Administrarea si lichidarea intreprinderilor

Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1 (1). Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: Construcii 30.000 lei

Amortizarea construciilor 20.000 lei

Echipamente tehnologice 15.000 lei

Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei

Materii prime 3.000 lei

Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei

Clieni 2000 lei

Clieni inceri 700 lei

Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei

Conturi la bnci n lei 1.300 lei

Furnizori 7000 lei

Provizioane 1.250 lei

Capital subscris vrsat 11.000 lei

Rezerve legale 1.850 lei

Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei;

b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei;

c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei;

d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei;

e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile;

f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei;

g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei.

Se cere

a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.

b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.

c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari

Rezolvare:

ACTIVVALORIPASIVVALORI

1. imob.corporale 45.000

amortiz imob corporale 30.000

val neamortizata 15.000

2. mat prime 3.000

ajustari depreciere mat prime 500

val neta 2.500

3. clienti 2.000clienti incerti 700ajustari depreciere clienti 400val neta 2.3004. conturi la banci 1.30015000

2500

2300

13001. cap. Subscris varsat 11.000

rezerve legale 1.850

total cap proprii 12.850

2. furnizori 7.000

3. provizioane 1.250

11000

1850

7000

1250

total activ 21100total pasiv 21100

A - INREGISTRRI CONTABILE AFERENTE LICHIDARII

a) vanzare imobilizri corporale - vnzare construcie 461= % 13.090

7583 11.000

4427 2.090

- incasare contravaloare constructie 5121 =461 13.090

- descarcare gestiune % = 212 30.000

2812

20.000 6583

10.000

b) vnzare echipamente tehnologice 461 = % 8.330

7583 7.000

4427 1.330

- incasare contravaloare echipament 5121 = 461 8.330

- descarcare gestiune % = 2131 15.000

2813

10.000

6583

5.000

c). vnzare mat.prime

- trecerea materiilor prime la marfuri

371= 301 3.000

- materii prime vandute 411 = % 3.392

707 2.850

4427 542

- incasare contravaloare materii prime vanduta 5121= 411 3.392

- descarcare gestiune 607= 371 3.000

- anulare ajustare mat prime 391= 7814 500

d) incasare clienti

- incasare clieni / scont acordat % = 4112.000

5121

1.900

667

100

e) incasare clienti incerti %= 4118 700 5121 350

654 350

- anulare ajustare clienti 491= 7814 400

f) furnizori

- plata furnizori / scont acordat 404= % 7.000

5121 6.650

767 350

- anulare provizion 151= 7812 1.250

g) inregistrarea cheltuielilor de lichidare 628 =5121 900

- regularizare TVA 4427= 4423 3.962

- plata TVA 4423= 5121 3.962

- inchiderea conturilor de venituri % = 121 23.350

707

2.850

767

350

7812

1.250

7814

900

7583

18.000

- inchiderea conturilor de cheltuieli 121= % 19.350

607 3.000

628 900

654 350

6583 15.000

667 100

- impozit profit datorat ( 23350 - 19350 = 4000 x 16% = 640 ) 691= 441 640

- inchiderea contului 691 121= 691 640

- plata impozit profit 441= 5121 640

B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI

ACTIVValoarePASIVValoare

Conturi la banci16.210Capital social11.000

Rezerve1.850

Profit din lichidare3.360

TOTAL ACTIV16.210TOTAL PASIV16.210

C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI

1. rambursare cap social catre asociati 1012= 456 11.000

2. plata cap soc catre asociati 456= 5121 11.000

3. decontare rezerve legale catre asoc 1061 =456 1.850

4. impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 ) 456 =441 296

5. plata imp profit aferent rezerve legale 441= 5121 296

6. decontarea profitului din lichidare 121= 4563.360

7. impozit dividende ( rezerva legale + profit lichidare ) ( 1850 - 296 = 1554 + 3360 = 4914 X 16% = 786 ) 456= 446 786

8. plata impozit dividende 446= 5121 786

9. plata dividende nete catre asociati ( 4914 - 786 = 4128 ) 456= 5121 4.128

D. - SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ

D 456 C

11.000

296

786

4.12811.000 1.850 3.360

16.21016.210

D 5121 C

16.21011.000

296

786

4.128

16.21016.210

2 (6). Care sunt organele care aplic procedura insolvenei?.

Raspuns:Organele care aplic procedura insolventei sunt:- instanele judectoreti;- judectorul-sindic;- administratorul judiciar;- lichidatorul.

Analiza diagnostic a intreprinderii

3 (17). Sse analizeze poziia financiara societii comerciale Flamingo International SA pe cei trei ani (sursa: www.bvb.ro)

2007(RON) 2006(RON) 2005(RON)

Active imobilizate - Total

Active circulante - Total

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total

Active circulante, respectiv datorii curente nete

Total active minus datorii curente

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total

Venituri in avans

Capital subscris varsat

Total capitaluri proprii

Creante - Total

Datorii - Total

Cifra de afaceri neta

Venituri din exploatare - Total

Cheltuieli din exploatare - Total

Rezultat din exploatare

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rezultat financiar

Rezultat curent

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare 143.054.409,00

397.304.858,00

351.363.656,00

45.405.095,00

188.459.504,00

0,00

566.606,00

77.905.001,00

187.382.433,00

315.376.709,00

351.363.656,00

565.047.673,00

581.971.941,00

564.463.692,00

17.508.249,00

8.706.195,00

16.654.773,00

-7.948.578,00

9.559.671,00

0,00

0,00 148.008.754,00

101.887.738,00

61.873.806,00

43.681.968,00

191.690.722,00

10.307.567,00

5.270.725,00

77.905.001,00

178.603.980,00

90.387.499,00

72.181.373,00

193.688.714,00

193.728.944,00

213.621.180,00

-19.892.236,00

11.900.816,00

14.758.583,00

-2.857.767,00

-22.750.003,00

0,00

0,00 13.858.081,00

153.925.014,00

76.770.893,00

77.154.280,00

91.012.361,00

1.654.695,00

0,00

52.235.375,00

88.286.322,00

136.917.860,00

78.425.588,00

206.782.194,00

208.425.995,00

193.698.564,00

14.727.431,00

38.171.659,00

43.226.185,00

-5.054.526,00

9.672.905,00

0,00

0,00

Rezultat extraordinar

Venituri totale

Cheltuieli totale

Rezultat brut

Rezultat net

Rezultat / actiune

Plati restante - Total

Furnizori restanti - Total

Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale

Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat

Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 0,00

590.678.136,00

581.118.465,00

9.559.671,00

9.559.671,00

-

0,00

0,00

0,00

0,00

154 0,00

205.629.760,00

228.379.763,00

-22.750.003,00

-22.750.003,00

-

0,00

0,00

0,00

0,00

49 0,00

246.597.654,00

236.924.749,00

9.672.905,00

8.081.904,00

-

0,00

0,00

0,00

0,00

57

Rezolvare:

Lr = (Active circulante Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea stocurilor.Interpretare:Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante sitrezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel maiprobabil pierderi in cazul lichidarii). Motivul pentru care stocurile au fost excluse din calcul este acela de a focaliza atentia doar asupra elementelor cu statut cert, care se afladeja sub forma de bani sau sunt in curs de a atinge acest stadiu. Acest indicator reprezintaun bun indiciu despre abilitatea companiilor de a-si onora datoriile pe termen scurt. Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1.Lichiditatea imediata: Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea trezoreriei.Interpretare:Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. De regula, indicatorii de lichiditate determina abilitatea companiilor de a utilize aactivelecurentepentru a-si onora datoriile petermen scurt, insaprezintain convenientul ca se bazeaza pe o valoare statica, oferita de bilant si nu prezinta nici o indicatie cu privirela fluxurile monetare degajate de activitatea societatii. Rata de lichiditate calculata pebazadecash-flowvinesaremediezeaceastaproblema,plecanddelapremisaca documentele contabile de sinteza contin si un tablou al fluxurilor monetare. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara

4 (18). Sa se calculeze i sa se interpreteze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC Flamingo International SA.

5 (95). Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii:

Indicator u.m.

Cheltuieli de exploatare platibile 1500

Amortizare 100

Cheltuieli cu dobnzi 200

Impozit pe profit 60

Sse calculeze i sse interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.

Rezolvare:Solvabilitatea exprim capacitatea ntreprinderii de a-i stoca obligaiile pe termen mediu i lung, de a asigura sursele bneti capabile s susin continuitatea explotarii pe termen lung. n perioada de criz valoarea de lichidare este frecvent inferioar valorii contabile a activelor, antrennd pierderi excepionale.

Solvabilitatea mai nsemn asigurarea unor fonduri bnseti, a unor disponibiliti capabile s susin continuitatea exploatrii, s permita un flux normal al fondurilor.

Solvabilitatea financiar reflect posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din vnzarea activelor.

SF= Total active/ Total datorii

Solvabilitatea patrimonial reflect n ce msur capitalurile proprii pot s acopere datoriile firmei.

SF= Capital propriu/ ( Capital propriu + datorii)

Ratele de solvabilitate realizeaz o raportare a activelor realizate la obligaiile exigibile n vederea evalurii riscului de faliment. Rata solvabilitii generale permite aprecierea gradului de acoperire a obligaiilor pe termen scurt de ctre activul circulant.

Ratele de rentabilitate

Rata rentabilitii economice, reprezint remunerearea brut a capitalurilor investite. Capitalul investit este alctuit din capitalul propriu i mprumuturile pe termen scurt, mediu i lung al societaii.

Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de randament din economie i al riscului pe care i l-au asumat furnizorii de capital. Dac rentabilitatea este mai mare dect rata dobnzii la mprumuturi, atunci ntreprinderea poate beneficia de efectul de levier.

Rre= ( Rezultat brut al exercitiului/ Capitaluri investite) x 100

Rentabilitate economic brut reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite. Ea arata ct excedent brut de exploatare revine unei uniti de capital investit.

Rreb= ( Excedent brut de exploatare/ capitaluri investite) x 100

Rentabilitatea economic net reprezint remunerarea din profitul brut al exploatrii a capitalurilor investite. Ea arat ct profit brut revine unei uniti de capital investit.

Ren= ( Rezultatul exploatarii/ Capital investit) x 100

Din datele problemei primite, ratele nu s-au putut calcula.

Audit

6 (7). La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie s gsii la contul de viramente interne la 31 decembrie:

a) debitor;

b) creditor;

c) fr sold.

7 (49). Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

Raspuns:

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de auditor,n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare.

Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sintezea informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun,furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare.O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, cornpetena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcvtul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este ocerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac omeniune n raport.Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410stabilete procedurile i principiile fundamentale precum imodalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare8 (53). Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate?

Raspuns:

- titlul;- destinatarul;- identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;

- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport;- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.- o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;

- data raportului;- adresa auditorului;- semntura auditorului.9 (63). Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.

Raspuns:

Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate.

Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia.10 (64). Explicai principiul competenei n audit.

Rapuns:

Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.

Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei profesionale i meninerea competenei.

11 (65). Explicai principiul confidenialitii n audit.

Raspuns:

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sarguinta, si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnicile de lucru.

12 (66). Conceptul de independen n audit.

Raspuns:

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera indiferent de natura serviciului profesional prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit (raionamentul profesional) i independena n aparen (comportamental).Contabilitate

13 (16). ntreprinderea ALFA achiziioneaz 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul extern BETA, la un pre de 25 euro/pereche. Cursul de schimb la data achiziiei este de 38.150 lei/euro, taxa vamal este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce marfa n unitate, ALFA primete de la o societate de transport o factur n valoare 8.330.000 lei (din care TVA 24%). Determinai costul de achiziie al mrfurilor. Rezolvare:

Pret achizitie: 5000 x 25 euro x 38.150 lei/euro= 4.768.750.000 lei

(+) Taxa vamala: 4.768.750.000 x 2% = 95.375.000 lei

(+) Comision vamal: 4.768.750.000 x 0,5% = 23.843.750 lei

(+) Cheltuieli transport: 8.330.000 x 19/119 = 7.000.000 lei

(=) Cost de achizitie: 4.894.968.750 lei

375 = % 4.894.768.750 lei 401.01 4.768.750.000

401.02 7.000.000

446 119.218.750

14 (17). Determinai costul de achiziie al unui stoc de materii prime, cunoscnd urmtoarele informaii: preul de achiziie 60.000.000 lei, reducere comercial de care se beneficiaz de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA 24%, amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu iluminarea seciilor de producie 9.000.000 lei. Rezolvare:

Costul de achiziie cuprinde urmtoarele elemente:

- Preul de achiziie diminuat cu reducerea comercial (60.000.000 lei - 2% x 60.000.000 lei) = 58.800.000 lei;

-Cheltuielidetransport2.500.000lei;-Cheltuielicumanipularea800.000lei;

iestenvaloarede62.100.000lei.

Reducerile comerciale (rabatul, remiza i risturnul) sunt deduse pentru a determina costul deachiziie. Tratamentul reducerilor comerciale trebuie s fie coerent cu prevederile normei IAS 18Venituri din activitile ordinare".

15 (118). La nceputul exerciiului N-1, societeatea ALFA contabilizeaz pe cheltuieli costurile unui proiect de cercetare n sum de 50.000.000 lei. Din punct de vedere fiscal, acestea sunt amortizate n 5 ani. Cota de impozitare este de 16%. La 31.12.N, societatea:

a) contabilizeaz un activ de impozit amnat de 8.000.000 lei;

b) contabilizeaz o datorie de impozit amnat de 8.000.000 lei;

c) recunoate o crean de impozit amnat de 4.800.000 lei;

d) recunoate o datorie cu impozitul exigibil de 4.800.000 lei;

e) nu obine diferene temporare deoarece cheltuielile de cercetare nu apar n bilanul contabil.

16 (132). n cursul exerciiului N, ntreprinderea X ncaseaz dividende n valoare de 100 milioane lei. Cum influeneaz aceast operaie tabloul fluxurilor de trezorerie, tiind c dividendele primite nu aparin activitii de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din exploatare se calculeaz prin metoda indirect?

(a) nu influeneaz fluxurile de trezorerie;

(b) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiii, cu semnul +;

(c) fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul ;

(d) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiii, cu semnul +, i fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul ; (e) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiii, cu semnul , i fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul +. 17 (133). Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subvenii pentru investiii 6.000; cheltuieli cu dobnzile 12.000; rezultat nainte de impozitare 170.000; venituri n avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subveniile pentru investiii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clieni la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizrilor corporale (ncasate) 2.000; venituri (ctiguri) din cedarea investiiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri n avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subveniile pentru investiii); cheltuieli din cedarea imobilizrilor corporale 10.000; clieni la 31.12.N 60.000; impozit pe profit pltit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursri de credite primite de la bnci 30.000; ncasri din cedarea investiiilor financiare pe termen scurt 40.000; pli ctre furnizorii de imobilizri 15.000; aporturi de capital n natur 50.000.

Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 Tabloul fluxurilor de trezorerie, tiind c se utilizeaz metoda indirect?

(a) 87.000 lei;

(b) 152.000 lei;

(c) 122.000 lei;

(d) 102.000 lei;

(e) 95.000 lei.

Rezultat inainte de impozit............................................................+170.000Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor...........................................+32.000

Venituri din subventii pentru investitii...............................................-6.000

Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante..............-7.500

Castiguri din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt..........-17.500

Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale....................................-2.000

Cheltuieli din cedarea imobilizarilor corporale................................+10.000Cheltuieli cu dobanzile.....................................................................+12.000

Variatia stocurilor...............................................................................+5.000

Variatia clientilor...............................................................................-30.000

Variatia furnizorilor...........................................................................+32.000

Vanituri inregistrate in avans.............................................................-26.000

Impozit pe profit platit.......................................................................-70.000

Flux net de trezorerie generat de activitatile de exploatare........102.00018 (2). Suntei managerul ntreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producia i comercializarea de confecii. V aflai n momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaiilor financiare, dar i din alte surse, suntei n posesia urmtoarelor informaii:

clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar;

anual este raportat un profit modest;

ndatorarea pe termen scurt este excesiv;

o parte semnificativ din datoriile fa de furnizori nu a fost achitat n cursul exerciiului anterior;

clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importani;

n ultimul exerciiu financiar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace fixe.

Vei decide continuarea relaiilor contractuale cu acest client?Rezolvare:

Este prudent din partea d-voastra ca, inainte de semnarea contractului, sa tineti seama de urmatoarele aspecte:

-s-ar putea ca durata de creditare sa fie mai scurta decatdurata medie de creditare acordata altor clienti (daca oveti accepta, va trebui sa faceti fata unei presiuni asupratrezoreriei);

-desi intreprinderea a fost rentabila, ea poate avea probleme de trezorerie in viitor datorita indatorarii ridicatepe termen lung;

-perioada de garantie este scurta, ceea ce ar trebui sa vaduca cu gandul la posibile defecte de fabricate sau ladeprecieri rapide ale componentelor;

-ar fi foarte util sa aflati cauza pierderii clientului traditional;

-conflictul social din intreprindere poate sa anunte probleme de trezorerie sau probleme legate de eficienta gestiunii resurselor intreprinderii.

19 (3). Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S.U.A., se apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct i de partea israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este considerate irecuperabil. Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii? Raspuns:

Trebuia sa obtineti suficiente informatii despre partenerulisraelian privind:

- credibilitatea acestuia;

-daca isi are asigurata continuitatea activitatii;

-daca si unde isi are sediul social;

-care este statutul juridic.

De asemenea, trebuia sa fiti mai atent(a) la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului.

20 (4). ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este de 200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare. Posibilitile de creditare sunt urmtoarele:

Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an;

Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an;

Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an.

Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar?

21 (9). Determinai marja brut pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmtoarele informaii (n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; TVA colectat 25.000.000; venituri din vnzarea de semifabricate 25.000.000; venituri din vnzarea mrfurilor 15.000.000; intrri de produse finite 65.000.000; ieiri de produse finite 36.000.000; cheltuieli cu mrfurile 10.000.000; intrri de semifabricate 2.000.000; ieiri de semifabricate 1.000.000.Rezolvare:

Marja bruta = Cifra de afaceri (100.000.000 + 25.000.000 +15.000.000) Costul bunurilor vandute (36.000.000 +10.000.000 + 1.000.000)= 93.000.000 mii lei.22 (10). Se consider urmtoarele structuri bilaniere:

a) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mare de 1 an de la data nchiderii exerciiului;

b) datorii furnizori cu scaden n cadrul urmtoarelor 12 luni care succed datei nchiderii exerciiului;

c) titluri negociabile pe pia a cror realizare se prevede ntr-un termen mai mare de 1 an de la data nchiderii exerciiului;

d) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mic de 12 luni de la data nchiderii exerciiului;

e) partea rambursabil pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung;

f) partea scadent la o dat superioar unui an a unui mprumut obligatar.

n conformitate cu norma internaional IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, constituie elemente necurente:

a) 1+3+6;

b) 1+2+4+5;

c) 1+5+6;

d) 3+6;

e) 5+6.

Evaluarea ntreprinderilor

23 (73). O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd urmtoarele date estimative:

activ net contabil = 120.000 mii lei;

plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei;

minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor);

cheltuieli de dezafectare si functionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei.

Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de:

a) 117.000 mii lei;

b) 118.000 mii lei; c) 116.000 mii lei.

24 (45). n ce const ajustarea profitului din bilant n functie de politica de amortizare a ntreprinderii:

a) nlturarea excesului sau insuficientei de amortizare;

b) calculul amortizrii n functie de metoda liniar, indifferent de metoda folosit de ntreprindere;

c) evitarea metodei de amortizare accelerat.

25 (36). Elementele intangibile influenteaz valoarea ntreprinderii:

a) patrimonial;

b) prin rentabilitate;

c) nu influenteaz.

Expertize contabile

26 (30). Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Raspuns:Abaterile, n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare i funcionare.

Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte:

a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului;

b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina naional;

c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili i a normelor Corpului referitoare la publicitate;

d) absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltare profesional reglementate prin normele emise de Corp;

e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesiei sau fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat;

f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional;

g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n prezentul regulament sau a impozitelor;

h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile anuale; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau administratorului unic, dup caz;

i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau conflicte de interese;

j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesional;

k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu realitatea, n relaiile cu Corpul sau cu terii;

27 (28). Relaiile profesionitilor contabili cu clienii. Raspuns:Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de servicii, semnat de ambele pri.

In afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c obiectivitatea este compromis.

In cadrul indeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avize de consultan profesional i s nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienii, asigurandu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor.

Stabilirea sau intreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului.

Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independenei i competenei.

Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i incheierii contractului dup:

evaluarea riscurilor;

evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei;

apreciere a eficienei executrii lucrrilor in raport cu competena i cu mijloacele societii.

Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat.

Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute in situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri.

Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face decat in baza unui act adiional la contract.

Profesionitii pot exprima in scris clienilor recomandri sau rezerve. In cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili.

In situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din cauza clientului, contractul se rezilieaz.

28 (34). Explicai principiul confidenialitii?

Raspuns:Profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific , cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii. Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri.

Prin natura activitilor desfurate i a rolului pe care l deine n cadrul economiei, expertul contabil , asemenea ntregii mase de profesioniti contabili, este un considerat un confident n societate. Potrivit prevederilor Codului Etic Naional al Profesionitilor Contabili, expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile , abinndu-se de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional n acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea prilor este obligat :

- S nu prezinte mai mult dect i se cere. El trebuie s se refere n lucrarea sa numai la acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu obiectivele (ntrebrile) care au fost formulate de organele n drept, care a dispus expertiza contabil.

- S se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la organul n drept care a dispus expertiza contabil, de unde cei interesai l pot consulta n condiiile legii.

- S se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor cu confirmare de primire, indicnd-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. n cauzele de natur penal expertul contabil poate lua legtura cu nvinuiii sau inculpaii numai cu ncuviinarea organului de cercetare penal sau judectoreasc, n condiiile stabilite de acetia. Informaiile i explicaiile primite de expertul contabil n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar trebuie s rmn confideniale.

Expertul contabil, asemenea tuturor profesionitilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai nalt nivel, ntruct ntreaga sa activitate cade sub incidena interesului public; faptele ce se subordoneaz secretului profesional au o arie de ntindere larg, ce include nu doar informaiile privind clienii, ci i pe cele ce privesc lucrrile executate. Profesionistul contabil nu trebuie s dezmint sau s confirme faptele care l privesc pe clientul su, chiar dac acestea sunt cunoscute de public. Pstrarea secretului profesional este caracteristica esenial a profesiilor exercitate n mod independent, organizate i responsabile , expertul contabil aflndu-se alturi de avocai, medici, notari, printre confidenii societii. Deosebirea este c, utilizatorii informaiilor rezultate n urma serviciilor contabile i asociate acestora sunt mult mai numeroi , iar ateptrile sunt tot mai ridicate. Informaiile aflate n gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabil, nu se dezvluie necondiionat nici unui utilizator chiar organ de anchet fiind, sau de cercetare dect n cazurile prevzute n mod expres de lege i la solicitare n mod oficial.

n cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie s se conformeze necondiionat reglementrilor procedurale civile i penale. Dei Codul de procedur civil i Codul de procedur penal nu reglementeaz n mod expres obligaia confidenialitii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia c expertul contabil nu trebuie s spun mai mult dect i se cere. Codul de procedur penal, chiar restricioneaz accesul expertului contabil , n special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraiile martorilor, de exemplu ).

n situaia n care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat s solicite organului abilitat , dispunerea completrii probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul prii. Nu este deontologic ca un expert contabil s ataeze Raportului de expertiz contabil, documente probante n favoarea vreunei pri procesuale.

29 (19). Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

Raspuns:Modul de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile intra n zona confidentialitatii:a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att expertii contabili, numiti din oficiu, ct si la recomandarea partilor sunt obligati sa depuna raportul de expertiza contabila la organul judiciar care a dispus expertiza contabila, unde toti cei interesati, inclusiv partile implicate n proces, pot sa-l consulte. Expertul este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila trebuie depusa la instanta de judecata care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea (informarea) preferentiala a continutului si concluziilor expertizelor contabile judiciare catre unii utilizatori ai acestora.b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul si data depunerii lucrarii trebuie sa rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant si expert. Daca locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezulta cu claritate din contract, acesta trebuie sa fie registratura generala de la sediul solicitantului.Nerespectarea procedurilor de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile constituie o ncalcare a obligatiilor expertului contabil privind secretul si confidentialitatea n expertiza contabila si poate atrage raspunderea disciplinara, civila si/sau penala a expeetului contabil, dupa caz.Fiscalitate

30 (26). O societate comercial a trimis n luna august n delegaie 5 salariai, fiecare cte 5 zile. Diurna acordat a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

Rezolvare:

Cheltuieli integral deductibile: transport 1.500 lei + cazare 5.000 lei= 6.500 lei

Diurna are deductibilitate limitata adica 13 lei x 2,5 = 32,50 lei /salariat.

Cheltuieli cu diurna deductibila =162,50 lei

Cheltuieli cu diurna nedeductibila= 47,50 x 5= 237,50 lei

Incepand cu 1 iunie 2013, la art. 21, alin. 3, lit. B din Codul Fiscal a fost abrogata, astfel ca cheltuiala cu diurna este deductibila integral, insa ce depaseste limita legala, se considera venit salarial se retine atat impozit pe venit 16% cat si toate contributiile sociale aferente.

31 (2). n ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale.

Raspuns:

I. Veniturile din activitati independente care cuprind:

- venituri comerciale

- venituri din profesii libere

- venituri din drepturi de proprietate intelectuala

II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente)

Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere, arendare) nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea contractului.

Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana

Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei:

- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului;

- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar);

- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,

- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte ncheiate n conformitate cu prevederile Codului comercial.

Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului Comertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat)

In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator,

32 (4). Cnd intervine exigibilitatea TVA n cazul livrrilor intracomunitare de bunuri.

Raspuns:

Faptul generator reprezint faptul prin care sunt realizate condiiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Exigibilitatea taxei reprezint data la care autoritatea fiscal devine ndreptit, n baza legii, s solicite plata de ctre persoanele obligate la plata taxei, chiar dac plata acestei taxe poate fi amnat.Prin excepie de la prevederileart. 134^2, n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri, scutite de tax conformart. 143alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevzute laart. 155alin. (14) sau, dup caz, la emiterea autofacturii prevzute laart. 155alin. (8) ori n cea de-a 15-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul generator, dac nu a fost emis nicio factur/autofactur pn la data respectiv.32 (25). S.C. Cosmetica S.R.L., nregistrat n scopuri de TVA n Romnia efectueaz vnzri de cosmetice pe baz de comand potal. n anul 2009 primete din Frana, de la o persoan fizic o comand de cosmetice n valoare de 56.000 euro, pre fr TVA, produsele fiindu-i expediate de ctre S.C. Cosmetica S.R.L. prin pot. Presupunem c plafonul pentru vnzri la distan stabilit de Frana este 40.000 euro. Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui SC Cosmetica SRL, stabilind i ce obligaii are din punctul de vedere al TVA.

Rezolvare:

SC Cosmetica efectueaza vanzari la distanta care depasesc plafonul stabilit de Franta pentru vanzari la distanta si in acest caz trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in Franta, colecteaza TVA si il plateste statului francez. Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

34 (13). Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:

a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;

b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor;

c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;

d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;

e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;

f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;

g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:

Riscurile posibile ce pot s apar : neconcordane ntre atribuii i competena profesional; neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile i politicile specifice; nerespectarea confidenialitii informaiilor; caracterul incomplet i inexact al operaiilor i documentaiilor; modul profesional de abordare a informaiilor financiare; nerespectarea atribuiilor din fisa postului suprasolicitarea personalului nerespectrarea normelor privind securitatea muncii

Proceduri de control intern care pot diminua apariia riscurilor:- Atribuiile entitii pot fi realizate numai dac sunt cunoscute de salariai i acetia acioneaz concertat;- Fiecare salariat are un rol bine definit n entitatea public, stabilit prin fia postului;- Sarcinile sunt ncredinate i rezultatele sunt comunicate numai n raportul manager salariat manager (ef subaltern ef);- Managerul trebuie s susin salariatul n ndeplinirea sarcinilor sale.- Managementul entitii publice va comunica tuturor angajailor care sunt sarcinile entitii, rezultate din actul normativ de organizare i funcionare. Totodat, se va ngriji c aceste sarcini s se regseasc n Regulamentul de organizare i funcionare a entitii publice, la care s aib acces toi salariaii. Se vor ntocmi i se vor actualiza, ori de cte ori necesitile o vor cere, fiele postului pentru toi funcionarii publici i personalul contractual din entitatea public. Aceasta este o obligaie permanent a fiecrui nivel de management.- Managerul asigur ocuparea posturilor de ctre persoane competente, crora le ncredineaz sarcini potrivit competenelor i asigur condiii pentru dezvoltarea capacitii profesionale a salariatului.- Managerul i salariaii au acele cunotine, abiliti i experiena care fac posibil ndeplinirea eficient i efectiv a sarcinilor;- Competena angajailor i sarcinile ncredinate trebuie s se afle n echilibru permanent, stabil. Aciuni pentru asigurarea acestuia:a) definirea cunotinelor i deprinderilor necesare pentru fiecare loc de munc;b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;c) identificarea planului de pregtire de baz a noului angajat, nc din timpul procesului de recrutare;d) revederea necesitilor de pregtire, n contextul evalurii anuale a angajailor i urmrirea evoluiei carierei;e) asigurarea faptului c necesitile de pregtire identificate sunt satisfcute;f) dezvoltarea capacitii interne de pregtire, complementar formelor de pregtire externe entitii publice;g) definirea politicii de pregtire / mobilitate;h) se verific dac se respect programul de lucru, norma de lucru.- Performanele angajailor se evalueaz cel puin o dat pe an i sunt discutate cu acetia de ctre realizatorul raportului;- Competena i performana trebuiesc susinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;- Se verific listele de pontaj, ntocmirea corect a statelor de plat i a celorlalte documente privind asigurrile sociale. 35 (14). Receptia presupune:

a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;

b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;

c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate;

d) Protejarea materialelor primate;

e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente;

f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;

g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;

h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;

i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.RISCURI POSIBILEPROCEDURI DE CONTROL INTERN

Informatiile legate de ordinele de cumparare sunt indisponibile departamentului de receptive.Transmiterea ordinelor de achizitie depart.de receptie pentru a se putea compara dinpunctde vedere cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandate. Verificarea facturilor primite cu ordinele de achizitie.

Specificatiile cuprinse in ordinele de achizitie nu sunt clare.Inspectarea materialelor primite pentru a se constata caindeplinesccerintele decalitate dorite. Monitorizarea permanenta a eventualelorprobleme de productie aparute ca urmare aprelucrarii unor materialea caror calitate este sub standard

Riscul netestarii materialelor pimite cu specificatii ce se ragasesc in ordinele de achizitii.Existenta unor proceduri de testare a materialelor primite

Risc de neintocmire a acestor documente de pierderea acestor documente diferente intre evident receptionerului si a gestionarului. Risc de spuraincardare cu responsabilitati a unui singur angajat. Risc de supra-evaluarea a stocului.Proceduri de implemenare a acestor documente la cele doua nivele. Prenumerotare a acestor documente. Reconciliere periodica a celor dou documente cu ordinele de achizitie si facturile primiteNumirea unor persoane autorizate pentru aceste nivele.

Protejare fizica inadecvata a bunurilor primateAsigurarea protectei materialelor primate. Luarea la cunostiinta a coditiilor destocare pentru fiecare categorie demateriale

Risc de inregistrare distorsionata a informatiilor.Reconcilierea periodica(ex.: la fiecare aprovizionare) a facturii de cumparare cu ordinele de achizitie si stocul.

Verificare inadecvata sau neefectuata la timp a materialelor primite.Mentinerea si controlul periodic asupraprocedurilor de testare a materialelorprimite.

Risc de neinregistrare sau inregistrare incorecta si sau incompleta.

Risc de pierdere a documentatiei de transfer.Existenta documentatiilor de transfer; toate materialele ce se transfera sa fie insotite de o asemenea documentatie; verificarea laprimire in depozit a documentatiei cu materialele primite. Prenumerotarea acestor documente.Investigarea numerelor lipsa. Numararea periodica a materialelor si compararea acestora cu necesarul normal ce ar trebui sa existe in depozit la un anumit moment dat.

Inexistenta sau folosirea inadecvata a procedurilor de transfer in productie a materialelor.

Risc de pierdere a acestor cereri de transfer.

Existenta de materiale transferate fara acte.Transferul materialelor in productie doarpe baza unor cereri de tranfer aprobate. Prenumerotarea acestor documente. Verificare in cadrul dep. de productie catoate materialele receptionate sunt in conforitate cu cererile de transfer.

Nerespectarea unor astfel de conditiiCrearea si respectarea unor proceduri deprotectie a muncii in conformitate cu legislatia in vigoare. Existenta unor proceduri precise legate depastrarea materialelor periculoase.

36 (12). Aprovizionarea presupune:

a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;

b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;

c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;

d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;

e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;

f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;

g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

RISCURI POSIBILEPROCEDURI DE CONTROL INTERN

a) specificaiile s fie necorespunztoareRevizuirea specificaiilor existente de ctre personalul tehnic.

Monitorizarea problemelor de producie legate de specificaiile materialelor folosite.Specificaiile trebuie s cuprind date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunztor, preul materialului.Comunicarea specificaiilor de producie departamentului de aprovizionare.

Revizuirea corespunztoare i aprobarea contractelor i comenzilor.

b) informaii incomplete legate de preObinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodic.

Volumul produciei aprovizionat s fie determinat prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare

Revizuirea corespunztoare a comenzilor de aprovizionare.

Monitorizarea variantelor de pre, amnunit.

c) informaie indisponibil sau incorect legat de nivelul stocului sau nivelul producieiMeninerea unor date corecte n evidena stocurilor.

Corelarea programrii produciei cu informaiile legate de stoc i cerinele legate de termenele de livrare din comenzi Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare

Folosirea previziunii

d) informaiile dintro comand sunt neclare

Comenzile nu sunt introduse n sistem n timp utilEmiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunztor.Prenumerotarea comenzilor

Verificarea periodic a intrarilor n sistem.

Investigarea intrrilor de date

e) Informaie indisponibil sau incorect a produselor comandate i neprimiteSpecificarea modului de transport i a datei de livrare n comanda de aprovizionare

Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare

Corelarea informaiei produciei recepionate i informaiile legate de comenzi date

Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute

Prenumerotarea i nregistrarea corect a comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii neautorizate Proceduri de aprobare a comenzilor

Desemnarea de personal autorizat care s aprobe comenzile

Meninerea unei securiti a comenzilor de aprovizionare

37 (15). Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:

a) Implementarea strategiilor de marketing;

b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;

c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.