ANUL XII NR. 3078 IB-17 DECEMBRIE 2B0O...
16
( http://www.dntcj.ro/adevarul) ANUL XII NR. 3 0 7 8 ISSN 1220-3203 SIMBÂTA-DUMINICA, IB-17 DECEMBRIE 2B0O 16 PAGINI 3 .0 0 0 LEI Supărări pe termen lung VALER GHIOREANU O dată cu trecerea anilor, devine tot mai limpede că nu deosebirile de ideologie şi comportament politic au dus, la începutul deceniului, la destrămarea atotputernicului FSN, care a dominat viaţa politică â României după revoluţia din decembrie 1989. Petre Roman şi ai săi nu se deosebeau radical de foştii lor tovarăşi în privinţa modalităţilor care să facă mai uşoară, pentru români, tranziţia de la socialismul totalitar al lui Ceauşescu, la capitalismul după care alergăm şi nu-1 mai ajungem. Ambiţia de a juca singur, ambiţie alimentată de resentimente transformate, în timp, în ură adevărată, l-au împins pe altă cale pe premierul în jerseu. De atunci a trecut destul timp pentru . ca rănile cele mai adinei să se vindece, iar comportamentul adversarilor sâ ţină seama de poziţia în care se află: aceea de' oameni politici responsabili nu doar pentru soarta lor şi a familiilor lor, ci şi pentru destinul ţării pe care au dorit şi doresc să o conducă. Un bun prilej de a demonstra că logica a înlocuit resentimentele s-a ivit după ultimele alegeri generale. PDSR le-a cîştigat detaşat, iar PD s-a refugiat în opoziţie. O - situaţie întîlnită frecvent, s-ar putea spune. Numai că de data aceasta lucrurile stau cu totul altfel. Puterea nu este una absolută, care să asigure stabilitate guvernului. PDSR nu a dorit să se alieze cu PRM, clasat pe locuf doi după alegeri, astfel că a fost nevoit să alcătuiască un guvem minoritar. Un guvem care, datorită configuraţiei Parlamentului, va trebui să convingă partidele din opoziţie să-l sprijine, dacă doresc o îndepărtate a lui de PRM, considerat a fi extremist. în prima fază, apelul PDSR la partidele din aşa-zisa opoziţie democratică a primit un răspuns favorabil. Nevoind, la rîndul lor, să se alăture partidului condus de Vădim Tudor, PNL, PD şi UDMR au promis că vor semna un memorandum cu PDSR, care, dacă va ţine seama de* amendamentele pe carie respectivele partide vor să le ataşeze programului de guvernare, va asigura nu doar votul de învestitură, ci şi un an de linişte, fără moţiuni de cenzură. Consecvenţi declaraţiilor făcute încă înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale, liderii PNL , şi cei ai. U D M R sînt pe câle să semneze ■ înţelegerea. Cei ai PD par a fi însă de altă părere. Chiar dacă în unele declaraţii, se arată de acord să semneze memorandumul, în altele lasă să se înţeleagă că nimic nu e bătut în cuie. Mai mult, Petre Roman a afirmat, de pe poziţia oferită de cele cîteva procente adunate la alegerile prezidenţiale, că partidul său nu va da votul de învestitură guvernului Năstase. Astfel, în timp ce discuţiile cu PNL şi UDMR decurg normal, fiecare parte dînd dovadă de înţelepciunea la care făceau apel în momentele în care toată lumea eră îngrijorată de ceea ce se considera a fi expansiunea extremismului în România, cei de la Partidul Democrat aplică o tactică de şîcîire a adversarilor, de măcinare a forţelor acestora. Este ceea ce au făcut democraţii lui Roman de-a lungul a.patru ani' de guvernare alături de CDR şi continuare în pagina a 16-a_________ Angajaţii RADP nu şi-au primit vineri salariile. Cei 800 de salariaţi ai regiei au aşteptat în zadar ca Primăria să vireze în contul RADP suma necesară, plăţii retribuţiilor. Potrivit luiv Olimpiu Tescar, secretarul general al Cartel Alfa şi., al sindicatului RADP, Primăria nu a virat decît 400 de milioane de lei, sumă absolut insuficientă. Pentru achitarea integrală a obligaţiilor salariale ar fi fost nevoie de cel puţin " I I " ’ 1,1 miliarde lei. Situaţia critică ar fi putut fi rezolvată şi cu o. sumă mai mică (circa 900 de milioane de lei), care ar fi permis plata datoriilor şi ’ contractarea unui împrumut pentru salarii (aşa cum s-a procedat lunile trecute). ? „Luni, o delegaţie mărită se va întîlni cu primarul. Dacă situaţia nu se va rezolva pînă înjurai prînzului ne gîndim serios să facem greva foamei în faţa Primăriei/Vom sta ps „v-m '“-!y cugrevâfoămei acolo şi de sărbători dacă va trebui”, a mai declarat Olimpiu Tescaf. Precizăm că CNS Cartel Alfa â cerut primarului aprobarea unui. miting de protest referitor la situaţia RADP pentra data de. 19,decembrie, miting care a fost aprobat, dar nu în locul cerat de sindicalişti (pe un traseu care trecea prin faţa ■Primăriei), ci pe platoul din faţa Sălii Sporturilor. - A . B LAGA plimentgrgi Guvernul a autorizat casele de asigurări de sănătate să aloce unor- spitale sume suplimentare pentru achitarea datoriilor înregistrate pînă la data de 10 decembrie 2000 către furnizorii de medicamene şi . materiale sanitare. . Sumele vor fi stabilite în limita prevederilor de cheltuieli pentru servicii-medicale, în bugetul aprobat pe anul 2000, inclusiv din rectificările bugetare. Ele vor fi acordate spitalelor la care veniturile realizate în cursul anului . 2000 nu acoperă plata obligaţiilor către furnizorii de medicamente şi materiale sanitare. Decizia Guvernului a fost determinată de faptul că furnizorii de servicii medicale se confruntă cu dificultăţi financiare deosebite, din cauza ‘ lipsei resurselor necesare pentru. . plata obligaţiilor către furnizorii de medicamente şi materiale sanitare, situaţie cu repercusiuni negative asupra stării de sănătate a populaţiei. . m iâăk Tarifele telefonice se vor majora de la 1 ianuarie Tarifele practicate . de RomTelecom se vor majora, de la 1 ianuarie 2001, în medie cu 11,72%, după ce în cursul anului 2000 serviciile telefonice s-au scumpit cu peste 26%, a anunţat, vineri, conducerea companiei. Un abonament pentra linia telefonică principală cu 00 de impulsuri incluse va costa 139.000 de lei, mai mult cu 15.000 de lei faţă de preţul actual. De asemenea, abonamentul cu 50 de impulsuri incluse va avea un tarif de 113.000 lei, faţă de 99.000 lei în prezent, în timp ce abonamentul fară impulsuri incluse va cbsta 85.000 lei, faţă de 71.000 lei la ora actuală. în cazul liniei telefonice comune, noul tarif al. abonamentului cu 100 de impulsuri va fi de 113.000 lei, în creştere cu 10.000 lei. Pentru un abonament cu 50 de impulsuri se va plăti 88.000 lei, faţă de 78.000 Iei în prezent, iar pentra cel fară impulsuri, tariful va fi de 59.000 lei, faţă de 49.000 lei în vechea grilă de tarifare. Preţul unui impuls telefonic este menţinut la 595 de lei. Nemodificate - rămîn şi tarifele pentra instalări de linii telefonice principale, taxele de instalare fiind reduse la jumătate. Coiţyorbirile interurbane se vor ieftini cu 15% prin-modificarea duratei şi a cadenţei impulsului, între orele 07.00-16.00, convorbirile interurbane sînt taxate cu cinci impulsuri pe minut, între 16.00-' - •' V A r ' sa Jtt.,.*-;- .• tiuiii ...J 22.00 cu patra impulsuri pe minut, iar între 22.00 şi 07.00 cu trei impulsuri pe minut. Şi în acest caz, sîmbâtâ este adusă la regim de duminică, ceea ce înseamnă că între oreje 07.00 şi 22.00 se vor taxa cîte patra impulsuri pe minut, faţă de cinci impulsuri pe minut în prezent Ultimele majorări ale tarifelor RomTelecom au avut loc la 1 aprilie, cu 17,62%, respectiv la 1 iulie, cu 7,37%. * . S-ar putea reveni ia a d m ite re a p rin concurs Viitorul ministru al Educaţiei şi Cercetării, Ecaterina Andronescu, este dispusă să lucreze cu echipa lui Andrei Marga, dacă aceasta va dovedi profesionalism, iar angajaţii instituţiei vor arăta câ doresc să susţină măsurile care se impun pentra reforma în învăţămînt. Primele astfel de măsuri vizează “stoparea haosului legislativ’, în condiţiile în care există foarte multe ordonanţe şi peste patra mii de ordine ministeriale, ceea'ce face foarte dificilă o acţiune coerentă într-un astfel de “hăţiş”, a declarat, vineri, Ecaterina Andronescu, propusă de PDSR pentra postul de ministru al Educaţiei. Viitorul ministru va păstra din ordinele ministrului Marga acele documente compatibile cu învăţămîntul românesc. De altfel, multe din deciziile lui Marga nici nu au fost aplicate, susţine Andronescu. “Anul şcolar 2000- 2001 nu va fi modificat, pentra câ' Sute de instituţii clujene au de măsurare decalibrate legea prevede ca orice schimbare să fie anunţată înainte de începerea acestuia”, a mai spus Ecaterina Andronescu. în schimb, pentra anul şcolar următor, viitorul ministru vrea să revină la sistemul de admitere în liceu şi facultate bazat pe concurs, şi nu pe mediile obţinute în anii de studiu şi de la examenele de absolvire (capacitate, respectiv bacalaureat). “Am stat de vorbă cu mulţi profesori şi directori pe durata campaniei electorale. Dascălii spun că notele sînt umflate numai ca elevii să fie admişi fără examen în unităţile de învăţămînt bune”, a adăugat Andronescu. echipamentele! Activitatea Biroului Judeţean de Metrologie Legală Cluj ( B j.M .L .) - fosta Inspecţie Interjudeţeană - se axează pe controlul tuturor mijloacelor şi sistemelor de măsurare utilizate de agenţii economici, precum şi pe verificarea, la cererea persoanelor fizice, a -aparaturii casnice de măsură şi control de uz personal. Numărul instituţiilor din judeţul Cluj ce intră sub jurisdicţia unor astfel de verificări se ridică la aproximativ 600, la care se adaugă anual o proporţie de 10 % reprezentată de persoanele fizice. în urma controalelor efectuate de către inspectorii BJML Cluj, sute de instituţii- au fost amendate contravenţional. ___________ Amănunte în pagina a 12-a Ion lliescu s-o întîlnit cu preşedintele Comitetului SCJfJ pentru extinderea NflTO Preşedintele ales, Ion lliescu, a declarat, vineri, după întîlnirea cu Brace Jackson, consilier al preşedintelui american George W. Bush, câ interesul SUA pentra zona sudist europeană nu a slăbit şi că a constatat câ există preocuparea administraţiei americane pentru integrarea României în NATO. lliescu a precizat că a discutat cu Brace Jackson implicarea americană pe plan politic, strategic şi economic în acest proces. Brace Jackson, care este preşedintele Comitetului SUA pentru extinderea N A TO , a declarat că preşedintele lliescu şi-a reafirmat angajamentul pentra accederea României în.NATO şi UE şi că acest lucru este o veste bună şi o provocare pentra americani să lucreze cu noua administraţie de la Bucureşti. Teatrul de Păpuşi “Puch”- 50 “Puck” împlineşte 50 de ani. O acerbă cu cel mai drastic critic, vîrstă frumoasă, de maximă copilul. Aplauzele sale consfiinţind maturitate, o vîrstă la care puţini, răsplata. Bucuria şi mulţumirea sa foarte puţinb ajung. Caz în care, _ fiind şi cele ale creatorilor, actori, Semicentenarul devine prilej de scenografi, regizori, păpuşari, analize, de bilanţ, de punere la compozitori, dramaturgi, personal punct a proiectelor viitoare, devine tehnic şi administrativ. Oameni nu în ultimul rînd, prilej de care-i fac pe copii să rîdă sau să Sărbătoare. Sărbătoare a plîngă, să aştepte nerăbdători sufletului şi spiritului, rod a mii de finalul, să intervină în timpul ore de repetiţii, de spectacole, de spectacolului, spre mulţumirea turnee şi deplasări, de, emoţii sau... disperarea părinţilor, înaintea premierelor, de Ţ____Demostene SOFRON confruntare rpai mult sau mai p u ţir -------------- «PI1 L ." i» 4- ir. iS ItilI ' 1 . ,,r continu_ BI3UOTECA , centrala UNIV CLUI-Niorv'» în pagina a 5-a
Transcript of ANUL XII NR. 3078 IB-17 DECEMBRIE 2B0O...
( h ttp ://w w w .d n tc j.ro /a d eva ru l)ANUL XII NR. 3078
ISSN 1220-3203SIMBÂTA-DUMINICA, IB-17 DECEMBRIE 2B0O 16 PAGINI 3 .000 LEI
Supărări pe termen lungV A L E R G H IO R E A N U
O dată cu trecerea anilor, devine tot mai limpede că nu deosebirile de ideologie şi comportament politic
au dus, la începutul deceniului, la destrămarea atotputernicului FSN, care a dominat viaţa politică â României după revoluţia din decembrie 1989. Petre Roman şi ai săi nu se deosebeau radical de foştii lor tovarăşi în privinţa modalităţilor care să facă mai uşoară, pentru români, tranziţia de la socialismul totalitar al lui Ceauşescu, la capitalismul după care alergăm şi nu-1 mai ajungem. Am biţia de a juca singur, ambiţie alimentată de resentimente transformate, în timp, în ură adevărată, l-au împins pe altă cale pe premierul în jerseu.
De atunci a trecut destul timp pentru . ca rănile cele mai adinei să se vindece, iar comportamentul adversarilor sâ ţină seama de poziţia în care se află: aceea de' oameni politici responsabili nu doar pentru soarta lor şi a familiilor lor, ci şi pentru destinul ţării pe care au dorit şi doresc să o conducă. Un bun prilej de a demonstra că logica a înlocuit resentimentele s-a ivit după ultimele alegeri generale. PDSR le-a cîştigat detaşat, iar PD s-a refugiat în opoziţie. O - situaţie întîlnită frecvent, s-ar putea spune. Numai că de data aceasta lucrurile stau cu totul altfel. Puterea nu este una absolută, care să asigure stabilitate guvernului. PDSR nu a dorit să se alieze cu PRM, clasat pe locuf doi după alegeri, astfel că a fost nevoit să alcătuiască un guvem minoritar. Un guvem care, datorită configuraţiei Parlamentului, va trebui să convingă partidele din opoziţie să-l sprijine, dacă doresc o îndepărtate a lui de PRM, considerat a fi extremist. în prima fază, apelul PDSR la partidele din aşa-zisa opoziţie democratică a primit un răspuns favorabil. Nevoind, la rîndul lor, să se alăture partidului condus de Vădim Tudor, PNL, PD şi UDM R au promis că vor semna un memorandum cu PDSR, care, dacă va ţine seama de* amendamentele pe carie respectivele partide vor să le ataşeze programului de guvernare, va asigura nu doar votul de învestitură, ci şi un an de linişte, fără moţiuni de cenzură. Consecvenţi declaraţiilor făcute încă înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale, liderii PNL , şi cei ai. UDM R sînt pe câle să semneze ■ înţelegerea. Cei ai PD par a fi însă de altă părere. Chiar dacă în unele declaraţii, se arată de acord să semneze memorandumul, în altele lasă să se înţeleagă că nimic nu e bătut în cuie. Mai mult, Petre Roman a afirmat, de pe poziţia oferită de cele cîteva procente adunate la alegerile prezidenţiale, că partidul său nu va da votul de învestitură guvernului Năstase. Astfel, în timp ce discuţiile cu PNL şi U D M R decurg normal, fiecare parte dînd dovadă de înţelepciunea la care făceau apel în momentele în care toată lumea eră îngrijorată de ceea ce se considera a fi expansiunea extremismului în România, cei de la Partidul Democrat aplică o tactică de şîcîire a adversarilor, de măcinare a forţelor acestora. Este ceea ce au făcut democraţii lui Roman de-a lungul a.patru an i' de guvernare alături de CDR şi
continuare în pagina a 16-a_________
Angajaţii RADP nu şi-au primit vineri salariile. Cei 800 de salariaţi ai regiei au aşteptat în zadar ca Primăria să vireze în contul RADP suma necesară, plăţii retribuţiilor. Potrivit luiv Olimpiu Tescar, secretarul general al Cartel Alfa şi., al sindicatului RADP, Primăria nu a virat decît 400 de milioane de lei, sumă absolut insuficientă. Pentru achitarea integrală a obligaţiilor salariale ar fi fost nevoie de cel puţin
" I I " ’
1,1 miliarde lei. Situaţia critică ar fi putut fi rezolvată şi cu o. sumă mai mică (circa 900 de milioane de lei), care ar fi permis plata datoriilor şi ’ contractarea unui împrumut pentru salarii (aşa cum s-a procedat lunile trecute). ?
„Luni, o delegaţie mărită se va întîlni cu primarul. Dacă situaţia nu se va rezolva pînă înjurai prînzului ne gîndim serios să facem greva foamei în faţa Primăriei/Vom sta
ps
„v-m '“-!y
cugrevâfoămeiacolo şi de sărbători dacă va trebui”, a mai declarat Olimpiu Tescaf.
Precizăm că CNS Cartel Alfa â cerut primarului aprobarea unui. miting de protest referitor la situaţia RADP pentra data de. 19,decembrie, miting care a fost aprobat, dar nu în locul cerat de sindicalişti (pe un traseu care trecea prin faţa
■Primăriei), ci pe platoul din faţa Sălii Sporturilor. -
A . B L A G A
plimentgrgiGuvernul a autorizat casele de
asigurări de sănătate să aloce unor- spitale sume suplimentare pentru achitarea datoriilor înregistrate pînă la data de 10 decembrie 2000 către furn izorii de medicamene şi
. materiale sanitare. . Sumele vor fi stabilite în limita prevederilor de cheltuieli pentru servicii-medicale, în bugetul aprobat pe anul 2000, inclusiv din rectificările bugetare. Ele vor fi acordate spitalelor la care veniturile realizate în cursul anului
. 2000 nu acoperă plata obligaţiilor către furnizorii de medicamente şi materiale sanitare. Decizia Guvernului a fost determinată de faptul că fu rn izorii de servicii medicale se confruntă cu dificultăţi financiare deosebite, din cauza
‘ lipsei resurselor necesare pentru. . plata obligaţiilor către furnizorii de
medicamente şi materiale sanitare, situaţie cu repercusiuni negative asupra stării de sănătate a populaţiei. .
miâăk
Tarifele te le fo n ic e se v o r m a jo ra de la 1 ia n u a rieTarifele practicate . de
RomTelecom se vor majora, de la 1 ianuarie 2001, în medie cu 11,72%, după ce în cursul anului 2000 serviciile telefonice s-au scumpit cu peste 26%, a anunţat, vineri, conducerea companiei.
Un abonament pentra lin ia telefonică principală cu 00 de impulsuri incluse va costa 139.000 de lei, mai mult cu 15.000 de lei faţă de preţul actual. De asemenea, abonamentul cu 50 de impulsuri
incluse va avea un tarif de 113.000 lei, faţă de 99.000 lei în prezent, în timp ce abonamentul fară impulsuri incluse va cbsta 85.000 lei, faţă de 71.000 lei la ora actuală.
în cazul liniei telefonice comune, noul tarif al. abonamentului cu 100 de impulsuri va fi de 113.000 lei, în creştere cu 10.000 lei. Pentru un abonament cu 50 de impulsuri se va plăti 88.000 lei, faţă de 78.000 Iei în prezent, iar pentra cel fară impulsuri, tariful va fi de 59.000 lei,
faţă de 49.000 lei în vechea grilă de tarifare.
Preţul unui impuls telefonic este menţinut la 595 de lei. Nemodificate
- rămîn şi tarifele pentra instalări de linii telefonice principale, taxele de instalare fiind reduse la jumătate.
Coiţyorbirile interurbane se vor ieftini cu 15% prin-modificarea duratei şi a cadenţei impulsului, între orele 07.00-16.00, convorbirile interurbane sînt taxate cu cinci impulsuri pe minut, între 16.00-'
- •' V A r 'saJtt.,.*-;- .• t iu i i i ...J
22.00 cu patra impulsuri pe minut, iar între 22.00 şi 07.00 cu trei impulsuri pe minut. Şi în acest caz, sîmbâtâ este adusă la regim de duminică, ceea ce înseamnă că între oreje 07.00 şi 22.00 se vor taxa cîte patra impulsuri pe minut, faţă de cinci impulsuri pe minut în prezent
Ultimele majorări ale tarifelor Rom Telecom au avut loc la 1 aprilie, cu 17,62%, respectiv la 1 iulie, cu 7,37%. * .
S-ar putea reveni ia a d m i t e r e a p r i n concurs
Viitorul ministru al Educaţiei şi Cercetării, Ecaterina Andronescu, este dispusă să lucreze cu echipa lui Andrei Marga, dacă aceasta va dovedi profesionalism, iar angajaţii instituţiei vor arăta câ doresc să susţină măsurile care se impun pentra reforma în învăţămînt.
Primele astfel de măsuri vizează
“stoparea haosului legislativ’, în condiţiile în care există foarte multe ordonanţe şi peste patra m ii de ordine ministeriale, ceea'ce face foarte dificilă o acţiune coerentă într-un astfel de “hăţiş”, a declarat, vineri, Ecaterina Andronescu, propusă de PDSR pentra postul de ministru al Educaţiei.
Viitorul ministru va păstra din ordinele ministrului Marga acele documente compatibile cu învăţămîntul românesc. De altfel, multe din deciziile lui Marga nici nu au fost aplicate, susţine Andronescu. “Anul şcolar 2000- 2001 nu va fi modificat, pentra câ'
Sute de instituţii clujene au de măsurare decalibrate
legea prevede ca orice schimbare să fie anunţată înainte de începerea acestuia”, a mai spus Ecaterina Andronescu. în schimb, pentra anul şcolar următor, viitorul ministru vrea să revină la sistemul de admitere în liceu şi facultate bazat pe concurs, şi nu pe mediile obţinute în anii de studiu şi de la examenele de absolvire (capacitate, respectiv bacalaureat). “Am stat de vorbă cu mulţi profesori şi directori pe durata campaniei electorale. Dascălii spun că notele sînt umflate numai ca elevii să fie admişi fără examen în unităţile de învăţămînt bune”, a adăugat Andronescu.
echipamentele!
Activitatea Biroului Judeţean de Metrologie Legală Cluj ( B j.M .L .) - fosta Inspecţie Interjudeţeană - se axează pe controlul tuturor m ijloacelor şi sistemelor de măsurare u tilizate de agenţii economici, precum şi pe verificarea,
la cererea persoanelor fizice, a -aparaturii casnice de măsură şi control de uz personal. Numărul instituţiilor din judeţul Cluj ce intră sub jurisdicţia unor astfel de verificări se ridică la aproximativ 600, la care se adaugă anual o
proporţie de 10 % reprezentată de persoanele fizice. în urma controalelor efectuate de către inspectorii BJML Cluj, sute de institu ţii- au fost amendatecontravenţional. ___________
Am ănunte în pagina a 12-a
Ion lliescu s-o î n t î l n i t cu preşedintele
Comitetului SCJfJ pentru
extinderea NflTOPreşedintele ales, Ion lliescu,
a declarat, vineri, după întîlnirea cu Brace Jackson, consilier al preşedintelui american George W. Bush, câ interesul SUA pentra zona sudist europeană nu a slăbit şi că a constatat câ există preocuparea administraţiei americane pentru integrarea României în NATO. lliescu a precizat că a discutat cu Brace Jackson implicarea americană pe plan politic, strategic şi economic în acest proces. Brace Jackson, care este preşedintele Comitetului SUA pentru extinderea NATO, a declarat că preşedintele lliescu şi-a reafirmat angajamentul pentra accederea României în.NATO şi UE şi că acest lucru este o veste bună şi o provocare pentra americani să lucreze cu noua administraţie de la Bucureşti.
Teatrul de Păpuşi “Puch” - 5 0
“Puck” îm plineşte 50 de ani. O acerbă cu cel mai d ras tic critic,v îrs tă fru m o a s ă , d e m a x im ă c o p ilu l. Aplauzele sale consfiinţindm aturitate, o v îrs tă la care puţini, răsplata. Bucuria şi m ulţum irea safoarte puţinb ajung. Caz în care, _ fiind ş i ce le ale creatorilor, actori, S e m ice n te n a ru l devine prilej de s c e n o g ra f i, re g iz o r i, p ă p u ş a r i,analize, de b ilan ţ, de punere la com pozitori, dram aturgi, personalpunct a pro iecte lor viitoare, devine te h n ic ş i adm in is tra tiv . O am en inu în u lt im u l r în d , p r ile j d e care-i fac pe copii să rîdă sau săS ă rb ă to a re . S ă rb ă to a re a p lîn g ă , să a ş te p te n e ră b d ă to r isufletului şi sp iritu lu i, rod a mii de f in a lu l, să in te rv in ă în t im p u lore de repetiţii, de spectacole, de s p e c ta c o lu lu i, sp re m u lţu m ire atu rn e e ş i d e p la s ă r i, de, e m o ţii sau... d isperarea părin ţilor,în a in te a p re m ie re lo r , d e Ţ _ _ _ _ D e m o s t e n e S O F R O N confruntare rpai m ult sau mai p u ţ i r --------------
«PI1 L." i»
4 -i r .
i S I t i l I ' 1.
,,r
continu_ B I3U O TE C A
, c e n t r a l a U N IVC L U I - N io r v '»
în pagina a 5-a
.a . e s c tm i b o t e z s g i e r t a r e a p ă c a t e l o r î
•te: Calendarul ortodox-, Sf. Prooroc Agheu; Sf. Mc. Marin; Sf. Teofanalmpără (Dezlegare la peşte); Calendarulgreco-catolic: S. Ageu, pf. ( t sec. VI iCr.). ' • Mlide: Calendarul ortodox. Sf. Prooroc Daniil şi Sf. trei tineri Anania, Azaria şi Misail
(Dezlegare la peşte). Calendarul greco-catolic: Ss. Daniel, pf. Anania, Azaria şi Misael ( t sec. VI TCr.j.
• PREFECTURA,CONSILIUL ; . ' JUDEŢEAN: 19-64-16
■ •PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 i «PRIMĂRIADEJ: 21-17-90
•PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:
955 şi 43-27-27 •POLIŢIA FEROVIARĂ /
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 .• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70, inL 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI
PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958• RA. TERMOnCARE: 19-87-48 •SC MONTENAY SA: 41-51-71 • R A APĂ CANAL-19-63-02 •S.C. "SALPREST'' S.A.: 19-55-22 •SC PRIVAL-17-43-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE- - INTERVENŢII GAZE928,-433424
• JANDARMI: 956• GARA CTuj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: - internaţional 13-404)9; -
intern-43-20-01;TunJa - 31-17-62; Dej - 2N20-22
• ALIANŢA ANT1SU1C1D: 19-16-17'
T A R O M; O RARUL CURSELO R INTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001
l u n iCluj Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35
m a r i iCluj 4 Băneasa . 07,00Cluj -> Otopeni 15,15
m ie rc u ri •Cluj 4 Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -» Otopeni 20,35
l e iCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj 4 Otopeni . 15,15
v in e riCluj -» Otopeni 15,45 şi 20,35
sîm bătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45
Preţ b ile t 1.450.000 Ici
O RARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 -24 MAR. 2001 Cluj -3 Frankfurt
marţi şi jo i - 9,40 'Frankfurt -> Cluj ,
11,50- ■ marţi şi jo i Cluj -3 Munchen
9,25luni şi vineri Munchen -3 Cluj
luni şi vineri 11,55 Cluj -3 Viepaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri .17,05 Cluj -3 Bologna . luni 11,15, miercuri, vineri 15,15. Bologna -3 Clujluni 13,10, miercuri şi v ineri 17,10 Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$
TELEFON: 13-01-16.mCURSE INTERNAŢIONALE
din Autogara II:• CIuj-Napoca «Budapesta, cu plecare din
CIuj-Napoca în alele de luni, marţi, joi şi v ineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,0Q,• CIuj-Napoca-Budapesta, cu plecare în
zilele de joi ora 22.O0JÎ înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. IN FO RM AŢII:
Autogara I nu mai funcţionează Autogara II: 45-52-78
1FARM ACIISîmbâtâ, 16 decembrie: Farmacia nr.
1. P-ţa Unirii nr. 31. telefon 19.46 06. orar 8-20. Farmacia nr. 8. str. Horea nr. 83/87, telefon 13-04-13. orar 8-14, Farmacia nr. 115. str. N Poscoty rir. 7. telefon 14-58-98, orar 8-14, Farmacia nr. 116. str. Bucegi nr. 5. telefon 18-18-21. orar 8-14. Farmacia nr. 68. sîr. T. Vuia nr 26. telefon 41-50-71, orar 8-14. PF nr. 3 (gară), P-ţa Gări rr. 3. telefon 13-04-26. orar 8-14, Farmacia Tfcrafarm*. Complex Flora, letofon 16-18- 88. orar 8-14. Farmacia *Zea*. P-ţa Unirii nr 27. Wefon 19-75-96. orar 9-15. Farmada •Certa*. str. Clâbocct nr. 5 (Mânăştur),. telefon 16-47-37. orar 8-14, Farmacia
.TeTTaîarm*. B-dut 21 Decembrie nr. 4, orar 9-14. Farmacia "AJma*. P-ţa M. Viteazul nr. 26. telefon 13-02-68. orar 8-14, Farmacia "Remedium*. B-dul 21 Decembrie nr. 129. telefon 41 -29-01. orar 8-20, Farmacia *Efoor*, sîr. Fabrici nr. 5. telefon 41-41-29. orar 8-
20; Farmacia *EExir-Plus\ str. Dorobanţilor nr. 21. telefon 19-08-38. orar 8-20, Farmacia *Europharm Union*, str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-21.
Duminici, 17 decembrie Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 31. telefon 19.46.06, orar 6-20. Farmacia "Remedium*, B-dul 21 Decembrid nr, 129. telefon 41-29-01. orar 8-20. Farma da “Efixirt, str. Fabricn nr. 5, telefon 41-41-29. orar 8-20. Farmacia *Europharm Union*, str. Bucegi nr. 13-15, orar 8 14 Farmacii cu serviciu permanent Farmacia *Corafarm*. str. 1. Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca nr. 25, telefon 19-20-74, Farmacia ’Cynara*, Calea Fkxeşti nr. 75. telefon 42-62-72, orar non-stop.
Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia ‘Interpharm*. str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71*95, orar 8-22, Farmacia ' Clema tisfarm", P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19- 13-63, orar 8-22.
Garda de noapte: Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 31, telefon 19.46.06, orar 20-8.
[
R ep ub lica - Grind a furat Crădunul, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30);
1 5 - 2 1 D E C E M B R IE I v ’nerL sîmbătă, dum in ică - spectaco le deFIlEMEî
noapte cu ta rif redus de la ora 2 3 * V ic to r ia- Colecţionarul de oase, S U A (12; 14,30; 17; 19; 30) * A r ta E u rim a g e s- Unde dai şt unde crapă, Anglia, prem ieră (12; 14; 16; 18; 20) * F a v o rit - Ritm şi pasiune. India (12; 15,15; 18,30) * M ă ră ş ti - Asterix şi Obelix contra iui Cezar, Franţa (13; 15; 17; 19)
D E J - A r ta - Blade, S U A (13; 15,15; 17,30; 19,45); v ine ri, sîmbătă, dum in ică - spec taco le de noap te cu ta rif redus de la ora 22
T U R D A - X-Men, S U A ( 13; 15; 17; 19)G H E R L A - P acea - Dispari în 60 de secunde, S U A (15 ; 17; 19);
' vineri, s îm bă tă , dum in ică - spectacole de noapte cu ta rif redus de la ora 21. Jo i înch is .
S îm bătă, 16 decembrie7,00 Vedete ... populare
l r) ; 7,50 ° ameni ca noi; 8,20 Woody, ciocănitoarea
buclucaşă; 9 ,10 Zorro (s); 10,00 • Timişoara, anul unsprezece; -13,00 Casa mea; 13,30 Auto-club; 14,00 J u rn a lu l de- p r în z ; 14,10 A rca Marinei...; 16,15 Felicity (s); 17,00 Ora G; 18,00 Teleencidopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal, Meteo; 2 0 ,2 5 S p o rt; 2 0 ,3 0 S u rp rize ,1 surprize... (div.); 22,30 Sînge albastru
. (s); 23,30 Jurnalul de noapte; 23,40 Sînge fierbinte (dramă psihologică Franţa/Spania 1997).
D um in ică , 17 decem brie 7,00 C easul deşteptător; 8,00
U niversul c redin ţe i; 9,00 Woody, ciocănitoarea buclucaşă; 9,30 Kiki, Riki, Mikf; 10,30 Viaţa satului; 12,00 Tezaur folcloric;13,00 De luni pîriă duminică; 13,45 Jurnalul de prînz;14.00 Naţional TV Bingo Liberty (d);17.00 Festiva lu l In ternaţiona l de Modă; 17,30 Capcanele dragostei: Lună de miere în Hawaii (co.SUA 1989); 19,00 Trupa de şoc caută o vedetă; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Rapsodie din Miami (co .S U A 1995); 22 ,05 Ştirile de sîmbătă asta; 22,35 Handbal feminin CE; 23,55 Jurnalul de noapte; 0,05 Profesioniştii.
f v r f ţ i S îm bătă, 16 decembrie, ■v , ** 7,00 Arca lui Noe (r); 7,35S C lub 7 M iam i .(s /rj; 8,05 Sally, v ră jito a re a (s /d .a .) ; 8 ,35 T o ţi; îm preună; 9,20 R ăscruci, Sfîntul închisorilor: Valeriu Gafencu; 9,55 Mihail, cline de circ (dramă România/ G e rm a n ia 1 9 79 ); 11 ,30 S a lly , vrăjitoarea (s); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Trupa DP 2; 14,00 On line;14.30 Ştiri; 14,35 Atlas; 15,05 Din goana trenului; Tunisia-(do); 15,30 Top TVR 2; .16,30 Parohia Dibley (s); 1 6 ,5 0 F e s tiv a lu l D ram a tu rg ie i R om âne şti (do ); 17 ,15 Handbal • fem in in CE; 19,00 te lev iz iunea ... (div.); 19,45 Handbal feminin CE;21.30 NBC action (mag. sportiv);22.00 Familia Porter (s); 22,30 Ştiri; 22 ,35 Jonathan C reek (s); 23,25 Despre viaţă ş i sex (do); 0,15 TVM Mesager.
D um in ică , 17 decem brie7.00 On line (r); 7,30 Piatra magică
(s/r); 8,00 Sally, vrăjitoarea (s); 8,30 tra d iţii; 9,00 Medalion de interpret; 19.30 Ferma; 10,30 Cronici votive;11.00 Călătoriile lui Ies (do); 11,30 Sally, vrăjitoarea (s); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Tip-Top, Mini-Top; 13,05 Splendorile naturii (do); 14,00 ' Arta apărării; 14,30 Ştiri; 14,35 în numele sportului; 15,10 Mistere şi scandaluri; 16,05 Star Trek - Voyager (s); 17,00 Zile care au uimit lumea; 17,15 Handbal feminin CE; 19,00 Zile c a re au u im it lu m e a ; 19 ,15 Spectacolul lumii...; 19,45 Handbal Feminin CE; 21 ,30 Baschet NBA;23.30 Ştiri; 23,35 BeavisA Buthead (s); 0,25 TVM M e sa ge r..
D is p e n s a r u l | P o lic lin ic c u P la tă |
oferă consu lta ţii de toate specialităţile, tratamente: de reumatologie, mică chirurgie, cCografie, analize de laborator radiologie, stomatologic la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de îna ltă pregătire, profesională.A d r e s a : Ş t e f a n L u d W i g R o t h n r . 1 9 (fo s t a M â l o a s a ) .T e L : 1 3 0 3 3 0 s a u 4 3 2 .5 5 7 .
.J Sîmbătă, 16 decembrie5 ,30 învă ţăm in te le lu i
Moise (dramă Anglia/Italia 1975), p.lll); 7,30 Mari regizori - Herbert Ross (do); 8,30 Stan şi Bran (s);
: 9,30 Mama, detectiv particular (sj;10.00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00
. Johnny Mnemonic (f/r); 13,00 V iitoru l■> începe azi (s); 14,00 Pe arip ile
. filmului (mag.); 14,30 Cascadorii de * la Hollywood (doj; 15,30 Fashion
Club (mag.); 16,00 Orient expre s ;,18.00 Te' voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 19,45 Diavolul în rochie albastră (th rilie r SUA- ’95); 21,45 O bservator; 22,00 Retrospectivă Vouă (div.); 22,30 Legea lui Angel (th rilie r SU A 1990); 0,30 Numai pentru membri (f.erotic SUA 1960).
D um inică, 17 decembrie 7,00 Extravagantul M r Deeds
(co.SUA 1936); 9,00 Mari regizori - James Cameron (do); 10,00 Animax;10,50 Bărbaţi în negru (s. d.a.); 11,20 Pantera roz (s.da); 11,45 RoboCop (s); 12,10 Tînărul Indiana Jones (sj;13.00 Pe cont propriu (s); 14,00 Totul
- va fi bine (div,); 16 ,00 -Creatura(thrilier SF SUA'98); 17,00 Prezentul simplu; 18,00 Gala Premiilor Clubului Rom ân de presă (d); 19 ,00 Observator; 19,50 TeleEurobingo Show ; 2 3 ,0 0 Tw is t la M oscova (co .F ranţa 1986); 1,00 Pe cont propriu (s/r); 2,00 Tînărul Indiana Jones (rj; 3,00 Totul va fi bine (r);5.00 Mari regizori (mag./r).
Sîm bătă, 16 decem brie M b â M 7,00 Program de desene
. animate; 8,00 Micii războinici (s); 8,30 Gemenele (s); 9,00 Liceul Madison (s); 10,00 Bătălia pentru Terra (do);
. 10,30 Poveşti cu surprize (s); 11,00 Captivi în cartier (s); 11,30 Gillette -
. lumea sportului; 11,45 Bucătăria lui Radu; 12,20 ProMotor. Em isiune auto; 13,00 Ştirile Pro TV; 13,10 Zero (r); 14,00 Dragul de Raymond (s);14.30 Dharma şi Greg (s); 15,00 Rough R iders (s );. 15,45 Jake şi G răsanu l (s ); 16,30 P ro fash io n ' (m a g .); 17 ,00 în to a rce re a lu i Saridokan (fr./ltalia '96, p.ll); 18,50 Dăruieşti şi cîştigil; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă;22.00 Răzbunare dincolo de moarte (SF SUA '94); 23,45 Millennium (s); 0,45 Fem ei fie rb in ţi (s.er.); 1,15 Profashion (r); 1,45 Rough Riders (si r); 2,45 Jake şi Grăsanul (s/r).
D um in ică , 17 decembrie 7,00 Desene animate; 8,30 Micii
ră zb o in ic i (s); 9 ,00 S u p e rAbracadabra; 10,00 Gemenele (s);11.00 Papa Wojtyla (do, ep.3); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile Pro T v ; 13,00 Dragul de Raymond;13.30 Dharma şi Greg (sj; 14,00 B lack B eu ty (f.SU A ’94); 16 ,00 . Hercule (s); 17,00 Beverly Hills (s);18.00 M e lrose Place (s); 18,50 Dăruieşti şi cîştigil; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 A lly McBeal (s); 20,25 Campioni pentru viitor; 20,30 Vacanţa mare la Pro TV; 21,30 Nouă luni (co .S U A 1995); 23 ,30 S u fle te p ie rdu te (s ); 0 ,15 P o lte rg e ls f, moştenirea (s); 1,00 Femei fierbinţi (s.er.); 1,30 Steaua ta norocoasă (r).
Sîmbătă, 16 decembrie7,00 Program pentru copii;
10.00 Creaturi sălbatice (do); 11,00 Tradiţii; 11,30 Sport magazin; 14,00 M otor; 14 ,30 E xp loziv; 15 ,00 Coşmarul (dramă SUA 1993); 17,00 Detectivi de elită (s/r); 18,00 Focus - ştiri; 19,00 Real TV; 19,30 Impact;20.00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Comisarul Rex (s); 22,00 Perechea potrivită; 22,30 21; 23,00 Impact;23.30 Detectivi de elită (s); 0,30 Sex cu Nadine; 1,30 Vînâtoarea (f. SUA '91).
" Duminică, 17 decem brie7,00 Program pentru copii; 10,00
C re a tu ri să lba tice (do ); 11 ,00 România@large; 11,30 Stil (r); 12,30 Cinemagia; 13,00 Comisarul Rex (sl r); 14,00 Clubul de duminică; 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Cliffhanger (f.SU A ' '93); 22,55 Caricatura zilei; 23,00
; Impact (r); 23,30 Agenta (co.SUA ’89); 1,30 Focus (r).
™mi ■'? Sîmbătă, 1 6 decem brielAxcx: .8,00 Daţi vina pe Corina
(r); 9,00 Ţara spiriduşilor; 10,00 Motor extrem (r); 11,00 Derrick (s); 12,00 Tentaţii (r); 13,00 Ora urlu a venit; 13,05 Weekend abc; 15,00 Club abc;15.30 Documentar; 16,00 Lumea
. misterelor; 17,00 Concert San Remo'98; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,50 Cartea de citire; 20,00 As show;21.00 îti mai aduci aminte, Doamnă?;22.00 Derrick (s); 23,30 2000 - O singură destinaţie - Australia (r); 0,00 Gala Tele 7 (r); 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Lumea misterelor (r).
Duminică, 17 decem brie ' 8,15 Motor extrem; 9,00 Domino;10.00 Ţara Spiriduşilor (r); 11,00 în justiţie (r); 12,00 Lumea în clipa 2000 (r); 13,00 Ora unu a venit; 15,45 Cinetour; 16,30 Cutia muzicală; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Gala Tele 7; 18,50 . Pariu Trio -LO TO ; 19,00 Telejurnal; 19,30 Vedete la taifas;20.00 Dan Diaconescu în direct; 21 ,55 Pariu Trio -LO TO ; 22 ,00 Derrick (s); 23,00 Documentar; 0,00 Cinetour (rj; 1,00 Ora unu a venit (r);4.00 Telejurnal; 4,30 Forţa destinului (rj- '
Sîmbătă, 16 decem briee c e s a 7^ 0 Re|uărj. 930 Fiorella. (s/r); 10,25 Lu isa. Fernanda (s/r); 11,15 Iubire fără limite (s/r); 12,10 Dragoste nebună (s/r); 13,00 Acasă la români; 14,00 Acasă cu R.Săraru (m ag.); 15,00 Căsuţa poveştilor;15.30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Miracolul iubirii (s);17.30 Dragoste şi putere (s); 18,00 F iore lla (s);. 19,00 Perry Mason: Mireasa îndurerată (f. SUA 1992);20.40 Poveste de Crăciun (s); 21,35 Ramona (s); 22,30 Arthur, ruşinea familiei (co.SUA 1988).
Dum inică, 17 decem brie 7,00 Reluări; 9,30 Fiorella (s/r);
10,25 Ramona (s/r); 11,20 Doctorul casei (mag,); 11,55 La casa de vis (mag.); 12,30 Destine celebre: Jimi Hendrix - Om şi zeu (do); 13,30 Trei femei; 15,00 Căsuţa poveştilor; 15,25 la-mâ acasă! (mag.); 16,00 Acasă la români; 17*30 Dragoste şi putere (s);18.00 Fiorella (s); 19,00 Columbo: Autoportretul crimei (f.SUA 1989);20.40 Poveste de Crăciun (s); 21,35 Ramona (s); 22,30 Petulia (dramă SUA 1968)._________________ ■ ■ ■'Redacţia nu işi asumă responsa
bili lalea pentm schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,
str.PROF CtORTBA nr. S ' (cartier Grigor&scu) ,.
CONSULTAŢII-P r o f .d r . L U C IA N L A Z Â R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, M i: 15-18; M a, J : 16s’ -1 8 ”D r. V A L E N T IN P O P E S C U
(C hirurgie , O nco log ie)M a , J : 1 4 ” -1 6 ; V : 1 5 -1 7 ,
S : 9 - 1 1D r. D A N -S O R IN P O P E S C U
(Urologie)L, Mi: 1 8 -2 0 ; Ma, J ;-1 8 ” -20
V: 16-20 P R O G R A M A R Ă - .
te l/ fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 în timpul orelor de funcţionare
a cabinetului
' POLICLINICA INTERSERVISAN
sîr. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERCOLOGIE ♦ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L.' ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •
ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE
Electroencefalografie - Electromlografie - Examinări
Doppler - Histerosalplngografil pentru s terilita te feminină
Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER
LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bactcriologie Imunologie Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citolpgicc pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină)
Z IL N IC , inclusiv D U M IN IC A (g â rd ă )
orele 7 - 2 1 Medic dc gardă:' orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii
s. Ia tei. 41 .41 .63 . ’
sîmbătă, de la ora 19,00:
BALUL OPEREI 2000
m m m mD u m i n i c ă d e l a o r a 1 1 , 0 0 :
J A N 0 S V IT E A Z U L. de Kacsoh Pongrac
C A B IN E T M E D IC A L D E S T O M A T O LO G IE
Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Tratamente stomatologice complexe:
• terapie• protetică (ceramică)« chirurgie (rezecţii,Pro grim ări zilnic la te L : 430.028
ORAR Luni - Vineri: 9-19 :
Sîmbâtâ: 10-13
Pentru s tu d en ţi,; pensionari, şo m e ri/ reducere > *
^ C A B IN ET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE |
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGAED Dr. ANGELA CĂLDGĂRD
S t r . P r a h o v e i n r . 11- (lîngă biserica Bob)
' L , M i , V • - 1 7 - 2 0 ~ S ■ 8 - 1 2
Tel.: 42.56.18: tel/fax:19.14.68
e*dit—m*CT
Sîmbătă, 16 decem brie 5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Super weekend
(ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00-11:00 Bătălia Miturilor (emisiune concurs în direct cu ascultătorii, un jurnal d in show-biz, ştiri); 11:00 - 12:00 Fabrica de Hituri - realizator Dominique Iancu; 12:00 - 15:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu; 18:30- 19:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu; 19:00 - 22:00 Seară de seară; 22:00 - 5:00 Pînă mîine dimineaţă - realizator Manuel Armând. Program de discotecă la Radio Contact.
D um in ică , 17 decem brie _5:00 - 8:00 Super week-end 8:00 - 10:00 Super week-end (ştiri de
weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00 -11:00 Bătălia Hiturilor - realizator Răzvan Popescu; 11:50 - 11:55 Cheie Contact Motor- realizator Andrei Dumitrescu; 13:00-15:00 Weekend in Doi cu artişti români- realizator Sorin Mocanu şi Răzvan Popescu; 15:00-19:00. Contact FM; 19:00 - 22.00 Seară de seară.
i iu id i f i e Berlin. Sîmbătă, 16 decem brie— - 5,00 U nip lus de dim ineaţă; 8,00 Program informativ
BBC; 8,30 S indro fia de W eekend; 12,00 Pop-P lus; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 P rogram m uzica l; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dance- m a ch in e ; 21,00 Program informativ BBC; 21,30 Party.
D um in ică , 17 decem brie5,00 U n ip lu s de d im inea ţă ; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 S indro fia de W eekend; 14,00 Program informativ BBC; 15,00 Program m uzica l; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă d ragoste nu e, n im ic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21 ,30 Unip lus no c tu rn ; 23,00 Program informativ BBC.■— ------ ) ■ Sîmbătă, 16 decem brie? (( T 11) | 8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00
Country Club (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămînă; 14,00d d v ; 14.40 Noi titluri de la casele de discuri; 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC; 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.
D um in ică , 17 decem brie8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de duminică; 9.00 Cafeaua de
dimineaţă; 10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de
suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club; 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC,19.30 Hitmix; 21.00 Taxi Music. r a Sîmbătă, 16 decem brieH /C I).' Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,13:00,15,00, 21:00;
■ l a -of-" Salut 8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop ' 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 -11:15; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti '11:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; Antidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian
. 13:20; Lanţul slăbiciunilor -to p de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; Program informativ BBC 18:00-18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 02:00.
- Duminică, 17 decem brie 'Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00; Salut
8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii 9:20; Program informativ BBC 11 :00-11:15; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 11:30; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; Lanţul amintirilor- top al celor mai frumoase cîntece din anii '40, '50, '60, 70 , '80 - Tiberiu Crişan (r.); Antidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 16:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Lanţul slăbiciunilor - to p de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; Miracolul sunetelor - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20. ‘ ; .
Sîmbătă, 16 decembrie '6,00 Bună dimineaţa - un program matinal de
informaţii ş i muzică prezentat de Dan Horea. 8,00 - 10,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam desebide-te. Prezintă Livia Inceu. 11,05-13,00 Spectacol: Trofeu 2000 organizat de Redacţia Sport Radio Cluj; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Din lumea muzicii, prezintă George Vereş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHr, 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,10-19,00 Acusticon. Redactor: Radu Săplăcan 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-21,50 Din grădina cu flori multe, cîntece şi
jocuri populare, muzică populară la' cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.
- D um in ică , 17 decem brie '6,00 Program matinal muzical pe 95,6 MHz: Prezintă Florin Pruteanu;
8.00 Ştiri. 8,05 La izvor de cint şi dor. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 MileniulIII. E m isiune rea liza tă de . p u b lic is tu l C onstantin M usta ţă . 11,00, Radioduminica. Emisiune de divertisment prezentată de Cornel Udrea.13.00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Diligenta deBizanj. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Peluza radio - c u toân'Vasile Vanea.19.00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-20,00 Univers enigmatic. Prezintă: Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron V îrtic . 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.RADIO RENAŞTEREA
91,2 MHz FMSîmbătă, 16 decem brie
7,00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00- 10 ,05 Buletin informativ; 10,10-10,40
Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert,12,30-13,00 Cărări de taină (r.); 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin (Operă- Florina Gatea, Bizantion (r.)); 18,00-19,00 Vecernia (Transmisiune directă de la Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 19,00 Mersul pe valuri (A. Mureşan); 20 ,30-21 ,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00Muzică populară (V. Tomoioagă); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).
D um in ică , 17 decem brie7 ,00 -1 0 ,0 0 Ceasurile dimineţii; 1 0 ,00 -12 ,15 Sfirita Liturghie
(transmisiune in direct de la Catedrala Arhiepiscopală din Cluj; 13,00-18,00 Magazin; 18,00-19,30 Vecernia (Transmisiune directă de la Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 19,30 Cintări religioase; 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar, 21,00-23,00 Colinde, pricesne, cintări religioase;22,50 Rugăciunile serii; 23,00-7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de
f N +' lA i c i ar putea fi
reclama dumneavoastră v m
: Z iarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFAX.
f t o w i
U N G A R I A - U N P A M I N T A L b S C E I M E L O B P E N T R U Ţ I G A N I
“LIBERATIO N”Pentru p rim ărie , c lă d ir ile
apropiate de centrul oraşului reprezintă o mană cerească, în condiţiile în care piaţa imobiliară este în creştere. Ozd (cu 47,000 de locuitori, dintre care 20 la sută rrom i), fosta m îndrie a siderurgiei,în socialism, este un oraş “sin istrat”. De la sosirea companiei General Electric, care a c rea t 1.000 de lo cu ri de muncă, se remarcă o relansare
. tim idă . E vacuă rile - de la intrarea în vigoare, în luna mai,a. une i le g is la ţii d a to ra te Federaţiei Tinerilor Democraţi -
' Partidul Civic Ungar (FIDESZ, d reap ta con se rva to a re , p rin c ip a lu l ' p a rtid de g u ve rn ă m în t), nu m ai s în t h o tă rîte de tr ib u n a l, ci de secretarul primăriei şi aplicate în termen de opt zile.
R a s is m . , “ E v ic ţiu n ile (evicţiune = pierdere a unui drept de către o persoană, cu p riv ire la un lucru sau ă posesiunii acestuia, ca urmare
a exe rc ită rii-de către o altă persoană a dreptu lu i său în privinţa aceluiaşi lucru) rromilor au deven it s is te m a tice în Ungaria, unde, rasism ul, mai puţin violent decît în România ori în Bulgaria, nu este mai puţin p e ricu lo s ” , sp u n e D im itrin a Petrova, directoarea Centrului European pen tru D re p tu rile Rrom ilor. (*70 la sută d in tre ţig a n i se a flă pe te r ito r iu l Ungariei de şase veacuri. Ei nu mai sînt nomazi din secolul al XVIII-lea şi nu vorbesc decît limba maghiară.) “Sînt evacuate to a te pe rsoane le a fla te în situaţie ilegală, nu doar ţiganii”, su s ţin e M ik los M eszaros, ■viceprlmar ş l m em bru al FIDESZ, adăugînd că “populaţia de etnie ţigănească şi-a păstrat c u ltu ra şi m odu l de v ia ţă sp e c ific e , ş i ' nu a tră it întotdeauna a ic i. O ricum ,, un oraş nu are nevoie de oameni fără pregătire”. Din vara acestui an, 52 de rrom i din Ungaria s-au refugiat la Strasbourg (oraş din nord-estul Franţei). Originare din Zamoly, aceste 12 familii se plîng de agresiuni repetate, în
decurs de trei ani de zile. încă de la sos irea lo r în o raşu l francez,'aceştia au cerut azil politic în virtutea unei proceduri de urgenţă. Crearea lor este încă în curs de instrumentare: Ei au depus şi o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a obţine condamnarea Ungariei - membră a Consiliului Europei şi candidată la aderarea în Uniunea Europeană (UE) -, ca u rm are a n e re sp e c tă rii drepturilor lor5 fundamentale.
Discrim inare o ri persecuţie? Demersul rromilor din Zamoly - “primul act politic al ţiganilor din Ungaria, şi care constitu ie o înce ta re a p a s iv ită ţ ii lo r trad iţiona le i potrivit sociologului Istvan Kemeny - a reînsufleţit dezbate rea . “Ţ ig a n ii s în t, adesea, ţinta unor persecuţii, cu' toate că fenom enul nu este general”, spune Aladar Horvath, un învăţător rrom aflat în fruntea Fundaţie i pen tru D re p tu rile Civice ale Rromilor, după ce a fost deputa t în P arlam en tu l ungar. El in te rp re te a ză evacuările recente din locuinţe ca fiind “o etapă în strategia
dreptei aflate la putere care a vo ta t şi p e n tru reducerea ajutorului de şomaj şi pentru introducerea indicelui familial. Or, doar familiile care muncesc bene ffc iază de reducerea im p o z ite lo r, ”nu şi ce i fără o cu p a ţie . A ce a s ta este o^ discrim inare clară a rrom ilor,' dintre care peste 70 la sută sînt şomeri.”.. ' ' ■
Lupta îm po triva ignoranţei. Jenoe K a ltenbach , m ediator pentru m inorită ţile etnice - o in s titu ţie m agh ia ră unică în
- E u ropa C en tra lă , diagnostichează “o discriminare considerabilă”. Kaltenbach speră să în v in g ă re ticen ţe le
- politicienilor şi să facă să fie ■ adoptată o lege, indispensabilă împotriva discriminării. Este o iuptă pentru un drept al lor, dar şi împotriva ignoranţei. “La urma
.u rm e i, d a to r ită rom ane lo r americane, ungurii îi cunosc mai bine pe indienii din America, decît pe ţigani. în tinereţea mea, eu am c it it m u lte cărţi americane, dar nici una care să • vo rb e a scă d e sp re rrom i” , recunoaşte Jenoe Kaltenbach.
liircia intenţionează să joace un rol major in soluţionarea conflictului dintre Armenia si Azerbaidjan(“ International
Herald Tribune”)
în cadrul unui . demers ce vizează soluţionarea conflictului care mocneşte în enclava Nagornîi-Karabah din Azerbaidjan, negociatorii internaţionali s-au reunit la Istanbul pentru a obţine un pachet de asistenţă financiară care să facă pacea acceptabilă pentru popoarele din Armenia şi Azerbaidjan angrenate într-un conflict virulent.' M ediatorii internaţionali au obţinut ceea ce a fost descris drept un angajament major din partea autorităţilor turce de a redresa comerţul regional şi a sprijini atît republica vecină Azerbaidjan, un aliat tot mai apropiat al Turciei, cît şi Armenia un adversar istoric, în cazul în care se va ajunge la un acord de pace.
Ministrul de Externe al
Turciei, Ismail Cem, a declarat negociatorilor american şi francez, la 8 decembrie, că ţara sa va juca un rol substanţial. “Am venit a ici pentru a evidenţia rolul important pe care şi-l va asuma Turcia şi pentru a ne coordona cu această ţară privind demersurile viitoare ce vizează progresul negocierilor de pace”, a afirmat Carey Cavanaugh, negociatorul special al SUA pentru N agornîi- Karabah. Pentru SUÂ, Franţa şi R usia, care depun eforturi concertate pentru a determina convenirea unui acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan, angajamentul asumat de Turcia oferă un stimulent suplimentar pentru cele două republici aflate în conflict. ., Conflictul din N agornîi-
Karabah, o enclavă din Azerbaidjan locuită de armeni, s-a dovedit de nesoluţionat, şi acest impas ameninţă • să afecteze stabilitatea unui teritoriu care se întinde din Rusia pînă în Iran. în 1992, trupele armene au evacuat mii de âzeri din aceastărienclavă şi
au proclam at-o stat independent. Un acord de încetare a.focului a fost obţinut în 1994, dar confruntările , se menţin şi cel puţin 100 de persoane şi-au pierduţ viaţa anul acesta. în plus, lin număr estimat de 1 milion de azeri, care şi-au părăsit locuinţele din cauza luptelor, au rămas în lagăre de‘refugiaţi. Blocată de Azerbaidjan şi Turcia, economia Armeniei, pe vremuri prosperă, s-a prăbuşit.
Singurele semne de progrese au fost unele întrevederi sporadice din ultimele luni între preşedintele Azerbaidjanului Gheidar Aliev şi peşedintele Armeniei Robert Kocearian. în opinia unor diplom aţi occidentali însă, ambii lideri vor avea probleme politice şi se vor expune chiar pericolului, în cazul în care se constată că au făcut prea multe compromisuri. Astfel, negociatorii încearcă să obţină un pachet financiar destinat redresării, în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru a face ca pacea să fie mai acceptabilă în ambele
republici şi a impulsiona, totodată, negocierile.' ,
• A ceastă problem ă este delicată, în opinia ministrului de Externe al Turciei. Totuşi, dl Cem a declarat câ pacea va contribui la normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Armenia ş f va determina probabil reluarea relaţiilor com erciale de-a lunguf frontierei închise. Pentru a pune în evidenţă posibilitatea revigorării comerţului regional, dl Cavanaugh şi omologul său francez Jean Jacques Gaillarde au trecut frontiera dintre Turcia şi Azerbaidjan, la 8 decembrie, pentru a avea o întrevedere cu N ikolai Gribkov, un- diplomat rus care este şi el negociator de pace pentru N agornîi-Karabah. : în programul ech ipei de n eg o c ia to r i. s-a aflat şi întrevederea, Ta 10 decembrie, cu lideri militari, într-un teritoriu al nimănui aflat între Armenia şi Azerbaidjan. '
a g in a 3
Comerţul global nu trebuie îngrădit de acordurile
regionale sau bilateralep T h e Ec o n o m a
Există mai multe căi spre o lume a comerţului liber. Aceasta este concluzia recentelor; summituri ale Cooperării Economice ;: Asia-Pacific şi ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est. Australia, Japonia, Mexic şi alte ţări urmăresc alternative pentm liberalizarea multilaterală, pentm că, susţin aceste ţări, progresul prin convorbirile de la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) este prea încet. Chiar şi China, care doreşte să devină membră a OMC, ţine cont de regionalism. . .
Totuşi, deşi este posibil să împaci regionalismul în comerţ . cu progresul spre comerţul mondial liber, există două pericole, m ari: că ar putea- încetirti sau ch ia r s topa liberalizarea multilaterală şi că ar putea să nuTe includă şi pe multe dintre ţările cele mai sărace ale lumii. Vorbele care vin din Asia par: destul de rezonabile. Multe dintre ţările irnplicate continuă săj; arate' u n 1 nesincer devotament noţiunii de; o- nouă. mndă de v convorbiri1 privind, comerţul global de anul viitor. Impasurile dintre America, Europa şi partenerii lo r comerciali mai m id au întîrziat planurile pentru o: nouă rundă de convorbiri. Dacă aceste diferenţe persistă, este mai bine să se facă progrese spre un comerţ liber în afara direcţiilor multilaterale ale OMC decît să nu se facă nici un progres. Un argum ent similar a fost auzit cu ocazia altor alianţe recente, cum ar fi noul acord al Mexicului cu Asociaţia Europeană a Liberului Schimb sau acordul bilateral dintre Singapore şi Noua Zeelandă. Aceste acorduri perm it partenerilor comerciali să distrugă barierele dintre ele fără să mai aştepte după OM C. Parteneriatele şînt, desigur, în Interesul ţărilor semnatare. Totuşi, lumea nu cîştigă întotdeauna: comerţul poate fi creat, dar poate fi îndepărtat şi de producţiile cu costuri reduse din afara alianţei.
A ce a s tă luptă dintre com erţu l c re a t şi com erţu l dev ia t sugerează că acordurile comerciale regionale sau bilaterale trebuie să fie privite cu uri . ochi critic . însă există şi altă întrebare: dacă o abordare regională s-âr putea dovedi pe termen lung o cale mai bună pentru liberalizarea comerţului mondial. Liberalizarea va interveni m ult m ai repede dacă este urmărită în interiorul şl între blocurile com erciale, sau dacă are Joc între ţările membre ale OMC?
P ractic ile curente am estecă aces te abo rdă ri: ex is tă liberalizare rapidă în Interiorul unor b locuri precum Uniunea Europeană, Mercosur şi altele asemenea lor, progresul poate avea loc şi în cadrul OMC, dar are loc cu întîrziere. Este chiar posibil ca, în timp, acordurile dintre blocurile comerciale să devină form a preferată a negocierilor comerciale. Ţările bogate doresc sâ cîştige avantaje pe seama ţărilor m id din OMC, deci astfel de acorduri sînt foarte posibile. Dar, marii comercianţi ar putea să-şi piardă interesul, preferind să se concentreze asupra celor m aum portante pieţe - pieţele proprii.
In sistemul multilateral, progresul spre com erţ liber este încet pentm că fiecare ţară are drept de veto şi m odelarea comerţului cere timp. Intr-o lume regionalizatâ, progresul a r putea fi mai rapid, atît în interiorul, cît şi între blocurile com erdale. însă, în am b e le m o d u ri de a b o rd a re s -a r p u te a , iv i d ife re n ţe ireconciliabile. Mai mult, dacă ţările se concentrează mai ales pe acordurile bilaterale sau regionale, ele vor începe să creadă câ colaborarea prin intermediul OMC nu valorează prea mult. Un sistem liber, multilateral, a r putea fi în locu it de un sistem de cîteva blocuri comerciale care să desfăşoare un comerţ mai mult sau mal puţin liber.; Riscul de a afecta economia mondială este destul de mare. Şi m ai există un risc, ca ţările- sărace să fie excluse din aceste blocuri comerciale. Este posibil ca ţările mari sâ fie convinse sâ lase aceste ţâri sărace să meargă pe propriul lor drum şi să com pleteze procesul de deschidere a pieţelor lor pentru cele m ai sărace ţâri din lume. Concluzia este că ţările care alcătuiesc blocuri comerciale regionale sau bilaterale trebuie să se asigure că nu vin în contradicţie cu eforturile de liberalizare multilaterală în cadrul OMC - sau ele vor fi primele care vo r avea de suferit.
o - . A U A N Y Ă R I J S O - I R A N I A N A ?iN E Z A V IS IM A IA ţG A Z E T A lfc
Informaţiile privind “schimbul de vizite la nivel înalt” dintre Federaţia Rusă şi Iran , v iz ite ce u rm e a ză ” să se desfăşoare în prima jumătate a anului 2001, constitu ie un e ven im en t cu adevărat senzaţional. Nu numai din cauza faptului că destul de puţini lideri mondiali vizitează Teheranul (şi poate şi mai rar preşedintele Khatami pleacă “în străinătate”, adică în afara regiunii asiatice), ci în primul rînd . din cauza faptu lu i că o posibilă alianţă ruso- iraniană ar putea să îmbunătăţească atît de mult poziţia Rusiei în lume, încît am avea d rep tu l ch ia r să ’ punem anumite întrebări de genul “de ce acest lucru nu a fost făcut mai devreme?” sau “cîte «surprize» de acest gen mâi- are Moscova în mînecă şi pe care le -ar putea scoate la iveală, ca în basme, cu o singură mişcare a mîinii?”-
Apropo de “simpla mişcare a mîinii":. conform unor informaţii, anumite cercuri politice ruseşti căutau un motiv bine
întemeiat pentru “a scăpa” de acel acord puţin cunoscut (“confidenţial") semnat de Gore şi Cernomîrdin, acord ce bloca livrările de armament.către
' Iran . D acă a ltă d a tă ing ine rii din domeniul energ ie i nucleare, firmele transportatoare şi funcţionarii din alte c îteva b ranşe p ledau- pentru continuarea livrărilor de armament către Iran, luptînd cu birocraţii pentru a putea obţine anumite concesii, astăzi se pare că s-a stabilit un adevărat consens în ceea ce priveşte anularea acordului cu am erican ii. M o tivu l care a perm is desfiinţarea acestui acord a apărut pe neaş tep ta te : con ţinutu lmemorandumului a fost făcut public în , timpul campaniei electorale din SUA (cu toa te că ’ în a co rd se stipu la confidenţialitatea deplină), iar victoria lui Bush jr . părea de ja destul de evidentă. Şi, de altfel, chiar dacă nu ar fi existat acest motiv, politicienii ruşi ar f i găs it a ltu l. N o rm a liza re a - sau îmbunătăţirea - relaţiilor cu Iranul pune în discuţie mai multe probleme. Prima ar fi încrederea pe care o acordă statele
lumii Rusiei. Cu Iranul, fosta Rusie (cea a lui Kozîrev şi a lui Cernomîrdin) a p ro ce d a t exact ca şi cu Ind ia : a renunţat la un acord deja semnat şi foarte profitabil. E drept, a refuzat la anumite presiuni. A refuzat, însă nu a obţinut nim ic în schimb (colaborarea din domeniul economiei cu SUA nici măcar nu mai pare a fi o chestiune "serioasă”). La asemenea înjosire nu ar putea ajunge nici măcar “o republică bananieră”! Rusia a devenit o ţară “care" nu-şi respectă cuvîntul". Puţin a reuşit să corecteze aceste greşeli - atît în . privinţa Indiei, cît şi în privinţa Iranului. Totuşi, încrederea poate fi pierdută foarte uşor, mai greu este să o recîştigi. încă mulţi ani Moscovei nu i se vor u ita aceste două g reşe li. D esigur, îmbunătăţirea legăturilor cu Iranul nu le convine SUA - dar încă nu se ştie dacă acest (ucru constituie un avantaj sau un dezavan ta j p e n tru R u s ia . Experienţa ultimilor ani a demonstrat că de la americani poţi obţine mult mai m ult a tunci cînd te s ituezi pe n işte poziţii ferme. Cercurile politice din Rusia
au reuşit, totuşi, să tragă o concluzie din acele două “în tîm p lă ri": relaţiile Moscovei cu alte state nu trebuie s ă ' constituie “o carte de schimb” pentru a putea îmbunătăţi legăturile cu SUA sau cu orice alt stat. Dacă această teză ar fi fost anunţată la momentul potrivit, ea ar fi putut constitu i o parte din “doctrina” încă inexistentă a lui Puţin.
Probleme majore ar putea să apară în ceea ce priveşte Israelul. Şi înainte, Tel Avivul se declara împotriva oricăror livrări de tehnologii m ilitare din Moscova că tre T eheran - m ai a le s inven ţii nucleare, fie ele şi unele paşnice:.Chiar şi numai a p a re n ţa “ în a in tă r ii Teheranului spre bomba nucleară" ar fi însem nat ins tau ra rea unei d icta turi iraniene în zona Orientului Apropiat şi Mijlociu. De fapt iranienii nu sînt iubiţi nici în Cairo şi nici în alte capitale din regiune. Dar, protestele sînt proteste, iar o ţară prietenă a Teheranului nu poate fi decît respectată în Orientul Apropiat. Cu atît m ai m u lt cu cît şi Israelul începe să sim tă că din cauza “stilului său de comportament” afişat în
conflictul cu palestinienii, ţara riscă să- ş i p ia rd ă to ţ i a lia ţ i i - a m e r ic a n i, europeni...
D es igu r, is ra e lu l va con tinua să ameninţe Rusia, dar de aici pînă a pune în aplicare aceste ameninţări este un drum destul de lung.
Problema indo-pakistano-afgană este foarte complicată. Iranul este de partea Moscovei în toate conflictele - în cel cecen şi în cel afgan. în cazul în care o a lia n ţă ru s o - in d o - ira n ia n ă s -a r c o n s titu i, a c e s t lu c ru a r p u te a
. transforma “abdom enul flasc" al CSI, într-un “fundam ent solid” pentru crearea unui spaţiu postsovietic.
O ultimă problemă ar fi una de ord in economic. N im eni nu ştie cît a r putea cîştigă Rusia din această co laborare cu Iranul, dar “posibilităţile potenţia le ne ta ie resp ira ţia ” : noile proiecte din
^d om e n iu l e n e rg e tic ii n u c le a re , exploatarea unui traseu comercial indo- caspic, exportul de automobile ruseşti pe piaţa iraniană... Chiar şi fără livrările de armament, Rusia ar putea cîştigă foarte mult.
P A I C I ar putea fi P reclama dumneavoastră
E ^ »^ W T 3S 5Sn B 5P 8tX '«!3lJ i ■ y ^ 0 « — /■ '
V I îi. • c u ) C u Li
ş i o b i c e i u r i l o r d e ' i a r n ă
- * ..■ • • . ».
în casa gazdelor, cetele de colindători au cîntat, au jucat (Căluşul, Crihalma, Feciorescul, Capra etc.)/ au ilustrat obiceiul “Vergelului” prin desfăşurarea dramatică‘şi cîntec de goagă, au urat celor de faţă belşug şi voie-bună. Regia spectacolului a aparţinut “inepuizabilului” profesor Laurenţiu Hodorog, prin a cărui mînă au trecut aproape toţi cei care se mîndresc să fi învăţat carte în băncile Almei Mater Napocensis; coregrafia a purtat semnătura familiilor Moisa şi Vana, familii de dansatori, din marea familie a “Mărţişorului”; conducerea muzicală; prof. Vasile, Socea, în fruntea mereu proaspetei orchestre- a Şcolii de Muzică» din Cluj-Napoca. Dar pentru ca toate acestea să existe a fost nevoie de foarte multă muncă şi pasiune, de un dascăl inimos şi devotat, profesoara Eugenia Moisescu, cea care, cu 9 ani în urmă, punea bazele Ansamblului folcloric “Nunta Zamfirei”, lâsînd aici, picătură cu picătură, din sufletul său ales.
. M ich aela B O C U; Foto: I. PETCU
B a l u l O p e r a i
Zilele Trecute, Ansamblul folcloric “Nunta Zam firei” de la Colegiul Naţional "George Coşbuc" din Cluj- / Napoca - ansamblu laureat al celor două ; ediţii ale “Galei Artelor şi Tradiţiilor - j Populare" - şi-a invitat prietenii la un spectacol a! tradiţiilor şi obiceiurilor de J iarnă, în cuprindul căruia formele J tradiţionale de artă şi port, reprezentările i populare plastice sau de folclor literar, J obiceiurile au constituit tot atîtea j modalităţi de exprimare a-talentelor şi,Vi Tn fond, a plăcerii cu care copiii - de la V cei din gimnaziu şi pînă la liceeni - . întregesc curcubeul de semnificaţii ăl ] sărbătorilor de iarnă. Şi aceasta, într-un f cadru privilegiat, aşa cum Colegiul V Naţional "George Coşbuc" îl oferă cu ■; generozitate. , . . V .j
. Seara cea mai lungă a melomanilor c lu jen i. este aproape: cu începere de la ora 19,00, O pera Rom ână C lu j-Napoca, M iko tro n ic P io n e e r, S h o w M a ş te r - T he A r t o f E n te r ta in m e n t, C e n tru l de A fa c e r i T ransilvan ia şi D iesel C lub sînt nu doar o rgah iza to rii a op t ediţii a le B A L U L U I OPEREI, dar şi ai celui mai important şi mai . aşteptat even im ent monden clujean, la tă . programul nopţii de bal: aşadar, de la ora
: 19,00, pe esplanada din faţa Operei, Jocu ri : de a rtif ic ii în onoarea pub licu lu i; ora 19,45' ~
(în Sala Mare) - Gala de operă şi balet, in titu la tă “ V is p e n tru m ile n iu l I I I” , cu concursul Ansamblului Operei Române Cluj- N apoca; M om en t cora l: V ra ja m u z ic i i , ' susţinut de C orul de copii JUNIO R VIP , dirijor. A nca M ariaş; ora 21,15 (în foaierele Operiei) - Expoziţia de artă culinară “ G us tu ri trans ilvane” /ed iţia a IV-a; antren; ora 22,00 (în Sala Mare) - Recital Tudor Gheorghe'; ’ o ra 22,30 (în foaierele Operei) - Degustarea şam panie i; antren; ora 23,15 (în Sala Măre).- S p e c ta c o lu l a rte i ve s tim e n ta re “ T ra n s ilva n ia F a sh io n ” , ediţia â XVII-a; . producător spectacol: dr. Matei M iko; în fo a ie re le O p e re i va putea fi a d m ira tă E xpoziţia f lo ra lă oferită de RADP; ora 1,00 (în Sala Mare) - în concert 3REI SUD EST şi SUD EST S TY LE , cîştigătorii, M are lu i Trofeu Mamaia 2000 şi ai Premiului Otto 2000 (Bravo); o ra 2,00 - Valsul n e m u r ito r '- partidă de dans; publicul este invitat pe scenă. Amfitrion: Dan Negru; sunet şi lumină: Show. Maşter - The Art o f Entertainment. ,
M . B O C U
L'ULTUUALansarea volumului C u m s ă în ţ e le g e m m u z ic a
de Em iliu DRAGEA
r. EM IUU DRAGEA
CUM SAn înţelegem
MUZICA
REMUS
F ilia la jZ lu j-N apoca a U n iun ii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi Editura REM O A R TA - SPORT SRL invită publicul meloman clujean luni, 18 decembrie a.c., ora. 12,30, la Librăria Universităţii, unde ■ va avea loc lansarea volumului C U M S Ă ÎN Ţ E L E G E M M U Z IC A , al reputatului pţofesor, compozitor şi critic muzical E m iliu Dragea. Menţionăm că pagini ale acestui volum au apărut, în ultimii doi ani, sub forma, unui apreciat serial, în paginile “ Adevărului de C lu j” . Prezentarea noii apariţii editoriale va fi făcută de acad. prof. univ. dr. Cornel Ţăranu şi prof. univ. dr. Doru Dejica.
O a m e n i d e c u l t u r ă c lu je n i
m e d a l ia ţ i- > ; ;___________________
Miercuri, 13 decembrie a.c., a avuf loc, în Sala Tronului din fostul Palat’ regal din Bucureşti, actualmente Muzeul Naţional de Artă al României,
ceremonia de decernare a Medaliei Com em orative E M IN E S C U unor scriitori, editori, traducători şi exegeţi ai operei Poetului. între medaliaţi se află şi patru distinşi oameni de cultură clujeni; cercetătorii Constantin Cubleşan, M ircea Popa şi Rodica M a ria n , precum şi acad. Cornel Ţăranu, compozitor, vicepreşedinte ale U n iun ii Com pozitorilor şi M u zico lo g ilo r d in România. Laureaţilor le-au fost înmînate Medalia Com em orativă 150 de ani de la naşterea lu i M ih a i Eminescu şi brevetul, împreumă cu cu CD care prezintă opera eminesciană în limbile, română, engleză, spaniolă, franceză, rusă, italiană şj germană.
S E A R A C O L IN D E L O R 2 0 0 0 ^
Cunoscutele form aţii corale S E N IO R II şi D E J U V E N T U T E (aceasta laureată â Festivalului Internaţional de la Valencia, Spania, 2000) ale Coralei Universitarilor Clujeni ne invită în această după- am iază, de la o ra 17, la Seara colindelor 2000. Concertul-spectacol este realizat în colaborare cu invitaţi de la Teatrul Naţional, Academia de Muzică “Gh. Dima” şi Filarmonica de Stat “Transilvania” din Cluj-Napoca, ' între care: M aria Munteanu, EmanoiI Petran, Felicia Fărcaş, Gheorghe Mogoşan, Septim iu Boşca, Ioan Sandu F ilip (Opera din Craiova), Elvana M ih a i (A lb an ia ); buna dispoziţie va fi asigurată, cu catrene “de sezon” de către: Eugen Albu, M arian Popescu, E fim Tarlapan, Mihai Teognoste; acompaniamente la pian; prof. Cornelia Cuteanu-Suciu; dirijori; prof. Aristotel Cruceanu şi' V lad im ir Lungu; coordonatoarea spectacolului; A l. Stănescu. Intrarea liberă. ' '
A s t ă z i : O Z i G E R M A N A
Centrul Cultural German din Cluj- Napoca propune tuturor celor interesaţi să petreacă astăzi, 16 decembrie, O Z I G E R M A N Ă în Sala de conferinţe a Expo Transilvania, cu ocazia Tîrgului de Cadouri de Crăciun. Lâ ora 12,30 vernisajul expoziţiei de fotografie a lui Lucian Muntean, intitulată: “Două oraşe germane: Freiburg şi Baden Baden”; ora 12,45 - cîntece de Crăciun interpretate de corul clasei a V lI-a de la Colegiul Naţional “George Coşbuc”, sub îndrumarea d-nei Katharina Cloos; ora 13,15. *. prezentarea unui film
•despre un tîrg tradiţional de Crăeiun: “Christkindlesmarkt Niimberg”; la ora 13,45 - Tiberiu Crişan de vorbă cu copiii (aceştia vor fi invitaţi să recite o poezie sau să cînte un cîntecel); ora 14,30 - teatru de păpuşi; ora 15,00 - teatru-dans: clasele a IV -a şi a V-a de
;la Colegiul Naţional “George Coşbuc”, sub îndrumarea d-nei Mirona Stănescu; ora 15,30 - o lecţie de limba germană pentru începători - cu Ursula.Wittsţock şi membri ai Organizaţiei de Tineret a. Forumului Democrat al Germanilor; ora 16 - după-amiază de jocuri pentru copii (pînă la 14 ani), pînă la ora 18; ora 18 - o lecţie de limba germană. în acelaşi timp, cu începere de la ora 16, vor fi prezentate filme documentare despre Germania.
S p e c ta c o l d e b in e f a c e r e
: Les Francofols, trupa de teatru a Liceului “Mihai Eminescu” din Cluj- Napoca prezintă dum inică, 17 decem brie, o r a '18; la Casa Municipală de Cultură, un spectacol, de binefacere în sprijinul copiilor şi bătrînilor singuri. Li se vor alătura elevii trupei Assentiment din Huedin.
S t a g iu n e a A c a d e m ie i d e
M u z ic ă “ G h . D im a ”
Ce^de*â*3pâ'Stagitmede recitaluri şi concerte a Academiei Sie Muzică “Gh. pima” programează pentru luni, 18 decembrie, lâ ora |18,30, în Studioul def concşrte, un concert cameral care va fi şusţinuţ de Mircea Neamţ (trombon) să VeraJ Negreanu (pian). în-program lucrari/de: Stjepan Sulek, Kazimierz Serocki, Michael Stockigt, Jiri Pauer. .
C o n c e r t d e C r ă c iu n
Pozsar. V iorica-M aria şi Pozsar Robert prezintă luni, 18 decembrie, la ora 18, în Biserica Franciscanâ din Cluj-Napoca, un concert de Crăciun în care vor fi interpretate lucrări de: Purceii, Bach, Hăndel, Franck, Rudnick, Strandella, Nemesovits, Goller, Pachelbel. -
C o n c e r t e x t r a o r d in a r d e
c o l in d e
, Asociaţia Studenţească “AMICUS” România şi “ENTHO USIASM O S” Ministries International SUA organizează un concert extraordinar de colinde marţi, 19 decembrie, la ora 18,30, în Sala M are a Casei Universitarilor. îşi vor da concursul; Corul “ Sanctus”, G ru p u l vocal “ Enthousiasmos” şi Orchestra Operei Maghiare de Stat din Cluj- Napoca; dirijor: Horvăth Jozsefj In programul concertului figurează lucrări de: Gh. Dima, T. Popovici, N. Praţia, L. Schroter, M . Praetorius, W. Kirkpatrick, L. Mason, J.F. Wade, F. Gruber, negro spirituals, colinde tradiţionale din România, Franţa, Anglia, SUA, Scoţia, Austria;
orchestraţii: Horvăth Jozsef. Biletele pot fi procurate înaintea concertului. Se primesc donaţii pentru Institutul de Urologie şi Transplant din Cluj-:. Napoca în vederea dezvoltării ptogram ului de transplant în Transilvania.
S ă r b ă t o a r e a fo lc lo r u lu i s o m e ş a n
.Acest sfîrşit de săptămînă oferă gherlenilor prilejul de a participa la una din cele mai ample manifestări culturale dedicate tineretului din localitate. Peste 200 (!) de elevi ai Şcolii Generale nr. 2 şi ai Liceului Teoretic “Petru Maior” vor evolua .în ‘ cadrul tradiţionalului; spectacol folcloric de sfîrşit de an, organizat de. Fundaţia culturală “Teka. Pe scena Casei municipale de cultură timp de două zile - sîmbătă şi duminică - îşi vor etala talentul membrii formaţiilor/ de dansuri populare ale claselor I-X II. Cu toţii sînt membrii cursurilor de , dansuri populare organizate de Clubul “Teka”, Este un eveniment important în viaţa artistică a Gherlii. Celor mai bune formaţii de dansuri populare urmînd a le fi acordate premii şi diplome. Instructorii micilor dansatori sînt membrii cunoscutului ansamblu de cîntece şi dansuri populare “Kalâka”, cel care în acest an a prezentat opt spectacole în Ungaria şi Slovacia, Tot cu ocazia acestui adevărat maraton cultural, la clubul Fundaţiei culturale “Teka” se organizează o inedită , expoziţie de artă populară.- Manifestările din 17 decembrie se vo r, încheia cu o şezătoare populară.
SZ. Cs.
Rubrică realizată de M . B O C U
Aici ar putea fih reclama dumneavoastră
1996 - Avanpremiera pariziană a film ului "Prea tîrziu” de Lucian Pintilie
a avut loc în prezenţa regizorului, la Cinematograful “ 14 Julliet”, situat pe '
Cheile Senei.
E c o u r i l a
O T I K A R E E T E N M E N T M E D I C A L• I n t e r v i u c u p r o f . d r . N i c o l a e H Â N C U , d e la U n i v e r s i t a t e a d e M e d i c i n ă ş i F a r m a c i e “ I u l i u H a ţ i e g a n u ” C l u j - N a p o c a ,
m e m b r u t i t u l a r a l A c a d e m i e i d e Ş t i i n ţ e M e d i c a l e ş i p r e ş e d i n t e a l S o c i e t ă ţ i i R o m â n e d e D i a b e t , N u t r i ţ i e , B o l i m e t a b o l i c e •
‘ Aşa după cum v-am informat la momentul potrivit, în perioada 4-9 decembrie a.c., municipiul Cluj-Napoca a găzduit evenimente medicale de amploare. în cele ce urmează ne vom referi la două’ dintre acestea, la cele prezidate de interlocutorul nostru de astăzi: cel de al X-lea Simpozion Naţional MANAGEMENT CLINIC ÎN DIABETUL ZA H A R A T DE T IR 2, O BE ZITATE Şl D IS LIP ID E M II şi Cursul In te rna ţiona l Postuniversitar “Nicolae Paulescu” : Diabetul zaharat tip 2 şi complicaţiile sale, organizat de Asociaţia Europeană pentru Studiul Diabetului (EASD). ’ - '
„ -------- " ' — —
• Domnule profesor, -vă rugăm să ' ne vorbiţi despre desfăşurarea celor două manifestări.
- Totul a început luni, 4 decembrie, cînd Universitatea noastră a acordat titlul de Doctor Honoris Causa profesorului M. M assi-B enedetti din Perugia, Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Diabet - Europa şi profesorului Alberto de Leiva din Barcelona, Vicepreşedintele Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului. Am trăit momente cu adevărat emoţionante, la care a contribuit şi minunatul ansamblu coral ANTIFONIA, condus de dnul profesor Constantin Rîpă,
ştiinţific extrem de elevate, focalizînd aspecte majore ale specialităţii noastre cum ar fi: riscul cardiovascular (Simpozionul Berlin Chemie Menarini Group), obezitatea (Simpozionul Knoll), dislipidemiile (Simpozionul Pfizer), tratamentul diabetului zaharat tip 2 (Simpozioanele Servier, Novo Nordisk, Eli Lilly), tratamentul complicaţiilor neuropate ale diabetului (Simpozion Worwag Pharma), mortalitatea prin diabet la nivel naţional, precum şi primele rezultate ale Programului EPIDIAB. -Ultimele vor face obiectul unui raport special pe care îl vom înainta Ministerului Sănătăţii, deoarece aduce în discuţie deficienţe organizatorice
Profesorul Alberto de Leiva (stînga) şi profesorul M. Massi-Benedetti (dreapta), după momentul acordării titlului de Doctor Honoris Causa al U.M.F. “Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca
de la Academia de Muzică “Gh. Dima”. Am susţinut “Laudatio”, concomitent pentru cei doi laureaţi, sublin iind performanţele lor deosebite în domeniul diabetologiei şi, mai ales, contribuţia pe care au avut-o în a sprijini diabetologia românească şi clujeană pentru a fi cooptate în programele europene. Disertaţia profesorului Massimo Benedetti a ilustrat progresele înregistrate în insulinoterapie, la care şcoala diri Perugia a avut contribuţii importante. Dar cel mai semnificativ moment pentru noi a fo s t, acela în care profesorul A lberto de Leiva, în cadrul disertaţiei sale intitulate “Trecut, prezent şi viitor în diabetologie” . a spus: “ ...descoperirea insulinei de către Paulescu este cea mai mare descoperire din istoria m ed ic in ii” . Această recunoaştere făcută de un lider mondial ne-a emoţionat pe toţi cei aflaţi în sală. .
• Ce elemente deosebite mai pot fi desprinse din lucrările simpozionului?
- Lucrările simpozionului s-au desfăşurat într-o atmosferă şi la un nivel
cu consecinţe negative asupra calităţii îngrijirii persoanelor cu diabet din România.
• Care au fost impresiile legate de desfăşurarea Cfirsului Postuniversitar?
- Cursul, Postuniversitar a fost o mare provocare pentru diabetologia românească şi pentru Şcoala Medicală Clujeană. Profesorul Massi-Benedetti, toastînd într-un cadru festiv, în prezenţa ministrului Educaţiei ' Naţionale, prof. univ. dr. Andrei Marga, şi a rectorului nostru, prof. univ. dr. Marius Bojiţă, a subliniat, cu toată insistenţa, că cel mai înalt for european în diabetologie acordă dreptul de organizare a acestui curs postuniversitar numai centrelor prestigioase şi cu expertiză recunoscută pe plan internaţional. Cred, însă, că cel mai potrivit ar fi să reproducem din declaraţiile unor profesori, membri ai Facultăţii Internaţionale, precum şi ale unor participanţi.
Prof. dr. Massimo Massi-Benedetti, Preşedintele IDF - Europa:
“Acest Curs Postuniversitar a fost foarte bine organizat şi cred că a fost foarte profitabil, atît pentru cei care au susţinut' conferinţe, cît şi pentru cei care au asistat,
/ în timpul desfăşurării >.
lucrărilorsimpozionului
întrucît a fost un curs caracterizat prin' interactivitate deosebită. Trebuie să spun că am fost deosebit de impresionat de
' calitatea participanţilor şi, mai ales, de calitatea medicilor rezidenţi din România. Sînt extrem de motivaţi, foarte bine instruiţi, bine pregătiţi în a schimba idei într-o manieră foarte deschisă. Toţi vorbesc fluent engleza, ceea ce reprezintă: un avantaj şi, mai mult, sînt foarte bine informaţi în domeniul
. diabetului, nu numai din punct de vedere ştiinţific, ci şi din punct de vedere clinic. Pot afirma că evoluţia diabetologiei în România este extrem de pozitivă”. -
Prof. dr. A. de Leiva, Universitatea A utonom ă din Barcelona, Vicepreşedintele EASD: “Profesorul Hâncu, prietenul meu Nicolas,,a realizat un lucru excepţional, reuşind să adune persoane de cea mai înaltă calitate în cadrul Facultăţii Internaţionale, precum şi un important număr de participanţi de peste hotare, la care se adaugă, evident, cei din România: Totul a fost pregătit cu-minuţiozitate, calitatea conferin ţe lor şi a dezbaterilor din workshop-uri a fost ireproşabilă. M-a impresionat în mod deosebit nivelul de pregătire a tinerilor medici şi fluenţa lor în limba engleză. Trebuie şâ adaug că Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, despre care am auzit numai lucruri bune, şi-a confirmat şi de data aceasta valoarea, tradiţia şi larga deschidere europeană”.. P ro f. X. Form lguera, Barcelona,
Preşedintele Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului: “Doresc să spun că: organizarea a fost perfectă, iar medicii români sînt la fel de bine informaţi ca şi cei din Spania, Franţa sau Anglia".. P ro f. A. Boulton, M anchester, Preşedintele Subcomitetului EASD de Cursuri Postuniversitare: “Mă aflu pentru prima dată în România şi sînt extrem de impresionat de acest curs foarte bine organizat, de înaltul nivel de. pregătire şi interesul manifestat de medicii tineri. Nivelul întrebărilor de la workshop a avut u ri standard european. Prin comparaţie cu alte cursuri conduse de mine pot să vă spun că diabetologia românească poate fi mîndră de ceea ce a înfăptuit. Intenţionez să vin în România ca visiting professor”. -
Prof. I. Raz, Israel, P reşedinte le Asociaţiei Israeliene de Diabet: “Sînt impresionat în mod deosebit de acest curs şi de cunoştinţele remarcabile despre diabet ale medicilor specialişti şi ale medicilor de ' familie din România, cu care m-am întîlnit. Pot spune că, dacă ei au învăţat ceva de la mine,, şi eu am avut de învăţat de la ei. Organizarea a fost de un nivel remarcabil şi cred că prof. N. Hâncu a reuşit un lucru excepţional. Am auzit multe despre ospitalitatea românească şi acum m-am convins că, într-adevăr, aceasta există. Din primul moment al sosirii mele în România, am fost tratat ca VIP; am fost aşteptat la aeroport, deşi nu am cerut acest lucru, am vizitat Bucureştiul însoţit, iar cînd, din cauza vremii, avionul nu a putut decola spre Cluj, mi s-au oferit bilete de tren şi am fost conduşi la tren. Cînd am ajuns la Cluj, din nou am fost aşteptaţi, iar organizatorii şi-au- oferit serviciile. Organizarea a fost, cu. adevărat, excepţională şi, împreună cu soţia ne bucurăm de întreg timpul petrecut aici".
Prof. J. Skrha, Praga, Preşedintele Societăţii de Diabet din Cehia: ‘Sînt foarte bucuros că mă aflu aici şi vreau sâ îl felicit
implementarea unor idei noi şi discutarea - posibilităţilor de îngrijire în Rornânia a persoanelor cu diabet zaharat de tip 2”.
Dr. Tankova, Sofia, participant: “Am fost impresionată de conferinţele în plen, în special de cea susţinută de dl prof. N. Hâncu. Am apreciat' nivelul deosebit al cunoştinţelor, modul în care a fost prezentată, tematica, abordată. A fost o idee foarte bună de a forma auditoriul unui asemenea curs din medici specialişti diabetologi, medici de familie şi asistente. ,~ în Bulgaria, de exemplu, persoanele cu diabet sînt îngrijite atît de medicii specialişti, cît şi de medicii'de familie.
• Pentru noi este foarte clar că evenim entele m edicale care s-au desfăşurat la Cluj-Napoca au fost încununate de succes deplin, motiv pen tru care pe rm ite ţi-n e să vă felicităm.
* . >- Vă mulţumesc pentru felicitări ş i . pentru faptul că aţi fost alături de noi în această perioadă. Doresc, în final, să adresez cele mai sincere mulţumiri tuturor celor care şi-au adus contribuţia la reuşita acestor evenimente medicale şi, în primul rînd, minunatului meu
' colectiv, din care citez doar cîteva nume: conf. dr. I A Vereşiu, şef lucr. Gabriela Roman, dr. Anca Cerghizan, dr. Livia Duma, psih. Ştefania Miclea, asistenta şefă Eugenia Pâglişan şi Camelia Antonescu, care a asigurat dificila muncă de secretariat. Lor li se adaugă grupul numeros al rezidenţilor tineri care s-au comportat admirabil. Adaug mulţumirile mele colectivului Complex T, condus de dl director Presecan, şi Complexului
. Victoria, condus de dl director Luţaş, care au asigurat condiţii organizatorice de excepţie. Profit de acest moment pentru a transmite tuturor persoanelor cu diabet zaharat şi care se află în îngrijirea Centrului nostru CRĂCIUN FERICIT, LA
* , . r - - y
H - a . U . , v ' P W i
\ - ţ / v , ' 1 \' - A * ,ţ! t 1 *O parte amembrilor ^ ' >Facultăţii p r * — . .?
O parte a s membrilor
Facultăţii | Internaţionale
pe dl prof. Hâncu pentru organizarea de excepţie a acestei manifestări. Este un eveniment de o importanţă deosebită, pentru că aici s-au reunit diabetologi din România şi din alte ţâri europene care dezbat toate aspectele, legate de diabetul zaharat de tip 2 şi complicaţiile sale. Cred că cel mai mare, impact al acestui - curs constă în
MULŢI ANI şi o BUNĂ COLABORARE CU NOI ÎN ANII CARE VINI îi rog sămediteze din cînd în cînd asupra unui adevăr unanim recunoscut şi anume: "...sănătatea se îndreaptă spre ei în măsura în care şi ei se îndreaptă spre sănătate”.
A consemnat Michaela BOCU
D u m in ică ,17 d e c e m b r ie .
T e a tru l d e P ă p u ş i “P u e k ” - 5 0
• - . urm are d in pagina 1 _________■
Momentul de Sărbătoare cuprinde cîteva surprize, lansarea monografiei, inaugrarea noii săli de spectacole, premiera Ia Prinţul fericit, dezvelireabustului “Puck” toate duminică, 17 decembrie. Festivităţile debuteazăla ora 9, deschiderea festivă fiind urmată imediat de inaugurarea sălii de spectacole, complet renovată, lansarea monografiei Semicentenar Teatrul de păpuşi “ Puck” 1950 - 2000, redactori Daniela Vartic şi Kovâcs Istvăn, documentarist Fazakas Csilla, prezentarea grafică Emanuel Hărăduţ şi Andrei Moşneag, prezentare Roxana Croitoru, monografie necesară şi bine realizată, înmînarea diplomelor de excelenţă, dezvelirea bustului “Puck”. Apoi sînt prevăzute două spectacole, Frumoasa Domniţă Trestia (secţia maghiară, ora 11.30), iar de la ora 14, premiera Prinţul fericit (scenariul Calistrat Costin, regia Varga Viorica, scenografia Epaminonda îiotiu, secţia română).
Dincolo de acestea stau întîlnirile cu personajele preferate şi iubite, cu actori de vîrf, cu momentele care se înscriu în eternitatea noastră.
16 cCecwt&nie, 2 0 0 0 , ^
F e s t i v i t ă ţ i l a Ş c o a l a d i n F e l e a c uDupă cum am m ai anunţat, a s tă z i, 16
decembrie, cu începere de la ora 12, la sediul Şcolii cu clasele I-V lll din comuna Feleacu vor avea loc manifestări prilejuite de reacordarea numelui lui ŞTEFAN MICLE - cel mai de seamă fiu al localităţii - şcolii din centrul de comună, • denumire pe care instituţia a purtat-o şi în perioada in te rb e lic ă . M an ife s ta rea este organizată de'colectivul de cadre didactice al şcolii, îm preună cu Despărţămîntul Cluj al ASTREI şi, cu Cenaclul literar-itinerant “Mihai Eminescu” din Cluj-Napoca. Amintim că, după- Marea Unire, în 1923, în cadrulunei manifestări deosebite, la care au luat parte reprezentanţii cei mai de seamă ai instituţiilor clujene în frunte cu episcopul Ivan,, cu protopopul unit dr. Ilie Dăianu, cu generalul Anastasiu şi mulţi profesori ai Universităţii clujene, între care Gh. Bogdan - Duică, O nisifor Ghibu, Marin Ştefănescu, precum şi Corul Episcopiei Ortodoxe, a fosi cinstită memoria lui Ştefan Micle. Cu aceeaşi ocazie s-a înfiinţat şi filiala locală a Asociaţiunii ASTR A; a tr ib u in d u -s e şco lii d e n um ire a “Agentura F. Ş te fan M ic le ” a A soc ia ţiun ii ASTRA din Feleacu. Tot atunci a u fo s t puse şi bazele unui fond şi a fost aşezată o placă pe 1820-1879
casa nepotului prof. M icle, învăţătorul Vasile Miclea. Programul sărbătoresc va debuta la ora 12, cu cuvîntul d irectoru lu i şcolii, d-na Ileana Fechete-Plăian; vo r urm a; slu jba de sfinţire, dezvelirea plăcii cu noua denum ire a şcolii şi cuvinte de în tîm pinare din partea; primarului comunei Feleacu, Em il Luca; d-nei inspector şcolar general M ariana Dragom ir, preşedintelui C onsiliu lu i re p re ze n ta tiv a l părin ţilo r. A u re l F ă lcuşean ; re p re z e n ta n te i e le v ilo r. Io a n a Sechelea (cl. a V ll-a ). Cu începere de la o ra 13 este program at S im pozionul omagial “Ş tefan Micle”, în cadrul că ru ia vo r susţine com unicări; prof. univ. dr. doc. C rişan M ircioiu; prof. univ. dr. Dumitru Protase; drd. N icolae Trifo iu; c e rc e t Vasile Lechinţan. P en tru o ra 14, organizatorii propun partic ipanţilo r: o v iz ită la locul unde a fost casa natală , a lu i Ş tefan Micle (la S te la am intitoare); la la b o ra to ru l de fiz ică “Ş te fan
• Micle” (prezintă p ro f. Ileana Nicoară), precum Şi la c o lţu l m u z e is t ic ‘ O d a ie d in F e le a c ’ (prezintă p ro f. Leon tina Abrudan); un concert de co linde, p re g ă tit de p ro f. Ana B a lea, va încheia p rogram ul sărbătoresc.
M . B O C U
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
' 1995 - Preşedintele Ion Iliescu şi premierul Ungariei, Gyula Horn, au declarat ia Madrid, unde s-a desfăşurat
, Reuniunea Consiliului European, că doresc să finalizeze în primavara anului 1996 negocierile privind
Tratatul politic de bază.
Preşedintele Franţei i-a trimis un mesaj de felicitare noului preşedinte al României
c v ă r u l d c C lu s î m b a t a - d u m i n i c
Dîncu îşi organizează ministerul
Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, i-a adresat, jo i, o scrisoare de felicitare lui Ion Iliescu, cu ocazia alegerii în funcţia de preşedinte al României, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei Franţei la Bucureşti.
Cu ocazia alegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al României, sînt fericit să vă adresez felicitările mele, în numele meu personal şi în numele poporului francez”, afirmă şeful statului francez în scrisoarea sa de felicitare.
P otriv it lu i C hirac, Franţa şi România sînt legate de o "prietenie tradiţională şi profundă”, care'se află la baza relaţiilor lor, foarte dezvoltate în toate domeniile. Din momentul în care România a început să se apropie de Uniunea Evfropeană în scopul
aderării, susţinerea acestui obiectiv a constituit axa principală a cooperării •franco-române, apreciază preşedintele francez. ' . ' :-
"Consiliul european de la Nisa! care tocmai s-a. încheiat, a pregătit instituţiile europene în vederea lărgirii, îm i exprim dorinţa ca ţara dumneavoastră să continue, sub conducerea dumneavoastră, eforturile care au fost deja întreprinse în mod curajos pe calea aderării, şi, în această perspectivă, doresc să vâ asigur că Franţa este alături de România. Reiterînd urările pentru viitorul României şi al prieteniei franco- romîne, vă rog să primiţi, domnule preşedinte, asigurarea înaltei mele consideraţii”, afirmă Jacques Chirac în finalul scrisorii de felicitare.
Ministerul Informaţiilor'Publice ar putea 41 format din Departamentul de comunicare internă şi externă, cel pentru relaţiile cu. românii de pretutindeni, precum şi din Departamentul pentru relaţiile interetnice, a declarat, vineri, ministrul de resort propus de PDSR, Vasile Dîncu. Dîncu a precizat că, în conformitate cu proiectul iniţial de organizare ~ a ministerului, Departamentul de comunicare va fi format din Direcţia de comunicare socială,-care să asigure un dialog “continuu” cu societatea civilă şi Direcţia de monitorizare socială şi analiză, cu rolul de a monitoriza efectul proiectelor de lege asupra populaţiei, avînd în vedere că pînâ în prezent nu a existat un “feed-back” în această problemă. > Departamentul de comunicare se va ocupa şi de comunicarea externă, avînd rolul de a monitoriza imaginea României şi de a populariza progresele făcute în ţară.
O altă dimensiune a acestui
departament va asigura coordonarea activităţii de. comunicare a Guvernului, prin includerea Departamentului purtătorului de cuvînt al Executivului
• şi prin' coordonarea strategiei de comunicare cu purtătorii de cuvînt de la toate ministerele, a spus Dîncu.
întrebat ce se va întîmpla cu personalul de specialitate din actualul
..Cabinet, Dîncu a spus că el, personal, nu are “culoare politică” şi, ca atare, nu: este interesat de orientarea politică a ; colaboratorilor săi:“Personalul de acum, în măsura în care
. se va adapta noilor proiecte, va continua să lucreze”, a afirmat ministrul Informaţiilor Publice. El a adăugat că a avut deja o întîlnire cu purtătorul de
. cuvînt al Guvernului Isărescu, Gabriela Vrînceanu-Firea, care i-a prezentat “mai mulţi/tineri valoroşi” care lucrează la Departamentul de comunicare.
Răspunzînd unei întrebări privind priorităţile sale, Dîncu a spus că vrea să ia lucrurile “ardeleneşte”. Este necesară,
im, *'1
«A
f s f I; • i
{ te , * ; ,I V - â v O K '
km® I -
în primul rînd, o strategie de comunicare a întregii echipe guvernamentale, carc să asigure o comunicare “perfectă” între ministere, precum şi o “profesionalizare ’ a funcţionarilor din cadrul Ministerului Inform aţiilor Publice, a mai spus Dîncu.
Noul preşedinte ai Camerei Deputaţilor Vaier Dorneanu are ca prioritate modificarea Regulamentului de funcţionare a acestui for
Noul’ preşedinte a l Camerei Deputaţilor, Vaier Dorneanu (PDSR), a dedarat, vineri, că şi-a fixat ca prindpal obiectiv m odificarea Regulamentului de funcţionare a acestui for, în sensul finalizării procesului legislativ în comisiile de spedalitate, urm înd ca lucrările în plen să se rezume doar la d iscuţii principiale de natură politică şi la vo t
Ales cu 303 voturi 'pentru", d n d ■împotrivă*, Dorneanu s-a angajat să fie un preşedinte "harnic şi dnstit". "Parlamentul a ajuns o frm ă a activităţii legislative, în loc sâ fie un catalizator. Pe durata m an d a tu lu i, vo i în ce rca să o p tim ize z şl să accelerez procesut legislativ", a spus Dorneanu.
El a estimat că, cel mai probabil la sfîrşitul lui ianuarie, va fi convocată o sesiune extraordinară, prim ul pund de pe agenda de lucru a deputaţilor' fiipd modificarea Regulamentului.
Dorneanu s-a angajat sâ schim be relaţia dintre Parlament şi Guvern, apred ind că aceste două ins titu ţii trebuie sâ acţioneze "conjugat". Noul preşedinte al Camerei Deputaţilor a m ai spus câ se va trece "im ed ia t" la inven ta rie rea tuturor tipu rilo r de legi. in d u s iv a ordonanţe lor aflate pe m asa de lucru a Cam erei, pentru a construi o "re la ţie firească" cu Executivu l, ca re sâ evite 's itu a ţiile aberante de pînâ acum".
Dorneanu s-a arătat optim ist în perspectiva relaţiei de lucru cu prim-ministrul desemnat Adrian Năstase, susţinînd că viitorul prem ier va fi prezent "mult mai des" decît predecesorii săi în Parlament, pentru a expune rapoartele care i se vor cere.
Deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ovidiu Petrescu de la PDSR, Comeliu Ciontu (PRM) şi Bogdan, N ic u le s c u -D u v ă z (PD) au d e v e n it, v in e ri, v icepreşedinţi a i Camerei Deputaţilor, în urma votului secret cu bile exprimat de către plenul acestei Camere legislative.
Prin vot acordat unei liste îrî favoarea căreia s-au exprim at 287 de deputaţi, iar 7 au votat "împotrivă", au mai fost aleşi cei patru secretari: Tudor Mohora (PSDR), Niţă Constantin (PDSR), Ion Mihai Năstase (PRM), Andrei Chiliman (PNL) şi cei patru chestori: Alexandru Lăpusan (PDSR), Sever Meşca (PRM), Lâszlo Borbely şi Robert Raduly (UDMR). Structura politică a conducerii Camerei Deputaţilor a fost stabilită, m iercuri, cînd a fost Semnat un < protocol între toate partidele parlamentare. Componenţa Biroului Permanent v a fi v a la b ilă p înă la în c e p u tu l s e s iu n ii parlamentare din februarie, cînd vor avea loc din nou alegeri pentru funcţiile de vicepreşed in ţi, secretari şi chestori.
tiventurile proaspeţilor deputaţi în a doua zi de muncă
C îţ iv a d in tre p ro a s p e ţii deputa ţi încă se m ai străduiesc să se acomodeze cu viaţa de parlam entar şi să se orienteze în c lă d irea care adăpos teş te C am era Deputaţilor.
Ileana Stana lonescu, deputat re p re z e n tîn d C o m u n ita te a I ta l ie n ilo r d in R o m â n ia , a d e c la ra t, v ineri, că se s im te "derutată şi alarmată" în noua s a c a lita te de p a rla m e n ta r, pentru că "sarcinile sînt mari" şi nu ştie dacă "le va face faţă . Ea a spus că şi-a propus ca obiective să ajute comunitatea pe care o reprezintă şi să facă m a i m u lt p e n tru c u ltu ra ro m â n e a s c ă . I le a n a S ta n a lo n e s c u nu a a v u t tim p să
precizeze mai multe, pentru că se grăbea să-şi ia haina de la cu ie r şi să plece din Cam era D e pu ta ţilo r, după fina liza rea lucrărilor.
In sprijinul ei a venit Varujan P am bucc ian , lid e ru l g rupu lu i m inorită ţilo r naţionale, care a arătat că Ileana Stana lonescu va organiza o con fe rin ţă de p re să la m ijlo cu l săp tăm în ii viitoare, la care va spune "mai multe".
Z iua de vineri s-a dovedit, ca şi prima zi de şedinţă, o zi grea pen tru deputaţii a fla ţi pentru p rim a dată în p o s tu ra de parlamentari.. în tr-una din m ulte le pauze,
mai mulţi deputaţi au ieşit din
sala de şed in ţă , după care , buluc, au in trat pe o a ltă . uşă ca re d ă d ea to t în s a la ae .şedinţe.
Irina Logh in a n im e rit din greşeală la toaleta bărbaţilor, iar Ion D o lă n e scu la to a le ta femeilor. Şi introducerea bile lor în urna de votare a constituit o problemă pentru unii deputaţi. Ion Dolănescu a aruncat de ia o oarecare distanţă bila albă în urna albă, d a r figura nu i-a reuşit, fiind nevoit să caute pe jos bila pentru vot.
Colindători la Palatul Patriarhiei din Capitală
Cete de colindători din toate zonele ţării au participat, vineri, la Palatul Patriarhiei din Capitală, la serbarea anuală a pomului de Crăciun, intitulată "Colindă Sfîntă din sufletul Copiilor la Naşterea Domnului” , în prezenţa Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
Patriarhul BOR a fost colindat de grupuri de copii din Botiza (Maramureş), de la Liceul "Şoguna ’ din Braşov, de la prima grădiniţă ortodoxă din România, ”Sf. Filofteia” din Piteşti, din Poiana Mărului (Braşov), din Drajna de Jos (Prahova), din Tîrgu Neamţ (Neamţ) etc.
Cei aproximativ 400 de colindători care au susţinut concertul de colinde pentru PF Teoctist şi pentru membri ai Sf. Sinod al BOR au primit daruri de Crăciun constînd în jucării şi dulciuri.
De asemenea, peste o mie de copii sărmani, din orfelinate, case de copii sau din familii nevoiaşe cu cel puţin patru copii vor primi, prin intermediul sectorului "Diaconia” al Patriarhiei Române, daruri de Crăciun constînd în dulciuri, alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte, valoarea fiecărui pachet ridicîndu-se la 5-600.000 de lei. Cele peste o mie de pachete vor fi împărţite pînă la sărbătoarea Sf. Crăciun.
La sărbătoarea de vineri de la Palatul Patriarhiei a fost organizată şi expoziţia icoanelor premiate la Concursul naţional "Icoana din sufletul copilului”.
România şi minorităţileCentrul Intercultural Pro Europa, ce desfăşoară, din 1994, o
activitate susţinută în direcţia respectării drepturilor' omului şi a minorităţilor naţionale, a instaurării unui climat de încredere reciprocă în relaţiile interetnice şi interconfesionale, organizează, în zilele de 16 şi 17 decembrie 2000, cea de-a V lll-a ediţie a Forumului Intercultural Pro Europa cu titlul „România şi minorităţile-un deceniu după” . Scopul Forum ulu i - la c a re .s în t inv ita ţi să partic ipe re p re z e n ta n ţii u n iu n ilo r m in o rită ţilo r, a i o rg a n iz a ţiilo r neguvemamentale - este de a trece în revistă realizările şi eşecurile ultimului deceniu \şi de a prospecta posibilele evoluţii viitoare, în special po litic ile pub lice-avute în vedere pentru consolidarea dem ocraţie i p lu ra lis te şi a va lorilor in terculturâ le. Activită ţile Forumului vor avea loc în Cluj cu începere de ia ora 9, la Sala de Conferinţe a Centrului Reformat din strada Ponorului. M.L.
Conducerea Camerei Deputaţilor a stabilit programul pentru începutul săptămînii viitoare
Noul Birou Permanent al Camerei Deputaţilor a decis, vineri,-ca în cursul zilei de luni să aibă loc constituirea comisiilor permanente, inclusiv alegerea conducerii acestor comisii. Repartizarea locurilor pe partide la nivelul comisiilor a avut loc deja în această săptămînă, în u rm a negocierilo r f ina liza te p rin tr-un protocol în tre partide le parlamentare. Fiecare formaţiune politică ştie în acest moment de cîte locuri dispune şi ce funcţii poate deţine în biroul fiecărei comisii.
Grupurile parlamentare se vor reuni, luni, la ora 14.00 pentru a desemna reprezentanţii lor în fiecare comisie şi candidaţii pentru preşedinţia comisiilor permanente, în număr de 15. în prima şedinţă a comisiilor, care va avea loc to t luni, vor fi alese birourile, compuse dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi doi secretari. Candidaturile propuse de liderii grupurilor parlamentare pentru conducerea unei comisii vor fi supuse votului membrilor acesteia şi vor fi aprobate cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. După ce. şi Senatul îşi va alege conducerea, vor fi convocate Birourile Permanente reunite care vo r s tab ili, în urm a consu ltărilo r cu Preşedinţia, data la care p reşed in te le a les, Ion Iliescu, va depune ju răm în tu l în faţa Parlamentului. Birourile Permanente reunite vor decide şi asupra momentului cînd se vor constitui comisiile speciale, care cuprind atît deputaţi, cît şi senatori, şi anume Comisia SRI, Comisia SIE şi Comisia
! de integrare europeană. .
Centru de monitorizare a m ăsurilor luate pentru rezolvarea
Preşedintele ales Ion Iliescu a declarat, vineri, problemei vizelordupă întîlnirea cu Bodo Hombach, coordonatorulspecial al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, că va înfiinţa la Preşedinţie un centru de monitorizare pentru ”a vedea măsurile care se impun în vederea rezolvării problemelor vizelor”.'
Potrivit lui. Iliescu, în primele trei luni trebuie să fie promovate cîteva măsuri concrete în acest domeniu în ceea ce priveşte asigurarea frontierelor. , -
Preşedintele Iliescu a spus că este de datoria noului Guvern să fie mai riguros şi mai eficient în administrare şi să elaboreze la timp programele pentru Pactul de stabilitate, fără să se lase înecat în birocraţie.
"Este şi constatarea noastră, şi a UE că lucrurile s-au mişcat cam încet şi nu ştim să elaborăm programe, să le susţinem şi să folosim oportunităţile oferite de UE”, a spus Iliescu.
El a afirmat că Bodo Hombach a recunoscut că şi din partea U E au existat anumite inerţii în promovarea concretă â obiectivelor Pactului.
Iliescu a mai spus că Bodo Hombach s-a arătat deschis în continuarea-cooperării României în cadrul Pactului şi pentru a dă un nou impuls acestei activităţi.■ Bodo Hombach a declarat că a stabilit,,
împreună cu preşedintele Iliescu, un plan, cu termene precise, pentru ca România să folosească mai intens instrumentele Pactului/România va fi reprezentată puternic în investiţii, la crearea de noi programe şi va face tot ce este posibil ca, în cel mai scurt timp, graniţele sale să arate ca şi . cele europene, a spus Bodo Hombach. Graniţele sigure sînt o condiţie pentru rezolvarea problemelor vizelor, a mai afirmat Hombach, adăugind că a primit multe semnale pozitive pe. care le va transmite Europei.
El s-a arătat mulţumit de faptul că forţele democratice din România sînt hotărîte să acţioneze împreună pentru a se apropia de instituţiile europene.
I o n I l ie s c u a r p u te a
r e n u n ţa la n u m ir e a u n u it
p u r tă to r d e c u v în t I a
P a la tu l C o tro c e n i
Preşedintele ales, Ion Iliescu, a declarat, vineri, că ar putea renunţa la numirea unui purtător de c u v în t al P re şe d in ţie i, consilierii prezidenţiali fiind cei care vor comunica cu presa, f ie c a re pe dom en iu l lu i de activitate.
Iliescu i-a nom inalizat, din nou, pe Mihai Constantinescu - consilier pe probleme juridice, Octavian Ştireanu - pe probleme de politică internă (relaţii cu P a rla m e n tu l, G uve rnu l,sindicate), Simona Miculescu - pe politică externă, Corina Creţu - pe imagine şi presă şi loan T a lp e ş . - pe p rob lem e de apărare.
.Ion Iliescu a mai arătat că a lu a t legă tu ra şi cu T udo re l P o s to la ch e , care estea m b a sa d o ru l R om ân ie i la Luxemburg, pentru a se sfătu i- pe p rob lem e , econom ice , d iscu ţiile privind o eventuală numire a acestuia într-un post ';' de consilier la Cotroceni fiind în curs.
Potrivit unor surse din PDSR, loan T a lpeş va fi ş i ş e f ah . Administraţiei prezidenţiale.
ApR Gherla îi sprijină pe copiii săraci
" Campania electorală a luat sfîrşit, gesturile de caritate a le pa rtide lo r po litice din municipiul Gherla s-au cam term inat. Nu e de m irare, unele formaţiuni politice care şi-au cîştigat un loc “călduţ” în Parlam ent ori în Senat s-au... retras, iar altele îşi fac d e ja p la n u ri de v iito r . O excepţie constituie la Gherla O rg a n iz a ţia de t in e re t a A pR din localitate, care, în perioada 13-20 decembrie, organizează o amplă acţiune de ajutorare a copiilor săraci din municipiu. Copiii familiilor nevoiaşe vor primi jucării, d u lc iu ri, îm brăcăm in te şi alimente, iar Moş Crăciun va fi darnic cu orfanii şi, copiii handicapaţi. In acest sens s-au făcu t donaţii şi s-au colectat de la locuitorii urbei haine şi jucării. La sediul ApR din cen tru l G herlii este o a g ita ţie perm anentă , conducerea Organizaţiei de tineret desfăşoară o intensă activ ita te umanitară. Dacă C ră c iu n u l era îna in te a alegerilor, oare cîte partide organizau astfel de acţiuni?! Probabil, toate. SZ. Cs.
y Aici ar putea fi 'i ‘ reclama dumneavoastră
1996 - Premierul Victor Ciorbea â - declarat că situaţia economică a României este critică, dar că, prin
măsuri severe de reformă, “situaţia poate fi ţinută sub control”.
f'6 - 1 7 d e c e m b r ie 2 0 0
potrivit CU3 S, dezbaterile televizate au influenţat votul a o treime din electorat
O treime din electorat îşi formează o atitudine şi se hotărăşte, cu cine să voteze în timpul campaniei electorale în - special pe baza dezbaterilor , televizate între candidaţii la ' preşedinţie, a afirmat Dorel ( Abraham, director general CURS, vineri, la dezbaterea “Sociologia în sondaje de opinie şi mass-media”, organizată în cadrul primului Congres de Sociologie din România.
Ascensiunea lui Vădim Tudor se datorează în mare
parte dezbaterilor televizate, spun sociologii. Potrivit unui sondaj CURS, 76 la sută din- electorat a urmărit cel puţin una din dezbaterile televizate cu: candidaţii la preşedinţie şi peste; 50 la sută a urmărit mai mult de trei emisiuni de genul acesta, în urma acestora, popularitatea liderului PRM - a crescut simţitor. Orientarea politică dreapta-stînga a candidaţilor nu a contat deloc pentru electorat (48 la sută) sau a contat puţin şi foarte puţin (34 la sută).
Procentul informat din electorat a sporit în urma campaniei 'de la 34 la sută la început, la 51 la sută la finalul campaniei electorale. “Sondajele publicate în presă nu au avut o .influenţă decisivă”, a spus directorul CURS. “Doar 5 la şută din electorat este influenţat hotăritor- în -opţiunea sa de vot de rezultatele publicate ale sondajelor de opinie”, a mai spus Abraham. Studiul CURS a arătat că 56 la sută din electorat urmăreşte sondajele
publicate în presă., A lţi participanţi la dezbatere au . ridicat problema interpretării rezultatelor de către jurnalişti.: “Presupusele erori • ale sondajelor, aruncate pe seama; institutelor, provin de fapt din analizarea greşită-a acestora de către ziarişti”,' a apreciat Călin Anastasiu de la IMAS. Lectorul univ. Marian Preda a spus că mulţi dintre jurnalişti “nu au studii de specialitate, nici măcar;, studii superioare şi nu apelează la specialişti în sociologie” cînd’
prezintă un astfel de sondaj. Dorel Abraham consideră că publicarea sondajelor de opinie este importantă din două puncte de vedere: “Partidele puternice şi bogate îşi vor permite efectuarea' de .sondaje şi îşi vor
„ construi campania în funcţie de rezultatele acestora, chiar dacă aceste activităţi nu ar fi oficializate şi, din punct de vedere moral, e dreptul tuturor partidelor şi mai ales al populaţiei de a cunoaşte starea opiniei publice la un moment dat’.
PDSR îi va propune secretari de stat în Cabinetul. Adrian Năstase pe Ovidiu Natea, la Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, şi pe generalul Decebal Ilina, la MÂpN, au declarat, vineri, surse din PDSR. , ,
Potrivit acestor surse, şi lui Bogdan Chireac is-a propus funcţia de secretar de stat la M in isteru l A facerilor Externe, însă acesta nu a dat încă nici un răspuns.
* Sursele citate au precizat că viitorul secretar general adjunct al Guvernului va fi lancu Gheorghe de la Curtea de Conturi, iar la Ministerul Finanţelor, secretar de stat va fi-desemnat Gheorghe Oană, care a mai deţinut
PDSR a mai nominalizat o serie de secretari de stai în viitorul Guvern
funcţia de secretar de stat în acest minister în Guvernul Văcăroiu.
La Ministerul Turismului, unul dintre secretarii de stat va fi Ion Antonescu, de la Agenţia de Turism Marshall, iar Gheorghe Pîslaru, fost director şl Direcţiei'Silvice Suceava,- va fi secretar de stat la Păduri, în ' Ministerul Agriculturii. La Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a fost propus Mihai David.
Ministerul Administraţiei Publice îi va avea ca secretari de stat pe Ionel
. Fleşariu, iar pentru relaţiile cu prefecţii va fi numit Anton Greblă.• La Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei vor fi desemnaţi secretari de stat Mexandra Luminiţa Hîrţan, Sabin Clikjcescu, Ion Smeiceanu şi Marius M a e \e i.
PDSR a mai txţminalizat, miercuri, secretari de stat Pk MAE - Cristian Niculescu şi Mihnea Y i/to c - pentru probleme multilaterale, la Ministerul Justiţiei - Dan Trifoi, actual] director în acest minister, la M inisterul Integării - Aurel Ciobanu Uordea, actualul negociator şef cu UPAÂndrei Popescu (de la Consiliul Legislativ) şi Pleşa Gheorghe, secretar general la PDSR. La Ministerul Muncii ş lj Solidarităţii Sociale va fi secretaiVie stat Ion Giurăscu, la Tineret \ i Sport - Nicolae Mărăşescu şi Mario Ruse de la PSDR, la M ApN este nominalizat Adrian Vilău ca secretar, de stat pentru relaţia cu Parlamentul, iar la-Transporturi - Sorin Bota (PSDR ), Tudor Florescu, Ileana Tureanu, Ion Şelar.- Secretarii de stat ■la Ministerul Industriei ar putea fi Nicolae Budulan (PSDR), Romulus Moucha, M ihaL Berinde, iar Ia Ministerul Sănătăţii: Ciobănel Mihai (actual consilier PDSR), Cezar . .Macarie şi Mircea Beuran.
în cadrai Ministerului Educaţiei şi Cercetării . va exista şi un ministru delegat pe probleme de cercetare, care . va fi'Constantin Valeca, deputat PDSR. , ....
A s a s ă f i e ? w w wwwStiSSi&âteetiessKBiAitie&iaiîaeâiiiaâ
Actualul Guvern estimează un curs mediu de schimb de 28.000 lei pentru un dolar In anul 2001
Actualul Guvern.estimează un curs mediu de schimb de 28.000 lei pentra un dolar în anul 2001, ă afirmat Ta conferinţa de presă de vineri premierul Mugur Isărescu. . -
“In proiectul de buget pe anul -viitor cursul mediu de schimb se va situa în limitele inflaţiei”, a spus Isărescu.
El a arătat că, potrivit proiectul de buget pe anul 2001, elaborat de actualul Cabinet, deficitul bugetului de stat şi cel al bugetului consolidat se va situa, la sfîrşitul anului viitor, la 3,8%, respectiv la 3,9%, în condiţiile în care, în anul 2000, deficitul bugetului de stat şi al bugetului consolidat se estimează a fi de 4,3%, respectiv de 3,5%.
Premierul a arătat că actualul Cabinet prognozează că nivelul cheltuielilor cu, dobînzile se vor reduce de la 5,1% în 2000 la 4,4% în 2001 şi a precizat că datoria publică internă şi externă, care prezintă în acest moment un nivel de 32-33%, manifestă tendinţe de scădere.
Veniturile obţinute din privatizare sînt estimate să crească de la 6.000 miliarde lei în 2000 la 10.000 miliarde lei în 2001. Nivelul inflaţiei pentrul anul viitor se estimează a fi de 25%, iar cel al creşterii economice, de 5%, bazat pe investiţii, în principal, şi pe exporturi.
Ponderea principalelor impozite se estimează a se menţine la acelaşi nivel din acest an, cu o uşoară creştere a accizelor, deoarece “în ultima parte a anului, s-a dovedit că acestea se pot-
colecta mai bine” a adăugat premierul.' Isărescu a subliniat necesitatea
-reducerii contribuţiei de asigurări ' sociale, precum şi a majorării cheltuielilor de persOnaî, cu condiţia continuării reducerii numărului de angajaţi în administraţia de stat.
“Am propus o creştere salarială pentru funcţionarii publici, de la 1 martie, .dar şi reducerea-cu aproximativ 10% a personalului”,' a afirmat premierul.
în privinţa cheltuielilor de capital, se preconizează o creştere de la 2,9%, în 2000, la 3,1%, în 2001.
Mugur Isărescu şi-a motivat decizia de a prezenta un proiect de buget pentra anul viitor prin obligaţia jegalâ de a
prezenta un astfel de proiect pînă la sfîrşitul lunii noiembrie şi de a oferi viitorului Executiv-posibilitatea; de ;a negocia cu organismele financiare internaţionale, într-o perioadă cît mai rapidă, “cu datele pe masă”.
El" a arătat că motivele pentru care s-a întîrziat cu prezentarea bugetului au fost atît demararea campaniei electorale cit şi încasările suplimentare la buget, care au depăşit previziunile.de la începutul anului şi au oferit posibilitatea efectuării a unor rectificări -bugetare suplimentare. Isărescu- a precizat că bugetul pe anul 2001 - va fi prezentat sub forma unei note care, pînă îa şedinţa de săptămîna viitoare a Guvernului, ar putea suferi modificări.
Răzvan Ungureanu i-a informat pe miniştrii de Externe din ţările NfTTP şi din statele candidate
asupra intenţiilor viitorului guvern.de iaBucureşti
Reprezentantul României Ia reuniunea EAPC de Ia Bruxelles, secretarul de stat în M AE Răzvan Ungureanu, i-a informat, vineri, pe miniştrii de Externe din ţările NATO şi din statele candidate că viitorul guvern vă continua liniile de politică externă de pînă acum, inclusiv în ceea ce priveşte aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Ungureanu a precizat câ a discutat situaţia din România cu secretarul general al NATO , George* Robertson, care a afirmat că România trebuie să prezinte o candidatură nu doar “credibilă”, ci şi “posibilă”. în cadrul reuniunii, oficialul român a spus că autorităţile de Ia Bucureşti susţin cooperarea ţărilor candidate, dar consideră că aprecierea trebuie făcută după rezultatele fiecărui stat.
In Guvernai Năstase seva
înfiinţa un Oficiu special
pentru activitatea
investitorilor străini
Viitorul secretar general al G uvernu lu i, Şerban Mihăilescu, a declarat, vineri, că la Guvem se va înfiinţa un O fic iu special pentru a c tiv ita tea inve s tito rilo r s tră in i (One Stop Office), care va fi în coordonarea unui secretar de stat de la Secre ta ria tu l Generai al Guvernului şi va organiza şi asigura legăturile şi întilniriie posibililor investitori străini cu persoanele din Executiv din domeniile de interes ale investito rilo r : / ■' înfiinţarea acestui Oficiu v ă . duce . la elim inarea birocraţiei în acest domeniu, astfel îneît investitorii străini să nu mai fie "p lim baţi” dintr-un loc în altul, a spus. Mihăilescu.~ El a p reciza t că acest
Oficiu va păstra permanent legătură cu noua structură de C om erţ E xte rio r din Ministerul Afacerilor Externe şi cu secretarii de stat din Ministerul Integării Europene şi ministerele economice.
P o tr iv it lu i M ihăilescu,. S ecre ta ria tu l General al G uvernu lu i va coordona agenţiile guvernamentale care nu vo r f i arondate m in is te re lo r, ş l anume Agenţia de Valorificare a Activşlor Bancare (AVAB) şi Agenţia Naţională pentru D repturile Copilu lu i. El a spus că aceste agenţii au în re g is tra t "d e fic ien ţe majore” şi "rezultate relativ neco respunză toa re ” , ia r pentru rezolvarea acestor probleme sînt necesare "un management mal performant ş i c o n tro lu l u tiliz ă r ii fondurilo r primite din ţară şl s tră in ă ta te ” , sugerînd în lo c u ire a cond uce rilo r acestor agenţii.
Organigramele ministerelor reprezintă una din cele mai complexe probleme ale miniştrilor nominalizaţi în Cabinetul NăstaseOrganigramele ministerelor
reprezintă una din cele mai complexe probleme ale miniştrilor nominalizaţi în Cabinetul Năstase şi nu se ştie exact dacă noile scheme de organizare vor intra în vigoare pînă la sfîrşitul acestui an, au declarat, vineri, surse bine - informate.
Organigramele Ministerului Transporturilor (care va fi comasat cu M L P A T ), M inisteru lu i Ordinii Publice şi cea a M A E sînt primele exemple de , instituţii care vor trece prin reorganizări profunde. Organigramele ministerelor vor trebui să reflecte obiectivele pe termen scurt şi mediu ale programului de guvernare în respectivele domenii.
Toate, organigramele elaborate vor mai suferi m odificări pînă la momentul apariţiei lor în Monitorul Oficial, ca Hotărîri de Guvem.
Noua organigramă a MAE va fi destul de diferită de cea după care ’ funcţionează în prezent' ministerul. Principala modificare porneşte de -la înglobarea * departamentului
)
comerţului exterior şi de la transferarea unei importante părţi din relaţia cu U E în subordinea M inisterului Integrării, unde va funcţiona şi' negociatoral-şef.
M AE va avea patru secretari de stat (comerţ exterior, relaţii bilaterale, relaţii cu UE, NATO, OSCE şi relaţia cu Parlamentul) şi un secretar general. Nu există funcţia de adjunct al ministrului.
Persoanele agreate pentru posturile de secretari de stat sînt Mihnea Motoc (actual 'ambasador în Olanda) pentra postul multilateral şi Cristian Niculescu pentru relaţia cu Parlamentul şi în sarcina căruia va intra şi reorganizarea .activităţii Fundaţiei Culturale Române, care primeşte fonduri prin bugetul MAE.
în plus, ; va exista postul reprezentantului preşedintelui OSCE, care va avea şi un purtător de cuvînt, în afara celui care va fi purtătorul de cuvînt al M A jE. Purtătorul de cuvînt al M AE va trebui să construiască şi o relaţie cu presa străină. Gestionarea
■ imaginii României în exterior se va -face prin Fundaţia Culturală Română.
Secretarul de stat care va coordona ; Departamentul Comerţului Exterior va răspunde de ataşaţii comerciali şi va prelua toate atribuţiile pe care acest departament le avea şi în formatul Ministerului Industriei şi Comerţului,.' inclusiv cea a eliberării licenţelor d e . export pentru companiile româneşti. Există şi varianta ca Departamentul Comerţului Exterior să preia birourile din străinătate ale FPS, precum şi cea de asimilare a agenţiei pentru controlul exporturilor strategice.
Pentru postul de secretar de stat pentra probleme bilaterale nu a fost încă avansată o propunere care să poată întruni acordul premierului. -
Secretarul general al M A E ar putea fi un diplomat mai vechi. Numirea sa trebuie să echilibreze balanţa generaţiilor, pentru a nu adinei resentimentele vechii gărzi în faţa num irii tinerilo r în posturi de conducere. Secretarul general va fi. obligatoriu diplomat de carieră,
aceasta devenind cea mai înaltă funcţie din M A E la care poate accede un diplomat tară a avea nevoie de agrement politic.
în privinţa relaţiei cu UE, M A E va delega mult din responsabilităţile deţinute în prezent M inisterului Integrării, iar misiunea României pe lîngă UE va fi amplu transformată. Ambasadorul va fi politic sau de
: carieră, va avea un adjunct din M AE şi unul din Ministerul Integrării, iar marea parţe a celor care vor lucra efectiv în misiune vor proveni de la diferite ministere care au dosare importante în negociere sau desfăşoară programe cu UE. Aceşti reprezentanţi'ai ministerelor se-vor
. bucura de statut diplomatic,-O noutate absolută vor fi consiliera
diplomatici, care-vor fi diplomaţi detaşaţi la ministerele implicate în procesul de integrare. Primul dintre aceste ministere va fi Ministerul Apărării, care va furniza, la rîndul său, consilieri militari pentru Ministerul de Externe.' ” • t-
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;. tel/fax 19-73-04:
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,
marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
s î m b ă t ă - d u m in i c â . 1 6 - 1 7 d e c e m b r i e 2 0 0
[ ” RODÎPET S A O J jT m ledh d Tn] JP-ţa Gării 4-5, te l: 432.451, 433.620< I aduce la cunoştinţa instituţiilor, agenţilor J ^economici, că ultimul termen pen tru l I încasarea abonamentelor presă pe anul j12001 este pe data de 20 decembrie a.c. I «■ . --------
Comisia de cenzori a S.C. RUTTRANS Ş.A. Cluj convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor în şedinţă extraordinară în data de 12.01.2001, ora 10,00 care va avea loc la sediul societăţii din Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 47, pentru toţi acţionarii înregistraţi la sfîrşitul zilei de 10.01.2001 cu următoarea ordine de zi:
1, Numirea unui nou administrator al societăţii, în cazul în care la prima şedinţă nu se întruneşte cvorumul
stabilit de Lege, a doua şedinţă va avea loc în data de 15.01.2001 în acelaşi loc şi la aceeaşi dată. (4263774}
Rosko T extil S R L ' ‘A l. Ioan Cuza Street, No. 1 .Parcel No. 1, Free Trade Zone Curtici Arad County, Romania
Angajăm:- inginer confecţioner textile pentru Zalău (S.C. Universal
S.A.), vechime minimă 3 ani; -- coordonator logistică pentru Zalău (S.C. Universal S.A.) Condiţii de angajare:• minim studii medii; " . . .• experienţă în controlul şi gestiunea stocurilor; j• cunoştinţe de operare PCŢWord, Excel); î• cunoştinţe limba engleză; - '• cunoştinţele de contabilitate primară constituie un avantaj.C .V. Ia fax: 060/662.228.
SC RO-IT-PRODSERVIMEX SRLS T R . C ÎM P IN A 62-64 C L U J - N A P O C A
A N G A J Ă M U R G E N T
T IN E R E C U V ÎR S T A C U P R IN S Ă ÎN T R E 17-25 A N I
C A L IF IC A T E - N E C A L IF IC A T E ÎN M E S E R IA D E C R O IT O R F E Ţ E ÎN C Ă L Ţ Ă M IN T E .
S O C I E T A T E A S E O C U P Ă D E C A L IF IC A R E A Şl S P E C I A L I Z A R E A 'A C E S T O R A .
I N F O R M A Ţ I I L A S E D I U L F I R M E I S A U L A T E L E F O N 4 15 .496 B IR O U L P E R S O N A L . (4263771)
,S.C. UNIVERSAL S.A. HU EDIN (în lichidare), lichidator S.C. DACEXPERT S.A. Cluj, anunţă încuviinţarea de vînzare prin negociere directă conf.'încheierii civile din 16.11.2000 a Tribunalului Cluj a activului"FABRICA DE VA TĂ CIUCEA". Tribunalul hotărăşte: admite , cererea lichidatorului desemnat în
procedura judiciară de faliment a debitoarei S.C. Universal S.A. Huedin şi în consecinţă: încuviinţează vînzarea directă a imobilului Fabrica de vată Ciucea, compus din clădiri şi teren din localitatea Ciucea, str. Principală nr. 15, cu suma de200.000.000 lei (inclusiv TVA) către ofertantul Merca Marinei. Dispune afişarea hotărîrii la sediul imobilului şi publicarea de către lichidator în două ziare locale, iar vînzarea se va face numai după 20 de zile de la data ultimei publicări în ziar. Definitivă şi executorie. ^Pronunţată în şedinţa publică din 16
noiembrie 20 00: (4263772)
A P E V Â H U Ld e C l u j * * ” ■“
r —— i DIRECŢIA DE RADIO Şl TELEVIZIUNE CLUJ
C lu j-N apoca str. Fag u lu i nr.2 fax: 064-621.868 tel: 096-414.146; 4 14 .12 4O R G A N IZ E A Z Ă
în data de 21 decembrie 2000, ora 10,0 0, la sediul unităţii C O N C U R S pentru ocuparea unui post vacant în cadrul Serviciului Logistică
compartimentul Registratură C E R I N Ţ E :
- Studii medii
I
I
I
I
I
I
I
I
I , - Cunoştinţe aprofundate de operare.pe calculator (Word, Excel, Acces); editare texte. I - Cunoaşterea a două limbi străine de circulaţie universală (limba engleză - obligatoriu),
scris vorbit - nivel avansat- Disponibilitate la lucru peste program;Cererile de înscriere la concurs însoţite de:- curriculum vitae;- xcrocopii după actele de studii şi/sau calificare;- adeverinţă medicală conform cerinţei postuluisc depun Ia sediul unităţii pînâ la data de20 decembrie 2000. ~Informaţii suplimentare sc pot obţine la Serviciul Resurse Umane şi Organizare,
telefon 064-414.146, 414.124 int 2162, 2171.
Maşina ta este asigurată pe anul 2001? 'Dacâ nu, poţi sâ închei acum asigurarea obligatorie dc răspundere civilă auto (R.C.A.) Ia toate sediile noastre, astfel: Prin unităţile din Cluj-Napoca: • ■
Sediul Central: B-dul 21 Decembrie nr. 90,Tel.: 431.586,195.602, 439.387,439.376,439.376
Agenţia Autosincron: Calea Turzii nr. 152, Tel. 438.366Str. Emile Zola nr. 1, Tel. 199.870 B-dul Eroilor nr. 34, ap. 7, Tel. 190.455 Str. Bilaşcu nr. 109, Tel. 193.902
Agenţia CIF: 'Agenţia ASICON:
Prin unităţile din judeţ: Agenţia Dej: Agenţia Turda: Agenţia Hucdun:
- Str. E. Teodoroiu nr. 8, Tel. 216.929 Str. Libertăţii nr. 9, Tel. 316.369 Str. Vlădeasa nr. 4, tel. 251.968
Grâbcştc-tc! Dacâ plăteşti integral prima dc asigurare R.C.A. pentru anul 2001 pînâ la 31.12.2000, beneficiezi de o reducere dc 10%.
Atenţie! Acccsînd pagina de internet www.alUanztiriac.ro sau solicitînd telefonic, ai posibilitatea de a încheia asigurarea obligatorie dc răspundere civilă auto la domiciliu!
Siguranţa ta este prioritatea noastră!Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, societatea A llianz-Ţiriac Asigurări invită persoanele fizice sâ participe Ia o acţiune
promoţionalâ cu premii constînd în: - 4 autoturisme Dacia SuperNova- 5 televizoare color LG ■; ■ ■- 5 frigidere LG- 5 maşini de spălat LG_________
Completează chestionarul pus la dispoziţie dc oricare din unităţile şi reprezentanţii noştri şi vei participa automat la tragerea la sorţi carc va avea loc în data dc 1 martie 2001. Lista cîştigâtorilor va f i publicată în ziarul "Adevărul" din data de 6 martie 2001.
A L L I A N Z Ţ I R I A C A S IG U R Ă R I S .A .Sucursala Cluj, B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 90 Tel.: 064-195.602; 064-431.586; Fax: 064-196.342
v • P-ta U nirii 4 -5 . TEL./FAX: 0 6 4 - 4 3 0 .4 2 3
R E C O N D IŢ IO N A R I C A R T U ŞE I M P R I M A N T E
S.C. LIDLORELLEI
AMANETstr. Clinicilor nr. 10
Comision minim j
'Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Cluj anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în vederea executării unor lucrări după următorul program:
- str. Fîntînele capăt - bucla de întoarcere autobuse, Complex Fortuna, str. Fîntînele nr. 55, bloc B6, nr. 59, bloc B8, nr. 53, B1oc‘B5, nr. 51, Bloc B4.
- în treruperea va avea loc în data de 18.12.2000 între orele 9,00 şi 13,00. (4263766)
I
I
I
I
I
I
I
I
N A P O C A P R E S S/
angajează v î n z ă t o r i p r e s ă ş i c a r t e
l a t o n e t e s t r a d a l e .
I n f o r m a ţ i i I a t e l . 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 .
Societate de asigurări vestică recrutează persoane
interesate pentru şef oficiu şi vînzare. Doritorii sînt rugaţi să trimită Ia căsuţa poştală nr. 2027, oficiul poştal nr. 1® Cluj-Napoca, curriculum |
vitae, adresa şi nr. de telefon' Ia care pot fi contactaţi pînă
J a data de 05.01.2001.
I
C E A M A I B O G A T A O F E R T Ă Ş l L A C E L E M A I A V A N T A J O A S E P R E Ţ U R IP - ţ a U n i r i i n r . 2 1 - , , t e l / f a x : 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 '
O C / l j ' f , ’
P R E S S
P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6. A D E V Ă R U Ld e C i u l
C L U J-N A P O C A : lu n i-v in e r i 8-16; sîm bătă 9-14;• tel/fax 19-73-04;
S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ I A D E J : luni, miercuri, joi 8-16, J marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
j ^ 3 1 3 M 3
R E P A R A Ţ I I ZenoAPARATURA FOTOGRAFICA REINHARDTC a le a M ă n ă ş tu r, n r . 8 , C lu j -N .
T e l .: 0 9 2 /4 6 0 -16 9 ; 064/ 42 -5 0 -9 6
• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, finisată, etaj intermediar, preţ 180 milioane. Tel. 430.423. (Agi) ; 'V Vînd apartament 1 cameră,_ pe Calea Dorobanţilorfinisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 270 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Mănăştur, etaj intermediar, confort 1, proaspăt zugrăvit, preţ 7.400 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, pe Str. Pata, confort i, finisat, garaj, preţ 25.500 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, preţ 260 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, pret 160 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament2 camere, pe str. Buşteni, confort 1, finisat, parter,
' preţ 190 milioane. Tel: 430.423. (Ag.i.) ..• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Padin, mobilat, finisat, fără telefon, preţ 100 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) '• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Clăbucet, mobilat, pret 85 USD. Tel. 430.423.(Ag.i.) •
V Î N Z Ă R I
C U M P Ă R Ă R I
• Ş o fe r c a te g o ria B , 2 1 a n i , î m i o fe r s e rv ic iile u n e i f ir m e s e rio a s e T T e l . 4 1 - 7 4 - 9 5 . (1 3 0 4 8 3 7 ) ■
• S tu d e n tă o r f a n ă d e a m b i p ă r in ţ i r o g cine p o a te să m ă a ju te cu o s u m ă c ît d e m ic ă p e n tr u a -m i c u m p ă r a o pe re ch e d e c i z m e . C o n t B a n c a T r a n s i l v a n i a 2 5 1 1 0 0 0 0 1 3 8 3 5 2 2 2 . V ă m u lţu m e s c . (1 1 9 5 2 8 4 ) y
• . C u m p ă r a p a r t a m e n t n e fin is a t 4 cam ere p a r t e r , z o n ă c i r c u l a t ă . T e l . 4 4 - 1 6 - 4 2 s a u 0 9 5 - 7 7 - 7 3 - 7 5 . (11 9 5 4 0 6 )
• • In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Sucursala Grup Şantier Drumuri Poduri Cluj anunţă începerea demersurilor - pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Hala atelier situat în Cluj-Napoca str. Fabricii nr. 125. Eventualele sesizări • şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1304830)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Dan Angela anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: amenajare apartamentul nr.'63 în spaţiu comercial cu acces prin faţşdă, construire balcon închis situat în Cluj-Napoca str. Ion Antonescu nr. 4 ap. 63. Eventualele sesizări şi -sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1271467)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC SORT1LEMN SA Gherla anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul său situat în str. Clujului nr. 7, loc. Gherla. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (159.720)
P I E R D E R I
• Vînd Opel Rekord an 1985, stare foarte bună. Tel. 44-42-70. (1304814)
• Vînd cazan Turbo pentru încălzire şi apă caldă tip -Junkers, nou. Tel. 14-08-66. (1195400)
• Cumpăr schelă metalică tip S200 şi popi metalici. Tel. 44-04- 44 sau 094-59-29-73. (1304781)
• Vînd maşină de. cusut Ileana în stare foarte bună. Tel. 15-43-81. (1304825) .
• Vînd Ficus decor (foarte mare). Tel. 12-48-94. (1271468)
Î N C H I R I E R I
• închiriez 2 camere plus anexe pentru birouri. Tel. 19-34-01. (1271407) .
D I V E R S E
• ? P ie r d u t c iobăne sc g e r m a n , n e g r u - m a r o , p u i 3 l u n i , s u b tr a ta m e n t, r ă s p u n d e la n u m e le d e A j a x . R e c o m p e n s ă 500 D M . T e l . 0 9 2 - 3 6 -5 2 - 0 9 ; 1 3 - 5 2 - 3 3 . (13 0 4 8 2 4 )
• S C A tla s s ib S R L A g e n ţia C l u j a n g a j e a z ă a g e n ţ i d e t u r i s m : s t u d i i m e d ii m i n im lic e u , e x p e rie n ţă în a c tiv ita te a d e b i r o u , p e rm is de c o n d u c e re , d o m i c i l i u l î n C l u j , t e l e f o n : R e l a ţ i i Ia te l. 0 6 9 -2 3 -1 0 -12 in t. 3 9 1 s a u 0 6 4 - 4 3 - 3 4 - 3 2 . ( 1 3 0 4 7 4 7 ) . . ' ,
• S C S ta irs S R L a n g a je a ză t î m p l a r i . C o n d i ţ i i d c m u n c ă d e o s e b i t e . T e l . 4 1 - 5 3 - 2 3 . ( 1 3 0 4 8 1 2 )
•J’ierdut certificat-de înmatriculare seria N 778557 pentru firma Vîrful Muntelui SRL înregistrată la Camera de Comerţ sub nr. J12/1622/1999 şi cod fiscal R12537580. Le declar nule. (1304821)
• Pierdut contract chirie garaj nr. 1803 din 14.03.1996. îl declar nul. (1271459) ’
• Pogăceanu Ioana pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (1271460)
• -Pierdut legitimaţie.de transport pe numele Ioja-Ionel Cristian. O declar nulă. (1271475) .
D E C E S E
C O M E M O R Ă R I
• Firmă de construcţii angajează în condiţii deosebite de salarizare, muncitori pentru montaj şi execuţie structuri în gips carton. Relaţii - la tel. 44-04-44 între prele 10-17. (1304780)
• Z d r o b i ţ i d e d u r e r e n e
d e s p ă ţim d e s c u m p u l n o s tr u
n e p o t şi v e r i ş o r S A N D U .
M ă t u ş a L i v i a M u r e ş a n ,
v e riş o rii d r . Iu liu s M u r e ş a n cu
so ţia M a r ia n a şi f iu l P a u l şi d r .
M a r i u s M u r e ş a n . D o r m i î n
p a c e sufle t n e p re ţu it . ( 1 3 0 4 8 2 7 )
• C u s u fle tu l z d r o b i t d e
d u r e r e ne d e s p ă rţim d e iu b itu l
n o s tr u n e p o t A L E X A N D R U .
M ă t u ş a L i v i a - şi n e p o ţ i c a
V a le n tin a . (13 0 4 8 2 8 )
• C u in im ile z d r o b i t e de d u re re şi î n v e c i n e m în g îia ţi p ă rin ţii d r . T u r c u l o a n şi M a r a a n u n ţă stin g erea d in v ia ţă în u rm a u n e i b o ii n e c ru ţă to a re a unicu lu i lo r fiu A L E X A N D R U . M o r m în t u l îţ i v a f i u d a t veşnic cu la c r im ile n o a s t r e i u b i t u l nostru d r a g . În m o r m în ta r e a v a a v e a : lo c î n c o m u n a L e t c a j u d e ţ u l S ă la j la d a t a d e 1 7 decem brie 2000. (13 0 4 8 3 2 )
•. C u n e m ă r g in it ă d u r e r e a n u n ţă m tre cerea î n n e fiin ţă a m u ltiu bite i noastre fiic e , D A N A U R E C H E - P E T E A N U , la v îr s ta de 36 de a n i. C u t r u p u l o s te n it d e s u fe rin ţă , d a r cu in im a p lin ă de lu m in ă şi iu b ire n e -a p ă r ă s it, lăsîn d u -n e să n e r u g ă m p e n tr u od ih n a su fle tu lu i ei b u n . O v o m conduce p e u ltim u l d r u m lu n i, 18 d ece m b rie 20 0 0 , o re le 1 3 , de ţa C a p e la veche a C i m it i r u l u i M ă n ă ş tu r . î n veci n e m în g îia ţi m a m a şi ta ta . (13 0 4 8 3 3 )
• C u p r o f u n d ă d u r e r e în suflet a n u n ţ că, îh 15 d e c e m b rie 2 0 0 0 , a p le c a t d e lîn g ă m in e m u ltiu b ita m e a s o ţie , D A N A U R E C H E - P E T E A N U . A m in tir e a ei m ă v a în s o ţ i , cu d r a g o s te a ce m i - a p u r t a t , p e n tru to td e a u n a . î n d o li a t şi v e ş n ic n e m î n g î i a t s o ţ u l V a s ilic ă . (13 0 4 8 3 4 )
• D Ă N U Ţ A n o a s tră , c h ip u l tă u cel b lî n d , s u fle tu l tă u m a re şi b u n ă ta te a ta n e v o r r ă m în e î n v e c i a m i n t i r e . L u c i şi C o d r u ţ a . (13 0 4 8 3 5 )
• D u p ă o l u n g ă şi g r e a s u fe r in ţă , in im a p r o fe s o r u lu i u n iv . C O N S T A N T I N O L A H a în c e t a t să m a i b a t ă . S o ţ i a , M a r i a O l a h , p r o f u n d î n d u r e r a t ă a n u n ţ ă r u d e l e , p r i e t e n i i , c o le g i i , f o ş t i i s ă i stu de n ţi şi p e to ţi c u n o s c u ţii, că m itin g u l d e d o liu v a a ve a loc la d a ta de 18 d e c e m b rie , o r a1 0 ,3 0 î n F o a i e r u l C a s e i U n iv e r s ita r ilo r . î n h u m a r e a v a f i la C i m i t i r u l M ă n ă ş t u r , C a p e l a n o u ă , la o r a 1 3 . ( 1 2 7 1 4 8 4 )
• C u tris te ţe î n s u f l e t ’ n e d e s p ă r ţim d e d r a g u l n o s tru nep ot şi v e r iş o r N E L U J I M A N . O d ih n e a s c ă -s e în p a c e lM ă tu ş a L u c r e ţia şi v e riş n a r a L u c i a cu fa m iliile . (13 0 4 8 2 0 ) ■
• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e fa m i l ie i Z u r b ă u M i r c e a la p ie rd e re a ta tă lu i d r a g . F a m i l ia P e n ze s E u g e n . (13 0 4 8 2 2 ) .
• S în te m a lă tu r i d e c o le g u l n o s tru Ş o fa lv i M i h a i î n m a re a d u re re p ric in u ită d e tre c e re a în n e fiin ţă a ta tă lu i d r a g . S in c e re co n do le an ţe în tr e g ii fa m ilii d in p a rte a co le g ilo r d e s e rv ic iu de Ia S C H i d r o O p t i c a . (13 0 4 8 2 3 )
• R e g re tă m nespus d e m u lt d is p a riţia d in tre n o i a ce lu i ce a fo s t u n p r ie te n d r a g p r o f . u n i v . ' d r . C O N S T A N T I N O L A H . S in c e r e c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i . V i c t o r , V i o r i c a şi A n d r e i D a v i d . (13 0 4 8 3 6 )
• U n u ltim o m a g iu a d u s d - I u i p r o f . u n i v . d r .C O N S T A N T I N O L A H . S in c e re c o n d o le a n ţ e f a m i l i e iîn d u r e r a te . C o le c tiv u l C a te d r e i de F in a n ţe . (13 0 4 8 3 8 )
S în te m a lă tu r i d e fa m ilia P e te a n u î n a c e s te m o m e n t e grele. F a m i l ia B a b i i . ( 1 2 7 1 4 6 1 )
• î m p ă r t ă ş i m d u r e r e a fa m ilie i P e te a n u şi p ă s t r ă m neşte arsă a m in tire a celei care a f o s t D A N A P E T E A N U , p rie te n a n o a s tră . S ă -i fie ţă rîn a u ş o a r ă ! F a m i l i a V a n c a . ( 1 2 7 1 4 6 2 )
• S în te m a lă t u r i d e fo ş tii n o ş tri colegi d r . P e te a n u V a sile şi d o m n u l U r e c h e V a s ile în g re a u a p ie rd e re a fiice i şi soţiei D A N A . S a la ria ţii S C C I A S A C l u j . ( 1 2 7 1 4 6 3 )
* S în te m a lă tu r i de colegul n o s tru J i m â n R ă z v a n în m a re a d u r e r e p r ic in u ită d e m o a rte a t a t ă l u i d r a g . S in c e r e c o n d o le a n ţe î n t r e g i i f a m i l ii . C o l e c t i v u l d e - s a la r i a ţ i “ U n i v e r s - T ” . ( 1 2 7 1 4 6 6 )
• L a tre c e re a sa î n veşnicie a d u c e m u n u ltim o m a g iu celui c a re a fo s t p r o f . u n iv . d r . şi d e c a n a l F a c u l t ă ţ i i n o a s tr e C O N S T A N T I N O L A H . S în te m a lă tu r i d e fa m ilia în d u r e r a tă . C o n d u c e r e a ş i î n t r e g u l p e rs o n a l a i F a c u lt ă ţ ii de Ş tiin ţe E c o n o m ic e . ( 1 2 7 1 4 6 9 )
• S în te m a lă tu r i d e d o m n a p r o f . u n i v . M a r i a O l a h Ia p ă ră s ire a l u m ii p ă m în te ş ti de c ă tre iu b itu l său so ţ şi o m de m a r e o m e n i e , p r o f e s o r u l u n i v e r s i t a r C O N S T A N T I N O L A H . S ă -i fie ţ ă r în a u ş o a ră . F a m i l ia N e g u c io iu . ( 1 2 7 1 4 7 1 )
* S în te m a lă tu r i d e fa m ilia Z u r b ă u î n a c e s te m o m e n te g re le la tre c e re a î n n e fiin ţă a ta t ă l u i d r a g ş i-i t r a n s m ite m co n d o le an ţe şi în tr e a g a n o a s tră c o m p a s i u n e . . C o l e c t i v u l O f i c i u l u L d e C a l c u l “ S a n e x ” . ( 1 2 7 1 4 7 6 )
• S în te m a lă tu r i d e p rie te n a n o a s tră M a r i a O la h - în m a re a d u r e r e p r ic in u it ă d e m o a rte a s o ţu lu i d r a g , p r d f . {u n i v . d r . C O N S T A N T I N O L A H . D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă . F a m ilia B a s a r a b . ( 1 2 7 1 4 7 7 )
• C u d u r e r e - n s u fle t şi re sp e ct n e m ă r g in it , ce i l-a m p u r t a t d e -a l u n g u l v ie ţii , ne lu ă m u n u ltim ră m a s b u n de la cel ce a fo s t o m u l d e o în a ltă ţin u tă m o ra lă 4i p ro fe s io a n lă , p r o f . u n iv . d r . C O N S T A N T I N O L A H . A fe c ţiu n e a noa stră îi v a î n s o ţ i m e r e u a m i n t i r e a . O d ih n e a s c ă -s e -n p ace ! Since re c o n d o le ă n ţe fa m ilie i în d o lia te . F a m i l i a D a n R a c o v i ţ a n . ( 1 2 7 1 4 7 8 )
•, S în te m a lă tu r i d e colegul n o s tru V a s ile U r e c h e Ia m a re a d u r e r e p r ic in u ită de d is p a riţia i u b i t e i s a le s o ţ i i D A N A . D u m n e z e u s -o o d ih n e a s c ă în p a c e . C o le g ii de Ia In s titu tu l de C e r c e tă ri S o c io -U m a n e , C l u j - N a p o c a . ( 1 2 7 1 4 7 9 )
* î n t r e a g a n o a s t r ă c o m p a s i u n e ş i s in c e re c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i S z a b o F r a n c i s c p e n t r u p i e r d e r e a ir e p a r a b ilă a celei m a i d ra g i s o ţ i e , m a m ă şi l o c a t a r ă , I L O N C A . D u m n e z e u să-i dea o d i h n ă v e ş n i c ă . C o m i t e t u l A s o c ia ţie i d e P r o p r i e t a r i s t r . B iz u ş a n r . 2 . ( 1 2 7 1 4 8 1 )
v A d î n c î n d u r e r a ţ i , d e p lîn g e m tre c e re a în n e fiin ţă a p r e ţ u itu lu i d asc ăl p r o f . u n iv . d r . C O N S T A N T I N O L A H , c a re n e -a î n d r u m a t a n i de zile căile v ie ţii şi ale ştiin ţe i. Since re c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i . D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă . F a m i l ia p r o f . u n i v . C io b a n u . ( 1 2 7 1 4 8 3 )
• E x p r i m ă m d o a m n e i M a r i a O l a h p r o fu n d e re gre te în aceste m o m e n t e p r i c i n u i t e d ep i e r d e r e a s o ţ u l u i , d r a g .F a m i l i i l e Z a h a r i a , K l e i n şi C u c e r z a n . ( 1 2 7 1 4 8 5 )
• M î in e s în t 2 4 d e a n i d e Ia d e c e s u l m ă m i c i i m e le , E V D O C H I A B A R I Ţ C H I . î n s u f l e t u l m e u e s te m e r e u p r o a s p ă t şi î n f l o r i t b u c h e tu l f l o r i l o r d e d r a g o s t e 1 şi re c u n o ş tin ţă p e n tru ea. L u c ia P a ş c a lă u . ( 1 1 9 5 3 1 1 )
V P i o s o m a g iu în c h in ă m m e m o r i e i d r a g i l o r n o ş tr i p ă r in ţ i S E L E Ş V A S I L E - V I C A şi S E L E Ş A N U C A , acum cînd se îm p lin e s c 10 a n i, respectiv 1 1 a n i d e la tre c e re a lo r în n e fiin ţă . F i e ca dragostea celor 6 co p ii să le veg h eze liniştea lo r ve şn ic ă . C o m e m o ra re a v a avea lo c d u m in i c ă , 1 7 d e c e m b rie 2000 Ia B is e ric a O r to d o x ă din P a l a t c a . D u m n e z e u să -i o d ih n e a s c ă î n p a c e . F a m ilia . (11 9 5 3 6 8 )
1 L a 1 7 d ece m b rie 2000 se îm p lin e ş te u n a n tris t şi greu d e c în d a p le c a t d e lîngă m ine p e n tru to td e a u n a d ra g u l meu soţ G H E O R G H E V O L O V A T I . U n go l im e n s , u n d o r nestins şio .d u r e r e a d în c ă m i-a i lăsat în s u fle t d r a g ă G I G I . M ă ro g la D u m n e z e u să -ţi ie rte păcatele şi s ă -ţi d e a o d ih n ă veşnică, ia r p e m in e să m ă a ju te . N u te v o i u ita n ic io d a tă sufle t b u n . S o ţia S a n d a . ( 1 3 0 4 8 1 7 ) -
• G î n d u l n e z b o a r ă la cel ca re a fo s t n a ş u l n o s tru G I G I V O L O V A T I . D u m n e z e u s ă -l o d i h n e a s c ă î n p a c e . F i n i i C a m e l i a , B i a n c a şi N u ţ u (1 3 0 4 8 1 8 )
• L a u n a n d e la trecerea în n e f i i n ţ ă a d r a g u l u i n o s t r u c u m n a t G I G U V O L O V A T I , p i o a s ă a d u c e r e a m i n t e . D u m n e z e u s ă -i ie rte păcatele şi s ă -l o d ih n e a s c ă . C u m n a ţii şi c u m n a te le . (13 0 4 8 1 9 )
• A u t r e c u t 6 a n i d e la decesul c e lu i ca re a fost p r o f . u n i v . d r . M I H A I K O R Y . Î I re a d u c e m în m e m o ria iu t u r o r c e lo r c a re l-a u iu b it şi a p re c ia t. D u m n e z e u să -l odih n e a scă î n p a c e . S o ţ i a , f i i c a , g in e r e le C h r is t ia n e şi R o l f . (1 2 7 1 4 6 5 )
AGENŢIA DE PUBLICITATEC E
o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c es e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e
. î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă maisimplun u s e p o a te
A D E V A R U L d e C l u j ,s tr .N a p o c a n r .1 6 , te l / fa x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0/1
# JŞ3SE33BESS5S3ES
A I C I ar putea fi reclama dumneavoastră ] 7
Ws»ss*3&8#>
fn 'to p in iâ ţ lu i& Z o ra r ii
^ i t a u GI
1990 7 La Timişoara 34 de organizaţii politice şi apolitice împreuna cu
autorităţile locale au organizat comemorarea unui ari de ia izbucnirea
Revoluţiei.
s î m b â t a - d u m i n i c a , 1 6 - 1 7 d e c e m b r i e I l S t
S e p a r a t i ş t i i a l b a n e z i i n t e n ţ i o n e a z ă s â l a n s e z e n o i a t a c u r i î n s u d u l S e r b ie i
Separatiştii albanezi intenţionează să lanseze noi atacuri asupra forţelor sîrbe în sudul Serbiei, cu ocazia alegerilor legislative din 23 decembrie, a afirmat, jo i , Z oran D jind jic i, un apropiat al p reş e d in te lu i iugoslav, V o is la v Koştuniţa, citat de AFP.
Responsabilul citat, candidat unic Ia postul de prim-ministru al- Serbiei, a declarat câ extremiştii albanezi “ au planificat o ofensivă pentru perioada. 20 - 30 decembrie”, a anunţat agenţia Beta. “Este o ameninţare serioasă (...) p en tru p o z iţ ia Serbie i în B a lc an i. Consecinţele vor fi şi mai grave dacă râm înem cu braţele încrucişate”, a adăugat D jindjici, fară a da mai multe detalii referitoare la această “ofensivă”.
Sudul Serb ie i este teatru l unor frecvente incidente armate între forţele sîrbe şi separatiştii albanezi, autointitulaţi Arm ata de E lib e ra re din Preşevo- Medvedia-Buianovaţ (U C PM B ), al cărei obiectiv este alipirea regiunii Preşevo-' M edvedia-Buianovaţ la “ un Kosovo independent” .
A c ţiu n ile U C P M B au fost condamnate, miercuri, de Consiliul de Securitate al O N U :. Cîteva sute de sîrbi manifestează, începînd de m ie rc u ri, pe drumul p rinc ipal d in ap ro p ierea zonei de securitate care înconjoară provincia Kosovo, cerînd “expulzarea teroriştilor” UCPM B din zonă.
O poziţia D em ocratică din Serbia
(DOS), coaliţia care îl susţine pe Voislav Koştuniţa, care este favorită, potrivit sondajelor, în vederea cîştigârii alegerilor legislative sîrbe, a lansat o “iniţiativă democratică” pentru rezolvarea acestei probleme, a declarat D jin d jic i.'E l a adăugat, totuşi, că este “imperativ să se reacţioneze imediat, fară a se face nici un compromis”.
In ; o p in ia , sa,, com unitatea internaţională ar trebui să-şi dea acordul pentru ca autorităţile iugoslave să-şi “facă treaba” pe propriul teritoriu. “Pe măsură ce trece timpul, şansele de a obţine un asemenea acord se diminuează, fapt care riscă să provoace creşterea num ăru lu i v ic tim e lo r”, a sublin iat Djindjici.
Doi soldaţi turci şi-au pierdut viaţa şi alţi cinci au fost răniţi, după ce elicopterul lor s-a prăbuşit, vineri, în provincia Bitlis, din sud-estul Turciei, au
Un elicopter. ^alarmatei turce ;s-a prăbuşit, provocînd moartea a două persoane şi rănirea altor cinei . tanunţat, la Diyarbakir, surse din cadrul securităţii locale, citate de AFP.
Accidentul s-a produs înjurai orei locale 13.30 (11.30 G M T) în momentul în care aparatul, un U H -1 de fabricaţie am ericană, se pregătea să aterizeze . într-o cazarmă militară.
S tatu l. M ajor al armatei a refuzat sâ facă vreun comentariu despre acest incident
Aproximativ 68 la sută dintre ruşi au o părere bună despre preşedintele Vladim ir Putin, relevă un sondaj de opinie publicat, vineri, de Fundaţia pentru Opinia Publică, citat de AFP.
Vladimir Putin se bucură de
sprijinul a 68 la sută dintre ruşi
Potrivit sondajului, realizat în zilele de 9 şi 10 decembrie pe un eşantion de 1.500" de persoane, şapte la sută dintre persoanele intervievate au o opinie defavorabilă în privinţa preşedintelui ras, în timp ce 21 la sută dintre acestea nu au nici o părere despre succesorul lui Boris Elţîn.
Cu o lună în urmă, un sondaj realizat de acelaşi institut arăta că preşedintele Putin se bucură de sprijinul a 63 la sută dintre ruşi.
Statele Unite au lansat o campanie antiteroristă oferind o recompensă de circa cinci milioane de dolari
Statele Unite au lansat, joi, o campanie antiteroristă care va cuprinde şi o recompensă de circa cinci milioane de dolari în schimbul informaţiilor care vor duce la prevenirea atacurilor teroriste, a indicat Departamentul de Stat, citat de AFP.
Această campanie cuprinde un spot televizat de 30 de secunde care va apărea pe reţelele publice în opt limbi arătînd “ flagelul terorismului”, a indicat purtătorul
de cuvînt al Departamentului de Stat, Richard Boucher.
“Vom folosi afişe, anunţuri în presă şi spoturi radiofonice...A fişele vor fi imprimate în opt limbi şi distribuite în întreaga lume”, a adăugat Boucher.
Acest material va fi distribuit pe lîngă misiunile americane în engleză,, germană, franceză, chineză, arabă, rasă, spaniolă şi urdu (una dintre cele două limbi naţionale
ale Pakistanului), a precizat Boucher.Această campanie va costa în jur de
100.000 de dolari.Conform lui Boucher, circa douăzeci de
persoane au fost arestate din 1984 în urma unei campanii de acest tip, şi circă şase milioane de dolari au fost acordate pentru inform aţii care au permis arestarea teroriştilor internaţionali.;
Ucraina "spune adio trecutului său sovietic
\ şi salută Occidentul”Ucraina a spus, vineri, “adio trecutului" său sovietic
şi a salutat Occidentul” prin închiderea definitivă a centralei nucleare de la Cemobîl, a apreciat secretarul american al Energiei, Bill Richardson, prezent la Kiev pentm acest eveniment, informează AFP.
“Este o etapă importantă pentru Ucraina”, a declarat Richardson, în cadrul ceremoniei care a avut loc în capitala ucraineană cu ocazia închiderii centralei de la Cernobîl.
Tehnologia centralei de la Cemobîl este de concepţie sovietică, iar accidentul devastator care a afectat aproape trei sferturi din Europa s-a produs în 1986, cînd Ucraina încă făcea parte din Uniunea Sovietică. .
Ucraina"este," în prezent, membră a Parteneriatuiui pentru Pace al NATO, în ultimul timp "fiind organizate
Joe Lieberman î i m ulţum eşte Iu l Al Gore pentru a-i f i dat ocazia să fie prim ul evreu
candidat la postul de vicepreşedinteJoseph Lieberman, fostul candidat democrat la postul de vicepreşedinte
al SUA, i-a mulţumit, joi, vicepreşedintelui A l Gore. pentruFaptul că, i-a dat ocazia să fie primul evreu candidat la această funcţie, apreciind că această încercare a dovedit “că totul este posibil pentru oricine în America”, relatează AFP. “Absenţa sectarismului religios în cursul acestei; campanii : şi Faptul că vicepreşedintele-şi eu am obţinută două poziţiona număr-de, voturi populare din istoria alegerilor preadehţiâlelamOTcaneîărlţrebui; să-i încurajeze .pe toţi-părinţii din această ţară sâ viseze la ambiţii mai mări pentru fiecare dintre copiii lor”, a afirmat senatorul democrat proaspăt realcs. Joe Lieberman a (acut aceste declaraţii.în faţa Congresului, a doua zi după victoria lui George W. Bush la alegerile prezidenţiale.’
Deşi a candidat, în tandem cu Al Gore, la postul de vicepreşedinte, Joe Lieberman s-a prezentat şi la alegerile senatoriale din statul Connecticut, unde a fost reales, păstrînd acest post pentru încă şase ani. dat fiind câ. nu a fost ales vicepreşedinte. .
Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie pentru
ridicarea blocadei impuse de israelieni teritoriilor
ocupateAdunarea Generală a ONU a adoptat, joi, prin consens -
un lucru rar în ceea ce priveşte chestiunea palestiniană - o rezoluţie care recomandă ridicarea blocadei impuse de către Israel teritoriilor palestiniene ocupate, relatează AFP.
Această rezoluţie, prezentată de către Uniunea Europeană, subliniază necesitatea ca Israelul să acorde, fără întîrziere, restanţele fiscale palestiniene pe care le-a blocat de la începutul Intifadei, la 28 septembrie. ■- . -
Această rezoluţie a Adunării asupra “Asistenţei pentru poporul palestinian” nu este constrângătoare, dar faptul marcant este că Israelul a acceptat să nu se opună, după lungi negocieri cu europenii, au afirmat surse diplomatice.
Adunarea ă afirmat “că este important să se asigure libera trecere a asistenţei poporului palestinian şi libera circulaţie a persoanelor şi a bunurilor”.'
Blocarea teritoriilor, de la începutul ciocnirilor, care s-au soldat cu 328 de morţi, majoritatea arabi, a avut consecinţe catastrofale asupra fragilei economii palestiniene.
Emisarul ONU pentru Orientul Mijlociu, Teije Roed- Larsen, a afirmat la începutul lunii decembrie, că “trei ani de progres au fost măturaţi îa două luni de conflict” .
Blocînd ermetic teritoriile ocupate, statul evreu privează120.000 de palestinieni de dreptul a lucra în Israel, ceea ce duce la pierderi de partea palestiniană de circa 3,4.milioane de dolari pe zi, conform ONU.
Bugetul Autorităţii Palestiniene depinde foarte mult de taxele şi drepturile de vamă percepute în numele său de Israel, dar pe care statul evreu le-a blocat de la începutul Intifadei.
Ehud Barah s-a întîlnit cu ministrul francez al Afacerilor Externe
Premierul israelian demisionar,. Ehud Barak, a început, vineri, la Tel-Aviv, o întrevedere cu şeful diplomaţiei franceze, Hubert Vedrine, aflat în vizită în regiune ca reprezentant ai Uniunii Europene, relatează AFP.* Vedrine a ajuns joi după-umiază la Tel-Aviv, în cadrul unui turneu regional în numele UE - a cărei preşedinţie este deţinută pînă la sfîrşitul anului de Franţa - turneu care a început în Egipt şi se va încheia în Iordania.
Ministrul francez, care s-a întîlnit, jo i, la Gaza, cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, încearcă să determine oprirea violenţelor şi reluarea negocierilor israeliano-palestiniene. t ' ,
Întîlnirea între Vedrine şi Barak a avut loc la sediul Ministerului Apărării. Vedrine urma să plece în cursul după- amiezii la Amman, ultima etapă a turneului său.
Poliţia israeliană a Intervenit în forţă
împotriva unor manifestanţi palestinieni la Ierusalim
Poliţia .israeliană călare a dispersat, vineri, un-grup de manifestanţi palestinieni care i-a atacat-cu pietre pe poliţişti în apropiere de Poarta Damascului din partea veche a oraşului Ierusalim, relatează AFP.
Poliţiştii au încercat, să-i împrăştie pe tinerii care se instalaseră chiar şi pe şosea pentru a-şi face rugăciunea din cea de-a treia vineri a lunii de post musulman (Ramadan).
Palestinienii începuseră să arunce cu pietre în direcţia poliţiştilor, aceştia izgonind-în forţă mulţimea de tineri, care, din cauza restricţiilor israeliene, nu au putut ajunge la. Esplanada Moscheilor, din centrul Oraşului Vechi. .
Poliţia israeliană a anunţat, joi, că va impune din nou limite de vîrstă pentru accesul musulmanilor la Esplanadă Moscheilor în cea de-a treia vineri a Ramadanului, din cauza violenţelor înregistrate săptămînă trecută. Numai palestinienii din Ierusalim şi arabii israelieni în vîrstă de35 de ani împliniţi' vor avea acces'Ja Esplanadă, cel de-al treilea loc sfînt al islamului.'
în paralel, poliţia a anunţat că intenţionează să autorizeze, vineri, intrarea în Cisiordania a 1.000 de palestinieni de peste 45 de ani, care nu au reuşit să ajungă la Esplandă din cauza blocării accesului din teritoriile palestiniene de către armată.
A i c i ar putea fi/ reclama dumneavoastrăa ■ ■
; S ] i C I) : C Tefc 1& 2L27 '': -
E S s Z S E B s I S i
■ Luni, în Sala Sporturilor din Dej va avea loc un interesant' ( I meci de fotbal ce va putre faţă în faţă o echipă a presei i • clujene şi o selecţionată a combinatului Hovis. Partida se va ! I deslaşura sub genericul “stele de Crăciun, diname de anul ' | nou”. Pînă la amănuntele picante ale acestei confruntări de | [ tradiţie vă facem cunoscută componenţa lotului nostru: Mihai I I Hoşsu, Codin Samoilă, Cristian “Spiridon” Focşanu, R â u l. i
Sestraş şi Cristian Bara (“Adevărul de Cluj”, Căcăcătălin J I Berindean şi Mircea Tătar (Antena 1), Mihai Blaga (jucător I | comunitar) şi Mihai Ielceanu (prieten cu Sestraş). |I Ultima întîlnire dintre cele două formaţii s-a desfăşurat în j■ vara acestui an la Cluj şi s-a încheiat nedecis, 7-7. în măsura i
în care vom afla noutăţi din tabăra gazdelor vom reveni maiI pe larg si mai pe mal. - I| M ih a i H O S S U |l _ _ ----------------- j
campionatului maghiar pe echipe, la care vor participa şi trei boxeri clujeni, invitaţi la întrecere. Este vorba de trei pugilişti de la A.S.A: Ciuj- Napoca (antrenor Io s if Hercz): juniorul Rossi Lingurar (60 kg), respectiv seniorii Mircea Lurci (63,5 kg) şi Andrei Gomboş (categoria grea). De reţinut că Rossi Lingurar urmează să încrucişeze mânuşile cu Gyula - Kate, campion mondial.
PUGILIŞTII CLUJENI EVO LUEAZĂ ÎN UNG ARIA
A zi, sîmbătă, 16 decembrie, la Budapesta, are loc' o gală în cadrul
C U P A f M O N D I A t - A f L A t ş S C H Inordice - sărituri, biatlon, combinata nordică, fond - au mai găsit ceva zăpadă în partea nordică a continentului dar, treptat, întrecerile au fost strămutate mai la Sud (Franţa, Italia, Elveţia), unde au existat condiţii acceptabile. Pînă la urmă, cîteva etape, ale probelor alpine s-au desfăşurat. Pe scurt despre două întreceri.Existenţa zăpezii pe pîrtii este
condiţia primordială pentm buna desfăşurare a întrecerilor cuschiurife. Dacă în America de Nord zăpadă există şiconcursurile au avut loc fără amînări, îri Europa, cu mici excepţii, zăpada este o... raritate. Probele ' * ' r — •
SUPER LOTO 5/40 1 4 d e c e m b r i e 2 0 0 0
CE} S2) UD OFond de c îş tig u ri: 623.709.992 le i .
Cat. I â 2 variante a 137.273.482Cat. a ll-a 5 variante a 24,940.216Cat. a lll-a 663 variante a 338.554
JO K ER Fond de c îş tigu ri: 22.433.275.200 le i
5 d in 45 _____ 1 d in 20T 3 l f 3 s T ) f T 5 ) ( 4 3 ) ' + ( 1 2 )
fond fix)II-aIII-a
/l-a/ll-a/lll-a
5+1) -
(5) REPORT(4+1) 1
(4> 53(3+1) 163(3) 2.531(2+1) 2.325(1+1 11.451
20.000.000.000602.509.600203.418.400i
3.838.083I1.247.9651
160.74187.49153.292
CALEIDOSCOP,iE O J B A fflS T IC i
ADRIAN PORUMBOIU - NOUL ŞEF AL A RB ITR ILO R
Joi," Comitetul' Executiv al F.R .F. l-a numit pe Adrian Porum boiu în funcţia de preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor. Aşadar, în locul lui Nicolae Pantea, care n-a “dansat” decît o toamnă, avem un alt şef al “fluieraşilor” şi asistenţilor de linie, unul pus pe fap te , mari, hotărît să stîrpească mafia şi partidele trucate, să elim ine incompetenţa în decizii. Printre m ăsurile preconizate, de cointeresare a “fluieraşilor”, după cîte , se anticipează, baremul unui arbitru la centru va fi de 500 dolari. Pînă pe 15 ianuarie urmează să fie stabilite celelalte ierarhii ale C.C.A.: Ion Crăciunescu fiind vizat pentru fu nc ţia de preşedinte al Comisiei de Disciplină, iar V a s ile Avram director executiv. De reţinut noul statut de autonomie al C.C.A., cu sediu propriu şi gestiune proprie.
F.R.F. N-A ŢIN U T C O N T DE D O LEAN ŢELE C LU B U R ILO R
Pentru consolidarea nucleului de jucători interni şi “stranieri” cu care tricolorii să
atace prelim inariile pentru C.M . 2002,'Ladislau Bolorii - ţinînd cont şi de turneul din Algeria, pe care l-a considerat o reuşită - în perioada 21-26 ianuarie v2001 este prevăzută participarea la “patrulater” în Portugalia, pe lîngă ţara gazdă urmînd sâ fie prezente Africa de Sud şi M aroc. După “patrulater” , pînă pe 31 ianuarie 2Q01 lotul tricolorilor urmează să susţină şi alte doua partide de verificare . Convocarea aceasta dintre 21-
.31 ianuarie nu prea convine unor cluburi, dar federaţia n-a ţinut cont de obiecţii şi a fost de acord cu Boloni.
SUSPENDAT PÎNĂ ÎN 2003
Joi, Comisia de Disciplină a L .P .F . a ra tifica t cererea Clubului F.C . N aţional de suspendare a jucătorului Gabi Popescu p înă la fin e le contractului, adică 30 iunie 2003. Într-îin fel surprinde hotârîrea “bancarilor” ţinînd cont de faptul că Gabi Popescu
a ajutat financiar clubul din . "Parcul cu platani". ; '
MIRCEA SANDU AFIRM Ă CĂ E VO R B A DE CAZURI PENALE’ Transferurile ju că to rilo r D ulea (fost la R a p id ) şi Arhire (fost la O ţe lu l) la fo rm aţia su d-coreeană Pohang fac valuri pe tema sumelor care nu concordă, existente în sc rip te le federaţiilor din România şi Coreea de Sud. Pe tem a
P r — ” 5— .. i t I F
• ' . iV
acestor sume, M ircea Sandu, preşedintele F.R.F., a afirmat că este vorb a de ca zu ri
- penale. în am bele cazuri, transferurile au fost parafate de avocatul S ică Puşcoci care nu este au torizat de F.l.F .A . Totuşi, cînd se va face lumină în aceste cazuri dubioase de transfer? ,
R o m e o V . C Î R Ţ A N
IN C A U T A R E A Z Ă P E Z I I• SESTRIERE. Duminica
trecută fetele şi-au disputat două manşe la slalom special. în prima manşă, marea favorită, Janica Kostelic (Croaţia) - care se impusese în trei întreceri anterioare - abia a sosit a zecea, în manşa a doua a făcut o
coborîre excepţională şi, cu timpul general de 1:41,82 a triumfat din nou. Claudia Riegler, care în prima manşă a obţinut cel mai bun timp, în manşa a doua t căzut şi victoria scontată s-a spulberat.
• VAL DTSERE. Proba de
slalom uriaş rezervată bărbaţilor s-a încheiat cu o “trip lă” austriacă: Herman M aier (2:30,63), Heinz Schilschlegger (2:31,88) şi Andreas Schifferer (2:32,0). •
Pe tre N A G Y
16 decem brie* Acum patra decenii, în
1960, forurile sportive din fostele state germane, R.F.G. şi R.D.G. au început elaborarea", pregătirii comune pentru-viitoarea ediţie a Jocurilor Olimpice de vară (ediţia a X V III-a ) din anul 1964, programate în capitala Japoniei, Tok io .. După cum se ştie, începînd cu J.O. de la Melboume, din. 1956, sportivii celor două ţări au participat Ia olimpiade, facînd parte din aşa-numită “Echipă Unită a G erm aniilor” . După- ce această “formaţie”, în 1956, în Australia, n-a ocupat decît locul 7 în clasamentul pe medalii al naţiunilor (obţinînd 6 medalii de aur, 13 de argint şi 7 de bronz, marea m ajoritate fiind cucerite de,sportivii din Vest), la J.O. de vară de.la Roma, de acum 40 de ani, bilanţul lor a fo st'm u lt îmbunătăţit, cuprinzînd 12 medalii de aur, 19 de argint şi 11 de bronz. După antrenamentele comune la J.O. de la Tokio, zestrea de medalii a echipei unite a fost 10 medalii de aur,'22 de argint şi 18 de bronz!
17 decem b rie• în 1961, în sala mare a
1 “ Casei de Cultură a 1 Studenţilor” din Cluj s-a
încheiat dubla întîlnire de tenis de masă dintre sportivii şi sportivele din România şi China*în ziua în tîi a în tîln irii, fiind programat un meci cu' echipe mixte, oaspeţii , au cîştigat cu categoricul scor de. 9-1. A doua zi, echipele de băieţi şi fete şi-au măsurat forţele din nou, dar separat. Atît băieţii, cît şi fetele din C hina şi-au adjudecat victoria fără a pierde vreun meci, adică cu scorul de 5-0 (băieţi) şi 3-0 (fete).
L Â S Z L 6 F r .
CORTINA AUTUMNALĂ A CĂZUT, C O M EN TA R IILE C O N T IN U ĂSub reflectorul analizelor statistice Seria a V ll-a
' Fondu l de c îştiguri la categoria I va f i dc 20.000.000.000 Ici, pînâ la apariţia unor variante cîştigâtoare (5+1)
Seria cu echipele cele mai puţine, 14, două retrăgîndu-se din competiţie din start. Serie ce ne interesează Tn mod deosebit prin prezenţa a cinci fomiaţii din cuprinsul judeţului Clu], una dintre ele situîndu-se la.capătul toamnei pe primul loc (I.S.C.T.). O serie cu bătălii aspre şi rezultate contradictorii, fapt ce a făcut ca numai patru echipe să încheie turul cu plus ia “adevăr”. Să trecem în revistă, pe scurt, cele 14 competitoare ale seriei în ordinea clasamentului toamnei.
1. INDUSTRIA SÎRMEI CÎMPIA T U R Z II/“Sîrmarii”, s-au urnit ceva mai greu. din bloc^startul ediţiei, dar iute şi-au reveniţ şi, după ce au stat în jf ia s a găzarilor din Tg. Mureş, în final au ţîşn it şi au trecut primii linia de sosire la capătul toamnei. Bilanţul “sumarilor” : 30 puncte acumulate din 10 victorii (nici un egal, 3 au fost partidele pierdute). Locul întîi la eficacitate (28 goluri marcate), locul doi la defensive (9 goluri primite) şi alte două locuri întîi la diferenţă golaveraj (+19) şi “adevăr” (+12). .
2. G AZ METAN TG. MUREŞ. A condus cea mai mare parte din timp, dar a pierdut “tricoul galben" în ultima etapă cînd a rem izat la Gherla. Bilanţul toamnei a însemnat 29 puncte din 9 victorii şi 2 egaluri (2 au fost înfrîngerile). Locul 2-3 la eficacitate (23 goluri marcate) şi locul întîi la defensivă (7 goluri primite), locuri doi la diferenţă golaveraj (+16) şi “adevăr” (+8) întregesc bilanţul toamnei.
.3 -6 . TEXTILA PREJMER 23, VIROMET VICTORIA 22, CHIM ICA TIRNĂVENI 22 ş i LAMINORUL BECLEAN 21 puncte . Un pluton de patru echipe aflate la distanţă de primele două clasate şi care doar teoretic mai pdt interveni direct în lupta pentru promovare (în contextul unor comportări inferioare turului din partea “sumarilor” şi “găzarilor”). Din cele patru doar două. Textila (+2) şi Chimica (+4) au un “adevăr" pozitiv.
7. O LIM PIA GHERLA. Normal, trebuia inclusă ca “încheietoare”
a plutonului de patru din faţă, ţinînd cont că în conform itate c u ' bilanţul toamnei a acum ulat 20 de puncte (cu unul m ai puţin decît * Laminorul), dar este vorba de o echipă din judeţ. Ţ inînd con t de prestaţia din ediţia anterioară cînd s-a duelat cu F.C. Baia Mare pentru promovarea în “B”, în actuala ediţie ne aşteptam la mai mult din partea gherlenilor, locul 7 fiind unui sub posibilităţile reale ale echipei. Cele 20 de puncte ale toamnei au fost adunate din 6 victorii şi 2 egaluri (5 au fost înfrîngerile). Loc 7 şi la eficacitate (17 goluri marcate), comportare superioară avînd apărarea, locul 3 în clasamentul defensivelor seriei (10 goluri primite). La “adevăr” un periculos'“-4". Alte comentarii cu detaliile şi am ănuntele de rigoare într-o analiză viitoare.
8-11. ARIEŞUL TU R D A 16, CFR C LU J-N AP O C A 15, M INERUL IARA 15 ş i ROMRADIATOARE BRAŞOV 15 p u n c te . Trei din pluton sînt echipe apropiate de inima noastră: fac parte din judeţul Cluj. Din păcate toate trei au avut în tu r o com portare modestă: turdenii ca şi ceferiştii din Gruia au zăbovit în partea inferioară a clasamentului, dînd mari dureri de cap suporterilor. Dacă ortacii din lara au reprezentat pentru multe din partenere o noutate,, o nou-venită în eşalonul trei şi după un început bun, treptat, s-au stins, din partea turdenilor ne aşteptam la mai m ult, ia r din partea ceferiştilor clujeni şi la mai m ult ţinînd cont de vech im ea şi tradiţia în fotbalul divizionar. Poate că vom avea parte de un revirim ent în primăvară.
12-14. CIMENTUL HOGHIZ 14, N ITR AM O N IA FĂ G Ă R A Ş 13 ş i ŞOIMII SIBIU 10 p u n c te . U ltimul pluton, de tre i, d intre care doar formaţia sibiană se află pe locul retrogradant (se despart de “C", în condiţiile a 16 .echipe, ultimele trei clasate, da r în cazul de faţă sînt numai 14, deci p ică una singură).
V ic to r E . R O M A N
j l D olar SUA = 25.592 lei ! 1 M arcă germ ană = 11.735 lei
a .
) ) i ) nS S B S S E S â l i
1 EURO = 22.952 lej 1 gAUR = 222.403 lei
Un aparat medical decalibrat - o viaţă pierdută-
în cursul anului 1999 BJML Cluj a investit 600 de tnilioane.de lei în aparatură de măsură şi control necesară dotării laboratoarelor sale. Anul în curs a însemnat alocarea a 1,3 miliarde de lei
r la capitolul investiţii, acest lucru materia- Jizîndu-se în procurarea unor etaloane de forţă, etaloane de presiune şi tehnică de calcul. în opinia directorului Mihai Burduja, în activitatea Biroului deficienţele apar tot pe linia'dotărilor, la ora actuală fiind absolut necesară perfecţionarea tehnologiei de verificare a sistemelor de control din cadrul staţiilor service - auto. Pentru anul următor, BJML Cluj preconizează construirea
, unui complex tehnic, destinat controlării şi reglării ceasurilor montate pe taximetre. „ în ţară nu există nicăieri un asemenea complex - specifică Burduja. Ceea ce se va construi ia Cluj- Napoca va însemna plasarea autoturismului pe o rampă, unde aparate şi utilaje speciale vor înregistra şi regla, sistemul de tarifare. Astfel, cele 2.000 de taximetre din Cluj-Napoca nu vor mai f i deplasate p e şosea pentru constatări, scutindu-se timp şi combustibil. Oricum actualul mod de verificare - prin contorizare pe distanţe standard -> nu este perfect, chiar dacă acesta nu este departe de adevăr”. . -
In atribuţiile BJML se înscrie şi supravegherea modului de funcţionare a aparaturii medicale, în special a cdei importate de diverse cabinete medicale şi .unităţi spitaliceşti după 1990. Complexitatea unei astfel de aparturi, precum şi amplasarea acesteia în blocurile de operaţii sau zonele aseptice, necesită intervenţii cu regim special din partea specialiştilor BJML, problema nefiind, încă, reglementată în ceea ce priveşte . fluxul intervenţional. ,Acest aspect nu poate f i neglijat sub nici o formă - specifică Burduja - viaţa bolnavului, mai ales in saloanele de
reanimare şi pe masa de operaţie depinzînd . efectiv de precizia cu care. aceste aparate
funcţionează”.Finanţarea cheltuielilor aferente activităţii
B JM L este asigurată integral din venituri extrabugetare, realizate din tarifele percepute' pentru lucrări de etalonare, verificări .metrologice şi încercarea mijloacelor de măsurare. Ca urmare, veniturile Biroului clujean s-au ridicat anul acesta. la 3 miliarde de lei.
Parcometrele dau bătăi de capîn cursul anului 2000 inspectorii BJML au
efectuat 134 de controale, din care 130 la agenţii economici cu capital de stat şi privat. în urma neregulilor constatate, cuantumul amenzilor contravenţionale s-a ridicat la 127 milioane lei, numai 1 % din această sumă fiind atrasă la buget de la persoanele fizice. Verificările efectuate au
/constat în inspectări şi testări inopinate. „Un aspect important constatat în cadrul acestor acţiuni a. fost cel referitor la instalarea unor echipamente de către firme neautorizate - a declarat directorul'Burduja. Apoi am constatat că o mare parte dintre agenţii economici utilizează aparatura de măsură şi control al cărei, termen de. verificare metrologică este expirat. De asemenearabsenţa etaloanelor'şi a nomelor de verificare din staţiile GPL au îngreunat desfăşurarea acţiunii de inspecţie. Ne-am izbit , şi de lipsa'de coerenţă în tratarea problemei celor 400 deparcometre din judeţul şi municipiul. Cluj, unde apar probleme în ceea ce priveşte ■ taxarea timpului şi utilizarea unui anumit tip de monede. Noi am raportat acest aspect Biroului Român de Metrologie, dar problema nu a fost nici pînă astăzi soluţionată’r- conchide Mihai Burduja. ' ' .
Be n ia m in P A S C U
C onducerea S N P co n sid eră că
Disputele dintre benzinării particulari şi Petrom reprezintă un capitol închisDisputele dintre benzinării
particu lari şi Petrom reprezintă un capitol închis pentru Societatea Naţională a Petrolului (SNP) Petrom, a declarat într-o conferinţă de presă, directorul general al SNP, Ion Popa.
“Nu mai putem fi sacul dc box al b en zin arilor particulari”, a afirmat Ion Popa. “Nu este obligatoriu să vină Ia Petrom să cumpere produse petroliere şi nici nu
7 sîntem obligaţi să reducem preţurile aşa cum vor ei”, a precizat directorul general al SNP. “Se pare că singura vină pe care o are Petrom este câ are capital m ajoritar de stat”, a mai spus Ion Popa.
aceleaşi din punct de vedere calitativ cu cele de la poarta rafinăriei, a fost respinsă categoric de conducerea SNP. “Carburanţii din depozite sînt buni pentru poliţie, armată şi SRI, dar nu satisfac, se pare, pretenţiile benzinarilor particulari” , a mai spus Ion Popa.
Din punctul de vedere al Petrom, disputele din ultima perioadă dintre SNP şi benzinării particulari au fost legate de preţul motorinei, atît la poarta rafinăriilor Petrom, cît şi la depozitele judeţene. Dintr-o situaţie a preţurilor la data de 15 decembrje, prezentată în timpul conferinţei de presă, preţul de livrare a motorinei din depozitele PECO este de 11.900 lei/litru, în timp ce acelaşi produs
este vîndut, tot din depozit, de . rafinăria Astra Română, cu 12.502 lei litrul, de Lukoil cu 12.791 lei litrul, de Petromidia, cu 10.413 lei un litru, şi de Vega cu 12.556 lei litrul.
La staţiile de distribuţie, preţurile la motorină se prezintă astfel: Agip - între 11.390 şi 13.990 lei/litru, Lukoil - între 10.800 şi 12.500. lei/ litru, Mol - între 14.500 şi 14.900 lei/litru, O M V - Intre 13.690 şi14.500 lei/litru, Petromidia -12.700 lei/litru, Shell - între 14.500 şi 15.000 lei/litru, alţi operatori - între12.500 şi 14.900 lei/litru, în timp ce operatorii din vestul ţării vînd un litru de motorină cu preţuri cuprinse între 12.500 şi 15.100 de
lei litrul;Conducerea SNP a m ar ţinut să
precizeze că benzinării particulari nu au protestat atunci cînd Petrom vindea din rafinării un litru de motorină cu 9.280 lei litrul, iar cel ■ mai ieftin preţ practicat de operatorii priyaţi era de 12.000 de-lei pentru un litru. ,
în ceea ce priveşte; stabilirea preţului de livrare a motorinei, preşedintele Consiliului de Administraţie al SNP Petrom, Iulian Grădişteanu, a declarat că există o fundamentare serioasă privind costurile acesteia şi că nu este posibil ca Petrom să introducă deliberat pierderi în structura de preţ.
Potrivit conducerii SNP, rotestele benzinarilor particulari înt mai degrabă îndreptate npotriva schimbării sistemului de lăsurare a cantităţilor de carburanţi e . la poarta trei a rafinăriei etrobrazi, dar Petrom va rezolva roblema în- cîteva z ile prin îtroducerea unui sistem electronic e cîntărire.Referitor la contractele pe care
N P le are cu u n ii benzinari articulari, Ion Popa a declarat că reţurile carburanţilor nu sînt aecificate în contracte, fiind valabil reţul de la data livrării.De altfel, proiectul pentru bugetul
e venituri şi cheltuieli întocmit de NP pentru anul viitor prevede ca . iată cantitatea de ţiţei extrasă de etrom să fie procesată în rafinăriile roprii. - 'O altă acuzaţie adusă de
enzinarii particulari, conform ăreia condiţiile de livrare din lepozitele judeţene PECO nu sînt
BCR opreşte, temporar, ATM-urUeÎn cep în d de sîm bătâ, 16
decembrie 2000, ora 18.00, Banca Comercială Română va întrerupe pentru o perioadă de maximum 24 ore funcţionarea sistemuluj in fo rm a tic ca re gestionează operaţiunile cu cârduri, urmînd sâ fie în ch ise , im plicit, şi automatele de eliberat numerar ale BCR. întreruperea este strict necesară pentru efectuarea unor operaţiuni de îmbunătăţire a param etrilor de funcţionare a- sistemului.
Ca urmare, în acest, interval cârdurile emise de BCR nu vor putea fî utilizate în reţeaua de automate Bancomat 24 a băncii şi nici în reţelele d e ATM-uri ale altor bănci din România san din străinătate. Se pot face tranzacţii la comercianţi cu cârdurile BCR embosade, tip VISA CLASIC.
O noua rundq pentru Izocer
FPS Cluj a reluat-vineri negocierile cusingura firmă care s-a arătat interesată de cumpărarea acţiunilor Izocer Turda: SC Invest Grup SRL din Cluj-Napoca. FPS a analizat oferta firmei şi a stabilit ca dată a rundei următoare de negocieri -21 decembrie a.c. Pînă la acea dată, reprezentanţii SC Invest Grup au posibilitatea de a-şi îmbunătăţi oferta.
Precizăm că au fost oferite spre vînzare acţiuni reprezentînd .94,06 la sută din capitalul social al Izocer (circa 8 miliarde de lei). Valoarea nominală a unei acţiuni este de 25.000 lei.
Societatea turdeana a încheiat primul semestru cu o cifră de afaceri de aproape 11 miliarde lei, fară profit.
A .R .B .
Firmele americane aşteaptă masuri de
stimulare ainvestiţiilor*
Investitorii americani vor fi ”foartc încurajaţi” dacă noul guvern va înainta în procesul de privatizare, va reduce birocraţia şi va face ” un efort serios” pentru combaterea corupţiei, a declarat ambasadorul SUA la Bucureşti, James Rosapepe. .
Rosapepe a spus, de asemenea, că SUA lucrează "îndeaproape” cu noul guvern pentru a înainta în mai multe domenii, în special în ceea ce priveşte procesul de privatizare.
Ambasadorul, a arătat câ realizarea unor privatizări dorite, la ora actuală, de unele companii americane ar fi un semnal pozitiv pentru alte firme interesate.. Companiile americane sînt încurajate de
declaraţiile noului guvern privind o serie de măsuri preconizate pentru a dezvolta climatul
■ de afaceri din România, a afirmat James Rosapepe. La ora actuală, în România există multe obstacole birocratice, care "descurajează nu numai firmele americane, a menţionat ambasadorul- SUA.
Petromin a intrat în cea de-a treia etapa
a programului de restructurare
r-i • Compania Petromin a început, vineri, a , treia etapă a programului dc restructurare, care prevede disponibilizarea a peste 500 de angajaţi. .
în perioada 15 decembrie 2000 "- 15 februarie 2001 vor fi disponibilitate 502 persoane: 25 de salariaţi TESA şi muncitori care lucrează pe uscat şi 477 persoane din categoria personalului navigant.' Cei disponibilizaţi vor beneficia de plăţi compensatorii de circa patru milioane de lei/ lună, sume mai mari decît cele primite de angajaţii care au plecat din companie în primele două etape, a precizat administratorul' unic. a! Petromin, Marcel Bârdaş. în afara drepturilor cuvenite conform' contractului colectiv de muncă, în această ultimă etapă este prevăzută acordarea de -stimulente, cum ai- fi prime în valoare de cîte cinci milioane de lei.
Numărul - total al persoanelor disponibilizate în cele trei etape ale programului de restructurare a companiei Petromin este 2.300. în companie vor mai rămîne 26 salariaţi, pentru a închide conturile fmanciar-bancare ale unităţii.
BURSAfDEtVALORI BUCUREŞTI | îj
ă tt» 6 a ia » ta s ML itncH. - Vir D*«. V>Ltah(b|
ALff ALR0 SLATfNA 15500 •0.6 16600 16900 16500 • 16,591 5,800 ■ • 96,230,000ATB* ANTIBIOTICE IAŞI 1000 1420 1.4 1410 1450 ■ 1400 1,418 . 3,460 4.9O6.B00ARC* ARCTIC GĂIEŞTI 1000 790 •92 845 840 • 790 986 1,216,773 . 1,199,180,000AZ0* azomurestg: MUREŞ 1000 800 0.0 780 800 780 799 48,480 38,718,780TIV* BANCA TRANSILVANIA mkamca .1000 2650 -1.9 2700 2700 2650 - 2,667 .. • 20,319 54,189,400CMP C0WPA SIBIU - - 1000 590 . -35 \540 560 540 .554 1,1,800 6,539,000EL/ ELECTROAPARATAJ BXURESTI 1000 1070 •14.0 . .1070 .1070 . 1070 . 1,070 300 ■ 321,000EXC EXCELENT BXURESTI . 1000 650 - 1.6 650 650 650 650 300 195,000OIL OIL TERMINAL C0NSTANT.A 1000 ' 481 0.2 481 481 481 481 2.422 ' 1,164,860OLT 0LTCHIM RM. VALGEA 1000 710 0.0 ' 700 730 700 704 32,580 22.924,000INX‘ 0TEUN0X TARG0VISTE ■ 25000 39000 2,4 40000 .40000 39000 .39,667 - 300 11,900,000RLS ROLAST PITEŞTI ' ■1000 700 1.5 700 ■ 700 700 700 700 - 490,000RBR RULMENTUL BRAŞOV - • 1000 158 -1.3 ■ 158 158 158 ' 153 1,000 " .'158,000TER* TERAPW CLUJ NAPOCA 1000 1500 *0.6 1610 1610 m 1,609 ■ 42,060 67.673,0®TBH TURBOMECANICA BXURESTI 25000 1 30000 0.0 0 0 0 33,000 . 152 - 5,016,000
Total 1,386,446 1,509,606.840
Societati de Investiţii FinanciareSmb | D*ntnr*Mc*ti<* VN foefi. Vir Otic. Ibx. ffh. Prjrwd. Kr.icL VsttaWMSIF1 |s.l.F. BANAT-CRISANA ARAD 1000 '■ 590 \ 5.4 . 570 ' 590 - 560 578 1,209.156 . 698,303,450SiF2 tl.R. MOLDOVA BACAU . 1000 ■ ■■ 392 4.5 370 , 396 37Q . .385 . - . : 2,178,155 - 838,498,379
A sin GIR. TRANSILVANIA BRAŞOV ■ 1000 ■ 600 ■ 3.5 ■ 590 ■ 610 580 597 476,005 - 283,993,270SIF4 JS.LF. MUNTENIA BXURESTI 1000 442 6.3 416 445 416 . 434 619,166 268,664,295S/». |s.l.R. OLTENIA CRAfOVA ,. icoo 492 7 . .'457 494 • 457 482 7.15,014 . 344,558,3®Total SIF - : 5,197,496 .2,434,017,743.
CaWţoriiil<|93scciebb).. ^ - • *
AMO AMONILSLOBOZIA. . 1000 141 -2.6 , ,144 ■ 150 •V. .141 , . -150 - 112.132 .16,765,990ARM ARMATURA CLUI NAPOCA - ; 1000 -.•••-670 . -1.5 ••••.'•«O V 680 : ' 670 673 '38,000 25.590.000BRC BERCENI BXURESTI-’ •. • 1000 ■ - 670 , -5 6 . - -660 V- .680 : 650 -.668 ' - ' 3,872 - - '2,583,350BRM BERMASSXEAVÂ . • ' - ■7000 '■ 4300 . • -1.7■ :,:.4350 • •• -4400 4300 . * -4,305 Ic.-.V 10,627 '• 46,611,450DAC. AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 590 -1.7 ■ 580 590 580 - - : 589 . 634,837 374,229,750ELN ALUEDDEALŞ EUCOND ZALAU 1000 385 •0.3 - 387 - 390 385 386 5.048 -1.949,040EPN EMA PIATRA NEAMŢ 1000 • 1750 54 . 1700 ■ 1750 1700 1,742 1,200 2,090,000EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA 1000 ■ 230 0.0 .230 .-: 231 .230 230 . 30,152 6.938.200ETH ELECTROTEHNICA BXURESTI 25000 13700 0.7 13600 13700 -.13600 - -13,744 . 459 -■ 6.308,400QRX GRIMEXTARSUJtU 29000 21000 ■0.0 0 0 0 ■ 20,943 826 . 17,299,200INT INTERNATIONAL S1 NAI A 1000 4000 . -5.9 ,;-40Q0 . 4000 . 4000 - :■ 4,000 300 1,200,000MPF MOPAF VRANCEA ROCSANI 1000 810 ‘-12 800 820 • 790 804 ~ 15,847 12.746.100NVR C. N. F.RNAVROM GALAŢI . 25000 9000 00 .. '0 0 ... 0 . 8,919 ■ ' . . 359 3.201.750PCL' POUCOLOR BXURESTI - . 1000 2500 0.0 2600 2600 2500 2,581 • .5,276 ' 13,616,800SCO SICOMED8XURESTI m? 2750 ■ 0.0 2750 2750 ■ 2700 2,703 548,453 1.482.443. W0SNC ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA 25000 4100 47 4300 4300 4000 4,145 775 3.212,000SOF. SOFERTBACAU 1000 190 11.8 - 156 '• 190 . 156 184 6,100 1,125,000TRS TURISM TRANSILVANIA cwjnatoca 25000 47000 0.0 - 0 o ; o • 48,000 150 7.680.000VAC PRQOVINALCO CLUJ NAPOCA 1000 . -1260 .14.6 .1250 1260 1150 1,224 ■ Bse _1.098.B0021M ZIMTUBZIMNICEA . 25000 11000 .. 48 11000 . 11000 11000 11,000 100 1.100,000
Totat categoria a 1,424,133 2,0333»,169Total categoria 1 ♦ II (exclusiv SIF ■ ' • 241037# 3,942349,009TOTAL GENERAL 8,008,075 5,978 82,748
• 10 675 6993IP (m ll l«l> ». 9 257 Sf£
Caplta lizar» bursiera (m ll lei) >Societati com erc ia l* exc lus iv SIF7 (m ii. (si) — t <4-13 1QO BET ROL — 531.65 puncte Variaţie — >9.32 puncta (-1.72%)BET-C ROL — 501.1 puncta ' Variaţia — -5.16 puncta (-1.02%)
, BET-FI ROL. -= 1108.33 puncte Variaţie *« 65.58 puncte (5.28%)Capita lizare bursiera (USD) 417 149 835Socie ta ti com erciale ' exc lus iv S lV (USD) ■ , 361 734 893SIF (USD) - 55 414 942SET USD ■ 156.49 puncte Variaţie » -2.89 puncte (-1.81%) ,BET-C USD ” 164.38 puncte Variaţie «* -1.84 puncte (-1.11%) tBET-FI USD ■ 1076.2 puncte Variaţie “ 53.05 puncte (5.i8yo> •
___N0TĂ La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţii
S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u j
SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢII
VOLUMTOTAL
VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU
SOCE SORETI SERVICE-GJ 5-00 ' 2 „ 55353 58103000 1050NAPP NAPOLACT-CJ -4.00 10 10017 48081600 4800TL/RS TURISM SOMES - CJ 114.29 . . 3 - 303 4545000 ■ 15000ARCU ARTA CULINARA-CJ 0.00 2 3308 3308000 1000STRD STICLA TURDA-CJ -1.39 2. 360 , 2840000 -7889• ALIB ALIANŢA-'CJ 0.00 2 196 2646000 13500TUSU TURISM ARIEŞUL-CJ 0.00 ' 1 159 1144800 7200 .SANE> SANEX-CJ 0.00 1 1704 - 954240 560VLAS . VtADEASA-CJ # 0.00 1 397 ■ 436700 1100NACH NAPOCHIM - CJ 0.00 11 693 346500 . 500SCIF SCIFCAR CLUJ NAPOCA - CJ >’ '.4 ' 79 331800 4200
T O P I O
SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ . NR,TRANZACŢII
VOLUMTOTAL
VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU
UPSA UPSAE - PH ' 1 15453 ' 710838000 46000 *
-VEGA. ROMPETROL RAFINARE . RAFINARIA V 1 5082 510156570- 100385 .
DRVE CITADINA98-OL , v t 4272, 249912000 5850D "COIS ■ COMALIMENT - BU t •12800. 230400000. 18000
DIHA DIHAM-BU ' . 1 ’ 252000 176400000 - 700 ' N- sCOPX COMPREL-BC 16 74000 155400000 2100VIOL ' VIN ALCOOL SUCEAVA-SV 1 280000 140000000 ' 500
FSEC FAST SERVICE ELECTRONICA - BU ' 1 3000 108000000 36000
SOCP SOCEP CONSTATA - CŢ ‘ , 7 52493 * 97034400 ' 1849 * 'SOCE SORETi SERVICE - CJ . 2 , 55353 58103000 1050
O ate sintetice -5
N R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E ........................ ............................... .............................. ............; . . ţ ........2 6 7_ N B - T O T A L A C Ţ I U N I ..................................................................................................................................... ; . . . 1 .7 3 9 .9 9 7
V A L O A R E T O T A L Ă T R A N Z A C Ţ II ................ . ................................. 3 .3 7 0 .8 9 1 .9 4 0 L E IIN D IC E R A S D A Q ..........................................................................................................1.................................6 9 0 .9 1 P U N C T EV A R IA Ţ IA Z I L E I ......................................................................... : .................... + 1 .8 5 P U N C T EV A R I A Ţ I A P R O C E N T U A L A .......................................................................................................... + 0 2 7 %
. in form aţiile referitoare Ia Bursa de Valori Bucureşti şl la R a ţa extrabursleră RASDAQ provin de la SVMINTERDEA1ER CAPITAL INVEST SA , str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.
Cursuri pe piaţa valutară! GIuj.NapDcâ,|15.12.20001
- Ici -
DENUMIREAVALUTEI
SimbolVariaţie T
faţă de ziua precedentă (%)
CURSUL - iN LEI
DOLAR AUSTRALIA i AUD 0.82 T 13980DOLAR CANADA CAD • * 0.16 T' 16852FRANC ELVEŢIA CHF 1J7 T. ' ’ 15239COROANA DANEMARCA DKK 1.45 T . N 3078URA STERLINA GBP' . / 0.56 T 37710YEN JAPONIA ' ' JPY 0.17 r 227.61COROANE NORVEGIA NOK 1.18 T 4 2819COROANE SUEDIA SEK 1.52 T 2677DOLAR SÎJ A ' USD oas T 25592DST DST 0.51 T 32997’EURO * EUR -> 1.49 t 22952Cursuri!* ţărilor participante la EUROSHIUNG AUSTRIA ATS 1.46 r 1668FRANC BELGfA . BEF 1Â3 r 569MARGA GERMANA DEM ~ “1.49 t 11735PESETAS SPANIA ESP 149 r 137.94MARCA FINLANDEZA - FIM 147 î 3860FRANC FRAN7A . FRF 14# T - . 3499LIRA IRLANDA ' EP 149 î •• 29143LIRA ITALIA UT 146 T tuşGULDEN OLANDA NLG . 148 T 10415ESCUDOS PORTUGHEZ. ' . PTE 148 T; ,114481 g AUR (pr*ţ In tel) - 0.31 T 222403
Casa de schimb USD DEMvalutar* C V „C . V
MACROGROUP 25.500 25.700 11.500 11.700
. PLATINUM 25.500 25.050 11.500 11.650
• CAMBIO 25.400 25.650 > 11.530 11.700.
PRIMA 25.500 , 25.700 11.550 11 750
Rincj
Banc Post ‘ 25.520 26.150 11.500 11650
- / BRD,. ' ' ' 25.450* - 25.700 11.S00 11.650
BCR . 25.520 25.780 11709 11.774
Transilvania - 25.400 25.750 11.500 11.750
* Cursuri afişate la ora 14,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.
J E l F O l f l l I T I IN U L T I M A S A P T Â M Î N Ă
Cursuri BNR - lei -
DATA EURO DEM GBP • USD A ur -Luni, 11.12 < 22.642 11.577 36.917 25.476 223.852Marţi, 12.12 . 22.500 11.504- 37.014 25.494 223.354Miercuri, 13.12 22.523. 11.516 37.093 25.515 222.308Joi, 14.12 22.369 11.437 36.915 25.534 221.611Vineri,'15.12 22.616 11.563 37.501 25.569 221.710
3 -Vfc:'" ■ * D O B I N Z I ( r a t e a n u a l e )
p e r s o a n e f iz ic e - . % p e r s o a n e ju r id ic e - % -J
•: Binci comercial* ta v*dar* I Kină > 3 Juni - 6 Iun)' a luni, 12 Iun) Bănci comerciala la vader* :;1 lună' 3 luni 6 luni - 9 Ktnl: 12 «untBCR* 10 35 36 37 38 39 BCR* 10 35 36 37 35 3»
. : BRO - GSG - *. 9. 33 . 34 ‘ 34,3, 36 - 36,5 BRD**-GSG 9 :*;30 v, 31 ' ,31.5 - 32 *•32,5',;'< ■ ■■ .9- .■* ■ ■ 35 - 39 BAravtevtbM) ' 9 35 36 37 37 37BA («. nWMMII ‘ 1*. ft>*>
e 35 36 37 37 ,379 35 36 - • • - - Banc PoetV 9 V‘iv3a 34. .- -35 L >.-,-35 •• 35- f
.»■:» ■, Banc Post* *■ • 9 M '♦•4 31 , •;:--32-.* • -■ -:'33î. -4, 34:v. ■ 35 ALPHA BANK(B. Sueur»,H) 5 32 35 35 35 35ALPHA BANK(•. •ueunf* 5 • 32 • 35 33 35 35 Carpatica - 10 ••••■ 35 - -.,37 -i > 37 *>•. - -35 i 34 ,Transilvania 9 36 37 37 38 38 Transilvania 9 34 35 36 37 36
Romlneeicl** .. tO 36 —-.* -- 3S . .39 -v. - 39... .-■40 — : RomânaascA**- - 10 •_ -36 ... - 35 -39 39CEC 9 37 36 35 - 37 CEC 9 35 36 37 37 36
ALIANŢA 10- • ' 36 ~ ; 39 -> .-;.v 40 • ■ *,•‘41... .-. 42'-, .ROMEXTERRA,(«ob.wtabM) • '10 ■!: ; 30 . ;33 v V 35 37 36ROMEXTERRA (dob. variabilă) 10 32 35 37 39 40 turco-romAnA 5 34 35 34 33 33TURCO-ROMANA S ■ ^ 34 - - -35 • , 34 - - . 33 33 - l ' “DACIA FELIX." , . 9 • 30 26 27 * 29 . 25
"OACIA-FELVX” s 33’ 36 36 34 34 "Ion Ţiriac" 4 34 35 35 34 34Români d* Scont 7 34 35.5 35 35 35 Română d* Scont - 7 • 34 35.5 35 35 35
7 34,5 34 34 34 7 34.5 34 34 - 34WEST BANK . 10 ■ S 36 ■ . 38- - 39 39 39 WEST BANK 10 34 36 37 35 39
Bănci popular* la vadar* 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 1 2 luni . Bănci popular* la vadara . 1 lună 3 luni ■ 6 luni fi fun) 12 luniNAPOCA , .'IO;' - 40 ... 42.--. 46 v ■ ■ 48 '- . NAPOCA 10 36 35 40 * ’ 42
S FIN XC OOP 10 41 43 45 . .TREZOR <-i ,10 r.- -40 ? .41 -..-43- • ... 48 - - v 3FINXCOOP .•'41 . • •-43 . * * •"CLUJ" 10 35 37 . - TREZOR 10 40 41 43 46
- MINERVA . • 12. ..... :;38- - 40 - 42 43 “CLUJ" 10 35 * *Concordia Credit 8 41 . 45 , ' * . - Concordia Credit a 36 39 40 ‘ J._411 " 1 -»» i ■ — , ţ - 1 1 ~ i uoncoraia urean o 40 jy . «u • 1 *»* dobîndă se capitalizează;" cu plata dobînzil la expirare. Notă: Modlf carea dobinzilor se comunica redacţiei, pină la n 12* prin lax: I9.74.1s.f : t ~ ~ ~ -• :: r v « t- i - â ~ ~ *...... ■“ ™ ~ ^ ~
- p e rs o a n e fizic e - %BANCĂ Valuta Vedere 1 luni 3 luni 6 luni 9 luni 12 Iun . BANCA Valuta Vadara 1 tun* 3 luni 8 luni 9 kmi 12 tuni
BCR DEM 3 - 3,3 3,7 - 4,1 DEM 3 - 3,3 3,7 4,1USD 4 - 4,75 5 - ' 5,25 BCR USD 4 - 4.75 S - 535
BRD * GSG DEM 2,25 2,4 2,5 2,6 2,65 2,7 - DEM 23* --.'2.4 .2,9 2.6 235 2.7USD 3 V 4,15 4,25 4,4 4,5 4.65: USD • -3 - 4,13 435 43 .- 4.5 4.65
Banc Post DEM 2.25 - - 2,8 3 r OEM 2,25 2,5 • 2.8 - 3 .USD 4 - - 4,8 - 5 USD . 3 4 - 43 - 4,5
B. Agricolă DEM 2.5 :3 - - 3,2 3,2- 3.5 3,7 OEM 2.S ■ • 3 >■•.- 33 3.2 3.5 3,7.USD 4 5,2 .* 5,3 5,5 * 53 ■ 5,85 USD 4. U 53 - 53 5,5 5,85DEM 1.25 3,6 3,8 4,1 4,3 4,6 Tlri OEM 135 3,6 33 4,1 43 435USD 2 5.5 • 5,7 5.8 5,9 6 T USD 2 5.5 5,7 5.8 5,9 6
• Transilvania* - DEM 2.5 * 3 335 3,75 435: Tran*lfv*nl* • DEM 2,t - : -3 • 335 3.75 435USD 3 • 5,5 5,75 . • 6 -m 8,5 USD .3 53 5,75 - 6 63
Românească DEM 2.5 3 25 3,5 3,75 4 4.25 R â DEM 2,5 ' 335 33 3.75 4 435USD 2,5 5 5,5 5.75 6 6 USD 2,50 5 5,5 5.75 • 6
.; Carpatica OEM 2,5. - . ..-*•• 3,5 - - 4 “ -«OEM .--2,5 - • 3,5 ■ 4 'USD 3 - ■ ■■.-•.■■■ •• -4.5.V - 5,5 P a USD . .3 - * 5.8
ALPHA BANK DEM 2,1 3,25 3.5 3,75 4 4,25 ALPHA BANK DEM 2,1 3,25 3.5 3,75 4 435(B. Bucureşti) USD 2,5 5,25 5,75 5,75 5,8 6,25 (B. BucuraşU) USO 2,5 5,25 5,75 5,75 53 835
Turco-Romănâ.. DEM 1 4 4,2 4.5 4.7 Turec-Româpâ ; DEM 4 ' ■ ■' 43 • ' 43 - - * 4.7USD 2 6,25 6,5 6,75 - 7,1 . USD ; 2 835 6,5 6,75 7.1 --
Romexterra DEM 3 3^ 3,3 3,5 4 43 R ta DEM 3 33 3.3 3,5 4 43USD 3.5 5 5,2 5,4 5,5 5,6 USD 3,5 5 53 5 A 5.5 5.6
■’OACIA FELIX". DEM . 2,5 - 3 335 3,75 4,25 DEM - 23 - 3 335 3,75 435USD 3 - 5,5 5,75 6 6,5 USD ■ 3 >- - 5,5 - - 5.75 6 «3 ,
Română DEM 1.5 33 3.3 3,3 3.5 3.5 Ro â ăd S t DEM 13 3.3 3.3 3,3 3.5 33USD 1,5 5 5 5 5,5 5,5 USD - 13 S 5 5 .5,5 53
WEST BANK DEM 2,50 335 3,75 4 435 4,50 DEM 230 ■.... *3- 330 .-4" - 435- 430USA 3 6 6,50 6,60 .6,70 6,75 ? USD - 3 530 6 - 635 6,50 6.75 .
NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şl comisioanele percepute diferă tn luncile de bancă
MUTU ALEŞII DECEMBRIEActive Junior Active ClassicActive Dinamic? : ArmoniaARDAF Capital PlusFondul pentru Comerţ Exterior Fortuna ClassicFortuna Gold (19.01.2000)Fondul GalaţiFondul de Investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999) •Fondul de Investiţii GelsorFondul Oportunităţilor NaţionaleFondul Monetar Stabilo TezaurFondul MutuafTransilvania
ADMINISTRATOR
Active Management International S.A.Active Management International S.A.Active Management International Să .
Real Fin Invest SĂ. -Spor SĂ.
Certinvest SA.Sira SĂ.
. Capital Asset Management SĂ.Capital Asset Management SĂ.
Quadrant Asset Management SĂ. S.M.F. 2000 SĂ.
< fT
J la U t isVALOARE
LA ZI
25.72168.880175.00071.55022.073204.230826.710
1.450.09045.749
Gelsor Asset Management SĂ.Vanguard Asset Management SĂ.Quadrant Asset Management Să .
Certinvest Să . Gtobinvest SA.
778.2011S.825135.209
186.34097520
CREŞTSLE ÎN 1999
78,9%82,8%30,9%19,01%105,8%103,9%
105,2%
92.8%27,2%
CREŞTERE DE IA 101.2000
35,20%36,13%43,91%42,28%22,52%61,74%
45,01%52,01%51.70%54,62%35,21%47,97%46,51%
| 42^0% ) 53,79%
NR. INVESTITORI (31.10.2000) .
373
ACTIV NET (mld-lel) r
(3U02000)
0,7400,5980,709
9.643
21.728
4943801
533
2.6507,208
37,8314,615
6,68723,43923,43910^941,41460,070
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367.
Oameni si întîmplăriA d o u a
t i n e r e ţ e. * •
Elena şi Mihai C. s-au căsătorit de mai bine de 20 de ani. Au avut o viaţă de familie destul de liniştită, dovadă fiind şi cei trei copii, acum mari. Că mai trăgea Mihai cîte o băută cu prietenii, sau câ mai mergea la cîte cr femeie... nu au determinat-o pe Elena sâ divorţeze. Femeia era convinsă că nu există bărbat care să nu calce strîmb. Măcar soţul ei nu făcea scandal cînd se întorcea acasă. Şi-i aducea şi bani. Mulţumită sau nu de soarta ei, Elena îşi vedea de treburile, casei şi de copii. Insă, pînă într-o zi, cînd lucrurile au luat o altă turnură-Se pare că nici Mihai nu a fost scutit de năbădăile aşa- zisei a doua tinereţi şi şi-a găsit o amantă mult mai tînără decît el, care-i satisfăcea toate fanteziile sexuale. Şi cum nevasta Iui nu era capabilă de aşa ceva, bineînţeles că nu mai era bună de nimic. Bărbatul se certa cu ea zilnic, îi facea reproşuri... într-o seară s-a întors acasă mai ameţit şi l-au apucat poftele nebuneşti. Şi-a legat nevasta şi a supus-o la perversiuni. Apoi a vrut să-i dea foc. Noroc că au intervenit vecinii. Femeia a înaintat acţiune de divorţ...
C ă s ă t o r i a -
o a f a c e r e r e n t a b i l ăDe obicei, cuplurile care iau
decizia de a-şi uni destinele, o fac din dragoste. Pentru Dorina Bercean aceasta are altă semnificaţie: o afacere rentabilă. Dorina locuia într-un sat din Moldova, împreună cu mama şi fetiţa ei minoră. Nu ştia exact cine este tatăl fetiţei ca sâ-i ceară pensie alimentară, însă a găsit o modalitate mai eficientă de a face bani. Ştia că ardelenii sînt oameni cu avere, aşa câ s-a gîndit să se mărite cu unul. “Victima” a fost Cristi F. din Cluj. Bărbatul, la 34 de ani, s-a îndrăgostit de tînără şi a cerut-o de nevastă. La nuntă au cîştigat în jur de 50 milioane de lei şi cîteva lucruşoare, numai bune de pus în casă nouă. O duceau bine. Numai câ într-o zi, Doina a fost surprinsă vorbind la telefon cu mama ei. îi spunea acesteia că în cîteva zile va fi acasă cu,cîteva milioane. Plănuia sâ ia banii de la nuntă şi să dispară. Numai câ a fost descoperită la timp şi dată în judecată. A plecat acasă divorţată şi... fârâ mei un ban.
~ 'Ţ r : f ^ R u B n c ă ,l r i i l 1 3 i î ^ î': \ / d e V io ric a G .
C V i “ I£ v U WJ_ci I1993 - Senatorii au hotărît, prin lege P
flecare an intervalul 16-22 decembrie’ marcat printr-o suită de comemorări şi sj , e numit “Săptămîna recunoştinţei" în men?.
eroilor Revoluţiei din decembrie ig j ţ
Centrul Creştin" va aduna de pe străzi 50 de copiiia
M isiunea creştină pentru închisori „Prison Fellowship România" dezvoltă în prezent un proiect care are ca scop prevenirea şi reducerea fenomenului delincvenţei juven ile prin integrarea familială şi socială a copiilor care trăiesc în stradă. în acest scop ,. ; organizaţianonguvemamentală a primit de lă Primărie un imobil, prin încredinţare directă gratuită, pe o perioadă de 20 de ani. \ Începînd cu luna septembrie, 'pentru a corespunde necesităţilor unui centru rezidenţial, clădirea a fost , renovată şi extinsă. ;,Lucrăm, acolo zi şi noapte, pentru că . dorim sâ definitivăm cît mai repede lucrările. Nu vreau să fac pronosticuri, despre data inaugurării, consider că sînt mai edificatoare faptele1*, afirmă directorul Constantin Asăvoaie.
într-o primă fază, proiectul va avea ca beneficiari 20 de copii, cu vîrste cuprinse între 5 şi 14 ani. Pe viitor, se intenţionează mărirea numărului, pentru că grupul - ţintă numără peste 50 de copii care au fugit de acasă ■ din cauza alcoolism ului si
violenţei „domestice din familii.
F a c i l i t ă ţ i p e n t r u
c o p i i i s t r ă z i i
La „Centrul Creştin** se vor asigura nevoile de urgenţă (nutriţionale, medicale, igienice etc.) ale beneficiarilor, se va realiza alfabetizarea celor care nu au urmat vreo formă de învăţămînt sau aprofundarea cunoştinţelor celor care au fost cuprinşi într-un sistem de educaţie. De asemenea, intenţia celor care au gîndit proiectul este aceea de a facilita acestor tineri integrarea în comunitate p riit acordarea de asistenţă psihologică (însoţită de monitorizarea evaluării psihologice). Şi familiile din care provin copiii vor fi asistate psiho-social şi spiritual, încercîndu-se o relaţionare pozitivă între copil şi familie.
Sondajele realizate pînă în prezent arată că mulţi dintre copiii străzii şi-au părăsit căminele datorită unei pedepse date de părinţi, a unei bătăi sau de teama consecinţelor pentru un lucru pe care nu l-au făcut.
Alţii sînt orfani sau abandonaţi 'de părinţii lor la orfelinat, d e ' unde, din cauza supraaglomerării sau regulilor stricte, au plecat.
R e c e n s ă m î n t a l
„ a u r o l a c i l o r “ l a
n i v e l n a ţ i o n a l
O estimare clară nit se poate face, din cauza fluctuaţiei dimensiunii acestui fenomen în România. în anul 1995, statisticile arătau că în 12 oraşe (evident cele mai marii printre care se număra şi Cluj-Napoca), existau 2.000 de copii care aveau ca mediu rezidenţial strada. Dintre aceştia, 1.500 proveneau din familii, iar 500
■părăsiseră casele de copii sau alte centre similare. La nivelul oraşului nostru, dintre cei aproximativ 50, 20 se aflau în Centrul de Primire a Minorilor.
S-a constatat că unii dintre aceştia îşi părăsesc domiciliul sau locul „călduţ** de la orfelinat şi din spirit de aventură, teribilism sau din dorinţa unei' libertăţi extreme. în stradă, spun ei, nu există reguli, fiecard
acţionează cum are chef. „Normele** străzii, situate la limita dintre social şi antisocial, le ghidează astfel existenţa.
Pînă la rezolvarea situaţiei copiilor fârâ adăpost mai este caîe lungă... Implicit pînă la respectarea prevederilor legale, referitoare la dreptul copilului la sănătate şi bunăstare-, educaţie, timp liber, activităţi educaţionale, dreptul la ‘mediu familial sau îngrijire alternativă, în România, doar 20 la sută dintre copiii străzii frecventează şcoala şi mai puţin de jumătate ştiu să scrie şi să citească. în plus, ei consumă frecvent substanţe halucinogene (aurolac), consumă alcool sau sînt implicaţi în activităţi infracţionale, de la furturi mărunte pînă la vagabondaj sau chiar prostituţie.
Prin ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului (1990), România s-a angajat în vederea “asigurării la nivel maxim posibil a supravieţuirii şi dezvoltării copilului** (art.6, alin. 2). Se aşteaptă rezultatul...
S im o n a D U M I T R U
JÎLhLTTl i , T T u
W ( .s
Cu această ocazie, fericiţii cîştigători ai C oncursului “ A rg o s” , doamna M a r ia Gînscă şi dl M ih a i Gherleanu, au primit cadourile de... Crăciun. Premiile au fost înmînate de d-ra ing! Angela Popescu, director general al firmei “Argos”. Fericiţii cîştigători ne-au declarat că este pentru prima oară în viată cînd le-a surîs norocul.
V . M O L D O V A N Foto: I. PETCU
J X
^ i*3 1 «1 *.
Staff-ul argonautelor
V ineri, la ora 10,30, firm a “A R G O S ” Cluj-Napoca, cel m ai important producător de lenjerie intimă, costume de baie şi echipament sportiv din România, a deschis al doilea magazin din burgul nostru. Sînt prezentate cele mai recente realizări ale firm ei, care au fost prezentate în avanpremieră la Festivalul Internaţional de M odă de la Iaşi şi la Salonul de M o d ă d in Bucureşti. în acest superb magazin de prezentare “Argos” se regăsesc modelefe de lenjerie intimă realizate în colaborare cu stilistul Cătălin Botezatu.
Fericiţii cîştigători de CrăciunT~~^ >
I Agenţia internaţională Şequana şi-a premiat absolvenţii
Aniversînd un an de cînd funcţionează la C lu j- Napoca, Agenţia internaţională Sequana a organizat un fashion-party la M ax Club. Evenimentul a fost •unul special, cu un program de prezentare de modă, în încheierea căruia au fost premiate cele mai talentate m anechine care au absolvit cursul organizat de
, ag en ţie . Proaspeţii ab so lven ţi au prezentat vestimentaţie prett-â-porter oferită de ‘firma Yankees,
-ţinute sport, de zi cu zi sau rochii de seară, iar invitaţii spectacolului au primit cîte un pahar de şampanie de la Angeli şi o cafea de la Cafe River, sponsorii petrecerii. Cei mai buni absolvenţi au fost premiaţi cu parfumuri franţuzeşti, fie Ii s-a retumat suma plătită
■ pentru curs (20 de dolari), premiul cel mare constînd I într-un contract în valoare de 10 milioane de lei la I Budapesta, cîştigat de două'fete si un băiat.I -C o rin a G Ă M A N
Sărbătorile de iarnă au debutatProtagonişti -
“ Pentru sărbătorile acestui s fîrş it de an, la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean, - Primăria m unicipiului C luj-Napoca a alocat sume cons ide rab ile , pentru daruri.Aproxim ativ 50 - 60 de elevi, din fiecare şcoală, defavorizaţi din punct de vedere m aterial, v o r . primi daruri de Crăciun. Listele au fost întocmite' de către conducerile şcolilor solic itante şi • ■ îna intate Primăriei, care în zile le ce urmează va distribui cadourile în cadru festiv.
“ Brazii de Crăciun au fost oferiţi în acest-an a tît Inspectoratului Şcolar Judeţean, c ît şi Palatului C op iilo r d in ' m unicipiul C luj-Napoca de către Prim ăria Băişoara. Tradiţia prevede ca în fiecare an, bradul - cea mai reprezentativă podoabă a sărbătorilo r de ia rnă să fie o ferită acestor instituţii de învăţăm înt, pe rînd, de către primăriile loca lită ţilo r d in zonele de m unte a le • ' judeţului Cluj.
“ M anifestările dedicate sărbătoririi Naşterii Dom nului au debuta t la sfîrşitul acestei săptăm îni cu “Concertul de Crăciun” susţinut de elevii Şcolii de M uzică, care au-concerta t a lături de Filarmonica T ransilvania, în Sa la Mare a Casei Universitarilor.
“Astăzi, 16 decem brie, începînd cu ora .11.00, la Casa de Cultură a S tudenţilor are loc spectacolul in titu la t :“Vis de iarnă” . Spectaco lu l va fi susţinut de copiii de la Palatul Copiilor.
“ Sala M ică a Prim ărie i m unicipiulu i C luj-Napoca:: găzduieşte z ile le acestea expoziţia de icoane pictate de elevii L iceu lu i de Artă “Rom ul Ladea” .
“ Catedrala O rtodoxă va găzdui, luni, 18 decembrie, începînd cu ora 18.30, concertu l trad iţional de C răciun, susţinut de elevii Sem inarului Teo log ic ! >, Ortodox, îm preună cu cei ai Sem inarului Teologic Reform at.
“ Concursul de dans sportiv susţinu t de e levii Palatului C opiilo r va • avea loc la Sala Sporturilor “Horia Demian” , în z ile le de 16 şi 17 decem brie, începînd cu ora 9.00. , - ■ “ Casa de C ultură a S tudenţilor va găzdui - luni, 18 decem brie , cu începere de la ora 18.00, recita lu l de s fîrş it ' de an al e lev ilo r de ta Liceele de C oregrafie şi A rtă Dramatică “O. Stroia” .
“ Spectacolu l de 'Crăciun al e lev ilo r de la Liceul de M uzică “Sigism und T oduţă ” va - avea loc luni, 18 decembrie. începînd cu ora 18.30, în sa la de spectacole a liceu lu i.-
G ru p a j realizat d e C . V L A D
POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA. 956POMPIERII: 981
P e ‘‘ritmuri m elodice” sugerate de Primărie
1992 - A avut loc prim ul zbor de observare > ,în Republica Ungară tn cadrul Acordului
între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind stabilirea unui
regim de “cer deschis”.
( M M BAT DRUMURILE DE LA ANA LA CAIAFA' Ca o foaie ce-şi respectă atît cititorii, cît şi instituţiile administrative locale, “Adevărul de Cluj” a publicat miercuri, 13 decembrie a.c., pe prima pagină, comunicatul Primăriei municipiului Cluj-
- Napoca, semnat de primarul Gh. Funar, prin care “proprietarii de terenuri agricole situate în intravilanul municipiului CIuj- Napoca, declarate la Administraţia Financiară pentm calculul impozitului pe venitul agricol, sau nedeclarate încă” erau
.rugaţi să se prezinte pentm “redeclararea/ declararea acestora pînă la 30 decembrie 2000 la BIROURILE DE INFORMARE ale Primăriei municipiului CIuj-Napoca”, birouri care, potrivit comunicatului, pentru operativitate ar fi fost deja deschise publicului în toate cartierele. In. comunicat se mai specifica, pe lîngă documentele necesare pentm calculul
impozitului, şl oraml de funcţionare a- acestora, respectiv “zilnic, între orele7.30 - 14.00”. Clujenii, în marea lor majoritate, oameni de bună-credinţă s-au şi grăbit să ia în serios anunţul Primăriei publicat de “Adevărul de Cluj” cu bună-credintă. Numai că, surpriză... La B IR O U R IL E DE INFORM ARE indicate, fie nu era nimeni, fie... (încă) nu existau. In aceste condiţii ce rămîne de făcut? Te‘duci frumos la Primărie şi te pui pe întrebat. Cititoml nostm, I.-A., care ne-a semnalat anacronismul susţine . că, “m-am prezentat în persoană la Serviciul Urbanism şi, după ce am explicat funcţionarului ce am- citit în ziarul dvs., acesta mi-a spus că nu ştie nimic dar, că s-ar putea să fie..., şi m-a îndrumat către un alt serviciu. “Cerberul” de la poartă m-a îndrumat, însă... spre,
telefonul din holul instituţiei. Am luat legătura astfel cu o duduie care, de asemenea nu ştia nimic (!?!) dar, la rîndul ei, m-a îndrumat să apelez Serviciul Agricol. M-am conformat din nou, dar se pare câ problema declaraţiei terenurilor agricole din intravilan este o enigmă pentru funcţionarii Primăriei. Portarul mi-a sugerat chiar că ar putea fi vorba despre... o farsă”. Cel puţin nedumerit şi,totodată nemulţumit că cineva îşi permite să-şi bată joc de timpul şi buna-credinţă a oamenilor, cetăţeanul s-a adresat “organului” care a publicat informaţia. Abia aici s-a lămurit că era vorba despre un comunicat al Primăriei, pe care, ca de fiecare dată “Adevărul de Cluj” Ia publicat, de bună-credinţă.
C ătă lin a V L A D
namâttetâcC O N O P I D Ă C U U N T Ş I P E S M E T
• o c o n o p id ă m ijlo c ie , 3 -4 lin g u ri u n t, 2 lin gu ri p e s m e t, s a r e •
Conopida, curăţată şi spălată, se pune la fiert în apă sărată. Cînd este fiartă, se scoate cu lingura de spumă, se scurge de apă, se aşază pe farfurie şi peste ea se toamă pesmetul prăjit în unt. Se serveşte fierbinte. '
MACAROANE CU BRiNZĂ ŞI , SOS DE ROŞII• 350 g r . m a c a r o a n e , 3 litri a p ă , s a r e , 3 -4 lin g u ri
1 b r în z ă , 3 lin g u ri u n t s a u u n tu r ă , s o s d e roşii >Se pune la fiert apa cu sare. Cînd apa începe să clocotească se
pun macaroanele rupte în bucăţi sau întregi. Cînd încep să fiarbă, se dau la foc mic, să fiarbă încet pînă cînd sînt gata. Se strecoară şi se spală cu apă rece. Se înfierbîntă într-o cratiţă untul (untura), se pun macaroanele bine scurse de apă: Se face un sos. de roşii scăzut din o jumătate de Sticlă de roşii şi o linguriţă de zahăr. Cînd se servesc, se toarnă sosul peste macaroane şi se presară cu brînză. , ' ' ' . - ■■
Rezultatele exerciţiilor militare ale Batalionului mixt româno-maghiar
în perioada 12-15 decembrie o delegaţie i condusă de lt. col. Barath Istvan, locţiitor al \ şefului Secţiei Logistice a Statului Major al ri Jorţe lo r Terestre a Armatei Ungare a evaluat ) împreună cu o comisie a Corpului IV Armată IT e r i to r ia l , condusă de colonelul Gheorghe iS im in a , rezultatele exerciţiilor OPENING )> V IN D O W S desfăşurate de Batalionul mixt :rromâno-maghiar de menţinere a păcii în anul î2 0 0 0 . _ Batalionul mixt este format din 890 de o f iţe r i , subofiţeri şi militari angajaţi, 449 români ş i 441 maghiari şi a fost înfiinţat în martie 1998..
; *“ înfiinţarea batalionului este expresia firească a L xm laţiilor bune dintre cele două armate vecine, î JF?ot afirma cu certitudine că în activitatea comună, oiesfaşurată s-au regăsit competenţa şi prietenia”,
J precizat colonelul Gheorghe Simina, adăugind, -â rezultatele bune obţinute de militarii români j maghiari, printr-o cooperare comună, şi
batalionul sînt capabile să menţină pacea în orice ţară din lume. . , - .
Analiza a reliefat faptul că acest batalion mixt este operaţional, iar printr-o cooperare bună la nivel de comandă s-a reuşit să nu existe nici o problemă la nivelul pregătirii şi instrucţiei. “Avem obiective comune de activitate a celor două armate' de a ne alinia la standardele NATO, de menţinere
v a păcii” a spus locotenent colonelul Barath Istvan. Prin efortul uman şi material al ambelor părţi
s-a ajuns la sfirşitul acestui an, ca această unitate militară mixtă să fie bine pregătită, rezultat al cooperării militare dintre România şi Ungaria.
în cadrul acestei întîlniri bilaterale s-au discutat perspectivele anului 2001 şi unele aspecte legate de necesitatea standardizării procedurilor în domeniul logistic, al comunicaţiilor şi 'al programelor de pregătire. ■
V asile M O L D O V A N
ţ La m ijlo cu l acestei s p tă m în i la Gherla toate
p i-m m u r ile au duş spre OBOR- 1-*- 3 de la marginea
Municipiului unde s-a •ganizat tradiţionalul “Tîrg
X porcului” . Sute de oameni î n localitate, din comunele « c in e , dar şi din judeţele
L im i i t r o f e Bistriţa-Năsăud şi J ^ - îu r e ş s-au deplasat la locul p i « n u m it “Cărămida” pentru
a-şi vinde sau cumpăra porcul de... Crăciun. Â fost o mare aglomeraţie în zona respectivă “oferta” fiind deosebit de bogată. Cumpărătorii, însă, mai puţini: Nu e de mirare un porc mai... plinuţ a costat în ju r de 3-4 milioane lei!
L a , C ircum scripţia de control alimente aparţinînd Direcţiei Sanitar-Veterinare C lu j din incinta p ie ţii
agroalim entare G herla, medicul-şef G a v ril L a z ă r ne-a informat că în această perioadă în medie, zilnic, se efectuează peste o sută de analize trichinoscopice. “ R ezultate le” se văd în cartierele de locuinţe ale urbei unde pe trotuar, pe.:, asfalt sau chiar în faţa-clădirilorse taie porci în... neştire! -
S Z . Cs.
S ă rb ă to ri cu s lă n in ă si fasolePreţurile cresc uimitor, iar sărbătorile se
apropie cu paşi repezi. Ne mai despart doar cîteva zile pînă la sosirea Moţului. Pentru unii, sacul Moşului nu va fi chiar atît de plin, obicei, de altfel, de cîţiva ani încoace.
Mai dăunăzi, stăteâm la taclale cu o tanti ce vindea ziare; mi se explica faptul că majoritatea revistelor au venit cu preţ mărit, ca urmare a creşterii costului carburanţilor. Din vorbă în vorbă, am ajuns la subiectul “fierbinte” : Crăciunul. Cu seninătate mi-a spus că nu are ce face, dar anul acesta, spre deosebire de alţii care au fost, îşi va ospăta familia cu slănină şi fasole. “N-am ce face! Bani să cumpăr uri kilogam de
came nu am. Dacă nu le convine, îmi pare râu. Altceva să pun pe masă nu îmi permit.” E o
.realitate crudă, trebuie să recunoaştem. Unde sînt mesele îmbelşugate cu care eram obişnuiţi? Unde este porcul pe care îl sacrificam în ajunul sărbătorii? Prea puţini îşi vor mai permite în acest' an un astfel de “ lux” . Căci, trebuie sâ recunoaştem, a devenit un lux sâ ai masa plină de sărbători. în 2000, gata cu friptura aburindă,. mai puţini cozonaci pe masă şi, vorba vînzătoarei, “slănină şi fasole”. Acesta nu e un caz singular. Trist, nu?
A n d re e a V IL C O V S C H I
n o n ă m e i o i l ă p e n t r u d e p i s t a r e a t r i c h i n e l o z e i
î i ! •• * ' I l- . . ." *
W M
l i s a i
O echipă de specialişti din România, coordonată de doctorul I.V. Pătraşcu, în colaborare cu IVD Research, Inc. din California şi Departamentul Agriculturii de Stat al SUA (USDA), au reuşit să realizeze o nouă metodă, bazată pe reactivi uscaţi, repartizaţi pe un strip lamelar, un test prin care se poate diagnostica trichineloza la animalele în viaţă.
„Pagube imense la noi, în România, sînt produse crescătorilor de animale, celor care cumpără animale pentm abatorizare, achizitorilor de animale, precum şi fe rm ierilo r sau gospodarilo r care sacrifică animalele pentm consum, deoarece un număr foarte mare,'chiar foarte mare de porci sînt infectaţi cu . parazitul trichinella spiralis", â precizat d r.’ l.V. Pătraşcu. . . • -
Pînă nu demult, în România, nu exista nici o m etodă prin care an im a le lo r să le fie puse diagnosticul de trichineloză atîta timp cît sînt vii. Abia după sacrificarea animalului se face testul de către medicii veterinari. Avertizaţi de numeroase cazuri: de exemplu, potrivit unor statistici, 10-20 la sută dintre animalele achiziţionate au fost infectate cu trichineloză,-cumpărătorii neputîndu-şi recupera pagupa, specialiştii (medici veterinari şi nu numai) au realizat testul TS-Card.
Testul rapid TS-Card înregistrat în România cu nr.97622 din luna august, iar metoda de diagnostic a fost aprobată de Agenţia Naţională Sanitar-
Veterinară, poate fi folosit de orice" m edic veterinar, tehnician sau asistent medical, ferm ier etc.
Doctorul Pătraşcu spune că acest test este la îndemîna oricui: „Se înţeapă una dintre venele • auriculare ale animalului, se ia cu pipeta de plastic una sau două picături de sînge, care se pun pe suportul de absorbţie. Se aşteapă cinci minute pentm ca plasma să migreze: Se adaugă două picături de diluant pe lamă, pe patul de absorbţie opus locului unde s-a realizat reacţia. După două minute, se adaugă alte două picături de diluant în acelaşi ioc. Se aşteaptă apariţia reacţiei, adică liniile de reacţie. Prima linie care apare de culoare vişinie, este linia care confirmă că reac ţia ’s-a făcut corect. Dacă apare şi a doua lin ie v iş in ie , de diferite intensităţi, proba este pozitivă. Reacţia are la bază c u p la re a a n tig e n -a n tic o rp , e v id e n ţia tă de macromoleculele cu proteina A şi peroxidazâ".
De altfel, se mai pot fo losi pentm depistarea infecţiei trichinella spiralis, sînge şi ser şi, la nevoie, chiar suc de came. . _
Executarea testului nu necesită dotare specială, se poate realiza uşor, în ferm ă, în grajduri, la temperaturi peste 18 grade C. După efectuare, specia liş tii recom andă d is truge rea completă a materialelor.
C o rin a P O P E S C U
Plîngerea lid e ru lu i s e p a ra tis t ku rd A b d u lla h O ca lan privind multiplele cazun de încă lcare a drepturilor omului în tim pul procesului său din Turcia a fost acceptată de Curtea Europeană a Drepturilor O m ului de la Strasbourg, informează AFP, care citează un com unicat dat publicităţii vineri. ClliClU
Com erţu l ilegal cu p roduse anim ale este greu de s tă p în it,.d e aceea autorităţile sanitar veterinare cer poliţiei, adm inistraţie i
pieţelor, dar şi cetăţenilor să se implice în combaterea acestu i ; fenomen, mai ales că mulţi riegustori comercializează ca rn e ,
neavizată sanitar, ce poate proveni de la animale bo lnave .
Supărări pe termen lung ________ urmare din pagina 1
UDM R, încît au existat destule momente în care riimeni'nu înţelegea dacă ei se află la putere sau în opoziţie. Acum declară că sînt în opoziţie şi-şi vor face “datoria" în această calitate, monitorizînd -guvernul minoritar al PDSR. în fond, ei urmăresc prezervarea poziţiilor pe care le-au ocupat pînâ acum, dorind să-şi menţină majoritatea oamenilor pe funcţiile deţinute în timpul cît s-au aflat în coaliţia majoritară.
Dincolo de acest comportament duplicitar se află ceea ce numeam la începutul acestor însemnări resentimentele fugarilor din FSN faţă de cei care au rămas în jurul.lui Ion Iliescu, formînd PDSR. Resentimente care pot fi întîlnite nu numai la nivelul de sus al conducerii PD, ci şi Ia membrii de rînd ai acestui partid. Nu este de mirare câ aproape 20 la sută dintre votanţii lui Petre Roman din primul tur al alegerilor prezidenţiale l-au preferat, în cel de-al doilea, pe Vădim Tudor. Oricine - şi-au spus ei - numai Ion Iliescu, nu. în aceste condiţii, devine explicabil comportamentul, oarecum ilogic, al conducerii PD in timpul negocierilor de sprijinire a Guvernului Năstase.
Doctorul loachim Oanâ a fost suspendat din activitatea medicală
pentru şase lunipreşedintele C M R .'
Consiliul N aţional al Colegiului M ed ic ilo r din România (CM R) a hotărît, în şedinţa de v in eri, suspendarea din activitate, pentru o perioadă de şase luni, a doctorului loachim Oană, fost medic al lotului naţional de gim nastică, implicat în cazul Andreei- Răducan, a declarat, vineri, Mircea Cinteză, preşedintele C M R . Sancţiunea dată doctorului Oanâ este aproape cea mai aspră pe care o poate da Colegiul Medicilor din România, după acesta urmînd suspendarea pe viaţă din activ itate, a precizat
Suspendarea din activitate este similară cu retragerea calităţii de membru al Colegiului M ed ic ilo r din România. Un doctor care nu are calitatea de membru al C M R nu poate presta activitate medicală, a adăugat Cinteză. loachim Oanâ i-a prescris gimnastei Andreea Răducan, în tim pul Olimpiadei de la Sydney, un medicament (nurofen) care conţinea efedrina, substanţă aflată pe lista celor interzise de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO).
GF! Oiliteil n p l i s i i i t e i m âinii is ta ts i i in perioada lărliteriler de iaptă
CFR Călători introduce în- circulaţie trenuri. suplimentare, ca urmare a modificării fluxurilor de călători în perioada Sărbătorilor de iarnă şi a vacanţei elevilor şi studenţilor.
' Compania pune în circulaţie următoareletrenuri, astfel: 1791 şi 1792, în relaţia Bucureşti Nord-Craiova-Bucuresti Nord, în zilele de 21, 23, 26, 28, 30 decembrie şi 3 , şi 6 ianuarie; 12766, în relaţia. Cluj-Napoca- Iaşi, cu plecare din Cluj-Napoca la ora 22.30 şi sosire la Iaşi la ora 08 .02, în perioada 15 decembrie-2 ianuarie inclusiv; 12765* în relaţia Iaşi-Cluj- Napoca, cu plecare din Iaşi Ia oră 15.31 şi sosire la Cluj- Napoca la ora 00.54, în perioada 15 decembrie-2 ianuarie; 12631, în relaţia Bucureşti Nord-Cluj-Napoca, cu plecare din .Bucureşti Nord la ora 21.15 şi sosire la Cluj- Napoca la ora 05.37, în perioada 15 decembrie-2 ianuarie; 12632, în relaţia Cluj- Napoca-Bucureşti Nord, cu plecare din Cluj-Napoca Ia ora 23.15 şi sosire' în Bucureşti Nord la ora 05.37, în perioada 15 decembrie-2 ianuarie..
De asemenea, în această perioadă vor fi anulate următoareletrenuri: 1734/1731, în relaţia Craiova-Cluj-Napoca, se anulează în zilele de 24/25 decembrie şi 31 decembrie/l
ianuarie; 1732/1733, în relaţia CIuj-Napoca-Craiova, în zilele de 25 decembrie şi 1 ianuarie;
. 794 şi 795, în relaţia Craiova- Bucureşti Nord-Craiova, în zilele de 25 decembrie şi 1 ianuarie; 796 şi 797, în relaţia Craiova-Bucureşti Nord- Craiova, în zilele de 25 decembrie şi 1 ianuarie; 1971/ 1974 şi 1972/1973, în relaţia Timişoara Nord-Galaţi- Timişoara Nord, în zilele de 25 decembrie şi 1 ianuarie; 1942/ 1943 şi 1944/1941, în relaţia Timişoara Nord-Sighetu Marmaţiei-Timişoara Nord, în zilele de 25/26 decembrie şi 1/ 2 ianuarie; 663, în relaţia Bucureşti Nord-Iaşi-Bucureşţi Nord, în zilele de 31 decembrie/ - 1 ianuarie, şi 662, pe aceeaşi relaţie, în data de 1 ianuarie; 657, în relaţia Bucureşti Nord- Suceava Nord, în zilele de 31 decembrie/l ianuarie, şi 762, în relaţia Paşcani-Iaşi, în data de 1 ianuarie; 656, în relaţia Suceava Nord-Bucureşti Nord, în zilele de 31. decembrie/1 ianuarie, şi 76$, în relaţia laşi- Paşcani, în zilele de 3 1 , decembrie/l ianuarie; 1651, în relaţia Bucureşti Nord-Suceava Nord, in zile le din 31 decembrie/l ianuarie, şi 1652, în relaţia Suceava Nord- Bucureşti Nord, în data de 1 ianuarie; 1751/1754, în relaţia Braşov-Suceava Nord, în zilele
de 31 decembrie/l ianuarie, şi 1757, în relaţia Vereşti- Botoşani, în data de 1 ianuarie; - 1752/1753, în relaţia Suceava Nord-Braşov, şi 1756, în relaţia Botoşani-Vereşti, în data de 1 ianuarie; 1631/1634 şi 1632/ 1633, în relaţia Sibiu-Cliij- Napoca-Sibiu, în data de 1 ianuarie; 1649 şi 1640, în relaţia Deda-Tîrgu Mureş şi retur, în perioada ' 24 decembrie-1 ianuarie inclusiv; 671, 672, 1671 şi 1672, în relaţia Bucureşti. N ord-G alaţi-Bucureşti Nord, în data de 1 ianuarie; 673 şi 674, în relaţia Bucureşti Nord-G alaţi-Bucureşti Nord, în data de 25 decembrie; ICE 501 şi 504, în relaţia Bucureşti Nord- Constanţa-Bucureşti, în zilele de 25, decembrie şi 1 ianuarie; 1874/1871 şi 1872/1873, în relaţia Conştanţa-Galaţi- Constanţa, în zile le de 25 decembrie şi 1 ianuarie..
Trenul 1643/1646, în relaţia Bucureşti Nord-Sighetu M arm aţiei, va circula, în perioada 23/24 decembrie pînă la 1 ianuarie inclusiv, fără grupa de vagoane pentru Tîrgu Mureş (trenul 1649), iar trenul 1644/ 1645, în relaţia Sighetu Marmaţiei-Bucureşti Nord, va , circula, în perioada 24/25 decembrie pînă la 1/2 ianuarie, fară grupă de vagoane de la Tîrgu Mureş (trenul 1640).
G h i ş e e î n c h i s eîntr-un comunicat al Serviciului Mass-Media al Primăriei clujene se anunţă că, datorită
operaţiunilor necesare încheierii anului fiscal 2000, ghişeele dc încasare; impunere şi reiaţii cu publicul (persoane fizice şi juridice) ale Direcţiei de Taxe şi Impozite locale, Piaţa U n irii nr. 1, vor fi închise în zilele de 27, 28, 29, 30 decembrie a.c. Aşadar, cei interesaţi trebuie să se adreseze Direcţiei de Taxe şi Impozite înainte dc datele mai sus- menţionate. , . .
în vederea mai bunei .desfăşurări a acţiunii de completare a documentaţiei pentru subvenţionarea agentului termic şi apei calde menajere, Primăria municipiului, Cluj-Napoca face apel către toate persoanele . care se încadrează în prevederile legii ' să completeze formularele, respectînd cu stricteţe cerinţele lor.
Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 162/ i 999, modificată de Hotărîrea de. Guvern nr. 1042/ 2000, se acordă ajutor bănesc fam iliilo r cu venituri reduse astfel: ., pentru 600.000 lei venit net/ membru de familie - se primeşte suma, de 450.000 lei, dar nu mai mult decît costul efectiv al. agentului termic şi apei calde;
• de la 600.001 lei pînă la 750.000 lei venit net/ membru de familie - se primeşte suma de 2601000 lei, dar nu mai mult decît costul efectiv al agentului termic şi apei calde;
• de la 750.001 lei pînă- la 1.000.000 lei venit net/ membru de familie - se primeşte suma de 130.000 lei, dar nu mai mult decît costul efectiv al agentului termic şi apei calde.
Pentru completarea' corectă a formularelor este necesară menţionarea exactă a numărului de persoane domiciliate la adresa menţionată ,în cerere.
Peste 800 de baxuri cu ţigări de contrabandă au fost
descoperite într-un terminai din Portul Constanţa
Peste 800 de baxuri cu ţigări Marlboro de contrabandă, în valoare totală de peste 8 miliarde de lei, au fost descoperite, vineri, într-un container depozitat într-un terminal din Portui Constanţa. Poliţiştii şi vameşii din port au descoperit că în loc de jucării din plastic, aşa cum era menţionat în documentele de însoţire a mărfii, containerul conţinea 825 de baxuri cu ţigări Marlboro netimbrate şi doar 137 de cutii cu jucării. Şeful Poliţiei Portuare, locotenent-colonelul Dan Grigore, a declarat că marfa a fost adusă în Constanţa de Nava "Viile de M ijo”, care fusese încărcată în Hong Kong. Din documentele de transport reiese că jucăriile erau destinate unei firme chineze din Bucureşti. Poliţia a început cercetările pentru depistarea beneficiarului mărfii, care urmează a fi anchetat sub acuzaţia de prezentare de documente false la autoritatea vamală. ’ . '
Washingtonul îşi reafirmă sprijinul pentru o nouă extindere a NATOStatele Unite au reafirmat,
vineri, la Bruxelles, sprijinul pentru o nouă extindere a NATO, ia care aspiră nouă ţări din Europa Centrală şi de Est, recunoscînd, însă, că este necesar ca aceste state să depună mai multe eforturi în acest sens, relatează AFP. Secretarul american de Stat,
Madeleine Albright, a subliniat, într-o alocuţiune susţinută la reuniunea Conşiliului Parteneriatuiui Eurb-Atiantic desfăşurată la Bruxelles, că “extinderea NATO este o consecinţă a evoluţiei spre o Europă democratică şi nedivizată".- "Extinderea nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni şi ne va ajuta să extindem
zonele din Europa In care nu au loc conflicte militare”, a adăugat ea. “Viitoarea extindere a NATO depinde de eforturile susţinute ale candidaţilor de a pune în aplicare Planurile de Acţiune pentru Aderare”, a mai spus Albright. Şeful Diplomaţiei americane a avut, vineri dimineaţă, o întîlnire cu cei trei
omologi ai săi din ţările devenite membre {JATO în 1999 - Cehia, Polonia, Ungaria • şi' cu reprezentanţii celor nouă state candidate la aderare (Albania, Bulgaria, Estonia,
-Letonia, Lituania, "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, România, Slovacia şi Slovenia). -
Moţ Crăciun în vizită la
"Probaschat- Junîor"
Atmosferă de sărbătoare şi bucurie mare joi seara în sala de sport a L iceului de Transporturi unde, în cadrul unei reuşite festivităţi, în prezenţa a peste 100 de foarte
tinere practicante a sportului cu mingea la coş, a unui mare. număr de părinţi, Moş Crăciun a . oferit cu generozitatea-i recunoscută multe daruri sportivelor ce au aniversat, cu respectiva ocazie, un an de la înfiinţarea secţiei de fete a A.S. “Probaschet-Junidr” Dar cu amănunte şi imagini de la eveniment vom reveni pe larg în unul din viitoarele numere are ziarului nostru.
m .i.r .
6
/ V - : J V ;:
■■ r - rv
irizată prin S IT n r. 1 2 b / i y y i , |udecătoriăl Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16
CULTURĂ: TEL.- 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOC1AL- CETÂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:- TEL.: 19.75.07-ALINTUDORBĂIESCU: SPORT;TEL.: 19.21.27 % CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL:
E -m a il: re c la m a _ a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - p u b lic ita te SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19 .49.81- : ' STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP;
S ecretar de redacţie: Tel/fax: s u b r e d a c ţ ia t u r d a : t e u fa x : 31.43.23Horea PETRUŞ ; - 19.74.18 s u b r e d a c ţ ia DEJ: TEU/FAX: 21.60.75 .
ILIE C A LIA N (redactor şef);V ALER GHIOREANU (redactor şef adjunct);’ CR ISTIAN BARA (redactor şef adjunct). ■Tei.-19.16.81; fax:19-28.28;E-mail:[email protected] - redacţia -
f i ? ^
TIPARUL EXKCLTAT l i G a r a m o n d
