r i : 8 . 0 0 - 1 5 . 0 0 . M E D I A T E C A , O R A R l u n i - v i n e r i : 9 - 2 0 ; s î m b ă t ă : 9 - 1 4 . C E N T R U L D E . I N F O R M A R E C O M U N I T A R Ă , O R A R : l u n i - v i n e r i : 9 , 0 0 - 1 6 , 0 0 . ,
■ B i b l i o t e c a A c a d e m i e i ( s t r a d a K o g ă l n i c e a n u 1 2 - 1 4 ) . O r a r : l u n i s î m b ă t ă 8 - 1 2 . 4 5 ; 1 4 - 1 8 .4 5 .
I B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n i v e r s i t ă ţ i i 7 - 9): l u n i - 1 0 - 1 4 ; m a r ţ i , m i e r c u r i , j o i - 1 2 -1 6 ; v i n e r i - 1 0 - 1 6 .
■ B i b l i o t e c a A m e r i c a n ă " J . F . K . ” ( s t r a d a U n i v e r s i t ă ţ i i 7 - 9 ) . O r a r : l u n i - j o i : 1 0 - 1 8 ; v i n e r i : 1 0 - 1 4 , p r i m a ş i a t r e i a s î m b ă t ă d in l u n ă : 9 - 1 4 . O f e r i m c o n s u l t a n ţ ă p e n t r u s t u d i i i n U S A . '
I B i b l i o t e c a B r i t a n i c ă ( s t r a d a A v r a m l a n c u I I ) . O r a r : l u n i , m i e r c u r i ; 1 4 - 1 9 ; m a r ţ i , j o i , v i n e r i :9 - \4. : '
■ B i b l i o t e c a ,“ l i c i t a i ” ( s t r a d a C l i n i c i l o r 1 8 ) . O r a r : z i l n i c 1 0 - 1 8 ; s î m b ă t â : . 9 - 1 3 .'
■ B i b l i o t e c a C l u b u l u i S t u d e n ţ e s c C r e ş t i n ( s t r a d a K o g ă l n i c e a n u 7 - 9 ) . O r a r : m a r ţ i : 18 - 1 9 ; j o i 1 9 -
■ B i b l i o t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l F r a n c e z ( s t r a d a I . I .C . B r ă t i a n u -2 2 ); O r a r l u n i - v i n e r i : 1 0 - 1 9 .
■ B i b l i o t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l G e r m a n ” I l e r m a n n O b e r t h ” ( s t r . M e m o r a n d u m u l u i 1 8 ) . O r a r : l u n i , m a r ţ i , m i e r c u r i , j o i : o r e l e 1 6 -2 0 .
■ B i b l i o t e c a “ V a l e r i u B o l o g a ” a U n i v e r s i t ă ţ i i d e M e d i c i n ă ş i F a r m a c i e ( S t r . A v r a m l a n c u 3 1 ) ; O r a r : l u n i - v i n e r i 8 - 2 0 , s îm b ă tă 8 - 1 3 .
■ B i b l i o t e c a S o r o s C l u j ( s t r . Ţ e b e i n r . 2 1 ) . O r a r : l u n i 1 2 - 1 9 ,3 0 ; m a r ţ i , m i e r c u r i ş i j o i : t 0 - 1 9 , 3 0 , s î m b ă t ă : 1 0 - 1 4 . Ş t i i n ţ e s o c i a l e ş i c o m p o r t a m e n t a l e .
■ B i b l i o t e c a C r e ş t i n ă ” B i b l o s ” ( s t r . C l i n i c i l o r n r . 2 8 ) . O r a r : lu n i 1 3 - 1 7 ; m a r ţ i , m i e r c u r i , j o i : 1 3 - 1 6 ; v i n e r i 9 - 1 2 . ( B i b l i o t e c a p u n e l a d i s p o z i ţ i a c i t i t o r i l o r l i t e r a t u r ă c r e ş t i n ă î n d i f e r i t e l i m b i ) . .
$J o i, 11 m a i
ROMAHM.
. 17,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi; 10,00 Agenda electorală; 10,25
Impas în doi (r); 11,05 TVR Ciuj- Napoca; 12,05 Tezaur folcloric
. (r); 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,30 Destinul Unei naţiuni; 15,00
. Convieţuiri (mag.); 16,00 Scena;16.30 Librăria pe roţi; 17,00 Ferestre spre America; 17,30 Studioul electoral; 18.20 Casa mea; 19,00 Corect!; 19,10 A vanprem ieră Ştiri; 19,15' Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal; 20 ,45 Sport; 20 ,55 Teatru:„Căsătorle imposibilă”;22.05 Reflecţii rutiere; 22,15 Jurnalul Academiei Caţavencu;22 .30 Aristocraţii (s); 23,30 Jurnalul de noapte; 23 ,45 Hochei.- 7,45 Seria
Alfred Hitchcock " • (r); 8,35 Care pe
,,care! (r); 9,20 Enigmatică Terra (r); 9,50 Minunile creaţiei lui Dumnezeu (s); '10,50 Orizont spiritual; 11,20 Star rec (r);12.05 Ferma (r); 13,05 Globul dragonului; 13,30 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia Simpson; 15,15 Care pe care!; 16,00 Trupa DP 2; 17,00 Se întîmplă acum;17.30 Femeia misterioasă (s); 18,25 Veni, video, viei; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,15 Ştiri bancare şl bursiere; 19,20 Antologia jocului; 19,35 C.I.A. - nume de cod Alexa (f.a. SUA. 1992); 21,05 Turnul de control; 21,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock- prezintă:; Pădure tînără (thriler' SUA 1965); 23,05 Ştiri; 23,15 Spaţiul francofon; 23,45 Armonii clasice; 0,05 TVM Mesager.
7,00' Dimineţi» * clujene; 8 ,00
Dimineşţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 inspectorul Maigret (film SUA 1988); 12,00 Creatorul de stele (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent ; 14,00 Hochei; 17,00 Se caută primar’ (studioul electoral); 18,00 Intrigi în Paradis (s); 19,00O bservator; 19,45 Studioul electoral; 20,00 Turnul primilor născuţi (s); 21,00 Brigada mobilă; 21,30 Prezentul simplu; 22,00 Observator; 22,30 Marius Tucă Show;-1,00 Navarro (s)..
.7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 1Cj 00 Agenda
electorală; 10,30 T înăr şi neliniştit (s/r);. 11,20 Jake şi Grăsanul (s); 12,10 Predarea (co. SUA '86); 14,00Nemuritorul (sj; 15,00 Walker, poliţist texăn (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic;
17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt;19.00 Ştirile Pro TV; 19,50
■ Chestiunea zilei pe scurt; 20,00în tempo de swing (SUA 1984);21.55 Ştirile Pro TV; 22 ,00 Chestiunea zileî; 23,30 Ştirile Pro TV; 23,50 Jake şi Grăsanul (s/r),
7,00 Milagros EH (s/r); 8,00 Taifas
- ■ m agazinmatinal; 12,55 Clip Art; 13,00
- ,, Milagros (s); 14,00 Rebecca (s/ r); 15,00 Viper Ţs/r); 16,00 Justiţie militară (s/r); 16,55 Clip Art; 17,00 V iper (s); 18,00 Focus; 18,30 Impact - puternic pe Prima; 19,00 Cronica cîrcotaşului;, 19 ,10 Justiţie militară (s); 20,00 Vulturul de fier 2 (film SUA ’88); 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22 ,00 Motor -
• emisiune : automo; 23 ,00 Detectivi de elită (s); 23,55 Clip Art; 0,00 Focus (r); 0,30 Impact
teist? 7 ,10 Bună / / d i m i n e a ţ a ,
. Z /C lO C România; g 00 Daji
vina pe Corina (r); 10,00 Ştiri; 10,30 Economic ABC (r); 10,45
■ 4 Gura ..lumii; 11 r00 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 12,00 Reporter Telev7 (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Telemedicina;14.00 Lumea misterelor; 15,00 Ştiri; 15,30 Post meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Film documentar; '20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura'lumii; 21,00 Senzaţional' cu Dan Diaconescu; 21,55 Pariu Trio" - LOTO; 22,00 Linia întîi; 0,00 Ştiri; 0,30 Concert. .
)0,00 Ştirile de acasă (r); 10,30
Acasă la bunica (r); 10 ,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r);- 11,30 90-60-90 Fotomodele (r); 12,15 Sînge din sîngele meu (r); 13,15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Copilul adus de mare (s); 16,30 Dragoste şi putere (s);17.00 Căsuţa poveştilor ; 17,10 Acasă la români;' 17,15 Âcasă la bunica; 17,30 Maria isabel (s); 18,30 Ştirile de acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s);21.00 Femeia vieţii mele (s);21.55 Sharie (w. SUA 1953).
15,00- Videoclipuri;Meridian;EifeopAmyA 15,30 Post
17,30.RepOrter Tele 7;18.00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Rada Muraru; 19,00 Economic ABC; 19,30 Muzică populară - realizator M. Sime;20.00 Documentar; 21.00 Film serial: Secţia de poliţie. :
Redacţia nu isi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
C A B IN E T M E D IC A L O N C O LO G ICa C L U J - N A R O G A ,
s t r . R R O F C i O R T E A n r . 9 ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )
C O N S U L T A Ţ II-
Prof.dr. LU C IA N LA2A R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J : 16” -18” Dr. VALENTIN POPESCU
(Chirurgie, Oncologie) ‘M a, J : 1430-16;. V : . 15-17
S : 9 - 11Dr. P A N-SORIN POPESCU• ' ( U r o lo g ie ) , .L, Mi: 18-20; Ma, J:1 8 ” -20
V: 16-20 . .P R O G R A M A R E :' , ■ .
tel/fax (064) 18.76.04 Tn timpul oretor de funcţionare
a cabinetului
r POLICLINICĂ^ INTERSERVISAN
s t r . P a s c a ly r i r .5 , c a r t . G h e o r g h e n i STOMATOLOGIE
INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •
ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE
Electroencefalografie - . Electromiografie - Examinări
Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină
Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcina - Antigen HBS - Eiisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii peniru sterilitatea feminină şi masculină)ZILNIC, inclusiv. DUMINICA
orele 7 - 21 'Modic dc gardă: orele 2 1 -7 " Rezervare, consultaţii
la tel. 41.41.63. ' >
1CABINET MEDICAL DE
STOMATOLOGIECalea Moţilor nr. 106, ap. 5
Dr. S o c o lo v (G elu - m e d ic p rim a r Dr. S o c o lo v M ihaela - m e d ic p rim a r
Tratamente stomatologice complexe:
te rap iep ro te tic ă (C eram ică) ' ch iru rg ie (re ze c ţii, îm p lâ n te ) -
Programări zilnic Ia hd.: 430.028ORAR
Luni - Vineri: 9-19 Sîmbâfă: 1(M3
< v"
f p V v , Jo i, 11 maif | 1^.06:00 - 11.*00 PRIMUL SALUT, 07:00,08:00,09:00,10:00,
A Jx - r 13:00,14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 21:00 Ştiri, 06:50, fc-vţ0° 07:50 Horoscop, 07:20 Revista presei /oca/e 08:00 Revista
7 2 8 ^ /A * prese/cenfra/eO8:2O,17:OOC0Sporf(MihaiPetmşcâ),O8:4O ' Ştirile pe scurt 09:20 Ce mai crede lumea: 10:40 "în sănătatea
dumneavoastră" (Cristina Stihi); 11:00-13:00 MESAJ FM, 14:00 -18:00" CALEIDOSCOP CD, 15:20 Ce mai crede tumea (r); 16.40 *Chemarea muntelui (Dinu Mftiteanu); 19:00 - 21:00 “Modern Buzzm (Horaţiu Nicoarâ), 21:30-23:00 "Punct ochit” • talk-showpe teme deactualitate (M irela Baciu).
Jo i, 11 maiI t a d i o S o n i c e .o o s ă r itu r ă în
H&.9 awz-------— ,PAPUCi > maxima, meteo,horoscop, powerplay-preţurile
pieţii - “Ce-a fost ieri?Vezumatul evenimentelor din ziua-precedenta - Ce va fi astăzi?” - prognoza evenimentelor din ziua în curs - “Vocea trotuarului" - sondaj umoristic - programuî cinematografelor - programul TV.- evenimente culturale - sfatul medicului - Tura prin oale’ -reţete gastronomice - revista presei - "Cel mai matinal telefon concurs - sport - “Oful clujenilor" - problemele concetăţenilor noştri - informaţii rutiere - programul zilei la Radio Sonic - “Basca cu Bretele"- umor; 10.00 TRAFIC - muzica, animaţie, powerplay - intervenţii telefonate de la evenimente în curs de desfăşurare - invitaţi în studio - concursuri - “Basca cu bretele '-_umor( reluare); 14.00'SONIC BY REQUEST -•dedicaţii muzicale; 16.00 SCHIMBUL DOI - retrospectiva evenimentelor zilei, interviul emisiunii, sport - “Oful clujenilor” - răspunsuri - politia în direct 18.00 STRAJA FIRII - muzica folk (Adrian Bumb); 19.06 SONIC.BY REQUEST - dedicaţii muzicale; 19.45 POVESTEA DE SEARA - poveşti pentru copii de toate vîrstele; 20.00 SONIC BY REQUEST -dedicaţii muzicale; 21.00 ATENŢIE, SE DESCHID UŞILE - talk show social (Adriana Perşa); 22.00 OCHII LUI NOSTRADAMUS - emisiune iniţiaticâ; 23.00 SOMNAMBULII r talk-show nocturn
. Joi, 11 maiŞTIRI :: 09.00, 10.00 ,12.00 „15.00-,16.00;
BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 -: SUPER MATINAL,:Ştirile locale, interviuri, Horoscop,
. (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45)r Liniuţa de diqlog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULĂJPE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10:15);:, -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00- 18.00-CALEIDOSCQP fm:13.20 -Engleza pentru afaceri; 20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu- Florea; 22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan ' . ,
Joi, 11 mai 'Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox. 4'
- - ■ £ ) minute):5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9(30; 10:30; 11:30;12:30. 13;30; 14:30; 15;30. 16:30; 17:30; 19:30; ;
20:30; 21:30; 22:30.5:00-8:00 Lupta cu Somnul8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunturf utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00-17:00 Contact FM. 17.00-19.00 Muzica pe sufletul tău. 19:00-22:00 Seară de seară. 22:00-24:00 In arşiţa muzicii-realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale.
RADIO CLUJ. Joi, 11 mai
6,00 Bună dimineaţa, t O emisiune cu informaţii,
actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 7,50-7,53 Alegeri 'locale 2000. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă:. Dan Horea. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 O oră şi şaizeci de minute. Prezintă Liv’ia Inceu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13’,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Andrei Hutanu. 18,30-18,33 Alegeri locale'2000. 18,33-19,00 Emisiunea partidelor parlamentare. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Alegeri locale 2000. Partide, lideri, candidaţi în faţa electoratului; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii;, 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; .21,00 Ştirii 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.
RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM
CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU
Ciuj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap.» 12
, (autobuze: 35, 43, 46)
Consultaţii, tratamente:
C H IR U R G IE IN FA N TILĂ ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ,- MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19 - ,
Pediatrie::L: 16 - 21; Ma J; 19-21; Mi,' V; 14-21; S; 9-11.
Medicină generală:A C U P U N C T U R A : - Ma, J: 15-17; S: '11,30 -'13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.
Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.
. PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRU : Br. ANGELA CĂLD6ĂRU
Str. Prahovei nr, 11(lîngă biserica Bob) ~ •
PROGRAM OFTALM OLOGIE
S . • - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
Linia telefonică de intervenţie în criză . şi prevenţie a. suicidului iniţială deUliii IUTII IUL DU SiViTÎTi: 111)111.1 (U I
stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele i r - 22, Vâ aşteptăm apelurile la numărul 186864.
Aici ar putea fi -; reclama dumneavoastră I l i i m v :
furnizate de agenţiile • . ROMPRES şi MEDIAFAX.
I n t r a n s ig e n ţ a 0 c istr i® i ffaţâ d c - p o lit ic a ' d e e x t in d e r e a U E
(“S tra tfo r” )M inistrul de Finanţe austriac şi
totodată membru al Partidului Libertăţii, dl Karl-Heinz Grasser, a declarat recent că, dacă boicotul diplomatic din partea Uniunii Europene faţă de A ustria continuă, Viena se vede împinsă sâ îşi
, folosească dreptul de veto pe care îl deţine în cadrul Uniunii pentru a boicota la rîndu-i politicile pe care Uniunea urmează să le propună şi sâ le adopte în viitorul apropiat. Iar în măsura în care ameninţările dlui G rasser devin o atitudine politică, Austria se pare că are posibilitatea de a încurca planurile Uniunii, ameninţînd implicit stabilitatea şi vigoarea instituţiei în sine. Pentru a evita acest conflict cu Austria, UE va trebui sâ accepte condiţiile acesteia, mai exact pretenţia ca Austria sâ fie protejată împotriva asaltului ofertei de' muncă, ieftină a celor veniţi din Estul european.-
U niunea poate să îndeplinească această cerere, permiţîndu-i Austriei să nu ia parte la noile politici de imigrare pe care UE vrea să Ie adopte. în mod normal, UE poate adopta o decizie politică doar dacă toate statele membre sînt de acord cu aceasta. Posibilitatea de a nu lua parte la o anumită politică permite membrilor UE să se abţină în priv in ţa votării anum itor m ăsuri prevăzute de UE, chiar dacă îşi rezervă dreptul ca în timp să adopte politicile respective. Cel mai cunoscut exemplu din trecut este legat de numele Uniunii M onetare Europene - cînd ţări ca Danemarca, Grecia, Suedia şi Marea Britanie au ales să nu participe la această
uniune, ele dorind să îşi păstreze moneda naţională; trebuie remarcat faptul că această prevedere legislativă din cadrul Uniunii a fost cea care a permis ulterior realizarea unei monezi europene sau a facilitat libera circulaţie a europenilor pe continent. Actualul conflict s-a declanşat în luna februarie, acest an. în ciuda avertismentelor primite din partea majorităţii guvernelor occidentale, în legătură cu, posibilitatea aplicării unui sistem de sancţiuni diplomatice, Partidul Libertăţii din Austria, prin excelenţă anti-european, a reuşit să se alăture coaliţiei la guvernare. De fapt, ascensiunea în sine a acestui partid pe scena politică a Austriei a ridicat numeroase semne de întrebare în ceea ce priveşte politică de extindere a UE înspre Estul european, strategie care în primul rînd ar deschide drumul
: spre Europa Occidentală la milioane de est-europeni săraci. Iar Austria este învecinată cu patru state candidate care aşteaptă această extindere.
în momentul în care noul Guvern austriac s-a instalat, celelalte guverne europene au m enţinut boicotul diplomatic al Austriei în speranţa că aceasta va duce la îndepărtarea de Ia guvernare a Partidului Libertăţii. .
Un lucru este sigur: fară cooperarea Austriei, UE nu se poate nici extinde, nici adînci, lucru care va avea drept consecinţă o slabă concurenţă colectivă din partea UE în raport cu alte'forţe economice şi politice globale, cum ar fi China, Rusia şi SUA.
Evident că A ustria şi UE sînt angrenate într-o politică păguboasă pentru ambele părţi, dar nici una nu pare
dispusă sâ cedeze/UE nu se va pleca în faţa ameninţărilor unui partid votat de circa 27 la sută dintr-o populaţie totală de 8 m ilioane de- locuitori, iar la. rîndu-i, Partidul Libertăţii nu îşi poate trăda doctrina politică, al cărei ax este atitudinea anti-UE, a cărei politică este simţită ca fiind mult prea împovărătoare.
Pentru a pune capăt acestui scenariu' de coşmar, UE va apela la o politică pe care a aplicat-o cu succes în trecut, pentru a dezamorsa disputele cu alte
~ membre ale sale: anume posibilitatea de abţinere de la anumite politici. în cazul Austriei, aplicarea acestei măsuri va duce la o retragere a ei dintr-o serie întreagă de regimuri de acordare a vizei, cea mai importantă fiind viza Schengen, care perm ite libera c ircu la ţie a cetăţenilor pe întreg teritoriul Uniunii. Aşadar, Austria se va sustrage acestui regim, nepermiţînd intrarea liberă pe teritoriul său, în ciuda statutului de membră UE, atît timp cît consideră câ economia sa nu poate face faţă cerinţelor de em igrare din partea a lto r ţări europene.
Trebuie însă să remarcăm că acest tip de opţiune nu este nici pe departe “profilactic”. Austria poate reprezenta astfel un precedent şi" pentru alte membre ale UE care doresc, deocamdată doar la nivelul declaraţiilor, sâ se sustragă adoptării unor măsuri ale UE pe care le găsesc împovărătoare. Este o realitate care va constitui principalul obstacol în realizarea unui front comun european, mai ales în ceea ce priveşte problem ele de apărare şi po litică internaţională, aspecte care i-ar garanta rolul unui actant global puternic.
Va fi operabil sistemul de apărare anfirachetă?
C T t ie J W â s h in p to f tS P o s tS :Decizia aşteptată a preşedintelui SUA, Bill Clinton; referitoare la
construirea unui sistem naţional de apărare antirachetă a stîrnit dezbateri aprinse, dar nu a fost pusă întrebarea-cheie: va funcţiona acest sistem? Răspunsul este nu.
Misiunea unul astfel de sistem este de a proteja • SUA de atacurile nucleare ale unor ţări ■ precum Coreea de Nord. Acest stat ar putea pe viitor să obţină rachete intercontinentale, purtătoare de arme chimice, biologice, chimice. SUA sînt cea mai mare putere, militară cu cea mai dezvoltată bază tehnologică, iar Coreea de Nord este una dintre cele mai sărace ţări. Desigur, va spune publicului larg, rachetele lansate dintr-o astfel de ţară nu vor penetra sofisticata apărare americană.
De fapt, aceste rachete pot penetra apărarea americană. Chiar dacă acest sistem proiectat de apărare antirachetă ar funcţiona perfect, el tot ar putea fi evitat prin metode destul de ieftin de dezvoltat şi de aplicat faţă de rachetele cu rază lungă de acţiune. Această concluzie se bazează pe un studiu efectuat de nouă fizicieni şi ingineri, care au servit drept consultanţi ai Ministerului Apăfării. Concluzia acestui studiu a fost că un potenţial atacator poate să înfrîngă acest sistem, chiar atunci cînd va fi desfăşurat în toată deplinătatea lui. De exemplu, agresorul poate să-şi ascundă focoasele nucleare într-un balon de tip Mylar, acoperit cu aluminiu, apoi să le lanseze printre alte multe baloane goale. întrucît nici un senzor de apărare antirachetă nu va putea detecta baloane ce ascund focoasele, toate baloanele vor trebui doborîte. Chiar şi un atac la scară redusă va epuiza numărul de interceptoare disponibile.
Un atac biologic poate păcăli şi el acest sistem. Agenţii biologici de distrugere, pentru a fi eficienţi, trebuie să se împrăştie pe arii foarte largi. Acest lucru se face prin divizarea fiecărei încărcături utile în nişte "bombiţe”, iar acestea, ca un bonus pentru agresor, vor copleşi sistemul de apărare. Aceste probleme privesc arhitectura sistemului, care se bazează pe rachete interceptoare ce trebuie să lovească ţintele direct în spaţiul cosmic. Această arhitectură de bază a sistemului nu poate fi schimbată pentru a fi eficace împotriva unor astfel de contramăsuri. Suporterii acestui sistem afirmă că un stat precum cel nord-coreean nu poate lua astfel de contramăsuri. Ei ignoră un raport ai comunităţii de informaţii, care avertizează câ aceste state-infractor au folosit “tehnologia deja disponibilă” pentru a concepe şi dezvolta contramăsuri şi o pot face pînă cînd SUA îşi vor implementa acest sistem. Alţii cred că numai prima fază a sistemului nu va face faţă acestor contramăsuri, dar că sistemul complet va reuşi cu succes deplin această sarcină. Din păcate, testele ce vor fi făcute înainte de luarea deciziei de către preşedinte nu vor include şi asemenea contramăsuri. Testele sînt planificate a avea loc cel mai devreme în 2005. De aici reiese că Pentagonul nu va şti dacă sistemul va putea fi realmente eficient.
0 N O U Ă D I S P U T Ă I N T R E
E U R O P A S I S U A Î N L E G Ă T U R Ă
C U C O N D U C E R E A D E R D
( R e u te r s ) 1O nouă dispută politică între Europa şi
Statele Unite pare să se pregătească în legătură cu succesorul lui Horst Koehler în funcţia de director executiv al Băncii E uropene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. -
Potrivit unor surse apropiate de ministrul finlandez de Finanţe, Sauli Niinisto, care este preşedintele BERD, acesta va anunţa lurii că directorul Trezoreriei franceze Jean Lemierre şi fostul ministru spaniol Luis Gamir sînt candidaţii. El a propus, totodată, într-o scrisoare adresată ţărilor acţionare, ca un grup, format exclusiv din europeni, să-i examineze pe candidaţi, şi aceasta a provocat furia Statelor Unite. SUA sînt un acţionar important al BERD, iar problema desemnării directorului executiv al acestei instituţii urmează unei dispute am ericano-europene în legătură cu conducerea Fondului M onetar Internaţional.
Subsecretarul american al Trezoreriei,: Timothy Geithner, a cerut într-o scrisoare către Niinisto includerea altor ţări acţionare din Europa de Est în procesur luării deciziei. Niinisto a declarat că nu a^ răspuns la scrisoarea Statelor Unite, care a reprezentat un răspuns la o scrisoare pe care el a trimis-o acţionarilor în legătură cu propunerile sale, dar a spus că va discuta cu Trezoreria SUA.
Grupul de exam inare propus de Niinisto II include pe el şi ministrul francez de Finanţe, Laurent Fabius, care-i va succeda în postul de preşedinte al BERD, precum şi pe ministrul portughez de Finanţe Joaquim Pina Moura. •
Directorul executiv al BERD conduce afacerile de zi cu zi ale băncii, în vreme - de preşedintele este în mare măsură un post politic şi onorific. _
Disputa în legătură cu postul de
director executiv a apărut într-un moment în care instituţiile financiare internaţionale (IFI) precum şi FMI şi Banca Mondială sînt criticate pentru lipsă de transparenţă.
în mod ironic, opinia SUA că un grup mai larg de ţâri trebuie să-i examineze pe candidaţi a apărut în aceeaşi săptămînă în care Koehler şi-a preluat funcţia de director general al FMI. Numirea sa a urmat unei dispute în cursul căreia Germ ania a fost obligată să renunţe la primul ei candidat, Caio Koch- Weser, în faţa presiunilor Statelor Unite. După acea dispută, IFI au promis reforme, iar Koehler însuşi a afirmat că speră ca selecţia pentru BERD să fie deschisă.
Lemierre pare deja să fie principalul candidat cu şanse pentru post. Franţa nu deţine un post de conducere la una dintre IFI mondiale şi încearcă să obţină postul de conducere al BERD, cu sediul la Londra. Dacă Lemierre va obţine postul, el va deveni al treilea director executiv francez în mai puţin de 10 ani. BERD nu are putere de decizie în procesul de selecţie, dar un purtător de cuvînt a declarat că banca este angajată în direcţia transparenţei.
Banca a cunoscut un scandal în 1993 în legătură cu cheltuielile exagerate din vrem ea cînd director executiv era francezul Jacques Attali.
Koehler a reuşit să scoată banca din dificultăţile provocate de criza financiară asiatică şi de neplata datoriilor Rusiei, iar BERD a reînceput ulterior sâ acorde împrumuturi.
Banca, creată în 1991 pentru a susţine reformarea economiilor din Europa de Est şi din fosta Uniune Europeană, este cel mai mare investitor în sectorul privat din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică, cu angajamente totalizînd 13,7 miliarde « iro (12,26 miliarde dolari). Ea a preluat un rol important în pactul de stabilitate de generare a creşterii economice în Balcani în urma războiului din Kosovo.
("Le M o n d e D ip lo m a tiq u e " )Tehnologiile informaţiei şi comunicării, precum
şi revoluţia digitală ne fac să intrăm, nolens volens, într-o nouă eră, a cărei caracteristică centrală este transportul instantaneu de date imateriale. Precum şi proliferarea legăturilor şi reţelelor electronice, intemetul constituie centrul, intersecţia şi sinteza marii mutaţii în curs. “Autostrăzile” comunicaţiei sînt, în epoca actuală, ceea ce au fost căile ferate în era industrială: factori energici- de impulsionare şi de intensificare a-Şchimburilor. Cu o asemenea comparaţie în gîpd, numeroşi mici speculanţi la Bursă îşi amintesc faptul că “avantajele economice ale unui sistem de transport'cresc în- linie frîntâ, cu salturi bruşte, atunci cînd sînt realizate unele legături” .
, Precum şi faptul că, în anii 1840, construcţia căilor ferate reprezenta, ea singură, cel mai important resort al creşterii industriale în Europa Occidentală. - •
N eo cap ita liş tii p a riază deci pe c re ş te rea , exponenţială - în această fază de “decolare” - a tuturor activităţilor legate de “au tostrăzile” virtuale, de tehnologiile reţelelor, de Internet. Iar noi numim aceasta “noua economie”. ; .
Mulţi investitori rămîn convinşi că, la ora uneia dintre mutaţiile cele mai rapide, întreprinderile vor •fi pretutindeni obligate - pentru a se adapta - să cheltuiască mult pentru achiziţia de echipamente in fo rm atice , de te lecom un ica ţii, re ţe le , e tc . Perspectivele de creştere par enorme. în Franţa, în ultimii trei ani, peste 10 milioane de persoane au cumpărat telefoane mobile, iar procentul dotării cu computere s-a dublat. \ • •
Se ap rec iază că num ăru l de u tiliz a to r i ai . Intemetului, estimat la 142 milioane de persoane în
1998, ar urm a să atingă, pînă în 2003, 500 de m ilioane... V iito a rea m are bătălie va opune
_ întreprinderile, americane, europene şi japoneze pentm a controla reţelele şi pentm a domina piaţa imaginilor, datelor, sunetului, consolelor de jocuri - pe scurt, a conţinuturilor. Dar şi, îndeosebi, pentru a se impune în comerţul electronic. Intemetul s-a. transformat într-o vastă galerie comercială. Aflat în faza de început în anul 1998, cu schimburi comerciale în valoare de numai 8 miliarde dolari SUA, comerţul electronic ar urma să ajungă la 40 de miliarde în
2000, şi să depăşească 80 de m iliarde în 2002.Prinşi de febra o p u len ţe i, v is înd o sursă de
îmbogăţire uşoară, încurajaţi de majoritatea mass- media, cete de investitori (vechi şi noi) sc năpustesc aproape pretu tindeni asupra B urselor, aşa cum
~ năvăleau nu de mult căutătorii de aur în Eldorado. Cursurile anumitor valori legate de “galaxia” Internet explodează.'în 1999, aproximativ zece companii au asistat la mărirea de 100 de ori a valorii acţiunii lor. Altele, cum ar fi America On Line (AOL), au obţinut rezultate şi mai bune: valoarea acţiunilor Ipr a crescut, din 1992, de 800 de ori! O persoană care economisise bani şi investise pur şi simplu - în ziua cotării acestora la Bursă - 1.000 de dolari în acţiuni ale fiecărei socie tă ţi pe In te rn e t (A O L , Y ah o o !,-A m azo n , AtHome, eBay), ar fi cîştigat, încă de la 9 aprilie 1999, 1 milion de dolari... Indicele Nasdaq (Bursa pe care se schimbă m ajo rita tea va lo rilo r de înaltă tehnologie la New -York) a afişat,- pentru 1999, o creştere de +85<6 la sută. Şi chiar dacă acest indice a în reg is tra t, în luna m a r tie . 2000 , o scădere- semnificativă, ascensiunea sa, de Ia începutul anului, rămîne de peste 20 de procente...
îmbogăţirea rapidă, fără efort şi fară muncă este însă un miraj. în Statele Unite ale Americii, în pofida
îm bogăţirii globale, continuă în mod paradoxal să apară inegalităţi. Acestea ating hiveluri nemaiîntîlnite de la marea criză econom ică (d in 1929-1933). Prosperitatea noii economii pare atît de fragilă, îneît duce cu gîndul la boomul economic al anilor ’20 -, cînd - după exemplul a ceea ce se petrece în prezent - in f la ţia avea un n iv e l sc ă z u t, în tim p ce productivitatea, unul r id ica t
Astfel îneît unii îndrăznesc să vorbească despre “risc de faliment”, si lasă să planeze spectrul anului1929..
De-abia 25 la sută dintre societăţile din economia on line ar urma, pe termen m ediu, sâ supravieţuiască.- înalte autorităţi financiare nu mai ezită să-i avertizeze pe cei ce economisesc. “Să fim prudenţi cu titlurile întreprinderilor pe Internet” , afirmă, de exemplu, dl A m out W ellink, p reşedinte al B ăncii Centrale a Olandei, care-i compară pe operatori cu “nişte cai înnebuniţi, ce aleargă cu toţii, unii în spatele celorlalţi, în căutarea unei mine de aur” .
Despre revoluţiile politice se spune că îşi devorează copiii. Şi revoluţiile economice fac la fel.
Aici av pu tea fi • reclam a dumneavoastră
Scrisoare dsschisă a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici - Cluj către clasa politică românească
Considerăm că avem atîta îndreptăţirea, cît şi obligaţia noastră de a vă atrage atentia dumneavoastră, celor care vă erijaţi în a fi actualii sau viitorii aleşi ai societăţii româneşti, asupra unor stări din România: Poate mai mult şi mai dureros decît alţi concetăţeni, sîntem dezamăgiţi şi îngrijoraţi, oricît de indulgenţi am fi, de prestaţia dvs. în poziţia de putere pe care aţi obţinut-o alternativ în ultimii zece ani. Par a se justifica cele mai sumbre temeri ale noastre, s tîrn ite de izul dem agogic al p ro m is iun ilo r electorale , de c o a liţiile în jg heb ate , uneori contra n atu rii şi principialităţii, probabil de dragul participării la guvernare cu orice preţ, a satisfacerii unor orgolii sau interese, care nu aveau nimic
" comun cu cele ale majorităţii cetăţenilor acestei ţări. Ne-au revoltat adînc rabaturile de la principiile democratice, etaloanele pompos enunţate în campania electorală, din care n-a rămas n im ic, prom isiunile n erespec ta te - privind instaurarea unei noi m ora lită ţi, spulberarea speranţelor noastre de mai bine, amăgitor afişate de actuala putere. Interesele
. naţionale, ne referim la cele perene şi nu ale sim ulării con junctu ra le , au fost a d e s e a - sacrificate, fără ezitări sau regrete, de dragul
obsesiei integrării peste noapte în lumea occidentală. S-a practicat şi se practică un mimetism slugarnic, necritic, ignorindu-se efectele lui negative asupra societăţii româneşti. Repetăm, se pare că, în sens invers, s-a revenit la mimetismul servil practicat odinioară, faţă de modelul sovietic. Au fost călcate în picioare, în ultimii zece ani, aspiraţiile şi uitate sacrificiile celor care au luptat pentru întregirea ţării, independenţa şi suveranitatea naţională. S-a călcat peste mormintele fără cruci, risipite pe întregul cuprins al ţării, ale celor care s-au ridicat împotriva terorii confunişte. S-au ignorat, în folos propriu, aspiraţiile celor care, pentru o viaţă mai bună, au ieşit în stradă în Decembrie 1989.
Nu numai, noi, foştii deţinuţi politici, ci şi majoritatea cetăţenilor acestei ţări, au ajuns la părerea că acceptarea acestui amalgam eterogen, contradictoriu şi nefuncţional se poate explica doar prin apetitul de a participa la marea rechiniadă începută în 1990. Aceasta va duce (şi a dus în proporţii îngrijorătoare), prin privatizarea forţată şi păguboasă, adesea suspectă, contrară oricăror legi ale economiei de piaţă, prin licitaţii dubioase, la formarea unei noi clase posedante, de extracţie roşie
în mare parte, profund imorală. Bogăţiile ei vor fi (s-a demonstrat şi pînă acum) aproape integral obţinute prin spolierea economiei naţionale şi pe adîncirea suferinţei celor mulţi, incapabili de adaptare rapidă la condiţiile dure ale actualei tranziţii. Deşi reprezentăm un segment mai redus, facem’ şi noi parte, aproape toţi, din majoritatea aflată la putere şi sîntem percepuţi ca responsabili, alături de dvs. pentru tot ceea ce se întîmplă, deşi nu am participat şi nu participăm la decizii, nici măcar sfatul nostru nu este cerut sau ascultat vreodată.
Ar fi firesc să existe o corelaţie între responsabilitatea şi puterea de decizie. Este monstruos ca acest echilibru să nu existe.
După experienţele prin care am trecut, sperăm ca acest an 2000 să aducă o regenerare morală a clasei politice româneşti prin promovarea acelor oameni, şi ţara îi are, care să pună interesele naţionale perene şi sociale înaintea celor personale sau de grup restrîns, pentfu care principialitatea, onestitatea şi profesionalismul să devină criterii de selecţie, pentru care principalul obiectiv să fie recîşţigarea demnităţii umane.
Comitetul de conducere AFDP Cluj,
Marian Enache nu are cunoştinţă despre implicarea financiară a lai fidrian Costea în form area fipR
Vicepreşedintele A pR Marian Enache a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că nu are cunoştinţă d es p re im plicarea financiară a lui Adrian Costea în formarea ApR. Enache a spus că nu îl cunoaşte şi nu a vorbit niciodată cu Adrian Costea, iar despre perioada de început a partidului va pune, cît de curînd, la d ispoziţia op in ie i publice Raportul financiar al partidului pe anul 1 9 9 7 . în leg ă tu ră cu perioada de început a partidului, secretarul politic al ApR Dan Mihalache a precizat că sediul partidu lu i se a fla într-un apartament de trei camere, care avea instalate doar două linii telefonice. El a precizat că nu ştie ca plata pentru chirie şi telefoane sâ fi fost făcută de Adrian C o s te a , în s ă , după renegocierea contractului cu proprietarul apartamentului, “în mod sigur" Costea nu a ajutat ApR cu nimic.
în opinia candidatului UFD la Primăria Turda,
Alesul turdenllor trebuie să reprezinte vechiul om al cetăîiiFiliala Turda a Uniunii Forţelor
de D reapta şi-a lansat, zilele acestea, candidatul la Primăria lo c a lă . P re ze n ţi cu această ocazie să susţină candidatura colegului lor, reprezentanţii UFD Cluj au uraţ succes profesorului O ctavian B ulgaria. Alături de fruntaşi clujeni ai partidului, la Turda a fost prezent şi Valentin lonescu, membru în comitetur director central, fost ministru al Privatizării. Acesta a explicat turdenilor care ar-trebui să fie obiectivele de pornire ale unui primar, printre care, cele' mai importante sînt îmbunătăţirea ca lită ţii se rv ic iilo r publice, e con om ia , m anagem entu l deşeurilor. Valentin lonescu a /na i dat c îteva sfaturi pentru adm in is trarea oraşelo r mici, a c c e n tu în d p e dezvo lta rea industriei mici şi mijlocii în relaţie directă cu ram ura principală ' aducătoare de profit din oraş. în Turda, spre exemplu, în opinia fostului ministru al Privatizării, ar trebui să se dezvolte industria privată a sticlei şi ceramicii.
creîndu-se condiţii de dezvoltare â micilor întreprinzători.
C andidatul UFD Turda la fotoliul de primar, profesorul Octavian Bulgaria, a schiţat pe scurt intenţiile sale, recunoscînd totodată câ: “promisiuni nu’ pot face deoarece n-am bani şi nici pregătire la Academia Politică. Am doar experienţa.de director' de şcoală”. Conform opiniei sale, un primar adevărat trebuie să fie acel vechi om al cetăţii care s-a înconjurat de cei 7 înţelepţi, împreună cu care să găsească calea cea bună. Profesorul Bulgaria a accentuat totodată că toate problemele unui oraş, al cărui buget este mic, se rezolvă doar prin efortul comun al tuturor forţelor, indiferent de culoarea lor politică. Dintre obiectivele program ului său electoral, candidatul U FD a am intit concesionarea serviciilor publice şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
R eprezentanţii UFD s-au arătat foarte convinşi că, în urma alegerilo r, form aţiunea lor
politică va avea cel puţin uri reprezentant în Consiliul local, primele trei locuri ale listei candidaţilor lav această funcţie fiind ocupate de Moldovanu Cristinel, şeful oficiului Turda al C am erei de Comerţ, Ratz Gabriela, şefa serviciului zonal Turda al RomTelecom şi Bulgaria Octaviari, directorul Şcolii “TeodoF Murăşanu”.
Brîndusa FAUR
Asociaţiile civice din CDR sînt nemulţumite de roiul decorativ
care le-a fost rezervat în Convenţie
Asociaţiile civice din CDR sînt nemulţumite de rolul decorativ care le-a’ fost rezervat în Convenţie şi pentru că nu au fost consultate de PNŢCD şi PER în privinţa candidaţilor alianţei la-alegerile locale şi a strategiei electorale pentru aceste alegeri, au declarat, ieri, surse din CDR. Acest subiect a fost dezbătut marţi seara, la întrunirea celor opt formaţiuni nepartinice din CDR, respectiv Asociaţia 21 Decembrie 1989, AFDPR, Propact, Convenţia Medicilor Democraţi din România, F O R s ' Mişcarea "România V iitoare”, UM RL şi Solidaritatea Universitară. CDR nu funcţionează atît timp cît asociaţiile nu participă sub nici o formă la deciziile majore privind activitatea alianţei în procesul electoral, au precizat sursele citate, arătînd că discuţiile au relevat că în doar două judeţe, Prahova şi Constanţa, CDR’este operaţional în mod optim..-
La întrunirea convocată la cererea Asociaţiei 21 Decembrie 1989, AFDPR şi UMRL, participanţii au criticat "rolul decorativ” rezervat de PNŢCD formaţiunilof nepartinice, care au cerut reactivarea structurilor CDR prin înfiinţarea Secretariatului general al alianţei. în opinia participanţilor la această discuţie, Secretariatul general trebuie să cuprindă, la paritate, reprezentanţi a partidelor politice şi formaţiunilor civice, pentru ca acestea să se situeze ”pe picior de egalitate” cu partidele politice, au arătat sursele menţionate.
Demersul formaţiunilor nepartinice vizează transformarea CDR într-o alianţă funcţională la alegerile generale, fapt ce implică consultarea şi includerea reprezentanţilor acestora în cazul listelor pentru alegerile parlamentare.
Reprezentanţii lor au criticat şi faptul că protocolul privind asocierea alianţei politice - PNŢCD şi PER - cu formaţiunile nepartinice nu a fost semnat de toţi cei zece parteneri şi, prin urmare, nu a fost înscris nici la tribunal, unde este depus doar protocolul alianţei politice.
Dacă atitudinea celui mai important partid din alianţă, respectiv PNŢCD, nu se va modifica, reprezentanţii acestor asociaţii intenţionează să adreseze, după alegerile locale, o scrisoare în termeni severi preşedintelui alianţei, Ion Diaconescu, prin care să-i atragă atenţia că formaţiunile nepartinice trebuie ”să aibă un cuvînt de spus", mai ales pentru că unele sînt membre fondatoare ale CDR, au precizat sursele citate. Surse din PNŢCD âu declarat că este posibil ca săptămîna viitoare să fie convocată o şedinţă a CDR, mai ales că preşedintele AFDPR, Constantin Ticu Dumitrescu, s-a adresat, în acest sens, preşedintelui CDR, Ion Diaconescu, încă de săptămîna trecută.
S t u d e n ţ i i E u r o p e n i ş t i o r g a n i z e a z ă
Z i u a E u r o p e i l a C l u j - N a p o c a
Societatea Studenţilor Europeni va organiza la Cluj - Napoca, între 12 - 14 mai 2000, “Ziua Europei - Europa 2000; 50 de ani de unitate europeană”, eveniment aflat la a III - a ediţie. Principalul scop al Zilei Europei “Europa 2000”, care va cuprinde o masă rotundă pe temele Europei
politice, culturale şi economice şi reuniunea ■Forumului de Tineret Central - European, este acela de a promova ideile euro- penismului, în vederea redării unei imagini cît mai veridice despre ce înseamnă o Europă Unită, sensul, viitorul şi spiritul e i . . Cu această ocazie va fi lansat şi "Grupul de Relaţii
Internaţionale şi Studii Geo- politice”, care va avea ca principal obiect de activitate cercetarea în domeniul relaţiilor internaţionale. Printre persoanele invitate să participe la acest eveniment pot fi nominalizaţi ambasadorii Franţei, Regatului Unit al Marii Britanii, Spaniei, Ungariei, Elveţiei, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene Bruxelles, parlamentari străini, miniştri şi profesori universitari. A.C.
OFERTA ELECTORALĂ A PARTIDULUI ALIANŢA PENTRU ROMÂNIA CLUJ-NAPOCA 2000V o t a ţ i A p R *
V o t a t i G A R O A F A
A p RR edesco peră m îndria de a fi
clujean, alături de partidul Alianţa pentru R om ânia şi oferta saj în campania electorală pentru alegerile locale 2000.
"O echipă ech ilib ra tă şi bine structurată de consilieri locali, alături de candidatul de primar este decisă să se pună în serviciul tău pentru reformarea radicală a administraţiei locale şi pentru a veni în întîmpinarea problemelor care te macină zi de zi pe tine, familia ta şi comunitatea în care trăieşti.
Nu ne propunem să gîndim în locul tău şi făclnd abstracţie de tine, ci împreună cu tine şi în interesui tău imediat şi de perspectivă.
Sîntem convinşi că nirheni nu-şi doreşte m ai mult decît tine să trăiască într-un oraş curat, nepoluat, cu o dezvoltare urbanistică articulată cu spaţii verzi, cu artere de circulaţie cel puţin decente şi servicii şi utilităţi
publice modeme.Ştim că te d or deopotrivă
dim ensiunile: economică, culturală, turistică şi chiar sportivă mai mult sau’ mai puţin erodate în municipiul nostru.
T e a s ig u ră m că nici una dintre aceste coordonate de loc de neglijat, care i-au conferit întotdeauna m unic ip iu lu i nostru un sem n de distincţie şi ţie ca cetăţean al lui un motiv de întemeiată mîndrie nu ne sînt străine.
Candidaţii partidului Alianţa pentru România în alegerile locale 2000, dintre cei mai mulţi s-au născut, au în v ă ţa t şi s -au realizat social şi- profesional în C luj-Napoca, sînt rep reze n ta n ţi demni ai acestor coordonate şi îşi propun să le dezvolte cu profesionalism şi responsabilitate în seviciul şi interesul tău.- Dorim să nu mai fii purtat confuz de la un ghişeu la altul de către funcţionari publici blazaţi al căror număr a crescut în ultimii patru ani în unele locuri de pînă la 10 ori, să stai să aştepţi în şiruri interminabile de parcă timpul şi nervii tăi a r f i resurse inepuizabile care. nu interesează pe nimeni.
Stim că tu ai înţeles întotdeauna, sau m ăcar ai acceptat problemele administraţiei; a venit vremea ca să te înţeleagă cineva şi pe tine, a venit vremea ca să ţi se acorde importanţa cuvenită de cetăţean al urbei şi de contribuabil.
Orice administraţie este golită de sens dacă nu se.exercită în interesul celor pe care trebuie să-i servească.
în tot ce vom întreprinde vom fi alături de tine şi dorim ca Alianţa pentru România să devină în municipiul Cluj- Napoca alianţa comunităţii clujene pentru un viitor demn.
Candidaţii pe listele partidului Alianţa pentru România pentru alegerile locale 2000 în municipiul Cluj-Napoca sînt promotorii proiectelor esenţiale care să readucă municipiul' nostru şi pe cetăţenii săi mult mai aproape de ceea ce ei îşi doresc şi merită cu adevărat:
Pentru punerea în practică a acestor deziderate partidul Alianţa pentru România, prin candidaţii săi la postul de primar al municipiului Cluj-Napoca si-la posturile de consilieri municipali, îşi propune să acţioneze în următoarele
. direcţii:-1. Organizarea unei administraţii
locale eficiente, nebirocratice, cu direcţii specializate formate din profesionişti, care sălucreze cu adevărat în serviciul cetăţeanului.' 2. Reorganizarea serviciilor
furnizoare de utilităţi publice (term oficare, ' domeniul public, salubritate, transport în comun) astfel încît, prin raportul calitate-preţ să ne situăm pe deplin în orizontul de aşteptare al cetăţeanului.
3. Promovarea unei transparenţe totale în gestionarea fondurilor bugetare, astfel încît alocarea acestora să răspundă beneficiului real a! comunităţii.
4. Favorizarea investiţiilor directe şi sprijinirea revigorării sectorului privat al întreprinderilor mici şi mijlocii.
5. Reânâlizarea planurilor de
urbanism într-o viziune modernă, europ eană ,. în concordanţă cu tendinţele actuale de dezvoltare a municipiului şi cu specificul local,
6. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri urbane capabile sâ preia traficul în continuă creştere.
7. Identificarea unor programe de' asistenţă şi colaborare internaţionale în modernizarea' infrastructurii şi a serviciilor de utilităţi publice.
8. Dezvoltarea infrastructurii turistice şi de agrement.
9. Sprijinirea învăţămîntului de toate gradele, a cercetării ştiinţifice şi aplicate, a instituţiilor de cultură şi artă.
'10. Implicarea cît mai activă prin toate pîrghiile pe care administraţia locală le are la dispoziţie în realizarea unor reţele de asistenţă sanitară şi socială de nivel european.
C a n d id a tu l p a r t i d a l u i f i l i a n ţ a p e n t r u R o m â n i a , n u s e d e z m in te1 1 Candidatul partidului Alianţa pentru România la funcţia de primar al municipiului
■ i î Cluj-Napoca, d-l conferenţiar doctor inginer Sorin Grozav s-a întîlnit în ultimele zileI !_ -I cu alegătorii precum şi cu simpatizanţii ApR din cartierele Mănăştur şi Zorilor. Au
îf( avu* oc schimburi ,fructuoase de idei privitoare la problemele economico-sociale ş j şi edilitar-gospodăreşti cu care se confruntă populaţia acestor cartiere, l i Marţi 9 mai, la studioul ProTV Cluj, telespectatorii au putut urmări cîteva aspecteg | cheie din oferta electorală a ApR, cu ocazia taik-showului electoral, susţinute de 4 candidatul ,a Primăria municipiului din partea partidului Alianţa pentru România.
De asemenea, azi în municipiul nostru îşi începe lucrările un simpozion de tehnologia presării la rece, care se bucură de o largă participare internaţională din ţări cu tradiţie în domeniu cum sunt: SUA, Japonia, Italia, Franţa, Germania. Preşedintele comitetului de organizare a acestei manifestări de prestigiu este d-l conferenţiar doctor inginer Sorin Grozav. - - irt
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră / M ă -
1904-S-a născut
pictorul spaniol Salvador Dali.
.• fâ ţf ! u t« mîiHVzlm m
F e s t i v a l u l I n t e r n a t i o n a l d e P o e z i e " L U C I A N B L A G A "
&£Ă)AAflA $*6. /ÎC?t/^Tf(30A/ * ‘j>4*C4*'lA6. % \A 4^C C 4a^L c4^4a- 4 a f/AAC W iAA jjvO Z/^A A
• Ca la fiecare d in tre ed iţiile precedente•ale Festivalului Blaga, ; de 10 ani incoace (ce repede trec anii!), poetul Horea Bădescu ~ cu bucuria regăsirii: sub steaua lu i Biaga. a poeziei în genere, cînd ■mai există momente privilegiate, cum au fost acestea, în care ne mai putem uita unii în ochii adoraşi F lo rin Zaharescu, directorul Studioului Teritorial de Radio Cluj, cm un superb, recital din lir ica lu i Biaga* care încearcă să descifreze semne ce vin de dincolo, întrebind: pentru noi ş i pentru, sine cfte-o stea. peste ce suflete veghează sau cum se: naşte- acea > variată ■ morfologie a misterului, sporind« taina: lumii < prin zămislire de forme artis tice ... Acesta a f o s t , ACUSTICON-uI, îm preună cu recitalul poeţilor,: sursă de fertile i atingeri prin cuvint, un strigăt pas iona t ş i stare sufle tească £ dominată de tensiuni singulare absolut remarcabile.
CfîtlWftt a l e p a r t ic ip a n ţ il o r ;
l/l f e s t iv a lImpresii şi gînduri legate de
Festival, de "revelaţia pe care au impărtăşit-o invitaţii noştri în cele . trei zile petrecute in fervoarea * căutării lui Blaga, precum şi dc sentim entul cu care au prim it recunoaşterea ju r iu lu i - . materializată în premii - au avut amabilitatea să ne mărturisească astăzi:
Prozatorul, dram aturgul şi poetul DUMITRU RADU POPESCU, distins cu Premiul Operei Omnia:
Am asistat la un festival foarte bine organizat, un adevărat model, cu participarea largă a unor personalităţi literare şi oameni de cultură din cele mai diverse domenii ale cercetării, din ţară şi din ţările vecine sau mai îndepărtate. A fost un model din toate punctele de vedere. Mă bucur că Primăria a găsit resursele financiare necesare cu care să sprijine Festivalul; e mare lucru astăzi, cînd astfel de gesturi sînt tot mai rare. Primăria Clujului a
oferit, aşadar, partea materială care a făcut posibilă omagierea lui Blaga. De fapt, noi toţi participanţii la Festival ne-am
aflat aici pentru a omagia personalitatea lui Lucian Blaga, care însumează marile lumini ale spiritului românesc şi european. In această ordine de idei, sînt scriitori care îl consideră pe Blaga ca fiind unul dintre spiritele cele mai reprezentative .ale acestui secol. Avem patru, cinci, poate chiar şase asemenea scriitori, foarte puţin, dar, în acelaşi timp, enorm. Dacă . . aceste personalităţi ar marca
secolul XX, atunci putem trece în secolul'XXl fericiţi! Iată: dacă Blaga marchează un secol, oare cîte secole are literatura
română: trei, patru? Prin 1601, pînă prin 1604, cînd Shakespeare scria Hamlet, literatura în limba română se năştea prin cîteva scrisori, de fapt prim ele povestiri rom âneşti, scrisorile . lui Cocrişel şi Vasian Bcuz.pe care eu însum i le-am antologat, descoperite de Iorga în arhivele de la Bistriţa. Acela era un început al literaturii noastre. Ce miracol a făcut ca, în doar 400 de ani, literatura română, printr-un Blaga, dar şi prin alţii, sâ ajungă sincronă cu marile lumini ale literaturii europene? încă o dată, despre Festival: o bună organizare, cu bani mulţi de la Primărie, cu aceşti oameni minunaţi care alcătuiesc Comitetul director al Societăţii Culturale “Lucian B laga” . Pentru premiu şi titlul de Cetăţean de onoare - sînt fericit!
Simpozionul -l it e r a t u r il e b a l c a n ic e
Poetul AUREL RAU, disţins cu M arele prem iu pentruim p o ez ie :.. ^
Este, desigur, un m o tiv - de bucurie, b ineven it în arta de a-şi deschide sufletul, a unui scriitor; de a-şi întări umanitatea'într-o luptă de zi cu zi, cu neîncrederea sau rep rim area de sine. P entru că poezia pe care ajungi să o scrii
______________ _____ __ . . . trebuie să se afle întermeni buni cu dispoziţia de expresie, în sensul unui perpetuu altceva; pentru senzaţia că eşti într-o relaţie cu necesitatea, că răspunzi unor comandamente latente ale unei exteriorităţi, ale unui întreg; limba română, Poezia în continuă mişcare. Această în termeni generali. Dar pentru că sub semnul Blaga, şi la un mod concret: confraţi clujeni să pună în relaţie metafora “anul 2000”, din poezia care îl face “contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu”, cu propriul tău efort pentru lucrul poetic autonom, să convină, să atragă atenţia asupra scrisului tău poetic, în acest ăn. Cu alte cuvinte, înţeleg sâ interpretez acest premiu şi ca o apreciere a unei devoţiuni pentru fapta exemplară a cîntăreţului “marii treceri”, contribuţia ei la o situare a fenomenului creaţiei lirice îri “corola de minuni a lumii , în ciuda tuturor demitizărilor care au caracterizat veacul XX. După cum am în vedere colaborarea de 10 ani a lui Lucian Blaga la “Steaua”, fermentul pe care l-a constituit exemplul acestui mare scriitor total în devenirile literare clujene.
Tot ieri, în cea de a treia z i a Festivalului Internaţional de PoezieJ'Lucian Biaga”, Sala de sticlă a Primăriei a găzduit lucrările unui foarte interesant simpozion consacrat unei teme incitante: Destinul trag ic în literaturile balcanice, cu participarea unor scriitori şi oameni de cultură din România, Republica Moldova, precum şi din ţări aparţinînd spaţiului balcanic. Manifestarea a fost organizată sub egida Fundaţiei “Balkanika" şi a Editurii "Clusium". Dar, despre simpozion, mai pe larg. in ediţia noastră de mîine. Debutul colocviului ştiinţific a fost marcat de ceremonia de acordare a titlului de Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, prin Hotărire a Consiliului local, la iniţiativa primarului Gheorghe Funar, prozatorului, dramaturgului şi poetului Dumitru Radu Popescu şi profesorului universitar dr. Octavian Schiau, două personalităţi distincte ale literelor române, care se înscriu in pleiada spiritelor care, cu lumina lor, "sporesc a lumii taină”. .
' • Mtchaola BOCUFoto: I. PETCU
Zilele Liceului “Lucian Blaga”La Liceul “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca se desfăşoară astăzi,
cu începere de la ora 9, manifestări înscrise sub genericul Zilelor Liceului: cuvîntul de deschidere va fi rostit de d-na prof. Rodica Tomescu, director al Liceului Teoretic “Lucian Blaga”; vor urma o slujbă religioasă şi alocuţiunea d-nei prof. Marinela Marc, coordonatorul Catedrei de Limba şi Literatura română; între orele 9,30 - 10,30 - vizitarea expoziţiei cu obiecte realizate de elevii claselor I-IV (sala 2/II), coordonator: institutor Nicoleta Azap; “Eu cred că veşnicia s-a născut la sat” (L. Blaga) - vizitarea unui in terio r ţărănesc (sala 3/II), coordonator d-na învăţătoare Viorica Abrudan; între orele 10-12 sînt programate întreceri sportive, coordonator prof. loan Fumea; sesiunea de com unicări “Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină” (L. Blaga) se va desfăşura în secţiunile: literatură - arte (sala L. Blaga, coordonator d-na prof. Lucia Stănculescu); ştiinţe (laboratorul de fizică, coordonator d-na prof. Daniela Chitul)., în cursul dupâ-amiezii, cu începere de - Ia ora 16, în sala Amfiteatru de Ia Unviers T (cartierul Gheorgheni), programul artistic intitulat “Vreau să joc cum niciodată n-am jucat” (L. Blaga), coordonator d-na prof. Marinela Marc, cu participarea unor epigramişti de la Cenaclul “Satiricon”; seara, între orele 19-22 - discotecă în sala O.K. (Piaţa "M. Viteazul").
Spectacol umanitarFLORI DE MAI
Clubul “SOROPTIMIST” Cluj-Napoca organizează astăzi, 11 mai, o ra 18, Ia Cercul Militar Cluj-Napoca, spectacolul umanitar intitulat FLORI DE MAI. îşi vor da concursul elevi de la Liceul de Muzică “Sigismund Toduţă”, Clubul Copiilor, Şcoala nr. 6 şi Şcoala “Octavian Goga”, ambele din Cluj-Napoca. Va fi organizată o expoziţie de desene şi va avea loc şi o tombolă. Spectatorii sînt rugaţi să contribuie la această acţiune umanitară cu sumă minimă de 10.000 lei. ■
Recital de pian
o m
Lansări de cărţi
• P re lu c ră ri inconştien te de inform aţie. C on tam in area psihologică în m ass-m edia, p rac tica clinică şi ju r id ic ă seintitulează cartea lui Dan David, apărută la Editura Dacia, care va fi lansată astăzi, la ora 14, la Librăria Editurii din Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 23; prezintă loan Radu şi Vasile Sebastian Dâncu.
Amintiri pentru Mileniul III
• Astăzi, la ora 13, va avea loc la Librăria Universităţii din Cluj-Napoca.lansarea cărţii lui Constantin Mustaţă, A m intiri pen tru Mileniul III. Despre cartea apărută la Editura Leda vor vorbi criticii Petru Poantă şi Mircea Popa. -
Manifestarea Dialog Cultural Interetnic »
Astăzi, 11 mai a.c., la ora 17, la Galeria “Alianţa Artelor" din Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 2, va avea loc manifestarea Dialog C ultural Interetnic. în cadrul expoziţiei de pictură P rim ăvară T ransilvană expun studenţii Academiei de A rte. Vizuale “Ion Andreescu”: Benko Zoltan, Clementina Boga, Debreczeni Botond, Laurenţiu Dimişcă, Jakab Elek, Kiss Armând, Bogdana Poptămaş, Zoltan Bela. Criticii de artă prof. univ. dr. Negoiţă Lăptoiu şi prof. M uradin Jeno. vor p rezen ta un subiect cu conotaţii semnificative privind aspecte ale colaborării interetnice a artiştilor din Transilvania în perioada interbelică. Seara se va încheia cu un concert de muzică de cameră susţinut de studenţi de la Academia de Muzică “Gh. Dima”.
Mîine, 12 mai, la o ra 18,30, va avea loc în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh.Dima”, recitalul de pian susţinut de H orea H aplea, anul I, clasa lect. univ. Cipriana Gavrişiu. în program lucrări de: D. Scarlatti, Fr. Chopin şi R. Schumann.
Doctor Honoris Causa
Ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa d-nei p ro f . d r . S im one D EN A E Y E R de S M E T , de la Universitatea Liberă din Bruxelles, va avea loc mîine, 12 mai, între orele 11-12, în Âula Magna a Universităţii. “Babeş-Bolyai”. Titlul prelegerii inaugurale a distinsei profesoare este: “Une Science au service de FHomme”. -
250 de ani de la moartea lui Bach
La împlinirea a 250 de ani de la moartea lui Johann Sebastian Bach, F ilarm onica “T ransilvan ia” ne propune un recital comemorativ cu lucrări din creaţia marelui compozitor, susţinut la orgă de V ictor DAN. Recitalul va avea loc mîine, 12 mai, la ora 19, (în B iserica Sf. M ihail. B iletele se găsesc la casieria Filarmonicii, pînă vineri, între orele 11-17.
Vernisaj Aurel NEDEL
Astăzi, 11 m ai la ora 17, la Galeriile de A rtă FREZIA dinDej va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură AUREL NEDEL.
Născut la 19 ianuarie 1930, în satul V aideni din judeţul Hunedoara, A urel Nedel este absolvent al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, promoţia 1956, clasa profesorului Al. Ciucurencu. Membru UAP din 1956,. participă cu regularitate la expoziţiile colective municipale şi la saloanele republicane, fiind prezent, de asemenea, şi la expoziţiile de grup organizate în ţară şi străinătate: Bucureşti, Viena, Paris, Berlin, Praga,-Moscova, Tel-A viv,'H elsinki, Deva, Veneţia, Beijing, Botoşani, Tulcea, Lisabona, Cairo, Alba-Iulia, Sofia, Ploieşti etc. Expoziţii personale la; Galeria “Orizont” (Bucureşti, 1963), Galeria
. “Amfora” (Bucureşti, 1968), Galeria “Apollo” (Bucureşti, 1974), Galeria de A rtă din Deva (1979), M uzeul de Artă al RSR
(Bucureşti, 1980), Sala “Jean Louis C alderon" (Bucureşti, 1995). Galeria “Atelier” de la Cercul M ilitarB ucureşti (1995, 1998. 1999). Este deţinătorul Ordinului “Meritul C ultural” (1968) şi laureat la Festivalul naţional “Cîntarca României". Lucrările pictorului sc găsesc în muzeele şi colecţiile particulare din ţară şi străinătate.
Expoziţia A u re l Nedel, vernisată la G aleriile “Frezia”, constituie o minunată sărbătoare a culorii. Naturi statice, portrete şi peisaje, mai ales peisaje în care artistul îşi proiectează vocaţia de colorist subtil, într-o formulă stilistică personalizată, sînt expuse pe simeze. Imaginea este construită ferm, în tuşe viguroase, cu intenţii dc geometrizare, în care culoarea se aşterne pe făgaşele indicate dc un desen care o anticipează şi o determină.
Magdalena VAIDA
Spectacol de baletCARMEN _______________
Opera Română prezintă m îin e , 12 m a i a .c ., la o ra 18,30, spectacolul de balet CARMEN pe muzică de Georges Bizet şi Rodio’n Scedrin, Joaquin Rodrigo, C. Rissutti, M. Penella. Scenariul de balet este semnat de E m il S t ru g a ru , după nuvela cu acelaşi nume de Prosper M erimee; co regrafia aparţine lui A d r ia n M u reşan ; regia artistică: E m il S tru g a ru ; scenografia: A n d re i Şch iopu . în distribuţie: A nca O p riş - “Carm en”, D an O ră d a n - “Don Jose Navarro”, lo an D o rin C o şe riu - “Lucas, toreador”, C o d ru ţa O a n ce a - “Ines, dansatoare”, D av id Is tv a n - “Un ofiţer”, A d ria n a O ră d a n - “Ţigancă, rivala Iui Carmen”, Szirb G y o rg y- “Garcia, soţul lui Carmen”, R a d u B o rşa n - “Dancaire, şeful contrabandiştilor”, C ătă lin O p re a - “Remendado”, I lean a T o d ea- “Dorothea, ţigancă bătrînă”, G h e o rg h e O lte a n u - “Lillas Pastia”, O ctav ian L ă lu ţ - “Don Jose Navario”, vo ce .'
Rubrică realizată de M. BOCU '
F u n d a ţia culturale i r î f e V T V R C lu j g :
Prezntcă festiva'ui
'£ . ;1 - h | . ** T*r-* ţ‘
A. -
sponsori
C Q M M E XVitorU sună bine
INIERNMIONAI. Im m { o ”parteneri Meda
HIUI&9L
ADEVARUL şi (TT:C o C lu l-------
to r *CONNEX
(3715f43;
- ; « -
V I r i O O n CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14-
M T ' j T r A î | T U r / T ţ tel/fax 19-73-04;‘ 1 ‘ I ) I ' ) l ' J 1 ( \ 1 ( SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 3Î-43123-
v . SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tei/fax 21-fib.W
. . . _ « , ' ------------, .......................................« • - t - o Ă T â o b b '
U n i v e r s i t a t e a “ B a b e ş - B o l y a i ” C l u j -
N a p o c a , s o l i c i t ă o f e r t e p e n t r u e d i t a r e a d e
m a t e r i a l e d e p r e z e n t a r e a U n i v e r s i t ă ţ i i .
C a i e t u l d e s a r c i n i s e p o a t e r i d i c a d e l a
s e c r e t a r i a t s t r . K o g ă l n i c e a n u n r . 4 , o r e l e
8 - 1 4 , t e l e f o n 1 9 5 .0 5 1 .
O f e r t e l e s e d e p u n p â n ă l a d a t a d e
1 7 m a i a . c . o r a 1 4 : 0 0 .(3715182)
Se redeschide Muzeul ZoologicP r o g r a m : L , M , M , J , V o r e l e : 9 - 1 5
S , D . o r e l e : 1 0 - 1 4 .
T e l e f o n : 1 9 1 . 4 8 5 i n t . 2 1
A d r e s a : s t r . C l i n i c i l o r n r . 5 - 7
Publirom Advertising Agency angajează pentru reprezentanţa din Cluj-Napoca
1. D IR E C T O R DE JU D EŢ CERINŢE:• Studii superioare;• Expcrienti dc cel puţin 1 an într-o poziţie similară;'• Abilitaţi de comunicare intcrpcrsonalâ;
Cunoştinţe dc operare în proeramclc Windows.2. A G EN ŢI PU BLICITA RICERINŢE: •• Studii medii;• Abilititi in comunicare;OFERIM : ■ ~• S a l a r i u f i x - c o m i s i o n ;• P o s i b i l i t a t e a d e a l u c r a i n t r - o e c h i p ă t î n ă r â ş i d i n a m i c ă "• M e d i u c o m p e t i t i v s i c r e a t i v ;• T e l . m o b i l p t . d i r . d c j u d .Trim iteţi CV la fax 190.145 pină la data de 9 mai 2000 orele 16,00. Informaţii la telefon 095-518.942. (3715U 8)
■na t
eMMltlng• R e c ru tă ris /_ / i • • » j HumM ro»<se le cp t c/ep e
Omul potrivit t0 /OC( ° ^A naliza postului, fişa POx, ! ° 0 /
Stabilirea baterie i de teste A s is t a r e a u l t e r i o a r a angaj^r - p u t e r n ic ă b a z ă d e d a t e P e „ ^
. progfar7ie irainir>g In
\\9 ' . - „ c J l L / J
fir,
pno ' ' T , iresu 'H ' -
e ^ CA e ^ sUUire
V \ •
3400 CLUJ-NAPOCA str. Arony Janos n r 9 O.P. 1 CP. 1384 Tel- +40-64-198289 TelTFox +40-64-197070 .E-mail: [email protected] www.dntcj.ro/solestons- .
R E C O N D I Ţ I O N A R I ^ C A R T U Ş E P E N T R U
I M P R I M A N T E L A S E R J E T Ş l I N K J E T
(3715141)
1 - .
3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , P - t a U n i r i i 5 / 1 1
T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 .
REGIONALA DE CĂI FERATE CLUJ - SECŢIA L.3 CLUJ ANUNŢĂ:
închiderea circulaţiei rutiere în intervalul de 3 ore zilnic, între orele 9:00 - 12:00 în zilele de 11, 12.05 la pasajul de la km 506+010 linia 300 care deserveşte str. Triajului şi în zilele de 15, 16.05 la pasajul de la km 503+840 linia 300 care deserveşte Tăietura Turcului. (3T15m)
R E G IA NAŢIO NA LĂ A PĂ D U RILO R; cu sediul în Bd. Magheru nr. 31, sector 1, tel. 01-659.20.20, organizează licitaţie publică, cu strigare, conform prevederilor O.G. nr. 88/1997 şi Normelor metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 50/ 1999, pentru vînzare de active, la sediul Direcţiei Silvice Cluj- Napoca, str. Horea nr. 7, cod poştal 3400, Cluj-Napoca, tel. 064-433.539, fax 064-432.580.(1). Atelier împletituri Gherla - împletituri nuiele răchită (2) Gherla Str. Gelu Nr. 15 Jud. Cluj; (3) 2300000; (4) 200000; (5) 1000.(1) Centru Fructe Dezmir - sortare, prelucrare primară, ambalare fructe de pădure; (2) sat Dezmir, com. Apahida, jud. Cluj; §- (3) 2000000; (4) 200000; (5) 1000 |Data licitaţiei: 18.05.2000Relaţii suplimentare ing. Tohotni Martin, tel. 064-433.539 int. 34.
E X P O R T . . j , ; . ţC O N SU L T « C .C .I .A .C Iu j
V IE N A -B U C U R E S T I
V A I N V I T A S A V I Z I T A T I
E d i ţ i a a V l - a 2 0 0 0
T â r g I n t e r n a ţ i o n a l p e n t r u A g r i c u l t u r ă ,
I n d u s t r i e A l i m e n t a r ă ş i A m b a l a j e .
C L U J - N A P O C A
Complex Expoziţional EXPO TRANSILVANIA
9 - 1 1 m ă i 2 0 0 0 Z i l n i c : 1 0 . 0 0 - 1 8 . 0 0
1 2 m a i 2 0 0 0 - 1 0 . 0 0 - 1 6 . 0 0
PRO GRAM DE SIM POZIOANE -
EX PO ZIŢIE DE AN IM A LE VII
/ i m P ja Trmofeî Gpariu nr.l 5/45 C A S E D E M ARCAT fel/fax: 064-190787,198802 F I S C A L E
-p re ţu ri c u p rin s e în tre 6 .0 0 0 .0 0 0 şi
c ît m a i m ult-ra te p e 6 lun i, 1 'a n , 2 a n i fă ră a v a n s -g a m ă fo a rte v a ria tă : p re s tă ri serv ic ii, re s ta u ra n te , m a g a z in e , s u p e rm a rk e t-u r i
- I .. ■» -Isa lucraţi cu profesioniştii!!!
r ' s . c . 7 i  ^ " c o n f e x s j u l "
I a n g a j e a z ă c u c a r t e d e m u n c ă :
I - muncitori calificaţi în meseria de confecţioner îmbrăcăminte;
I - muncitori necalificaţi în vederea calificării în aceeaşi meserie.
I Informaţii suplimentare la telefon: - -I 064-435.288 pînă la ora 15:001 064-410.204 după ora 18:00
[ , _ _ , z ,sJSk
K0BER-R0LAC prin C O H W flA RIUISW ; . ’JI 1141 fmSi- ţ -4>1 H lk W.11 L 9 1 1UNIC REPREZENTANLZONA
ipo^^K Septim iut e l . 0 9 2 . 3 2 7 3 3 9 ; 0 9 2 . 4 6 0 0 3 9
EN-DETAIL LA PREŢURI DE EN-GROS• KOBER-ROLAC: v o p s e l e p e n t r u l e m n ş i m e ta fl
i n t e r i o r - e x t e r i o r , e m a i l u r i , l a c u r i ( n i t r o , a l c h i d i c e ,i f i ^ i ^ p o l i u r e t a n i c e j , l a c d e p a r c h e t , g r u n d u r i , v o p s e l e s p e c i a l e ,
a r a c e t , v o p s e l e l a v a b i l e p e n t r u i n t e r i o r ş i e x t e r i o r .^ NOU: ECOLUX- v o p s e a e c o l o g i c ă p e n t r u le m n ,
d i l u a b i l ă c u a p ă ( n e to x ic ă )• PERGO Oradea: p e r i i , m ă tu r i , p e n s u l e . ş• DECORA .Germania: p e n s u le i• ALFA: c o l o r a n ţ i p e n t r u z u g r ă v e l i e . ş i o g a m ă c o m p le x ă d e ; o x iz i , c h i tu r i a u to , d i lu a n ţ i , p ro d u s e
d in p l a s t i c p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a ş i c u r ă ţ e n i a lo c u in ţ e lo r . .
^ n u r
s e “ELM ELECTRO M O NTA J CLUJ” SA, cu sediul în Cluj-Napoca, str, Memorandumului nr. 27
ÎNCHIRIAZĂ:TEREN-- Suprafaţa = 2,25 ha localizat în Someşeni str. Cantonului
fin.;- acces auto, linie CF, telefon;- Apă, canal, energie electrică, aer comprimat.
DOTĂRI:- - Spaţii închise - 750 mp; -- Birouri - 120 mp;- Spaţii deschise-10.500 mp;- Drumuri de acces betonate;- Platformă descărcare agregate - 3.500 mp- Staţie betoane;- împrejmuiri; ;- Iluminat exterior. ^’ JN
PR EŢ ÎNCHIRIERE: §- 1,5 $/mp/lună pentru spaţiile închise- 2,5 $/mp/lună pentru -spaţiile deschise
Informaţii la telefon: 064-416.619 sau 064-193.576 int. 118.
0 i t . i « g SA COMUNICAT / (36835,s>Avina in vedere că în n r. 2886 al ziarului "A devărul
de C lu j", din data de 08.05.2000, a fost publicată oferta D -lu i OLĂNEANU N IC O L A E C R IST IN E L de a cum păra acţiuni ale S.C. "FARM EC" S.A., aducem Ia cunoştinţa acţionarilor că această ofertă este nelegală şi nestatutară, deoarece:
- A dunarea G enerală a Acţionarilor din d a ta de 07.04.2000 a hotărît lim itarea num ărului de acţiuni deţinute de către un singur acţionar Ia nivelul cotei de 2 2 % ; y
Deoarece dl OLĂNEANU deţine în acest moment procentul maxim admis, orice vînzare de acţiuni către acesta va fi lovită de nulitate.
- Vînzarea-cumpărarea de acţiuni se organizează şi se aprobă de către Consiliul de Administraţie al Asociaţiei "FARM EC" PAS, tranzacţiile încheiate fără această aprobare sînt nestatutare şi atrag răspunderea penală şi pecuniară celor implicaţi în astfel de tranzacţii.
Consiliul de A dm inistraţie ' al Asociaţiei "FARM EC" PAS
3îiintatiik nuntitCEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PREŢURI P-ţa Unirii nr. 21- tel/fax: 064-19.68.53
P e n t r u a v â a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l
v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .
a d ev ă r u ld o C l u j
PRETURI FĂRĂ ADAOS COMERCIALI
C L U J-N A PO C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14?tel/fax 19-73-04;
SU B R ED A C ŢIA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SU B R ED A C ŢIA D E J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
1 1 v i Y"1 o # M " ' A - ' :
r T u T i 1 r P 7 1a L ! ! J 1 j L C L > L v j ^
f , — . _ _ ................................... _ . — ..............................— ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
^ ; y f N ’ l - V [" ] Î - - T - -
...; I
' f ftlfflp l■ i 7 y ( / l K ;
R iiiiils iS B 5E ,fiSl§8|iSî
■' l l l i s i s 8 i i i i t : i 8 ' P p ^ i s î i « i i i
« Ş i # -
■ I
A N U N Ţ D E L IC IT A Ţ IE F A R A P R E S E L E C Ţ I E1. OBIECTUL LICITAŢIEI: “INSTALARE ECHIPAMENT
ILS/DME LA CLUJ“ ' v2. PERSOANA JURIDICĂ ACHIZITOARE: „Administraţia
Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA;3. SURSA FINANŢATOARE: Surse proprii4. ORGANIZATORUL LICITAŢIEI: Administraţia Română
a Serviciilor de Trafic Aerian - ROM ATSA, Strada Ion Ionescu de la Brad nr. 1, Sectorul 1, Bucureşti.
5. T ER M E N U L L IM ITĂ D E D EPU N E R E A DOCUMENTELOR OFERTEI: 31.05.2000,ora 10, la sediul A dm inistra ţie i Române a S e rv ic iilo r de T rafic. A erian - ROMATSA- REGISTRATURĂ. * „ -
6. DESCHIDEREA LICITAŢIEI PUBLICE: 31.05.2000 ora 10 la sediul Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA - Sala de Consiliu.
7. DOCUMENTELE LICITAŢIEI: Se pot procura la suma de.1.785.000 lei de la sediul Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA, Direcţia M.R.T.,Serv. Investiţii, începînd cu data de 17.05.2000. ■ ...
8. CONDIŢII DE PARTICIPARE:L îndeplinirea condiţiilor de calificare prevăzute în Normele
Metodologice pentru ofertanţi, anexa la Ordinul nr.784/34/N/ 13.04.1998 al ministrului Finanţelor şi al ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, la care: ş?
- cifra medie anuală de afaceri pe ultimii trei ani §actualizată să fie minimum de 10.000.000 mii lei; . ”- să dovedească efectuarea cel puţin a unei lucrări similare
terminată cu valoarea actualizată de cel puţin 2.000.000 mii lei;- capacitatea financiară stabilită pe baza ultimului bilanţ anual
sau balanţa de verificare a ultimului semestru va fi minimum de 2.500.000 mii lei.
2. Autorizarea Autorităţii Ăeronautice Civile Române pentru executarea de lucrări în domeniul aeronauticii civile.
.9 . GARANŢIA DE PARTICIPARE: Garanţia de participare la licitaţie este de 25:000.000
Informaţii suplimentare la telefon 2.30.30.07 int. 407.
| Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest anunţă demararea activităţilor | j privind “Pregătirea portofoliului de investiţii” din cadrul “Proiectului de | | Dezvoltare rurală - Componenta Infrastructură Rurală” (proiect finanţat de | I Banca Mondială).' . I
în vederea finalizării acestei misiuni căutăm;
E X P E R Ţ I D E Z V O L T A R E R U R A L Ă
I Cerinţe: I| • experienţă într-unul sau mai multe domenii ale serviciilor dejj infrastructură finanţate în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală (drumuri, j | poduri, alimentări cu apă, energetică, telecomunicţii, epurarea apelor, | I managementul deşeurilor, etc.); ; ; |I • aptitudini de bază în domeniul lucrului pe calculator (Microsoft Excel II şi Microsoft Word); - IL • acces la poşta electronică (E-mail). I
Candidaţii ideali vor avea pregătire universitară (diplomă) în ingineriaI mediului inginerie civilă sau telecomunicaţii, experienţă în identificarea şi evaluarea J I proiectelor de investiţii în infrastructură aptitudini de comunicare în limba engleză, j | Durata misiunii este de 10 săptămâni. Consultanţii vor efectua cîteva jj vizite în comunele care participă la proiect. |j Candidaţiiţvor prezenta pînă marţi, 16 mai, la adresa de E-mail j| [email protected] un CV în limba engleză şi română. |
• Vînd urgent_apartament 2 camere, M ărăşti central, confort I, decomandat, modificări interioare, bar, living, zugrăvit lavabil, balcon închis, finisat, gresie, faianţă, podele, merită văzut. Tel. 430.423. (Ag.i)-• Vînd urgent apartament 2 camere, P-ţa Abator, balcon închis, cu telefon, parcare, finisat, gresie, faianţă, parchet. Tet. 430.423. (Ag.i)• Cumpăr garsonieră confort I, semicentral sau Mărăşti central. Tel. 430.423. (Ag.i)• Caut de închiriat spaţiu central ofer 100 USD. Tel. 430.423. (Ag.i) .• Vrnd apartament 5 camere, ultracentral, Str. Avram lancu, confort-1 mărit, 120 mp, finisat, luminos. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 3 camere, confort i Mănăştur, aproape de mijloacele de transport, etajul 1 din 4, finisat, faianţă, parchet, telefon, balcon, loc de parcare. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie 1 cameră, 44 mp, central, etajul 2, telefon internaţional, mobilat complet,'pe termen lung. Tel. 430.423.. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 3 camere, 60 mp, Calea Mănăştur, complet nemobilat. TeL 430.423. (Ag.i) .• Dau în chirie spaţiu 2 camere, ultracentral, P-ţa Mihai Viteazul, 3 geamuri spre stradă, parchet, proaspăt zugrăvit, loc de parcare, semimobilat sau nemobilat, în condiţii avantajoase. Tel. 430.423. (Ag.i) . . .• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentm muncă de teren, comision atractiv.
.Ţ>L^0423,,(Ag.i>..,,V vvvv , ,;.
M O C H E T E ,NTERIOR-TRAFIC -
- L IN O LEU M INTENS - C O V O A R E : - lini, slnutic^ ţ|ţţ^
D r . P E R I E j r c R E Ş A X
CONSULTAŢII st TRATAMENTE DE MEDICINA GENERALĂ
• coxartro/c. artroza genunchiului, durcr i pc coloana vertebrală (spondiloze, scolioze, cifo/c). umăr dureros.'duren în articulaţia cotului, sciatici, pinteni calcanccni. duren si arsuri în talpa piciorului. p^ianriU.nc'ra!pi;
• ulccrvancos. hemoroizi, varicc.•prostată.Cabinet:str. l.P. Voiîcsti nr. 2-4. HI. F.Sc.M, Ap.3I(in Pi.tM Mfîui Vîfcani. sttfia.fr/robu/dor31. 36) şl la domiciliul pacientului.
ORAR:Luni-Micrcuri-Vineri 9-I3 «o Marţi-Joi 9-11 si 16-18 ~
' Sîmbăfd I0-I2 £ Telefon: 134.I67. 094-660.771 G
.......- " " " m ?, - „ -MONTARE ţi
A s i g u r a m . transport ^
I CELE M AI M IC I PREŢURI DIN ORAŞ!- Ia comandă - mocliclâ pcrsonali/atâ:
* 29 dc modele trafic intern gj dc provenienţă Italia, Bcfgia. j» -J9 de modele interior ft.
f i l i l l S l l
~ F Ă B R ÎC Â D ^ C O N F E C Ţ li ~J
A n g a je a z ă în c o n d iţ i i |
d e o s e b it e 1
c o n f c c ţ io n c r i c a l i f i c a ţ i I
c u e x p e r ie n ţ ă . -• J
R e l a ţ i i l a t e le f o n : § 1
- 4 3 5 .2 4 5 '^ 1
- 0 9 4 - 6 0 7 .8 6 8 . J
^ L\ s > 1 1
C i 0 t C
£• '. :•>■* v -
 O E V A R U L• d e C l u j 4 • • f z p r p * - ' -
■A A--' - r - l'
A v e ţ i p r o b l e m e
f i n a n c i a r e ?
D o r i ţ i o s o l u ţ i e
r a p i d ă ?
A P E L A JIU SECTORUL PUBLICITATE
AL ZIARULUI NOSTRU!
F u l i I i c L f H C e,CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;
tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23-
SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tei/fax 21-60-75,
1111liSSSSM
VINZĂHICUMPĂRĂRI
V î n d a p a r t a m e n t
l u x f i n i s a t , l a p a r t e r ,
j a l u z e l e , 2 c a m e r e ,
c a r t . G h e o r g h e n i ,
p e n t r u c a b i n e t e
m e d i c a l e , s a l o a n e s-J as* K.
s a u b i r o u r i . |
T e l e f o n : 0 9 4 - 1 4 1 . 9 3 3
• Vind apartament 2 camere confort 1 str. Plopilor nr. 40 ocupabil imediat. Tel. 15-25-61 şi 13-40-1L (997557)
* Vînd locuinţă 4 camere, 2 balcoane închise, 75 mp, în cartier Zorilor. Tel. 12-36-79. (887200)
• Vînd apartament 3 camere, 2 băi, etaj 2, str. Donat, Grigorescu, 260 milioene jei. Tel. 43-90-61.(995989)
• Vînd 3 camere, finisat, Mănăştur, str. Gr. Alexandrescu, 185 milioane lei. Tel. 43-00-24.'(995990) .
• Vînd apartament 2 camere Mănăştur, decomandat, ocupabil. 150 milioane. Tel. 43-90-05. (887208)
• Vînd apartament 2 camere confort I, lîngă Mercur, telefon, parchet. 170 milioane. Tel. 094-68- 44-61. (887209) " '
• Herghelia Bonţida cu sediul în com. Jucu, str. Dejului nr. 34, jud. Cluj, vinde în zilele de m arţi şi jo i ale fiecărei săptămîni: cabaline din rasele Semigreu şi Furioso North-Star din toate cetegoriile de vîrstă, la preţuri convenabile; bunuri de folosinţă agricolă rezultate din casare, piese de utilaje mecanice, agricole, căruţe, cărăm izi din demolări, la preţuri convenabile. Relaţii la tel. 064-23-19-89! (995982)
• Vînd convenabil casă anexe cu 1040 mp în comuna Jucu de Mijloc nr. 21. Tel. 065-16-60- 20, Pojar. (887110)
• Vînd vilă cu teren 9500 mp cu toate facilităţile, curent trifazic, 4 garaje, piscină, teren de tenis. Preţ 130.000 USD. Tel. 098-59-47-71;' (887140)
• Vînd, urgent, apartament 2 camere, confort II, finisat, preţ 150 milioane lei. Tel. 092- 21-46-31. (995947)
• Vînd garsonieră, 22 mp, parter, Cojocnei, tip cameră studenţească. Preţ 85 milioane lei, negociabil. Tel. 093-27-22- 79 şi 19-81-57 între orele 19- 21. (995954)
• Vind, urgent, apartament 3 camere, în Gheorgheni. Preţ informativ 220 milioane lei. Tel. 094-68-44-59. (995991)
• Vînd m icrobus VW Caravelle 8+1 locuri, 1994, stare excepţională, recent înmatriculat. Tel. 094-55-90-05. (887219)
• Persoană fizică vind apartament 2 camcrc Grigorcscu la preţ negociabil. Sunaţi la tel. 094-29-62- 37. (887141)
• Vînd casă Gheorgheni 45.000 USD str. Crizantemelor nr. 18. Tel. 14-83-66. (997619)
• Vind sau închiriez garaj, in Mănăştur, zona Mincrva. Tel. 42-, 70-06 orele 18-20. (995978)
• Vînd garsonieră confort I str. Detunata etaj 10/10 preţ 135 milioane negociabil. Informaţii tel. 16-24-20. (997626)
• Vind casă cu bar cu posibilităţi de locuit la parter, la preţ negociabil. Tel. 094-11-58-61. (997628)
•• Vînd casă cu etaj, încălzire centrală pe gaz, apă caldă, apă rece proprie cu hidrofor, canalizare, curte, garaj, seră 150 mp, grădină cu vie 300 mp, în loc. Zalău str. Bujorilor nr. 70A, cartier Ortelec. (995983)
• Vînd urgent 3 camere în Mănăştur pe Bucium', finisat, preţ 180 milioane. Tel. .43-91-15. (997636)
• Vînd apartament 3 camere str. Gorunului, urgent. Preţ 250 milioane negociabil. Tel. 43-91-15. (997637)
• Vînd apartament 1 cameră în Mărăşti, finisat. Preţ 130 milioane. Tel. 43-91-15. (997638)
• Vînd apartament 3 camere str. Pietroasa, preţ 250 milioane şi apartament 3 camere pe Răşinari etaj 2, preţ 230 milioane negociabil. Tel. 43-91-16. (997639)
• Vînd garsoniera în Mănăştur central etaj 4 din 10 ocupabil imediat, preţ 125 milioane. Tel. 43- 91-16. (997640)
• Vînd apartament 3 camere în Gheorgheni pc Borsec etaj 2 finisat, preţ 235 milioane. Tel. 43-91-15. (997641)
• Cumpăr apartament 1,2 sau 3 camere indiferent de etaj sau finisaje, pentru investiţie. Tel. 19- 07-01. (997642)
• Vînd Opel Vectra injecţie cu ca ta liza to r, benzină, an fabricaţie 1991, persoană fizică, 9500 DM, înm atriculat. Tel. 094-54-76-03 sau 41-32-10. (997611)
• Vînd Opel Asfra 1,7 TDI, an fabr. 1994, alb, PF Euro II, recent înmatriculat. Tel. 092- 46-00-29. (887179)
• Vînd combină John Deere 330 cu masă de 2,5 m. Tel. 094-76-19- 37. (887184)
• Vînd linii de prelucrare h îrtie igienică - şerveţele. Asigur montaj-întreţinere. 092- 402.887; fax: 01321.05.07. (5717041)
S im ţ i ţ i că, n u
m a i p u t e ţ i t r ă i
' î n a c e a s tă lu m e
î n c o n t in u ă
m iş c a r e ?
I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i
î n p a g i n i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a !
• Vînd garaj. Tel. 16-08-40. (995950)
• Vînd mobilă veche cameră combinată, fotolii, dormitor complet, dulap bibliotecă. Informaţii tel. 064-42-02-52 seara 094-70-89- 15; 094-32-71-02: (997634)
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie pe termen lung
apartament 3 camere finisat, deasupra Băncii Religiilor cartier C ipariu .' Tel. 095-42-95-46. (997569)■ • Dau în chirie vilă ultrafinisată, compusă din ,5 camere, 5 băi, plus dependinţe, suprafaţă de 500 mp în cartier Grigorescu. Tel. 19-43-11 sau 094-61-12-73. (997581)
• Dau în chirie ultracentral cameră de 15 mp cu telefon. Tel. 19-43-11 sau 094-61-12-73. (997583)
• închiriez cabană Someşu Rece. Tel. 17-19-87. (997631)
DIVERSE
• în atenţia persoanelor fizice şi juridice “Birou Olti” din Germania oferă avantajos spre vînzare: aparate automate şi dozatoare pen tru prepara t cafea, alimente, băuturi, snack, supe, îngheţată, fabricate de W ittenborg, Zanussi, Rhea Vendors, Omnimatik, Vcndo. Inform aţii se po t'ob ţine în limbile germană şi maghiară la tel. 00-49-21-37-76-28-8; fax: 00-49-21-37-77-26-1. (886929)
• Dau în locaţie de gestiune un magazin alimentar în sat Cara, bine dotat. Tel. 13-44-43. (887194)
• Călătoriţi în Germania cu Armin Mayer Reisen. Tel. 19- 50-43. (887201)
• Cea mai modernă metodă pentru a face banillnformaţii la tel. 42-50- 71 după ora 17 sau-095-41-31-85. (997562) •
♦ Selectăm urgent 15 persoane pentru afacere bănoasâlTel. 095-06- 43-83. (997617)
• Anagjez muncitori în Zootehnie. Tel. 23-19-79. (995974)
• SC Uzina Mecanică SA Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2, tel. 43-50-73, fax 43-50- 70, organizează începînd cu data de 23.05.2000 licitaţie pen tru vînzare motoare electrice (noi sau rebobinate), maşini unelte, automacara 12,5 tf. , motor trac to r 65 CP-2 bucăţi şi motor ARO Braşov. L ista cu maşini unelete şi motoare electrice disponibile se găseşte la sediul unităţii. (995879)
• Societate italiană angajează tehnic român pentru confecţii pantofi; Inform aţii se pot solicita la tel. 093-20-06-33. (887157) ,
• Societate italiană doreşte colaborare cu designeri din industria încălţăm intei. Informaţii'la tel. 093-20-06-33. (887158)
• SC Roema SRL angajează m uncitor necalificat, vîrstă maximă 25 ani. Informaţii la tel. 43-75-76. (9?5952) .
• Angajăm tineri şi tinere pentru salon bingo (în funcţia de vînzători). Tel. 093-32-24- 93.(887174)
• SC Grup Energoinstal SA Cluj-Napoca, str. Rapsodiei nr. 4, angajează economist. Condiţii: -studii superioare specialitatea contabilitate; - vechime 3 ani în specialitate. Selecţia va avea loc la sediul societăţii în data de 16.05.2000, orele 15. Cererea de participare la selecţie şi C. V. - ui se vor depune personal Ia sediul societăţii pînă în data de 16.05.2000 ora 12. Informaţii Suplimentare s& pot obţine la tel. 43-83-52 sau 12-31-85. (995985)
• Instalator efectuez lucrări de instalaţii sanitare apă, gaz,
• Numiţii Goja Eugenia (Stan), Merca Marioara (Goja) şi Friedman Nicolae, cu ultimul domiciliu cunoscut în Dej, str. Sălciilor, sînt citaţi la Tribunalul Cluj cam. 160 pentru ziua de 8.06.2000 în proces cu S. D. P. Dej. (887172)
• Se citează pentru data de 12.05.2000 la Judecătoria Turda numiţii Măgurcan Gherasim şi soţia Popa Maria în dosar civil nr. 199/
'2000 în proces cu Fodor Iuliu ş. a. avînd ca obiect prestaţie tabulară. (887191)
• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Neag Nicoleta anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă de locuit situat în Cluj-Napoca str. Libertăţii (Păltiniş) nr. 18. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997630)
• Subsemnaţii Fenechiu. Nicoleta, Fenechiu Marian, proprietarii Cărţii Funciare 4560, invităm pe cei interesaţi la Judecătoria Cluj, azi, 11 m ai, ora 8, pentru reconstituire foaia matricolă C. F. 4560-Floreşti. (995994)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Bodea Radu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Extindere locuinţă” situat în com. Floreşti, str. Andrei Mureşanu nr. 31. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887212)
• Angajez economistă, vîrstă maximă 35 de ani/Tel. 43-70-33. (887214) .
• în conformitate cu Legea nr., 137/1995, SC PACKSOM PRODIMPEX SRL Dej anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu
canalizare şi instalez micrrâentrale Pentru obiectivul atelier de rePar,aţii la pret avantajos. Tel. 42-29-29. apanrtin* de automatizare şi atelier (887173) confecţii ambalaje situate în Dej, str.
Bistriţei nr. 63. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (54634) '
• Angajăm confecţioneri feţe încălţăminte. Str. Porumbeilor 41, tel. 43-23-40, 14-22-89. (887116) •
• Numiţii Marta- Gheorghe, Marfa Todosia, căs. Prigoană, Petrişor Maria, Petrişor Toma, .M arta Nastasia, Cadis Todor, Marta Petru, Cadis' Sofia, Cadis loan,. Cadis Todor, Cadis Maria, Cadis Cătălină,
• Cadis Ilie, Cadis Nastasia, Oare Lucreţia, Oare Gheorghe,; Oare Agapia, Oare Gabor, Petrişor Grigore, Cadis Gheorghe,, Marta Gligor, Marta Nicolae, Marta Ileana, M arta'Tloare, Marta Dumitru, Nemeş Palaghia, Goia Nicolaie, Goia Floare, Goia Vasile, (Joia Ileana, Goia loan; Goia Gheorghe, Goia Raveca, Scrob Iosif, Bordea Maria, Tâmbuc Florica, Tâmbuc Gavril, Tâmbuc Sofia,-Tâmbuc Mihai, Tâmbuc Gafia, Tâmbuc Irina, Tâmbuc Dumitru, Tâmbuc Dochiţa, Petrişor Afirma, Krecz Irina, Pop Vasile, Pop Petre, Pop Filimon sjnt citaţi la Judecătoria Cluj în dosar 1795/2000 pe data de 12 mai 2000, pentru uzucapiune cu Marta Vasile. (887218) ■
• Numiţii Nemeş Gheorghe a lui Gheorghe, Nemeş Vasile a lui Gheorghe, Nemeş. .Vasile, Nemeş Grigore,- Nemeş Maria, Nemeş Vasile, Nemeş Gligor, Todorean Manoilă, Kătinaş Emanuel, Kătinaş Gheorghe, 'Kătinaş Petru, Kătinaş Vasile, Pap-Traian, Pap Zsopi, văduva lui Nemeş, Zaharie născută Faur Ana, Kătinaş Vasile, Nemeş, Nemeş George a lui Gligor, Nemeş Maria născută Pârjol soţia lui Nemeş Gheorghe a lui GHgor sunt citaţi la Judecătoria Turda în dosar civil nr. 1670/2000' .pentru data de 12.05.2000, reclamant Nemeş loan junior pentru radiere uzufruct viager şi drept de susţinere precum şi prestaţie tabulară cu privire la imobilul înscris în CF Ceanu Mic nr. 126 nr. top 2529/2 şi un CF Ceanu Mic nr. 607 nr. top: 2529/1/1 pentru ora 8.în caz de neprezentare se judecă în lipsă. (2372420).
• Numitul Alain Andre Vallet în calitate de asociat al SC Eurofrance Impex SRL cu sediul în Cluj- Napoca str. I. M. Klein nr. 21 este chemat Ia Tribunalul Cluj îfl calitate de pîrît în dosarul cu nr. 2783 din 2000 în data de 17 mai 2000 (miercuri) la sala 14 ora 12. (997649)
• Judecătoria -Turda dosar civil nr. 19-15/20001 Reclamantul Hetea
. Cristian Andrei cheamă în judecată pe pîrîtul Şuteu Alexandru pentru prestaţie tabulară pentru termenul din 18 mai 2000. Pîrîtul este cu domiciliul necunoscut. (2372421)
PIERDERI• Pierdut legitimaţie RATUC pe
numele Baciu loan Rareş. O declarnulă. (997620).-• Pierdut adeverinţă definitivat pe numele Ardelean Elena; O declar nulă. (887186)
• Pierdut adeverinţă grad II pe numele Ardelean Elena. O declar nulă. (887187) . '
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele. Cristea-Vaier. O declar nulă. (995979)
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Crişan Traian. îl declar nul. (997627)
• SC Romaris SRL pierdut facturi seria Cj MCA nr. 3806040; “3806037; 3806042 şi chitanţier seria Cj ALC nr. 418387-4183200. Le declarăm nule. (887197)
• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport pe numele Moldovan Emil. Le declar nule. (995986)
• Pierdut chitanţie personalizat Farmexim nr. 5556351 - 5556400. îi declar nul. (887202)
• Pierdut contract parcare nr! 2793 pe numele Chişbora Felician. îl declar nul. (887206)
DECESE / COMEMORĂRI
• Cu adîncă durere şi cu lacrimi în suflet ne luăm un ultim rămas bun de Ia iubita noastră soră, cum nată şi mătuşă ŢURLAN ELENAi Dumnezeu s-o odihnească. Fratele Pavel, cumnata Lenuţa, nepoţii Nelu, Camelia, Dan, L iliana, V lăduţ, Bianca (887185)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din yiâţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic RAŢIU PETRE, în vîrstă de 83 de ani, din com una C ătina. Înmormîntarea va avea Ioc în Cătina-Fânaţ, vineri 12 mai 2000. Odihnească-se în pace. (887205)
• Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă decesul iubitului nostru soţ, tată şi bunic dr; CĂRĂIAN VIRGIL, medic prim ar, doctor în ştiinţe medicale. Înm ormîntarea vă avea loc la cimitirul Bisericii Mănăştur, în ziua de vineri, 12 mai 2000, ora 13. Odihneşte-te în pace, dragul nostru. Familia îndurerată. (887215)
• Cumplit de îndureraţi vom păstra veşnică vie amintirea dragului, bunului şi iubitului suflet, dr. CĂRĂIAN VIRGIL, medic'primar ginecolog, plecat fulgerător d in tre noi. Condoleanţe şi în treaga noastră compasiune familiei. Dumnezeu să te odihnească în pace. Prietenii: familiile Benea, Gherman şi Miclea. (887216)
• Sîntem alături de colegul, ing. Ilea Iuliu, în momentele grele prilejuite de pierderea ta tă lu i d rag . Colectivul Catedrei de Fitotehnie de la U, S. A. M. V. C luj-Napoca. (995976)
• împărtăşim marea durere a colegei noastre, domnişoara Ţurlan E lena, în aceste momente grele pricinuite de trecerea în eternitate a scumpei sale mame. Sincere condoleanţe. Colectivul Administraţiei Financiare a municipiului C luj-Napoca. (995977)
• în tr is ta t omagiu şi nesfîrşite regrete la moartea d ragilor colegi conf. dr. MIHAELA CÂMPEANU şi prof, dr. EMIL CÂMPEANU. Familia conf. dr: Ilieşiu Iustin. (887188)
• Un pios omagiu Ia împlinirea a 5 ani de la decesul iubitului nostru tată, socru şi bunic DOBRE MIHALCEA. Chipul şi sufletul său bun va răm îne veşnic în inim ile noastre. Adrian, M aneta şi Răducu. (997622)
Colectivul Grupului Şcolar Forestier îşi exprimă profundul regret, acum la trecerea în veşnicie a celei care a fost o prietenă şi o colegă de înaltă ţinută morală şi profesională prof. ELENA ŞTEFU. Dumnezeu s-o odihnească în linişte şi pace. S incere condoleanţe familiei. (997623)
• Sîntem alături de prietenii noştri Radu şi Ion iţă la pierderea părin ţilo r dragi, conf: d r. MIHAELACÂMPEANU şi prof. dr. EMIL CÂMPEANU. Familia Mircea Mreneş. (887189)
,• Transm item sincere condoleanţe prietenului nostru Radu, la pierderea fulgerătoare a p ă rin ţilo r MIHAELA şi EMIL CÂMPEANU? Familia Alexandru Pozdîrcă. (887190)
• Consiliul Profesoral, cadrele didactice şi studenţii Facu ltă ţii de Stom atologie deplîng dispariţia tragică a familiei prof. dr. MIHAELA şi EMIL CÂMPEANU, oameni şi medici deosebiţi, cadre didactice de îna ltă ţinută profesională, care au iniţiat şi form at generaţii de medici. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească în pace. (997624)
• îm părtăşim durerea familiei la ireparabila pierdere a celor care au fost prof. dr. EM IL şi MIHAELA CÂMPEANU. Familia prof. dr. D um itru şi dr. Simona Bergmann. (995980)
• Sîntem alături de colega noastră Silvia M esaroş în marea durere pricinuită de m oartea mamei dragi. Condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de Ia SC Napomar SA Cluj. (997625)
Sîntem alături de colega noastră Burcă C ornelia în marea durere pricinuită de m oartea mamei dragi. Consiliul de administraţie al SC Central SA. (997629)
• Pios omagiu la trecerea în eternitate a distinsului prof. dr. EMIL CÂMPEANU. Colectivul Policlinicii cu Plată Cluj- Napoca. (997632) . '
• Sîntem alături de voi Ioniţă şi Radu în marea durere la p ierderea părin ţilo r voştri d rag i MIHAELA şi EMIL CÂMPEANU. Dumnezeu să-i odihnească pe prietenii noştri. Familia Mureşan. (997635)
• Un pios omagiu celui care a fost prof. dr. doc. EMIL CÂMPEANU, preşedintele Asociaţiei Scleroză Multiplă Cluj, care a intrat în nefiinţă alături de soţia sa. Membrii asociaţiei îşi exprimă întreaga compasiune pentru familia greu încercată de această tragedie. Asociaţia Scleroză Multiplă Cluj. (887198)
• Familia doctor Liviu şi Ileana Almaşu îşi exprimă întreaga compasiune pentru trecerea în nefiinţă a prof. dr. doc. EMIL CÂMPEANU şi a soţiei. Sincere condoleanţe familiei. (887199)
• Colectivul Clinicii Neurologice Cluj aduce un respectuos şi pios omagiu celui care a fost prof. dr. docent EMIL CÂMPEANU, trecut îp eternitate împreună cu soţia sa conf. dr. MIHAELA CÂMPEANU, departe de ţară. Va rămîne în amintirea noastră ca un dascăl minunat, exemplu de omenie, personalita te medicală clujeană greu de uitat. (887203)
• Sîntem alături de colega noastră, Daniela Farcaş, în suferinţa p ric inu ită de pierderea tatălui drag. Colegii din UM 01663. (887204)
• înm ărm uriţi anunţăm plecarea prea devrem e a unchiului şi naşilor noştri profesor doctor, MIHAELA şi EMIL CÂMPEANU. Am intirea lo r va răm îne neştearsă în sufletele noastre. Familia doctor Adă Adam şi Cezar Câmpeanu. (997645)
• Ne despărţim cu durere în suflet de bunii noştri prieteni profesor doctor MIHAELA şi EMIL CÂMPEANU pe care destinul i-a p u rta t spre eternitate odată cu nefericita în tîm plare din New-York. Amintirea lor va răm îne în inimile noastre. Condoleanţe familiei. Profesor dr. Maia şi Ştefan Bitan.' (997646)
• Sîntem alături de voi, în aceste momente grele pricinuite de pierderea cum natului şi unchiului nostru V IRGIL CĂRĂIAN. L iana, M aia şi Cristina. (995993)
A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T ECE
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
. în presa locală şi centrală m a is im p lu
n u sep o a te
ADEVĂRUL de Cluj,s t r . N a p o c a n r . l 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4
• Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca anunţă cu durere şi regret încetarea din viaţă a profesorilor universitari pensionari dr. EMILCÂMPEANU, fost şef al Catedrei de Neurologie şi dr. MIHAELA CÂMPEANU, fostă şefă a Catedrei de Ortodonţie, eminenţi medici şi - distinşi dascăli. Exprimăm profunda compasiune şi sincerecondoleanţe familiei. (887217)
• împărtăşim marea voastră durere, C ristina şi Radu Câmpeanu, în greaua pierdere pricinuită de trecerea fulgerătoare în nefiinţă, în urma unui tragic accident a celor.care au fost distinsul profesor d r. EMIL CÂMPEANU- şi soţia, d-na MIHAELA CÂMPEANU. Sincere condoleanţe. Colegii de la Cam era de Comerţ, Industrie şi Agricultură Clui. (997648)
• S-au scurs 6 luni de lacrimi şi durere de cînd scumpul nostru soţ, tată, bunic, cumnat ■şi unchi dr. NICOARÂ VIRGIL a trecut în nefiinţă. Pe toţi cei care l-au iubit îi anunţăm că slujba de pomenire va avea loc sîmbătă, 13 mai 2000, o ra 12, la C im itirul Central la locul de veci (aproape de zona Eroilor). Familia îndurerată. (887153)
• Se împlineşte un an de la decesul dragului meu soţ dr. MUNTHIU IOAN-PÂUNEL. Serviciul religios şi parastasul vor avea loc sîmbătă, 13 mai 2000, ora 9-10, la Biserica greco-catolică “ Bob”. Odihnească-se în pace. Soţia Ileana. (995981)
• Anunţăm cu aceeaşi durere împlinirea unui an de cînd s-a stins din viaţă iubita noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică LONGIN MARIA. Ne lipseşti mult “buna” noastră dragă. Dumnezeu să te odihnească în pace! Comemorarea va avea loc azi, 11 mai 2000, ora 13, la Biserica greco-catolică Schimbarea la Faţă. Familiile Nap şi Szekely cu copiii şi nepoţii. (887196)
• 11 mai, trista zi de naştere a poetului AUREL GURGHIANU. Mereu îndurerată iubire împreună cu florile de mai, să-i niîngîie superbul suflet! Cornelia, Rogers. (887213)
• Calde- mulţumiri tuturor celor care au fost alături de noi în clipele de grea încercare pricinuite de trecerea în nefiinţă a- d ragei noastre MARIANA COZMA. Familia. (997633)
• Soţia Lia Drâmbărean mulţumeşte din suflet celor care au fost alături de mine şi m-au sprijinit în momentele grele şi dureroase prin care am. trecut Ia dispariţia soţului drag PAUL DRÂMBĂREAN. (997643)
• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi prin prezenţă, flori, telegrame, în marea durere, Iâ dispariţia dragei noastre, înv. STANCU MARIA. Familiile Gheorghe Stancu şi D oina M ureşan. (995992)
Uniunea Europeană a con tac ta t donatori
care ar putea sprijini financiar România
inU niunea E uropeană a
contactat mai mulţi donato ri financiari care ar putea să ajute România, în special în problema copiilo r in stitu ţionalizaţi’, a declarat, ieri, baroneasa Em m a' N icholson o f W interbourne, raportorul pentru România şi prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru A faceri Externe din' Parlamentul Europei, la sfirşitul în tîln ir ii cu p rim -m in istru l Mugur Isărescu.
Em m a N icho lson o f Winterbourne a arătat că a aflat de intenţia G uvernului de a modifica legislaţia în domeniul adopţiilor, dar a arătat că această acţiune trebu ie corelată cu prevederile Convenţiei de la Haga, potrivit căreia adopţia
■unui copil poate f r acceptată doar în cazul în care acesta urmează a beneficia de condiţii familiale favorabile.
Reprezentantul Parlamentului European a arătat că âr dori ca premierul M ugur Isărescu să poată fi prezent, pe 15 mai, la Bruxelles, cînd România va depune Strategia de dezvoltare pe termen mediu. Cu această ocazie , şe fu l E xecutivu lu i rom ân ar u rm a să aibă întrevederi cu comisarul UE pen tru ex tin d e re ,’ G unther V erheugen , p recum şi cu
secretarul general al NATO, George Robertson.
. “ U niunea E u ropeană are acum aproximativ 350 milioane de cetăţeni şi probabil că acesţ număr se va dubla, iar România este acea ţară care va contribui cu numărul cel mai mare de cetăţeni în contextul lărgirii U E ” , a ad ău g a t E m m a ' Nicholson.
în ju r de 100.000 de copii prim esc asisten ţă în diferite tipuri de instituţii de ocrotire, aflate în subordinea Agenţiei N a ţio n a le p en tru P ro tec ţia D re p tu r ilo r C opilu lu i (A N P D C ), M in iste ru lu i' Educaţiei, Ministerului Sănătăţii ori a S ecretariatu lu i de Stat pentru Persoane cu Handicap.
" ANPDC. a fost înfiinţată în luna decembrie a anului trecut, ca urmare a cerinţelor europene de u n if ic a re a s istem u lu i de o c ro tire a m ino rilo r instituţionafizaţi. Anul acesta, sistemul de protecţie a copiilor instituţionalizaţi va primi peste 4 .000 m ilia rd e de lei d in bugetul de stat, la care se vor adăuga şi sume provenite din . b u g e te le lo ca le (2 .400 de m iliarde de lei), din credite externe şi din fonduri alocate de Uniunea Europeană (222,8 miliarde de lei).
Oaspeţi olandezi
la spitalele clujene
O delegaţie a.M edisch C en tru m A lkm aar (M C A ) - cel mai m are sp ita l n eu n iv e rs ita r din O landa - se va afla, în p e rio ad a 10-16 mai, la Cluj-Napoca, în scopul de a vizita spitalele din acest m u n ic ip iu . D elegaţia olandeză este formată d in . trei medici, patru asistente medicale, doi pastori şi un m anager. O rganizatoarea v iz ite i es te Fundaţia- AGAPE pentru Ocrotirea Vieţii, din Cluj-Napoca.
în program sînt incluse vizite în grupuri mici la diferitele departamente din Spitalul C linic Judeţean, Spitalul Clinic de Copii şi In s titu tu l O n co lo g ic , o conferinţă cu participarea s p e c ia liş ti lo r rom âni şi o la n d e z i im p lica ţi în p ro iect şi vizitarea unor obiective turistice - ne-a declarat dr. Konya Agnes, d ir e c to r m ed ica l al Fundaţiei AGAPE.
Sute de păgubiţi ai jocului “Caritas”, veniţi din toate judeţele ţârii, s-au adunat, ieri, în sălile şi pe holurile Judecătoriei Oradea, pentru a participa la procesul “Caritas", însă acesta a fost amînat pentru data de 9 iunie, din cauza lipsei de procedură. La Judecătoria Oradea nu s-a judecat, ieri, nici un alt caz, toţi magistraţii şi personalul auxiliar fiind mobilizaţi pentru acest proces. Prejudiciul înregistrat în dosarele intrate pe rolul Judecătoriei Oradea se ridică la 1-13 m iliarde de le i. D eponenţii “ C a rita s” au înregistrat, din nou, ieri, copii ale chitanţelor, optînd pentru reactualizarea, prin diferite metode, ale sumelor cerute ca despăgubire.
Ioan Banciu, judecător îa Judecătoria Oradea, a afumat că “procedura este foarte greu de realizat în aceste condiţii, avînd în vedere şi spaţiul, şi modalităţile procedurale. Ar trebui să cităm un număr de 250.000 de persoane, ceea ce practic este imposibil. Chiar dacă le-am cita şi prin Poşta Română, nu cred că se va putea realiza acest lucru”.
Ioan Stoica a afirmat, ieri, la Oradea, că nu ştie cîţi păgubiţi l-au dat în judecată. “E-adevărat, dosarul penal e al meu. Şi nu fac referire la ce pedeapsă mi se va da, că voi fi răstignit sau nu... Dar n-o să am linişte pînă cînd în problema acestor sume de bani pe care societatea le-a plătit sub formă de impozite şi TVA nu se va pronunţa, o dată pentru totdeauna, un complet de judecată. Eu cred^dacă vreţi, orbeşte injustiţie”, a afirmat Stoica. în ceea ce priveşte presupusa sa avere, Stoica susţine că la dosaruî de faliment de la Braşov există o adresă a SRI, prin care se arată că nu are conturi în ţară şi străinătate.
C urtea Suprem ă de Ju s tiţie a s trăm u ta t ‘judecarea procesului Caritas la instanţa orădeană, în umia cererilor depuse de asociaţiile păgubiţilor.
Cele 1.400 de volume ale dosarului, care cîntăresc în total patni tone, au fost aduse la Oradea, pe 29 februarie, cu un transport special.
împreună cu dosarele au mai fost aduse şi patru agende personale ale Iui Ioan Stoica, pa tro n u l c ircu itu lu i “C a rita s” . A n g a ja ţii Judecătoriei Oradea au muncit două zile pentru a transporta şi a arhiva toate actele din acest dosar..
în proces sînt implicate 256.400 de persoane,
iar pentru judecarea cauzei, instanţa arc nevoie de Ia acestea de precizări privind pretenţiile civile solicitate, eventualele reevaluări ale sum elor depuse, însoţite de chitanţele doveditoare sau de eventuale renunţări la recuperarea sumelor._ '
Judecătoria Oradea a decis însă să anunţe persoanele constituite în păgubiţi prin intermediul presei, pentru că întocmirea citaţiilor ar dura patru luni, chiar dacă grefierele ar lucra zilnic, 24 de ore.
Jocul de întrajutorare “Caritas” a început, în aprilie 1991, în Cluj şi a continuat pînă în anul 1994, în judeţele Satu Mare, Braşov, Dolj, Gcirj şi Bucureşti. Zeci de mii de oameni din România au participat la “Caritas” în speranţa că vor cîştiga de opt ori suma depusă, iar o parte dintre ei au reuşit să cîştige sume importante.
Conform bilanţurilor contabile, societatea a . încasat, în cei doi ani de funcţionare, peste 1.257 miliarde de lei de la deponenţi.
Ioan Stoica a fost arestat pe 25 august 1994 sub acuzaţia de înşelăciune, bancrută frauduloasă şi fals intelectual, precum, şi de inducerea în eroare a participanţilor la jo c şi de înstrăinarea unor bunuri în valoare de. 137 milioane de lei. Stoica a fost condamnat, pe 16 iunie 1995, de Tribunalul Cluj, la 3 ani de închisoare pentru gestiune frauduloasă şi Ia 5 ani de închisoare pentru bancrută frauduloasă. Pedeapsa totală pe care a primit-o Stoica a fost de 6 ani, pentru că la pedeapsa maximă s-a aduăugat un an pentru gravitatea faptei. în data de 3 octombrie 1995, C urtea de A pel C lu j i-a redus pedeapsa ; coudamnindu-î la 2 ani de închisoare pentru gestiune frauduloasă în dauna avutului privat. Ioan Stoica a făcut recurs la Curtea Supremă de Justiţie, care, pe 12 iunie 1996, admite-cererea sa şi îl achită în privinţa acuzaţiei de bacrutâ frauduloasă. Ioan Stoica a fost condamnat la 1 an şi şase lu n i de în c h iso a re p en tru fa ls intelectual, dar nu a fost eliberat la timp pentru că a primit alte 33 de zile de închisoare, deoarece nu plătise o amendă contravenţională de 10.000 de lei emisă de Garda Financiară.
Ioan Stoica a fost pus în libertate pe 14 iunie1996. Tribunalul Braşov a decis, în 15 aprilie1997, falim entul societăţii C aritas SR L, iar judecarea procesului a început în 1998.
Aici ar putea fi V; reclama dumneavoastră
m i m i m
1994 - La Strasbourg, în cadrul Sesiunii Comitetului de Consiliului Europei, Teodor Meleşcanu a semnat Protocolu
antîa Ptimneană a nrc»r\fnril/-\r fNrv»! ■! oi lConvenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundam 11 la considerat document-cheie al Convenţiei şi care prevede printre?916’
dreptul cetăţenilor de a se adresa Curţii Drepturilor Omului' N
U n g e n e r a l
a m e r i c a n a p ă r ă
b i l a n ţ u l ” N A T O
i n K o s o v oGeneralul american John Corley, care
a condus o operaţiune de contro l a e fic a c ită ţ ii b om bard am en te lo r NATO asupra provinciei Kosovo în primăvara 1999, a declarat că misiunile aeriene ale Alianţei au fost îndeplinite, adăugînd că ţintele atinse au ,fost ulterior mutate de a rm ata iu g o s la v ă , re la te ază A F P . Magazinul “Newsweek” nota, în ediţia sa de luni, că, potrivit unui raport care nu a fost dat publicităţii, al aviaţiei m ilitare americane, NATO nu a distrus sigur decît o fracţiune infimă a ţintelor militare, după cum s -a , a n u n ţa t după ră z b o iu l d in Kosovo.
“ Aş sp u n e că n ic iodată nu am supraestim at sau subestimat în nici un fe l” numărul ţintelor atinse, a afirmat, luni seara , g en era lu l John C orley, şe f al departam entului de studii şi analize al F orţe lor A eriene ale Statelor Unite în Europa. El .a afirm at totuşi că anchetatorii americani la faţa locului au reperat cele 26 de carcase şi 93 de tancuri pe care NATO a afirmat că le-a distrus în Kosovo, în schimb, cu ajutorul imaginilor luate prin satelit, de avioanele de spionaj U-2 şi de avioanele de recunoaştere telecomandate, au fost detectate numai 14 vehicule pentru tra n s p o rtu l tru p e lo r şi opt p iese de artilerie distruse, iar nu 153 şi, respectiv, 389, aşa cum a reven d ica t. NATO la vremea respectivă, a precizat căpitanul Cheryl Law, purtător de cuvînt al US Air F orce. A b sen ţa la sol a m ate ria le lo r distruse in cursul bombardamentelor se datorează reparării sau recuperării lor de c ă tre s îrb i, s în t de părere m ilita r ii am erican i.-“Atîta tim p cit nu am putut confirm a prin confruntarea mai m ultor surse, nu am pomenit nimic de reuşita operaţiunii. De aceea, cu siguranţă că au fost d istruse m ult mai mult de 93 de tancuri", a precizat generalul Corley.
Serviciile speciale britanice apreciază că familia regală a devenit următoarea ţintă a grupărilor anarhiste
S i l
. Membrii grupărilor' anarhiste din Marea Britanie, care, cu ocazia zilei de 1 M ai, au p rovocat ac te de vandalism în zona centrală a Londrei, ş i-au s tab ilit ' acum d rep t- ţirifă prioritară chiar m em brii fam iliei regale, a dezvăluit, m iercuri/şefu l poliţiei din capitala britanică, sir John Stevens, citat de AFP.
” Ceea ce v izează acum aceşti anarhişti este chiar persoana reginei
■ Elisabeta a Il-a, precum şi pe ceilalţi- membri ai familiei sale. Ne aşteaptă zile foarte grele, pentru că este vorba de anarhişti foarte hotărîţi, care şi-au propus ca scop demolarea monarhiei”, a declarat sir John Stevens, într-un interviu acordat cotidianului "Daily M ail” .
„ î n cursul manifestaţiilor violente din ziua de 1 Mai, grupuri de anarhişti aparţin înd uno r . organizaţii au to in titu late , "an ticap ita liste” şi- "ecologiste”, au devastat vitrinele unor magazine şi ale unui restaurant 'McDonald's din centrul Londrei, au turnat, vopsea roşie pe statuia lui Winston Churchill şi au smuls mari porţiuni din gazonul peluzei din'faţa Parlamentului. Intervenţia forţelor de poliţie a dus ia ciocniri violente, ce s-au soldat cu 38 de răniţi şi 95 de arestări. în interviul sus-amintit, şeful -poliţiei londoneze a precizat că, potrivit unor rapoarte a serviciilor secrete britanice, grupurile anarho- ■ ecologiste plănuiesc noi manifestări v io len te cii o caz ia -ap rop ia te i
aniversări a reginei Elisabeta a Il-a şi a mamei sale (regina-mamă).
A niversarea reg ine i E lisab e taa.TI-a are loc în ziua de 21 aprilie, dar, în mod tradiţional, festivităţile de m arcare a acestui even im en t se desfăşoară în prima jum ătate a lunii iunie.
”Cred că cel puţin un membru al familiei, regale este în pericol de a fi agresat şi, ca atare, trebuie luate măsuri sporite de protecţie.-în acelaşi timp, trebuie să avem îri vedere că
-anarhiştii vor încerca cu orice preţ să provoace o reacţie mai energetică din partea forţejor de ordine, pentru-a le pu tea acuză apoi de ”acte de barbarism” şi de "metode fasciste”, a mai declarat sir John Stevens.
Şase sîrbi au fost răniţi în urma unui atac cu grenadă produs în Sud-Estul provinciei Kosovo
Şase sîrbi din Kosovo au fost răniţi într-un atac cu grenadă lansat asupra unei băcănii din satul Cemiţa, situat în Sud-Estul provinciei Kosovo, a anunţat, ieri, un purtător de cuvînt al forţei multinaţionale de pace (KFOR), citat de AFP.
Prim ul b ilan ţ o ferit de KF.OR anunţa că atentatul, care s-a produs, marţi, în jurul orei 20.30, s-a soldat cu rănirea a trei sîrbi. Grenada a fost lansată asupra unei băcănii, care aparţine unui sîrb, a precizat Philip Anido. Ulterior, miercuri, bilanţul a*
fost revizuit. Trei dintre răniţi au primit îngrijiri pe loc şi au putut să se întoarcă la domiciliile lor, a anunţat un alt purtător de cuvînt ăl forţei de pace; Ian Fitzgerald. Ceilalţi trei sîrbi au fost transportaţi la spitalele militare americane din regiune. Unul dintre sîrbi se mai afla, miercuri dimineaţă, in te rn a t'în tr-u n spitaj din tabăra americană Bondsteel. Purtătorul de cuvînt â precizat că acesta este grav rănit, însă starea sa este stabilă. în urma atentatului, poliţia nu a reuşit să efectueze nici o arestare.
S ecto ru l de est al p rov incie i K osovo , care se găseşte sub comandament american, a fost, în cursul ultimei săptămîni, scena unor noi violenţe. Patru sîrbi au fost răniţi
- prin împuşcare, în oraşul Vitina^ iar în urma asasinării unui băţrîn sîrb, al căru i cadavru a fost descoperit s îm bătă , au izbucnit num eroase revolte.;. Această parte a provinciei Kosovo este o regiune mixtă, cu populaţie albaneză si sîrbă.
Ultima variantă a virusului “ ILOVEYOU” se prezintă sub forma unui program antivirusUilima variantă a virusului informatic
“ILOVEYOU” sc ăscunde sub forma unui program antivirus şi, în cazul în care este descărcat, poate afecta serios funcţionarea calculatorului, au avertizat, marţi, mai multe firme specializate în soft, informează AFP.
Com puter Associates a explicat că această ultimă variantă “are puterea de a face im p o sib ilă res ta rta rea unui computer”. Virusul apare sub titulatura “IMPORTANT: Official virus and bug fix” , fiin d în s o ţi t de u rm ăto ru l mesaj :”Acesta este un program oficial destinat să neutralizeze un virus şi să remedieze pagubele”.
C o m pu ter A ssoc ia tes recom andă tuturor celor care primesc acest mesaj sâ îl şteargă, pentru a evita riscul de a a fec ta g rav s is tem u l de operare al computerului lor. F-Secure, o. altă firmă specializată în sistem ele antivirus, a
anunţat că a descoperit o altă variantă a “ IL O V E Y O U ” , cu un m esaj de introducere în limba portugheză, care spune “Am un cadou mare pentru tine, în exclusivitate” .
La M anila, un filipinez reţinut în cad ru l anch e te i legate de v iru su l “ILOVEYOU” a fost pus în libertate, marţi, poliţia nereuşind să găsească nici
, o probă incriminatorie. Suspectul va fi - in terogat de un judecător, în cursul
acestei luni.Potrivit firmei Computer Economics
din California, virusul “ILOVEYOU” şi variantele sale au provocat deja pagube estim ate la 6,7 miliarde de dolari în cursul primelor cinci zile de la apariţia sa.
Pe de altă parte, un specialist american a ap re c ia t câ R eom el R am ones, filipinezul reţinut în cadrul anchetei, nu poate fi autorul delictului informatic. El
' crede că adevăratul autor ar fi un individ care trăieşte Ia periferia Manilei, vecin cu Ramones. Jam es A tkinson, de la grupul G ran iţe Is lan d , fost agent american de informaţii, crede că cel care a lansat virusul are 23 de ani, se numeşte Michael şi a fost ajutat de Ajnabi, o adolescentă orig inară din Tanzania. “Ambii au o activ itate clandestină importantă”, a declarat A tkinson.''El crede că Ramones a fost arestat pentru că în trecut a folosit porecla “ Spyder”, care apare în codul virusului, însă Atkinson spune că el nu mai desfăşoară rtici o activitate de mai mulţi ani. în plus, soţia lui Ramones, Irene de Guzman, în vîrstă de 25 de ani, nu pare să aibă competenţele tehnice necesare pentru a lansa virusul care a infestat zeci de milioane de calculatoare din întreaga lume.
Atkinson a declarat că a analizat timp
de patru ore informaţiile furnizate de codul virusului şi crede că acesta are. originea în Germania sau, în orice caz, “are legături foarte puternice cu această ţară”. Specialistul apreciază că “e foarte. posibil ca virusul să fi fost lansat în Germania de'un responsabil al grupului clandestin de programatori Grammersoft, apoi să fi fost modificat şi redistribuit de cineva filipinezilor” . “Primul val al atacului pare să fi atins Europa şi Marea Britanie, apoi Statele Unite şi Extremul- Orient”, a conchis Atkinson.
Pe de altă parte, surse din cadrul poliţiei filipineze au anunţat, miercuri, că anchetatorii caută zece persoane suspecte în cadrul afacerii virusului “ILOVEYOU”, toate acestei persoane fiind în perimetrul M anilei. Potrivit legislaţiei filipineze, autorul contaminării cu virusul “ ILOVEYOU” riscă maxim zece ani de închisoare.
Vladimir Puţin l-a propus în mod oficial pe Kasianov pentru
funcţia de prim-ministruPreşedintele rus, Vladimir Puţin, a prezentat în mod
oficial, miercuri, Dumei de Stat a Rusei, Camera inferioară a. P a r la m e n tu lu i, cand ida tu ra ş e fu lu i in te r im a r al G uvernu lu i, .M ihail Kasianov, pentru postul de prim- m inistru, informează AFP. Kasianov, în vîrstă de 42 de ani, a fost numit prem ier interimar în data de 7 mai, după învestirea fui V ladim ir Puţin în funcţia de preşedinte al Rusiei. Pînă la acea dată, Kasianov ocupa funcţiile de p rim -v icep rim -m in is trU şi de m in istru al F inanţelor. D esem narea cand idaturii ,sale de că tre Puţin era de aşteptat. Chiar înainte cri' ea să fie oficială, preşedintele Dumei, Ghennadi Selezniov, a lăsat să se înţeleagă că deputaţii nu se v o r împotrivi propunerii preşedintelui, indiferent care va Fi aceasta. Mihail Kasianov, specialist în problem ele datoriilor pe care le are Rusia, exercită de facto funcţia de prim-ministru din data de 31 decembrie, după ce V lad im ir Puţin, pe atunci şef al Guvernului, a fost n u m it de p re ş e d in te le dem is ionar B oris E lţîn drept preşedinte interim ar al Federaţiei Ruse. , _ „ _ , . . .
Generalul Carlos Piats a fost asasinat din ordinul CIA, a dezvăluit fostul sef al poliţiei secrete chiliene
Generalul Manuel Contreras, fostul şe f al poliţiei secrete.
. conduse de generalul Pinochet, a acuza t, m arţi, A genţia americană de Informaţii (CIA) câ ă o rd o n a t, îri 1974, asasinarea generalului Carlos . Prats şi a negat orice implicare a sa în această acţiune, relatează 'AFP.
“ Ordinul de a-1 asasina, la B uenos A ires, pe generalul Prats şi pe soţia sa, a fost dat de CIA”, a afirmat generalul C o n tre ras , în tr-u n in terv iu
• a c o r d a t— uruu - - c a n a l- .-d e *
televiziune chilian. M anuel C o n tre ras a decla ra t c ă americanul Michael Townley, care a recunoscut că a comis asasinatul din 30 septembrie 1974, căruia i-au căzut victime Carlos Prats şi soţia acestuia, Sofia Cuthbert, “era agent CIA” şi nu aparţinea poliţiei secrete care era plasată sub comanda sa. Michael Fowiey era agent CIA “din februarie 1971” , a dezvăluit fostul şef al poliţiei secrete. Contreras este deţinut din 1995 în închisoarea de
. Jnaltă.riecufitate.:Punta Peuco, -
din nordul oraşului Santiago, unde ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani, pentru că a comandat asasinarea,. la 21 septembrie 1976, la Washington, a fostului cancelar Orlando Letelier şi a secretarei americane a acestuia, Ronnie Moffit.
M ich ae l. T ow nley, care locuieşte în prezentam Statele Uriite, unde este supravegheat de poliţia federală,- a declarat, într-o depoziţie, că a acţionat din ordinul dat de Dina, poliţia secre tă ch iliana, al căre i
-membru-era.- - - - - -
B ulgaria q in tro d u s un
sistam m odern d e
m o n ito riza ră q g ra n iţe i d a sta t
cu R om âniaAutorităţile bulgare au
introdus un sistem modem de monitorizare a graniţei de stat cu România, în conformitate cu standardele europene/transmite BTA.
Sistemul funcţionează cu succes, de cîteva săptămîni,; în zona de frontieră Vidin. Poliţia bulgară de frontieră are p o sib ilita te a de .a observa, de la mare distanţă, frontiera d e , stat prin in te rm ed iu l unui sistem de camere video, combinat cu o. staţie de
: rad io locaţie . Camerele video permit controlul pe gran iţă şi p e tim p de noapte şi dau posibilitatea grănicerilor bulgari de a-i indentifica pe cei care încearcă să forţeze graniţa, bulgaro-română.
G ran iţa B u lgarie i cu R om ânia este cea mai- expusă unor eventuali infractori^ deoarece linia Dunării este foarte puţin păzită de grănicerii bulgari.
Sistemul montat în zonă Vidin face parte dintr-un întreg pachet de măsuri p riv ind m odern izarea ' controlului la g raniţele Bulgariei, în conformitate cu standardele europene.şi. cu ce rin ţe le U niunii Europene.
Preşedintele turc în axarciţiu a trimis scrisori
da ad io unui num ăr da 8 0 d a
om ologi, axduzîndu-i pa Kadhafi, fîssad
şi husseinP reşed in te le ' turc în
execiţiu, Suleyman Demirel, 'ca re se află în ultima sa săptăm înă 'la Palatul . Prezidenţial, a trimis, luni, scrisori de adio unui număr de 80 de şefi de stat din întreaga lume, informează ' cotidianele turce “Sabah” şi “Milliyet”.
De pe lista cu numele şefilor de sta t cărora preşedintele Demirel urma să le trimită aceste scrisori au .lipsit numele omologilor săi* din Libia, Siria şi Irak, respectiv Moammar Kadhafi, Hafez al-Assad şi Saddam Hussein,precizează sursele citate. Preşedintele turc, al cărui mandat se'încheie la 16 mai, l-a exclus pe Saddam Hussein pentru că face obiectul unui boicot internaţional, pe Hafez al- Asşad pentru că susţine Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PK K )'şi pe Moammar Kadhafi pentru că a insultat Turcia.-
Demirel li s-a adresat omologilor săi cu “Domnule Preşedinte’’ său “Dragă prietene”, cu o singură excepţie - Bill Clinton - a cărui scrisoare începea cu “Dragă Bill”, precizează “Sabah”.
ANGLIA - restanţă:'Arsenal L. - Sheffield Wednesday 3-3. în tur, pe "Hillsborough" a fost 1-1 (goluri Sibon pentru "bufniţe", respectiv Petit pentru "tunari"). Arsenal este vice- campioană iar Sheffield retrogradată. } 0 1 : 1
R c d f î c ţ t H : S I ? O R T r /'s ^ , ;
te 1 9 M .X 7 ■
S o ilin ă finalăIeri s-au disputat partidele ultimei etape a ediţiei 1999-2000
a Diviziei A “URSUS . C ortina finală a “ căzut” peste următoarele rezultate:
• Rapid - Universitatea Craiova 3-1• F.C. Braşov - Astra 2-0 — ■• Oţelul - Dinamo 5-3• F.C. Extensiv - Steaua 0-3• Petrolul - Ceahlăul 1-0• Rocar - F.C.M. Bacău 3-0< F.C. Oneşti - F.C. Farul 2-1• F.C. Naţional - C.S.M. Reşiţa 5-1• Gloria - F.C. Argeş 2-0în urma rezultatelor înregistrate, cea de a patra echipă
retrogradată este Farul. In numărul de vineri vom reveni cu detalii şi clasamentul final al ediţiei.
(v.e.r.)
F0 TBAL1 INTERNAT1 0 NAL CHAM PIONS S E M I F I U f i L E ” LEAGUE
• BAYERN MUNCHEN - REAL MABR1D .2-1 (1-1) •
u
Programul partidelor amicale pînăla începerea turneului final alCampionatului European de fotbal25/05/2000 China - Iugoslavia -
27/05/2000 Olanda - România la Amsterdam27/05/2000 Anglia - Brazilia la Londra
■27/05/2000 Norvegia - Slovacia la Oslo28/05/2000 Croaţia - Franţa la Zagreb - „31/05/2000 Anglia - Ucraina la Londra
: 03/06/2000 România - Grecia la Bucureşti =03/06/2000 Danemarca - Belgia la Copenhaga03/06/2000 Suedia - Spania la Goteborg / ■03/06/2000 Luxemburg - Slovenia la Luxembourg03/06/2000 Norvegia - Italia Ia Oslo03/06/2000 Malta - Anglia la La Valletta04/06/2000 Olanda - Polonia la Amsterdam04/06/2000 , Franţa - Japonia la Casablanea06'06/2000 Maroc - Franţa la Casablanea07/06/2000 Luxembourg - Spania la Luxembourg.
în tur, p e arena "Santiago Bernabeu”, a fost 2-0 pentm iberici (goluri Anelka şi Jeremies). ,
Stadion: “Olimpiastadion Spectatori: 75.344; Marcatori: Carsten Jancker 12, Giovanne Elber 53 - Nicolas Anelka 31;
Avertism ente: Lizarazu, Jeremies, Elber - Geremi, Savio.
A arbitrat: Graham Poli (Anglia).
BAYERN: Kahn - Babbel (60 Salihamidzic), Andersson, Kuffour;: Lizarazu - Scholl, Effenberg, Jeremies (59 Thorsten Fink), Paolo. Sergio - Elber, Jancker (79 Roque Santa Cruz). Antrenor: Otmar Hitzfeld.
REAL: - Casillas - Campo, Helguera, Cesar - Geremi, McManaman (90 Balic), Redondo, Râul, Roberto Carlos - Savio (81 Karembeu), Anelka (89 Sanchis).
Antrenor: Vicente del Bosque.
Echipa spaniolă a reuşit după trei ani o nouă calificare în finala Ligi C am pion ilo r E uropen i t eliminînd, ca şi atunci, o echipă din B undesliga. Acum tre i ani v ic tim a
ibericilor antrenaţi de olandezul Guus Hidink a fost Borussia Dortmund, deţinătoarea en-titre. a trofeului la acea vreme. Pe arena madrilenă a fost 2-0, iaf pe “Westfallen” a fost 0-0. î n g rupele p re lim in a rii Real elimina pe Olympiakos, Porto şi Molde BK. In actuala ediţie, în grupe, Real s-a duelat cu acelaşi Porto şi Olympiakos, dar şi cu Rosenborg,(o altă echipă norveg iană). în ciuda numeroaselor absenţe de marcă (Ilgner, Hierro, Guti, Salgado şi Karânka), Real a izbutit să răzbune dublul eşec pe care
Bayem i l-a aplicat acum două luni (2-4 şi
Urmează marele examen pe 24 mai, la Paris, pe arena “Stade de France” , finala - un duel span io l p e n tru sup rem aţia E uropei., L o ren zo Sanz, preşedintele- Realului aşteaptă un al 8-lea(succes şi, implicit, cucerirea celui mai rîvnit şi mai p res tig io s tro fe u european ,
‘ Cupa C am pionilor Europeni, adjudecată de şapte ori pînă în p rezen t. E ch ip a ac tua lă a Realului este capabilă de un nou succes major. •
Cristian FOCSANU
i J i - P l I r t e i - ’X b
rjv tÎ L ;a -
1
Monumentul simbol al oraşului
Bruxelles ar putea fi
transformat în mingi de fotbal
. Cele nouă sfere metalice ale m onum entu lu i “A tom ium ” , simbol al oraşului Bruxelles, ar putea fi transformate în mingi de fo tbal, în pe rio ad a desfăşurării turneului final al C am pionatului European de fotbal, care se va desfăşura între 10 iunie - 2 iulie. ' '
D irectorul Fundaţiei "Euro 2000", Alain Courtois, a propus ca una sau mai multe dintre cele nouă sfere ale monumentului să fie acoperite ,cu o husă din material sintetic, reprezentînd o minge de fotbal. Transformarea unei singure sfere ar putea costa 50.000 de euro, cheltu ielile urm înd să fie suportate de sponsori privaţi... Primarul oraşului Bruxelles, Franşois-Xavier de Donnea, a declarat că susţine tară rezerve ace s t p ro iect, ap rec iin d , totodată, că monum entul va deveni “o vitrină fantastică" pen tru oraşul b e lg ian , pe pe rio ad a desfăşu rării Euro 2000. ■’
Atomium, simbolul oraşului belgian, este situat la numai c îtev a su te de m etri de S tad ionu l “Roi B audou in” , unde, pe data de 10 iunie, se va disputa meciul de debut din cad ru l C am pionatu lu iEuropean, între reprezentaivele Belgiei şi Suediei. _______ ■
mATLETISM L u n a a l e r g ă r i l o r d e d i s t a n t ă
S-a încheiat luna ap rilie , luna a le rgărilo r de m araton, semimaraton, a diferitelor alergări pe teren variat (crosuri). O lună plină de competiţii internaţionale. Maratoanele desfăşurate în această lună constituie ultimul prilej de selecţie pentru maratonul olimpic. Nu e de mirare dacă şi fetele noastre s-au avîntat din plin în aceste maratoane (Paris, Boston, Belgrad, Istanbul), unde ele au obţinut timpi foarte buni. Lidia Simon, Anuţa Câtuna, Elena Tecuţă sînt deja selecţionate pentru Sydney,“ urmează Cristina Pomacu, Constantina Diţâ.
în 9 aprilie, la maratonul de la Paris, Elena Tecuţă sosind pe locul secund cu 2h28ri8 a cîştigat “viza” pentru Olimpiadă. î n ' 16 aprilie, la maratQnul de la Londra - tot pe locul secund - dar . cu un timp foarte bun, Lidia Simon a alergat cei 42 km 194 m în 2h24:46, timp care cere respect, chiar o pune în topul favoritelor la medalii la Sydney. La marele maraton din 17 aprilie de la Boston, Cătuna Anuţa a condus mult timp ostilităţile, pînă la urmă sosind a 4-a(!) cu 2h29:46, timp cu care “prinde” echipa României pentru J.O. şi chiar pentru Cupa Mondială (care se va deslăşura tot acolo). Cristina Pomacu, la 22 aprilie, la Belgrad, a cîştigat maratonul în 2h36:54, timp mai slab - poate nici adversare
de temut nu a avut - alergînd mai lejen Totuşi,'ea este un “punct sigur pentru viitoarea mare competiţie. între timp s-au mai alergat peste 20 de maratoane prin lume (!) la Hamburg, Rotterdam, Pyoung Yang (Coreea de Nord), Nagano, Santiago de Chile, Madrid, Leipzig, chiar în 30 aprilie la Sydney, etc. Urmează în aceste zile la Stockholm, Resenburg, V iena, Copenhaga alte maratoane... Este însă păcat că Ia bărbaţi nu putem sâ trimitem candidaţi pe măsura fetelor... Oare de ce?
A 26-a ediţie a alergării peste Dunăre între oraşele Komarom şi Komamo (Ungaria şi Slovacia) s-a disputat în aceste zile, unde şi clujenii (ARDAF - Universitate) au participat. în proba seniorilor, dintre cei 480 de concurenţi, Mircea Latiş a sosit pe un onorabil loc IX, iar fratele lui mai tînăr, loan Latiş, pe locul 21. De asemenea, încă la vîrstă junioratului, Oliver Maier, cu locul 16, a adus echipa ARDAF-ului pe podiumul de premiere (loc III) al seniorilor. Ei au alergat 10 km. Juniorii (208 concurenţi) au fugit peste pod pe o distanţă mai scurtă (4 km), dintre ei Ovidiu Lupea sosind pe locul 5, un loc apreciat de toti.
Petre NAGY
M E M E N T O1 1 m a i
• Acum trei sferturi de veac, în 1 9 2 5 , echipa de fotbal “Chinezul” Timişoara “mărşăluia” spre cel d e-a l patrulea titlu consecutiv de carripioană naţională. în anii precedenţi, “alb-violeţii” din oraşul de pe malul Begăi au cucerit titlul în anii 1 9 2 2 şi 1923 în faţa fo rm aţie i c lu jene “V ictoria”, obţinînd... victoria cu scorul de 5-1 şi, respectiv 3-0, iar în 1924 în dauna echipei din oraşul de pe malul Crişului Repede, C.A. Oradea, cu 4-1. fn ediţia 1924-. 1925 a campionatului, timişorenii au cîştigat din nou competiţia d istric tua lă bănăţeană, calificîndu-se pentru “sferturi”, unde au avut ca adversară echipa bUcureşteană “Venus”. După victoria cu 3-0 asupra “alb- negrilor” din Capitală a urmat jocul cu “Braşovia”, de care “Chinezul" a dispus, la fel, cu 3-0", ca lific înd u -se în finala competiţiei, alături de U.C.A.S. (în prezent “Jiul") din Petroşani. “Minerii” sau calificat pînă în finală în urma victoriei asupra 'Universităţii" Cluj (3-0) şi C.S. “Jahn” Cernăuţi (3-1). Finala a fost fixată pentru luna iunie a anului, pe teren neutru, la Arad.
LÂSZLâ Fr.
(TENIS;Spîrlea “confirmă”
declinul în care se ailă!• Turneul W TA de la Roma -
dotat cu prem ii In valoare de 1 m ilion de dolari •
R u x a n d ra D ra g o m ir s-acalificat în turul doi al competiţiei după ce a depăşit-o pe franţuzoaica S. Pitkowski (7-5, 7-5). -
In faza următoare, Dragomir va prim i rep lica cehoaice i D. Chladkova.
C ătălina Cristca a avut un meci foarte greu în compania japonezei A. Sugiyama pe care a depăşit-o în trei seturi (7-5, 3 -6 , 6 -1 ) . în actul u rm ător Cristea o va întîlni pe iberica M. Sem a.
Irina S p îrlea a dezamăgit, fiind e lim inată prem atur de cvasi-necunoscuta B. Lamade (Germ ania). Scor 6-1, 6-3 în favoarea jucătoarei germane, fn cazul în care Spîrlea s-ar fi ca lifica t în turul secund, adversara ei ar fi fost belgianca Sabine Appelmans.
Pe tabloul masculin al aceluiaşi turneu italian (pe zgură), concurs dotat cu premii în valoare de 3 milioane de dolari, com patrio tu l nostru A n d re i Pavel l-a depăşit - nu fără emoţii - pe francezul Nicolas Escude (6-1, 4-6, 6-3). în turul doi, Pavel nu va avea o misiune prea uşoară în faţa lui Cedric Pioline numărul 5 în ierarhia ATP.
Cristian FOCŞANU
Părerile impresarilorl o a n B e c a l i —
Reporter: Cum caracte riza ţi grupa României de la Euro 2000?
loan B eca li: S înt nişte adversari redutabili. Aşa au fost şi Anglia, şi Columbia la Campionatul Mondiaf din Franţa, dar tot ne-am calificat primii în grupă. Avem adversari grei pe hîrtie, dar, pe teren, cred că va fi altfel.'
R: Pînă în ce fază a competiţiei credeţi că o să se califice echipa României?
I.B: Cred că vom ocupa primul loc în grupă şi - apoi vom ajunge pînă în semifinalele competiţiei.
R: Cum com entaţi d iferenţa dintre Campionatul Naţional, competiţie acuzată de partide aranjate şi echipa naţională?
I.B: Este o diferenţă enormă între campionatul intern şi echipa naţională: La nivel de reprezentative naţionale ocupăm locul opt pe plan mondial,’ în timp ce în clasamentul campionatelor naţionale stăm mult mai jos.
români despre şansele- I l i e D u m i t r e s c u —
Reporter: Cum caracterizaţi grupa României de la Euro 2000?
Ilie Dumitrescu: Toate echipele din grupă sînt puternice, bine organizate şi bine pregătite fizic. Cred câ experienţa acumulată la ultimele turnee finale ne va ajuta foarte mult, chiar dacă facem parte din cea mai echilibrată grupă. Sînt convins că echipa noastră va trece de faza grupelor.
R: Pînă în ce fază a competiţiei credeţi câ o să se califice echipa României?
I.D.: Ţrebuie să luăm totul pas cu pas, întîi să ieşim din grupă, iar apoi mai vedem. Aşa cred că este normal. După ce ne vom califica, în sferturile de finală, depinde şi de adversarul pe care-l vom întîlni.
R: Cine credeţi că va cîştiga titlul european? I.D.: Mie mi-a plăcut foarte mult în ultima
perioadă echipa Olandei, dar cred că şi Spania, calificată cu trei echipe în semifinalele Ligii Campionilor, are un cuvînt de spus. Mi-aş dori foarte mult ca România să ajungă în semifinale sau chiar în, finală.
-"-i : r '~- ' i f ■ i- ......
echipei naţionale la Euro 2 0 0 0
r F l o r i n I a c o b - -— -------Reporter: Cum caracterizaţi grupa României de la Euro 2000?Florin Iacob: Este o grupă foarte dificilă, cu echipe puternice,
care au ştiut întotdeauna,să se m obilizeze în momentele importante. Cred că cel mai dificil adversar al echipei României în faza grupelor este Portugalia.
R: Pînă în ce fază a competiţiei credeţi că o să se califice echipa României? ■
F.I.; Cred că va depăşi faza grupelor, apoi va fi foarte greu.R: Cine credeţi că va cîştiga titlul european?F.I.: Sînt destul de multe echipe care au şanse, însă cred că
Italia şi Spania vor ajunge în finală. Dacă va fi aşa, atunci Italia va cîştiga titlul, cu condiţia ca jucătorii selecţionaţi să fie valizi.
R: Cum comentaţi discrepanţa dintre Campionatul National, acuzat de partide aranjate şi echipa naţională?
F.I.: Este o discrepanţă prea mare, care poate fi comparată, spre exemplu, cu diferenţa dintre campionatul de fotbal al Italiei şi cel al României.
R: Ce soluţii întrevedeţi pentru “vindecarea” fotbalului românesc?F.I.: E greu de spus. Totul derivă din lipsa noastră de educaţie
Ş( din mentalitatea dobîndită în cei 50 de ani de comunism. Pînă cînd conducătorii cluburilor şi oamenii de fotbal, în general, nu vor lua contact cu fotbalul adevărat, pentru a-şi schimba mentalitatea' nu se poate face nimic.
1 d o la r S U A - 2 0 .2 3 5 le i 1 E U R O - 1 8 .4 0 7 lei E e m L o i i i L a
1 m arca germ ană - 9.411 lei
1 g A U R - 1 8 0 . 7 2 8 le i
-
Ieri a fost cea de-a doua zi în care Sucursala Cluj a Băncii Internaţionale a Religiilor nu a efectuat nici o plată în numerar din cauza faptului că, începînd de luni la prînz, disponibilităţile sale băneşti au fost epuizate. Numărul mare de retrageri, în condiţiile în care depunerile s-'au redus substanţial, au condus la această situaţie. în consecinţă, banca a fost nevoită să prelungească automat contractele de depozit şi certificatele care au avut scadenţa în aceste zile, titularii lor trebuind să se mulţumească cu promisiunea că vor intra, cîndva, în posesia banilor. -
D-na Eugenia Voicu, directorul economic al BIR Cluj, ne-a declarat că, în măsura în care în bancă vor intra bani din diverse credite ajunse la scadenţă, se va încerca efectuarea unor plăţi, în principal a dobînzilor aferente depozitelor constituite la BIR şi a deponenţilor aflaţi în situaţii mai deosebite.
Totodată. Ie-a fost recomandat depunătorilor a căror depozite depăşesc 54,7 milioane de lei (sumă care este garantată unei persoane nzice prin Fondul de garantare a depozitelor populaţiei din sistemul bancar) să constituie mai multe depozite, de valori mai mici, şi pe numele celorlalţi membri din familie. Astfel, în cazul în care banii vor trebui încasaţi de la Fond. recuperarea va fi integrală.
Alin TUDOR.
Actuala modificarea a preţului cu amănuntul al produselor petroliere este o consecinţă d irectă a m odificării Fondului Special aî Drumurilor Publice de-la 25% la 45% din preţul cu ridicata la rafinărie, fiind impusă şi ca urmare
iminente şi ample creşteri de preţuri la produsele lor, în condiţiile în care după reducerea p re ţu lu i. p roduse lo r petroliere, practicată de Petrom din data de 15 februarie 2000, nu au reacţionat sim ilar, m o tiv înd că in fluen ţa
P re tu r ile l a b e n z in ă s i m o to r in ă a u c re sc u t;a intervenţiei celorlalţi operatori de pe p ia ţa :• rom ânească \ la O ficiul C oncurenţei, unde P etrom a fost reclamantă că, prin preţurile practicate, fa lim en tează sec to ru l p riv a t din domeniu, informează un comunicat al SNP Petrom. <
“Ni se pare exagerată reacţia unor ■categorii de producători, care imediat după aceste modificări de preţuri la p roduse le p e tro lie re au anunţat
carburanţilor în, structura de preţ a produselor lor este nesemnificativă”, precizează comunicatul.
Preţul carburanţilor auto a fost majorat din 9 mai cu 600yde lei/litru. După acest anunţ şi în perspectiva modificărilor de tarife anunţate la gaze naturale şi energie electrică, care vor c reş te cu 20% ; p roducăto rii şi procesatorii de alimente au anunţat, la rîndul lor, majorări de preţuri.
Cu grebla şi lopata în faţa Primărieiurmare din pagina 1
„ V r e m s a l a r i i c a î n P r i m ă r i e ”Din cauza datoriilor Primăriei, salariaţii din RADP nu au putut demara
negocierile pentm contractul colectiv de muncă. Acestea trebuiau să se deslaşoare în perioada noiembrie 1999 - aprilie 2000. Negocierile ar fi trebuit să aibă ca rezultat creşterea salariilor. Angajaţii RADP au, în momentul de faţă, un salariu mediu net. de 900.000 Iei. Potrivit liderilor sindicatului, acest lucru creează o stare de tensiune. Ei cer ca salariile din regie să fie aduse la nivelul celor din Primărie. Sindicaliştii consideră că, aşa cum au fost majorate taxele locale şi chiriile percepute de Primărie, ar trebui să fie corelate cu rata inflaţiei şi salariile lor, mai ales că munca pe care o prestează este destul de grea.
Olimpiu Teşcar spune că Primăria a încasat zilele acestea 20 de miliarde de lei, din care sperau să le fie plătită măcar o parte a datoriei. „Am crezut că fiecare creditor al Primăriei va primi o parte din aceşti bani. Spre marea noastră surpriză, SRL-urile care aveau creanţe de un miliard au primit 50-60 la sută din sumă, iar noi nu. Ne punem întrebarea de ce RADP nu a primit, un procent egal” au mai afirmat sindicaliştii. Precizăm că fondul de salarii al RADP (inclusiv CAS) este de aproximativ 2 miliarde lei. -
Panica investitorilor ar putea duce ia căderea Fondului Naţional de Investiţiipunctele de lucru ale distribuitorului, că Fondul ar putea face faţă unui număr solicitînd retumarea sumelor depuse, extrem de mare de retrageri.Şi aceasta deoarece e puţin probabil
urmare din pagina 1
F N I - „ c o l o s u l ” p i e ţ e i
r o m â n e ş t i a f o n d u r i l o rtm u t u a l e
în momentul de fată. FNI este cel mai puternic fond mutual din România. Valoarea totală a activelor nete era, la 30 aprilie 2000. de circa 3 .413 miliarde de lei (de 3,5 ori mai mare decît activele însumate ale tuturor celorlalte 19 fo n d u ri m u tu a le m em bre ale UN OPC). FNI sc află în top şi în ceea ce p riveşte num ărul de investitori (301.331 la nivel naţional, dintre care c irca 80 de m ii num ai în C lu j), reprezentînd apropae 80 la sută din totalul celor care şi-au plasat bani în fo n d u rile o p e ra ţio n a le pe p ia ţa românească.
A tingerea acestor performanţe au avut ca principală cauză cîştigurile substanţiale oferite de către Fondul N aţional de Investiţii, de-a lungul anilor, investitorilor săi: o creştere a valorii titlurilor de participare cu 221,8 procente numai în 1999, precum şi o creştere de 43,8 la sută de la începutul anului în curs.
I n v e s t i t o r i i ş i - a r p u t e a
s e m n a s i n g u r i
„ c o n d a m n a r e a l a m o a r t e ”
Chiar în situaţia în care aplicarea unei noi formule de calcul ar putea duce la o diminuare a valorii titlurilor de participare la FNI, nu e exclus ca investitorii să aibă mai puţin de pierdut decît în cazul în care iau cu asalt
i f t u î a A n% \ V \ i E r f
îhV 'or .........._
•La punctul de lucru din Cluj-Napoca investitorii retrag, dar şi depun .
în t r e b a r e : O p e rso a n ă , în cazul în c a re a re p ă r in ţ i i şom eri sau fă ră venit, p o a te avea ' în în tre ţ in e re f ra ţ i e levi?
R ă sp u n s : Conform Codului familiei, părinţii au obligaţia întreţinerii copiilor. în situaţia în care aceştia nu au venituri sau sînt şomeri, dar nu beneficiază de- indemnizaţia de şomaj, este evident că părinţii sînt în imposibilitatea de a-şi îndeplini această obligaţie de întreţinere. In acest caz, contribuabilul poate avea în întreţinere fratele elev. Dacă persoana întreţinută este rudă de gradul IV inclusiv, contribuabilul poate beneficia de aplicarea cotei de 0,2% la deducerea de fa z ă (în prezent, S00.000 lei).
în tre b a re a : De ce organele fiscale te r ito r ia le e f e c tu e a z ă n u m a i r a m b u r s ă r i a f e r e n t e fac tu rilo r ach ita te?
R ăspuns: Deşi prin Hotărîrea Guvernului nr. 336/1999, art. 1 pct. 4 au fost abrogate pct. 10.15 şi pct. 10.16 din’cap. X din Normele pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 p riv in d taxa p e valoarea adăugată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Legea nr.. 195/1998, rambursarea diferenţei de taxă se efectuează la cerere, p e baza
documentaţiei stabilite de Ministerul Finanţelor. Prin Ordinul ministrului Finanţelor nr. 2627/1998 s-au stabilit documentele în baza cărora organele fiscale, teritoriale vor acorda rambursarea diferenţei de taxă. Unul din documentele prevăzute îl constituie cel care atestă achitarea contravalorii facturii din care rezultă taxa p e valoarea adăugată r/e rambursat.
în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 3 din Ordinul menţionat mai sus, în situaţia în care agentul economic prezintă docum ente din care rezultă achitarea parţială a unei facturi aferente achiziţionării de bunuri sau prestări de servicii, rambursarea se va efectua numai pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă sumei achitate.
în tre b a re : C u m se stab ile şte tax a pe v a lo a rea ad ău g a tă a fe ren tă fu rn iz o r ilo r neach ita ţi?
R ă s p u n s : Organele f is c a le teritoriale a ir competenţa să ramburseze sumele solicitate de agenţii economici în funcţie de facturile furnizorilor achitate pînă la data efectuării controlului.
în tre b a re : C um se face im p u n e rea v e n itu r ilo r , d in p r e s t ă r i s e rv ic i i ( m a n ip u lă r i m a r f ă p e t e r i t o r iu l G e r m a n ie i ) ş i c o m is io n p e n t r u in te rm ed iere com enzi t ra n s p o r t , realizate de firm e
din G erm an ia (persoane ju r id ic e cu sediul în G e rm an ia )?
R ă s p u n s : Pentru impunerea veniturilor realizate de nerezidenţii germani din prestări servicii şi comisioane se vor analiza clauzele contractuale dintre părţi ţinînd cont de prevederile
■ art. 7 “Beneficiile întreprinderilor” şi ale art. 11 , “Drepturi de licenţă” din Convenţia de evitare a
dublei impuneri încheiată de Guvernul României şi. Guvernul Republicii Federale a Germaniei şi respectiv PROTOCOLUL anexă la aceasta. Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri, beneficiarul veniţurilor are obligaţia de a prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul său de rezidenţă, în cazul în care nu se prezintă certificatul de
- rezidenţă fiscală se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi juridice nerezidente.
' (Selecţie din Ghidul Informativ al Ministerului Finanţelor nr. 1/2000) .
D.E.A.
C o n t o a r e p e n t r u
a p ă ş i c ă l d u r ă; Firmele Hagen Leasing SA şi - H idrocontor• şi-au inaugurat ieri sediile din ■ Cluj-Napoca. - Ambele
j sînt societăţi cu capital fomâno- : german şi fac: parte din grupul FGH (Fluid Grup Hagen). Vasile Nemeş, directorul general al Hagen Leasing â prezentat importanţa contorizări ind iv iduale şi posib ilita tea achiziţionării. în rate sau in sistem leasing, a contoarelor de fabricaţie germ ană W ehrle. M einecke şi Mi noi. Cele două firme asigură; şi; montarea contoarelor de apartament şi a altor echipamente destinate repartizării costurilor, cum ar fi cele pentru energie termică Sontex. ; '■ Vasile Nemeş. a mai afirmat că
pînă acum nu a existat un interes deosebit pentru1 reducerea risipei de apă, dar, odată cu constituirea p ro p rie tă ţii lo c a ta r ilo r asupra apartamentelor de bloc, a apărut necesitatea defalcării consumului, Contorizarea individuală a devenit astfel soluţie pentru cei care doresc să-şi controleze consumurile, / fit. - Potrivit specialiştilor de la cele două firm e, ; in v es tiţia se amortizează în aproximativ un an. iar sumele pe care trebuie să l e : plătească consumatorul pentru apă caldă, rece sau căldură sînt mai mici cu 25-30 la sută, datorită eliminării pierderilor de pe reţea: : x •: -
A.R.B.
P r o i e c t d e l e g e
p r i v i n d
d e s f i i n ţ a r e a F P SDeputaţii PDSR Petre Naidin si
Florentin Sandu au depus, ieri, la Camera Deputaţilor o propunere legislativă de desfiinţare a Fondului Proprietăţii de Stat. Cei doi deputati consideră că FPS a devenit “şubred • si ine fic ien t” , nereusind să-si îndep linească ro iu l: P ro iec tu l prevede ca atribuţiile FPS să fie p re lu a te de că tre au to r ită ţile adm inistra ţie i pub lice locale -■ pentm societăţile care fac parte din ca tego ria IM M , si de că tre m inisterele de resort - în cazul ce lo rla lte soc ie tari. C onform proiectului, autorităţile administraţie i publice locale ar urm a s ă , p rim ească . 10% din - y en itu rile încasa te din v inzarea acesto r soc ie tă ţi. U rm ărirea executării- contractelor de vînzare cu plata în rate se va realiza de către Ministerul F in an ţe lo r p rin o rganele sale teritoriale, se mai-arată în'proiect;
C o n su ltan ţă a g ric o la
la „ f ig r a r ia "
Oficiul-Judeţean de Consultanţă Agricolă Cluj (OJCA) participă anul acesta, alături de D irecţia G enerală pentru A gricultură şi Alimentaţie, la Tîrgul Internaţional’ pentru Agricultură “Agraria 2000”, care se desfăşoară zilele acestea în cad ru l com plexului ; E xpo Transilvania^ O ficiul a p regătit agricultorilor care vor vi zi ta . tîrgul o gamă largă de broşuri referitoare; la tehnologia p an if ic a ţie i, a prelucrării laptelui, a cultivării legumelor etc.: OJCA Cluj are în subordine 18 centre locale de consultanţă, în cad ru l cărora îş i desfăşoară activitatea 44 de specialişti.
Anca BLAGA
*Cnrswipepiatăvalutaiă| Cluj-Napocâ lO.05.2000
•D E N U M I R E A
V A L U T E IS im b o l
V a ria ţie faţa d e z iu a
p re ce d e n tă ( % )
C U R S U L ÎN L E I
fe h" 1 Dommroaoeebte | VM j-lnth. j Var i Otac. | Ha*. | Min. > Prmed. | Nr.ict. 1 Vjlbbblbil
• Cxkaorv 1! 2£ sociebii)ElN ALLIED D£ALS ElCONO ZALAU 1000 - 333 14.8 281 333 . 280 303 10,008 3,029,740
-
DOLAR AUSTRALIA AUD 1.29 . T 11820ALPO SLATINA. 25000 .155000 0.6 164000 168000 164000 167,108 13,089 • 2,187,279,000
DOLAR CANADA ' CAO 0.13 T 13571- #RC* ARCTIC GĂIEŞTI 1000 1050 1.0 1040 . 1070 1030 1.047 103,480 108,300.800ATB* ANTIBIOTICE IASI 1000 £00 0.0 820 820 800 819 1,955 1,601,1» FRANC ELVEHA . CHF •0.78 T 11823
AZO* AZOMURES TG. MUREŞ 1000 . 600 0.0 690 .690 680 eee - 51,207 35,224,550 COROANA DANEMARCA DKK 1.35 f 2489BTR BANCA TURCQ-ROMANA bucwxsti 1000 2500 •2.0 - 2550 2550 2500 2,514 1,600 4.525,0® LIRA STERLINA GBP 0.40 l 30890CMP* COMPA SISIU 1000 442 7.3 '425 442 425 436 55,100 24,004,3®DAC* AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 600 35 - 560 610 560 S00 ' 955,554 573.208,270 YEN JAPONIA JPY -0.10 T 185.53
EU ELECTROAPARATAJ BXUREST 1000 900 9.8 840 900 840 887 717,864 636,384.440 COROANE NORVEGIA NOK 0.94 T- 2248EXC EXCELENT BXURESTI 1000 £90 -1.1 890 890 880 885 1,164 1,030,320 COROANE SUEDIA SEK 9.01 T 2243NVR C. N. F. R. NAVROM GALAŢI 25000 4500 -2.2 4600 4600 - , 4500 4,508 1.200 5,410,0®OIL OtlTERMINAl CONSTANTA 1000 - 396 •1.0 400 -405 396 399 20,270 8,095,8® DOLAR SUAi:.:; USD * = 0.15 T 20235
OLT OLTCHIM RM. VALCEA 1000 339 0.3 339 . 339 .338 337 3,990 1,346,450 DST DST 0.14 T 26453PCL* P0L1C0L0R BXURESTI 1000 2800 0.0 2750 2eoo 2750 2.786 7.064 ' 19,681,6®
EURO^V ' fp-'"1'1-/ •: 'Ov'v EUR - • :1.39 - Ţ; \ '-Ţ 18407;RBRSNC*
RULMENTUL BRAŞOV 1000 140 -6.7 136 145 . 136 142 • 19,600 . 2,775.3®Is.ANTIERUL NAVAL CONSTANTA 25000 3400 3.0 3400 3400 3400 3,358 : 335 1.125,000 Cursurtefărflor participant» la EURO • r-, *•: .1 -m?-
TBM TURBOMECANICA BXURESTI 25000 12000 0.0 0 0 0 12,000 . 80 950.0® SHILING AUSTRIA ' ATS 1-44 î . 1338TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA 1000 1180 ' 0.0 1190 -1200 1180 1.190 221,819 263,910,9» FRANC BELGIA. BEF 1.33 t 456TIV BANCA TRANSILVANIA cuunapoc* 1000 . 1T00 -1.2 ■ 1720 • 1750 , 1700 . 1,741 • - 182,300 317,380,0®
Total - 2,367,879 4,195,272,600 MARCA GERMANA:-:.;;,;-} • •=> . dem 1.38 ţ 9411
■ PESETAS SPANIA ESP 1.39 Ţ 110.63
Societati de investiţii Financia e MARCA FINLANDEZĂ FIM 1.41 t ' , 3096Sinb - Drminirosot »bta VN Inch. Var Ooae. Maa. Min Prm*d. Nr.iet Val. kbbjfei) FRANC FRANŢA FRF 137 t 2806Slf! S.I.F. BANAT-CRISANA ARAD 1000 500 -91 530 • 590 500 542 819,093 443,634,410SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU 1000 395 -8.8 406 ■ 450 389 • '414 - 877,080 ' - 383,216,710 LIRĂ IRLANDA IEP 1.39 T 23372
StM S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 610 -13 670 7X 610 • 658 1,088,751 727,651,7® URĂ ITALIA LIT • J.39 î 9.51SIF4 S I F. MUNTENIA BXURESTI 1000 600 ’ -13 660 720 - 600 ■ . 565 -1,058,558 703,664,040 GULDEN OLANDA • NLG ^ 1-40 T 8353sm S.1F. OLTENIA CRAIOVA 1000 520 -8R • 550 600 492 .. 565 1,525,201 852,128,440Teta) S IF 5,368,683 3,100,305,300 ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 1.38 Ţ , 91.61
'• . ■ . . . r . 1 g AUR (preţîn tei) 0.47 l 180728
Categorii a B-» (99 societăţi)
C a s a do sch im b U S D D E M ' -
va lu ta r ’ C V , < , ' V . . V
MACROGROUP 20.150 20.260 9.300 9.450
PLATINUM . 20.100 20.280 9.220 9.400
CAMBIO 20.160 20.280 9250 9.360
PRIMA 20.150 20.300 9.250 9.380
Banca
Banc Post 20.150 20.500 , 9.150 9.350
- BRD 20.120 ” 20.330 9.154 9344
BCR 20.150 20.300 9.046 9.393
Transilvania 20.150 20.320 9.260 9450
* C u rsu ri a f iş a te la ora 15.30. L a a c e e a ş i c a s ă d e s ch im b va lu ta r, cu rsu rile p o t v a r ia d e la un punct d e lucru la a ltu l.
E l F O K a l f T I Ii N U L T I M A ' S Â P T â M i N A
* Cursuri BNR - lei -
DATA EURO DEM GBP USD AUR
Joi, 4.05 18.086 9.247 31.418 20.108 179.464
Vineri, 5.05 17.929 9.167 31.359 20.139 179.547
Luni, 8.05 18,041 9.224 30.944 20.152 181.736
Marţi, 9 .0 5 ' ' 18.143 9.276 30.963 20.175 179.835
Miercuri, 10.05 18.155 9.283 3 1 .0 1 4 ' 20.205 179.875
ALU ALIMENTARA CLUJ NAPOCA ‘ 10® 520 0.0 5® . 5» ; -.520 520 3,522 - 1,831,440APS APSA BAIA MARE 10® 10® , 0.0 10® -10® 1000 997 . • 1,756 1,750.400BRM BERMAS SXEAVA . 70® 37® 88 34® • 37® • 34® -- 3,574 12.074 43,152,9®CIP CIPFOM PLOIEŞTI 10® • 360 • 0.0 - 360 3® 360 3® 3,9® 1,404,0®ENP COMP. ENERGQPETROL camRha 25000 62® -14.0 62® 62® 62® 6.2® 2® 1,240.0®EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA - ÎCO0 272 1.5 270 275 268 271 49,495 13.435,010FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 250» 1320 -15.0 1320 1320 1320 1,320 6® 792,0®HTR HITRQM VASLUI 250® 97» 0.0 0 0 0 - 9,193 .533 4.899,9®IMP (MPACT BXURESTf 10» 22® 4.8 22® 22® 22® 2.1® 6,940 14,9®,0®IMS iMSAT BXURESTI 10® 22® 23 2050 22® • 20® 2,156 2,944 6,346,8®INT INTERNATIONAL SINAIA 10® 8050 15,0 7050 60® 70® 7,255 12.087 B7,690,7®MCN MECANICA CEAHLAU «atm nomt 250® 128® 0.0 128® 128® 128® 12,8® 2® 2,550,0®NTX NETEX BISTRIŢA 10® •200 -7.0 215 215 2® 211 3,315 7®.5®PPL PRODPLAST BXUFfSTl •250® • 320® 0.0 0 0 0 32,0® 40 1,280,0®PTS PETROLSUB SufucuccwficAU 10® 1340 7.2 . 12® 1340 12® 1,263 ®2 636,4®RAF RAFO ONEŞTI 250® 19® 26 19® 19® 19® •1.9® 6® 1,140,0®SCO S ICCMEDSX UFfS TI / 1000 18® 1.1 1720 18» 1720 • 1.771 57.693 132,162,7®SDT SIDERTRANS CALARASI 10® 195 -15.0 2® 2® 196 2® 20,5® 4,097,6»STZ SINTEZA ORADEA 10® 225 2.3 . 2» 225 220 224 30.000 6,714,0®TRS TURISM TRANSILVANIA (xujmoo 250® 43000 0.0 0 0 0 40,MO 39 1.530,0®ZHZ ZAHARUL BUZĂU 10® 70 •110 70 70 70 70 11.5® eos.o®
Total categoria a ll-a 229,303 302,703.670Total categoria 1 ♦ ll (sxciuatv SIF 2.597,384 4,497.978,470TOTALGENERAL 7,966,067 7,598,283,770
K m lE Z U- persoane fizice - % - persoane juridice - %
a
I
i
Capitalizare bursiera (mii lei) — 8 189 113âocietati comerciale exclusiv SIF (mii lei) " 6 736 114SIR (mii. lei) « 1 452 999B E T R O L *= 5 4 0 .8 2 p u n c t e V a r ia ţ ie ■ 4 .7© p u n c t e ( 0 . 8 9 % )B E T - C R O L -= 4 9 3 .e s p u n c t e ' V a r ia ţ ie *= 3.1 p u n c t e ( 0 . 6 3 % )Capitalizare bursiera (USD) — 404 700 425 .Societati comerciale exclusiv SIF (USD) * 332 894 205SIF (USD) — 71 806 220B E T U S D ** 2 0 1 .3 3 p u n c t e V a r ia ţ ie ■ 1 .4 7 p u n c t e ( 0 . 7 4 % )B E T - C U S D b 2 0 4 .8 p u n c t e V a r ia ţ ie = 0 .9 8 p u n c t e ( 0 . 4 8 % )
NOTĂ: La categoria a li-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi
Bănci comerciala ta vedere 1 tună 3 luni 6 tuni 9 luni 12 Iun! Bănci com erciale la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
BCR* 10 45 46 47 48 49 BCR* 10 45 46 47 48
BRO 10 40 42 43 44 45 BRD** • 10 38 40 41 42 4310 * 40 43 45,5 46,5 51 BA(tfob. nvlxulbli) 9 41 41 42 42 42
BA r«. ravCuMil|d. fix*)9 41 41 . 42 ■ 42 429 40 40 - - - B anc Post* 9 38 40 42 43 45
Banc Post* 9 47* 4B 49 . 50 51 ALPHA BANK(B- BucvnşU) 7 43 47 * ' * *
ALPHA BANK(8. Bucur«*tl) 7 45 47 * * * Carpatica 10 44 40 40 40 40• Carpatica 10 40 45 > Transilvania 10 40 43 42 40 3910 44 46 43 43
Românească** 10 41 43 A2i ' 4t 41 Românească** 10 41 - 43 42 41 41CEC 9 43 44 42( - 43 CEC 9 42 43 44 42 40
ALIANŢA 10 49 50 51 52 53 • B.I.R. 10 38 39 40 41 42B.I.R. 10 42 45 46 47 47 ROMEXTERRA
<do». varfe»M)-------------- r
10 40 43 44 45 46ROMEXTERRA (dob, variabilă) 10 42 43 44 45 46
TURCO-ROMÂNĂ 5 45 45 41 40 40TURCO-ROMÂNĂ 5 4S 45 "DACIA FELIX" 9 37 35 34 33 32"OACIA-FELIX" 8 . 30 20 20 20
"Ion Ţiriac" S 39 41 42 42 44 "lon Ţlriac" 5 40 41 42 42 44Bănci populare la vedere 1 lu n ă , 3 luni 6 Iun) 9 luni 12 luni Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 tuni 12 Kml
NAPOCA 10 53 55 » 57 * 59 NAPOCA(dob. fluctv»"*») 10 45 47 48 • 50
SFINXCOOP 14 62 - 64 - . r - SFINXCOOP 14 62 64 * *TREZOR 10 56 60 06 . .■CLUJ’’ 10 44 46 V 1 . . TREZOR 10 58 60 65 - *
MINERVA 12 60 63 65 - 65 “CLUJ" 10 40 * * * *
* dobinda se capitalizează: *! cu Diata dobînzft la expirare. Noti: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei,/pînâ ia ora T2" prin f a r 19.74.18.- v a l u t ă
- persoane fizice - % %
Societăţi din judeţu l CiulSIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIASE - . NR.
TRANZACŢIIVOLUMTOTAL
VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU
SANE SANEX - CJ -1 .92 : . ■ : 2 ■ 5000 2550000 510NAPP NAPOLACT - CJ -4.67 4 705 2016300 2860
. IRNA IRIS CLUJ NAPOCA-CJ. 0.44 4 - . 3112 1408100 452NAPO N APO CA-CJ 0.00 2 1866 1306200 700SAMU SAMUS MEX DEJ - C J - • 0 .00 ' 1 - 316 410800 1300MUCJ MUCART CLUJ-NAPOCA -
CJ 0.00 -2 195 409500 2100ORIA - ORIZONT - CJ 0.00 1 40. . 344000 8600
AGCH AGROCOMSUIN - CJ 0.00 2 156 234000 1500TEHP : :: TEHNOFRIG t CJ;:. --..:- 0 OO 1 30 72000, 2400
T O P 2 0StMBOL SOCIETATE COMERCIALA NR.
TRANZACŢIIVOLUMTOTAL
VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU
V1CQ : VICTORIA PRAHOVA - PH 17 50505 345350240 6838SILV
MOEXRLCM
SILVA - MS MOBITEX BUCUREŞTI- BU -
REALCOM -HD
• 2 11 1
9954179911795
251850000 > 164325000
11 7 9 5 0 0 0 0
25301 -91342 - .v: 10000
TUNA • FORTUNA-ARCU -IS: ;?: • 1 1803 111073815 .: : 61605FERO FERONERIA - AR 2 ," 43483 91314300 2100SCTB S. C,T.BUCURESTI - BU * 3 . 10000 • -90000000 >; 9000 •;:■;•••:UNIQ UNIVERSUL-BU 1 ., 30000 75000000 2500
CORE • COMARGROS- AG ^ 5 24833 r 74499000 v ••■ : 3000 - :HBTT HABITAT PROIECT - IS 4 22017 73155300 3323
> OLTX OLTINEX-DJ ' 4 10563 64434300 : 6 1 0 0 / 'TUFE TURISM FELIX BĂILE FELIX - BH 8 1593 56989000 35775BGBB BERE GRiVITA BUCUREŞTI - BU 15 22652 55542700 : i - 2452ATPA ATHENEE PALACE - BU 11 5742 42677700 7433AUCM Âuf<3TAAN&P£>R'f CÂLliviANUL-
HR 1* 1660 N 41500000. 25000COTS COMRIMET - GL 2 697 41021000 58854IMEP : ANA-IMEP PITEŞTI - AG- :: 14 37367 40971600 ■ : 1096 ; v;:v!
ERCA HERCULES-CS 11 32002 35306200 > 1103ALCO ALCOM - Ş J 4 10680 . : 35159200 •••; 3292 e ;CBiN Comcereai S.A. Bistnta-Nasaud 2 3437 34370000 10000
,• B A N C A ; Valuta Vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
B C RDEM 3 - 3,3 3,7 • 4,1USD 4 - 4,75 5 • 5.25
B R DDEM 2.25 2,4 2,5 2,6 2,65 2,7U SD 3 4,15 4,25 4,4 4,5 4,65
B a n c P o s tDEM . 2,25 - - 2,8 - 3USD 4 • - 4.8 * 5
B . A grico lăDEM 2,5 3 3 2 3.2 3,5 3,7USD 4 5.2 5,3 5,5 5,5 5,85
lon Ţ iriac OEM 225 3.2 3,3 3,75 4 4.25USD 3,5 5 5,25 5,5 4,85 5,75
B .I.R .D EM - 3,5 3,75 4 4,25 •4,75 5USD 4 4,75 5 5,25 5,75 6
Transilvan iaDEM 2,5 - 3 3,25 3,5 3,75USD 3 - ' 5,5 5,75 6 6,5
Ro m ân eascăD EM 3 3 2 5 3,5 3,75 4 'U SD ;• 3,5 • „,4,75 5,5 5,75 6 7
Carpatica DEM 2,5 . - - 3,5 - 4USD 3 - • ■ 4,5 • 5,5
A L P H A B A N K (B . Bu cu reşti)
D EM 2,1 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5USD ::••• 2,8 5,5 5,5 5,6 6
Turco-Rom ânăDEM 1 4 4 2 4.5 - 4,7USD .2 6,25 6,5 6,75 - 7,1
Rom exterraD EM : - - 3,2 3,3 3,5 4 4 2 ■USD ■; 3,5#i 5 5,2 5,4 5,5 5,6
"DACIA FELIX" cDEM 2 2,5 2 2 ■ 3 3U SD 3 3 3,5 4 4,5
BAflCA Valuta Vsdera 1 lună * 3 luni 6 luni » luni 12 KmlDEM 3 - 3.3 3.7 4.1USD 4 4,75 S 525
BRDDEM 2.ZS 2.4 2.9 2.6 2.65 2.7USD • . «.15 4.25 4.4 4.5 4AS
Bane Poat DEM 2,25 2.5 2.6 - 3USD 3 4 4.2 42DEM 2.5 3 3,2 32 3,5 3.7USD 4 5.2 5.3 5.5 5,5 325DEM 2.25 3.2 3.3 3,75 4 425USD 3.S 5.25 S.S 5.5 5,5 6
B.LR. 'OEM 3 3,5 4 4.25 425 42USO 3.5 . 5 6 . 6,5 6.75 7
T n*H leDEM 2.5 3 325 3.5 3.73USD 3 - 5.5 5.75 6 «2
Românească DEM 3 3 325 3.5 3.75 4USD . 3,5 4,75 52 5,75 6 ■ 7
C ticDEM 2.5 - • 3.5 , - 4USD 3 - • 4.5 • 52
ALPHA BANK DEM 2.1 2A 2.5 2,5 2,5 22(B. Bucureşti) USD 2,8 5 5,5 5,5 SA 6
T o-R A âDEM 1 4 42 4.5 - 4.7USD 2 6,25 6,5 6.75 - 7,1DEM 3 32 3,3 3,5 - 4 42USD ' ;3,5 5 5.2 5.4 5.5 52DEM 2 . . 3,5 3,5 3.5 4 4USO 2 . 4 - - 4 ■ 4,5 ; ' • ■ 4.5 --
NOTÂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelbr, laxa de deschidere de eoni, precum şl comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă
O a t e s i n t e t i c eNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE ...................... ..................................................;........ 380NR. TOTAL ACŢIUNI ................................. :...... 1 203 299VALOARE TOTALĂ TRANZACŢII ................ ............................... ........... ............... ;2.835.447.155 LEJ.INDICE RASDAQ .......,.................................. 689.66 PUNCTEVARIAŢIA ZILEI ............................................. . ......-0.01 PUNCTEVARIAŢIA PROCENTUALA............ ;........................................... -0.00%
Informaţiile referitoare Ia Bursa ie Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin de la SVMINTERDEAIER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Ciuj-Napoca Tel, 433.212.
m m m f o n d u r i m u t u a l e # i o m m a i i L
FOND '--------- r— -------- :-----:--- — — ------
ADMINISTRATORi ■■■•
VALOAREu a
CREŞTERE ÎN 1999
CREŞTERE DE U L 01.2000
. NR.INVESTITORI(31.032000)
ACTIV NEt . (mldJef)
(31.032000)Active Junior Active Management International S.A. 2.272 81% 19,20% 481 0,820Active Classic Active Management International S.A.. 22.590 78,9% . 19,56% 521 0,748Active DinamlC: Active Management International S.A. 57.865 82,8% 20,90% 938 2,362Armonia • Rea! Fin Invest S.A. 146.80Q 30,9% 19,35% 907 12 2 1Alpha ' Administrator S.A. 274.000 64,7% 10,93% 460- 287,553ARDAF Spor S.A. 67.250 872% .15,15% 1.541 3,714 'Capital Plus Certinvest S.A. 17.085 105,8% 25,19% 9.910 14,892Fondul pentru Comerţ Exterior :J Sira S.A. 165260 103,9% 22,31% 1.980 I 40,061Fortuna Classic Capital Asset Management S A . 690.400 92% 19,03% , 22.426 . 36235Fortuna Gold (19.01.2000) Capital Asset Management S A . 1.171.880 - 17,19% 75 I 6262Fondul de Investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999)- S.M.F. 2000 S A . 636.838 1052% 24,14% 578 11,019Fondul de Investiţii Getsor Gelsor Asset Management S A . 12.580
• 123,03% 13279 200,614
Fondul Naţional de Acumulare (3.02.1999) Sov Invest S A . ’ _ 30275 134% 29,81% 17.966 * 125226Fondul Naţional de Investiţii Sov Invest S A . 101225 221,8% 43.80% 270.860 3.132,611Fondul Monetar Stabilo . Quadrant Asset Management S A . 268.383 92,8% 20,57% 616 20,050Tezaur < Certinvest S A . 151.197 27,2% 19,58% 84 4,582Fondul Mutual Transilvania Giobinvest S A . 76.920 68,9% 20,81% 541 42,051... i . k t t . a . 1 i i k . K t T r r . 1 1 1 1 1 I I I ! " : , * « “j r s
O FIC IU L JU D EŢEA N PENTRU PR O TEC ŢIA CONSUMATORULUI-431.367.
■ .1. ^u.ui'Oomennţei şefilor StatelorMajore ale ţarilor Micii înţelegeri, desfăşurată la
Bucureşti, a fost definitivat textul Convenţiei militare unice a Micii înţelegeri.
l | lK f i l 5 p E W
C i n e a r e n e v o i e d e
b u g e t u l s t a t u l u i ? !■ Casa de Cultură a
Studenţilor „trăieşte", în cea' mai mare parte, pe spezele
ei. Deşi este subordonată Direcţiei de Învăţămînt Superior a Ministerului
Educaţiei Naţionale, „banii care vin de la'austerul buget
al statului sînt aproape simbolici", consideră directorul
instituţiei, dl Victor Bercea.Cifrele sînt elocvente: în
anul 1999, veniturile curente cuprindeau veniturile provenite
din activităţile de autofinanţare, estimate la
1,3 miliarde de lei şi 770 de milioane, reprezentînd
fondurile de la bugetul statului. Sumele acordate de -M EN au fost repartizate pe
trei paliere: achitarea salariilor a 40 de angajaţi, activităţi
studenţeşti şi dotări de capital, respectiv 100 de milioane,
bani care au contribuit la achiziţionarea unei centrale
termice, în valoare de ,240 de milioane de lei.Venitul extrabugetar primează: aportul
activităţilor Casei de Cultură reprezintă 56% din venitul total. „Pe parcursul anului
trecut, 1,3 miliarde de lei au venit din sponsorizări;
principalii sponsori au fost Jolidon, Modena şi Ursus.
Programele şi proiectele se desfăşoară în funcţie de
posibilităţile financiare ale ministerului, dar mai ales de
posibilităţile manageriale proprii", a mai declarat domnul
Victor Bercea.Sim ona DUMITRU
PR O G R A M E
DE M A STERA T
INTERNATIONAL»
Începînd cu anul universitar 2000-2001, universităţile
româneşti care s-au remarcat prin programe de cercetare
ştiinţifică de importanţă internaţională pot organiza programe şi formaţiuni de
masterat internaţional. Potrivit unei recente declaraţii a
ministrului Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, un program de masterat internaţional trebuie
realizat într-un domeniu de excelenţă ştiinţifică al
universităţii-organizatoare sau, în parteneriat cu o universitate
din străinătate, într-un domeniu de mare interes pe
plan internaţional. Curriculum- ul formaţiunii de masterat
trebuie compatibilizat cu sistemul european şi trebuie sâ aibă aprobarea rectorului,-
iar predarea, seminarizarea şi lucrările de laborator se vor
face într-o limbă de circulaţie internaţională.
La acest program se pot înscrie studenţi din ţară şi
străinătate, ei putînd petrece un semestru de studii la
universitatea coorganizatoare din străinătate. Diploma "de
maşter va fi scrisă în limba română şi în limba
internaţională în care a fost realizat programul. Programul
se realizează în regim de taxă, atît pentru studenţii din
România, cît şi pentru studenţii din străinătate. Taxele vor fi stabilite de
universităţi, în baza autonomiei universitare, ele neputîndu-se situa însă sub
nivelul cheltuielilor de şcolarizare; de asemenea, ele
vor putea fi compensate prin sponsorizări.
Pe baza unor acorduri internaţionale, fiecare
universitate organizatoare va asigura facilităţi de continuare
a pregătirii în ţară sau în 'străinătate.
ifectele “pocăinţeii f
Preoţii explică pocăinţa ca pe o schimbare lăuntrică, o întoarcere la Dumnezeu prin părere de rău faţă de păcatele comise... Se întîmplă ceva tainic în sufletul “fiului risipitor”, care-l determină pe acesta să-şi schimbe viaţa, să fie mai bun, mai drept... însă, diferitele secte religioase îi dau cu totul o altă interpretare termenului, considerînd pocăinţa o simplă convertire de la o religie la alta. Putem sâ-i luăm _ca exemplu pe Martorii lui Iehova. Deseori te acostează pe stradă, îţi vin la uşă să-ţi aducă “cuvîntul lui Dumnezeu”. Şi sînt de o insistenţă obositoare, încercînd să-ţi vîre pe gît revistele lor, de altfel frumos colorate, de o calitate destul de bună, îneît te întrebi de unde au atîţia bani. Sînt de părere că, dacă nu eşti de-al lor nu vei vedea împărăţia cerurilor. “Nimeni nu este atît de drept ca ei”(Păcatul mîndriei?)... Elena F., de 67 de ani, s-a convins de mult timp că nu este aşa. Spune câ, din cauza acestei secte şi-a pierdut unicul fiu, pe Cristi. L-a crescut destul de greu, singură, deoarece a divorţat de tînără de soţul ei, care o bâtea aproape zilnic. Elena R ne povesteşte că, prin anii ’80 Cristi era căsătorit, la casa lui... însă se cam săturase de viaţa pe care o ducea sub regimul comunist. Aşa că s-a hotărît să plece “dincolo”. “Şi-a vîndut sufletul ca să poată ajunge în America. L-au ajutat pocăiţii. Cînd a putut, şi-a dus şi familia. Am auzit de la rude, deoarece mie nu mi-a mai dat nici un Semn de viaţă aproape 15 ani. Ştiam cîte ceva despre el numai din spusele unor cunoştinţe. Parcă i-au şters creierul acolo... S-a botezat din nou, de parcă botezul de cînd a fost mic n-a mai fost bun... După mult timp am primit un telefon de la el... M i-a spus că n u jn ă poate considera mama lui, deoarece eu nu sînt pocăită... Nu mai vrea să ştie nimic de mine, nici măcar pe lumea cealaltă...” Şi ochii femeii se umple de lacrimi. Nu înţelege cum băiatul ei, care a fost un copil minunat, s-a schimbat într-un asemenea hal. Se consolează, totuşi, cu gîndul că poate, într-o zi, se va întîmplă o minune...
Viorica G.
Timp de 17 zile, pe terenul de zgură de lîngă Stadionul “Ion Moina” din Cluj-Napoca se desfăşoară spectacole de
circ. Atracţia principală o reprezintă dresurile de urşi, - şerpi, maimuţe, lama, cîini, ponei şi papagali, numerele
de acrobaţii, jonglerii şi echilibristică, precum şi momentele de relaxare cu vestiţii comici Grigorescu.
Circul prezintă două spectacole zilnic: matineu, ora 16,30 şi seara, ora 19,30.
Noi vă ajutăm!în atenţia celor interesaţi :după cum anunţam în cîteva ediţii
anterioare, ziarul nostru, în colaborare cu Galeriile de artăcontemporană ROM- ART d inB r a u n s c h w c i g (Germania), pun la d ispoziţie , p rin tragere la sorţi, un scaun cu rotile nou, de care să se ; folosească o persoană «cu nevoi sp ec ia le , Întrucît la tragerea la sorţi dc săptăm înă trecută solicitanţii nu s-au prezentat în timp util, anunţăm câ aceasta va fi repetată, la: sediul redacţie i, mîine, 12 mai, la o ra 12.
La Gherla s-a redeschis baza
de agrementZ ilele trecu te a avut loc
redeschiderea bazei de agrement “Disco-Ring”, locul preferat de distracţii şi petrecere a timpului liber al gherlenilor.Totul a fost pregătit pentru a primi oaspeţi. Bazinul de înot de dimensiuni olimpice, ringul de dans, barul de zi şi de noapte, terenurile de sport, totul a fost_ reînnoit şi re îm prospă ta t. în in c in ta ştrandului s-a descoperit şi un izvor de apă sărată, care în acest an va fi exploatat. După cum ne-a declarat şeful ştrandului A lexandru Bonţideanu, aici se va amenaja o bază de tratament.- Pentm copii s-a dat în funcţiune un bazin m ic, pe m arginea căruia s-au amenajat terenuri de joacă : S-a m odern iza tiluminatul, iar de patru ori pe săptămînă se organizează seri disco. Nu vor lipsi nici invitaţii, p rin tre ei a flîn d u -se şi- cunoscute formaţiţ de muzică uşoară din ţară. în perioada verii, pe terenurile de sport ale bazei de agrement din parcul gherlean se vor desfăşu ra întreceri de volei si tenis demasa.
SZEKELY Csaba
C a n a l u l M o r i i - c u r s d e a p ă s a u m a i14- ’
îri! '
I I3 N
De cîteva luni, pe distanţa cuprinsă intre strada Cuza-Vodă şi strada Constanţa de pe Canalul Morii, au fost amplasate trei chioşcuri, care desfăşoară sau sint în curs de a desfăşura activităţi comerciale. Nu ar f i nimic deosebit numai că aceste construcţii metalice stau pe dalele de beton care acoperă Canalul Morii, dale care nu reprezintă nicidecum un teren de construcţii. Pe distanţa de aproximativ 250 de metri, dintre străzile Cuza-Vodă şi Constanţa, Primăria Cluj-Napoca a concesionat, în 1991, această parte din Canalul Morii în scopul acoperirii cu dale de beton pentru igienizarea cursului apei. Ideea era ca priit acoperirea cursului apei cu date de beton să se împiedice aruncarea gunoaielor de către comercianţii din P-ţa Miltai Viteazul.
Dalele din beton = teren de construcţii?
Se pare că asta au înţeles cei de la C onsiliu l L ocal Cluj- N ap o ca , după efec tuarea acoperirii zonei de pe Canalul Morii. Aşa se face că, în data de 30 no iem brie 1999, CL anunţă prin presă că organizează licitaţie pubîică pentm închiriere
administrarea operativă a CN “Apele R om âne” . C îştigă to rii lic ita ţie i organizate de CL CÎuj- N apoca au ob ţinu t au to riza ţii de constru ire , de m ediu , acte considerate ilegale
de spaţii comerciale pe strada . de CN “Apele Române”Argeş; licitaţie care a şi avut deoarece ele nu respectă
p rev ed erile Legii 5 0 / 1 9 9 1 ( p r i v i n d autorizarea construcţiilor),Legii A pelor 107/1996,1 Legii Mediului 137/1995 M
Construcţie metalică cu "bază” Instabilă...
în 18 aprilie 2000, a verificat la fa ţa locului s itu a ţia construcţiilor metalice de pe tronsonul cu prieina.Conform extrasului* CF n r .l 473,
tronsonul care îi aduce venituri, iar cheltuielile cu întreţinerea să fie suportate de către CN “Apele R om âne” . M ai mult decît confuzia administrativă.
loc, deşi cei de la Compania N aţională “A pele Române” - Direcţia. Apelor Someş-Tisa au făcu t dem ersu ri pen tru impiedicarea acestei ilegalităţi. De ce ilegalitate?
Canalul Morii este mijloc fix cu num ăru l de inventar 2292/3763750920. aflîndu-se în
şi Legii 6 9 /1 9 9 2 .12.N. “A pele R om âne” a solicitat Prefecturii Cluj săia
Garaj suspendat
m ăsu ri pen tru î m p i e d i c a r e a amplasării de noi constmcţii în zona Canalului Morii şi desfiinţarea celor e x i s t e n t e , î n c ă l c a r e a prevederilor legilor mai sus menţionate a fost consta ta tă şi de o com isie alcătuită din ing. Alexandru Robu, d irec to r în- cadrul sistem ulu i deGospodărire â A pelo r Cluj, ing. Maghiar Isaia; inspector-şef al Agenţiei de Protecţie a Mediului şi ing. Teofil Z etea, inspector de specialitate ICLPUAT, comisie care
Canalul Morii - ''depozit' de resturi menajere
■ llî i - - a
tronsonul de canal acoperit d in tre str.Cuza-V odă şi str. C onstan ţa apare ca fiin d proprietatea. Statului Român, în administrarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca. C .N . “A pele R om âne” consideră că Primăria nu poate întăbula prin înscrisuri CF un tronson dintr-un mijloc fix aflat în administrarea CN “A pele Române” SA. Soluţia ar fi ca Primăria să ia tot Canalul Morii în adm inistrare , nu num ai
există pericolul ca placa de beton de deasupra cursului apei să cedeze sub greutatea spaţiilor comerciale. Consecinţele pot fi d ezastruoase , ch ioşcurile respective fiind conectate la reţeaua de înaltă tensiune...
Alte chioşcuri se vor ridica “pe apă”, CL va lua banii, C.N.
’ “Apele Române” va face sesizări, campania electorală localătot e în plină desfăşurare...
Corina GĂMAN . Foto: I. PETCU
pOL-lîiA'CLUJ:' '955 şi 43-2t-27 • - - •JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981.
L a T u r d a , p î n ă ş i
c o p i i i " „ l u c r e a z ă ”Minorii din
>;i Turda sînt “puşi pe treabă”, ar zice cineva
auzind despre desele acţiuni ale unora dintre
ei. 6n astfel de exemplu ; este-V.L., în vîrstă de doar 15 ani, domiciliat în str. Lotus nr. 11, care în perioada ianuarie-aprilie
2000 a pătruns prin efracţie în nu mai puţîn
c/e 7 unităţi, private, s ; Rezultatul întregii „acţiuni” s-a ridicat la 15
milioane de lei. Acum însă, Poliţia Judiciară a
început urmărirea penală ■ împotriva minorului,
acesta fiind cercetat în stare de libertate pentru
furt calificat.Alţi doi minori
„harnici” sînt cercetaţi de către cadrele biroului
de ordine publică din Poliţia Turda pentru că,
în perioada februarie- aprilie 2000, au comis 17
furturi. De data aceasta, R.M., de 15 ani, din str.
Ştefan cel Mare nr.1 împreună cu L.I., de 15
ani, din str. Labirint nr.20, şi-au fixat atenţia
pe o cu totul altfel (fe pradă. Se pare că
păsările din curţile turdenilor i-au tentat
foarte mult pe cei doi minori, iar după ce s-au
plictisit de acestea au trecut la autoturisme,' furînd din interiorul
acestora diferite bunuri în valoare de 800.000 lei.
B. F.
H O D fl, FARMEC, FRUMUSEŢEe s te t ic ia n T E O D O R A T Ă T A R U v ă s f ă t u ie ş t e
C U M S A N E
M E N Ţ I N E M Î N F O R M Ă
P R I N M E T O D E
N A T U R I S T E
Descoperirea căilor naturale prin care pu tem să redobînd im frum useţea .şi vitalitatea sau să o menţinem, este, acum în pragul verii mai accentuată ca ori cînd. • ■ . Curele de fructe şi legume sînt căile cele mai plăcute pentru eliminarea toxinelor şi revitalizarea organismului. De aceea e necesar să consum ăm- doar produse de calitate (aceasta nu înseamnă că ele trebuie să fie şi foarte scumpe): legume şi fructe proaspete, peşte, cereale. integrale, pîine graham, nuci, alune, stafide, ouă de casă, lapte, uleiuri obţinute prin presare la rece, brinzeturi naturale, unt etc. .
T O T C E T R E B U I E S A
Ş T I M P E N T R U U N
T E N D E I N V I D I A T !
. Cosmetica naturistă îmbinată cu cea clasică, preparaţi vă „ne aminteşte” că atît natura, c ît şi cosm etologii ne pun la dispoziţie soluţii eficiente pentru orice firoblemă a tenului. , f
Pentru a nu cădea în capcana „stresului” vă sugerez cîteva so lu ţii p e n tru , reîmprospătarea pielii: •
• pentru tenul iritat: spălaţi faţa cu lapte proaspăt, călduţ; clătiţi apoi cu apă rece în care aţi dizolvat puţin bicarbonat de sodiu (1/2 linguriţă/11 apă). .- ■ ; ,
• pentru tenul gras: se prepară o mască din 5 linguri lapte, 1/2 linguriţă drojdie de bere proaspătă şi zeama de la o lămîie; s e . aplică masca pe tenul curăţat de impurităţi şi seriasă să se usuce; se curăţă apoi.cu o bucată de mătase naturală înmuiată în apă călduţă. - . ,
• pentru tenul predispus la acnee: se amestecă 3 linguri de iaurt proaspăt cu 1 linguriţă zeamă lămîie şi 1 albuş de ou bătut spumă; se menţine acest amestec pe ten 15 min după care se îndepărtează cu apă minerală sau apă călduţă.
• pentru tenul uscat: se amestecă 1 ceaşcă de lapte cu 2 linguriţe de grîu şi 1 linguriţă de miere de albine; se păstrează această mască pe faţă 10-15 min, după care se îndepărtează cu infuzie de albăstrele.
, • sau pentru orice tip de ten:Mască cu plante medicinale: 2 linguri
• flori de muşeţel, 2 linguriţe flori de tei, 2 linguriţe lavandă, 1 linguriţă salvie. Se amestecă plantele şi le măcinăm cu maşina de m ăcinat cafea,- apo i se in troduce
. amestecul într-un vas de porţelan şi se toarnă apă fierbinte peste, pînă la obţinerea unei paste; se acoperă vasul pentru a permite înmuierea planfelor; compoziţia obţinută se aplică peste ten, după care se aGoperă cu o bucată de tifon; după 20 min se înlătură tifonul şi restul măştii se şterge cu un prosop înmuiat în apă călduţă.
Rubrică realizată de Damia CRISAN
Campanie pentru reducerea îm bolnăvirilor de cancer pulmonar şi azbesfozâ
\ ■ Inspecţia Muncit va organiza, în cursul acestui an, o campanie pentru reducerea îmbolnăvirilor de cancer pulmonar şi azbestoză, afecţiuni care deţin o pondere importantă în rîndul bolilor profesionale şi sînt provocate de inhalarea fibrelor de azbest.
Particulele de azbest, un silicat natural cu ■ structură fibroasă, pot pătrunde adînc în plămîni
şi determ ina efecte grave asupra sănătăţii. Principalele boli cauzate de expunerea la azbest sîn t azbestoza (vătăm are irev e rs ib ilă a plămînului), cancerul pulmonar şi mezotheliomul
: m align (o formă relativ rară a cancerului pulmonar). . -
In această , cam panie vo r fi im plicate ■■ inspectoratele teritoriale de muncă, instituţiile de
Sănătate publică şi asociaţiile patronale şi, sindicale. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, îm preună cu Ministerul Sănătăţii/ Ministerul. Industriei şi Comerţului şi Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului au; iniţiat un proiect de act normativ, elaborat sub coordonarea Institutului Howard şi armonizat cu prevederile
• legislaţiei europene în domeniu. .Prin conţinutul său, proiectul de Hotărîre de
; - Guvern îşi propune să clarifice şi să soluţioneze unele aspecte privind asumarea responsabilităţilor
de către titularii activităţii şi conştientizarea angajaţilor asupra riscului de expunere la azbest, introducerea unor interdicţii sau restricţii pentru utilizarea şi comercializarea azbestului sau a produselor care conţin azbest, stabilirea valorilor lim ită pentru emisiile 'de azbest în mediu, etichetarea produselor cu conţinut de azbest, măsuri de control referitoare la condiţiile de lucru care implică expunerea lă azbest şi referitoare la starea de sănătate a angajaţilor, expuşi. -
De asem enea, proiectul de act norm ativ . interzice importul oricăror forme de azbest, cu excepţia crisotilului, începînd cu 30 septembrie 2001, utilizarea industrială a oricăror forme de azbest brut şi comercializarea anumitor tipuri de produse cu conţinut de azbest (cum ar fi jucării, articole pentru fumat, filtre cataliotice, lacuri şi vopsele), începînd cu 1 ianuarie 2001 etc. Proiectul face referire şi la obligaţia ca produsele care conţin azbest să nu poată fi comercializate şi utilizate dacă nu au aplicată eticheta cu m enţiunea “conţine azbest” şi .dacă nu au
. instrucţiuni de utilizare în condiţii de sănătate şi securitate. Campania va începe cu pregătirea tuturor persoanelor participante care. trebuie să
. cunoască consecinţele utilizării azbestu lu i'şi . măsurile pentru prevenirea efectelor sale nocive.
.'19904 în'Phîţâ Universităţii 68 , de oameni au intrat în greva.
foamei pentru susţinerea punctului 8 al Proclamaţiei de
la Timişoara.
-------- —"— ~*î ,l $ 5 % f s.îî
rt°VP a rte n e ria te în tre
o rg a n iza ţiile
neguvernam en ta le
Acest program al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală Cluj-Napoca se adresează organizaţiilor nonguvernam entale din România. în cadrul program ulu i.se oferă sprijin financiar pentru f realizarea unor parteneriate, proiecte comune ale organizaţiilor nonguvernam entale m inoritare şi majoritare, care urm ăresc, pe de o ; parte, încurajarea cooperării interetnice din Rom ânia, iar pe_de altă parte, dezvoltarea com unitară în cadrul unor com unităţi mixte din punct de vedere etnic.
în selectarea pro iecte lor’se va ţine cont de următoarele criterii:1 una din organizaţiile partenere trebuie să fie întemeiată de mem bri' ai unei m inorităţi naţionale din Rom ânia; abordarea originală a colaborării; modul în caro proiectul com un contribuie la prom ovarea încrederii şi cooperării între etnii; capacitatea dc dezvoltare ulterioară a proiectului; posibilitatea unei evaluări concrete a rezultatelor.
Cererea do finanţare trcbu ie-să cuprindă: form ularul tip completat; curriculum vitae al responsabililor de proiect din cadrul organizaţiilor partenere; descrierea organizaţiilor partenere participante la proiect; - copii după statute şi hotărîri judecătoreşti de înfiinţare a organizaţiilor nonguvernam entale participante; protocol de parteneriat între organizaţiile' participante. Suma to ia lă alocată pentru finanţarea proiectelor este 153.000 USD.
Dosarul de înscriere, în două exem plare, trebuie ' depus pînă cel tîrziu în 25 mai a.c. Informaţii suplim entare, formulare de înscriere, precum şi consultanţă în întocmirea proiectelor se pot obţine de la sediul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Cluj-Napoca, din str.Ţebei nr. 21, tel. 064/42- 04-80, fax 064/42-04-70, de luni pînă joi, între orele 1 4 -17 - , .
OLTENCE FIERBINŢI ,. „0 5 1 . 8 9 2 6 8 6
para taxe interurbane
*0$
m .
■ : ' e
REZERVAT VIPOrcwuit 20“.Tc*if 4*000 «StfîO-.
051.892 082
A l a r m ăAstăzi, 11 mai a.c. în municipiul Cîmpia t u r z i i .
se desfăşoară un exerciţiu de alarmare publică.'Pe timpul exerciţiului^ se introduc semnalele’-de
“Alarmă aeriană” şi “ încetarea alarm ei”.La recepţfonarea semnalului “A larm ă aeriană”
încetează. circulaţia pietonilor şi vehiculelor, iar cetăţenii se vor retrage în cel mai apropiat adăpost inscripţionat cu însemnul “A” sau vor ocupa parterul clădirilor publice unde vor rămîne pînâ la încheierea" exerciţiului. Pe timpul exerciţiului se va verifica modul de pregătire şi amenajare a spaţiilor de adăpostite, ocuparea acestora, .respectarea regulilor de comportare în situaţiile de protecţie civilă.
A larm a va f r încheia tă cu un exerc iţiu de intervenţie în urma unui ipotetic atac din aer pe platforma SC “Industria Sîrmei” SA..
A p ro x im a tiv ş a s e m ii d e s t u d e n ţ i v o r b e n e f ic ia d e lo c u r i g r a t u i t e î n t a b e r e
Aproximativ şase mii de studenţi care s-au evidenţiat prin rezultate deosebite la studii vor beneficia, în această vară, de locuri gratuite în tabere din staţiuni balneoclim aterice. B iletele care urmează să fie contractate de Ministerul Educaţiei N aţionale (M EN),- prin intermediul A genţiei N aţionale a Studenţilor (ANS), sînt pentru sejururi de şapte zile, iar beneficiarii acestora vor avea acces gratuit la spectacole şi la manifestări sportive organizate de ANS, cu.concursul Caselor de Cultură ale Studenţilor (CCS). •
Potrivit purtătorului de cuvînt al MEN, Mihaela Orban, beneficiarii biletelor sînt
studenţii orfani care provin din Casele de copii, cu condiţia ca aceştia să fie . integralişti. D e asem enea, mai pot beneficia de astfel de gratuităţi studenţii cu rezultate deosebite în activitatea de cercetare ştiinţifică. - '- ’ Pe lîngă aceste criterii generale, Senatul fiecărei Universităţi care acordă asemenea gratuităţi poate introduce alte reguli de acordare a biletelor. .- In cen tre le un iversitare unde funcţionează C CS, Agenţia Socială a Studenţilor şi instituţiile de cultură locale vor organiza manifestări culturale de amploare, iar studenţii vor beneficia de spaţii amenajate tip “Intemet-cafe".
Preşedintele germ an, Johannes Rau, l-a asigurat, ieri, la Berlin, pe omologul său ceh, Vaclav Havel, de “susţinerea totală" a ţării sale în vederea aderării Republicii Cehe la Uniunea Europeană, precizînd însă că data extinderii nu a fost încă stabilită.
- c p .
sîjT fî
Preşedintele irakian, Saddam Hussein, â afirmat că tara &• poartă un război sfînt (jihad) împotriva Statelor Unite’
relatează presa irakiană de ieri, citată de AFP
IVIicul războia l sociai-dem ocraţiiorrom âni
urmare din pagina 1
necruţătoare împotriva Alianţei pentru România, al cărei lider făcuse, la Cluj, acele declaraţii urîte şi care, în perspectivă, a r putea să caute o colaborare cu partidul cîştigător al viitoarelor alegeri. Aşa a pornit Traian Băsescu războiul său necruţător, augmentat periodic cu declaraţii dure, chiar cu ameninţări, şi, în ultimele zile, cu întîm plările legate de scandalul Adrian Costea. Pare limpede pentru oricine că omul bănuit de excrocherii internaţionale, agreat, iniţial, de Ion Iliescu, şi însărcinat cu împuterniciri speciale (“regionale”) de Emil Constantinescu, a avut un rol important în formarea partidului condus de Meleşcanu. Acesta devine astfel extrem de vulnerabil, iar atacul lui Băsescu cu atît mai periculos. Vîrful de lance pedist este susţinut în luptă de o declaraţie încărcată de semnificaţii a lui Petre Roman, care nu s-a sfiit să precizeze cîteva lucruri avantajoase pentru PDSR. Şeful Iui Băsescu a spus aşa: “Există premise ca linia politică a României să nu se schimbe chiar şi în ipoteza în care configuraţia actuală se va modifica după alegeri”, adăugind (atenţie!) că aceste premise trebuie “ încurajate”. Mai mult, liderul PD l-a sfătuit prieteneşte pc Emil Constantinescu să evite ambiguităţile în declaraţiile sale privind credibilitatea viitoarei guvernări a României, în “ ipoteza schim bării configuraţiei actuale”. In aceste condiţii, este normal ca viitoarea coaliţie guvernam entală sâ cuprindă partidele conduse de Ion Iliescu şi Petre Roman, lor urmînd să li se alăture altele, iar ApR să rămînâ într-o opoziţie numită de ei de atitea ori “constructivă”.
A d r ia n C o s te a n u a v e a l a P r e ş e d i n ţ i e u ri s t a t u t c a r e
s ă m o t iv e z e p r i m i r e a u n u i p a ş a p o r t d ip lo m a tic/■ P reşed in te le P D S R ,Io n - paşaport diplomatic”, â spus Iliescu , a declarat, ieri, că Iliescu. El a arătat că,'pe baza Adrian Costea nu avea un statut reg lem en tă rilo r legale,
. oficial la Preşedinţie în perioada responsabilitatea acordării de mandatului său şi deci instituţia ' paşapoarte diplomatice 'revine' prezidenţială nu putea să facă M A E. Po triv it lui Iliescu ,demersuri pentru obţinerea unui paşapo rt d ip lom atic p en tru acesta. “Adrian Gosţea nu avea la Preşedinţie un astfel de stătut, care să motiveze primirea unui
“ aceas tă chestiune trebu ie conectată în raport cu un anumit statut pe care. MAE l-a acordat, lui Costea, ceea ce nu avea legături cu Preşedinţia”. Liderul
PDSR a apreciat că soţia lui- Adrian Costea nu avea nici un tem ei să primească paşaport diplomatic, ci “cel mult Adrian Costea, dacă: avea' calitatea de consul onorific”.: ; - . .,: Preşedintele PDSR a spus,
însă, că nu poa te n ic i să confirme, nici. să infirme dacă Teodor Meleşcanu s-a consultat cu el în această p riv in ţă;' Ţ
C o n d u c e rea S en a tu lu i a d e c is a m în a re a d e zb a te r ilo r la L eg ea
c a s e lo r n a ţio n a liz a te ş i la Legea d e p r iv a tiz a re a fo s te lo r IA S
p în ă la s fîrş itu l c a m p a n ie i e le c to ra le■Biroul Permanent al Senatului a decis, ieri, la
solicitarea vicepreşedintelui Doru loan Tărăcilă (PD SR ), să înscrie p ro iectu l Legii caselor naţionalizate şi proiectul Legii de privatizare a . fostelor IAS pe ultimele poziţii ale ordinii de zi a şedinţelor în plen. pînă la sfîrşitul campaniei electorale. .
Secretarul general al Senatului, Alexandru Dumitrescu, a explicat că s-a luat această decizie pentru “a avea o campanie electorală impecabilă” şi pentru că “Opoziţia nu doreşte ca partidele de la Putere să-şi facă capital electoral pe seama
acestor legi”. Decizia Biroului'Perm anent va trebui să fie aprobată de plenul Senatului. .
De asemenea, Biroul Permanent a decis ca: senatorii să nu mai recupereze în zilele de vineri ale următoarelor săptămîni vacanţa de Paşte, aşa cum stabilise Biroul Permanent în urmă cu două săptăm îni. “V om recupera, p ro b a b il după cam pania elec torală”, a precizat Secretarul general al Senatului.
Senatul va lucra joi dimineaţă în plen şi după- amiază în comisii, yineri, senatorii vor lucra tot în comisiile permanente.
P N R v a c o n t e s t a l a C u r te a C o n s t i tu ţ io n a lă m o d u l
in c a r e a u f o s t o r g a n i z a t e a l e g e r i l e l o c a l eVicepreşedintele PNR Cezar
Corâci a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, că partidul său intenţionează sâ conteste la Curtea Constituţională modul în care au fost organizate alegerile locale, după ce va centraliza toate neregulile din teritoriu. Corâci a declarat câ, din cauza faptului câ Birourile Electorale de C ircu m sc rip ţie nu au respectat Legea 70 şi au cerut docum ente sup lim en tare în dosarele candidaţilor, PNR nu a reuşit să-şi depună candidaţii d ec ît în 60 la, sută d in tre localităţi, deşi îşi propusese să depună în 70 la sută. Liderii
PNR au explicat că au sesizat România”, a conchis Corâci. neregulile semnalate de către ' V icepreşedintele PNR Dorinorganizaţiile din teritoriu la Comisia Tehnică Centrală, dar că au p rim it " in y a riab ilu l răspuns câ aceasta nu se poate im plica în activitatea BEC”. C o râc i a declarat că este "convins” că, din punctul de vedere al eficacităţii, acţiunea PN R va fi nulă, deoarece
-răspunsul Curţii Constituţionale va ven i d u p ă_ term inarea alegerilor. ”în această campanie pu terea s-a m anifestat ca o putere doar în sensul scopului propriu, ceea ce aduce grave a tin g e ri dem ocraţie i din
Iacob a adăugat că, du-ţiă alegerile locale, PNR se va aha cu alte partide parlamentare, pentru ”a face presiuni asupra Guvernului în aşa fel îne ît regulile jocului pentm campania de toam nă să fie d in a in te stabilite”.
într-o conferinţă de presă anterioară, PN R con testase fap tu l că, la în reg is tra rea candida turilo r, can d id a ţii partidului au trebuit să depună declaraţii.privind colaborarea cu fosta Securitate.
Prim -m inistrul M ugur Isărescu sa v a întîlni luni, la B ruxallas, cu înalţirep rezen tan ţi aiUniuniiE uropana
Prim -m inistrul M ugur Isărescu se va în tîln i la Bruxelles, luni, 15 mai, cu în a lţi re p re z e n ta n ţi ai Uniunii Europene, precum şi cu un important grup de d o n a to ri in te re sa ţi în alocarea de fonduri pentm copiii instituţionalizaţi din România. în programul vizitei premiemlui român este prevăzută şi întîlnirea cu G eo rge R obertson ; sec re ta ru l g en e ra l . al NATO.
MIG-uri distruse în Cecenia au fost vîndute ca fier vechiPoliţia economică din Rusia
a descoperit carcasele a trei avioane M IG , distruse în Cecenia, la un depozit de fier vechi din Rostov-pe-Don, în Sudul Rusiei, în apropiere de Cecenia, unde au fost vîndute cu 300 de dolari tona, a
anunţat, ieri, cotidianul rus “Kommersant”, citat de AFP.
Potrivit primelor elemente ale anchetei, două aparate MIG-25 şi un MIG-31 au fost vîndute ca fier vechi de către complici ai com batanţilor , ceceni, precizează cotidianul. CeceniL
au afirmat de mai multe ori că au doborît avioane ruse, însă Moscova nu a recunoscut decît pierderea a trei aparate, de tip Suhoi şi nu MIG. Această nouă formă de comerţ ilegal a început să se dezvolte după încheierea fazei intensive a luptelor din
republica separatistă, susţine colonelul Aleksandr Kulaghin, citat de “Kom m ersant”, Cecenii transportă încam ioane resturile deechipament militar, distrus,
: pentm a-l vinde la fier vechi în republicile vecine.
Ministrul Justiţiei
precizează că Parchetul Curţii
Suprem e de Justiţie
cercetează de mai mult timp
dosarul fîdrian Costea
. M in istru l Ju s tiţie i, Valeriu Stoica; a declarat. • ieri, la T im işoara ,-N ă Parchetu l de pe lîngă !
. Curtea Supremă cercetează de mai mult timp dosarul Adrian Costea. -
Valeriu Stoica a spus că, în cazul albumului "Eterna şi fascinanta R om ânie”,, există de fapt două dosare, unul in stru m en ta t • de- autorităţile române şi unul de către cele franceze. "Parchetul Curţii Supreme a început ancheta în acest caz de mai multă vreme”, a declarat Valeriu Stoica,
"Parchetul cercetează în' acest dosar m ai m ulte" p ersoane ; S-a ceru t form area unei com isii rogatorii, dar nu a început umărirea penală împotriva lui Adrian Costea pentm că se aşteaptă verificările din Franţa. A cest dosar nu trebuie confundat cu cel din Franţa. Acolo există alt dosar şi partea franceză a cemt, la rîndul ei, formarea unei com isii roga to rii. Vreau să atrag atenţia că toate faptele d in-aceste dosare sînt săvîrşîte înainte de decem brie 1996. Ancheta este în curs de desfăşu rare” , a afirm at Stoica. - —
V aleriu S toica a -m ai spus că, pentm a restrînge suspiciunile în p riv in ţa surselor de finanţare ale partidelor, este nevoie de reg lem entări care să asigure transparenţa acestor finan ţări. "F in an ţă r ile
' ilegale nu au fost inventate în R om ânia” , a spus Valeriu Stoica.'M inistrul Justiţiei a mai afirmat că nimeni nu-i poate influenţa pe magistraţii români în p riv in ţa ce rce tă rilo r în acest dosar şi cu atît mai puţin pe cei francezi.
urmare din pagina 1.\
posibilul să nu agraveze lucrurile' şi să nu omoare, Doamne fereşte, pe cineva! A preferat să tragă de volan ş f să intre în plin în trei autoturisme din faţa Liceului de Coregrafie.
Se pare că sem afoarele din intersecţia: cu pricina sînt de rău augur. Cei de la Politia-rutieră
spun cîte ceva, dar on "zisa” lor •rămîne la nivel de bîrfa, ori nu-i ascultă nimeni. în ambele cazuri, însă, au de suferit cei care se aventurează în zonă. Poate că nici autobuzul cu numărul 3 l-B-833 nu ar fi păţit nimic, dacă “ochii : vigilenţi” ai semafomlui nu i-ar fi
• încurcat socotelile. ■: Bine că nu sînt victime, nici
/pagube materiale însemnate! , .
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată Ia Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/ 1 2/308 din 22.03 1991 cod fiscal R 204469
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. N apoca 16v C U L T U R Ă : T E L . 19.74.90 - M IC H A E L A B O C U ; SO C IA L-
C E T Ă Ţ E N E Ş T I: T E L . 19.74.90 - FIADU V ID A ; EC O N O M IC : T E L .: 19.75.07-A L IN T U D O R B Ă IE S C U ; S P O R T : T E L .: 19.2T27 - C O D IN S A M O IL Ă ; P U B L IC IT A T E : T EL ./FA X : 19.73.04 - RÂ U L
E - m a i l: r e c la m a _ a d e v c j@ n îa i l . d n t c j . r o - p u b lic ita te S E S T R A Ş ; D IF U Z A R E M ICA P U B L IC IT A T E : T E L : 19.49.81. -S T E L A P E T C U ; C O N T A B IL IT A T E : T E L .: 19.73.07 - L IV IA PO P ;
S ecre tar de redacţie: Tel/fax: s u b r e d a c ţ i a t u r d a : t e l /f a x : 31.43.23Horea PETRUŞ ' 19.74.18 S U B R E D A C Ţ IA D E J : TEL./FAX: 21.60.75
ILIE CĂLIAN (redactor şef):V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T I A N B A R A (redactor şef adjunct).Tel.19.16.81; fax:19-28.28;E - m a il: a d e v c j@ m a i l .d n t c j . r o - r e d a c ţ ia
TIP VIU L H \IX IT \T IX
-■Vif e ' ___ j jT ' - A V W ' *Tf~ u P ; •- ‘J
S T ) Garamond
