Optimismul debordant al social-democraţilor...
16
(h ttp://www. dntcj. ro/adevarul ANUL X NR. 2817 ISSN 1220-8203 MIERCURI, 18 FEBRUARIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI După Polus, caii VALER CH10REANU U n român plecat în urmă cu 40 de ani în Brazilia s-a întors, la — începutul acestui an, în ţară şi a colindat mai multe oraşe, ca într-un pelerinaj de rămas bun. Era convins că nu va mai vedea România'.niciodată şi un sentiment de tristeţe îi învăluia sufletul. - Realitatea însă îi oferea surprize, în faţa cărora nu contenea să se minuneze. Cum sâ iei împrumut 20 de miliarde de la o bancă, sâ nu le înapoiezi şi să nu păţeşti nimic - se întreba el. Am încercat să-i explic, fară nici un succes însă. Ne-am despărţit în dreptul Muzeului de Artă, unde voia de fapt să ajungă. Zilele trecute, un senator cu vechi state de serviciu în Parlamentul României se mira, în faţa camerelo'r de televiziune, cum de este posibil ca directorii de regii autonome să încaseze lunar de la bugetul de stat, sub formă de venituri salariale, sute de milioane. De parcă un asemenea lucru nu se petrece în ţara ale cărei legi le votează şi el şi n-ar fi avut timpul necesar pentru a-1 observa, a-i produce uimire şi a întreprinde ceva pentru a sţopa jaful asupra avuţiei naţionale. în fapt, trecerea proprietăţii de stat în aceea a întreprinzătorilor privaţi a urmat, în România, o cale simplă. Atît de simplă, . îneît majoritatea românilor n-au crezut că e reală, iar cei care au urmat-o s-au dovedit a fi de-a dreptul geniali. Totul a început cu banii. Banca Naţională a împărţit bani mai multor bănci comerciale, cu scopul de a facilita acordarea creditelor pentru întreprinzători şi a crea concurenţă între ele. în fapt, lucrurile au luat rapid o întorsătură la care prea puţini s-au gîndit. întreprinzătorii (geniali) s-au repezit asupra băncilor şi au făcut împrumuturi pentru a “uita” (mulţi dintre ei) să le înapoieze, speculînd lacunele legislaţiei în domeniu şi lăcomia bancherilor, care r— 1 1 - ■ continuare in pagina a 16-a HBaBafclslaM Foto /. PETCU Prefectul Vasile Sălcudean a hotărît să lase deoparte manierele de gentleman şi a trecut la un atac virulent, ţinta fiind comitetul judeţean al PNŢCD Cluj. Persoanele vizate în primul rînd au fost preşedintele PNŢCD Cluj, Radu Sârbu, şi fostul prefect Alexandru Fărcaş. Vasile Sălcudean a subliniat că refuză să fie „batjocura celor care au venit mai tîrziu în partid" şi nu mai acceptă „teroarea instituită de iîndivorţpolitic*declaratgyasileSălcudeanatacăfrontal conducereăicluieanăialPNTCDl^Actuaiuifprefect condamnaimplicareainstituţiei.inafacereaPolusj^Fşra sprijin|^poIitic#prefedul^efu^^nc^^onh^ra^^j organizaţiaj,deipartid(*^jg^ Radu Sârbu, împotriva celor care n u . sînt sută la sută de acord cu el“. La zece zile dupâ reţragerea ) sprijinului politic, Vasile Sălcudean susţine că acest lucru se datorează refuzului său de a marşa la acte de genul Polus. „M-am săturat să spăl imaginea instituţiei lăsate de precedentul prefect. Protocolul de intenţie semnat cu Polus angrena Prefectura Cluj în nişte acţiuni care nu sînt conforme cu prerogativele prefectului şi aparatului său. Tot ditf Prefectură a fost dat şi acel ordin ilegal de trecere a terenului de la Staţiunea Didactică Experimentală la Agroindustriala, care l-a vîndut, ulterior, la Polus. Pentru că eu nu mă pretez la acte de acest fel, s-au grăbit să mă demită şi să numească pe altcineva", a precizat prefectul Sălcudean. Prefectul consideră că votul comitetului judeţean PNŢCD nu este edificator, deoarece „decizia ■ retragerii sprijinului politic nu revine decît unei treimi". De asemenea, prefectul contestă modul în care s-a făcut delegarea reprezentanţilor la conferinţa judeţeană, alegerea faeîndu-se doar de pe lista lui Sârbu şi Fărcaş. Această ieşire la rampă se datorează apropierii şedinţei de joi a Biroului Naţional de Conducere al PNŢCD, unde se va hotărî soarta prefectului Sălcudean. Cel părăsit de partid a cerut să fie de faţă la. şedinţa decisivă, pentru a-şi pleda cauza, dar nu a primit încă nici un răspuns. Cu 48 de ore înainte de ziua cea mare, prefectul Sălcudean declară răspicat: „Eu , nu mai conlucrez cu organizaţia de partid, indiferent de consecinţe. Dacă biroul crede că am atacat prea dur organizaţia nu are decît sâ mă demită". Luminiţa PURDEA Executivul va discuta joi o ordonanţa de urgenţa privind majorarea salariilor personalului didactic Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, a declarat, ieri, în plenul Senatului, că Executivul va discuta, mîine, un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care salariul sectorial din învăţămînt creşte de la 637.000 la 1.2OO.OO0 pentru cadrele didactice şi de la 571.000 la 900.000 pentru personalul nedidactic. Marga a spus că, pe lîngă această majorare, în proiectul de buget pe acest an sînt prevăzute alocarea celui de-al 13-lea salariu precum şi restanţele la aplicarea Legii 154/1998, privind salarizarea bugetarilor, care nu a apucat să fie aplicată decît într-un număr restrîns de judeţe. El a precizat că suma necesară majorărilor prin Legea 154 se ridică la 467 miliarde de lei. Andrei Marga a adăugat că, în urma discuţiilor cu liderii coaliţiei, învăţămîntul va primi în acest an 4% din PIB, din care 3,69% vor proveni direct de la bugetul de stat, aproximativ 26.934 de miliarde de lei, iar restul de 0,31% de la bugetele locale, bani'care vor fi folosiţi doar pentru cheltuieli de Investiţii şi dotări. El a mai spus că la aceste fonduri se vor adăuga şi sursele extrabugetare şi proprii ale instituţiilor de învăţămînt Andrei Marga a mai declarat că în privinţa învăţămîntului lucrurile se vor îmbunătăţi, amintind de legea referitoare la finanţarea învăţămîntului preuniversitar, aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor, şi de viitoarele măsuri privind finanţarea '.globală a universităţilor. Optimismul debordant al social-democraţilor clujeni Dacă la nivel central nu s-a reuşit fuziunea dintre PS şi PSDR, se pare că la nivel local aceasta s-a încheiat cu brio. Probabil'câ maturitatea politică sau pragmatismul politic funcţionează mai bine în căzui liderilor locali, comparativ cu cei la nivel naţional, care, pentru a lua asemenea decizii, trebuie să ia în calcul mai mulţi “factori". De altfel şi preşedintele PSDR Cluj, Vasile Suciu, a declarat că “multe eşuează sus, dar reuşesc jos”. în opinia fostului ■preşedinte PS Cluj, Alexandru Rus, care cu siguranţă urmează să ocupe un, loc “bine plasat” în ierarhia PSDR, “conducerile la nivel central ale celor două partide n-au ajuns la o înţelegere, chiar dacă şi aici au existat contacte între cele două părţi şi aceasta deoarece la a doua întîlnire dintre cele două conduceri, reprezentanţii PSDR au prezentat alte condiţii pe care noi nu le-am acceptat. La nivelul Clujului am stabilit că trebuie să facem o coaliţie sau o alianţă. "Dorinţa de fuziune a avut la bază motivaţia potrivit căreia “nici PSDR şi nici noi n-am fost dezvoltaţi la nivel local”. Pe lingă “subdezvoltarea” precizată de Rus, se adaugă şi punctele comune care se regăsesc în programele politice ale celor două partide social- democrate, precum şi în conţinutul multor paragrafe din statutul acestora. Plasarea ex-PS în centru- stînga axei politice este justificată, după părerea lui Rus, de “elementele de nuanţă liberală regăsite în programul politic al PS“. Suciu a adăugat că “PS are oameni de foarte ' bună calitate. Nu ‘mulţi, dar de calitate.” Despre funcţiile pe care urmează să le ocupe aceste persoane valoroase, preşedintele PSDR a declarat că “vor fi propulsate în funcţii de ' conducere, dar deocamdată nu s-au făcut alegeri" şi ca urmare nu poate da mai multe amănunte. La Cluj-Napoca alegerile vor avea loc peste zece zile, iar pe judeţ se va stabili ulterior. _____________Adriana CIOTI continuare în pagina a 4-a * Uniunea Europeană a început, ieri,' negocierile de aderare cu şase noi candidaţi, printre care se numără şi România, prin “conferinţe de extindere” succesive cu miniştrii de Externe ai acestor state, relatează AFP. Comisarul european pentru extindere, Guenther Verheugen, a afirmat că România trebuie să facă faţă “unui proces (de adaptare economică şi legislativă) foarte dificil şi complex”, dar are avantajul de' “a dispune de un consens politic foarte puternic” în favoarea aderării la UE. Ministrul român de Externe, Petre Roman, a fost primit, ieri, la Bruxelles, de reprezentanţii permanenţi ai ţărilor membre UE, sub preşedinţia şefului diplomaţiei portugheze, Jaime Gama. Primul ministru de Externe audiat a fost cel al Maltei, Joseph Borg, care a trafitfBg^niQţa ţării sale de “a fi gata pentru aderare cel mai tîrziu în 2003”. El consideră că, printre noii candidaţi, ţara sa este una dintre cele care au posibilitatea de a ajunge din urmă trenul negocierilor deja începute cu ţările din “primul val” al procesului de extindere (Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru şi Slovenia). Malta a primit statutul de candidat în 1990, pregătindu-se pentru aderare pînă în 1995, înainte de’schimbarea de guvern care a determinat retragerea candidaturii. Următoarele alegeri au dus la schimbarea guvernului, care a revenit asupra deciziei, reactivînd procesul de aderare la.UE. După ministrul maltez de Externe, a fost rîndul şefilor diplomaţiilor română, Petre Roman, şi slovacă, Eduard Kukan. în privinţa Slovaciei, Verheugen'a declarat că această ţară trebuie “să ajungă din urmă ţările din primul val, graţie programului său ambiţios, acum, cînd beneficiază de un guvern care corespunde normelor democratice europene”. Etnicii maghiari din huna de Sus nu mai vor să fie consultaţi de medici români
Transcript of Optimismul debordant al social-democraţilor...
(h ttp://www. dn tcj. ro/adevarulANUL X NR. 2817 ISSN 1220-8203
MIERCURI,18 FEBRUARIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI
DupăPolus, caiiV A L E R C H 10R E A N U
U n român plecat în urmă cu 40 de ani în Brazilia s-a întors, la
— începutul acestui an, în ţară şi a colindat mai multe oraşe, ca într-un pelerinaj de rămas bun. Era convins că nu va mai vedea România'.niciodată şi un sentiment de tristeţe îi învăluia sufletul.
- Realitatea însă îi oferea surprize, în faţa cărora nu contenea să se minuneze. Cum sâ iei împrumut 20 de miliarde de la o bancă, sâ nu le înapoiezi şi să nu păţeşti nimic - se întreba el. Am încercat să-i explic, fară nici un succes însă. Ne-am despărţit în dreptul Muzeului de Artă, unde voia de fapt să ajungă. Zilele trecute, un senator cu vechi state de serviciu în Parlamentul României se mira, în faţa camerelo'r de televiziune, cum de este posibil ca directorii de regii autonome să încaseze lunar de la bugetul de stat, sub formă de venituri salariale, sute de milioane. De parcă un asemenea lucru nu se petrece în ţara ale cărei legi le votează şi el şi n-ar fi avut timpul necesar pentru a-1 observa, a-i produce uimire şi a întreprinde ceva pentru a sţopa jaful asupra avuţiei naţionale.
în fapt, trecerea proprietăţii de stat în aceea a întreprinzătorilor privaţi a urmat, în România, o cale simplă. Atît de simplă,
. îneît majoritatea românilor n-au crezut că e reală, iar cei care au urmat-o s-au dovedit a fi de-a dreptul geniali. Totul a început cu banii. Banca Naţională a împărţit bani mai multor bănci comerciale, cu scopul de a facilita acordarea creditelor pentru întreprinzători şi a crea concurenţă între ele. în fapt, lucrurile au luat rapid o întorsătură la care prea puţini s-au gîndit. întreprinzătorii (geniali) s-au repezit asupra băncilor şi au făcut împrumuturi pentru a “uita” (mulţi dintre ei) să le înapoieze, speculînd lacunele legislaţiei în domeniu şi lăcomia bancherilor, care
r — 1 1 - ■c o n t in u a r e in p a g in a a 1 6 -a
H B a B a fc ls laM
Foto /. P E T C U
Prefectul Vasile Sălcudean a hotărît să lase deoparte manierele de gentleman şi a trecut la un atac virulent, ţinta fiind comitetul judeţean al PNŢCD Cluj. Persoanele vizate în primul rînd au fost preşedintele PNŢCD Cluj, Radu Sârbu, şi fostul prefect Alexandru Fărcaş. Vasile Sălcudean a subliniat că refuză să fie „batjocura celor care au venit mai tîrziu în partid" şi nu mai acceptă „teroarea instituită de
i în d iv o r ţp o l i t ic * d e c la ra tg y a s i le S ă lc u d e a n a ta c ă f ro n ta lc o n d u c e r e ă i c l u i e a n ă i a l P N T C D l ^ A c t u a i u i f p r e f e c tc o n d a m n a im p lic a re a in s t i tu ţ ie i . in a f a c e re a P o lu s j^ F ş ras p r i j i n | ^ p o I i t i c # p r e f e d u l ^ e f u ^ ^ n c ^ ^ o n h ^ r a ^ ^ j
o r g a n i z a ţ i a j , d e i p a r t i d ( * ^ j g ^
Radu Sârbu, împotriva celor care nu. sînt sută la sută de acord cu el“.
La zece zile dupâ reţragerea ) sprijinului politic, Vasile Sălcudean susţine că acest lucru se datorează refuzului său de a marşa la acte de genul Polus. „M-am săturat să spăl imaginea instituţiei lăsate de precedentul prefect. Protocolul de intenţie semnat cu Polus angrena Prefectura Cluj în nişte acţiuni care nu sînt conforme cu prerogativele prefectului şi aparatului său. Tot ditf Prefectură a fost dat şi acel ordin ilegal de trecere a terenului de la Staţiunea Didactică Experimentală la Agroindustriala, care l-a vîndut, ulterior, la Polus. Pentru că eu nu mă pretez la acte de acest fel, s-au grăbit să mă demită şi să numească pe altcineva", a precizat prefectul Sălcudean.
Prefectul consideră că votul comitetului judeţean PNŢCD nu este edificator, deoarece „decizia
■ retragerii sprijinului politic nu revine decît unei treimi". De asemenea, prefectul contestă modul în care s-a făcut delegarea reprezentanţilor la conferinţa judeţeană, alegerea faeîndu-se doar de pe lista lui Sârbu şi Fărcaş.
Această ieşire la rampă se datorează apropierii şedinţei de joi a Biroului Naţional de Conducere al PNŢCD, unde se va hotărî soarta prefectului Sălcudean. Cel părăsit de partid a cerut să fie de faţă la. şedinţa decisivă, pentru a-şi pleda cauza, dar nu a primit încă nici un răspuns. Cu 48 de ore înainte de ziua cea mare, prefectul Sălcudean declară răspicat: „Eu , nu mai conlucrez cu organizaţia de partid, indiferent de consecinţe. Dacă biroul crede că am atacat prea dur organizaţia nu are decît sâ mă demită".
L u m i n i ţ a P U R D E A
Executivul va discuta joi o
ord on an ţa de u rgen ţa
privind m ajo rarea
salariilor personalului
didacticMinistrul Educaţiei Naţionale,
Andrei Marga, a declarat, ieri, în plenul Senatului, că Executivul va discuta, mîine, un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care salariul sectorial din învăţămînt creşte de la 637.000 la 1.2OO.OO0 pentru cadrele didactice şi de la 571.000 la 900.000 pentru personalul nedidactic. Marga a spus că, pe lîngă această majorare, în proiectul de buget pe acest an sînt prevăzute alocarea celui de-al 13-lea salariu precum şi restanţele la aplicarea Legii 154/1998, privind salarizarea bugetarilor, care nu a apucat să fie aplicată decît într-un număr restrîns de judeţe. El a precizat că suma necesară majorărilor prin Legea 154 se ridică la 467 miliarde de lei. Andrei Marga a adăugat că, în urma discuţiilor cu liderii coaliţiei, învăţămîntul va primi în acest an 4% din PIB, din care 3,69% vor proveni direct de la bugetul d e stat, aproximativ 26.934 de miliarde de lei, iar restul de 0,31% de la bugetele locale, bani'care vor fi folosiţi doar pentru cheltuieli de Investiţii şi dotări. El a mai spus că la aceste fonduri se vor adăuga şi sursele extrabugetare şi proprii ale instituţiilor de învăţămînt
Andrei Marga a mai declarat că în privinţa învăţămîntului lucrurile se vor îmbunătăţi, amintind de legea referitoare la finanţarea învăţămîntului preuniversitar, aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor, şi de viitoarele măsuri privind finanţarea '.globală a universităţilor.
Optimismul debordant al social-democraţilor clujeniDacă la nivel central nu s-a reuşit
fuziunea dintre PS şi PSDR, se pare că la nivel local aceasta s-a încheiat cu brio. Probabil'c â maturitatea politică sau pragmatismul politic funcţionează mai bine în căzui liderilor locali, comparativ cu cei la nivel naţional, care, pentru a lua asemenea decizii, trebuie să ia în calcul mai mulţi “factori". De altfel şi preşedintele PSDR Cluj, Vasile Suciu, a declarat că “multe eşuează sus, dar reuşesc jos”. în opinia fostului ■ preşedinte PS Cluj,
Alexandru Rus, care cu siguranţă urmează să ocupe un, loc “bine plasat” în ierarhia PSDR,“conducerile la nivel central ale celor două partide n-au ajuns la o înţelegere, chiar dacă şi aici au existat contacte între cele două părţi şi aceasta deoarece la a doua întîlnire dintre cele două conduceri, reprezentanţii PSDR au prezentat alte condiţii pe care noi nu le-am acceptat. La nivelul Clujului am stabilit că trebuie să facem o coaliţie sau o alianţă. "Dorinţa de fuziune a
avut la bază motivaţia potrivit căreia “nici PSDR şi nici noi n-am fost dezvoltaţi la nivel local”. Pe lingă “subdezvoltarea” precizată de Rus, se adaugă şi punctele comune care se regăsesc în programele politice ale celor două partide social- democrate, precum şi în conţinutul multor paragrafe din statutul acestora. Plasarea ex-PS în centru- stînga axei politice este justificată, după părerea lui Rus, de “elementele de nuanţă liberală regăsite în programul politic al PS“. Suciu a
adăugat că “PS are oameni de foarte ' bună calitate. Nu ‘mulţi, dar de
calitate.” Despre funcţiile pe care urmează să le ocupe aceste persoane valoroase, preşedintele PSDR a declarat că “vor fi propulsate în funcţii de ' conducere, dar deocamdată nu s-au făcut alegeri" şi ca urmare nu poate da mai multe amănunte. La Cluj-Napoca alegerile vor avea loc peste zece zile, iar pe judeţ se va stabili ulterior. _____________A d r i a n a C I O T I
c o n t i n u a r e în p a g i n a a 4 - a *
Uniunea Europeană a început, ieri,' negocierile de aderare cu şase noi candidaţi, printre care se numără şi România, prin “conferinţe de extindere” succesive cu miniştrii de Externe ai acestor state, relatează AFP.
Comisarul european pentru extindere, Guenther Verheugen, a afirmat că România trebuie să facă faţă “unui proces (de adaptare economică şi legislativă) foarte dificil şi complex”, dar are avantajul de' “a dispune de un consens politic foarte puternic” în favoarea aderării la UE. Ministrul român de Externe, Petre Roman, a fost primit, ieri, la Bruxelles, de reprezentanţii permanenţi ai ţărilor membre UE, sub preşedinţia şefului diplomaţiei portugheze, Jaime Gama.
Primul ministru de Externe audiat a fost cel al Maltei, Joseph Borg, care a trafitfBg^niQţa ţării sale de “a fi gata
pentru aderare cel mai tîrziu în 2003”. El consideră că, printre noii candidaţi, ţara sa este una dintre cele care au posibilitatea de a ajunge din urmă trenul negocierilor deja începute cu ţările din “primul val” al procesului de extindere (Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru şi Slovenia).
Malta a primit statutul de candidat în 1990, pregătindu-se pentru aderare pînă în 1995, înainte de’schimbarea de guvern care a determinat retragerea candidaturii. Următoarele alegeri au dus la schimbarea guvernului, care a revenit asupra deciziei, reactivînd procesul de aderare la.UE.
După ministrul maltez de Externe, a fost rîndul şefilor diplomaţiilor română, Petre Roman, şi slovacă, Eduard Kukan. în privinţa Slovaciei, Verheugen'a declarat că această ţară trebuie “să ajungă din urmă ţările din primul val, graţie programului său ambiţios, acum, cînd beneficiază de un guvern care corespunde normelor democratice europene”.
E tn ic ii m a g h ia r i d in h u n a d e S u s
n u m a i v o r să fie c o n s u lta ţi
d e m e d ic i ro m â n i
urisesc ,un b o te z spre ie rta re â rp â c a te l6 r “ a*rf
• Calendarul ortodox-, Sf. Mc. Pamfil şi Valentin; Cuv.Flavian- însoţitori 9rec°-catoUc: S . Pam fil, pr. m. (+309 ) şi alţi 11
© 1 T E L E F O Ă N
• PREFECTURA.CONSILIUL -.JUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMARIA DEJ: 21-17-90• PRLM ÂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIM ĂRIA CÎMPIA TURZH: 36-80-0!• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:'
955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 2 5-15-38• POHTIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII; 981 - " - -• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARD A FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 si 19-16-70, Int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A M U N CII SI
PROTECŢIEI SOCIALE: 979.• SALVAREA: 961
SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 '• DERANJAMENTE: 921 - •O R A EXACTA: 958• RA.TERM OFICARE: 19-87-18• SC MONTENAY S A: 41-51-71• R.A.APÂ CANAL: 19-63-02 ' •S .C .'S A L P R E S rS .A .: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIAG.AZELOR -
NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424
• JANDARMI: 956 " 'GARA CIuj-Napoca: 952
• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; - in lrm -43-20-01;Turda - 31-17-62: Dej - 21-20-22 .
CURSE INTERNATIONALE din A utogara II:
• C lu j-N apoca-B udapesta .cuplccaredin CIuj-Napoca in zilele dc luni. marii, jo i şi vineri la ora 7.00 şi inapoicrca din Budapesta în zilele dc marţi, miercuri, vineri şi s im biti la ora 11.00.
• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare în zilele de joi ora 22.00 si înapoiere din Budapesta in zilele dc vineri ora 16,00. I N F O R M A Ţ II:Autogara 1 : 14-24-26
A utogara II: 43-52-78
F A R M A C I IFarmacii cu seniciu permanent: Farmacia
"COR.AFARM", s;r. Ion Moşier nr. 4, telefon 4^-65-10,5ir. Xapoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia "CY N A RA ", str. C a le a F lo re ş t i n r.75 , tc J .4 2 .6 2 .7 2 , o ra r n o n -s to p Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia IYFT,RPHARM’\ str. Primăverii nr. 5, telefon 42-
71-95 orar S-22. Farmacia TIX M A TISFA RM ", Piaia Unirii nr. 10. telefon 19:13-63, orar 8-21
Garda de noapte:Farmacia nr. 4 ,"H e d f lV \ str. Gh. Doja, nr. 32, telefon 13-00-77. orar 20-8.
I A R O M : 01.11.1999-31.03.2000lun j
Clui * Buc. Buc. Clui07,00 . 08,00 08,45 09 4517,10 ' 18,J0 17,30 18J019,00' 21,10 -
m arţj09,1519,30
10,1520,30
07,4518,00
08,4519,00
09,1519,30.
10,1520,30
07,4518,00
08,4519,00
m09,15 '10,15 07,45 08,4515,30 1630 13,30 15,101930________2030 18.00 19,00
vlneci09,15 10,15 07,45 08,451335 15,00 - 11.30 1335
-__________ - 19,00 20,00sîm b ătă
0735 - 1335
083514,25.
11,00 13,05
du m in ică
19,00 20.00 |P re t b ile t: 852.000 lei
Luni: O uj -> Bologna 10,30-12,05 Bologna 4Cla] 1235-16.40
mierrari: Cluj4Bnlngna 10,30-12.05 Bologna^Cluj 1235-16.40
vineri: Cluj -^Bologna 10,30-12,05 Bologna*>Ctuj 1235-1640
P re t b ile t: 235$ dus-îrttors
TELEFON: 13-01-16.
POLICLINICA FĂRA PLATĂ "FAMILIA SFiNTĂ"
* 7 -1 2 februarie •Medicină generală. Dr. M. Suciu - 10 (12-14), dr. S. Loga -1 1 (14-16), dr. I. Boilâ - 7, 8, 10, 11 (10-12), dr. L. Rasa - 7 (15-17), dr. R. Cotârlă - 9 (10-12), dr. V. Tătaru -11 (10-12), dr. F. O ro s -10,11 (14-16); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbă - 9, 11 (10-12); Interne. Dr. A. lancu - 8 (12-14), dr. Gh. Uza - 7 (13-15), dr. D. Pîrv - 7 (15-17), dr. C. Szakacs - 9 (14-16), dr. N. Pop -1 0 (14-16), dr. M. Bozdog
8 (15-17); Ginecologie. Dr. C. Fodor 8 ,10 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Milea
- -8 (13-15), dr. M. Fritea - 9 (11-12); Ortopedie, dr. Z. Popa - 7 (12-13); Psihologie. Psih. L. Boilă - 9 (15,30- 17); Reumatologie. Dr. I. Alb - 8 (12- 14), dr. C. Zotta -1 1 (14-16); Ecografie. Dr. M. Negru - 8 (15-16), dr. E. Czuczi - 7 (12-14); Neurologie. Dr. D. Bozdog -8 (.15-17); O.R.L. Dr. C-tin Rădulescu - 7 (12-14).
P e n tru chirurgie estetică şi reparatorie, urologie, clinica urologică şi radiologie, planificarea bolnavilor s e face pe bază d e bilet de trimitere.
Planificarea bolnavilor - d e luni pînă vineri; în tre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sed iu ; A leea Micuş nr. 3112.
R e p u b l i c a - R echin ii ucigaşi, S U A - p re m ie ră ( 1 0 ,3 0 ; 13; 1 5 Ă 0 ; 18; 2 0 ,30);
11 FEBRUARIE - 17 FEBRUARIE' | ^ SÎm bătă’ ' SPeCtaC° ' de
F I L I V I E
n o a p te cu ta rif r e d u s d e la o ra 2 3 * V ic to ria ■ Ora de vîrf, S U A - p re m ie ră (11 ; 13; 15 ; 17 ; 19) * A rta - Elizabeth - ^gina virgină - A ng lia (1 1 -1 3 .0 2 o ra 12; 1 4 ,3 0 ; 1 9 ,3 0 ; 14 - 1 7 .0 2 ; 12; 14,30; 17 ; 1 9 ,3 0 ); v ineri, s îm b ă tă , d u m in ică ş i m ie rcu ri - s p e c ta c o le d e n o ap te c u ta rif r e d u s d e la o r a 2 2 ; 11 -1 3 .0 3 : Columna - România (ora 17) * F a v o r i t - Cu naşu’ ia psihiatru, SU A ( 1 3 ; 15; 17 ; 19) * M ă ră ş t i - Watrix, S U A ( 1 3 ; 1 5 ,3 0 ; 1 8 );T U R D A : F o x : Apocalipsa, S U A ( 1 3 ; 15'; 17; 1 9 );D E J: A r ta : Evadata - Double Jeopardy, SU A ( 1 3 ; 15 ; 17; 19): G H ER LA : P a c e a : 10 chestii nu-m i plac la tine, S U A (1 5 ) ; A l 6-lea simţ, SUA ( 1 7 ; 19)
U N I P L U S R a d i o M iercuri, 16 februarie Program informativ BBC: 6 ,0 0 -6 ,3 0 ;8 ,0 0 -
8 .2 0 .1 1 .0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 18,00-18,30; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 . 6 ,30 -10,00 Uniplus de dimineaţa, 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 Calendarul zilei. Meteo. 0 6 ,4 5 , 9 ,45 Horoscop. 9 ,0 0 Ştiri locale. 9 ,2 0 Programul cinema. 9 ,5 5 Informaţii culturale. 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale.1 0.0 0-14 ,00 Punct., şi de ta Zece; 14,30-18 ,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştirinaponaie 21-30-6,00; Uniplus nocturn.
B I B L I O T E C I
■ B .C .U . “ L u c ia n B la g a ” (strada C lin ic ilo r 2 ): O ra r : z iln ic 8 -1 2 ,4 5 ; 1 3 ,3 0 -2 0 ,0 0 ; sîmbâtâ: 8- 13,30.Notă:' In sesiuni de examene - p ro g ra m p re lu n g it: z i ln ic 8 -21 sîmbâtâ 8 -20 , dum inica 8-14. .
■ B ib l io te c a J u d e ţe a n ă “ O C T A V IA N G O G A ” : S E C Ţ IA A D U L Ţ I (P -ţa Ş te fa n ce l M a re n r.1 ), O R A R : lu n i-v in eri; 9 -19 ,45. S E C Ţ IA C O P I I , O R A R ; lu n i- v in e r i: 9 -2 0 . F I L I A L E -Z o r ilo r , G h e o rg h e n i - O R A R : ' lu n i, m ie rc u r i , j o i ; 1 4 -1 9 ,4 5 ; m a r ţi, vineri: 9 -15; - M ănăştur, M ărăşti - O R A R : lu n i-v in e r i: 9 .0 0 -1 9 .4 5 . S A L A D E L E C T U R Ă (S tr . M K og ă ln ic e a n u n r .7 ): O R A R : lu n i- v in e r i ; 9 -2 0 ; s îm b ă tă : 9 -1 4 . S E C Ţ IA D E C O L E C Ţ I I S P E C IA L E ; (s tr . O b s e rv a to ru lu i nr.1 , telefon 4 3 -8 4 -0 9 ) luni, vineri;
.0 0 -1 5 .0 0 . M E D IA T E C A , O R A R : lu n i-v in e r i: . 9-2Qş~sîm bătă: 9 -1 4 . C E N T R U L D E IN F O R M A R E C O M U N IT A R Ă , O R A R : lu n i vineri: 9 ,0 0 -1 6 ,0 0 .
I B ib lio te c a A c a d e m ie i (strada Kogălniceanu 12 - 1 4 ) . Orar: luni sîm bâtă '8 - 12.45; 1 4 -1 8 .4 5 .
I B ib lio te c ă G e r m a n ă (strada U n iv e rs ită ţ ii 7 - 9 ) : lu n i - 10 -1 4 ; m arţi, m iercuri, jo i -1 2 -1 6 ; v ineri - 10-1 6 .
I B ib lioteca A m e ric a n ă "J .F .K .” (s trada U n iv e rs ită ţ ii 7 - 9 ). O rar: lu n i - jo i : 10 - 18; v in e ri: 1 0 -14 , prim a şi a treia sîm bătă din lună: 9 14. O ferim consultanţă pentru studii în U S A . '
■ B ib lio te c a B r ita n ic ă (strada A v r a m la n c u 1 1 ) . O ra r: lu n i, m iercuri: 14 - 19; m arţi, jo i , vineri:
- 1 4 .■ B ib lio te c a “ H e l t a i ” (s trada
C lin ic ilo r 18). O rar: z iln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 1 3 .
I B ib l io te c a C lu b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t in (s tra d a Kogălniceanu 7 - 9 ). Orar: marţi; 18 - 19; jo i 1 9 - 2 0 .
B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l F ra n c e z (strada I . I .C . Brâtianu 22); O rar lun i-v ineri; 10 -19 .
B ib lioteca C e n tru lu i C u ltu ra l G e rm a n " H e rm a n n O b e r th ” (str. M em o ra n d u m u lu i 1 8 ). O rar; lu n i, m arţi, m iercuri, jo i: orele 16-20.
■ B ib lio teca “ V a le r iu Bologa” a U n iv e r s i tă ţ i i de M e d ic in ă şi Farm acie (S tr . A v ra m tancu 3 1 ); O rar: lu n i-v in e ri 8 -2 0 , sîmbătă 8- 13. ' ‘ ■ „
l B ib lio te c a S o ro s C lu j (s tr . Ţebei nr. 2 1 ). O rar: lun i 12-19,30; m a rţi, m ie rc u r i şi j o i ; 1 0 -1 9 ,3 0 , sîm bâtâ: 1 0 -1 4 . Ş tiin ţe sociale şi com portamentale.
B ib lio te c a C re ş tin ă ” B iblos” (str. C lin ic ilo r n r.28). Orar: luni 13- 17; m a r ţ i , m ie rc u r i , jo i : 1 3 -1 6 ; v in e r i 9 -1 2 .- (B ib lio te c a pune la d is p o z iţ ia c i t i t o r i lo r lite ra tu ră creştină în d iferite lim b i).
T E A T R U M A G H I A R
- Astăzi, ora 19 -F U R T U N A de William Shakespeare. Spectacol cu traducere simultană la cască în limba română.
Miercuri, 16 februariem m m 7 , 0 0 M a t in a l« - * 4 » ! n a ţ io n a l ; 9 ,0 0 T V R
la ş i ; 1 0 ,0 0 D o r (r); st o m a n i a 1 0 . 3 0 S c u z a ţ i !P a rd o n ! M ersi! (r); 1 1 ,0 0 T V R
-C Iu j-N a p o c a ; 1 2 ,0 0 P u n c t o c h it (r); 1 3 ,0 0 T V R T im işo a ra ; 1 4 ,0 0 J u r n a l : 1 4 ,1 5 C ib e r-F a n ; 1 4 ,3 0 E vrika!; 1 5 ,0 0 P a tin a j a r t is t ic - C E , G a la la u re a ţilo r ( r ) ; ' 1 6 ,0 0 E c o t u r i s m ; 1 6 ) 3 0 M e d ic in a p e n tru to ţi; 1 7 ,0 0 H o ra sa tu lu i...;1 7 . 3 0 I m p a s în d o i; 1 8 ,0 0 C o r e c t ! ; 1 8 ,0 5 D oi b ă ie ţ i , o f a tă ,. .- ( s ) ; 1 8 ,3 0 A p r o a p e c a a c a s ă (s); 1 9 ,0 0 A v a n p re m ie ră Ştiri; 1 9 ,0 5 A m intiri din s e c o lu l XX ; 1 9 ,1 0 S u n s e t B e a c h (s ) ; 2 0 ,0 0 J u r n a l . S p o r t ; M e te o ;2 0 . 5 0 S e l e c ţ i a n a ţ i o n a l ă E u r o v i s i o n ; 2 1 , 0 0 - F ilm : L a d a to r ie (S U A 1 9 8 8 ); 2 2 ,3 0 în f l a g r a n t ; 2 3 , 0 5 J u r n a l u l d e n o a p te ; 2 3 ,2 0 L u m e a d a n s u lu i; 0 ,4 0 C a f e C o r s o . T e a tr u l c a li te ra tu ră .m . 7 , 0 0 S a n t a
B a rb a ra (s); 7 ,4 5 ■ M is iu n e a E u r e k a(s); 8 ,3 5 C a r e pe. c a r e (r); 9 ,1 5 Lim bi s t r ă in e . F r a n c e z ă (r); 9 ,4 0 V e n i, v id e o , v iei (r); 9 ,5 5 U n p o p a s p e s ă p t ă m î n ă ; 1 0 ,3 0 S e r ia A lfred H itc h c o c k ( r ) ;1 1 ,0 5 C ă lă to r in d p rin ţa r ă (r) | 1 1 ,2 0 P u l s 2 0 0 ( r ) ; 1 2 ,0 5 S e r i a N a tio n a l G e o g ra f ic : F u r tu n a d in a d f n c u r i ( d o ) ; 1 3 ,0 0 G lo b u l d r a g o n u l u i ( d .a . ) ; 1 3 ,3 0 L a iz v o r u l d o r u l u i ; 1 3 ,4 5 T o ţ i , îm p re u n ă ; 1 4 ,4 5 S a n ta B a rb a ra ;1 5 .3 0 Ş tiri; 1 5 ,4 0 T ru p a D P 2 ; 1 7 ,4 5 C ă lă to r in d prin ta ră ; 1 8 ,0 0 C a r e p e c a r e ! ; f 8 , 4 5 S e î n t î m p l ă a c u r n ; 1 9 ,1 5 Ş t i r i b a n c a r e ş i b u r s i e r e ; 1 9 ,2 0 C ă s u ţa c u p o v e ş ti; 1 9 ,3 0 Ştiri; 1 9 ,4 0 ’ B .D . la m u n te ş i la m a r e (R o m â n ia 1 9 7 1 ) ; '2 1 ,2 0 Mit şi is to rie ; 2 2 ,0 5 A lfred H itc h c o c k p r e z in tă : B u n r ă m a s , G e o r g e (S U A '6 2 ) ; 2 2 ,5 5 Ş tiri; 2 3 ,0 0 R e t r o s p e c t iv a p re m iilo r ' A P T R 1 9 9 5 ; 0 ,1 5 N o c tu rn a ; 0 ,2 5 L im bi s t r ă in e . G e r m a n ă ; 0 ,5 0 TV M M e s a g e r .
7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V e a l t ă u ! ; 1 0 ,0 0 T în ă r şi n e l in iş t i t (s /rO ;
1 0 .5 0 U ltim a fro n tie ră (s); 1 1 ,4 5 P e n s a c o l a , fo r ţa d e e l i tă ■ ( s ) ; —1 2 .3 0 V ăru l d in s t r ă in ă ta te (s ) ;1 2 .5 5 Ş t i r i l e P r o T V ; 1 3 ,0 5 R e n e g a tu l (s ); 1 3 ,5 0 G a ş c a d in M a l ib u ( s ) ; 1 4 ,1 5 M ira c o lu l tin e re ţii ( s ) ; 1 4 ,4 5 A d e v ă ru l gol- g o lu ţ (s ) ; 1 5 ,1 5 N is ip u rile d in M ia m i ( s ) ; 1 6 ,1 0 T î n ă r ş i n e lin iş ti t (S); 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 1 7 ,3 0 N u n ta ( s ) ; 1 8 ,2 5 D ă d a c a (s ) ; 1 8 ,5 0 C h e s t iu n e a zilei; 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro TV; 1 9 ,5 0 C h e s t iu n e a zilei; 2 0 ,0 0 Film : U n w e e k e n d la ţ a r ă (S U A '9 6 ) ;2 1 .5 5 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 2 ,0 0 C h e s t iu n e a z ile i; 2 3 ,3 0 Ş tir ile P ro TV; 0 ,0 0 D iag n o stic : C rim ă (s ) ; 1 ,0 0 C h e s t iu n e a z i le i .( r ) ;2 .3 0 Ş tirile P ro TV; 3 ,0 0 D ă d a c a ( s / r ) ; 4 , 0 0 N u n ta ( s /r ) ; 4 , 4 5 P o v e ş t i e x tr a o rd in a re (s).
-00 7,00 D im in e ţ ia n ţ e i f c l u j e n e ; 8 , 0 0 D im in e a ţa d e v r e m e ; 1 0 ,0 0 Ş tiri; . 1 0 ,1 0 P e c o n t p ro p riu (s); 1 1 ,0 0 F ilm : M iraju l L unii (S U A ’9 6 ) ; 1 3 ,0 0 Ş t i r i l e a m ie z i i ; 1 3 ,1 5 P ro c u ro ru l ( s ) ; 1 4 ,0 0 D e c e p ţii (s ) ; 1 5 ,0 0 R ă s f ă ţa ta (s); 1 7 ,0 0 Ş tiri; 1 7 ,2 5 C a p c a n e le d e s tin u lu i ( s ) ; 1 9 ,0 0 O b s e r v a to r ; 2 0 ,0 0
F ilm : A r m s t r o n g (S U A ’9 7 ) ;2 2 .0 0 O b se rv a to r ; 2 2 ,3 0 M ariu s T u c ă S h o w ; 1 ,0 0 C a r a c a t i ţa 1
, (s ) ; 2 ,0 0 R ă s f ă ţa ta (s /r); 3 ,3 0 C a p c a n e le d es tin u lu i (ş /r); 5 ,0 0 D a lla s (s).
7 ,0 0 K a r a o k e* ] ? ! § > ( * s h o w 8 ' 0 0 . • f t Dimineaţa c u .
P r im a ; 1 2 ,0 0 C e le b ri ş ’i b o g a ţi(s/r); 1 3 ,0 0 P o litica d e m îin e (r);1 5 .0 0 B ilan ţ (r); 1 5 ,3 0 V a c a n ţă â la P e tr iş o ’r (r); 1 6 ,0 0 V ia ţa în d ire c t; 1 7 ,0 0 C e le b ri ş i b o g a ţi (s); 1 8 ,0 0 -F o c u ş - e m is iu n e d e ştiri. S p o r t . M e teo ; 1 8 ,5 5 C lip Art; 1 9 ,0 0 K a ra o k e S h o w ; 2 0 ,0 0 C o m is a ru l R e x (s); 2 1 ,0 0 CI 5: P ro fe s io n iş tii (s); 2 1 ,3 0 A p el d e u r g e n ţă ; 2 2 ,0 0 Clip A rt;. 2 2 ,0 5 F o c u s P lu s - e m is iu n e d e . ştiri;2 2 . 3 0 R e v is ta p r e s e i ; 2 2 ,3 5 P o l i t i c a d e m îin e ; 0 ,3 0 F ilm a r t i s t i c ; 2 ,0 0 F o c u s P l u s . - e m is iu n e d e ştiri (r).
T— _ 5 ,0 0 G u a d a lu p e£ / S S S a ( s ) ; 5 5 0 I u b i r e
s f in t a ( s / r ) ; .6 ,4 5 . D r a g o s te ş i p u te r e ( s /r ) ; 7 ,1 5
A c a s a la b u n ic a (r); 7 ,3 0 C ă s u ţa p o v e ş t i lo r (r); 7 ,4 5 C o p ilu l a d u s d e m a r e ( s / r ) ; 8 , 3 0 P e n t r u i u b i r e a t a ( s / r j ; 9 , 1 5 î n g e r s ă lb a t ic (s/r); 1 0 ,0 0 A n g e la (si r); 1 0 ,4 5 S în g e d in s în g e le m e u
j r ) ; 1 1 ,3 0 NimjC p e r s o n a l (s /r); 1 2 ,2 0 C in e m a te c a d e a c a s ă :
' J o h n ş i M ay ( r ) r l4 ,0 0 A n to n e lla . (s ); 1 4 ,4 5 Iubire s f în tă (s); .1 5 ,3 0
D r a g o s te .şi p u te r e ( s ) ; 1 6 ,0 0 C op ilu l a d u s d e m a r e (s ) ; 1 7 ,0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i lo r ( s ) ; . 1 7 ,1 0 A c a s ă la ro m an i; 1 7 ,1 5 A c a s ă la b u n ic a - re ţe tă c u lin a ră ; 1 7 ,3 0 P e n tr u iu b ire a ta ; 1 8 ,3 0 Ş tirile d e A c a s ă ; 1 9 ,0 0 S î n g e d in . s î n g e l e m e u (s ) ; 2 0 ,0 0 în g e r s ă lb a t ic (s); 2 1 ,0 0 A n g e la (s);2 2 .0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : U n c î n te c la c e r e r e (S U A 1 9 7 1 );
. 2 3 ,5 0 D ra g o s te şi p u te r e (s/r); 0 , 1 5 S u r o r i l e ( s ) ; 1 ,0 0P r o f e s iu n e a m e a : C u ltu ra - c u N i c o l a e M a n o le s c u (r) ; 2 ,0 5 Ş tir ile d e A c a s ă (r).TEL&y 7 ,0 0 Ş tir i; 7 ,1 0
/ / B u n ă d i m i n e a ţ a , Z / a f c D C R o m â n ia ; .9 ,00 Film
d o c u m e n ta r ; 1 0 ,0 0 Ş tiri; 1 0 ,1 5 T e le s h o p p in g ; 1 0 ,3 0 D in tre s u te d e z i a r e ( r ) ; 1 1 , 1 5 C u t i a P a n d o r e i (r); 1 2 ,0 0 D in co lo d e s ta d io n (r); 1 3 ,3 0 C lu b A B C (r);1 5 .0 0 Ştiri; 1 5 ,1 0 T e le s i io p p in g ; ' 1 5 ,4 5 P o s t M erid ian ; 1 8 ,0 0 Film d o c u m e n ta r ; 1 9 ,0 0 S e c ţ i a d e p o l i ţ ie ( s ) ; . 2 0 ,0 0 T e le ju r n a l ;2 0 .3 0 E c o n o m ia A B C ; '2 1 ,0 0 D in t r e s u t e d e z i a r e ; 2 2 ,0 0 R e p o r te r T e le 7 ; 2 2 ,4 5 D errick ( s ) ; 0 ,0 0 Ş tiri; C ,3 0 . O r a H - e m is iu n e a e c o n f e s iu n i ; 2 ,1 0 T e le ju rn a l; 2 ,3 5 E c o n o m ia A B C (r); 3 ,0 0 Film d o c u m e n ta r (r);5 .0 0 R e p o r te r Ţ e le 7 (r); 5 ,3 0 S e c ţ ia d e poliţie (s /r) . '
1 5 ,0 0 V id e o c lip u r i; l v ? PAf5 z A 1 5 ,3 0 P o s t M e rid ia n ;
“ Ăt!6EP<-A -17,30 D o c u m e n t a r ;1 8 .0 0 VTrful d e la n c e - r e a l iz a to r N i c o l e t a Ţ ă r a n u ; 1 9 ,0 0 E c o n o m ic A B C ; 1 9 , 3 0 -B îrfe - r e a l iz a to r H o ra ţiu T r u ş c ă ; 2 0 ,0 0 Film a rtis tic ; 2 2 .0 0 D in tre s u te d e z ia re .
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune,
mM iercuri, 16 februarie
n& m0 6 :0 0 - - 1 1 :0 0 PRIMUL SALUT, 07:00, 0 8 :0 0 , 0 9 :0 0 , 10 :00 , 13 :00 , 14:00, 15 :00 , 16 :0 0 , 17 :00 , .1 8 :0 0 ,2 1 :00 Ştiri, 0 6 :5 0 ,0 7 :5 0 Horoscop, 0 7 :2 0
Revista presei locale, 0 8 :2 0 , 17 :00 CD Sport (M ihai P e tru şc â ), 0 9 :2 0 , 15 :20 Ce mai crede lumea, 9 :4 0 , 16 :40 Colecţia de mirări (M ihai D rag o lea ); 11 :00 - 1 3 :0 0 MESAJ FM, 14 :00 -1 8 :0 0 CALEIDOSCOP CD, 1 9 :0 0 - 2 1 :00 ’Musica Magica" (Ş te fa n C oro ian ), 2 1 :3 0 -2 3 :0 0 “Cu capsa pusă” (T udor R u n c a n u - H oraţiu N ico ară).
M iercuri, 16 februarie- •*
R a d i o S o n i cFM 68.9 MHz
Ştiri: 8,10,12,14,17, 20.6-10 "Cafeaua de serviciu"
(meteo, maxima zilei, informaţii
M iercuri, 16 februarie 6.00-6.30 BBC-, 6.30-9.00 - SUPER MATINAL: Ştirile
locale, interviuri, horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Powerplay,1 * Concurs, Liniuţa de. dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); „. 9.00 Ştiri: 9.00-14.00 PATRULA DE SERVICIU: 9.30
Revista, presei; 1.0.15 ,Punct de vedere; 10.30 & 12.30 Concursuri; 11.30 Divertis'Radio Blitz, 12.45 Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul Bâtrînilor - BBC Educational Program;14-14.30 BBC; 14.30-18.00 CALEIDOSCOP TRANSILVAN: 14.30 Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-16.00 Votaţi Radio Transilvania; 16.15 Planeta cinema; 16.30-17.00 Dedicaţii muzicale, 17.30 Divertis Radio Blitz; 18-18.30 BBC, 19.00 Concurs; Ştiri 15.00, 16.00, 19.00; 20.00 Sinergia: 21.00-1.00 FAPTUL SERII: 21.00-23.00 Taxi music (dedicaţii muzicale); 23.45 Planeta cinema; 00.45 Lumea lui Alice; 1.00-6.00 UNDE MAGICE. ’
M iercuri, 16 februarie_ /W * 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Zona 8100NTACT (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea - locală, recomandări TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare,
agenda culturală; 8:50 horoscop; 9j05_microbiografie sonoră;_9:20
Andrei Huţanu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit Prezintă Mihai Miclăuş. 11,00 A patra pufere.'Prezintă Oanea Cristea Grigorescu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiari. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu. 18,30 Crochiuri muzicale Prezintă Dan izvoreanu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Rotonda literară. Emisiune culturală redactată şi prezentată de Dora Pavel; 20,00 Ştiri. 20,10 - 2-1,50 Mal stai un pic nu te culca. Prezintă Florin Pruteanu. 21,00 Ştiri, 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
R E N A Ş T E R E A1.00-6.00
utile, horoscop, recomandări TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). .10-14 "Ziua în amiaza mare” (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii.Surplus, Ştiri externe, Concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic"..15-17 McSonic (dedicaţii muzicale, premii M cDonald's). 17-19 . . ........■Retrospectiva săptămînii". 19-20 "Clopote tubulare" (Marius Aciu). d * ? ;' _ _ . . ^20-2ţ"GreatestHits".21-23"Călătoriipeportativ"(MariusBraşoveanu). ' R A D I O C L U J j
Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). 1 -6 Music Non-Stop. ------------....-------- ;.— ....
recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator MariusFurdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi 'despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 Rock B/ock 24:00-1.00 România - Bosnia - via satelit-legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Nicuîescu Costei. 1:00-5:00 Discohtact. .
Miercuri, 16 februarie| 6,00 Bună- dimineaţa. Olemisiune cu informaţii, actualitâp şi
muzică, prezentată de
M iercuri, 16 februarie ,6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi
muzică; 10.00 Actualitatea r buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri: 10.30 Iniţiere în muzica religioasă: 11.30 Vreme trece, vreme vine -. antologia poeziei religioase; 12.00 Eveniment - agenda culturală; 12.30 Fanteziile Eutherpei: 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Sfinţii Părinp, contemporanii noştri (r); 18.30 Fanteziile Eutherpei; 19.30 Tînăra generaţie faţă în faţă cu neîncrederea şi speranţa; 20.00 Fanteziile Eutherpei; 20.30 Păhărelul cu nectar-emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dialoguri de seară. Dezbateri culturale; 23.00 In direct cu ascultătorii; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - pro _______________________
• J k 1 1 *CABINET MEDICAL ONCOLOGIC1
cluj-napoca.str.PROF CIORTEA nr.9
(cartier Grigorescu) C O N S U L T A Ţ II:
P r o f .d r . L U C I A N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)
L, Mi: 15-18; Ma, J: ie^-1830D r . V A L E N T I N P O P E S C U
(Chirurgie, Oncologie) ' M a , J : 1 4 -° -1 6 ; V : 1 5 - 1 7 . . . . . . S : 9 - 1 1 :
D r . D A N - S O R IN P O P E S C U(Urologie)
L, Mi: 18 - 20; Ma, J: IS^-20 V: 16-20
PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04 j
în tim pu l o re lo r d e fu n c ţio n a re a c a b in e tu lu i . '...
' P O L IC L IN IC A IN TER SE R VIS A N
str.Pascalv n r.5 , ta rt. Gheorgheni STOMATOLOGIE
INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUM ATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLOG IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R TO PED IE ♦ O.R.L. ♦ O FTALM OLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •
ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE -
Electroencefalografie - Electrom iografie - E xam inări
Doppler -. H isterosalpingografii pentru s te rilita te fem in ină
Tratam ente LASER LABORATOR C O M PU TER IZA T (Biochimic - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Ţest - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - investigaţii pentru
sterilitatea feminină şi maseulină)
ZIL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A i o r e le 7 - 21 ,
Medic de gardă: orele 2 1 - 7•Rezervare, consultaţii
la tel. 41.41.63. ' >
C A B IN E T M E D IC A L D E S T O M A T O L O G IE
Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 '■
Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Tratamente stomatologice complexe:
• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la teL: 430.028’
ORAR Luni - Vineri: 9-19
Sîmbâtâ: 10-13
Pentru studenţi, pensionari, someriyreducere 2 0 % .^ ^ .
PROF. DNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRU Dr. ANGELA CĂLDGÂRD .
- Str. Prahovei nr. 11(îîngâ biserica Bob)PRO D RA M O F T A L M O L O G IE
L , M i , V - 1 7 - 2 0> . S . - 8 - 1 2 . ,■Tel.: 42.56.18; te l/fax :19 .14.68
ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E
~ T | Sufletul nostru lad ispoziţia dum neavoastră. Telefonul |
V de noapte, telefonul vierii
19 16 47 fa-G a rd ă dc n oap te , o re le 2 0 -0 8 . §
Linia telefonică dc intervenţie în criză si prevenţie a suicidului initiatâ, dcLABORATORUL DL SĂ.V.ĂTATE
M Y T A l I CLUJ stă Ia dispoziţia dvs. dc luni pînâ vineri, între orele 8 - 22,
Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.
A ir iZ A .IV I ar putea fi reclama dumneavoastră
*1* '* r * /
!) J .Ul ), Ziarul n o s t r u f o l o s e ş t e ştiri
f u r n iz a te d e a g e n ţ i i le ROMPRES ş i MEDIAFAX.
evăru l de C
SA CREAM RAPID 0 FEDERAŢIE EUROPEANAE u r o p a e s t e în le ta rg ie . D ar,
d e f a p t , c e r e p r e z in tă a s t ă z i Europa? Un s c a n d a / d e f in a n ţa r e i le g a lă în G e rm a n ia , o r g a n i z a ţ i a te r o r i s t ă E T A d in S p a n ia , u n c o n g r e s c a r e n u v a m a i a v e a lo c la V e rsa ille s . C u to a te a c e s t e a ', E u ro p a a r e to a te a tu u r ile u n u i l id e r m o n d ia l. A s ia , A m e ric a L a tin ă , R u s ia d o r e a u c a e a s ă f ie s u f ic ie n t d e p u te rn ic ă
, p e n t r u c a p a r t e n e r u l l o r d e d iscu ţii s ă n u m a i fie d o a r S U A . C u t o a t e c ă e s t e a f e c t a t ă d e Şo m aT E u r o p a a r e o m a jo r ita te p o litic ă , o m o n e d ă u n ic ă ş i o p u te r n ic ă c r e ş t e r e e c o n o m ic ă . O p tim ism u l îş i f a c e d in n o u lo c î n ' in im ile e u ro p e n i lo r . E u r o p a a r e to t c e v r e a , c u e x c e p ţ ia u n e i v iziuni a s u p r a e i în s ă ş i .
S u c c e s u l o s p e r i e , a c e s t a fiind ş i p rin c ip a tu l m o tiv a l s tă r ii e i p r o a s t e . C u m a u re a c ţ io n a t , e u ro p e n ii a tu n c i c în d T u rc ia a
, o b ţin u t, c u c î te v a z ile în a in te a C răc iu n u lu i, d re p tu i d e a c a n d id a p e n tru a d e r a r e a la U E ? F ă r ă nici u n fe l d e e n tu z ia s m . In lo c s ă fie m în d ri c ă o ţa r ă m u s u lm a n ă - d e f a p t c e a m a i p r e s t ig io a s ă
' d i n t r e e l e . - a a l e s E u r o p a î m p o t r iv a i s la m is m u lu i , e i s e s p e r ie lin iş tin d u -se d o a r la g în d u l c ă p r o c e d u r a d e a d e r a r e e s t e a n e v o i o a s ă ş i, în c o n s e c in ţă , n u e s t e în c ă tim p u l s ă s e a la r m e z e .
N u m a i a u î n c r e d e r e î n • p r o p r i i l e l o r f o r ţ e . S e s i m t a s e d ia ţ i , in v a d a ţi . D e c in e ? D e c e l e 6 0 d e . m i l i o a n e d e a y a to l la h i? T u rc ia , p o a r ta s p r e A s i a C e n t r a l ă ş i O r i e n t u l M ijlociu , m e m b r ă a N A T O d e p e s t e o ju m ă ta te d e s e c o l , n u v a f a c e d e c î t s ă r ă s p în d e a s c ă în lu m e a " m u s u lm a n ă v a lo r i le e u r o p e n e : l ib e r ta te , p r o te c ţ i e s o c i a l ă ş i l a i c i t a t e . P r in e a , E u r o p a . s e e x tin d e s p r e u n a l t . c o n tin e n t , A s ia . D ar E u ro p a n u
I( “L 'E x p r e s s " )
e s t e u n c o n tin e n t . N e a v în d ’o g ra n i ţă n a tu ra lă , d a to r ită a c e s te i continuităţi d ifu z e , e a e s t e o p a r t e a lum ii, p l ă m ă d i t ă d in is to r ie ş i c u ltu ră , d in c u ce riri ş i s c h i m b u r i . E s t e o z o n ă d e in f lu e n ţă , c u u n c e n tru ş i p ie ţe - î n a in te d e to a te , e s t e o v o in ţă , d e o a r e c e p e n tru a e x is ta ş i ’ a s e d e z v o lta tre b u ie s ă - ş i e x e rc ite in f lu e n ţa .
E u r o p a s e în t i n d e p î n ă lâ O c e a n u l P a c i f i c p e n t r u c ă S ib e r ia a p a r ţin e R u s ie i, ia r R u s ia E u ro p e i . E s te p r e z e n tă în n o rd u l Africii p e n tru c ă M a g h re b u l e s t e f ra n c o fo n şi F ra n ţa e s t e m ira ju l s ă u . E s te c a u c a z ia n ă p e n tru c ă G e o r g i a ş i A r m e n j a s î n t p ă m în tu r i c re ş tin e o r ie n ta te s p r e E u r o p a . E s t e l i b a n e z ă p r in is to r ie ş i i s r a e l ia n ă p e n tr u c ă I s r a e l u l p r o v i n e d in c u l t u r ă n o a s t r ă , diri c r im e le n o a s t r e . E a p ă t r u n d e în A s i a C e n t r a l ă a s u p r a c ă r e ia R u s ia ş i - a p u s a m p r e n ta , d e - a lu r ig u l s e c o le lo r .
C u m ? N u e x is tă lim ite ? E i, b in e , nu ! D e c e n u a m im p u n e n o i a c e s t e lim ite? D e c e lă s ă m m e r e u R u s ia .s ă a ju n g ă la p o rţile n o a s t r e ? S ă c e d ă m S ib e r ia ş i b o g ă ţii le ei C h in e i s a u J a p o n ie i? D e c e ş ă s u b e s t im ă m o in flu e n ţă î n A s ia C e n tra lă ? S in g u r a lim ită c a r e ni s e im p u n e e s t e a c e e a a ritm u lu i ş i ,e f ic ie n ţe i.
M ic a E u r o p ă e r a o u t o p i e . ' M a r e a E u ro p ă e s t e u n o b ie c tiv m o b i l i z a t o r ş i e x i g e n t c a r e t r e b u ie m a te ria liz a t. E u ro p a a r e u n c e n t r u a l e c ă r u i n a ţ i u n i t r e b u ie f e d e r a l iz a te . ■ F r a n ţa ş i I ta l ia , B e n e lu x , G e r m a n i ’a ' ş i P e n in s u la Ib e ric ă fo r m e a z ă u n ' e d if ic iu c im e n ta t d e m o n e d a u n ic ă , p r e a m u lt in te g ra tă p e n tru a n u a v e a o C o n s titu ţie , u n n o u “tra ta t" , a firm ă J a c q u e s D e io rs , c a r e o r g a n iz e a z ă v ia ţa , p o litic ă e u r o p e a n ă ţ in î n d s e a m a d e
d iv e r s i tă ţ i . ' E x i s t ă m a i p u ţ i n e d e o s e b i r i î n t r e S p a n i a ş i Germania decît între la n d u l M ain ş i C alifo rn ia . D e c e n u t r a g e m în v ă ţă m in te d in a c e a s t a ? D e c e n u a c ţ io n ă m e n e rg ic , c o n tin u în d s ă s t r în g e m le g ă tu r i le f ire ş ti - p rin in te rm e d iu l e u r o m o n e d e i , a p ă ră rii s a u al a m în d u ro ra - în tre a c e s t n u c le u , . E u ro p a C e n tr a lă ş i re s tu l E u ro p e i O c c id e n ta le , M a re a B rifan ie şi S c a n d in a v ia ?
N e îm p o tm o lim în d e z b a t e r e a f a l s ă p riv ind e x t in d e r e a U E ş i r e f o r m e l e i n s t i t u ţ i o n a l e t e r g i v e r s ă m e x t i n d e r e a r e s p i n g î n d r e f o r m e l ein s titu ţio n a le p e m otiv c ă Tiu e s t e u ş o r s ă a d m in is tre z i u n iu n e a a 2 0 s a u - 3 0 d e ţ ă r i c a r e s e d e o s e b e s c în c ă fo a r te m u lt.
T o tuşi, d e c e d o rim e x t in d e r e a - U E ş i în c ă a t î t d e r e p e d e , c u • riscu l d e a n u în tr e p r in d e n im ic
to c m a i a c u m , c în d s e im p u n e ' c r e a r e a u n e i le g ă tu r i f e d e r a l e
în tr e ţă r ile f e d e ra b ile . F e d e r a ţ ia , s e v a e x tin d e a p o i în c a d ru l U E .
c a r e s e v a lă rg i, la r în d u l e i, c a u rm a re a prim irii d e n o i m e m b r i , v a îm p in g e g r a n i ţe le ş i îş i v a e x tin d e in f lu e n ţa a s u p r a c e lo r m a i în d e p ă r ta te p ie ţe .
E x tin d e re a în c a z u l R u s ie i n u s e v a f a c e în viitorul a p r o p ia t . A c e la ş i lu c ru s e p o a te s p u n e ş i d e s p r e A f r ic a d e N o r d , c o n s i d e r a t ă i n s u f i c i e n t d e m a t u r ă , 'ş i d e s p r e T u rc ia c a r e
■ n u e s t e în c ă p re g ă ti tă . Ş i a tu n c i d e c e n u p u te m s ă o r g a n iz ă m ş i s ă p r e g ă t i m c e r c u r i l e c o n c e n t r i c e c a r e , p e ş t e o ju m ă ta te d e s e c o l , v o r fo rm a , în ju r u l F e d e r a ţ i e i e u r o p e n e , E u r o p a - c o n t i n e n t ? D e e a v a d e p i n d e v i i to r u l n o s t r u ş i s ta b il i ta te a în tre g ii lum i. D e e a ş i î n nici u n c a z d e s c a n d a lu l f i n a n ţ ă r i i i l e g a l e a c r e ş t i n - d e m o c ra ţilo r .
P a r a le la e s t e in e v ita b jlă : p în ă ş i n u m e le s e a m ă n ă . î n p lu s , H i t le r e r a t o t a u s t r i a c . R e s p in g e r e a p e c a r e o p r o d u c e î n î n t r e a g a l u m e i n t r a r e a e x t r e m e i - d r e p t e în G u v e r n u l A u s tr ie i s e d a t o r e a z ă am in tirii d e m o n ilo r c a r e s - a u d e z lă n ţu i t , d u p ă c e H itler ş i- a a s u m a t p o s tu l d e c a n c e la r ( ş e f a l G u v e rn u lu i)
‘g e r m a n , în ia n u a r ie 1 9 3 3 .A f o s t c e v a a s e m ă n ă t o r
a p o c a lip s e i . S e p o a t e • în tîm p la a c u m a c e la ş i lu c ru ? N u c r e d e
.n im en i a c e a s t a ş i p e b u n ă d r e p t a t e : a ş a c u m a su b lin ia t n o u l p r e m i e r , 'a u s t r i a c ş i r e c e n t a l i a t a , lui H a id e r , c r e ş t in - d e m o c r a tu l W O lfg a n g 'S c h u e s s e l , A u s tr ia n u e s t e G e r m a n i a : d e ş i f o a r t e p r o s p e r ă , A u s tr ia e s t e o ţa r ă m ic ă . P o n d e r e a e i , în E u r o p a d e a z i e s t e infinit m a i m ic ă d e c î t c e a a G e r m a n ie i , a c u m ş i în 1 9 3 3 . în a l d o ile a r în d , P a rtid u l L ib ertă ţi a u s t r ia c (F P O E ) .-o r ic î t d e e x tr e m is t ş i d e o f e n s iv a r fi e l, n u e s t e u n p a r tid n a z is t , în a l c ă r u i p r o g r a m s ă f ig u r e z e a n t i s e m i t i s m u j ş i a g r e s i u n e a in te rn a ţio n a lă . în a l t r e i le a r în d H a id e r , d e ş i e s t e u n f ilo n a z is t (şi p o a t e c ă e s t e î n \ fo ru l s ă u i n t e r i o r ) , e s t e u n p o l i t i c i a n o p o r tu n is t , d i s p u s s ă - ş i sa c r if ic e p u ţin e le s a l e p rincip ii p e a lta ru l p u te rii. H itle r a r e f u z a t d e m a i m u lte ori s ă f a c ă p a r t e d in tr-u n
.g u v e rn f ă ră s ă fie c a n c e la r , în . c o n d iţii le în c a r e H a id e r e s t e d i s p u s s ă s u s ţ i n ă c u v o tu r ile s a l e u n G u v e r n în c a r e nici m ă c a r n u f ig u r e a z ă . Ş i, în al p a t r u l e a r în d , d a r in f in it m a i im p o rta n t, s itu a ţ ia e u r o p e a n ă şi i n t e r n a ţ i o n a l ă n u s e a m ă n ă d e lo c c u c e a d e a tu n c i .
E u r o p a a n i l o r ’3 0 e r a u n a d e v ă r a t b u to i c u p u lb e r e , în p lin ă r e c e s iu n e e c p n o m ic ă , cu
M u s s o lin i i n s t a l a t la p u t e r e în I ta f ia d e p e s t e u n d e c e n i u , S a l a z a r în P o r tu g a l ia , Horty ş i
• G o m b o s în U n g a r ia , G a r d a d e F ie r a lui C o d r e a n u la fo r ţe le R o m â n ie i , P i ls u d s k y în P o lo n ia ş i m iş c ă r i le c u c a r a c t e r f a s c is t în ţă r i le c u c e a m a i m a r e tra d iţie d e m o c r a t i c ă , p r e c u m M a r e a B r ita n ie ş i F r a n ţa , în c o n d iţii le ; î n c a r e în S p a n i a t o c m a i a v u s e s e l o c r e b e l i u n e a g e n e r a lu lu i S a n ju r jo .
L a E s t , R u s i a lu i S t a l in
t r a d iţ io n a le i co a liţii a u s t r i e c e a s o c i a l i ş t i l o r ş i d e m o c r a t -
. c re ş tin ilo r , d e c e i c a r e ' s e s im t • e u r o s e p t i c l . 'U n e l e m o t iv e a r p u t e a fi m a i le g it im e W ecît 'altele, d a r t o a t e f a c p a r t e d in c e le c a r e î i ' d e t e r m i n ă p e o a m e n i s ă v o te z e . :
D e m o c r a ţ ia n u e s t e lip s ită d e p r o b le m e , i a r p r o b le m e le c a r e a u p e r m i s a s c e n s i u n e a lu i H a i d e r s î n t d i n t r e c e l e c a r e n e c e s i t ă a n a l i z ă ş i s o lu ţ io n a re . D e c l a r a ţ i i l e f u l m i n a n t e d e la
B r u x e l l e s
Haid«r şi Hitler - o comparaţie forţată( “ E l P a i s ” )
p r o p o v ă d u i a z i l n i c s f î r ş i t u l c a p ita lism u lu i, a n u n ţ în d im in e n ţa u n e i rev o lu ţii m o n d ia le , în tim p c e p u n e a , l a p u n c t c u r e p e z i c i u n e o i m p r e s i o n a n t ă in d u s t r i e d e a r m a m e n t ş i Un a r s e n a l c u m p li t . P e n t r u . a c e s t b u to i c u p u lb e r e , n a z iş t i i a u fo s t f itiiu L .în să a z i , c u i s e d a to r e a z ă p e r io d ic ile c r e ş te r i d e su fra g ii a le p a r t id e lo r d e e x t r e m ă - d r e a p tă ? H a id e r e s t e c e l m a i r e c e n t ş i d e ’ s u c c e s e x e m p lu , d a r “L e P e n ”, ’ r e p u b lic a n ii g e rm a n i , ' ita lien ii c u a lo r M SI, d e e x t r e m ă - d r e a p tă ? T r e b u ie s ă ţ in e m c o n t c ă , 'a t î t H itle r c î t ş i H a id e r , ş i - a u d a to r a t a s c e n s i u n e a v o t u r i l o rs im p a tiz a n ţi lo r , c u m , a f o s t ş i în c a z u l e x tr e m iş t i lo r d in F ra n ţa , G e r m a n ia s a u Ita lia .
î n t r e b a r e a e s t e u r m ă to a r e a : d e c e în E u r o p a d e a z i e x is tă m i l i o a n e d e a l e g ă t o r i c a r e s p r i j i n ă ' p a r t i d e a t î t d e d e z g u s t ă t o a r e ? R ă s p u n s u l e s t e c la r : e s t e v o r b a , în m a r e p a r te ,
. d e v o tu l d e p r o te s t . E s t e v o rb a d e p e r s o a n e c a r e î ş i v ă d
’ a m e n in ţa te lo c u rile d e m u n c ă d e c ă t r e s tră in i, c a r e s e r ă z v r ă t e s c îm p o tr iv a c l ie n te l is m u lu i p o litic a t î t d e c a r a c te r i s t i c g u v e rn e lo r
i - a u s a t i s f ă c u t p e a u t o r i i l o r ; d a r n u a u c o n t r ib u i t ta r e z o l v a r e a
p r o b le m e i , d im p o t r iv ă : - a c e s t tip d e p r e s iu n i Ti r e a f i r m ă d e r e g u lă p e e u r o s e p t i c i ş i p r o v o a c ă e u r o s e p t i c i s m u l î n r î n d u l e u r o p e n iş t i lo r m o d e r a ţ i . N u a r fi m a i b in e c a a u to r i tă ţ i le e u r o p e n e s ă s e î n t r e b e d e ce* U E . c u a p r o a p e 1 5 m i l i o a n e ‘d e ş o m e r i t r e b u i e s ă i m p o r t e p e s t e u n m ilio n d e m u n c i to r i a n u a l ? S a u , d e c e a r e o r a t ă d e c r e ş t e r e a t î t d e m e d io c r ă ş i o p r e s iu n e f is c a lă - a t î t d e m a r e ? D e c e s tră lu c i tu l e u r o a p i e r d u t 2 0 l a s u t ă d in v a l o a r e î n p r im u l s ă u a n d e v ia ţ ă ? D e c e p i e ţ e l e a g r ic o le s în t I n c o n t in u a r e a g i t a t e d e r ă z b o a ie in t e r n e , î n c a r e s e c o n f r u n t ă p ro d u c ă to r i i d e c a m e , p e ş t e , v in , l e g u m e ş i d e a t î t e â a l t e p r o d u s e ? R ă s p u n s u l la a c e s t e a ş i la a l t e în t r e b ă r i , p r e c u m şi s o lu ţ io n a r e a p r o b le m e lo r p e c a r e le p r e s u p u n , a r fi c e a m a i b u n ă c a l e d e a - i m a r g i n a l i z a p e H a id e r ii (ş i , d e s ig u r , p e H itlerii) politicii e u r o p e n e . C o n d a m n ă r i le l a u n i s o n - d e z v ă l u i e , m a i d e g r a b ă , p a s iv i t a t e ş i n e p u t in ţă . M a i p o p u l a r ă î n r î n d u l ' a le g ă to r i lo r a r fi e f ic ie n ţa p o litică , d e c î t a ş a - n u m i t a “p o l i t i c a l c o r r e c t”.
(3386421)
P une m âna ş i ca lcu lează ...
**■
o ofertă oarecare şi compară cuSunTel Instant!
Pachetul SunTel Instant.
8 cenţi* 30 sec.
Abonament lunar
Total abonament anual
Preţul aparatului
Cheltuieli convorbiri/an
Total minute de convorbire anual
C ost total anual
$ 0 fără abonament
$ 0
$ 9 9 *
2 5 0 sau 500 convorbiri sub 30"
$ ' I $ 9 9 *
Eşti facturat la:
1 minut | |
30 de secunde ' | |
din primul minut [ ^ ]
după primul minut |~ |
facturare la 30"
: . •Un telefon mic şi deştept** •2 5 0 minute incluse, valabile 12 luni
Tarifare !a 3 0 de secunde încă din primul • -minut: vorbeşti 30", plăteşti 30"
Tarife: unice. Cel mai mic tarif de serviciu fară abonament (0 .08$*/30") • Serviciu.de mesagerie vocală
• Fără acte ja cumpărare
Ţoate acestea, la un preţ de 99$*
: - *fSrâ TVAtpacheWlestejdşponibiîşi cu telefonul Nokia 640
la prepl d e 149$ + TVA
chiar din primul minut de convorbire |
I
S u n ă l a 0 1 / 4 0 2 4 4 4 4 s a u v i n o î n m a g a z i n e l e S u n T e l d i n o r a ş u l t ă u !
G â n d e ş t e - 1 e u n p i cSunTeli i t f f u p v
Aici a r p u te a f i reclama dumneavoastră
V a ) i \ i c C l
C l
1 9 9 3 - P r e ş e d in te le Ion Iliescu a e f e c tu a t o vizită în B e lg ia , la s e d iu l N A T O , u n d e a a v u t m a i m u lte
în tre v e d e r i c u p e r s o n a lită ţi p o litice şi m ilitare .
î i f l l P ie rc u ri. 16 fe b ru a rie 20
PDSR apreciază că scandalul poluării cu cianuri, a fost provoca! pentru a afecta negocierile României cu Uniunea Europeană
PDSR consideră că reacţia autorităţilor ungare referitoare la poluarea cu cianuri a rîurilor este “suspectă'”, avînd în vedere că aceasta coincide' cu momentul în care •România ar trebui să înceapă negocierile de integrare în UE, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă; vicepreşedintele PDSR loan Mircea Paşcu. , ■ •. Paşcu a arătat că “presa internaţională ‘ era pregătită, iar acest lucru persistă” şi că “exact în ziuă în care România urma să înceapă negocierile de aderare europeană,- toate canalele de televiziune au făcut publică această chestiune care se întîmplase'
. cu destule zile în urmă”. “Aceste declaraţii ■ au ca scop sau ca efect crearea unor probleme pentru România la integrarea în UE”, a spus Paşcu. ^
El a' apreciat că reacţia Iugoslaviei este de înţeles, pentm că “sîrbii au o anumită ranchiună împotriva noastră din cauza războiului”, însă este “puţin .ciudată” poziţia ungurilor, care au declarat de mai muite
“ ori că susţin integrarea României în UE. loan Mircea Paşcu a cţîticat, de
asemenea, faptul câ Ungaria şi Iugoslavia doresc reparaţii materiale. El a spus că ar trebui luat în considerare că *România a
făcut investiţii masive în Transilvania în controlul apelor, astfel incit să nu fie inundate statele vecine şi că, la intrarea pe teritoriul, românesc, Dunărea are gradul de
, poluare doi, iar la ieşire acesta-este unu. “Şi noi putem să cerşm despăgubiri”, a spus
.Paşcu,- “ " ../-.■■■■■■Paşcu a spus că “este curios făptui că pe
rîul Someş, pe porţiunea aflată'pe teritoriul ţării noastre nu au fosţ peşti morţi”, şi a explicat că pe parcursul rîului în Ungaria “s-a format un pod de gheaţă, iar aerisirea nu s-a putut face cum trebuie” şi-de aceea acolo au existat mulţi peşti morţi. .
Normele metodologice de aplicare a Legii Lupu privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi pădurilor au fost finalizate şi avizate deja de Ministerul Agriculturii şi Ministeml Mediului, Apelor ş | Pădurilor, afirmă surse din Executiv.
• ■____________;___ ţ i
N o rm e le m e to d o lo g ic e d e a p lic a re a L e g ii L u p u
o u fo s t f in o liz u tePotrivit acestor surse, normele de aplicare a Legii Lupu vor
putea fi promovate sub forma unei hotărîri de guvern după ce vor fi avizate şi. de Ministerul Lucrărilor Publice. .- Elaborarea acestor norme a fost îngreunată, de faptul că, într-o etapă iniţială, ele nu mai permiteau utilizarea probei cu martori în vedera reconstituirii dreptului de proprietate, spre deosebire de textul Legii Lupu.,
FUNAR SOLICITĂ INTERVENŢIA : MINISTRULUI STOICA ’ .
într-o scrisoare dată publicităţii ieri, primarul Clujului, Gheorghe Funar, cere Ministrului de Justiţie, Valeriu Stoica să intervină în rezolvarea cazurilor care au la bază acţiunile “periculoase ale forţelor revizionist-şovine ale UDMR împotriva, reprezentanţilor Parchetului şi Justiţiei româneşti.” în scrisoare, primarul clujean precizează că a sesizat Parchetul în vederea “ stabilirii persoanelor care se fac vinovate de montarea de plăcuţe în limba maghiară, cu denumirea din perioada de după dictatul de la Viena, în localităţi ca: Aghireş, Sîncrai, Izvorul Crişiiluî, Săvădisla şi altele.” Prin acesţe acţiuni, Funar consideră că “o serie de consilieri, primari şi viceprimari UDMR din judeţul Cluj sfidează demnitatea poporului român şi încalcă prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22 din 1997.” Primarul Clujului consideră că reprezentanţii Parchetului care se ocupă de aceste cazuri sînt ameninţaţi şi intimidaţi de reprezentanţii UDMR şi ca urmare cere ministrului “să se pună capăt, o dată pentru totdeauna, presiunilor extremismului maghiar care prin toate mijloacele acţionează împotriva intereselpr statului român.”___________________________ . , A . C .
Optimismul debordant al social-democratilor clujeni
u r m a r e d in p a g i n a 1 Fostul preşedinte al
socia liştilor' clujeni şi-a exprimat optimismul potrivit căruia “ percepţia la nivelul Clujului, privind cele două partide, va fi mult mai benefică, deoarece aceste organizaţii politice care au o doctrină social-democratâ trebuie sâ fie împreună. Sîpt convins că rezultatele vor fi mai bune.” în ce priveşte o posibilă fuziune între cele două partide la nivel naţional, Rus crede câ “nu se va realiza înainte de alegerile locale. în baza rezultatelor obţinute la alegerile locale, cele două conduceri se vor gîndi la o alianţă, iar eu sper la o fuziune.” “Deocamdată”, Rus a menţionat câ “ nu se anunţă o fuziune, însă. tonul dat e un reper foarte important, atît la nivel de ţară, cît şi la nivel local.” Se pare că rîndurile PSDR se îngroaşă şi ■ cu
emigranţi veniţi de la diverse .partide. “ La Turda, în jur de 250 de membri ApR au venit cu adeziuni, de asemnenea o parte din membrii PUR, în frunte cu vicepreşedintele Marian Popescu, au venit la PSDR, unde au primit funcţii de conducere. Cei de la PDAR insistă mult pe lîngă noi. UFD Dej au venit şi ei înspre noi, iar la Mehedinţi PNR-ştii aii intrat la noi.” Referitor la motivele care stau }a baza acestor migrări, Suciu a declarat că “ Athanasiu se bucură de o imagine bună, la fel şi partidul.” Pe lingă- acestea intervine şi factorul subiectiv. Preşedintele PSDR crede câ “ mulţi speră să obţină anumite posturi, la care nu pot accede în cadrul propriilor partide.” Totuşi e posibil să ■apară probleme atunci cînd
. PSDR-ştii vechi nu vor avea loc în funcţiile de conducere" din cauza noilor colegi.
Constantin-Degeraluiildevenil.«wneuşwr-Tie'y- - •.
probleme. . . 3tettfr.rHdeaparare
•Purtătorul de cuvînt al preşedinţiei, Răsvan Popescu, a anunţat, ieri, numirea consilierului prezidenţial Dorin Marian în fimcţia de şef al Administraţiei Preşedinţiei României, locul său fiind preluat de generalul de corp de armată Constantin Degeratu, actualul şef al Statului Major General: în noua sa funcţie, Dorin Marian “va avea atribuţii de,coordonare a activităţii tuturor departamentelor din cadrul Preşedinţiei”, a
‘spus Popescu. El a precizat că, la propunerea ministrului Apărării, preşedintele Emil,Constantinescu l-a numit pe generalul de divizie Mircea Chelaru în funcţia de şef al Statului Major General, preluînd atribuţiile lui Constantin Degeratu.
Popescu a motivat numirea lui Dorin Marian îţi noua funcţie prin necesitatea unei mai bune coordonări a instituţiei prezidenţiale. Conform unor surse din cadrul preşedinţiei, generalul Degeratu îşi va păstra calitatea de militar activ. ,
Partidul Democrat intenţionează să ceară înlocuirea din Comisia parlamentară pentru
-controlul activităţii SRI a deputatului Li viu Spătaru, care a demisionat din acest partid, urmînd să propună în locul acestuia pe unul din deputaţii Iuliu Videanu sau Vasile Nistor, afirmă surse din PD. - '
Potrivit acestor surse., Videanu şî Nistor urmează să se înţeleagă între ei cine doreşte să facă parte : din comisia SRI urmînd ca grupurile PD din .Camera
' Deputaţilor şi Senat să anunţe oficial persoana pe care o susţin. Liderii PD ar fi dorit să rezolve această problemă înainte de'şedinţa de joi a celor două Camere ale Parlamentului,
"cind se va dezbate Raportul de activitate al SRI, însă din cauza pregătirilor pentrti Convenţia Naţională a partidului probabil că
nu'se va reuşi organizarea unei şedinţe a celor două grupuri parlamentare ale PD. ■
Deputatul Liviu Spătâru a anunţat, în toamna anului trecut, demisia sa din Partidul Democrat şi înscrierea în ApR. în legislatura anterioară, reprezentantul PD în Comisia SRI,.
Dom YiorelUrsu, şi-a dat demisia din partid şi, deşi PD a ‘cerut în repetate rînduri numirea unui alt parlamentar în Comisia SRI, nu a • reuşit
schimbarea'lui Ursu. De asemenea, PD a pierdut, în această legislatură, doi reprezentanţi în Comisia pentm controlul SIE, respectiv pe deputatul Adrian Vilău câre a fost acuzat că a colaborat cu Securitatea şi, ulterior, a părăsit Partidul Democrat, precum şi pe deputatul George Şerban, care a. demisionat din acest partid. -
| Vădim Tudor a pierdut procesele de calomnie i care i-au fost intentate de Valeriu Stoica
Senatorul Comeliu Vădim ; Tudor a pierdut precesele de calomnie care i-au fost intentate de ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, instanţa" Tribunalului Bucureşti obligîndu-1 pe preşedintele PRM, ieri, la plata unor despăgubiri totalizînd 440 milioane de
lei. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au judecat două procese de calomnie în care Valeriu Stoica a cerut despăgubiri în valoare de 1,5" milarde de lei 'şi 600 de milioane de lei şi au hotărît ' acordarea de despăgubiri de 310 milioane şi respectiv 130 de milioane de Iei.
Sentinţa poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Acesta este al doilea proces în care Vădim Tudor îl pierde, după ce instanţa l-a obligat la plata a 20 de milioane, de - lei în acţiunea ■care i-a fost. intentată de Dragoş Constantinescu.
L . I
PPBt se constituie la Cluj-Comitetul de iniţiativâ_din judeţul Cluj al Partidului Popular din România convoacă
Adunarea Generală Extraordinară a Membrilor în vederea constitjuirii -Organizaţiei Judeţene Cluj a PPR în data de 19.02.2000, ora 11;00, în Sala Sindicatelor din B-dul Eroilor nr. 16. Cluj-Napoca.
In locul lui Lemn, drapelele
R om âniersi Uniunii Europene
Primarul sectorului 1 al Bucureştiului, George Pădure,'
'a arborat, ieri, pe soclul statuii lui Lenin din Piaţa Presei, drapelele României şi Uniunii Europene.
Steagurile au. fost fixate într-un suport metalic, iar soclui, deteriorat cu prilejul scoaterii statuii întemeietorului primului stat comunistj în 1990,
- va fi placat cu granit. în ultimii ani, soclul a fost folosit cu ocazia mai -multor acţiuni anticomuniste sau ale artiştilor
■ autohtoni. ; ■ ■ /.Acţiunea, finanţată cu-
18 milioane de lei, de către primar, a început .la ora la care,: îa Bruxelles, au început oficial negocierile de. aderare a României la Uniunea Europeană. “Cît de lung a fost drumul de la Lenin la Europa Unită am văzut şi am simţit cu toţii. Astăzi am ajuns la o intersecţie - aceea cu Europa”, a spus Pădure. El a adăugat că' nu îşi putea termina mandatul fără să încerce să rezolve problema acestui edificiu controversat, cu încărcătură istorică, “căruia un deceniu' şi patru guvernări n-au reuşit să-l" găsească o destinaţie potrivită”.
O altă iniţiativă similară a liberalului George Pădure a fost mediatizată cu trei luni în urmă, cînd primarul s-a urcat pe Arcul de Triumf, pentru a instala drapelul naţional.
Acum 134 de ani, într-o noapte geroasă de februarie (10 spre 11) 1866, la ora 5 dimineaţa, un grup de complotişti l-a silit pe domnitorul Al. I. Cuza să 'abdice, obligîndu-1 să părăsească'ţara în care s-a întors după şapte ani, în sicriu ca* să-şi doarmă somnul de veci.• Nu ne propunem
analiza evenimentelor de la 11 februarie 1866, pe care.N. Iorga le caracteriza ca fiind “o murdară conspiraţie de - politicieni”, ne îngăduim exprimarea punctului de vedere -asupra unui aspect ce se manifestă în-viaţa spirituală.a societăţii româneşti actuale.
în consteîaţia oamenilor de seamă pe care i-a dat pămîntul românesc, Al. I. Cuza ocupă un loc de aleasă cinstire şi poporul i-a păstrat în conştiinţă cu veneraţia şi sfinţenie faptele lui mari. Iată de ce comemorarea a 134 de ani de la detronarea lui Cuza ar fi fost nu numai
necesară, dar şi obligatorie. Din păcate, în jurul evenimentului amintit s-a aşternut o suspectă tăcere. Am asistat şi probabil, că vom mai asista la diverse comemorări, aniversări, pomeniri nu întotdeauna istoriceşte justificate, iniţiate de indivizi impulsionaţi de anumite interese. Desigur,
A L U N G A R E A L U I A L : I. C U Z A
se poate să nu participi la manifestările la care ridicolul este prezentat ca sublim, dar nu poţi rămîne indiferent cînd momentele de răscruce ale istoriei neamului sau oamenii care le-au făptuit sînt cu bună ştiinţă ignoraţi. De la Vieiia Cuza face mai multe călătorii în Germania şi Italia pentm a-şi îngriji sănătatea zdruncinată. Dorind să se întoarcă în ţară ca simplu cetăţean, Carol I îi refuză intrarea în patrie. (N.: Bălcescu bolnav (...) vrea să moară în
patrie, dar, venit pe Dunăre la Galaţi, nu i se dă permisiunea'să intre în ţară... murind înstrăinat, tară să aibă pe nimeni aproape, (29 noiembrie 1852). în ianuarie 1870 (130 ani) la alegerile parlamentare parţiale, Al. I. Cuza, aflat în exil, eăte ales de către electoratul din Mehedinţi,
deputat, apoi senator, alegeri -validate de Adunarea Deputaţilor, dar şi, de Senat - în demnitatea care l-a
1 ----- ^caracterizat : refuzămandatul.
Ne punem întrebarea de ce comemorarea abdicării lui- Cuza-a fost ignorată? Oricît am căutat răspunsul, nu l-am găsit. Să fie, oare, de vină anul electoral cînd prevalează alte interese?... Să fi fost copleşiţi istoricii de “regîndirea” - istoriei manualelor alternative. '
V a s i l e C R I S T E A
A ici ar putea fi- - reclama dumneavoastră L
•< a r ■ m i1 8 5 0 -
S - a n ă s c u t O c ta v e M ira b e a u ,
s c r ii to r f r a n c e z .
Ji »*. mmmij MELde C I
• A r t e • \ n c • A r t e • A r t e • A n e • A r t e • A r t e • A i t e • A r t e • A r t e
U n m i r a c o l a l z i l e l o r n o a s t r e :
NOCIL UGR£N TEfiTRE DEL LICEU DIN BRRCELONfî
După-amiaza zilei de 30 ianuarie/1994... emisiunea de actualităţi a televiziunii naţionale spaniole era întreruptă de imagini terifiante; ‘Celebrul Teatre del Liceu d in 1 Barcelona cădea mistuit de flăcări, f
> Ochii refuză să creadă. în cîteva ore, " ceea ce fusese o mîndrie a j barcelonezilor, o . parte a-, patrimoniului cultural mondial,'-una , din cele mai mari şi mai performante jS săli de operă din lume, devenise o ruină. Incendiul era al d.oilea din ' istoria acestui edificiu - instituţie: inaugurată în 1844. Dacă focul din £•1862 a prilejuit de fapt redăltuirea în p formă definitivâă edificiului, de data aceasta sinistrul, a pulverizat locuri în care toate celebrităţile mondiale ^ ale operei s-au perindat,, locuri * sacralizate de irepetabile evenimente j artistice.
A i l e • ‘
MM
]
artistice.A doua zi, televiziunea ne-a înfâţişat-'o-pe
Montserat Caballe profund marcată'de dezastrul care părea să îngroape o lume. în mijlocul ruinelor, lacrimile ei vroiau să stingă jarul şi durerea ce nu. mai avea margini. Dar tot a doua zi, catalanii şi întreagă Spanie, s-aii trezit din coşmar. O mobilizare fără precedent a declanşat' energii similare cu cele ce au pregătit Olimpiada, iar un comitet de iniţiativă a decis: Teatre del Liceu va fi reconstruit, ideatic dar amplificat, în acelaşi loc şi cît mai repede.
Doi ani după aceia, în mai 1996, împreună cu un grup de colegi priveam la gigantul şantier de : pe Rambla de los Capuchinos pe care scria în catalană: “Reconstruim. el Liceum”*. în septembrie 1998 realizam la faţa locului că Gran Teatre del Liceu va fi în curînd gata să-şi primească oaspeţii. Aceasta s-a întîmplat în octombrie 1999. Inaugurarea noului edificiu a avut loc în prezenţa familiei regale,- cu opera Turandot, aceeaşi care era programată pentru seara din 30 ianuarie 19941 Chiar şi distribuţia a fost identică., ■ ■■-" ; '
Satisfacţia, tuturor era imensă. Noul - ‘teatre’’:- şi-a mărit suprafaţa de trei ori, avînd 2336 locuri în sala de spectacole, cu o dotare scenografică de performanţă extremă, cu un foaier general nou'şi decoraţiuni interioare reproduse cu mijloace artizanale, ceea ce fac ca ambientul să fie identic cu cel anterior. Un important număr de sponsori.au făcut ca proiectuLde reconstrucţie să devină realitate.
Exact la 6 ani de la sinistru, în 30 ianuarie
2000, paşii mei şi ai soţiei ne aduceau din nou la faimoasa clădire a operei catalane. De data' aceasta chiar în interiorul ei. Din păcate, doar pentru o vizită, deoarece proximul spectacol - Don Carlos - era. programat pentru 10 februarie.
■ Dar vizita de o oră. a. fost suficientă să realizăm colosalul efort şi inegalabilă operă de artă
• desăvîrşită în “opera” catalană.'Am zăbovit mai mult înţr-o loje. • " •
Grandoarea sălii, istoria sa recentă, ambientul - şi probabil disponibilităţile' noastre afective au convertit momentul într-o state emoţională greu
. de descris. Revenind în faţă ‘Teatrului”, pe partea decorată a Ramblei - semnată Juan Miro - am' imortalizat momentul şi am încercat să ne reculegem în faţa forţei şi geniului unui minunat popor capabil- de o asemenea performanţă.' O performanţă posibilă doar prin alianţe faptice şi de idealuri măreţeU
Şi... încă ceva. în sală fiind, priveam la un grup de elevi care, aşezaţi în confortabilele fotolii, ascultau explicaţiile ghidului. Le ascultam şi noi. Dar mei ales vedeam în ei pe nepoţii şi copiii noştri. Doream atunci ca ei şi’mulţi alţi copii şi tirieri' români să perceapă pe viu acest miracol. Să creadă că făurirea miracolelor este posibilă şi crezînd în ele să devină ei însuşi făuritori de măreţii. . - >
Din Barcelona, :■N . H A N C U
* Intre limba noastră şi catalană există, multe asemănări.
P Â Ţ J O C A R T E P E N T R U
R O M N II DIN ALTĂ PARTENu sîntem noi'românii mai sfinţi decît alte: teritorială, Rbsursele naturale şi economia
naţii însă întotdeauna am fost conciliatori şi României, N ivelul, structură şi utilizarea umani ,cu- alte popoare şif îndeosebi''cu populaţiei,active în economie. Următorul capitol . reprezentanţii popoarelor. de pe teritoriul ţ â r i i s în t Munţii: Caraimanul, Bucegii, Babele, noastre. Românii majoritari şi-au plecat urechea Retezatul e tc .' O altă temă se ocupă, de la necesităţile minoritarilor, dovadă că toţi dispun Construcţii monumentale,• religioase şi laice: de şcoli de toate gradeje în limbile lor, ile presă Mănăstirea Putna, Castelul Corvineştilor din în aceste limbi, se publică manuale, cărţi pentru Hunedoara. Pe această linie sînt,tratate teme ca: ’ minoritari. Cu toate unii vor mai p mult, mai mult decît au majoritarii. -
Cu-totul altfel este situaţia în ţările ; în care românii sînt minoritari. Chiar dacă în ultimul timp, sub valul răspîndirii democraţiei, s-au deschis unele şcoli «româneşti sau semiromâneşti, ele_ nu dispun de materialul didactic adecvat. în acest sens salutăm iniţiativa Biroului pentru Minorităţile Naţionale şi Etnice de la Budapesta de a veni în sprijinul elevilor, învăţătorilor şi profesorilor români din Ungaria de a publica unele materiale auxiliare numite CAIETE DIDACTICE. Primţjl caiet din această serie,-pentru cunoştinţe de geografie este intitulat:Cunoştinţe de cultură şi civilizaţie românească, a văzut lumina tiparului la Editura Nemzeti Tankonyvkiado,Budapesta, 1999. Caietul a fost elaborat de două distinse cadre didactice de la Catedra de limba română pentru străini din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.Este vorba-despre cunoscutele autoare conf. dr. Victoria Moldovan ş i ... lector dr. Ileana. Mureşan. -
Pe paţcursul celor 118 pagini sînt inserate materiale excerptate d in i scriitori români de seamă ca: T. .Arghezi, G. Bacovia, L. Blaga, G. Bogza, G.Coşbuc, O. Goga, I. Minulescu,- V. Voiculescu etc. La textele din scriitorii amintiţi sînt adăugate legende şi povestiri populare româneşti. Toate textele sînt însoţite de exerciţii şi sugestii pentru exploatarea textului, sugestii de exploatare lexicală şi gramaticală. In ‘vederea însuşirii lexicului autoarele apelează Ia derivare, la sinonime'şi. antonime.
întreg conţinutul cărţii este, după părerea noastră, foarte bine dozat şi secţionat. După părţile introductive autoarele se ocupă de Spaţiul geografic românesc cu paragrafele: Situaţia României în Europa, împărţirea adminsitrativ-
Geografie şi pictură, Dealurile, Cîmpiile, Rîurile, Mari regiuni turistice ale României.în cadrul temei Civilizaţie urbană sînt descrise municipiile Bucureşti, Craiova, Suceava, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara.
Cartea este scrisă într-o frumoasă limbă română, un stil accesibil şi ar putea fi utilizată cu suoces şi în şco lile din România ale naţionalităţilor minoritare, dar chiar şi în şcolile româneşti, în clasale I-IV. în concluzie, felicităm autoarele pentru rezultatele obţinute şi le dorim în continuare succese. Poate şi alţi autori vor scrie cîte.o carte pentru românii din altă parte.
O . V 1 N T E L E R
ACTUALIRevista de matematică PENTÂ GONI A a împlinit doi ani
Avizată de Comisia naţională a învăţămîntului preuniversitar, revista de matematică PENT AGONIA a împlinit doi ani de existenţă. Doi ani de materiale pentm elevi, dar şi pentm profesori, materiale ce vin în sprijinul programei obligatorii; materiale pentm cursurile opţionale,
* 7227 iliiiîMiîl
oc p" d " ' I — 1
Z : K ) Q _
TESTE FREGATd e .?
CAPACITATE DW A SfjL 2000..
_ „f ig u h m ; jSEO«tETmeiL_. ŞI CULORILE; •
EXTRAGEREA r a d ic a lu l u i
£
2 0 0 0
C A JH Î! SEM ESTR IA LE DE MATF.WnoA
NUMĂRUL S FEBRUARIE 200U"
toate la un loc facînd din Pcntagonia o revistă căutată şi folosită la scară înaltă în şcolile clujene şi nu numai. ,
Numerele-viitoare se vor-axa, cu predilecţie, pe hwăţâmîntul liceal, oferindu-se o matematică atractivă în toate formele posibile, de la teme cunoscute la teme în premieră absolută. '
-.. Aprecieri merită editura clujeană Triade, iniţiatorii revistei, profesorii Titus- şi Mariana Grigorovici, cei care ~au realizat un unicat in materie. . - . '
Topul primelor 20 de filme ale anului 1999
1999 s-a încheiat, comentariile continuă.. Statistic .vorbind,' raportat strict la nuţnăml de spectatori, în Cluj clasamentul se prezintă astfel, Mumia (32.098 spectatori), Star.Wars 1 - Ameninţare fantomei (27.523), Bean - o comedie dezastru(24.597), Shakespeare în Love (20.681)vMatrix (19.411), Afaceri necurate (15.232), Întîlnire cu Joe “Black” (14.776), Frumoasa veneţiană (13.681), Capcană pentru hoţ (12.859), Wild, Wild, West (12.032), Soldatul universal, Viaţa e frumoasă (surprinde acest film premiat cu Oscar pe locul 12!!!), Legionarul, Stare de asediu, Ronin, Bowfinger,' Apocalipsa, Detectiv de nevoie, Aventură în doi, Teroare nevăzută.
în România, situaţia în primele locuri nu este mult schimbată, Mumia-(249.448 spectatori), Star Wars (22L008), Bean (196.194), Matrix (147.548), Shakespeare in Love (124.943),-... Viaţa e frumoasă, din nou surpriză, nu apare în primele 20 de filme ale anului. 1999. -
Vernisaj Valovits LaszloMuzeul Naţional de Artă Cluj vă invită la
vernisajul expoziţiei retrospective de pictură şi
grafică a artistului Valovits Laszlo, care Va avea loc joi, 17 februarie, ora 13, în sălile Muzeului Naţional de Artă Cluj/Piaţa Unirii 30.*
Concursul (‘Desenează-mi un dentist”
.în perioada 20 februarie - 1 mai a.c., va avea loc faza judeţeană a concursului Desenează-mi un dentist, concurs organizat de Federaţia Dentară Internaţională cu ocazia centenarului FDI şi a Congresului de la Paris.
Desenele vor fi trimise pe adresa dr. Rodica -Aldica, strada Petofi Sandor 11, "3400 Cluj- Napoca, pînă în data de 1 mai a.c.. * -
Condiţiile de participare: vîrstă între 6-10 ani, desenul pe o coală de 21 x 29,7 pînă la o foaie
mare, lucrările nu vor fi înapoiate sub nici o circumstanţă. Alegerea cîştigătorului va fi făcută de un juriu format din personalităţi alese ale O.R.E., deciziile fiind irevocabile. Desenul cîştigător va
- deveni poster cu difuzare internaţională, cîştigâtorul va fi invitat cu un părinte în Franţa, la Paris, timp de două zile, premiul 1 va f i un week-end la Euro Disney de la Paris.. Şi încă o condiţie, numele autorului desenului/ lucrării va fi scris jos, pe spatele lucrării şi acoperit cu o hîrtie neagră, lipită.
A IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Artă -
în perioada 20-27 iulie, Ta Suwon, oraş sud- . coreean înfrăţit cu municipiul Cluj-Napoca, se. va
desfăşura cea de a IV-a ediţie a Festivalului 'Internaţional de Artă, cu participarea unor artişti sau grupuri de teatru sau operă din întreaga lume. • Ediţia de anul trecut a fost norată .de nouă naţiuni, între care Japonia, Anglia, Polonia, Irlanda...
Organizatorii adresează Primăriei municipiului Cluj-Napoca invitaţia de a recomanda participarea la această ediţie a unor artişti clujeni din domeniul teatrului, teatrului liric, dansului sau muzicii.
Lansare de carte* Astăzi, 16 februarie, ora 13 în'saloanele Hotelului Victoria are loc lansarea cărţii Romanul unei vieţi de Nicolae Cerveni. Prezintă publiciştii Adrian Suciu şi Valentin Taşcu.
* R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e
, . . D e m o s t e n e Ş O F R O N . . .. .
Âici ar putea fi reclama dumneavoastră
1 9 9 5 - D e le g a ţia C o m isie i E u r o p e n e p e n tru R o m â n ia
■ a a n u n ţa t re lu a re a P ro g ra m u lu i 'P H A R E
p e n tru D e m o c ra ţie .
. S I
Protestul preuniversitarilor clujeni merge mai departe
Greva de solidaritate declanşată de profesorii din învăţămîntul preuniversitar continuă şi în zilele care urmează; Conform legii, acest tip de protest poate dura 24 de ore şi poate fi declanşat pentru fiecare judeţ din ţară. După ce luni s-au solidarizat cu profesorii din
- judeţul Dîmboviţa,' marţi a urmat judeţul Bihor. Azi,
.profesorii clujeni.au intrat în grevă de partea ■ Bucureştiului, urmînd ca pînă la sfîrşitul săptămînii
sâ se solidarizeze cu Constanţa şi Arad. în prezent majoritatea şcolilor, liceelor şi grădiniţelor clujene sînt în grevă, iar numărul elevilor prezenţi la şcoală este destul de mic. în perioada grevei nu se pun absenţe şi nu se fac ore.
Lidera Sindicatului' Liber din Învăţămîntul Preuniversitar Cluj (SLIPC)', d-na Stanca
D u p ă . D î m l i o v i ţ a î ş I i B i h o r f eu r m e a z ă B u c u r e ş t i M t t |
C o n s t a n l a s i A r a d l y ^ B
Constantinescu, .a declarat că situaţia poate fi dezamorsată în orice clipă, în funcţie de deciziile Guvernului. ‘„Ne vom întoarce la cursuri atunci
cînd se vor lua măsuri pentru rezolvarea situaţiei. Nu ne vom baza însă: pe promisiuni; aşteptăm "fapte”.' •:
în ceea ce priveşte recursul procesului declanşat de
Inspectoratul -Şcolar. Judeţean Cluj, lidera de sindicat a declarat că a fost primită motivarea sentinţei şi urmează ca azi să fie depusă din partea SLIPC motivarea recursului. „S-a stabilit ca joi şă fie pronunţată hotărîrea cu privire la recilrsul nostru, însă greva avocaţilor poate să creeze probleme. Sperăm oricum câ se va rezolva situaţia pînă la sfîrşitul acestei săptămîni”. -
R.P.
Depozitarea zăpezii tot dă bătaie de capCăderile masive de zăpadă
din această iarnă au afectat şi ele atît de „încercatul11 Someş. De “ parcă .deversările reziduurilor .unor agenţi economici n-ar fi fost suficiente... Cert este că pentru
‘acţiunile .lor,, respectivele.; societăţi oomerciale au fost sancţionate drastic. De exemplu, Ferma nr.: 7 Agrocomsuin S.A. Bonţida, câre a deversat în repetate rînduri în Someş conţinutul colectorului menajer, a plătit la începutul lunii februarie 25 de milioane de lei. în 10 februarie însă, Agenţia de Protecţie a Mediului a fost sesizată de noi depăşiri la încărcătura organică a apei.
• S a r e a ş i c e n u ş a
n u a u m o d i f i c a t
. c o n c e n t r a ţ i a
S o m e ş u l u i
• î n s c h i m b ,
p o l u ă r i l e a c c i d e n t a l e
d e v i n r u t i n ă •
Reprezentanţii Agenţiei au .prevalat noi probe de apă, iar suspiciunile planează asupra aceleiaşi ferme. • ':/
Referitor la apa provenită din topirea zăpezii depozitate pe malul Someşului, aceasta nu a afectatnotabil concentraţia apei. Mai precis, sarea şi cenuşă din
zăpada colecţionată’’ de pe 'stră ii , nu a modificat
concentraţia acesteia.: Depozitarea zăpezii pe cartodrom a fost uria dintre
' soluţiile limită. în plus, este una dintre metodele practicate în numeroase ţări. Conform relatării domnului inspector Stanisav Costa (A.P.M.), o altă" soluţie ar fi putut fi aceea a depozitării zăpezii pe rampa de ■
,1a Pata Rât. Dar inconvenientul • este că practica nu este rentabilă din punct de vedere economic,, ‘ avînd’în vedere cantitatea mare_: de zăpadă care ar fi trebuit să ; fie transportată cu maşina pînă acolo. .
S i m o n a D U M I T R U
MUNICIPIUL CIMPIA TURZII ARE STEMĂDin acest an municipiul
Cîmpia Turzii se ya identifica prin stema municipiului, la care s-a lucrat aproape trei ani în regim de concurs, cîştigat de tînărul Rareş Mărginean, student la Academia de Arte Vizuale, stemă care a fost aprobată în unanimitate de membrii Consiliului local. Această efigie, în forma ei grafică naturală, defineşte fizionomia celui mai tînăr municipiu al judeţului, ce durează ca aşezare pe malul drept al Arieşului din anul 1219-.
Pe fundalul tricolor stînga sînt încrucişate două săbii ce
simbolizează lupta celor ce au. trăit în acest spaţiu-împotriva celor ce au rîvnit la acest pămînt strămoşesc. Apoi, pergamentul auriu din dreapta evidenţiază anul 1219, anul naşterii acestei localităţi. Zona inferioasâ cuprinde o oală de turnare a oţelului ce se solidifică în lingouri, ţagle, sîrmă, încheind cercuri cu o roată dinţată. Acest proces al fabricării oţelului este reprezentativ pentru Combinatul metalurgic - actuala Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii. Toate, aceste componente expresive sînt încadrate de două spice aurii, plasate în partea opusă
coroanei murale de argint formată din cinci turnuri crenelate. PrezenţaCombinatului metalurgic este justificată, firma fiind vitală pentru cei aproape 30.000.de locuitori ai Cîmpiei Turzii. Industria Sîrmei a dat vigoarea necesară urbei, ani de-a rîndul, cu. benefice implicaţii sociale, însă, fară a se supăra creatorul, cu două spice nu se face... agricultură într-un teren atît de mănos şi lucrat dumnezeieşte de către legumicultorii de la Sere Cîmpia Turzii care au produs zeci de ani legume în toate anotimpurile pe toate cele 22 de
hectare cu sere încălzite şi 6 hectare în tunel protejat.
D u m i t r u V A T A U
Buletin informativ al RATProgramul de furnizare a apei calde:• în tr e o r e l e 5 ,0 0 - 2 3 ,0 0Programul de furnizare a încălzirii:• în tr e o r e l e 0 ,0 0 - 2 4 ,0 0 .Programul de furnizare a apei calde poate
suferi modificări 'in funcţie de presiunea gazului metan.
Temperaturi prognozate pe următoarele trei zile: '
m a x : + 2 <>C , + 4 ° C ' *m in : -6 ° C , - 4 ° CZone în care astăzi nu se va furniza
încălzire şl apă caldă: . .• p e s t r . B u c e g i n r . 1 1 A v a f î în tr e ru p tă
f u r n iz a r e a în c ă lz ir ii ş i a a p e i c a l d e m e n a je r e î n t r e o r e le 8 ,0 0 - 1 7 ,0 0 .
• p e s t r . A z u g a n r . 8 ş i D o r o b a n ţ i lo r n r. 9 6 v a fi î n t r e r u p t ă f u r n i z a r e a ' a p e i c a l d e m e n a j e r e în t r e o r e l e 8 ,0 0 - 1 7 ,0 0 .
• L a a d r e s e l e m a i s u s m e n ţ io n a te s e v o r e x e c u ta ' lu c ră r i d e m o n ta r e a a p a r a t e lo r d e m ă s u r ă ş i c o n tro l .
Pentru obţinerea de informaţii legate de eventualele întreruperi accidentale în furnizarea agentului termic vă rugăm s ă v ă adresaţi dispeceratului R.A. Termoficare Ciuj-Nşpoca ia telefoanele 198.748 sau 192.059.
Specializare gratuită în administraţia publică Ideală
Funcţionarii din administraţia publică locală şi consilierii locali din judeţul Cluj au, acum, ocazia să'se perfecţioneze în acest domeniu, printr-un sistem de educaţie la distanţă. Cursurile vizează, în special, reprezentanţii oraşelor mici şi mijlocii, precum, şi comunele de pe teritoriul întregului judeţ. în cadrul acestui proiect.se propune formarea cursanţilor în domenii, de activitate specifice administraţiilor publice locale: management strategic, management operaţional, management financiar, managementul resurselor umane şi politicii de personal, comunicare publică şi instituţională.
Organizatorii acestui program de instruire sînt Fundaţia Civitas,. în parteneriat cu Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul UBB, şi Consiliul Judeţean Cluj. Un astfel de program se mai desfăşoară în alte cinci
judeţe din Transilvania. Finanţarea este asigurată din fonduri PHARE şi din contribuţia Fundaţiei pentru o Societate Deschisă.
în cadrul acestui program, cursanţii vor primi gratuit un pachet de materiale de studiu cu ajutorul cărora se vor pregăti, acasă, fără sâ fie nevoiţi să-şi întrerupă activitatea la locul de muncă. De asemenea, pentru înţelegerea mai profundă a materialelor, se poate apela la sprijinul „tutorilor", profesori de la Facultatea de Ştiinţe Politice-şi Administrative. Pentru verificarea cunoştinţelor acumulate, organizatorii'cursului vor elabora teste grilă, care- vor fi trimise prin poştă cursanţilor ,în'vederea completării lor. La sfîrşitul programului de instruire, cursanţii vor primi certificate de participare emise de UBB. Cei care doresc să urmeze aceste
- eursuri se pot înscrie pînă la sfîrşitul , săptămînii la sediul Fundaţiei Civitas. L.P.
Prelung irea grevei profesorilor ar putea duce Ia decalarea examenelor de capacitate şi bacalaureat
Continuarea greveiprofesorilor ar putea duce la
‘ prelungirea anului şcolar cu cel puţin o săptămînă şi decalarea perioadei sesiunilor stabilite pentru examenele de capacitate şi de bacalaureat, a declarat, ieri,
' Cătălin Croitoru, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale.
Greva profesorilor a început în ultima săptămînă a semestrului unu, perioadă de evaluare pentru învăţămîntul preuniversitar, singurul prejudiciu adus elevilor fiind acela câ nu au fost încheiate : mediile. în schimb, prelungirea grevei şi în semestrul al doilea
ar putea afecta structura anului şcolar, pentru că nu va fi timp pentru recuperarea orelor pierdute, unii inspectori şcolari gîndindu-se la prelungirea semestrului al doilea şi decalarea sesiunii examenelor de capacitate şi de bacalaureat, a mai spus Croitoru.
Liderul FEN susţine că în urma discuţiilor purtate, luni, cu reprezentanţii MEN şi în condiţiile în care învăţămîntul ar primi 4 la şută din PIB, aşa cum au promis liderii coaliţiei de guvemămînt, salariul 3e referinţă al pesonalului didactic ar putea ajunge la 1,2 milioane
de lei, iar al celui nedidactic la 905.000 de lei. - .
Profesorii ar putea lua în discuţie momentul încetării grevei numai după ce în şedinţa de Guvern de joi va fi apobată alocarea diferenţelor la Legea 154, a premiilor anuale, iar Ordonanţa de urgenţa privind majorarea salariului de referinţă din învăţămînt va fi obţinuF aprobarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, a Minsterului Justiţiei şi Ministerului Finaţelor, a mai Spus Croitoru. ,
Aurel Comea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere
din Învăţămînt (FSLI), a declarat că protestul cadrelor didactice se poate desfăşura timp de încă o‘ săptămînă, fară să afecteze structura anului şcolar în curs. El a adăugat că sindicatele au realizat un plan de recuperare a orelor pierdute pe durata protestului, astfel îneît elevii să nu fie suprasolicitaţi, în cazul în care acesta se va prelungi cu mai mult de o
*săptămînă sau două,.atunci ar putea fi luată în calcul varianta
.prelungirii anului şcolar, a mai spus liderul FSLI.
rfnzţUltimelmşăptămîriiLa Turda s-au înregistrat
peste 100 de cazuri de gripăLa-fel ca în alte unităţi sanitare şi la Spitalul Municipal din
Turda a fost instituită starea de carantină, dispusă prin consens la nivel naţional de către factorii de decizie din Inspectoratele de Sănătate Publică. După cum a'declarat dr. Valeria Zuga, şefa - Secţiei de Boli-Contagioase a spitalului turdean, măsura de aplicare a carantinei este o măsură profilactică pentru bolnavii internaţi,
.contactarea virusului de către aceştia puţind duce la o patologie cumulată şi la complicaţii majore. Situaţia persoanelor internate la secţia de Boli infecţioase a Spitalului Municipal Turda cu diagnosticul viroză gripală indică faptul că aproximativ 150 de turdeni au fost contaminaţi cu virusul gripal. Doar în luna ianuarie au fost înregistrate'96 de cazuri, care au necesitat internarea, pînă • în prezent - luna februarie înregistrînd peste 50 asemenea cazuri.
Ca măsură de prevenire a îmbolnăvirii, medicii recomandă populaţiei sâ evite pe cît posibil colectivităţile şâ frigul, iar la apariţia primelor simptome de gripă să se prezinte la medicul de famiîie pentru un tratament adecvat. Dr. Zuga spune că administrarea vaccinului antigripal este tardivă acum, aceasta trebuind sâ şe fi făcut în lunile noiembrie-decembrie pentru a avea eficienţa scontată. De asemenea,'este contraindicată folosirea aspirinei care, în cazul.gripei, poate avea efecte nefaste datorită interacţiunii medicamentului cu virusul gripal, provocînd îri unele cazuri degenerscenţe grăsoase ale ficatului şi creierului.
Deşi numărul cazurilor de gripă la Turda este destul de crescut, dr. Valeria Zuga a precizat că nu pqate-fi încă vorba de o epidemie de gripă, ci doar un început de epidemie, medicii aşteptînd ca incidenţa cazurilor să scadă.
B r î n d u s a F A U R
IDin 5 0 dc loturi
pentru tinerii căsătoriţi, 15 au
râmas neocupatePrimăria a mai concesionat
teren în favoarăa a şapte familii, în vederea construirii de locuinţe. Pînă în prezent, din totalul.de 50 de loturi destinate ţinerilor căsătoriţi, au, fost ocupate doar 35. Iniţial, au fost depuse 50 de. cereri, însă nu toate au îndeplinit criteriile stabilite de administraţia locală, 15 loturi răftiînînd disponibile. „Titularii” care nu au bani de chirie şi nu încep lucrările de construcţii în această primăvară vor pierde privilegiul concesionării., .
Terenul rezervat tinerilor căsătoriţi se" află la marginea oraşului, pp strada Călăraşi, unde înainte era o păşune pentru animale.- •
Chiriile pentru garaje râmîn nemodificate
Consilierii gherleni au votat proiectul de hotărîre privind cuantumul chiriilor care se percep pe terenurile pe care sînt
amplasate garaje şi magazii. Deşi comisia economică a propus majorarea chiriilor cu
• 54,8 la sută, consilierii s-au impus şi au păstrat vechile chirii. în eventualitatea în care taxa respectivă s-ar fi majorat, posesorii de autoturisme ar fi fost dispuşi să-şi parcheze
■ maşinile sub cerul liber şi să economisească trei milioane de lei/an.
Mulţi si sdracii #în vecinătatea cimitirului
ortodox din oraş, pe strada Pescarilor, trăiesc 11 familii de romi, care au împreună... 64 de copii.
Un record al natalităţii, dar şi al mizeriei şi sărăciei; Strada nu are'curent electric, nici apă potabilă sau gaz metan. Mai demult, strada a avut energie electrică, dar, din cauza datornicilor, CONEL a decuplat de la reţea rău:platnicii din zona respectivă.
Din cele-11 familii, opt nu au nici un venit, iar ajutorul social nu a fost primit de 10 luni. La sfîrştiul anului trecut, filiala locală a Crucii Roşii a dat sprijin material romilor.
S Z . C s .
CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Iuni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
s i i e r b ru a rie 2
UNIVERSUL INSTALAŢIILORANGAJEAZACU CARTE DE MUNCA:
EXPERT CONTABILCERINŢE:- STUDII DE SPECIALITATE- EXPERIENŢA MINIM 5 ANI SE OFERĂ:- CONDIŢII DE MUNCA DEOSEBITE- SALARIU ATRACTIV 7 |
CEI INTERESAT! POT DEPUNE CV LA MAGAZINUL ROMSTAL DIN.21 DECEMBRIE nr.1 5 0 TEL/FAX: 4 4 .8 8 .6 2
K t f A O Ş ; O fe rta
- la eumpararea unul telefon nou
PRIMEŞTI 30 $!in schimbul telefonului tău vechi (Alcatel, Nokia, Ericsson)
■ in stare.de funcţionare*
Firmataparaturăfiiiedicalăiciitsediul în Bucureşti angajează
- dom iciliu l stab il p re fe ra b il în C luj •- stu d ii s u p e r io a re (ch im ie, m e d ic in ă sp e c ia liz a re la b o ra to r ch im ic)- v îr s ta 2 8 -3 5 ani.- a b ili ta te d e c o m u n ic a re- c a p a b il i ta te d e lu cru p re lu n g it în condiţii d e s t r e s s-- p e rm is a u to c a t. B . 5- u tiliz a re P C . , . . 5C o n s t i t u i e a v a n ta je :- e x p e r ie n ţă în v în z ă ri (p e p ia ţa m e d ic a lă ) .- c u n o ş tin ţe m ark e tin g .
âflărlzare’ şl'tbncliţîi Corespunzătoare postului/ 'trimlt4'-C\tla.fax:r092/113ii 35. pînă' lătiatajdiŢ.
D r . P E T R E J I C R E Ş M
CONSULTAŢII sIT R A T A M EN TED E MEDICINA GENERALĂ \
•coxarîroze, artroza genunchiului, dureri pe coloana vertebrală (spondiloze, scolioze, cifoze), umăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pinteni calcaneeni, dureri şi arsuri în talpa piciorului, poliartritâ,nevralgii
• ulcervaricos, hemoroizi.Cabinet:str. I.P. Voiteşti nr. 2-4, BJ. F, Sc. II, A p.31 (în Piaţa Mihai Viteazu, staţia autobuzelor 31,36) si la domiciliul pacientului.
ORAR: 3 -Luni-Miercuri*Vineri9-13 - Ş Marţi-Joi 9-11 şi 16-18 gSîmbătâ 10-12 <3
Telefon: 134.167, 094-660.771
Case de marcat
omRon avizate de
Soluţii complete de reteil:- crasă de marcat fiscală- program de gestiune- calculator, scanner cod bare_- conectare între ele §
Birou: P-ţa Timotei Opariu nr.l 5/45 tel/fax: 064-190787,198802, 191374
C o m p a n ie f a r m a c e u t i c ă /
A N G A J E A Z A
p e n t r u C lu j . E x p e r i e n ţ ă - i n v în z ă r i d e m e d i c a m e n t e ş i m a ş in a p e r s o n a l ă , n e c e s a r e .
R u g ă m s e r i o z i t a t e , s- C V + F o to la fa x : 01/ |
2 55 .2 7 .0 8 . S
GARDA E CU OCHII PE VOI
< k
r -
%
#
r.■ *
R E C O N D I Ţ I O N A R I
. C A R T U Ş E P E N T R U
I M P R I M A N T E
L A S E R J E T Ş l I N K J E T
• : (3400163)
3400 Cluj-Napoca, P-ta Unirii 5/11
Tel./Fax: 064-43.04.23.
C O N S I G N A Ţ I A L I D I f i
B-dul 21 Decembrie nr. 3/2
prim eşte spre vînzared iv e r s e b i j u t e r i i - d in a u r . a r g in t , c u s a u f ă r ă p ie t r e p r e ţ io a s e , d iv e r s e o b ie c t e v e c h i, t a b lo u r i v e c h i . .
Zilnic între orele 10-1 " i Telefon 430.491 7
7 »E R X A T io m c o m p it e e r s c h o
DESCHIDE NOI SERII DE CURSURI AVIZATE DE MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE• OPERATOR CALCULATOR
60 h - 550.000îei •INIŢIERE OPERARE
40 h - 350.000 lei •PROGRAMARE
50 h - 700.000 lei• CONTABILITATE TEORETICĂ ŞI COMPUTERIZATĂ
75 h - 550.000 lei •LIM fil STRĂINE
70 h - 550.000 Iei
• ADVERTISING (PUBLICITATE)70 h - 900.000 lei
•TEHNICI DE VÎNZARE70 h - 900.000 lei S
• PUBLIC RELATION §(RELAŢII CU PUBLICUL) S?
• 70 h - 900.000 lei •PLAN DE AFACERI
150 h - 2.000.000 Iei •MANAGEMENTORGANIZAŢIONAL
150 h - 2.000.000 IeiDotare modernă; Preţuri minime; Plată în rate; suport+curs+tesl grilă inclus in preţ.
INFORMAŢII: str. Horea nr. 4, ap. 15, telefon 13.05.02.
O c a z i e s p e c i a l ă M o c h e t ă ş i c o v o a r e
i m p o r t B e l g i a l a
la magazinul d in - B-dul. 21 Decembrie, n r., 152, deasupra Băncii g.
Populare Mînerva g Tel.: 094-618.719 §
a d e v a r u ld a C lu j______________
I A D E V A R U Ld e C lu j
U n c o t i d i a n . c a r e s a t i s f a c e
g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !
— 2 4 4MINUTE DUBLATE!LA ABONAMENTELE DIALOG 50, blALOG 150/1 DIALOG 300,plALOG 600, DIALOG 1000%
ABONAMENT GRATUIT! pentru Dialog Ine
IPGJfflSPRODUSE SI nCCESORU DE TELECaMUNICRt»
LUNA I CONECTARE GRATUITĂ!
oferta valabila 7 februarie - 7 m artie 2 0 0 0
T e l e c o m P l u sStr. Horea nr.2, Tel; 064-132.205 (3400259)
B R I E T AIN D U S T R IA L CO M
*»m am• art . din cauciuc
wm• stln g ă to a remsE
A l b a I u l i a
B u z ă ue le c tr o z i sudură
2 3 1 3 1 3 1 2 2 5 3 M e d i a ş• a r t . p ro tec ţie p ie le
l 3 S E H S E ^ | T g . M u r e ş* con d u ctor i, cabluri e l .
s i b i u .* « s ă p u n u r i , d e t e r g e n ţ iS I H S Z Z l D r ă g ă ş a j i
c 1 z m e , ş o r t
A s i g u r ă m ^ t r a n s p o r t u l p e n t r u c o m e n z i - ' * ' V ^ j8*
I m a i m a r i d e 1 . 0 0 0 . 0 0 0 I
C luj-N apoca, Str. M e se riilo r nr. 27 tel./fax: 064-437601, 4 3 7 4 3 4 , 437762
e-m a il: b rie ta @ m a il.d n tc j.ro
Toată gama de furtune şi covoare de cauciuc
• furtun oxigen 8.260 lei/ml• furtun acetilenă 8.830 lei/ml• furtun apă Dn13-Dn25
11.01048.310 lei/ml covor cauciuc fără inserţie 3-6 mm
22.200-20.820 lei/kg• covor cauciuc cu inserţie 3-6 mm ....
29.850-23.370 lei/kg
V ă m ai oferim p e s te 1 5 .0 0 0 ^ de produse d e u z industrial, |
la ce le m ai m ici p re ţu r i! I
P O L I C L I N I C A C U P L A T Ă
H I C I n l - N a i i D c a m
ACORDĂconsultaţii medicale la
toate specialităţile.
C e l e m a i m i c i p r e ţ u r i
d i n o r a ş . |
45.000 lei - 50.000 lei
str. Ştefan Ludwig Roth (fosta. 9Mîloasă)^nr^l9}tiffl30.330W
Liceul Teoretic
organizează licitaţie pentm închirierea a 2 parcele teren: 60 mp şi 40 mp în data de 2 martie 2000 la ora 10,00.
înscrieri şi informaţii la secretariat, pînă la 29 febmarie. (386460)
CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJA N U N Ţ A ’
CONCURS în data dc 2.03.2000, ora 10.00 Ia sediul Consiliului Judeţean Cluj, B-dut 21 Decembrie. 1989 nr. 58 pentru ocuparea, pc perioadă nedeterminatâ - a următoarelor posturi vacante din cadrul Serviciului dc Administrare a Domeniului Public şi Privat:
IN S P E C TO R D E S P E C IA L IT A T E - grad profesional I - 1 post . condiţii: - absolvent al Facultăţii de Construcţii, specialitatea drumuri şi poduri
- cunoştinţe de operare pe calculator- vechime minimă 6 ani în muncă şi 5 ani în specialitate
IN S P E C T O R D E S P E C IA L IT A T E - grad profesional 1 - 1 post condiţii: - absolvent al Facultăţii de Construcţii, specialitatea drumuri şi poduri
sau construcţii civile- cunoştinţe de operare pe calculator ^ '- vechime minimă 6 ani în muncă şi 5 ani în specialitatea postului
Dosarele se vor depune pînă în data de 01.03.2000, la Serviciul Resurse Umane, camera 1 de unde se pot lua relaţii suplimentare. (3400265)
S.C. URAGANUL PRODCOM
angajează:
- inginer sistem inform atic \ C ondiţii:- studii superioare de specialitate- experienţă în dom eniu C .V . la s e d iu l f irm e i: B -d u l
M u n c ii nr. 14, te l. 4 1 5717(3400270)
u.'J. idunL iuyorganizează concurs pentru ocoparea postului de şe f tură
.C.T.Z., în data de_23 februarie 2000 ora 10.00
Condiţii:-maistru, inginer, subinginer- energetician - vechime în specialitate 5 ani ' -
- - domiciliul stabil în Cluj-Napoca. Cererile de înscriere la concurs se pot depune la .
sediul societăţii "Montenay Cluj Energie" S.A. (strada Tineretului nr.2, bloc TCI, etaj 6 , Cluj-Napoca) pînă la data de 22 februarie 2000 . ■ v
Relaţii suplimentare: la telefon 064-412575, ;41-2579 - serviciul personal
(3388457)
l i i i 1 j l i c i t a u 'CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;
. . tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
ie rcu
S.C. D1STRIGAZ NORD S.A. TIRGU MUREŞ, SUCURSALA CLUJ
intenţionează să achiziţionezepentru perioada anului 2 0 0 0 urm ătoarele m ateriale: ;- c a rb u ra n ţi- benzină, m otorină,- piese schimb auto,- m ateriale consumabile pentru instalaţii sanitare şi igienico-sanitare,- m ateriale de b irotică şi papetărie, '- cutii firidă,- fîtinguri.Ofertele de preţ se vor depune la sediul un ită ţii d in C lu j-N ap o ca ,
str.'D ecebal nr. 93 , p înă la data de 1.03.2000.A na liza oferte lor se va face în term en de 5 (c in c i) z ile u rm înd ă fi
înştiinţată societatea a cărei o fertă este acceptată.Aşteptăm oferte le dum neavoastră.
SUCURSALA DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE CLUJ______ ' ' ^ (3386462;
A D E V A R U Lde Cluj
"Consiliul de Administraţie al S.C. CUG SA. Cluj-Napoca convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru data de 10.03.2000 orele 14.00 la sediul societăţii pe Bulevardul Muncii nr. 18 pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la data de 01.03.2000.
Ordinea dc zi este următoarea:1. Aprobarea programului de producţie pe anul 2000.2. Aprobarea programului de revizii şi reparaţii pe anul 2000.3. Aprobarea BVC pe anul 2000 şi a nivelului maxim de credite.4. Aprobarea organigramei pe anul 2000 şi a numărului maxim de
personal.5. Probleme diverse.
In cazul neîntrunirii cvorumului AGA se va ţine a doua zi la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. (3400269)
(3400190)
AGENŢIE E D I L IMOBILIARA
Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail: edil ro^usa.nct
• Vînd apartament 3 camere confort sporit zona Pata, str.Godeanu cu parchet, gresie şi faianţă în băi, 2 balcoane închise, mobilat complet cu mobilier modem, etaj 1 din 4 etaje, preţ 350 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vîpd URGENT apartament 2 camere, in Gheorgheni, strada Băiţa cu parchet, faianţă, gresie, teleifon 54 mp, etaj 2 din 4 etaje, pret 185 milioane negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere confort 1 Mărăşti, str. Fabricii, cu .fa ian ţă , gresie , te le fo n internaţional, etaj intermediar, preţ 165 milioane şi apartament 2 camere confort i , 60 mp, str. Rovine, cu parchet, faianţă, gresie, garaj de tablă, telefon, balcon închis, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd'apartament 2 camere confort sporit Calea Mănăştur, 60 mp, cu telefon internaţional, etajul 2 din 8 etaje, nefmisat şi apartament 2 camere cf. 1, Calea Floreşti, pret 185 milioane, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd URGENT apartament 2 camere, confort 1, 54 mp în Zorilor, pe'str. Rapsodiei, preţ 185 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere confort 1 în Grigorescu, str. Fîntmele, cu parchet, faianţă, gresie, telefon, etajul 2, preţ 180 milioane negociabil şi apart. 2 cam. în bloc cu 4 etaje, Grigorescu, 155 mii. lei telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.) .• Vînd garsonieră confort 1 zonă bună, pret negociabil, telefon196.857, 092-689398. (Ag.i.)
• Vînd apartament 1 cameră, Gheorgheni, zonă verde cu parchet, faianţă, gresie, telefon, balcon închis, zona Hermes, preţ 155 milioane negociabil şi
. apartament 1 cameră Mănăştur, etaj 1, Mărăşti, str. Nâsăud cu parchet, faianţă, gresie, 170 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere confort 1, Plopilor, cu parchet, faianţă,: gresie, telefon, 2 balcoane, 2 băi, cu garaj de cărămidă, la etajul 2 din 4 etaje, preţ 205 milioane, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere,- Plopilor, etaj 2 din 4 etaje, telefon, 54 mp, preţ 205 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere confort 1 în Zorilor cu 2 băi, cu faianţă şi gresie, str. Observatorului, etaj 3 din 4 etaje, pret 240 milioane negociabil, telefon 196.857, .092-689.398. (Ag.i.)
((3400189str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302, E-mail: [email protected]
• Vînd apartament 2 camere, Gheorgheni, conf. 1, str. Băişoara, etaj intermediar, parchet nefmisat, pret: 165 mii. neg. Tel: 196262, 431302. (A.g.i)• Vînd urgent casă 3 camere, Andrei Mureşanu, teren 500 mp, preţ: 530.000 mii. negociabil, ocupabilă imediat. Tel: 196262, 4313021 (A.g.i).• Spaţiu comercial de închiriat, 80 mp, ultracentral, cu intrare, vitrină la stradă.-Tel: 196262, 431302. (A.g.i).• Vînd apartament 1 cameră, zona Pata, str. Muncitorilor, ultrafînisat, ocupabil imediat, pret: 9.700 USD, neg. Tel: 196262, 431302. (A.g.i).
^ J V U T S f Ţ
Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj, cusediul în Cluj-Napoca, str. George Coşbuc nr. 2, organizează în data de 29.02.2000, ora 9.00, concurs pentru ocuparea postului de inspector de specialitate, grad profesional I I din cadrul Serviciului Execuţie Bugetară şi Informatică - activitate desfăşurată în mun. Turda.
Durata contractului este pe o'perioadă nedeterminată.Recrutarea se va face din exterior.Cerinţe:- Studii superioare economice- Vechime- Capacitatea de a lucra în condiţii specifice (efort intelectual,
ore suplimentare)Responsabilităţi şi Sarcini- verifică şi vizează statele de plată, calculul concediilor
medicale, virarea CAS-ului, a pensiei suplimentare, a şomajului pentru persoanele fizice, asociaţii familiale, notari publici şi avocaţi
- verifică şi înregistrează contractele de muncă pentru persoanele fizice, asociaţii familiale, notari publici şi avocaţi
- verifică şi înregistrează contractele de asigurare socială pentru persoanele fizice sau modificările acestora
- înscrie în carnetele de muncă data încheierii acestor contracte şi modificările intervenite precum şi rezilierea acestora
- întocmeşte doşare de pensie, eliberează adeverinţe de vechime pentm perioada cotizată la CASCOM, adeverinţe de spitalizare
Condiţii oferite:- salariul stabilit conform Legii nr. 154/1998 .- programul de lucru de 8 h/zi- concediul de odihnă potrivit HG nr. 250/1992
Bibliografie şi Tematica - a n e x e a fiş a te a lă tu r i
Alte informaţii se poţ obţine la sediul instituţiei, etj. I , Biroul Resurse Umane, telefon 064/198596 (Luni - Joi ora 8.00 -12.00)
m m m
• Dau în chirie casă P+M, A. Mureşanu, încălzire centrală, garaj, (ne)mobilat, telefon, pret: 250 USD neg. Tel: 196262, 431302. (A.g.i).• Dau în chirie spaţiu pentru depozit sau producţie, 500-750 mp, semicentral, încălzire centrală, curent trifazic, acces auto, parcare. Pret: 3 USD/mp, neg. Tel: 196262, 431302. (A.g.i).• Vînd urgent apartament 2 camere, conf 1 Grigorescu, str. Donath, semifinisat, telefon, ocupabil imediat, preţ: 157 mii. neg. Tel: 196262, 431302. (A.g.i).
• V înd' casă 4 camere, semicentral, singur în curte, posibilitate de extindere, teren aferent 400 mp, acces auto, pentru locuinţă sau sediu firmă, preţ: 75.000 DM, facilităţi de plată. Tel: 196262, 431302. (A.g.i).
• Vînd apartament 2 camere, Zorilor, etaj 2/4, cu modificări interioare, finisat, pret 26.000 DM. Tel: 196262, 431302. (A.g.i).
• Vînd casă 5 camere, Gheorgheni, suprafaţa construită 140 mp, 2 intrări, teren aferent 500 mp, singur în curte, preţ: 85000 DM neg. Telefon:196262, 431302. (A.g.i).
J f c 3 f t 0 0 C lu i - N a p o c a , ’ « B - d u l E r o i lo r n r . 4 3 / 8
S p T e l . : 1 9 3 . 0 4 8 , « 1 9 3 . 0 4 9 , 4 3 0 . 2 5 9 e - m a i l : f i o @ m a i i . d n l c j . r o
• Dau în chirie pentm sediu de firmă apartament 3 camere sup.l35mp situat ultracentral et. 1,acces simplu, ; telefon internaţional preţ 5usd/mp neg tel.193048 193049.• Cumpăr apartament 2-3 camere cartierul Zorilor indiferent de etaj şi de finisaje ofer preţul pieţei tel.193048, 193049. (Â.g.i.)
• Cumpăr urgent casă 2-3 camere zona Gheorgheni, Andrei Mureşanu, singur în curte cu teren 200-500 mp,, ofer in jur de 500 milioane lei, tel.193048, 193049. (Ag.i.)• Vând apartament 3 camere în Andrei Mureşanu, în bloc tip vilă cu 8 apartamente, încălzire
1 centrala proprie., etaj 1 din 3, finisat, parchet, gresie,’ faianţă, telefon, garaj, preţ 61000 DM, neg.,'tel.193048,193049. (A.g.i.)• Vând 2 case 3-2 camere situate în zona centrală, str. Traian 500 mp teren aferent, ideal pentm construcţii sedii firme sau bancare preţ negociabil tel 193048, 193049. (A.g.i.)• Vând (închiriez) apartament 2 camere conf. 1 Gheorgheni, str. Slănic, etaj intermediar, ideal pt. comisionari vamali, poziţie sud- est, telefon, preţ negociabil. Tel 193048, 193049. (A.g.i.)'• Vând apartament 2 camere conf. 1 Mărăşti central, str. Fabricii, etaj 3 din 8, balcon mare, parchet, gresie, faianţă, preţ 11500 USD neg., tel.193048,193049. (A.gj.)• Vând garsonieră conf. Unu cart. Gheorgheni, str. Braîncuşi, etaj intermediar cu telefon, nefinisat preţ negociabil' tel.193048, 193049. (Ag.i.)• Caut de închiriat apartament 3- 4 camere zona bună, utilat, mobilat pentm pretenţioşi. Ofer maxim 250 USD, sau 300 USD pentm casă sau apartament în vilă. Tel: 193048, 193049.
(A.g.i.) ’• Cumpăr apartament 4 camere (90-100 mp) zona bună, finisat, telefon. Ofer pînă la 30000 USD în funcţie de amplasament şi finisaje. Tel: 193048, 193049.
(A.g.i.)
• .Vînd apartament 4 camere, Zorilor, confort 1, decomandat, modificări interioare, etajul 2 din 4, ,2 balcoane, 2 băi finisate cu garnituri Olivia, proaspăt zugrăvite, cu telefon, zonă foarte liniştită, pret negociabil. Tel. 430A23. (Ag.i) .. . ,• Vînd garsonieră confort 1,- Zorilor, etaj intermediar, semifinisată, cu telefon, balcon. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 100 mp,
■ Ia casă în M ă n ă ş tu r, superfin isat,singur în curte, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i) '• Cumpăr casă cu grădină peste 200 mp, posibilitate de extindere, zonă liniştită. Tel. 430.423. (Ag.i) .• Cumpăr teren 500-700 mp, Zorilor, Gheorgheni, Bună Ziua. Tel. 430.423. (Ag.i) -• Dau în chirie apartament 3 camere, în Grigorescu, mobilat, aragaz, frigider, aspirator, televizor, inclusiv veselă, 100 USD. Tel. 430.423. (Ag.i)• Caut de închiriat 3, 4 camere, supercentral, finisat, mobilat complet. Tel. 430.423. (Ag.i)• Caut de închiriat urgent hală între 500-1.000 mp, cu încălzire, acces tir, în Cluj-Napoca. Tel. 430.423. (Ag.i) •• Vînd teren în Someşeni, 2.000 mp, se vinde şi parcelat, 36 m front la stradă, toate facilităţile. Tel._430.423. (Ag.i) / ’• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Tel, 430.423. (Ag.i)
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
• Vînd grădină 2900 mp cu cabană 4/4 m, zona Someşeni. Pret 30 milioane lei. Tel. 14-24- 02.'(751553)
• Vînd urgent apartament 3 camere, decomandat, cu finisări si telefon, pe str. Mehedinţi. Tel. 42-85-22. (751591)
• Vînd apartament 4 camere în Turda, str. Tineretului, nr. 4, bl. 183, sc. D, et. I, ap. 46. Preţ 140 milioane negociabil. Tel. 064-32-45-40. (885675)
• Vînd gheretă metalică pentru comerţ, 4/2,5 m. Preţ 30 milioane lei. Tel. 14-24-02. (751554)
• Vînd Pajero Jeep, 5 uşi, din 1998,24000 cmc, cu 28000 km, neînmatriculat, fără Euro 2. Preţ 13000 USD. Tel. 13-09-21. (751543)
• Vînd Audi 80 T D I1993 cu opţiuni, Opel Astra Caravan TDL, an 1996 cu opţiuni, persoană fizică.1 Tel. 092-46-00-29. (751560)• Vînd Aro 320 camionetă,
1993,4*4, motor diesel Braşov, carosată fibră de sticlă, omologată, carte de identitate, crem, originală, proprietar. Tel. 01-64-76-61-1; 092-65-74-80,' (751478) ''
•„ Vînd Marza 626 persoană fizică 1984, urgent. Tel. 17-69- 66. (885627) ,
ÎNCHIRIERI ". • Dau în chirie un apartament în Gheorgheni. Tel. 13-44-43. (751545) - • ■ ' y
• Dau în chirie apartament 3 camere, semimobilat, telefon internaţional, bloc în faţa Prefecturii, etaj. II. Tel. 19-20- 42. (751564) '
DIVERSE
• Vînd apartament 2 camere decomandate, etaj 3/ 4, zona Mărăşti. Preţ 210 milioane. Tel. 094-39-26-91. (885604) ,
• Vînd casă cu teren 1040 mp, în Jucu de Mijloc nr. 21. Tel. 065-16-60-20, familia Pojar. (751556)
In Mangalia vînd apartament 3 camere confort, la 300 m de plajă. Tel. 064-16-96-05. (885622)
• Vînd apartament 2 camere, Zorilor, etaj 3, finisat. Tel. 12- 86-47. (751555)
• Vînd apartament 2 camere, confort mărit, cartier Plopilor Vechi. Tel. 42-90-01. (751557)
• Vînd apartament 4 camere, Mănăştur, etaj 3/4, str. Mehedinţi nr. 23, bl. 03, ap. 97. Tel. 44- 82-67. (751569). • Vînd sau schimb cameră, bucătărie cu baie comună, coteţ găini, coteţ port şi grădină, telefon. Sunaţi la tel. 094-29-62- 37 sau 094-95-01-99 indiferent ora. (885666)
• Vînd casă în Răscruci nr. 330,2000 mp, preţ negociabil.. Informaţii sîmbătă-dumninică la adresa respectivă. (751588)
• Societate comercială angajează maistru, tehnician sau inginer confecţii metalice. Tel. 092- 23-79-40. (885663)
• S.C. AS Vops Constanţa angajea reprezentant vînzări teritoriu, pentru zona Ci Cerinţe: studii superioa autoturism propriu, peru categoria B, experienţă vînzări şi negocie Informaţii şi CV la 0 513732. (3400273)
• Moda Socom organizează licitaţie publică la data de 3 martie, ora 10, pentru închirierea spaţiului de 49 mp, situat în str. Albac nr. 1, parter. Informaţii la tel. 19-38-93. (751601)’
• Societate comercială angajează gestionar pentru en-gros produse alimentare. Tel. 19-04-50 între orele 8- 16. (885668)
• SC Rom-Rast SRL firmă româno-germană cu sediul în Sibiu angajează pentru judeţul Cluj reprezentant vînzări. Cerinţe: -persoanădinamică; -carnet cat. B; - proprietate auto constituie un avantaj. Se oferă: - angajare cu carte de muncă; -salarizare atractivă. Relaţii Ia tel. fax. : 069-21-10-32. CV la adresa str. Nouă nr. 13,2400 Sibiu. (885688)
Achiziţionez en gros sticle 0,5 filet, guşate. Tel.094/579497 (579497)
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; jtel/fax 21-60-75. j . ' u b J h ' i Y i i U ' .
m ie rc u r i, 16 fe b ru a rie 2
: • Numiţii: Muncaci Gyorgy, Muncai lacon, Muncaci Susana, Iepure Ionas, Iepure Nastasi, Iepure Susana, Iepure Victoria, Iepure Ana, Felecan lanoş, Irimeş Ioan, Muncaci Simion, Muncaci Luca, Iepure Vasile, Felecan Matei, Felecan Teodora, Kelbezses Gavrilă, Felecan Ioan, Muncaci Anisia, Muncaci Iacob, Iepure Filip, Muncaci Ioan, Muncaci Pantilimon, Pintea Ioan, Felecan Ioan, Iepure Precup, Iepure Miryian, Iepure Maria, Feneşan Vasile, Feneşan Pavel, Muncaci Nicolae, şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (751584) .
• Se citează la Judecătoria . Cluj;Napoca, dosar 4723/1998 . cu termen de judecată 16
februarie 2000, sala 124, ora 8 numiţii: Nagy Alexandru cu ultimul domiciliu în Cluj, str. Ciocîrliei 15, Nagy Ioan cu ultimul domiciliu Cluj, str.
, Plevnei 63, Nagy Ana cu ultimul domiciliu în Cluj, str. Plevnei 63, în procesul intentat de reclamant
(Andreica Horaţiu Dan cu obiect: recunoaştere drept de proprietate. (885672)
• Pe data de 7 martie 2000 ora 14 este invitată la sediul Biroului Notarului Public Roza M. Fuchs din Cluj-Napoca- str. Dorobanţilor nr. 25', ap. 35 succesoarea Bodoki; Vilma cu domiciliul necunoscut la- dezbaterea succesorală după defunctul Tot Bela decedat la data de 25 octombrie 1998 cu ultimul domiciliu în Cluj-Napoca str. Gorunului nr. 4. ap. 50.(885679)
• Numitele Vâtcă, Susana, măritată Gherman şi Vâtcă Victoria, măritată Crişan, cu domiciliul necunoscut, sînt citate, în calitate de pîrîte, la Judecătoria Turda, în dosar nr. 300/2000, în data de 21 februarie a. c. (751605)
PIERDERI• Pierdut mascul
Rotweiller, vîrsta 3 ani, tatuat ureche nr. 624, în zona str. Amurg cartier Gheorgheni. Găsitorului recompensă. Informaţii Ia tel. 092-33-46-26. (885638)• Pierdut cîine Lup, tînăr, zona
Gheorgheni. Ofer recompensă. Str. Nucului nr. 101, tel. 092- 33-10-97. (751512)
• PierduCcod fiscal al autorizaţiei cu nr. 21984/ 19.09.96 p5 numele Laczi Levente Andor. îl declar nul.
.(885658)• SC Med Electro Phys SRL
pierdut stampilă. O declar nulă. (885659)
• Pierdut carte de identitate vehicul seria B-606776.0 declar nulă. (751575)
• Pierdut carnet de student pe " numele' Sîrb Raluca Maria. îl
declar nul. (751585)• Pierdut legitimaţie RATUC
pe numele Cenan Elena. O declar nulă. (885677) '
• Pierdut legitimaţie de serviciu “Armătura” pe numele Oprea Claudiu. O declar nulă. (885678)
• Pierdut legitimaţie-reducere transport pe numele Miron Horaţiu. O .declar nulă. (751596)
• Pierdut talon înmatriculare pe numele Conţ Liana Gabriela pentru autoturism Dacia 2CJ1007. îl declar nul. (885690)
. • Pierdut carnet de, student pe numele Iurian Florin. îl declar nuli (751600) -.
• Pierdut talon înmatriculare pentru autoturism Mercedes 190 D nr. CJ04SYN,, Fundaţia Ciupei. îl declar nul.' (885689)
• Pierdut carte de identitate. pentru autoturism Dacia 1320 seria C 105057. O declar nulă. (885691)
• Pierdut carte de identitate pentru autoturism Mercedes 190D seria C105I03. O declar nulă. (885692)
• Pierdut carnet de student şi legitimaţie student pe numele Iuga Anamaria. Le declar nule.(885694) .
DECESE COMEMORĂRI» Cu nemărginită durere
în suflet anunţ încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului meu soţ, BOTOC IOAN (SOFIOC) din Mănăştur, în vîrştă de 78 de ani. înmormîntarea va avea Ioc în ziua de 16 februarie, ora 14, Ia Capela Veche a Cimitirului din Mănăştur. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Soţia Susana. (885655) -
• Cu adîncă durere, familia Negulescu anunţă decesul celui care a fost soţ, tată, socru şi bunic, ing. ŞTEFAN NEGULESCU. înmormîntarea va avea loc miercuri, 16 februarie 2000, ora 15, la Capela Nouă din Cimitirul Mănăştur.(751572)
; • Cu' adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o scurtă dar grea suferinţă, a celui care a fost un bun soţ, tată, socru şi bunic, ARDELEAN VASILE, pensionar, 72 ani. înmormîntarea va avea loc în data de.16.02.2000, orele 12, la Capela Nouă din cartierul Mănăştur. Familia îndurerată. (751574)
• Cu inima îndurerată, aduc Ia cunoştinţă rudelor, colegilor şi prietenilor, decesul mamei mele GORGAN JENICA, fostă salariată a l . A. P. Vita- Dulci Cluj, în etate de 76 ani. înhumarea va avea loc joi, 17 februarie, ora 13, de Ia Capela Veche a Cimitirului Mănăştur. Dumnezeu s-o odihnească. Fiul Dan. (751581)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm decesul lui RUS LIVIU. Soţia Angela, copiii Bogdan şi Râul îl vor avea mereu în amintire. Tel.18-04-03. (885671)
• La 13.februarie 2000 s- au împlinit 100 ani de la naşterea bunei, harnicei, demnei şi înţeleptei mele mame, VALERIA POP, născută TUŞA, din Aruncuta-Cluj. A decedat subit la 16 februarie 1975, cînd era sărbătorită de împlinirea vîrstei de 75 ani. Comemorarea, la care sînt aşteptate rudele, prietenii şi cunoscuţii, are loc azi, la ora 10, în Cimitirul Central, din Cluj-Napoca, parcela IA, figura 67; Colonel (r)-doctor Alexandru Pop, veteran de război. (751536)
• A căzut o stea şi o viaţă s-a stins odată cu ea, lăsînd în urmă lacrimi şi durere. Aşa a trecut în nefiinţă, după o suferinţă grea, BERAR IOAN, în vîrstă de 67 ani, cel care a fost un tată iubitor, un frate grijuliu şi un bunic de neînlocuit. Înmormîntarea va avea ioc azi, 16 februarie, orele 13, la Capela Veche-Cimitirui Mănăştur. Te vom păstra în suflet veşnic. Sorin, Bianca şi Andrei. (751597)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, soacră şi bunică, BANCIU AURELIA. Înmormîntarea va avea loc în Capela Cimitirului Mănăştur, joi 17 februarie 2000, ora 13. Fie- i ţărîna uşoară. Fiiţa Mia, ginerele Vasile şi nepotui Mihai cu familia. (885682)
• Cu tristeţe şi inimile îndurerate anunţăm plecarea fulgerătoare în eternitate a iubitului nostru tată, socru şi bunic, ARDELEANU VASILE, în vîrstă de 72 de ani. în veci nemîngîiaţi fiul Doru, nora Angela şi nepoatele Adina şi Râmona. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 16 februarie 2000, ora 12 în Cimitirul Mănăştur Capela Nouă. (885683)
• Colectivul SC Jaluz Decor Suedia îşi exprimă regretul la dispariţia neaşteptată a celui care a fost colegul şi “TĂTICUL” nostru al tuturor, ARDELEANU VASILE. Dumnezeu să-I odihnească în pace! (885684)
• Profund îndureraţi sîntem alături de domnul director general, domnul profesor Ardeleanu Vasile- Teodor, şi de întreaga familie, în marea încercare prin care trec, la moartea tragică a tatălui, socrului şi bunicului lor. Sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. (885685)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a mamei şi bunicii noastre dragi, MOLDOVANILEANA, în vîrstă de 69 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 16 februarie, ora l i , în Cimitirul Central. Familia îndurerată.(885695)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţie, mamă, bunică, soră, cumnată şi mătuşă, OLARIU ILEANA. Înmormîntarea va avea loc în data de 17 februarie, ora 13, de la domiciliul din str. Cuza Vodă nr. 90, Turda. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia Olariu Ioan. (751607)
• A fost un mare om, boxer cu suflet mare, XXL. Amintirea ta va rămîne veşnic vie în sufletul meu. Nu te voi uita niciodată bunul meu prieten, GABI ŢENTEA. Odihneşte-te în pace. Felix Perşa (Mielu). (751609)
• Sîntem alături de fratele şi cumnatul nostru Olariu Ioan, în marea durere, Ia trecerea în eternitate a scumpei sale soţii, OLARIU ILEANA. Dumnezeu s-o odihnească. Familia Stanciu. (751608)
• Un pios omagiu la trecerea în eternitate a locatarului nostru BERAR IOAN. Sincere condoleanţe fam iliei. A sociaţia de locatari str. Bizuşa nr. 8.(751573)
• Sîntem alături de colegul nostru inginer Gorgan Dan, în marea durere pricinuită de decesul mamei dragi; Colegii de Ia Serviciul RUM SC Carbochim SA. (885662)
• C olectivul Casei Municipale de Cultură Cluj, transm ite sincerecondoleanţefamiliei Toth şi aduce un ultim omagiu fostei noastre colege IBI. (751577) .
• Cu inimile zdrobite de durere aducem un ultim omagiu celui care a fost soţ, tată şi bunic, VALENTIN CIPLEA. Dumenzeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (751578)
• Colectivul Facultăţii de Fizică de la Universitatea “Babeş Bolyai” aduce un ultim şi pios omagiu colegului SURDUCAN EUGEN, electronist cu înalte calităţi profesionale. Transmitem familiei întreaga noastrăcom pasiune şi sincere condoleanţe. Odihnească-se în pace. (751579)
* Sîntem alături de colegul nostru Gorgan Dan, la durerea pricinuită de decesul m am ei dragi. Sincere condoleanţe. Membrii Sindicatului Liber Carbochim. (885667)
* Un ultim omagiu adus doamnei . GORGAN JENICA. Familia Hodiş. (751580)
• Sîntem alături de colega noastră Ciplea Nina, în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Colectivul Şcolii David Prodan. (885669)
• Sîntem alături de colega noastră Ciplea Nina, în aceste momente de, grea cumpănă, pricinuite de decesul tatălui drag. învăţătorii Şcolii David Prodan. (885670)
• Sîntem alături de colegul nostru, Gorgan Dan, Ia marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Conducerea SC Carbochim SA. (751586)",
• Deşi ai trecut în veşnicie, în Inimile noastre vei rămîne acelaşi LIVIU RUS, om de aleasă corectitudine, omenie şi colegialitate. Te-am respectat în viaţă şi-fi vom respecta amintirea. Sîntem alături de d-na Angela şi de fiii Râul şi Bogdan în această grea încercare. Nu te vom uita niciodată. Colectivul firmei Coramet Cluj. (885681)
..'SIS• Profund îndureraţi de
dispariţia fulgerătoare din viaţă a fostului nostru coleg RUS LIVIU, sîntem alături de colega noastră Rus Angela şi exprimăm întreaga noastrăcom pasiune fam ilieiîndoliate. Colegii de la SC Napocom Cluj. (885673)
• Un gînd frumos pentru cel care a fost, NEGULESCU ŞTEFAN, unchiul nostru. Rocaş Mircea şi familia. (885674)
• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost bunul nostru prieten, ec. EMIL GIURGIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sîntem alături de familia îndurerată. Familia Vasile Spătaru. (751592)
• Cu durere în suflet ne alăturăm familiei Ţentea'în aceste momente grele pline de suferinţă. Aducem un pios- omagiu la trecerea în eternitate prietenului nostru GABI ŢENTEA. Familiile Mureşan, Duţu şi Dana.(885680)
• Sîntem alături de finul nostru Sorin Berar, în greaua încercare pricinuită de decesul tatălui său drag. Elena şi Iosif Ciuca (751598)
• Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru ARDELEAN VASILE. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Foştii colegi de la Constructorul SCCA, Cluj-Napoca. (751599)
• Un ultim omagiu şi recunoştinţă veşnică celui care a fost RUS LIVIU, om de aleasă ţinută morală şi bun vecin. Sincerecondoleanţe fam iliei.Asociaţia de proprietari B- dul 1 Decembrie 1918 nr. 128, bl. D.A885687)
• Cu nemărginită durere în suflet ne despărţim de dragul nostru bunic, BERAR IOAN (BUNUŢU), plecat prea devrem e de lîngă noi. Amintire Iui va rămîne veşnic neclintită în inimile noastre.' Dumnezeu să-I odihnească în pace. Adriana şi Andrei. (751602)
• Azi se împlinesc 2 ani de tristeţe şi dor de cînd scumpul meu soţ, LUPU MUGUREL, m-a părăsit pentru totdeauna.Dumnezeu să-l odihnească. Vei rămîne mereu în inima mea. Soţia. (751594)
• Dragă Silvia sîntem alături de tine în dureroasa despărţire de soţul tău, VASILE. Condoleanţe familiei. Ileana, Radu şi Sebi. (B)
• Sîntem profund îndureraţi de plecarea fulgerătoare dintre noi a cuscrului . nostru drag BOŢOC IOAN şi sîntem alături de familia îndurerată în aceste momente grele şi exprimăm soţiei lui, profunda noastră com pasiune şi sincere condoleanţe. Odihnească-se în pace. Fam ilia Suciu Alexandru şi soţia Nastasia. (885676)
• îm părtăşim durerea fam iliei B erar Sorin şi Bianca, la p ierderea prematură a scumpului tată şi socru, BERAR IOAN. Sincere condoleanţe şi întreaga nostră compasiune. Familia Orosfai. (751603)
• Sîntem alături de prietena şi vecina noastră Otilia Cosma şi de întreaga familie în durerea pricinuită de decesul ta tă lu i drag Fam ilia Dan M atieşanu(885696)
• Au trecut 4 ani de cînd dragul nostru fiu DUMA IOAN LIVIU (PUŞICU) ne- a părăsit pentru totdeauna Nu te vom uita niciodată. Părinţii Ioan şi Ana, fratele Dan şi nepotu l Dănuţ (885657)
• Au trecut 6 săptămîni de la trecerea în eternitate a scumpului nostru unchi EGRI TRAIAN. Parastasul de pomenire va avea loc joi, 17 februarie 2000, ora 17, la Capela Episcopiei Greco- Catolice de pe C alea Moţilor. Nepoţii Anamaria şi Gelu. (885665) ~
• Azi, 16 februarie 2000, soţia, cop iii şi nepoţii, anunţă cu adîncă durere trecerea unui an dc la dispariţia celui care a fost cel mai bun soţ, tată şi bunic, NICOLAE BIDIAN, din satul Sava. Nădăjduim că prietenii adevăraţi vor vărsa o lacrimă şi vor păstra veşnic amintirea în inimile lor, fie şi numai pentru stropul de lumină şi dragostea de viaţă pe care le-a răspîndit în jurul său. Dumnezeu să-i odihnească sufletul său generos. (751606)
• Cu aceeaşi durere în suflete, comemorăm acum la 6 săptămîni, despărţirea de cel care a fost prof. dr. PETRIŞOR GEORGE, soţ, tată, bunic, socru. Parastasul de pomenire va avea Ioc joi 17,02.2000, ora16,30, la Biserica Ortodoxă din Grigorescu (Complexul Albina). (751538)
ADEVĂRULde Cluj
;; A i c i ar putea fi|s reclama dumneavoastră i k ' o k ) p i e
1 9 9 8 - P e s t e 1 .5 0 0 d e a n g a ja ţ i d in s p i ta le le ş i po lic lin ic ile d in B ra ş o v a u p a r tic ip a t la “M a rşu l d u re r ii”. G rev iştii a u r e s p in s
p re v e d e r i le O rd o n a n ţe i G u v e rn u lu i 3 4 /1 9 9 8 , prin c a r e s a la r ii le d in s is te m u l s a n i ta r s în t m a jo ra te c u 2 5 la s u t ă ş i a u c e r u t c a p ro c e n tu l
d e c r e ş te r e a sa la riilo r s ă fie c u p r in s în tr e 5 0 ş i 1 0 0 la s u tă .
M M 6 fe b ru a r ie st-
Sectoru l rom ânesc al Dunării nu a fost în că a fec ta t de poluarea cu cianuri
Sectorul românesc al apelor Dunării nu a fost încă afectat de poluarea cu cianuri provenite de la societatea româno-australiană Aurul SA,- valoarea concentraţiei de cianuri în apă situîndu- se, marţi la prînz, sub limita maxim admisă, a declarat Liliana Mâra, director general în cadrul Ministerului român al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (MAPPM).
Măsurătorile efectuate de specialiştii români de mediu asupra unor probe de apă prelevate în cursul serii de luni, din apele Dunării, în zona ■ Baziaş, au evidenţiat o concentraţie de cianuri în apă de 0,006 mg/l, faţă de 0,01 mg/l, cît este limita maximă admisă. Liliana Mâra a precizat că această limită, stabilită de România, ţară care se alimentează în proporţie destul de mare din
apele de suprafaţă, este mâi drastică decît cea stabilită de Comunitatea Europeană,, care este de 0,05 mg/l.
Specialiştii de mediu efectuează analize ale probelor de apă din Dunăre din patru în patru ore, iar dacă se va constata o creştere a concentraţiei de cianuri, intervalul va fi scurtat. la două ore. Ei au precizat însă că debitul foarte mare al Dunării, de 8-9.000 de metri cubi pe' secundă, superior mediei multianuale lunare, va determina o diluţie foarte puternică a cianurii.
Cu toate acestea, la ora actuală, autorităţile • locale din zonele Dunării au interzis consumul
de apă şi de peşte , din apele fluviului.Ungaria şi-a exprimat, luni, temerea ca
poluarea cu cianură a regiunii Dunării să nu
afecteze fauna timp de mai multe decenii. “Este vorba despre o poluare gravă, dar nu de amploarea la care se referă unii, fară îndoială sub imperiul emoţiilor”, a declarat adjunctul ministrului român al Mediului, Anton. Vlad.
România nu va plăti despăgubiri Ungariei şi Iugoslaviei pentru pagubele provocate de poluarea cu cianuri provenite de la' societatea româno-australiană Aurul SA din Baia Mare, singura care are obligaţia să suporte toate consecinţele incidentului ecologic fiind societatea poluatoare, a precizat Gabriel Dumitraşcu, director general la Departamentul de Monitorizare şi Control Ecologic din cadrul Ministerului român al Mediului.
Cianura românsască “face valuri” si in FranţaSubiectul incidentului de la Săsar
şi poluarea cu cianură a Someşului, Tisei şi a Dunării nu -a fost dat uitării de către presa franceză, nici chiar la două săptămîni de la producere. Evoluţia situaţiei şi pagubele produse continuă să fie prezentate aproape zilnic, atît de presa centrală cît şi de diverse radiouri locale şi naţionale. încă de la producere, subiectul a fost tratat
în ziarele din Franţa destul de succint dar, cu toate acestea, majoritate» titlurilor îl catalogau drept “catastrofa ecologică” .sau, cum apare în numărul din 12 februarie din "Le Monde", drept o • “catastrofa europeană”. La aproape două săptămîni de la incident, presa franceză insistă asupra faptului câ cianura deversată în România “a omorît toată fauna în cel mai mare
afluent al Dunării, Tisa, în Ungaria” şi că, de curînd, a atins partea iugoslavă a Dunării (“Le Figaro”, 14 februarie). în acelaşi număr se face cunoscut faptul că Ungaria cere despăgubiri statului român şi companiei australiene Esmeralda. Presa franceza nu publică declaraţii ale oficialilor din România. Doar în unele buletine de ştiri radiofonice au fost cuprinse
înregistrări cu declaraţii oficiale venite dinspre partea românească. "Le Monde", în 12 februarie, publica: “Cianura provenită-de la o mină de aur din România a poluat (...), provocînd o “catastrofă europeană” potrivit vicepreşedintelui Comisiei europene, Loyolâ de Balacio, în vizita de joi, 10 februarie, la Budapesta”.
D a n a T I U C A
(r (Corespondenţă din Nantes)
Poluarea cu cianuri are “consecinţe considerabile”, apreciază un expert al Ministerului francez al Mediului
Deversarea de cianuri în bazinul Dunării este unul dintre cele mai mari cazuri de “poluare a unui fluviu” semnalate în ultimii 25* de ani şi va avea “consecinţe considerabile” pentru întreaga regiune, a declarat un expert francez, citat de AFP.
Potrivit unui interviu acordat AFP, ieri, de Philippe Vesseron, director la Departamentul de prevenire a poluării şi riscurilor din cadrul Ministerul francez âl Mediului, în cazul poluării cu cianuri, fauna şi flora “sînt distruse pe sute de kilometri”. Expertul francez a precizat că urmările posibile ale acestui accident ecologic* sînt “considerabile” pentru regiune, deoarece “mai multe fluvii şi rîuri sînt afectate, iar flora şi fauna sînt distruse pe sute de kilometri”. “Dar nu este o catastrofa unică”, a declarat expertul francez, adăugind că “au existat deja cazuri grave de poluare a fluviilor”. El a citat, astfel, cazul poluării apelor Rinului, prin deversarea a
30 de tone de produse chimice, la 1 noiembrie 1986, în urma unui incediu la o uzină a grupului elveţian Sandoz, din Basel, sau a apelor Rhonului, în anii '70, prin deversarea a 20 de tone de acroleină, în iulie 1976, de către uzina Pechiney-Ugine-Kuhlma'nn din Pierre-Benite.
Referitor la ajutorul internaţional care ar putea fi acordat statelor afectate în urma accidentului ecologic, expertul francez a precizat ' că “poluarea cu cianuri este o problemă cunoscută destul de bine”. “Noi avem capacităţi în domeniul ecotoxicologiehcare pot fi utilizate de diferite state”, a afirmat el, precizînd că şi statele afectate posedă “un anumit număr de mjloace” în acest sens. “Vom vedea dacă aceste ţări ne vor solicita ajutorul”, a afirmat el.
în ceea ce priveşte măsurile preventive care ar putea fi luate pentru evitarea altor accidente similare, Vesseron a declarat că statele din UE fac deja eforturi în acest sens elaborînd o serie
de programe care vizează şi ţările candidate la aderarea la Uniune. “Există un număr important de programe ale UE, mai ales legate de protecţia mediului, în cadrul cărora, prin acţiunile comune
-ale membrilor UE şi statelor ex-comuniste, experţii colaborează în vederea îmbunătăţirii metodelor de lucru, a modului de abordare a problemelor, a prevenirii riscurilor, în statele candidate, cît mai curînd posibil”, a mai precizat el. Expertul francez a dat drept exemplu colaborarea specialiştilor polonezi din domeniul protecţiei mediului cu cei din statele UE, în cadrul programului PHARE (ajutor acordat de Uniune în vederea reformării fostelor economii comuniste),
“Trebuie , să îmbunătăţim măsurile de prevenire a riscurilor ecologice în multe dintre statele din Europa de Est”, a adăugat Philippe Vesseron. '
Procentul d e ţin u t de statu l rom ân la " ffu ru l" im plica
şi responsabilita tea G uvernu lu i rom ân
B u d a p e s ta v a rid ica , în c a d ru l C om isie i d e ex p erţi ro m â n o -u n g a ră , p ro b le m a re sp o n sa b ilită ţi i so c ie tă -
. ţii “A urul”, a c o m p a n ie i-m a m ă din A u s tra lia ş i a G uvernu lu i ro m â n în c a z u l a c c id e n tu lu i d e lîn g ă
'B a ia M are, a d e c la ra t, ie ri, la B u c u re ş ti, s e c re ta ru l . d e s ta t în MAE u n g a r , Z s o lt -N em eth . P ro b le m a
firm e lo r v a fi p u s ă în fu n c ţie d e d re p tu l p riv a t, ia r c e a a re s p o n s a b ilită ţi i R o m ân ie i s e ju s tif ic ă prin p ro c e n tu l d e 49 la s u tă d e ţ in u t de s ta tu l ro m â n la c o m p a n ia -m ix ta u n d e ' s - a p r o d u s a c c id e n tu l , a a ră ta t N em eth , d u p ă o în tr e v e d e re cu o m o lo g u l s ă u ro m ân , M ihai R ăzv an U n g u re a n u . C o m is ia m ix tă ro m â n o -u n g a ră d e e x p e r ţ i v a treb u i s ă g ă s e a s c ă solu ţii p e n tru a c o rd a re a u n o r c o m p e n s a ţii în u rm a “c a ta s tro fe i” şi v iito a re so lu ţii d e p re v e n ire a u n o r a se m e n e a e v e n im e n te , a a r ă ta t N em eth .
Comisia Europeană apreciază câ nci treb u ie subestim ata g ra v ita te a
po luării D u n ăriiPia A h re n k ild e -H a n se n , p u rtă to ru l d e c u v în t âl
c o m is a r u lu i e u r o p e a n p e n t r u M e d iu , M a rg o t W a lls tro m , a s u b l i n i a t c ă , în a f a r a p r o b le m e i co n tam in ă rii c u c ia n u ri, “ e x is tă , d e a s e m e n e a , o p ro b lem ă a-po luării c u m e ta le g re le - p lu m b , m e rc u r - c a r e s - a r p u t e a d o v e d i , p e t e r m e n lu n g , o p ro b le m ă m u lt m ai im p o r ta n tă d e c ît p o lu a re a c u c ia n u r ă ” . C o m is a ru l W a lls tro m s e v a d e p la s a , m iercu ri ş i jo i, în U n g a ria ş i R o m ân ia , p e n tru a c b n s ta t a la fa ţa lo c u lu i g ra v i ta te a p o lu ă r i i c u c ia n u ră . M iercuri s e a r a , c o m is a ru l v a a ju n g e la B u d a p e s ta ş i v a m e rg e , m îin e d im in ea ţă , s ă v iz iteze p a rte a u n g a ră a rîu lu i p o lu a t, îm p re u n ă c u m in is tru l u n g a r al M ediu lu i. U lte rio r, în c u rsu l zilei d e jo i, co m isa ru l e u ro p e a n v a v e n i în R o m ân ia , p e n tru a vizita z o n a m in ie ră u n d e s - a p ro d u s d e v e r s a re a , ş i s e v a în tîln i c u m in is tru l ro m â n al M ediului.
Autorităţile române de mediu exclud posibilitatea ca in apele Dunării să se înregistreze depăşiri ale concentraţiei maxim admise de cianuri
- ^ . r .......
F I I* . £ - î i 4 F - -4 „ H „ F * i
r iF ^ # 1 ' . F •i F - '
Mi
4
Autorităţile române de mediu exclud posibilitatea ca în apele Dunării să se înregistreze, de acum încolo, depăşiri ale valorilor concetraţiei maxim admise de cianuri în apă, ca urmare a accidentului ecologic petrecut în urmă cu aproximativ două săptămîni la societatea româno- australiană Aurul SA, a declarat, ieri, Gabriel Dumitraşcu, director general în cadrul Ministerului român al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (MAPP).
“Nu se mai poate vorbi despre o undă de poluare în apele Dunării, atîta vreme cît debitul fluviului, de 8-9.000 de metri cubi pe secundă, â diluat
considerabil cianurile, la ora' actuală, valorile concentraţiei de cianuri în apă fiind cu mult sub limita maxim admisă”, a afirmat Dumitraşcu.
El a adăugat câ specialiştii români de mediu vor preleva .
■ probe de apă în continuare, vor monitoriza şi vor evalua permanent situaţia Dunării, urmînd ca, în cursul după- amiezii sau serii de marţi experţii români să ia, pentru
. analize, probe din fluviu împreună cu omologii lor iugoslavi. Directorul general din MAPPM â declarat că, pînă la această oră, nici autorităţile ungare, nici cele iugoslave nu au trimis autorităţilor române o sesizare oficială privind
mortalitatea unei părţi a faunei, în ciuda solicitărilor făcute de români în acest sens.
Măsurătorile efectuate de specialiştii de mediu asupra unor probe de apă prelevate în cursul serii de luni, din apele Dunării, în zona Baziaş, au evidenţiat o concentraţie de cianuri în apă de 0,006 mg/l, sub limita maximă admisă care este de 0,01 mg/1. Liliana Mâra, director generaT în MAPPM, a precizat că această limită stabilită de România, ţară care se alimentează în proporţie destul de mare din apele de suprafaţă, este mai drastică decît cea stabilită de Comunitatea Europeană, care este de 0,05 mg/l.
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
R o c la c ţifr S P O R J TcL: 119.21i.27
r
lo a n M a ja a c re io n a t b u g e tu l, ia r G ig iu m izează pe readuce rea s p e c ta to rilo r la jo c u r ile lu i “ U” i
Preşedintele executiv al FC “U”, loan Maja, a prezentat luni seara .membrilor. Consiliului de Administraţie proiectul de buget al clubului pe anul 2000.- Conform calculelor făcute de Maja în primul semestru, “U” âr aVea' nevoie. de trei miliarde o sută de milioane, iar pentru celelalte şase luni de aproximativ 3.700.000.000 lei.. Cheltuielile ar urma să fie acoperite din sponsorizări, contracte de. publicitate şi vînzări de jucători. Un aport substanţial ar urma să vini şi din partea Primăriei Cluj- Napoca care, la şedinţa" C. A., ' prin vocea secretarului Titus Jude i-a asigurat pe jucători şi antrenori de întreg sprijinul. Ba mai mult, aceştia au fost invitaţi să-şi exprime necazurile şi neajunsurile spre a se găsi soluţii de rezolvare. Insă nici unul nu a dorit sâ ia cuvîntul. Singurul care s-a încumetat a fost Marius
Popescu, dar vîrful de atac a preferat să schimbe subiectul, promiţîndu-le membrilor C. A, că echipa, în acest retur de 15 etape, vă lupta pentm evitarea retrogradării şi a sensibilizării opiniei publice. Pe aceeaşi frecvenţă s-a înscris şi Petre Gigiu, “principalul” clujenilor. După.mulţumirile de rigoare adresate Primăriei, a ţinut să declare că principalul deziderat al său este readucerea publicului la jocurile- lui “U”, iar-al doilea obiectiv ar fi -schimbarea mentalităţii jucătorilor. “Unii dintreei nu simt ce înseamnă “U” .în fotbalul românesc.'- De acum înainte fiecare va trebui să-şi justifice prezenţă în lot şi în primul “unsprezece”, a conchis Gigiu înainte ca jucătorii şi ziariştii să părăsească sala de şedinţe la invitaţia lui -Remus Câmpeanu.
C o d i n S A M O I L Ă
hSiMîfiîlMaria Cioncan- locul I la fîtena,Mihaela Botezan- în Japonia
Faptul că am scris de Maria Cioncan, atletă, şi studentă a Clujului universitar Ue bucură.
Ea a confirmat recent la B a lc a n ia d a seniorilor de la A t e n a , . 12, 13 f e b r u a r # , în. cadrul căreia a ocupat fo c u l 1 în proba de 800 m, cu timpul de -2.07.82.% Această bună comportare completează alte două rezultate promiţătoare,
" ambele obţinute în C.N. de sală al senioarelor de la Bucureşti; - locul 3 la 800 m cu 2.05.19 şl
■ tot locul 3 la 1.500 m cu 4.19.74. Urmează ultimul concurs, de sală, Grand Prix la Bucureşti, la sfîrşitul săptămînii în curs. ' •"
Mihaela Botezan are parte, îh perioada imediată, de trei concursuri internaţionale.. Două în Japonia, Chiba, cros 8 km, criteriu de selecţie pentru naţionala feminină, cu o ţintă precisă, C.M. de cros din Portugalia, 18/19 martie, respectiv Yokohama, 27 februarie, echipe de echiden, mai precis maratonul împărţit în şase probe. în fine, al treilea concurs internaţional este C.M. Universitar de cros, Jena, Germania, la sfîrşitul lunii martie. . Sînt concursuri desfăşurate sub egida IAAF, extrem de importante pentru Mihaela Botezan.
■Mihaela Botezan
Ar fi o mare bucurie să fim prezenţi la Sydney cu amîndouă. Şi dacă se poate, cu trei atlete... ' ' ■ ■
D e m o s t e n e S O F R O N
Maria Cioncan
C a le id o s c o p ifo tb a lis tic
C u m n a t u l G i c â H a g i î l s u s ţ i n e
p e " B a c i u l " P o p e s c uPrintre partidele de verificare ale tricolorilor
pentru turneul final EURO 2000 se numără şi cele cu Cipru şi Moldova, întîlniri considerate fără sens, de Gică Popescu, într-o declaraţie făcută presei, pentru că la turneul final echipa României nu va întîlni formaţii de asemenea nivel modest. Declaraţia l-a zgîndărit pe “naşul” preşedinte Mircea Sandu care a declarat ca jucătorii să-şi vadă de treaba lor. Replica “naşului” l-a zgîndărit pe cumnatul Gicâ Hagi care a sărit în ajutorul “Baciului” prin afirmaţia că şi el este împotriva unui meci cu Cipru. Aşteptăm noua replică a “naşului”. .
D a n i e l P r o d a n - r e f u z a t î n l i n i e
Internaţionalul român, transferat din însorita Spanie în ceţoasa Scoţie, unde multă vreme â stat datorită unei accidentări, a venit sîmbătă în -; ţară .pentru trata evoluţia la o echipă bucureşteană. începutul l-a făcut- cu hâiticul “cîinilor roşii” şi abia apoi cu fosta lui echipă Steaua, dar ambele tentative au căzut, Dinamo şi Steaua nefiind de acord doar cu un împrumut pînă în vară, pauză stipulată de cei de la Glasgow ■ Rangers. în acest context, DanieT Prodan-a fost în “audienţă” ia Gino Iorgulescu pentru-a se încadra în rîndul “bancarilor”. Din nou tentativa a eşuat fiindcă Prodan a ţinut să “recepţioneze” lâ iscălirea înţelegerii şi o sumă frumuşică în “verzi”, refuzată categoric de Iorgulescu. Unde va mai încerca oare Prodan?
V i o r e l M o l d o v a n î n I t a l i a ?
• D u p ă te n ta tiv a n ereu şită a c e lo r d e la L e c c e de a -1 “ în re g im e n ta ” p e M a r iu s N ic o la e , in teresu l s -a m u ta t spre tr ic o lo ru l V io r e l M o ld o v a n , v îr fu l
de atac" al lui Fenerbahce, mai ales în contextul că în final de sezon expiră şi contractul dintre tricolor şi formaţia turcă amintită. Un interes similar - după unele ştiri - îl manifestă faţă de Viorel Moldovan şi cunoscuta formaţie italiană
'Napoli. Tot conform unor ştiri strecurate de presă, interesul unor echipe italiene, după turneul de la Norcia, s-a manifestat şi faţă de alţi jucători precum rapidiştii Mutică şi Măldărâşan. Marfă-
.bună la preţuri... scăzute.
f î c i t o c a d o u d o z i u a - n a ş t e r i i
, ' Gică Craioveanu a împlinit 32 de ani. “La Mulţi Ani” - îi urăm şi noi tricolorului. De ziua
.naşterii, Gică Craioveanu şi-a făcut cadou golul
v ic to rie i m a rc a t d e .e l în p a rtid a V il la r e a l - G e ta fe 2 -1 . P r im u l g o l fusese înscris de D e n is Ş erban . D o i ro m â n i la V il la r e a l, d o u ă g o lu r i ş i e c h ip a se a f lă fo a rte a p ro a p e de lo c u l de b a ra j p e n tru pro m o â a re .
R o m e o V . C Î R T A N
S ă v ifu v ic u s c h iu iile
C in n o un u m e d e c a m p io n !
Lupi, 14 februarie, FIS-ul a reuşit, sâ încheie Campionatul Mondial de sărituri cu schiurile. Frumoasa sţaţiune de iarnă Vikersund aştepta evenimentul cu multă... iarbă, cu atmosfera de primăvară, cu lumina polară din belşug şi mai puţin cu zăpada! Totuşi, zăpada artificială, “rezolvată” cu “tunuri de zăpadă” a depus un strat abundent, suficient pe trambulină, aşa că totul era O.K. Şi vîntul care a suflat foarte haotic în ultimele trei zile s-a maî redus din intensitate, aşa câ a început un'concurs cu trei sărituri de astă dată, după care s-a hotărît noul campion mondial.
La prima evoluţie concurenţii aflaţi încă sub influenţa necazurilor anterioare (căzături), a sărit modest. Cel mai bine în prima manşă au sărit A. Wildholzl (Austria) cu 180,5 m, germanul Sven Hannawald 1,79 m (cel care în calificări a zburat pînă Ia 214 m, dar Ia aterizare, şezînd Ia un moment dat pe schiuri, s-a considerat săritură căzută). Marele favorit, germanul Martin Schmitt, a reuşit - câ mulţi alţii - o săritură dc 151,5 m. în manşa a doua s-a sărit mult mai bine; J. Ahonen 180,5 m, Schmitt 177,5 m, Widholzl 179,5 şi Hannawald 188 m, rezultat cu care a devenit marele favorit! A treia manşă a fost ca un joc de pocher cu licitare. La rînd au preluat conducerea J. Soininen, R. Cecon, H. Duffner, japonezul H. Mihaira,.apoi copilul teribil austriac Andy Goldberger, din nou japonezii Funakişi campionul de anul trecut N. Kasai, apoi copilul curajos al gazdelor, recordmanul mondial la sărituri cu schiurile (218 m) J. Ingerbrittsen, care a zburat pînă la 187,5 metri. A venit “omul •fără zîmbet”, finlandezul Janni Ahonen şi a mai licitat, sărind 190 m, preluînd supremaţia. Apoi a.urmat Andreaş Widholzl şi, deşi nu a prins o desprindere bună, totuşi, şi-a condus “icarul” la 195 m. Schmitt nu reuşeşte decît 181,5 m şi iese de pe podium, dar mai tămîne germanul Hannawald, care îşi pune “tromful” cu 196,5 m, savurînd marea victorie! Iată clasamentul final: I. Svenn Hannawald (Ger.) 536,8 p (179-188-196,5); II. Andrea Widholzl (Aus.) 522,6 p. (180,5-179,5-195 m); III. Janni Ahonen (Fin.) 484,1 p. (147,5-180,5 - 190 m); IV. J. Ingebrittsen (Nor.) 479,6 p (154,5-163-187,5 m); V. Noriaki Kassai (Jap.) 466,4p (158,5-158-184,5); VI. Martin Schmitt (Ger.) 462,lp (151,5 - 177,5 - 181,5 m). ; . :
Concursul următor de sărituri - din Cupa Mondială - în .19 februarie, în staţiunea TaUplitz (Austria).
P e t r e N A G Y
Boxul american în criză!
D e d e c e n i i , b o x u l a m e r ic a n este în c o n t in u ă c r iz ă ' d e v a lo r i . M a i e x a c t, d c Ia C a s s iu s C la y , a l ia s M u h a m a d A i i , a m e r ic a n i i
n u a u a v u t u n p u g i l is t d e c la s ă , c a re sâ în n o b ile z e a r t a b o x u lu i, să o fe r e spectaco l şi te h n ic ă r a f in a tă ş i n u b ă ta ie , u r ă ş i m ă c e l. D e c îţ iv a a n i, o s ta fie , o b r u tă , c o lin d ă b o x u l m o n d ia l: M ik e .T y s o n . B ă tă iş n o t o r i u , v i o l a t o r î n s e r i» , c o n d a m n a t m e r e u şi e l ib e ra t p e c a u ţiu n e , s ă lb a t ic în r in g , m u ş e în d u -ş i a d v e r s a r u l d c u r e c h e , c în d a l t c e v a n u - i p o a t e fa c e , m a r d e ia ş u l d e p e s te o c e a n a d u c e b a n i s t â p î n i l o r s ă i , l u i în s u ş i ş i p ă c ă le ş t e z e c i d e m i i d e
s p e c ta to r i. N ic io d a tă n u a m să î n ţ e le g c u m s p e c t a t o r u l a c c e p tă să f ie d u s m e r e u cu p r e ş u l , s â d e a b a n i b u n i p e n t r u m e c iu r i a r a n ja t e f ă r ă p e rd e a , c a re ţ in c îte v a m in u te . P u b lic u l e d o r n ic d e b ă ta ie d e m a h a la şi n u d e b o x , ca a r t ă d e a te a p ă r a şi d e a a ta c a p e n t r u a d o v e d i c ă e ş t i s u p e r io r . A z i t r e b u i e . s ă f i i t a r e ş i să d e m o le z i t o t u l . î n ca le . A c e s ta n u m a i e s p o r t , c i a ltc e v a . F a p t u l c ă T y s o n e p u r ta t ca o m a im u ţă p e s te to t , .ă a d u c ă , b a n i ş i să în ş e le
o a m e n i , d e m o n s t r e a z ă l im p e d e că b o x u l a m e r ic a n nu a r e v a l o r i . Ş i a t u n c i se m u lţu m e ş te să s to a r c ă b a n i p r in f r a u d ă , p u r t î n d s ta f ia n u m ită T y s o n p e s te tot.
R e c e n t , l a M a n c h e s t e r , M i k e T y s o n a a v u t a r a n ja t u n m e c i c u u n n e c u n o s c u t p e n u m e le lu i J u l iu s F r a n c is . 2 1 .0 0 0 s p e c ta to r i a u u m p lu t s a la , să v a d ă c e ? î n p a t r u m in u te , F r a n c is a fo s t t r im is d e „ c in c i o r i la p o d e a ; e l s -a r i d i c a t c u g în d u l la d o l a r i , c ă c i lu p ta n u -1 in te r e s a c îtu ş i
d e p u ţ in . N - a fo s t b o x , c i u n fe l d e b ă ta ie î n t r e o b r u tă şi u n n e c ă j i t , c a r e a a c c e p ta t să f ie b ă t u t m ă r p e n t r u a în c a s a b u r s a d e 560.000 d c d o l a r i ; T y s o n a p r i m i t 11 m i l io a n e d e d o la r i , i a r o r a ş u l g a z d ă a c îş t ig a t , d e p e u r m a m a s c a r a d e i , 3 4 m i l i o a n e 'd o l a r i ! N i se v o r b e ş te m e r e u d e .. . m e c iu l s e c o l u l u i . M a i c o r e c t : c a c ia l m a u a • s e c o l u l u i ! ! ! C r i z a b o x u l u i a m e r i c a n c o n t in u ă !
V i o r e l C A C O V E A N U
1 6 februarie• “Avalanşă” de finale
acum două decenii, în 1980, la J.O. de iarnă de‘la Lake •Placid (SUA): nu mai puţin de 5 probe disputate,'în urma cărora au fost cunoscuţi şi, respectiv, cunoscute noi patru
• campioni şi o campioană. Tată, pe. scurt, medaliaţii acestei zile: Bărbaţi: Biatlon (20 km): 1. AnatoliAliabliev (URSS), 2. Frank Ullrich (RDG), 3. Eberhard Roesch (RDG), Patinaj viteză (5.000 m): 1. Erich Heiden (SUA) 7: 02,29 min,-record olimpic!, - cel de-aî doilea titlu cucerit de. “vitezistul” american, 2. Kai Arne Stenshjemmet (Norvegia) 7:* 03,28, 3. Tom -Erik Oxholm (Norvegia) 7:03,28 min. Săniuţe: Simplu: Femei: 1. Vera Sosulia (URSS),-2. Mclita Sollman (RDG), 3: IngridaAmantova (URSS). Bărbaţi: 1. Bcrnhard Glass (URSS), 2. Paul. Hildgart.ner (Iţalia), 3. Anton W inkler (RF Germania). Bob, 2 persoane: 1. Elveţia II (Erich Schaercr, J6scf Renz), 2. R. D. Germană II (Bernhard G crm cshauscn, Hans- Jurgen Gcrhardt), 3. R.D. Germană I (M cinhardt Nehmcr, Bogdan Musiol). Tot în această zi s-a dat startul şi în proba feminină dc patinaj artistic. Dintre sportivii români prezenţi la aceste J.O., cuplul Dragoş Panaitescu, Gheorghe Lixandru a terminat pe locul 11 la bob 2 persoane.
L Â S Z L 6 F r .
-Amical*
Minerul Ocna Del - Olimpia Gherlă 0-2 (0-1)
Cele două echipe divizionare “C” s-au întîlnit din nou după ce săptămînă trecută au remizat la Gherla: 0-0. De astă dată meciul a avut loc pe. terenul OBOR din m unicipiul Dej. Au cîştigat gherienii cu scorul de. 2-0 ( 1-0) prin golurile înscrise de Bartoş şi Negrean, doi înaintaşi care se află în formă mare chiar şi în stadiul pregătirilor în vederea noului sezon fotbalistic. E levii antrenorului Mihai Pop au avut o evoluţie foarte bună, prestînd un joc în viteză şi de mare angajament. După patru întîlniri, OLIMPIA marchează două goluri într- un meci de verificare. A lipsit fundaşul Molnar (gripat). însă, pe marginea terenului a fost prezent fundaşul Boierean, revenit din Italia de la “Norcia Winter Cup”. Conducerea clubului CSM Reşiţa urmează să ia legătură cu cei de la OLIMPIA în vederea transferării jucătorului la divizionara “A”.
Azi, 16 februarie, gherienii joacă la Şomcuta Mare cu formaţia locală PROGRESUL, echipă pregătită de tehnicianul gherlean prof. loan Onciu.
S Z E K E L Y C s a b a
-?<y<
Aici ar putea fireclama dumneavoastră _ i c a i i a ) m a t
_ 1 9 3 3 - A a v u t lo c r e o r g a n iz a r e a M ic ii . în ţe le g e r i p r in c o n s t i tu ir e a uridi C o n s iliu
> P e r m a n e n t a l o rg a n iz a ţ ie i .
iissisi m ie rc u ri, 16 fe b ru a s*P : ii?
ESDfis: rauplaiă «SMDar. cai SEţfooa Oi iM le
o n d u lp â ţio n a li bănciifdelcătreîMMPS
M ircea B ic h e s c u , p r e ş e d in te l e B ăncii | P o p u la re „ S a ito " ' B
La începutul lunii decembrie a anului trecut, împreună cu alte două bănci populare, Banca Populară „Salto” din CIuj- Napoca este acreditată de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să se implice în derularea unui program de creditare cu bani proveniţi din „Fondul Naţional de Solidaritate”. Creditele urmau a fi acordate, în urma unei selecţii de dosare, persoanelor cu venituri mici interesate în demararea unei afaceri proprii. La mijlocul aceleiaşi luni, MMPS şi Banca Populară „Salto” încheie un contract cadru care specifica detaliat modul în care „Salto” urma să se implice în programul de creditare. De altfel, banca populară din Cluj rămîne şi singurul intermediar, celelalte două cooperative de credit necontinuînd negocierile cu ministerul. Concomitent, potivit declaraţiilor preşedintelui Băncii Populare ,.Salto”, Marius Bichescu, societatea pe care 0 conduce a şi început sâ lucreze la implementarea programului aferent noii activităţi a băncii (investiţii în infrastructură, elaborarea metodologiei de selectare a dosarelor solicitanţilor etc).
M inisterul a com is o ileg a lita te
La numai o lună de la data la care Banca. Populară „Salto” primise undă verde din
.-partea MMPS, printr-o adresă semnată de ' 'noul ministru al .Ministerului Muncii şi
Protecţiei Sociale,\Smaranda Dobrescu, conducerea „Salto” este înştiinţată, (ară nici o explicaţie, că acordul încheiat între cele două părţi nu mai este valabil. .
în acest context, Marius Bichescu consideră că anularea protocolului încheiat între MMPS şi Banca'.Populară „Salto” este un act abuziv şi pripit şi dovedeşte faptul că nu .se doreşte continuarea „puţinelor lucruri bune care există în ţara asta”.
Cu toate acestea, chiar dacă a trecut aproape o lună de cînd MMPS a anulat acreditarea „Salto”, cererile de creditare continuă să sosească pe adresa băncii, la finele zilei - de; ieri numărul acestora ajungînd la aproape 4.400, iar valoarea totală a sumelor solicitate atingînd circa 393 de miliarde de lei.
în ceea ce priveşte cheltuielile efectuate de către „Salto” în derularea programului de creditare, acestea se cifrează la circa40.000 de dolari.
Preşedintele „Salto” susţine că banca doreşte, în primul rînd, să i se permită, în continuare, participarea la programul de creditare. •'
în hcest sens, urina ca astăzi să atace în Instanţă hotărîrea MMPS de anulare a protocolului încheiat între cele două părţi, îar numai în cazul în care instanţa va da cîştig de cauză Ministerului, banca va începe demersurile pentru recuperarea cheltuielilor efectuate.
Din cau za investiţiilor, „Salto” m erge pe pierdere
: .. În' ceea ce priveşte rezultatele • obţinute în.anul 1998, banca a înregistrat o pierdere, de circa 97 de milioane de lei, iar. în 1997 (anul constituirii băncii populară „Salto”)
-un rezultat negativ de circa 300 milioane lei.-Preşedintele „Salto” a. declarat că încheierea celor doi ani cu rezultate negative se datorează investiţiilor efectuate în principal în infrastructură, în valoare totală de 120.000 de dolari, şi pentru care s-a prevăzut o perioadă de amortizare de 3 ani. Totodată, Bichescu susţine că profitul obţinut în 1998 din activitatea bancară se' cifrează la aproximativ 200 de milioane.de lei. Referitor Ia anul 1999, cifra de afaceri a Băncii Populare „Salto” a fost de circa 17 miliarde lei, iar investiţia de recuperat a fost de 980 de milioane de lei.
Banca Populară ,,Salto!’ dispune-, în - momentul de faţă, la nivel naţional, de 5 sucursale şi 9 puncte de lucru operaţionale.
Preşedintele „Saltq” a mai declarat, că în anul 1999 a început o ofensivă
nejusfificată la adresa băncilor populare,. fară să se fi putut încrimina nimic concret”, în vreme ce marile probleme din sectorul bancar românesc au provenit tocmai de la instituţiile, aflate sub supravegherea Băncii Centrale. Bichescu a subliniat şi necesitatea creării unui cadrul legislativ corespunzător, printre cele mai importante probleme ce trebuiesc reglementate fiind stabilirea unei autorităţi de supraveghere a băncilor populare, stabilirea unei valori minime pentru capitalul social, a obligativităţii constituirii de provizioane şi fonduri de risc e tc
A l i n T U D O R
Comisia Uniunii Europene a lansat în 27 februarie 1999, Programul cadru V 'de cercetare - dezvoltare 1998-2002, cu un buget total de 13.700 milioane Euro.
Programul se adresează organizaţiilor din ţările membre şi asociate la uniunea Europeană (Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România; Slovenia, Slovacia, Ungaria), fiind primul program de o asemenea anvergură la care România participă cu drepturi şi obligaţii egale cu statele membre ale UE alături de.ţările asociate. - . .
Programul va promova parteneriatul şi .netw'orking-ul, constituindu-se într-o mbtivaţie a lucrului .în echipă în vederea- atingerii-unor obiective comune, de interes pentru industria şi societatea europeană din următoarele domenii; me’diu, transport, . energie; medicină, farmaceutio, biotehnologic, informatică,
13.700 milioane Euro pentru cercetarea din Uniunea
Europeana şi ţările asociatetelecomunicaţii, măsurători şi testări, alimentar, agricol, cultural şi socio-economic.•Proiectele ee vor- fi selecţionate de echipe de experţi
independenţi, vor fi cofinanţate cu maximum 50% din valoarea proiectului în cazul IMM, companiilor şi organizaţiilor’ cu o contabilitate analitică sau vor fi’ finanţate 100% în. cazul universităţilor şi organizaţiilor fară contabilitate analitică. Proiectele- trebuie să implice minim doi parteneri din două ţări diferite şi,pot avea un buget mediu de 300.000-500.000 Euro.
în vederea prezentării oportunităţilor şi modalităţilor de participare la acest program, Centrul FEMIRC România, în colaborare cu BITNET-CCSS Srl, a organizat, ieri, un seminar pe această temă. Centrul FEMIRC România, reprezintă un proiect finanţat de Comisia Uniunii Europene ce urmăreşte dezvoltarea unei structuri de sprijin naţional în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării, afiliate la reţeaua Uniunii Europene de Innovation Relay Centres (53 de centre în UE şi 10 centre în ţările asociate la UE). Centrul FEMIRC România îşi propune'să acorde asistenţă tehnică organizaţiile interesate să participe , la programele de cercetare-dezvoltare şi inovare europene. Printre serviciile oferite gratuit.de Centrul FEMIRC se pot enumera: promovarea tehnologiilor. şi produselor inovative pe piaţa din UE şi România, identificarea de parteneri de proiecte, difuzarea de informaţii privind programele europene, oferirea de asistenţă la realizare' propunerilor de proiecte sau sugestii privind propunerile de proiecte. Luna februarie 2000 va fi dedicată zilelor de informare privind Programul Cadru V în Braşov, Cluj, Iaşi, Craiova, Timişoara, Constanţa şi Bucureşti, reeditînd o serie “similară de evenimente organizate în aceste oraşe în luna martie 1999.
Biroul Excculiv al Guvernului a
reintroducerii. ; > lariiitiiiiliir penlrii 1 marii iniwlilnri
Biroul Executiv al Guvernului a discutat, ieri, posibilitatea reintroducerii facilităţilor pentru "marii investitori - firmele Continental, Solectron şi Daewoo, a declarat un oficial guvernamental.
Sursa citată a declarat că “investitorii au dreptate” atunci cînd reclamă acordarea facilităţilor promise, însă, în situaţia actuală, Guvernul urmează să analizeze fiecare dintre facilităţile promise, să verifice care sînt cîştigurile obţinute de aceste firme prin. apariţia noilor reglementări privind TVA, impozitul pe profit şi accizele şi să negocieze acordarea.unui alt pachet de facilităţi.
Ofioialul. citat a mai spus că situaţia diferitelor facilităţi acordate înainte de apariţia noilor ordonanţe pare reglementează impozitul pe profit şi TVA-ul este neclară pentru funcţionarii din Ministerul de Finanţe. Astfel," funcţionarii din acest minister nu ştiu dacă facilităţile acordate zonelor defavorizate se mai păstrează.
Banca Comercială Română (BCR) îşi exprimă surprinderea faţă de decizia agenţiei Moody’s de a retrograda calificativul acordat băncii pentru forta financiară, apreciind că aceasta nu are un suport real în activitatea generală a BCR.
Agenţia de rating Moody’s a retrogradat, luni, de la D la E+ calificativul acordat BCR pentm forţa financiară, reflectînd îngrijorările continue ale agenţiei faţă de calitatea activelor băncii. Ratingurile acordate'BCR pentm depozitele în valută pe termen lung şi scurt au rămas la acelaşi nivel, similar plafonului de ţară - Caai, respectiv Not Prime.
“Procesul de absorbţie a Bancorex nu a afectat calitatea portofoliului de active a BCR ci, dimpotrivă, a deschis noi oportunităţi de afaceri, atît pe plan intern, cît şi în domeniul operaţiunilor externe prin subsidiarele sale de la Paris, Frankfurt, Milano, Londra, Cairo şi Nicosia”, se arată.într-un comunicat-al BCR. Moody’s a apreciat, în comunicatul referitor la BCR, că absorbţia de către BCR a activelor falimentarei bănci de stat Bancorex nu a fost de natură să uşureze presiunea asupra calităţii portofoliului de credite ale BCR, precizînd că proporţia creditelor
clasate rămîne foarte semnificativă, iar potenţialul de recuperare foarte limitat, din cauza mediului economic dificil din România.
BCR menţionează că decizia de declasificare a ratingului privind forţa financiară “este contrazisă” de rezultatele financiare ale băncii pentm anul trecut. Astfel, BCR a obţinut un profit brut-de peste 2.000 miliarde lei, o rată a solvabilităţii c'alculată pentru 31 decembrie de 23% comparativ cu minimum 12% potrivit normelor româneşti şi minimum 8% conform standardelor internaţionale, se precizează în comunicatul BCR. De asemenea, capitalul propriu al 'băncii a crescut de două ori atingînd 5.500 miliarde lei, din care 2,526,5 miliarde lei reprezintă‘capitalul social.
Agenţia Moody’s a pus sub supraveghere, la 25 august 1999, ratingul pentm forţă financiară a Băncii Comerciale Române, în vederea unei posibile retrogradări, ca urmare i incertitudinilor legate de preluarea activelor de la Bancorex. f
Agenţia de rating preciza, la acea dată, că “rezultatulrevizuirii ratingului va fi în mare măsură determinat dq impactul pe care absorbirea activelor Bancorex îl va avea asupr/situatiei financiare a BCR”. " " /
„M a c a r t" rg m în e to t în p ro p r ie ta te a
s ta tu lu iNici cea de a doua tentativă
de privatizare din acest an a societăţii „Mucart” nu a avut succes. La licitaţia, de ierT singura firmă interesată îri achiziţionarea pachetului de 51 la sută din capitalul societăţii a fost SC.„Agressione” SRL din CIuj-Napoca-, Aceasta nu a oferit, însă, preţul minim stabilit de către FPS, de 25.000 de lei pentm o acţiune. „Mucart” a încheiaţ primele nouă luni din ultimul exerciţiu financiar eu o pierdere de 2,3 miliarde lei.
A . T .
valoarea bmtă transferată fiind de 4.300.'miliarde de lei, pentm care a primit titluri de stat în valoare de 2.?00 miliarde de lei, diferenţa fiind preluată de bancă j ca pierdere. . ' .
Rădulescu susţine că, după această operaţiune, Banca
FPS şi Banca. Agricolă (BA) urmează să prezinte Guvernului, în această lună, propunerile privind
. strategia de privatizare a băncii, pentm bancă existînd deja un interes manifestat de investitori strategici -
.BERD şi divizia de investiţii a Băncii Mondiale,International Finance Corporation, a declarat Eugen Rădulescu, preşedintele băncii.
“Ambele instituţii şi-au declarat interesul de a participa la o majorare decapital si la privatizare”, a j-afirmat Rădulescu. Agricolă a devenit una din cele mai- ‘curate baim din
B a n c a a re nevoie de o infuzie de capital, de 50-100 sistemul bancar. • Ide milioane de dolari,, din partea - statului, pentm a - Programul de restructurare operaţională a băltii va atinge indicatorii de solvabilitate, iar suma va fi continua, astfel îneît, la finalul procesului,/Banca recuperată în urma privatizării băncii. în luna ianuarie Agricolă să aibă 4.200 de salariaţi, faţă de
FPS şi Banca Agricolă urmeaza sa/prezinte Guvernului, în această lună, propunerile privind strategia de privatizare/a băncii
consultantul pentnf privatizarea băncii - consorţiul Lazard Frerea et Cie şi Raiffeisen Investment AG, Muşat şi asociaţii, Amirati Puris Lintas şi Publicis Grup - a finalizat raportul de evaluare.
Banca Agricolă a încheiat operaţiunile de predare la . AVAB â portofoliului de credite neperformante,
700 înprezent, iar unităţile să fie reduse corespunzipir-
Preşedintele băncii a afirmat că s-a reuşit aducerea substanţială a pierderilor, de la o medie de 2W-250 de miliarde de lei în octombrie) la mai puţinpe 90 de miliarde de lei în ianuarie.
Programul băncii prevede ca BA jă nu mai
înregistreze pierderi, acest lucm depinzînd'de infuzia de capital. în fnomentul de faţă, BA nu mai acordă credite, axîndu-se mai mult pe prestarea unor servicii de intermediare. şi operaţiuni fără risc. Pe piaţa monetară interbancară,.BA nu mai este unul din cei
mai mari atrăgători de resurse financiare, ci chiar a devenit . creditor, a spus Rădulescu.
Autorităţile au fost nevbite să intervină: pentru salvarea Băncii Agricole, acordîndu-i mii de miliarde de lei. ■
Rădulescu _estimeaZâ că pierderile băncii, de diferite tipuri, acumulate'în cei . zece ani, se ridică la circa un miliard de dolari., Din această sumă, 800 milioane de dolari se datorează politicilor guvernamentale din domeniul agriculturii anterioare anului 1997, iar 200 de milioane . de dolari reprezintă greşeli de management, din care 0 - parte sînt “oneroase”, iar alte afaceri au devenit perdante în urma evoluţiei nefavorabile a mediului economic, a spus Rădulescu.-Preşedintele Băncii Agricole a precizat că numai Comtim a costat banca 800 de miliarde de lei. - '
m gm
{Cursuri pe piatavalutară- {Cluj-Napocă,l5.02.2000
iSrnb Denunireaoctebte VN Inch. Va t D uc. Max. Min. ' Prjrtfd. I ■ Nr.acL Va 1.tetab (hi) ■
Categoria l( 25societati) -ALR ALPO SLATINA 25000 160000 0.0 157000 . 162000 • 157000 159,778 909 14^238,000ASP RAFlNARlA ASTRA Fom N AH txsn 1KB .670 6.4 650 690 650 679 3,461 . 2,351.650ATB ANTIBIOTICE IAŞI TOOO 960 8.9 '990 1000 980 -'■989 '33,259 32,906,410AZO AZQMUPfS TG. MUREŞ 1000 740 2.8 730 . 740 . 710 724 - ' 57,723 41,780.150CHP COMPA SIBIU 1000 600 0.0 0 0 0 550 20 ' 11,000DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 710 •1.4 710 720 710 711 129,212 91.862.532E U ELECTROAPARATAJ BUCUREŞTI 1000 880 -2.2 880 880 ■ 880 680 - 28,232 . 24.844,160ELM ELCOND ZALAU 1000 . .550 0.0 . 550 550 550 550 ■ . 2,130 + 1,170,600INX OTEUNOX TARGOVISTE 26000 •14000 -6.0 14100 14100 14000 14,069 680 9,578,000HVR C. N. F. R. NAVROM GALAŢI 25000 . 8000 -9.1 •8000 8000 • 8000 7.993 1,093 ‘ -8,735,800O H . OIL TERMINAL CONSTANTA 10CO 570 7.6 520 4 . 570 520 546 8,119 4.432,990OLT OLTChIM RM. VALCEA 1000 390 11.1 360 390 . 360 ' 387 427,942 165,822,970K l POCîCOLOR BUCUREŞTI 1000 3150 1JS 3350 3200 3050 3,154 15,036 47,418,000RBR . RULMENTUL BRAŞOV. . 1000 . 170 0.6 169 ' 170 169 170 90,000 8,493,200TER TERAPIA CLUJ NAPOCA 1000 - , 2250 2.3 v 2200 • 2250 2200 • - 2.224 48,891 108,756,150n r BANCA TRANSILVANIA cuunafou 1000 1800 .2.9 1760 1800 1740 1,779 23,313 . 41,480,400
T o ta l • -830,020 734,832,010
‘ S o c ie ta r de Inve s tiţii FinanciareSrnb Dammîre societate VN Inch. Var Dese. Max. Min. Pr/ned. N r.ic t. ValtotataJMSIF1 S.I.F. BANAT-CRISANA ARAD 1000 400 26 385 • 400 366 • 384 • 1,506,597 . 578,790,521SIF2 S.I.F. MOLDOVA' BACĂU 1000 190 -15 • 190 200 ' 190 193 2,975,852 573,042,340SIF3 S.I.F,TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 " 600 9.1 550 600 ' 500 580 1,418,818 822,588,190SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI. 1000 550 -1.8 540 • 570 540 ' 558 .533,029 297,322,990SIF5 S.I.F. OLTENIA CRAIOVA T00C 260 -2.3 257 270 257 260 467,513 - -121,724,859
To ta l SIF ' 6,901,809 2,393,468,900
Categorii a l-a (101 socisbii)AHP AMEP AMERICAN packagwgtccuci •1000 1000 0.0 1030 1000 1000 1,000 5,252 - 5,252,000APS APSA BAIA MARE .1000 700 12.9 ' 640 700 640 699 • 4,100 - : 2,864,000ASV ASTRA VAGOANE ARAD 1000 1130 -1.7 1120 - 1130 1110 1,12.1 - 10,101 ■ ' 1-1,320,5208RC B E R C E N I BIXURESTI 1000 .• 800 ■ 1.3 800 . 800 ' 800 799 2,500 .. 1.996.960BRM BERMAS SUCEAVA 1000 • . 3050 1.7 3050 3050 3000 3,019 • -8,193 [ 24,734,000CPL CARMETAPLAST DEVA 25003 17800 14.8 17800 17800 17800 17.623 357 6,291,400DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI .3000 1000 4.8 1000 1000 -1000 1,000 10,268 ,10,268,000EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA . 1000 ' 275 0.0 270 '275 270 274 '14,850 4,070,500FTN FORTUNA BUCUREŞTI ' 25000 8100 -11.0 . 8100 8100 8100 '8,100 500 4,050,000IMF IMPACT BUCUREŞTI ■ 1000 2500 8.7 2500 2500 2100 2.498 : ' 302,WQ . 754,465,000IMS IMSAT BUCUREŞTI 6000 15100 0.0 15000 15100 • 15000 15,045 .4 4 8 • 6,740,000INT INTERNATIONALSINAIA . - 1000 6000 0.8 • 5450 6200 5450 5,952 21,139 125,810.650MPN MOPAN MUREŞ 1000 480 4 .0 500 .500 * 480 489 . 9,211 2,549,610MPR MOPARIV RAMNICU VALCEA 1000 . 540 1.9 530 540 530 ' 536 ' 17,095 9,160,350NVL NAVOL OLTENIŢA • • ' ■ 1000 351 -7.6 361 361 351 ‘ 360 - 115,205 41.487,900PAN PANEGRANO CLUJ NAPOCA ‘ 25000 19000 2.7 18500 . 19000 18500 16,799 356 6,730,200PPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 28000 0.0 28000 28000 / 28000 27,668 . . 1.0® 29,577,000SCD SICOMED BUCUREŞTI ' itioo 1820 4.6 . 1700 ■ 1850 1700 1,781 22,618 40,288,270SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 6600 -5.7 . 7800 , 7800 6600 - 6,931 7.605 . 52,708,000s t : SINTEZA ORADEA 1000 300 -1.6 300 ■305 .300 ’ 301 ■ -120,701 36,328,265TRS TURiSM TRANSILVANIA ct«f napoca 25000 45000 -2.2 45000 . 45000 45000 45,428 ' - 458 20,806,000
Totai categoria a IM Total categoria I ♦ II (exclusiv SIF)
609,238
1,929,298
1309261,617
1,944,143,627
T O T A LG E N E R A L 8,427,067 4,337,612,527C a p ita l iz a r e b u rs ie ra (m ii le i) — 7 8 9 9 -9 5 4 . d in dare-: •S o c ie ta t i c o m e r c ia le e x c lu s iv S IS (m ii le i) “ 6 7 9 2 7 S 6 *S IS (m ll. le i) — -1 1 0 7 *1 6 8 'B E T R O L - «i 5 9 9 .0 3 puncte " V a ria ţie = 3 .9 3 p u n c te (0 .6 6 % )B E T -C R O L. ■ 5 6 0 .9 1 puncte • N /erietie = 2 .4 7 p u n c te ( 0 .4 4 % )C a p ita l iz a r e b u rs ie ra (U S D ) =» 4 2 2 5 7 0 4 2 9 . d in c a re : .S o c ie ta t i c o m e r c ia le e x c lu s iv S IS (U S D ) *= 3 6 3 3 4 7 7 4 3 .-S IS (U S D ) — 5 9 2 2 2 6 8 6 'B E T U S D ” 2 4 1 .3 7 puncte V a r ia ţie 7 1 .5 2 p u p c te ( 0 .6 3 % )E3ET-C U S D *= Z51.8B puncta V a ria ţie — 1 .0 5 p u n c te ( 0 .4 2 % )N O T Ă î iLa c a te g o r ia 'a lî-a s în t p r e z e n ta t e c e le im a i t r a n z a c ţ io n a te ;2 0 d e s ’o c ie tă ţi
S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j
SIMBOL so cietate .c o m e r c ia lA VARIAŢIE NR.TRANZACŢII
VOLUMTOTAL
VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU
TUFZ : TURISM FELEACUL;- CJ 0.00 8 256240;. 256240000 1C0C .NAPP NAPOLACT - CJ -0.17 9 8808 26382000 2995SALP SALPREST-CJ . 0.00 1 10088 -12105600 1200 ’
NAFA PHARMAFARM (NAPOFARM FARMACEUT 6.06 1 685 479500 700
SANE SANEX-CJ 0.00 1 100Q ■ . 450000. . 450ALIB ALIANŢA-CJ -4.00 1 39 280800- 7200
TCIG . TCI CONTRACTOR - GENERAL-CJ . o .o o 1 - 1 79.. 276500 3500 .
MEAR MECANICA M ARIUS-CJ 0.00 1 80 248000 3100
COFE CONSTRUCŢII FEROVIARE -C J • . (XO0 1 4 0 / 224000 ' 5600'
SPUT SPU T-C J 15.00 1 40 184000 • 4600TEHP ■ TEHNOFRIG - CJ 6.82 .2 '60- 141000 2350 ■
REFE REMARUL16 FEBRUARIE ■ CJ ’ 0.00 1 39 . 78000 2000
T O P I OSIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ NR.TRANZACŢII
VOLUMTOTAL. VALOARETOTALA PREŢ MEDIU j
: AG£M . IAFARGE AGRESATE(a6 remin> buc T 3341Z8- : . .8687328000 - 7 26000 7 j' VIRI VINIFICATIE SI BĂUTURI - GL 1 37371 2925588735 78285 |COBS COMINCO BUCUREŞTI - BU ' ' 1 ' . - 201047 ' 7036,34800 3500 ■ JRADY RAFINARIA DARMANESTI - BC 13 32991" 531032000 16096 j
-TUFZ . . TURISM FELEACUL - CJ -- 8 ’ 256240: 2562400007 1000 IASTR AS IR A - AG . 2 9396 169128000 18000 j
' BEZ.A , BETA BUZĂU - BZ' . 7 .26065 150390000 6000ALPN ALPIN-HD 2 3996 151944000 33024ALPO ALPROM - OT 25 4120 108383500 : 23307 .PTRM PETROMIDIA-CŢ 8 20531 102655000 5000 j
D a t e s . i n t e ţ i p eN R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E ........................................................................................... 3 91N R . T O T A L A C Ţ IU N I.................................................. .'................................................................ 1 .8 7 5 .8 8 5V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ II ......: ......................... 1................. 1 0 .7 9 4 .5 5 0 .2 7 0 LEIIN D IC E R A S D A Q .................... : . ........... .’. ............................................................................... 7 0 5 .7 5 P U N C T EV A R IA Ţ IA Z I L E I i........................................................................................................................................ + 0 .2 6 P U N C T EV A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A ............................................................................................................................................. + 0 .0 4 %
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl la Piaţă extrabursieră RASDAQ provin, de la SVMINTEBDEAIER CAPITAL INVEST SJL, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca TeL 433.212., ;
î n m !
D E N U M I R E A
V A L U T E ISim bol
Variaţie faţa de ziua
precedentă (% )
C U R S U L ÎN L E I
DOLAR AUSTRALIA AUD , ' 0.65 4 • 11734
DOLAR CANADA ^ CAD . 0.31 i 12831
FRANC ELVEŢIA CHF 0.95, 4 11411
COROANA DANEMARCA - DKK 0.93 4 2462
LIRA STERLINĂ . GBP 0.41 4 '29640
YEN JAPONIA JPY 0.89 4 171.17
COROANE NORVEGIA NOK 0.70 4 2273
COROANE SUEDIA SEK 0.64 4 . 2164
DOLARSUÂ - USO . . , , ttxi Ţ * ' 18695
DST DST 0.41 T * 25200
EURO EUR ' 0J5 4 - ’ 18335
Cursurile ţârilor participante la EURO . . . .•
SHILING AUSTRIA. ATS 0.97 4 - 1332
FRANC BELGIA BEF 0.87 4 455
MARCA GERMANĂ DEM 094 4 - 9375
PESjf TAS SPANIA ESP 0.94 4 11OZ
MARCA FINLANDEZA FIM - 0.93 4 / , 3084
FRANC FRANŢA FRF 0.96 4 ' 2795
LIRĂ IRLANDA IEP 0J4 '4 ‘ 23281
LIRĂ ITAUA LIT 0.94 4 ,/* 9.47
GULDEN OLANDA , NLG 0S4 4 8320
ESCUDOSPORTUGHEZ : PTE 0.95 4 9145
1 g AUR (preţîn lei) . r 0.54 4 ; 184524
Casa d e s c h ,f” b U S D - ■ D E M .......
y a f u t a r C V - . . c . . . V
M A C R O G R O U P - 18.520 18 .670 9 .2 6 0 9 .350
P L A T IN U M * 18.500 18 .650 - 9 2 0 0 9.330
C A M B IO 18.540 . 1 8 .6 60 . 9 .2 7 0 , 9.340
P R IM A 1 8 .5 30 . 18 .640 9 .2 5 0 L. 9 .330
t i m j S ţ l i S S i S »; 7 .; :7 ;; : - : : - :
B a n c P o s t T . 18.800 18 .850 9 2 0 0 9 .500
B R D ' 18.550' 18 .730 9 .3 3 3 9 .5 1 9 •
B C R 18-625 1 8 .7 50 9 .2 8 5 9 .536
T ra n sS va n îa 18.450 1 8 .650 9 .1 8 0 9.400
* Cursuri afişate la ora 16.00. La aceeaşi c a să d e sch im b ' cursurile pot varia de la un punct de lucru la-altul.
valutar,
E V O L U Ţ I IIN ULTIM A SĂPTĂM ÎNA
* Cursuri B N R - lei -D A TA ,* E U R O D E M 7 G B P U S D A U R
M iercuri, 9.02 18.324 9.369 29.812 18.587 181.158
J o i, 10.02 18.434 9.425 29.990 18.609 183.077
V ineri, 11.01 18.491 9.454 30.076 18.669 186.819
U r n i , 14,02 181392 9.404 29.919 18.680 190.082
Marţi, 15.02 18.510 9.464 29.763 18.690 185.527
u u i a r r y jL E I
- p e r s o a n e f i z i c e - % - p e r s o a n e j u r i d i c e - %• B a n c a , ' la L e d e ^ : 1 lu n ă : 3 lu n i *6 lu n i : 9 l u n i 12 lu n i
B C R ' 10 SO 51 5 2 . 5 3 5 4B R O 1 0 4 8 48 4 8 4 9 5 0
1 0 ' 4 8 n 4 9 • ' - 5 1 ,5 $ 3 .5 . 6 0 :
B A te. ravitulbU)(d.fl»»»
. 1 ° 4 9 • 50 51 5 2 531 0 4 9 50 - - ' . -
■ • B â n fc P o s t * -.. > 1 0 . ’ 47 4 8 4 9 5 0 51Io n Ţ i r ia c ' 7 4 2 4 9 4 9 5 0 51
B A N K C O O P ' 10 4 0 4 6 4 7 4 8 50- B u c u r e ş t i 7 4 3 47 - - -
C a r p a t ic a - 1 0 * 5 3 •J 5 6 v . 5 6 * : . 5 8 * 5 6: T r a n s i lv a n ia *1 0 .-• •4 9 ■ ;5 2 - 5 1 51 50R o m â n e a s c ă " 10 5 2 * 5 4 5 3 5 3 53
C E C • » • 9 4 3 - - • 4 3 v . 4 4 • ; , + - V 4 5A L IA N Ţ A 10 51 5 2 5 3 5 4 . 5 6
B .I .R . 10 •■49.: , 5 0 51 v- 5 2 53N A P O C A 10 55 5 7 6 0 - 6 2
t L O IA L C O O P 1 0 6 2 6 5 7 0S F IN X C O O P 14 6 2 6 4 - ■- • • -
,-J R p M E X T E R R A ' ( d o b . v a r ia b i lă ) * 1 0 _ ' -" ' 5 3 5 5 5 6 ‘ 5 7 .t u r c o - r o m A n A 5 4 8 5 p 4 5 - .. 4 5
"O A C 1A -F E L IX " 8 3 0 2 0 2 0 2 0B a n c a " C L U J " 1 0 5 0 5 5 - ■ - -
* dobîntfa se capitalizează; ” cu plata dofiînzi ia expirare. Nod • V i
; I M
Banca la vedere 1 iunâ. r 3funi . 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 50 51 52 53 54BRD** 0 45 . .. .-'47 • 49 . 49 • 50BA(dob. rovbuKtt) 10 45 46 47 48 49 «
' Banc Post* /’ V'-Y9 "• 38 * 40 : 42 •- 43 45 *Ion Ţiriac* 7 46 49 49 50 51
iBANKCOOP*; 7 0 40 * 46 . 47 48 50' Bucuroşti 7 43 47 - . - -
' ,:Cărp8bca : 10 50 50 48 48 45; Transilvania 10 44 ■ 48 46 48 47Românească" 10 52 S4 53 53 53
, V> CEC. 43 - 43 44 . • "* •- 45 'B.I.R. 12 44 45 46 46 47
; NAPOCA *(dob. fiuotuante) 10 50. 52 V 53 55LOIALCOOP 10 62 - 65 68 - 70
. SFJNXCOOP -;•,- 14 >■ 62 | 64 »'ROMEXTERRA(dob. vtrtabU) 10 51 53 55 56 57TURCO-ROMAnA 5 48 SO 45 •' • 45-DACIA FELIX" 9 45 43 42 41' 40Banca "CLUJ" 10 50 55 - * -
- p e r s o a n e - f i z i c e - . %BANCA ValutaVodere 1 lună 3 Iun! 6 Juni 9 luni 12 luniBCR DEM 3 - 3,3 3,7 - 4,1USD 4 - 4,75 5 ' - 5,25BRD DEM 2,25 2,4 2,5 2,6 2,65 2,7 ‘USD 3 4,15 4,25* 4.4 4,5 4,65
Banc Post DEM 2,25 - 2,8 ' 4 3USD 4 - 4,8 - 5: . B. Agricolă DEM 3 3,7 4 4,1 4,25 4,6USD. 4,5 5,7 5,8 6 6 6,15
Ion Ţiriac DEM 2,25 3,2 3,3 3,75 4 4,25USD 3,5 5 5,25 5,5 4,85 5,75B.I.R. DEM 3,5 3,75 4• •"•• 4,25 4,75 • 5 USD 4 ■"4,75 5,25 5,75 6
Transilvania DEM 3 - 3,25 3,5 3,75 4USD 3 - 5,5 5,75 6 6,5• Românească - DEM 3 m - ' 3 <i, 3,25 ; 3.5 . 3,75USD 3,5 4,75- 5,5 i 5,75 - 16.-: 7
„ Carpatica DEM 2,5 - - . 3,5 4usb 3 - .4,5 - 5,5Bucureşti DEM ?2,25 •;; 2,5: 2.5 2,5 2,5USD 2 f i -Ş?: 4,3 CAfi T 4,3 ^ 4,3 4,3
Turco-Română DEM 1,5 4 4,2 4,5 - 4,7USD 1.5 ,6 6,2 6,5 - 6,7Romexterra : DEM 3 3,2.1-:13,3 1.l-:3,5-\ ■ 14 ■ 4,2-USD -'v.3,5.;- 5::/ 5,2 : 5,4 5,5 5,6"DACIA FECÎX" } DEM 2,5 2,5 V -: '3'-:: :• -.3.r4 3USD 2 3 3. • 3,5 4 4,5
-B A N C A " . V a lu te V ed« r« 1 lu n â ' 3 lu n i 6 lu n i 9 tu n i 12 Iun )
B C RDEM 3 - 3 .3 3 .7 - 4,1USD 4 - 4 ,7 8 5 - 5.25
• RO ... DEM 2,25 2 ,4 2 .5 2 ,6 2 ,65 2 .7: USD 3 4 .1 5 4 ,2 5 4 ,4 : 4 ,5 4 .6 5 .
• B a P tDEM 2,25 4 2 .5 - - 2 .8 • 3USO 3 4 4.2 - 4 .5
B A r l I *OEM 3 3,7 ■ 4 - ' 4 .1 4 ,2 5 4.6
° C° U SD * 4 .5 5 .7 5 ,8 . 6 e . 6 .15DEM 2 ,25 * 3 .2 3 ,3 3 ,75 4 4,25-USD 3,5 5 .25 5 ,5 s .s 5,5 6
B .t.R .OEM • 3 -- 3 ,2 $ 3 .7 5 ,. • ■ - 4 ■ 4 .2 5 1 4,5USD 3 ,5 4 ,2 5 .4 ,75 ‘ - S 5 .25 5,5DEM 3 - 3 .2 5 3 .5 3 ,75 4USD 3 5 .5 5 .7 5 6 6 ,5
R o m â n a câ *DEM 3 ■ 3 3 ,2 5 3 ,5 ' 3 .7 5 . 4USO 3.5 4 ,7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 7 .OEM 2 ,5 . - - 3 .5 - - 4USD 3 - - * 4 ,5 - 3 .5DEM . 2.1 2 ,2 5 ' 2 ,5 2 .5 2 ,5 2 ,5USO 2.8 4 ,3 ■ 4 ,3 4 ,3 4_3 4 .3
T re R A iOEM 1.5 4 4 .2 4 ,5 - 4 ,7USO 1.5 6 . 6 ,2 6.S - 6 .7OEM ■ 3 3.2 3 .3 3 .5 4 4 ,2
. U S D . . 3,5 5 ' - 5 ,2 - ” 5 ,4 5.5 S.6: DEM 2 -3 ,5 3 .5 3 ,5 4 4
USD 2 4 4 4 4 .5 4 ,5
' NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de eoni, precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă
E'T-JSEiJlL RIIMUTUALEffi4 FEBRUARIE 20TŢfc, ,
r FOND ’ ■ , ADMINISTRATOR VALOAREL Ă Z I
CREŞTERE ÎN 1999
CREŞTERE DE LA i.01.2000
NR.INVESTITORI(31.01.2000)
ACTIV NET (m idJe f) .
. (31.012000)A c t iv e J u n io r ‘ , ‘ A c t iv e M a n a g e m e n t In te rn a t io n a l S .A . 2 .0 3 4 . 8 1 % 6 ,7 2 % 5 8 9 0 ,7 5 4A c t iv e C ia s s ic A c t iv e M a n a g e m e n t In te rn a t io n a l S .A '. 2 0 .2 5 9 78 ,9 % 7 ,2 2 % 5 8 9 * 0 ,7 1 7A c t iv e D in a m ic - _ A c t iv e M a n a g e m e n t In te r n a t io n a l S .A . 5 1 .0 5 4 8 2 ,8 % 6 ,6 7 % 5 8 9 • 2 .3 0 2 ’A rm o n ia . R e a l F in I n v e s t S .A . 1 3 1 .5 0 0 3 0 ,9 % 6 ,9 1 % 9 6 0 1 ,2 1 8A lp h a ‘ A d m in is t r a to r S .A . 2 5 4 .0 0 0 6 4 ,7 % 2 ,8 3 % 4 6 7 257«998A R D A F S p o r S .A . 6 1 .8 0 0 8 7 ,2 % . 5 ,8 2 % 1 1 .5 6 5 5 ,8 4 3C a p ita l P lu s C e r t in v e s t S .A . 1 4 .7 5 7 1 05 ,8% 8 ,1 3 % 9 .9 8 0 9 ,7 9 0F o n d u l p e n t ru C o m e r ţ E x te r io r : Ş ira S .A . 1 4 4 .5 4 0 1 03 ,9% 6 ,9 7 % 1 .9 3 5 3 5 ,4 43
F o r tu n a C ia s s ic - C a p i ta l A s s e t M a n a g e m e n t S A . 6 1 6 .5 0 0 92% 6 ,2 9 % 2 2 .6 1 3 3 6 ,0 36F o r tu n a G o ld ; C a p i ta l A s s e t M a n a g e m e n t S A . _ ; 1 ,0 2 4 .3 0 0 2 ,4 3 % 16 2 ,8 4 8F o n d u l d e ln v e s O t il ş i D e z v o lta re (2 6 .0 1 .1 9 9 9 ) S .M .F. 2 0 0 0 S A . 5 5 6 .3 5 7 105 ,2% , 8 ,4 5 % 4 3 8 9 ,5 2 5F o n d u l d e I n v e s t i ţ i i G e ls o r I P ; . G e is o r A s s e t M a n a g e m e n t S A . 1 1 .0 2 5 - 7 .7 2 % 8 .7 5 1 105 ,58 1F o n d u l N a ţ io n a l d e A c u m u la re (3 .0 2 .1 9 9 9 ) S o v In v e s t S A . 2 5 ^ 2 0 1 34 % 9 ,4 9 % 1 7 .0 0 5 1 2 0 ,3 0 2F o n d u l N a ţ io n a l d e in v e s t iţ i i S o v b w e s t S A . 8 0 .0 6 0 2 2 1 ,8 % 1 3 ,4 % 2 0 5 .7 7 8 2 .5 5 1 ,7 5 0F o n d u l M o n e ta r S ta b ilo . , . , Q u a d r a n t A s s e t M a n a g e m e n t S A . | 2 3 7 .0 1 6 j 9 2 ,8 % 6 ,4 8 % 5 5 4 2 4 ,0 7 6T e z a u r C e r t in v e s t S A . 1 3 4 .1 0 0 i 2 7 ,2 % 5 ,4 4 % 7 7 1,257F o n d u l M u tu a l T ra n s ilv a n ia . G l o b ln v e s t S A ' 6 8 .4 0 0 6 8 ^ % 7 ,4 3 % 5 2 3 2 6 ,3 5 4
Aici ar putea fireclam a dumneavoastră K ' u i c i a
1 9 2 6 - A f o s t în fiin ţa tă F u n d a ţ ia cu ltu ra lă
“R e g e le F e rd in a n d " .
- Ne-aţi vorbit, în prima parte a interviului nostru, despre ceea ce înseam nă munca de expert criminalist. Ce pregătire au experţii criminalişti?
- Experţii mei, cel puţin că-mi face plăcere să spun aşa, sînt toţi absolvenţi ai Facultăţii de Drept, iar doi dintre ei au încă o facultate, cu un specific legat de activitatea pe care o desfăşoară; unul. este inginer, chimist şi celălalt ipginer specialist în auto.
- Care sînt com petenţele Laboratorului Interjudeţean do Expertize Criminalistice Cluj?-
- Pînă în decembrie ’99 Laboratorul . din Cluj avea în competenţa teritorială
16 judeţe, la o schemă de patru experţi- incluzîndu-mă şi pe mine în această' categorie. Se lucrează pentru toate categoriile de organe, organe de cercetare, respectiv Poliţie, Parchet, pentru instanţe judecătoreşti/în 1999 s-a înfiinţat şi Laboratorul din Timişoara şi în această situaţie cinci judeţe s-au repartizat acestui Laborator. Insă activitatea acestuia a demarat destul de greu, pentru că absolut toată lumea a luat-o de la început şi pînă s-au format, pînă s-a reuşit să se obţină drept de semnătură tot noi am acoperit şi zona arondată acestuia. Pe de altă parte însă, nu pot să nu spun că am satisfacţia şi bucuria că din foarte multe judeţe se insistă în a se efectua expertizele la instituţia noastră. De foarte multe ori am fost solicitaţi chiar şi din judeţe care nu intră în competenţa noastră.
' O recunoaştere a profesionalismului, deci.„ - O recunoaştere a obiectivităţii, a profesionalismului şi a corectitudinii experţilor din această instituţie.
- Aţi putea face o comparaţie a cazurilor pentru care vi se solicită expertiză, de dinainte şi de.după 1990? .
- Spuneam la un moment dat de această explozie a fenomenului infracţional după 1990; or creşterea fenomenului infracţional duce la în mod automat la creşterea numărului de
•dosare penale în .care se solicită efectuarea expertizelor şi în acelaşi timp la creşterea dificultăţilor unor
dosare. Mă'gîndesc în special la dosarele penale de la Parchetul Timişoara, de la Poliţia Judeţului
.Timiş - în perioada cînd erau în competenţa noastră.-, cum ar fi celebrai dosar ăl lui Iskaridarani în care am făcut mai multe expertize, chiar şi în situaţia în care volumul mare de acte care'se cereau examinate şi caiititatea de muncă necesară scoteau efectiv djn uz unul dintre experţi; şi* atunci era necesar ca ceilalţi să ia totul asupra lor pînă'expertdl respectiv termina lucrarea. Mijloacele de săvîrşire a infracţiunii s-au perfecţionat pe măsura pătrunderii la noi a unor aparate care au dat posibilitatea săvirşirii de falsuri. Sînt, de exemplu, foarte multe dosare în care am primit
afectat de starea sănătăţii scriptoralui sau de vîrsta acestuia.^
- Ca să eliminăm orice confuzii: ce este expertiza grafică şi ce este expertiza grafologică?.
- Expertiza grafică se referă la identificarea autorului unei semnături sau înscris, iar expertiza grafologică se referă la determinarea caracterului unei persqane după scris. Expertul criminâlistic* -nu face expertiză grafologică. Probabil, în* timp se va dezvolta şi la noi această activiţate şi vor fi experţi grafologi care vor fi utili în diferite domenii unde se pune, de exemplu, problema angajării unei • persoanei, _
- Vă amintiţi un caz care v-a dat mai multă “bătaie de cap.” şi a cărui
literă şi .fiecare semn grafic care mi-ar fi putut oferi un indiciu cu privire la concluzia pe care urma s-o dau, ca în final să concluzionez că testamentul a fost scris de către testator, dar. semnătura şi data au fost imitate. Sigur că concluzia mea a făcut vîlvă. Dar,' spre bucuria şi satisfacţia mea, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice la nivelul căruia se efectuează contraexpertize a confirmat această lucrare. Iar cea mai-mare satisfacţie profesională am avut-o cînd una din părţi a apelat la un expert din Statele Unite, iar acesta m-a confirmat şi ei, a fost de-aceeaşi părere cu mine.
- Există şi insatisfacţii în munca dvs?
E xpert crim inalist LUCIA MARINA, şefa Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj: .
“Cred că în orice ramură de activitate femeia se afirmă încă mult mai greu decit un bărbat”
spre expertizare bancnote’ false, în special dolari, dâr .şi mărci. Apoi, chiar în municipiul CIuj-Napoca, a existat un dosar în care s-au falsificat bilete de transport în comun. Şi,-culmea, ideea nefericită a avut-o chiar un student. Infractorii se folosesc de toate situaţiile în care se poate coritraface un act. La aparatele de tip xerox se pot face foarte multe falsuri. Se ia, de exemplu, o semnătură bună de pe un act, se transpune pe o hîrtie şi deasupra se pune un text care conţine fie o chitanţă prin care se-atestă împrumutul unei sume de bani, fie chiar un contract sau un testament sau’diverse acte care au conţinut cu caracter juridic şi care implică pe urmă nişte obligaţii din partea semnatarilor. Deci expertiza grafică, expertiza scrisului este cea care ni şe solicită în cele mai multe cazuri, în peste 80 la sută din dosare. Şi, deşi pentru neavizaţi s-ar părea că aceasta este cea mai uşoară dintre expertize, în realitate este cea mai grea. Este cea ' mai grea pentru că scrisul persoanei se modifică în timp, scrisul poate fi
soluţionare v-a adus o mare satisfacţie? -
- Sînt multe asemenea cazuri. Din ultimii ani mi-a reţinut atenţia şi m-am ffămîntat foarte mult pînă am dat soluţia în dosarul unui testament olograf. Testamentul acesta olograf este un testament care trebuie scris în întregime, semnat'şi datat de aceeaşi persoană. Şi-am avut un testament care se referea la o mare valoare imobiliară şi mobiliară, al unei persoane care avea o fiică în viaţă. La deschiderea succesiunii a apărat, un testament pe care l-a prezentat menajera defunctului, care susţinea că întreaga avere i-a fost ei testată prin acest testament. Ceea ce era foarte curios era câ testamentul avea prima filă de format obişnuit, o filă Â4, iar partea a doua era un fragment de hîrtie, o fîşiuţă pe care era semnătura şi data. Am avut extrem de mult material de comparaţie, căci şi o parteA şi alta au adus multe materiale. In fine, mi-a cerat foarte mult timp pînâ am studiat nu numai la modul general, ci şi la detalii, fiecare
- Da, există şi insatisfacţii, şi cea care ar fi pe prim plan ar fi tocmai dotarea tehnică. N-am putea spune că am rămas la nivelul anilor ’80, dar totuşi, dotarea nu s-a făcut-la nivelul anului‘2000. Nu s-a. făcut nici măcar la.nivelul anului ’95. Am mai fost noi dotaţi cu o parte din aparatura de care ar fi nevoie, dar încă e mult prea puţin. Fiindcă nu e suficient să ai oameni, trebuie să ai şi cu ce să lucrezi.
- Sînteţi-, încă, singură femeie expert criminalist?
- în Cluj am rămas singura, dar la . nivelul celorlalte laboratoare, şi în: special la Bucureşti unde. Laboratorul are o schemă mult mai mare decît a noastră, sînt femei. v . •
- De ce credeţi că femeile evită, totuşi, o astfel de muncă?
- Cred că reţinerea se datorează în. primul rînd atitudinii colaboratorilor,
- în genere acestei concepţii că munca' de anchetă, munca legată de depistarea infractorilor, de soluţionarea unor probleme mai complicate se potriveşte mai bine bărbaţilor.
- In ceea ce vă priveşte, credeţi că dacă aţi fi fost bărbat v-ar fi fost mai uşor?
, -:- Nu, nu cred că mi-ar fi fost mai uşor. însă poate că îmi era mai uşor să mă afirm. \
în genere, o anumită latură a muncii juridice, ancheta specială se face mai mult de bărbaţi. Este o meserie mai grea, mai dură, este contactul imediat cu infracţiunea. Sigur că. în timp femeile vor reuşi să-şi dovedească şi • ele capacitatea, cu condiţia ca acest lucra să fie şi recunoscut. Pentru că de foarte multe ori femeia este tratată aşa, cu- un zîmbet, cu “bunăvoinţă” uneori.. Atunci cînd intră în dispută cu tin bărbat pe teme profesionale şi el nu mai are argumente, de cele mai multe ori spune: “Eu sînt un gentlemen şi vă dau dreptate”. Or nu aceasta este realitateâ. Cred că-în orice ramură de activitate femeia se afirmă încă mult mai greu decît un bărbat.
- Dacă ar fi s-o luaţi de la început, aţi mai opta pentru expertiza criminalistică? .■ ; -
- Făcînd comparaţie între satisfacţiile pe care mi le:a dat munca de judecător şi cea de expert criminalist, aş opta tot pentru cea de expert criminalist. Chiar; dacă ar fi să mă izbesc de aceleaşi: obstacole. Fiica mea este studentă în anul IV la Drept şi încerc s ă - o ’ contaminez de acest “microb” care este criminalistica, domeniu în care nu eşti ţinut de subiectivismul declaraţiei unui
■martor: care azi îţi spune una şi poimîine-şi modifică complet declaraţia, ci ai nişte date obiective pe care tu trebuie să le interpretezi şi să le concretizezi într-o lucrare. Deşi-n sistemul nostru probator nu există o ierarhizare a probelor, adică nu se spune că expertiza criminalistică este “regina probelor” sau este pe primul plan, totuşi, orice magistrat sau orice altă persoană care solicită expertiza va fi înclinată să accepte în primul rînd această probă tocmai pentru demonstraţia pe care-o face expertul respectiv, pentru convingerea care i-o creeâză că ceea ce-a făcut a făcut prin examinarea obiectivă a elementelor pe care le-a- avut la dispoziţie.
. M o n i c a t R I P O N
-V * •( i N» Vi • Vi - d l ţVi i vV* r’ifW.V»W'
f l ? 7” ! v- V -V d V i> • * i i - V i >i >« i V* J f t * w" . I l i i >i >k. r , . \ i i
Naţia este familia cea mare, aşa cum familia este naţia cea mică - celebrele consideraţii caragialiene ar putea foarte bine figura ca motto al prezentei
‘interpretări a scandalului Monica Lewinski. M ediile intelectuale au dezbătut deja scandalul cu pricina prin prisma, doctrinei despre cele două trupuri ale preşedintelui,.trupul pâmîntesc supus, deci, patimilor şi trupul divin/divinizat care este intangibil, dincolo de păcat sau eventuale acuzaţii. Dezbaterile cu pricina au reliefat persistenţa unei ideologii medievale a regalităţii, îngrijorătoare pentru democraţia care se credea cea mai dedicată principiilor de, egalitate teoretizate de părinţii ideologici ai Revoluţiei Franceze. Achitarea lui Bill Clinton s-ar datora exact acestei separaţii a trupurilor prezidenţiale care nu este tocmai conformă cu normele unei democraţii care pretinde că preşedintele este doar un cetăţean ca oricare altul chemat a îndeplini un oficiu public la un moment dat şi pentru o precis determinată perioadă de timp.
Celebrul scandal Monica Lewinski, credem, trebuie analizat şi din prisma ideii
Tatălui, preşedintele în discuţii, Bill Clinton, fiind atît Tatăl naţiunii cît şi tatăl propriei sale familii inevitabil tîritâ în mîzga scandalului de comportarea sa iresponsabilă.
Legătura dintre cele două, ipostaze... paterne ale lui Bill Clinton este sugerată chiar de către demonizata/mitologizata Monica Lewinski în cartea lui Andrew M orton,. Povestea Monicăi. în iunie 1996 Monica face o călătorie în Bosnia în calitate de angajată a Pentagonului. La întoarcerea în patrie ea îi mărturiseşte Preşedintelui ce “mîndră a fost' că era cetăţean american .atunci cînd a văzut cum trupele SUA ajută la restaurarea normalităţii şi a speranţei pe acest pămînt răvăşit de război” (91). Patriotismul se împleteşte cu fiorul' iubirii adultere. Dragostea, este drept, carnală faţă de părintele naţiunii îşi găseşte, astfel, o justificare în plus, ea devine o formă mai specială a iubirii de ţară. Preşedintele însuşi' cultivă această tulbure ambivalenţă. El îi'sugerează Monicăi mai multă precauţie cînd vorbesc la telefon, căci se părea că “o ambasadă străină - nu a precizat care - asculta convorbirile la
telefonul oficial”(l 07). Chiar după căderea Zidului Berlinului spionii pîndeau, deci, atît intimităţile politice ale preşedintelui, dar mai ales pe cele de alcov. O notiţă fugară ne va fi.pus pe gînduri şi amare tristeţi pe noi, românii. “... Monica şi preşedintele s-au văzut din nou la o conferinţă NATO la Madrid la care au participat amîndoi” (124) - sublinierea noastră şi expresia lui Adrew Morton. Este vorba de celebra Conferinţă NATO de la Madrid la care României i s-a refuzat intrarea în NATO •tocmai prin votul decisiv al SUA.- Monica era şi ea acolo la această nouă demonstraţie de mare putere a ţării sale şi nu ne îndoim că • sentimentele patriotice nu-i vor .fi lipsit nici atunci. •
Ameninţat cu dezvăluirea relaţiei sale amoroase,ameninţat, deci, cu decăderea din rolul de părinte al naţiunii- şi pus grav în încurcătură în rolul de părinte al propriei familii, Preşedintele atacă în forţă. El priveşte naţiunea americană drept în ochii ecranelor de televiziune şi arătînd cu degetul (simbol falie?!) declară tară a clipi din ochi că nu a avut nici o relaţie... cu femeia aceea, d-ra Lewinski. Monica care tocmai se (a)prinse în jocul acesta de-a Cenuşăreasa şi Prinţul, e copleşită. Ea este acuzată pe rînd cum că ar fi obsedată sexual, perversă, mincinoasă,- mitomană. Noroc ' că a uitat să-sl dea celebra
rochiţă albastră, la curăţat. Preşedintele va fi prins cu mîţa în sac, deci cu pata pe rochiţă, în celebra declaraţie din Î7 august, 1998, Preşedintele admite că a avut o relaţie
. “nepotrivită,, cu d-ra Lewinski. Părintele naţiunii este vizibil nemulţumit că a fost... prins.. Dornic să păstreze ce se mai poate păstra din aura de Părinte al naţiunii (cea de păruite al familiei nu este exclus să*fi fost deja demult ţăndări) el nu va găsi cuvinte1 de scuze pentru. Monica sau pentru familia sa decît mult mai tîrziu. între timp, tatălui Monicăi, acest adevărat- Gibraltar pentru fiica sa în timpul furtunii scandalului prezidenţial, i se refuză dreptul de a funcţiona ca. bărbat în
'cadrul Legii Tatălui. Din respect ■pentru instituţia prezidenţială, obligat a da prioritate, deci, instituţiei paterne a naţiunii, eî nu-şi poate permite să-l întrebe pe Preşedinte cum s-ar fi simţit, cum ar fi reacţionat dacă un bărbat s-ar fi comportat cu fiica sa Chelsea, aşa cum s-a purtat el cu Monica; diferenţa de vîrstă dintre cele două tinere este, de - altfel, minimă.- Castrat prin mecanismele coercitive şi de coeziune ale.naţiunii, tatăl Monicăi nu are altă soluţie decît a decădea din funcţia sa de Tată de familie. în plus Marcia, - mama Monicăi, e obligată a dezvălui toate ‘intimităţile convorbirilor dintre ea şi fiica sa. Intimitatea dintre mamă şi fiică nu este apărată de lege, doar intimitatea dintre soti nu
poate fi obiectul" întrebărilor juraţilor. Substratul misogin, patriarhal al societăţii este expus nemilos, legătura de solidaritate dintre două femei (mama şi fiica, sau prietenă şi prietenă) este interzisă. Dacă Preşedintele, păcătosul, este iertat (slăbiciuni de bărbat, ce vreţi), Monica rămîne atît pentru moralişti cît şi pentru..: feministeA ispita, păcatul întrupat. în plus curiozitate insidioasă, a juraţilor privind deschiderea fermoarelor (cînd, cum şi de către cine), mîngîierile. peste sau pe sub sutien, etc. etc. Ţin de voyeurism şi frizează patologice înclinaţii. Gestul de putere al justiţiei deschide larg tainele intim ităţilor trupeşti ale Monicăi. Graţie Internetului mapamondul întreg poate iscodi şi, eventual, se poate masturba liniştit şi moral :ascultînd precizările smulse Monicăi. Trupul Monicăi Lewinski devine focul unei bătălii pentru putere, conform celor mai retrograde reţete patriarhale. Paradigma naţionalistă este susţinută de cea patriarhală. Cu eforturi supraomeneşti Tatăl
. naţiunii este repus în drepturi. Emascularea celorlalţi bărbaţi care ar putea-o sprijini pe Monica, zdrobirea nemiloasă a' solidarităţii de la femei la
. femeie, toate aceste parcă nu ar .fi nimic faţă de auto-umilirea la care se pretează soţia ,Preşedintelui.apărind în public alături de soţul ei şi ţinîndu-1 drăgăstos de mînă.
Hotărît lucra: mai dulce ca mierea este gustul puterii! ,
' Interesul naţional devine pulpana sub care se ascunde
. îuxura dacă este suficient de înalt plasată şi- dacă este de genul masculin. Monica însăşi concură la această crîncenă reînşurubafe a legăturii dintre putere şi genul masculin sub pretextul apărării interesului- naţiunii. Solicitată să pozeze pentru revista “Vanity Fair” alături de steagul american, Monica afirmă, tot prin intermediul lui Andrew Morton, că “nu este şi nu a fost neloială ţării sale şi, deci, nu vede nici un motiv pentru care s-ar ruşina să fie văzută cu acest foarte emoţional simbol” (231).
Trăiască naţiunea!M i h a e l a M U D U R E
* Violenţa te lasă fără grai.f/V împreună putem pune capăt tăcerii.
" L , Ţ J T 'T j I V /TTQ i s e r v i c i i g r a t u i t e d e c o n s i l i e r e M « â K i r U V l l O p s ih o s o c ia lă 's i ju r id ic ă p e n tru fe te ş i fem ei i i j g S l i i t t i i â f i i l t i f t l îm p o tr iv a a b u z u lu i s e x u a l ş i v io len ţe i• Hot-line Psi: de marţi pînă vineri, orele 9-11 şi 15-17;• Hot-line Juridic: m arţi, orele 11-13; ţel. Hot-line: 19-81-55.Program consiliere directă (str. S indicatelor 4)• Psihosocială: marţi şi jo i, orele 14-17; miercuri şi vineri, orele 9-12; • Juridică:m arţi ş i jo i orele 9-11; m iercuri, orele 15-17; vineri, orele 12-14.
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
D e i e r i,
Nici în instanţele de judecată clujene avocaţii nu mai pledează
Ieri, în sălile de dezbatere ale Tribunalului, Judecătoriei şi Curţii de Apel Cluj, procesele aflate pe rol s-au amînat. Aceasta din cauza protestului Uniunii Avocaţilor din România, din care face parte şi Baroul Cluj. Avocaţii protestează împotriva unor hotărîri "de Guvern conform cărora birourile avocaţiale ar
trebui să funcţioneze că societăţi comerciale, cu impozitul aferent. Protestul avocaţilor a început la jumătatea lunii ianuarie. Iniţial, avocaţii şi-au desfăşurat activitatea normal, aşteptînd ca discuţiile dintre'primul ministru, ministrul Justiţiei şi reprezentanţii Uniunii Avocaţilor din România să dea curs cererii lor ca
respectivele hotărîri de Guvern să nu intre in-vigoare. De ieri, atît avocaţii angajaţi, cît şi cei din oficiu nu s-au prezentat în faţa instanţelor de judecată. Procesele s-au amînat pe motivul lipsei apărării. Singurele procese luate în dezbatere au fost cele în care părţile implicate nu şi-au angajat, de la început, un apărător. Cei mai nemulţumiţi de protestul avocaţilor sînt oamenii cu procese, pentru care amînarea cauzelor în care sînt implicaţi fie ca inculpaţi, părţi vătămate sau martori, nu e o soluţie, ci o pierdere de timp inutilă, în opinia lor. Decanul Baroului Cluj, d-na Mariâ Giurcă ne-a declarat că protestul este pe durată nelimitată, dar că se speră ca în şedinţa de Guvern de joi să se ia în discuţie şi problemele avocaţilor.
. C o r i n a G Ă M A N
Le P o in t’
T E L E F O N U L A S U N A T D E D O U Ă O R I (I)
Patru olandezi au fost asasinaţi într-un mod sălbaticTotul în teribila crimă din Gers include ipoteza că asasinul a avut o dublă personalitate: pe de-o parte,-a dovedit o rigoare aproape ştiinţifică, mult sînge rece, iar, pe de altă parte, violenţă şi lipsă de precizie în ascunderea urmelor.
rRTrvrssrre^szsirz:. ~ -
noaptea crimei. Alibiul său este susţinut de Sandrine, concubina lui, care jură că el s-a întors acasă la 23,30, pentru,ca mai tîrziu, aceasta sâ recunoască că, de fapt, nu are idee cînd concubinul său a ajuns. Conform afirmaţiilor procurorului ora crimei'este 23,30. -Ramei.Ben Salah povesteşte că a încercat să o sune pe Sandrine la telefonul portabil în momentul cînd a plecat din Boufilliere, însă nu a reuşit. ■
Adevărul este că telefonul a emis două apeluri: unul îa 2,29 şi 2,31 la domiciliul său. Ele au fost scurte şi nu a avut loc nici; o conversaţie. Expertiza France Telecom este intrigantă: două apeluri au trecut prin borna 912 care acoperă satul Estrem iac. unde locuieşte Kamel, dar şi prin împrejurimi, adică zona Boupillere, zona cimitirelor. Deci,'acuzatul putea fi la ora 2,30 la locul asasinatelor sau în apropiere de Mauvezin unde s-a efectuat o serie de retrageri de bani. A doua enigmă este reprezentată de cărţile de credit. Mai multe dintre el au fost furate chiar înainte de asasinat. înainte cu 3 zile de omorîrea olandezilor, au avut loc .17 tentative de retragere a banilor, dar nu a avut codurile, totuşi a perseverat, alegîndu-i cu grijă pe distribuitorii mai izolaţi, ca şi cum i-ar fi fost' teamă să nu se întîlnească cu soţii Van Hulst. - ; - va urma -
Cele patru persoane ucise (proprietarii din Monfoirt- Marianne şi Artie Van Hulst, chiriaşii lor, Dorothea şi Johann Nieuwenkis) au fost descoperiţi în propria casă. Cadavrele erau înjunghiate de mai multe ori şi ucise într-o baltă de sînge.-
Criminalul - în cazul în care. e doar unul - nu a lăsat nicî o urmă, amprente sau indicii importante. La doar două zile
. după asasinat, el retrage bani din bancă prin intermediul cărţilor de credit furate de la victime (9.400 de franci). Jandarmii din Gers au făcut tot posibilul pentru a-1 descoperi: au interogat numeroşi martori, au instalat o cameră video la domiciliul unui suspect, au ascultat convorbirile telefonice a unor presupuşi vinovaţi, au cercetat toată regiunea, au . analizat jucăriile cîinelui victimelor, Benji, regăsit la 15 ■zile după crimă.
S-au cercetat iazurile din zonă, armele crimelor nefiind, descoperite nici pînă astăzi. La o lună după fapte, Kamel Ben Salah este arestat în timpul unui control pe autostradă. Tînărul din Estramiac este recunoscut de un jandarm. Kamel a lucrat pentru soţii Van Hulst în perioada dinaintea crimelor. A fost arestat pentm “asasinate, violenţă, furt, escrocherie, “dar” a negat totul. Afacerea din Gers rămîne o enigmă cu mâi multe necunoscute. Prima se referă la programul lui Kamel din.
OLTENCE FIERBINŢI
I î r i i f f e■4*1
■ 5»
. y/fnI f i ft • 7 vi'.v
«.-^ V eh icu lu l-d in im a g in e e s t e c e i m a i m a r e c a m io n d e m in ă din-: « lu m e; G ig a n tic u l c a m io n f u n c ţ io n e a z ă în tr -o e x p lo a ta r e m in ie ră 'd in W y o m in g , A m e r i c a , c în t ă r in d ' 5 0 0 d e t o n e . M o to r u l ’; c a m io n u lu i a r e 3 .0 0 0 d e c a i p u te re , ia r p la tfo rm a d e în c ă r c a r e p o a te d u c e 3 0 0 d e to n e . M otoru l, s is te m u l d e f r în a r e şi ce l
« e le c tro n ic s în t c o n s tru i te în U z in e le S ie m e n s d in G e r m a n ia .
AGENŢII SECREŢI BRITANICI’DIN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL AU RECURS LA CELE MAI INGENIOASE DISPOZITIVE
PENTRU A SABOTA GERMANIA (I)
Agenţii britanici din cel de-al doilea război mondial au
• intrat în acţiune cu o serie de dispozitive pe care pînă şi James Bond le-ar fi invidiat - de la bafci submersibile pînă la şobolani explozivii Dosarele secrete făcute publice recent de Biroul de Documente Publice a aruncat o nouă lumină asupra activităţii duse de un grup de executiv sp ecia lizat. - în operaţiuni militare (SOE), ai cărui agenţi au fost paraşutaţi în spatele frontului german pentru a ajuta mişcările, locale de rezistenţă să ducă la bun sfîrşit operaţiunile subversive şi de sabotaj.
E eh i p am e n t u 1 proiectat anume pentru a-i ajuta pe agenţii SOE a reuşit să-i păcălească pe nemţi; acesta includea bîme artificiale faciite din plastic în care erau ascunse arme, brichete adaptate pentru a putea plasa înăuntru mesaje sau grenade de- mînă “deghizate” în sfeclă de . zahăr. Agenţii care operau pe frontul din Italia erau dotaţi cu sticle explozive de Chianti, pe jumătate pline cu yin, iar la fund cu o substanţă, puternic explozivă, prevăzută şi cu un fitil cu ceas, dispozitiv prin care orice împrejurare socială putea deveni... explozivă.
Dar cu siguranţă cele mai
R E U T E R S
- 1 9 9 4 - C a m p a n ia d u s ă d e r e v is ta " R o m â n ia M a re ” îm p o tr iv a m in is tru lu i A p ă ră r ii
N a ţio n a le , N ic u fa e S p iro iu , l -a d e t e r m i n a t p e a c e s t a s ă d e p u n ă o p l în g e r e la c o m is ia
ju r id ic ă d e d is c ip l in ă ş i im u n ită ţ i a S e n a tu lu i .
U n c o ş a r c a r e n - a
a d u s n o r o c . . .
R o s t a ş P e t r u , în v î r s tă d e 2 8 d e a n i , e r a c o ş a r a u to r i z a t . G e n u l - d e m e s e r i a ş p e c a r e d a c ă - l în tî ln e ş t i p e s t r a d ă ş i , c o n f o r m u n e i
s u p e rs t i ţ i i , a i p a r t e d e n o ro c .. . în d a t a d e 9 f e b r u a r i e , c o ş a r u l p u r tă to r d e n o r o c a a v u t g h in io n . El a f o s t c h e m a t d e u n c e t ă ţ e a n d e p e s t r a d a D r a g a l in a d in C lu j-N a p o c a , s ă - i c u r e ţ e h o r n u l . R o s t a ş a in tra t în c a s a o m u lu i, d a r n u ş i- a v ă z u t d e t r e a b ă . C în d p r o p r ie ta ru l n u e r a a te n t , c o ş a r u l a o c h it b u n u r ile d e v a l o a r e d in c a s ă ş i a p o i le - a fu ra t. O p e r a ţ iu n e a d e c u ră ţ ir e a h o rn u lu i l-a “c o s t a t ” p e p ă g u b i t 1 0 m ilio a n e d e Ier, v a lo a r e a to ta lă a b u n u r i lo r f u r a t e d e c o ş a r . A c e s ta a fo s t a r e s t a t p re v e n tiv p e c in c i z ile , u r m în d s ă f ie j u d e c a t p e n tru furt.
C .G .
imporesionante dispozitive erau, nici mai mult, nici mai puţin, şobolanii explozivi. Mecanismul era simplu: li se lua pielea şobolanilor şi era apoi umplută cu punguliţe explozive; era cusută astfel încît să pară din nou şobolani adevăraţi. Pentru • a putea păstra secretul operaţiunii de achiziţionare a 150 de şobolani morţi, s-a apelat la un fost susţinător şi client al industriei cinematografice care a pretins că- este student şi că are. nevoie de şobolanii respectivi pentru un experiment.
-. Ajunşi în teatral de operaţiuni,' nu mai râmînea de acum decît
câTşobolanii morţi să fie abandonaţi' printre cărbuni, în apropierea
topitoriilor, astfel încît topitorilor să le fie la îndemînă să îi arunce în furnal. Cel puţin în Teorie... "‘ In practica, nemţii au interceptat un container plin cu şobolani înainte ca aceştia să fie descărcaţi şi i-au expus în şcolile militare germane. In paralel, a fost iniţiată o masivă vînătoare a sute de şobolani eare se presupunea că sînt împrăştiaţi în întreaga ţară. “Bătaia de cap, 1 pe. care le-am dat-o nemţilor ne-a fost’de mai mare folps decît dacă am fi folosit concret şobolanii”, consemnează unul din dosare.
Hoţii au mare nevoie de lemne
A fa ră e s t e frig , ia r ho ţii s t a u m a i m u lt în c a s ă . D a r , c în d n u a i c e . p u n e p e foc , te d u c i în p ă d u r e ş i fa c i ro s t d e le m n e . î n s ă , c în d n u ai nici b a n i c u c e s ă le
,c u m p e r i , le ta i « ilegal. A ş a «a p r o c e d a t ş i A le o d p r •. M a tiş d in c o m u n a B e liş . T în ă r şi c h ip e ş , p u te r n ic ş i a g e r la m in te , p la n u l lui a fo s t d u s la în d e p lin ire . î m p r e u n ă c u -
• alţi c o in c u lp a ţi a u tă i a t c îţiv a a rb o r i o r n a m e n ta l i ( în z o n a î B e lişu lu r p u t e a u s ă g ă s e a s c ă ş i a l te s p e c i i , m u lt m a i .. .
ie ftin e ). L e m n e le n u a u m ai a ju n s p e fo c , f i in d c ă s - a u ‘în c ă lz i t" ho ţii la v e d e r e a po liţiş tilo r. E i, î n s ă , n u a u s t a t
• m u lt p e g în d u r i ş i p e n tru .. . 3 lu n i i-a u tr im is p e h o ţii d e ’ ; a r b o r iT în c ă o rn a m e n ta l i ! ) la r ă c o a r e . A d ic ă , î n c e lu lă -
p u ş c ă r ie i g h e r l e n e . • .In u l tim e le z i le a c r e s c u t s im ţito r n u m ă ru l In fra c ţiu n ilo r
i s i lv ic e . N u e d e m ira re , frigul ş i g e ru l a d u c m u l te n e c a z u r i o a m e n i lo r d e la m u n te . .
Abuz de încredereîn c in e s ă m a i a v e m în c r e d e r e în z iu a d e a s t ă z i ? la tă
o în t r e b a r e , la c a r e e s t e to t m a i. g r e u s ă r ă s p u n d e m . N u e d e m ira re , în c o n ju n c tu ra a c tu a lă a v ie ţii s o c i a l e o m u l t r e b u ie s ă fie f o a r te a t e n t la c in e îm p r u m u tă b a n i s a u . . . m a ş in ă . P u te m fi u ş o r p ăc ă liţi s a u p ă g u b iţi .
I s t r a te N e lu d in Iz b ic e n i ( ju d e ţu l O lt) s e a f lă în p u ş c ă r ie p e n t r u f a p tu l c ă a c o m is . . . a b u z d e ' î n c r e d e r e . P e n t r u a c e a s t ă in f ra c ţ iu n e v a s t a în p u ş c ă r i e 2 ,6 a n i . - C e a în ş e l a t ă ( p a r t e a v ă tă m a tă ) e s t e A m z a I o a n a d in T u m u M ă g u r e le , c a r e , d e b u n ă c r e d in ţă , i-a d a t a u to tu r is m u l A R O 2 4 4 in c u lp a tu lu i ( m e c a n ic a u t o d e m e s e r ie ) p e n t m c a a c e s t a s ă - l r e p a r e . In c u lp a tu l a
: r e f u z a t s ă - i r e s t i tu ie a u to tu r is m u l p ă rţii v ă t ă m a t e , d is p u n în d f ă r ă d r e p t d e a c e s t b u n în v a lo a r e d e 4 5 m il io a n e le i, p e c a r e l-a v în d u t u n u i c e t ă ţ e a n d in c o m u n a n a t a l ă . P în ă la s fîrş it, to tu l s - a a f la t . D a r , s - a a f la t p e . . . f a z ă ş i P o liţ ia , c a r e l-a “t a x a t” p e lo c p e I s t r a te N e lu . E l s t ă lin iştit în tr -o c e lu lă a P e n i te n c ia r u lu i G h e r la . • •
A m r e l a t a t a c e s t c a z , c a s â a t r a g e m a t e n ţ i a n a i v i l o r . a s u p r a p e r ic o lu lu i c e - i a ş t e a p t ă în c a z d e r e p a r a ţ i i a u to . . .
A bilită ţile sociale la deţinuţi> i iP r in tre p r o g r a m e le d e r a ia te în c a d r a i a c t iv i tă ţ i lo r s o c io -
; e d u c a t iv e d e s f ă ş u r a t e la P e n i te n c ia r u l G h e r l a s e a f l ă ş i ' c e a c u t e m a t i c a “D e z v o l ta r e a a b ilită ţilo r s o c i a l e ”,
« r e a l iz a tă în c o l a b o r a r e c u m e m b rii S e rv ic iu lu i d e : P r o b a ţ iu n e c e f u n c ţ io n e a z ă în p u ş c ă r i a g h e r i e a n ă . T im p 1 d e 1 6 s ă p tă m în i d e ţin u ţii a s i s t ă la u n n u m ă r d e 1 6
s e s iu n i c u p r in z în d ş a p t e t e m e m a r i l e g a t e d e d e z v o l t a r e a a b ilită ţilo r s o c ia l e ş i d e in te g r a r e în g r u p . .
P ro g ra m u l e s t e d e s t in a t d e ţin u ţilo r ş i a r e s c o p u l d e a le o fe ri s u g e s t i i d e r e z i s te n ţă la p r e s i u n e a g r u p u lu i ş i d e s p r e c u n r r s ă în f ru n te , d u p ă l ib e r a r e e t i c h e t a d e
;/■ “p u ş c ă r i a ş ”.. O b ie c t iv e le p ro g ra m u lu i s î n t s p r i j in i r e a d e ţin u ţilo r în d o b în d i r e a c o n tro lu lu i a s u p r a c o m p o r ta m e n tu lu i lo r ş i c o n s o l id a r e a d e p r in d e r i lo r
. î n s u ş i t e în c a d r a i p ro g ra m u lu i. P r o g r a m u l s e b a z e a z ă p e . . te h n ic i ş i m e t o d e d e g ru p . G ru p u r ile s î n t a l c ă tu i t e d in
c î te 1 0 d e ţin u ţi . M a jo r i ta te a d in t r e e i s î n t m in o r i.‘ " A ş a d a r , p r o b a ţ iu n e a îş i a r a t ă r o a d e le ş i în ’ P e n i te n c ia ru l G h e r la , u n d e p r o g r a m e le s o c io - e d u c a t iv e I d e m a r a t e în a c e s t a n s e b u c u r ă d e u n m a r e in t e r e s în - r în d u l d e ţin u ţilo r . .
“ îndrăgostitul” de gravurăîn g e n e r a l , in fra c to rii z ile lo r n o a s t r e s î n t o a m e n i d u ri şi
f ă r ă c u ltu ră . M ai s î n t ş i e x c e p ţii . T u r d e a n u t A lin V a le n tin * G h iu rc a a r e 2 1 d e a n i , d a r e s t e “în d ră g o s t i t" d e . . . '
g r a v u r ă . A v în d d o a r 5 c l a s e te r m in a te la ş c o a l ă , î n c ă n u 1 a r e c u n o ş t in ţe v a s t e d e s p r e a r t e l e p la s t ic e , d a r c î n d e
v o r b a d e fu ra t n u c o n te a z ă u n d e n im e r e ş t e . în tr -o n o a p te , îm p r e u n ă c u a l te p e r s o a n e a u p ă t r u n s în in c in ta u n u i a te l ie r d e g r a v u r ă d in c a r t ie ru l t u r d e a n M ic ro III şi
s a u s u s t r a s .b u n u r i î n v a l o a r e i d e p e s t e 5 m i l io a n e le i. : ::■ ( « D e s ig u r , ,n u p e n t r u a şi Io e x p u n e în lo c u in ţă . E i a u dorit ( s ă - ş i v a lo r if ic e “m a r f a ”. D e s t in a ţ ia lo r s e c u n o a ş te : . -
p e n i te n c ia ru l . L o c u l u n d e s e a f lă în p r e z e n t “în d ră g o s t i ţ i i” :: d e a r tă d in m u n ic ip iu l T u rd a . Ş i în p u ş c ă r i e s e y "
. o r g a n iz e a z ă v e r n is a je d e ex p o z iţii, d a n s a l a e s t e b in e p ă z i tă d e g a rd ie n i .
; - M ai r a r s e în t îm p lă c a ho ţii s ă f r e c v e n te z e g a le r i i le d e . a r t ă s a u a te i ie r e le . d e c re a ţ ie . P e n t r u e i lu c ră r i le e x p u s e
n u a u n ici o v a lo a r e , d o a r b a h ii î n c a s a ţ i p e n t r u e l e , c o n t e a z ă . . . ■ ■ ■ v .
.. G r u p a j r e a l i z a t d e S Z E K E L Y C s a b a
Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat,a s o s i t , ie r i , la V a t ic a n , p e n tr u a s e în tîln i c u P a p a lo a n P a u l a l l l - le a ş i p e n t r u a î n c h e i a u n a c o r d c o n s id e r a t " is to ric" , c a r e a r e d r e p t s c o p o f ic ia l iz a re a p r e z e n ţe i B iseric ii C a to lic e in te r ito r ii le p a le s t in ie n e .
Minisuui ri/Midii —* R o m a n asolicitat, ieri. sprijinul Uniunii Europene Dentn,
restabilirea echilibrului ecologic în zona afectată riV accidentul ecologic de la societatea "Aurul"
S t r ă m u t a r e aPrefectul şi primarul au
fost, pentru o zi, pe aceeaşi lungime de undă. Ambele părţi au cerut Curţii Supreme de Justiţie strămutarea procesului care are drept obiect anularea Ordinului prefectului de suspendare din funcţie a primaruluiGheorghe Funar. Se pare că‘ acest litigiu administrativ va f i judecat la , secţia ' de contencios administrativ a Curţii de Apel Timişoara.
. Pe baza acestor solicitări, ieri, instanţa clujeană a ■ amînat judecarea cauzei pe
fond pînă pe data de 7 martie' a.c., avînd în vedere că forul suprem se- va pronunţa asupra strămutării, pe J2 martie a.c. între timp, pe 24 februarie a.c., se va judeca recursul Prefecturii privind suspendarea ordinului de suspendare a primarului.
După cca 45 de minute de la pronunţarea, instanţei, în prezenţa juriştilor Prefecturii şi Primăriei, şi-au făcut apariţia primarul însoţit de avocatul său şi escortat de doi, trei susţinători. Se pare că plimbarea de dimineaţă la
Curtea de Apel nu a avut efectul scontat, solicitarea întîrziaţilor de a fi reluată cauza a fost respinsă din start de judecâtoarea Adriana Iluţ. —Menţionăm că motivul invocat de primarul Gheorghe Funar pentru strămutarea procesului constă în
. faptul că „asupra judecătorilor clujeni s-au făcut presiuni". La rîndul său, prefectul Vasile Sălcudean afirmă că a cerut strămutarea pentru a evita anumite „presiuni de stradă".
L . P U R D E A
E ta p ă P o lu s , c a i iu r m a r e d in p a g i n a 1
n-au întîrziat să-şi încaseze comisioanele. Cine a acoperit găurile astfel provocate? Toţi românii care îşi plătesc impozitele cu regularitate, de frica măsurilor punitive prevăzute de un sistem fiscal împovărător.
Au urmat întreprinderile de stat. Cu ajutorul FPS, organism creat parcă pentru a înlesni trecerea avuţiei naţionale în mîna. unor întreprinzători - cu bani foarte puţini sau, dacă se poate (uneori se poate) chiar fară
bani, sute de întreprinderi şi-au schimbat peste noapte stăpînul. Un exemplu de notorietate este cel al vinderii către’firma Polus a unui teren de*aproximativ 30 de hectare, din apropierea Clujului. Cel care l-a “vîndut”, directorul SC Agroindustriala SA, a mărturisit că, în luna martie 1998, a fost chemat la Prefectură, unde i s-a adus la cunoştinţă că în curînd va primi suprafaţa de teren respectivă, pe care o va intabula şi apoi o va vinde firmei Pplus, cu preţul stabilit de reprezentanţii acesteia. Cei care au manevrat afacerea nu s-au împiedicat de
amănunte cum ar fi faptul că terenul respectiv aparţinea altcuiva, o parte statului, că a fost revendicat, că ar fi trebuit să organizeze licitaţie şi că nit cumpărătorul trebuie să fixeze preţul. Să mai dăm exemplul afacerii în urma căreia consilierul favorit al ministrului Agriculturii a achiziţionat 32 de iepe de rasă pe preţul a patru- cai?
In fine, genialii tranziţiei au trecut la asaltul bugetului cu ajutorul salariilor de sute de milioane de lei. Toţi cei care nu s-au ajuns cu împrumuturile nerambursate şi cu privatizările
Filmul “American Beauty” a fost nominalizat la toate categoriile principale ale premiilor Oscar
Filmul “American Beauty” a fost nominalizat la toate categoriile principale pentru premiile Oscar, anunţate, marţi, la Beveriy Hills, de către preşedintele Academiei de Arte şl Ştiinţe ale Cinematografiei, Robert Rehme, şi de actorul Dustin Hoffman.
Cei doi nu au anunţat decît nominalizările pentru categoriile principale, pentru film, scenariu, interpreţi în roluri principale şi secundare şi film străin. Restul nominalizărilor a fost transmis pe site- ul de Internet al Academiei.
“American Beauty" a fost nominalizat la opt categorii: cel mai bun film, cel mai bun regizor (Sam Mendes), cei mai bun actor în rol principal (Kevin Spacey), cea mai bună actriţă în rol principal (Annette Bening), cel mai bun scenariu original (Sam Mendes), imagine, montaj şi coloană sonoră. “American Beauty” va concura pentru premiul Oscar pentru cel mai bun film cu “The Cider House Ruies”, “The insider” (cu Russell Crowe şi Al Pacino), “The Green Mile” (cu Tom Hanks) şi “The Sixth Sense” (cu Bruce Willis). La categoria cel mai bun actor vor concura, pentru cel mai prestigios premiu al lumii filmului, Russeil Crowe, cu rolul din “The Insider”, Richard
Farnsworth, cu “The Straight Story”, Sean Penn, cu “Topsy-Turvy”, Kevin Spacey, cu “American Beauty” şi Denzel Washington, cu “The Hurricane”.
La categoria echivalentă pentru actriţe au fost nominalizate Annette Bening, pentru rolul din “American Beauty”, Janet McTeer, pentru “Tumbleweeds”, Julianne Moore, pentru “The End of the Affair”, Meryl Streep, pentru “The Music of the Heart” şi Hilary Swank, pentru “Boys Don’t Cry".
Cel mai bun actor în rol secundar va fi ales dintre Tom Cruise, Michael Câine, Michael Clarke Duncan, Jude Law şi Haley Joel Osment (puştiul din “Al şaselea simţ”). La categoria cea mai bună interpretă în rol secundar feminin au fost nominalizate Toni Collette, Angelina Jolie, Catherine Keener, Samantha Morton şi Chloe Sevigny.
La categoria scenariu original au fost nominalizate filmele “American Beauty”, “Being John Malcovich”, “Magnolia”, “The Sixth Sense” şi “Topsy-Turvy”.
Pentru premiul Oscar pentru cel mai bun film străin vor concura “Todo sobre mi madre”, multpremiatui film al lui Pedro Almodovar, “Caravân”, “East- west”, “Solomon and Gaenor” şi “Under the Sun”.
U n i c i i m a g h i a r i
d i n L u n a d e
S u s n u m a i v o r
s ă f i e c o n s u l t a ţ i
d e m e d i c i
r o m â n iS ă te n ii d e e tn ie m ag h iară din
localitatea Luna d e S u s le-au interzis s ă p tă m în ă trecu tă m edicilor români - c a re îşi d e s fă ş o a ră activitatea în d is p e n s a r - s ă m ai intre în incinta unităţii. Mai mult, pen tru a-şi asigura a s is te n ţa m ed ica lă , ei ş i-au ad u s şi in s ta la t în cab in e te alţi doi medici, d e d a ta a c e a s ta d e e tn ie maghiară, din judeţu l H arghita. Localnicii spun c ă a u a ju n s la a c e a s t ă decizie d e o a r e c e m e d ic ii ro m â n i e ra u
•dez in te resa ţi d e s ă n ă ta te a lor şi că a c e ş t ia n u d ă d e a u p e la d ispensar d e c ît foarte ra r . S ă p tă m în ă trecută, c â n d unui dintre m edici s -a deplasat în lo ca lita te la consu lta ţii a avut su rp riza s ă g ă s e a s c ă lacătul spart, iar în cabinetul d e consultaţii s ă vadă doi m edicii c a re în scriau pacienţii. C eilaţii m edici din Floreşti, ca re îşi d e s fă ş o a ră activ ita tea şi în Luna de S u s a u fost informaţi, ulterior, c ă nu m ai a u c e că u ta în d isp e n sa r pentru c ă activ ita tea p e c a re trebuiau s ă o- d e s fă ş o a re e s te fă c u tă acum d e alţi m ed ic i, (ob ligato riu !?!) d e etn ie m agh iară . Referitor la incidentul iscat la L u n a d e S u s , lo a n F ig a n , D ire c to ru l C a s e i J u d e ţ e n e 'd e A s ig u r ă r i d e S ă n ă t a t e C lu j, a d e c la ra t c ă “p înă în p rezen t singurii m edici c a re a u co n trac t cu C a sa de A s ig u ră ri, p e n tru a -ş i d e s fă ş u ra a c tiv ita te a în L una d e S u s , sun t m edicii din F loreşti". C ît priveşte lip sa activităţii m ed ica le în localitate, F igan sp u n e c ă “nu s -a înregistrat nici o plîngere din p a rte a localnicilor c a re s ă su b lin ieze a c e s t a s p e c t”. T o to d a tă directorul C JA S e s te d e p ă re re c ă actul co m is d e cei doi m edici m aghiari e s te unul ilegal şi ab u z iv , în trucît a c e ş t ia nu a v eau n ic i u n c o n t r a c t c u C a s a d e A sigurări.
C o sm in PURIŞ
j ^ - * ■ 111 ' »- >■ , • '£
dubioase au găsit o metodă de îmbogăţire fară riscuri: salariul. Astfel că directorii de regii, de bănci sau din FPS şi-au fixat singuri salariile de sute de milioane, ştiind bine că la scadenţă (dacă aceasta va veni) nu vor putea fi traşi la răspundere, dedarece n-au făcut nimic ilegal. Poate puţin (sau mult) imoral, dar asta nu contează la români.
Problema e că scadenţa va veni în cele din urmă, chiar dacă va fi prea tîrziu pentru ţară, iar majoritatea-celor vinovaţi vor scăpa nepedepsiţi. E foarte posibil ca, după alegerile din acest an, nu numai Bivolaru să fie cercetat în justiţie, ci şi (să zicem) Cataramă - în fond, amîndoi au “uitat” să restituie
creditele bancare. După cum, s-ar putea ca şi afacerea Polus ori aceea a cailor de rasă să intre în vizorul justiţiei, inclusiv demnitarii ţărănişti care au avut tangenţă cu derularea lor. Cît despre salariile de zeci sau sute de
-milioane înhăţate cu aprobarea miniştrilor sau chiar a parlamentarilor care acum se miră de mărimea lor, acestea s-ar putea să-şi schimbe destinatarii după alegeri şi să fie puţin micşorate, în aşa fel încît cei ce vor ocupa posturile atît de bănoase sâ se bucure şi ei de binefacerile tranziţiei care i-a aruncat pe majoritatea covîrşitoare a românilor într-o mizerie de ev mediu perpetuu..
I , D IE S E L
ui -ii .m, Ă»
, v \ ' 7 — ¥4
Autorizată prin S.C.-nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- IMapoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9
IL IE C Â L IA N (red ac to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l. 19 .16 .81 ; fax: 19.28.28;E -m a il: a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - r e d a c ţ ia ’E -m â il: r e c la m a _ a d e v c j@ m a il .d n tc j .ro - p u b lic ita te
S e c re ta r d e redacţie: , T e l/fax : H o rea P E T R U Ş ’ 19 .74 .18
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16C U LTU R A : TEL. 19.74.90-M IC H A ELA B O C U ; EVENIM ENT: TEL. 19.74.90 - R A D U VIDA; SOCIAL, ECO NOM IC: TEL.: 1 9 .7 5 .0 7 -M ARIA SÂNG EO RZAN; SPORT: TEL.: 19 .21 .2 7 - CO D IN SAMOILĂ;P U B LIC ITA TE : T E L ,/FA X :19 .73 .04 - RÂUL SESTR A Ş; DIFUZARE M ICA P U B LIC ITA TE: TEL: 1 9 .4 9 .8 1 ,- STELA PETCU; C O N TA B IL ITA TE : TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP S U B R E D A C ŢIA T U R D A : TEL/FAX: 31.43.23 S UB R ED AC ŢIA D EJ: TEL./FAX: 21.60 .75
TIPARUL EXULTAT LX Gara™°”4
