set-8

5
Universitatea din Bucuresti Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Departamentul de Sociologie Sociologia organizatiilor, Prelegerea #7 Lect. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hancean gabrielhancean.wordpress.com [email protected] Subiecte. Set #8 Q1. La ce anume fac referire abord ările adaptativă și ecologică? Precizați, de asemenea, care sunt principalele aspecte care le diferențiază. Abordarea ecologica Mediul selecteaza organizatiile cel mai bine adaptate’ Managementul nu afecteaza supravietuirea organizatiei Unitatea de analiza: populatiile de organizatii, comunitatile de organizatii Abordarea ecologica (ecologia populatiilor de organizatii) dezvolta capacitatea explicativa a adordarii adaptive prin ideea de selectie a mediului. Analizeaza relatiile de dependenta din perspectiva mediului si este interesata de populatiile de organizatii, respectiv de agregarile de organizatii care impartasesc „un destin comun cu privire la variatiile din mediu”. Abordarea adaptiva (teoria dependentei de resurse) Autoritatea si controlul sunt concentrate in varful organizatiei Organizatiile sunt afectate de mediu ca efect al calitatii deciziilor luate la varf si implementate Dependenta de resurse este un model explicativ care accentueazã importanta relatiilor dintre organizatii si mediu din perspectiva capacitãtii de adaptare a acestora la presiunile de control ale mediului. Intelegerea comportamentului organizational depinde în mod inerent de întelegerea contextului sau a mediului în care este înrãdãcinatã si functioneazã organizatia. Dacã prezumtia modelului adaptativ a focalizat analiza pe organizatia individualã, ecologistii îsi centreazã atentia pe studierea relatiilor dintre organizatii, respectiv a grupãrilor acestora în populatii de organizatii.

description

sociologie anul 2 - organizatii

Transcript of set-8

Universitatea din BucurestiFacultatea de Sociologie si Asistenta SocialaDepartamentul de SociologieSociologia organizatiilor, Prelegerea #7Lect. Univ. Dr. Marian-Gabriel [email protected]

Subiecte. Set #8

Q1. La ce anume fac referire abordrile adaptativ i ecologic? Precizai, de asemenea, care sunt principalele aspecte care le difereniaz.Abordarea ecologicaMediul selecteaza organizatiile cel mai bine adaptate Managementul nu afecteaza supravietuirea organizatiei

Unitatea de analiza: populatiile de organizatii, comunitatile de organizatii Abordarea ecologica (ecologia populatiilor de organizatii) dezvolta capacitatea explicativa a adordarii adaptive prin ideea de selectie a mediului. Analizeaza relatiile de dependenta din perspectiva mediului si este interesata de populatiile de organizatii, respectiv de agregarile de organizatii care impartasesc un destin comun cu privire la variatiile din mediu.Abordarea adaptiva (teoria dependentei de resurse)Autoritatea si controlul sunt concentrate in varful organizatiei Organizatiile sunt afectate de mediu ca efect al calitatii deciziilor luate la varf si implementateDependenta de resurse este un model explicativ care accentueaz importanta relatiilor dintre organizatii si mediu din perspectiva capacittii de adaptare a acestora la presiunile de control ale mediului. Intelegerea comportamentului organizational depinde n mod inerent de ntelegerea contextului sau a mediului n care este nrdcinat si functioneaz organizatia.

Dac prezumtia modelului adaptativ a focalizat analiza pe organizatia individual, ecologistii si centreaz atentia pe studierea relatiilor dintre organizatii, respectiv a gruprilor acestora n populatii de organizatii.

Ex. Invatamantul superior, industria textila, media tv

Q2. Precizai semnificaia conceptului de inerie structural. Care sunt sursele ineriei structurale? Discutai, de asemenea, despre impactul pe care ineria structural l are asupra tendinei organizaiilor de a se adapta la mediul extern. Inertia structurala - Incapacitatea organizatiei de a dezvolta flexibilitate adaptativa ca respuns la presiunile din mediu.

Surse ale inertiei structurale: Aranjamente structurale interne Aranjamente structurale externeAranjamente structurale interne#1: Transferul investitiilor catre alte sarcini sau functii (e.g. investitii in echipamente, specializarea personalului) Transformarea profilului unei fabrici de textile sau a unei televiziuni generaliste Transformarea unui departament de sociologie in departament de inginerie civila #2: Constrangeri asupra informarii deciziilor (e.g. calitatea si cantitatea informatiei care circula de jos in sus) Filtrarea si redefinirea informatiei in lantul vertical de comunicare #3: Constrangeri politice interne (e.g. alterarea structurii modifica echilibrul politic intern) Rezistenta la schimbare are costuri: retehnologizarea si reorganizarea (downsizing, alocari diferite de resurse) #4: Constrangeri ale istoriei de functionare (e.g. aranjamentele normative: standarde de procedura, alocarea sarcinilor si autoritatii) Scaderea numarului de studenti in universitatile de cercetare avansata, profilul predarii

Aranjamentele structurale externe#1: Bariere legale si fiscale pentru intrarea/ iesirea de pe o piata (e.g. licente, autorizatii, stimulente) Licenta de exploatare pentru aurul de la Rosia Montana, pentru gazele de sist Facilitati fiscale pentru investitorii straini #2: Informatia despre mediu este costisitoare (e.g. expertiza specialistilor determina informatia accesata si modul prelucrarii) Specialistii din industria textila, universitati, media TV #3: Constrangerile legitimitatii (i.e. legitimitatea este o resursa) Renuntarea la calitate, la locurile sub-ventionate de la buget #4: Problema rationalitatii colective (e.g. Isomorfismul mimetic nu este posibil, strategia unei organizatii nu functioneaza pentru o alta) Economia de lohn: Romania vs China

Q3. La ce anume face referire conceptul de populaie de organizaii? Cum poate fi construit din punct de vedere teoretic o populaie de organizaii? Suplimentar, v rugm s construii populaia de organizaii din industria textil. Ce modalitate de construcie teoretic ai folosit?Abordarea ecologica (ecologia populatiilor de organizatii) dezvolta capacitatea explicativa a adordarii adaptive prin ideea de selectie a mediului. Analizeaza relatiile de dependenta din perspectiva mediului si este interesata de populatiile de organizatii, respectiv de agregarile de organizatii care impartasesc un destin comun cu privire la variatiile din mediu.Populatia de organizatii organizatii similare/identice dpdv al amprentei genetice (formei de organizare informata legata de transformarea input-ului in out-put)1. ACELEASI VULNERABILITATI FATA DE MEDIU (e.g. IMM-uri, universitati, etc)2. ACEEASI FORMA DE ORGANIZARE: structura formala ( reguli, organigrama etc), ordinea normativa (e.g. culturi de clan vs culturi de piata), modele de actiune (structura comportamentala)3. ECOSISTEMUL* + GRANITELE: decupaj geografic (organizatiile romanesti), decupaj sistemic (organizatiile din domeniul textil)4. INTERESELE DE CERCETARE: Cum este produsa inovatia intr-o tara? (universitatile publice de cercetare avansata, departamentele de top)

Q4. Care sunt principalele enunuri ale teoriei concurenei, n abordarea ecologiei populaiilor de organizaii? Oferii un exemplu prin care s ilustrai modul n care teoria concurenei poate fi aplicat n studiile organizaionale.

#1 : Resursele sunt finite si fixe la orice moment (e.g. bunastarea si expertiza profesionala disponibile) #2 : Rata de crestere depinde de consumul resurselor disponibile #3 : Competitia: cererea de resurse este mai mare decat oferta #4 : numarul optim de organizatii: Cererea si oferta sunt in echilibru #5 : isomorfismul: organizatiile mai putin adaptate mor#6 : diversitatea formelor de organizare este explicata prin profilul mediului

Diversitatea organizationala:100 de studenti A=>20; B=>20; C=>10T=50t1Echilibru optimal:100 de studentiA=>40; B=>40; C=>10; D=>10; T=100t2Concurenta:100 de studentiA=>50; B=>50; C=>20; D=>20; T=140t3Q5. La ce anume fac referire urmtoarele concepte, dezvoltate n cadrul abordrii ecologice a organizaiilor: vulnerabilitatea celor noi, vulnerabilitatea adolescenilor i vulnerabilitatea mbtrnirii? Ilustrai rspunsul cu exemple.

Vulnerabilitatea celor noi - respectiv tendinta organizatiilor mai noi si mai tinere de a esua datorit lipsei de experient a participantilor, pe de o parte, si lipsei de soliditate si legitimitate caracteristice organizatiei nsesi, pe de alt parte.Vulnerabilitatea adolescentilor (risc mare dupa ce resursele intiale sunt retrase) Ex. esecul privatizarilorVulnerabilitatea imbatranirii (ineficienta vechimii si nepotrivirea cu mediul) Ex. investitia in noutate pe piata pielariei