Servo Direct i A

8
Destinații și parțile componente ale servodirecției La unele autocamioane și autobuze de mare capacitate și unele autoturisme de calsă superiaoară, se utilizează mecanisme de comandă a directiei prevăzute cu servomecanisme hidraulice. Servomecanismele de direcție reduce forța necesară pentru manevrarea volanului, contribuind asfel la usurare conducerii automobilului și la amortizarea oscilațiile mecanismului de directie. În funcție de modul de realizare a servomecanismului, se deosebesc două tipuri de servodirecție. La primul tip, servomecanismul este realizat separat de mecanismul de acționare a direcției, el acționând asupra organelor transmisiei direcției. Cel de-al doilea tip de servodirectie are servomecanismul într-un corp comun cu mecanismul de acționare a direcției. Servodirecția ZF 8065, se compune din caseta de direcție propriu- zisă, pompă de înaltă presiune, rezervorul de ulei, volanul cu axul și conductele de legatura. Caseta de direcție propriu zisă este compusă din carcasă, prevăzută la interior cu un cilindru în care se deplasează pistonul, ce transformă mișcarea de rotație a axului volanului într-o mișcare de translație și o transmite sectorului dințat, pe al cărui ax este montat levierul de direcție. Pentru aceasta pistonul este prevăzut la parte exterioară cu o dantură prin care angrenează sectorul dințat, iar la partea interioară cu un locaș cilindric în care intră șurubul conducător. În interiorul pistonului se găsește și piulița de direcție montată cu ajutorul pioliței inelare. Tranformare mișcării de rotație a șurubului în mișcare axială a pistonului se face cu ajutorul bilelor și al piuliței. În carcasa, montată pe caseta de direcție se gasește mecanismul supapelor servodirecției, etanșat prin capacul interior și garniturile de etanșare. Acest mecanism este compus din blocul portsupape, supapele axului de antrenare și bara de torsiune. Blocul portsupape face corp comun cu șurubul conducător și conține, în plan transversal, doi cilindri (superior și inferior), corespunzător celor două supape. Supapele sunt de tip piston- sertăraș, cea de sus permițând trimiterea uleiului în spațiul dintre

Transcript of Servo Direct i A

Destinaii i parile componente ale servodirecieiLa unele autocamioane i autobuze de mare capacitate i unele autoturisme de cals superiaoar, se utilizeaz mecanisme de comand a directiei prevzute cu servomecanisme hidraulice. Servomecanismele de direcie reduce fora necesar pentru manevrarea volanului, contribuind asfel la usurare conducerii automobilului i la amortizarea oscilaiile mecanismului de directie.n funcie de modul de realizare a servomecanismului, se deosebesc dou tipuri de servodirecie.La primul tip, servomecanismul este realizat separat de mecanismul de acionare a direciei, el acionnd asupra organelor transmisiei direciei.Cel de-al doilea tip de servodirectie are servomecanismul ntr-un corp comun cu mecanismul de acionare a direciei.Servodirecia ZF 8065, se compune din caseta de direcie propriu-zis, pomp de nalt presiune, rezervorul de ulei, volanul cu axul i conductele de legatura. Caseta de direcie propriu zis este compus din carcas, prevzut la interior cu un cilindru n care se deplaseaz pistonul, ce transform micarea de rotaie a axului volanului ntr-o micare de translaie i o transmite sectorului dinat, pe al crui ax este montat levierul de direcie. Pentru aceasta pistonul este prevzut la parte exterioar cu o dantur prin care angreneaz sectorul dinat, iar la partea interioar cu un loca cilindric n care intr urubul conductor. n interiorul pistonului se gsete i piulia de direcie montat cu ajutorul pioliei inelare. Tranformare micrii de rotaie a urubului n micare axial a pistonului se face cu ajutorul bilelor i al piuliei. n carcasa, montat pe caseta de direcie se gasete mecanismul supapelor servodireciei, etanat prin capacul interior i garniturile de etanare. Acest mecanism este compus din blocul portsupape, supapele axului de antrenare i bara de torsiune.Blocul portsupape face corp comun cu urubul conductor i conine, n plan transversal, doi cilindri (superior i inferior), corespunztor celor dou supape. Supapele sunt de tip piston-sertra, cea de sus permind trimiterea uleiului n spaiul dintre caset de direcie i partea din dreapta pistonului, iar cea de jos trimiterea. Ea are rolul de a tramsmite momentul de rsucire de la axul volanului la urubul conductor, precum i de a readuce n poziie neutr supapele-sertra, atunci cnd conductorul automobilului nu mai acioneaz asupra volanului.Principiul de funcionare a servodirecieiLa deplasarea automobilului n linie dreapt supapele-sertra se gsesc n poziie neutr, iar centrele gurilor lor radiale de antrenare sunt n linie cu centru gurii centrale a blocului portsupape. n aceast situaie, sunt deschise att orificiile de debitare din dreapta supapelor, ct i orificiile de refulare din stnga a supapelor sertra. Pompa de nalt presiune trimite uleiul n spaiul din jurul blocului supapelor prin conduct. De aici, o parte trece prin orificiul de debitare, deschis de supapa superioar i prin canal intr n caseta de direcie n spaiul din dreapta pistonului. Datorit faptului c presiunea uleiului din ambele pri ale pistonului este aceeai, acesta rmine fix, iar angrenarea cu sectorul dinat se face n poziie mijlocie. Dupa umplerea spaiilor menionate uleiul debitat de pomp se ntoarce n rezervorul de ulei direct din canalele de debitare, prin orificii, canalul central al blocul supapelor i conducta de refulare.La acionarea volanului pentru virarea la dreapta cepurile arborelui de antrenare deplaseaz supapa superioar spre dreapta mrind seciunea de trecere a orificiilor de debitare i de refulare: n acelai timp deplaseaz spre stnga supapa inferioar, nchiznd att orificiile de debitare, ct i orificiul de refulare. n acest caz, uleiul sub presiune este trimis n caseta de direcie numai n dreapta pistonului prin orificiul i conduct, realiznd deplasarea pistonului spre stnga i rotirea sectorului dinat, n consecin, virarea automobilui la dreapta.n timpul depalsrii pistonului, uleiul aflat n partea stng a acestuia este refulat ctre rezervorul de ulei prin conduct, orificiul de refulare, canalul central al blocului supapelor i conduct.ntreinerea servodirecieintreinerea sistemului de direcie n: msurarea jocului volanului, verificarea jocului din articulaii, regalrea mecanismului de acionare, verificarea i reglarea unghiurilor de poziie ale roilor de direcie i pivoilor, strngerea uruburilor de fixare a casetei de direcie strngerea articulaiilor sferice i ungerea conform schemei de ungere.Verificare jocului de volan se face n modul urmtor:-se aduce automobilul pentru poziia de mers n linie dreapt; -se rotete volanul spre dreapta i apoi spre stanga pn la poziiile maxime n care acesta se manevreaz uor fr s roteasc roile.Jocul la volan nu trebuie s depaeasc 15o, deoarece n aceast situaie manevrarea direciei devine nesigur. Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulaiilor mecanismului de direcie sau a pieselor mecanismului de comand. Reglarea mecanismului de acionare a direciei. Modul de reglare al mecanismului de acionare a direciei difer n funcie de tipul constructive al acestuia. n toate cazurile ns operaia de reglare se va executa numai dup nlturarea jocurilor din articulaiile mecanismului.Reglarea mecanismelor de acionare cu melc globoidal i rol comport reglarea jocului axial al volanului (melcului) i a jocullui din angrenaj. nainte de reglare se decupleaz levierul de direcie de bar de direcie. Reglarea jocului axial al melcului se face prin demontarea a una sau dou garnituri, dup care capacul se monteaz la loc. Reglarea jocului angrenajului rolei cu urub-melc se efectueaz cu ajutorul urubului, prin deplasarea axial a rolei cu axul, reducnd jocul la volan. Controlul geometriei roilor de direcie. Aparetele de msurat i control al geometriei roilor de direcie pot fi mecanice sau optice. Aparatele mecanice sunt relative simple i mai ieftine dect cele optice, avn ns o precizie mai redus. Fiecare aparat are ntocmite instruciuni de folosire de ctre ntreprinderea productoare.Unghiurile de aizare ale roilor i pivoilor trebuie s se ncadreze n limitele prevzute n catea tehnic a automobiluli respective: - ungerea sistemului de direcie. Piesele mecanismului de direcie, care necesit ungere sunt: caseta de direcie, articulaiile sferice i pivoii. - ungerea casetei de direcie se face de regul cu ulei de transmisie, respectnd periodicitatea prescris de fabric.Periodic se controleaz nivelul i la nevoie, se completeaz peierderile cu acelai tip de ulei. Dac pierderile de ulei devin prea mari trebuie depistat i nlturat cauza care le genereaz, pentru a evita avariile. n cazul servodireciei hidraulece o data cu nlocuire uleiului se schimb i filtrul de ulei. Articulaiile sferice i pivoii se ung cu unsoare consistent tip U, introdus sub presiune prin gresoarele cu care sunt prevzute. Periodicitatea de ungere variaz ntre 1000 i 2000 km parcui.Defectele n exploatare a servodirecieiDefeciunile sistemului de direcie se pot manifesta sub forma: -manevrarea volanului necesit un efort mare: -roile de direcie oscileaz la viteze reduse: -roile de direcie oscileaz la viteze mari: -direcia trage ntr-o parte: -direcia transmite volanului ocurile de la roi: -zgomote anormale ale direciri.Manevrarea volanului necesita un efort mare. Defectul se datorete urmtoarelor cauze: frecrilor mari n articulaii: frecrilor anormale n caseta de direcie i la pivoul fuzetelor: deformrii axului volanului precum i unor defeciuni ale pneurilor.Frecrile mari n articulaii se produc ca urmare a unui montaj sau reglaj incorect, a gresajului nesatisfctor sau a ptrunderii prafului ntre elementele articulaiei. Defeciunile se remediaz n atelierul de reparaii, prin demontarea organelor respective, prin curare i ungerea lor.Frecri anormale n caseta de direcie se produc datorit gresajului insuficient, uzrii sau deteriorri urubului melc, rulmenilor uzaii sau incorect montai, jocului insuficient ntre elementele casetei sau fixrii incorecte a casetei de direcie pe cadrul automobilului. Defeciunile, cu excepia gresajului insuficient, nu se pot remedia dect la atelier.Frecrile anormale la pivoii fuzetelor se datoreaz gresajului nesatisfctor, jocului insuficient dintre pivoi i rulmeni sau buce, griprii pivoilor. Remedierea const n curarea i gresarea pivoilor, organele deteriorate seschimb la atelier.Defeciunile pneurilor care ngreuneaz manevrarea volanului pot fi : -presiunea insuficient sau inegal ; -uzura neuniform sau de dimensiuni diferite .-Roile de direcie oscileaz la viteze reduse. Oscilaia roilor de direcie, la viteze mai mici de 60 km/h , se datoreaz cazului :-Presiunea incorect n pneuri ; -Pneuri de dimensiuni diferite ; -Roi neechilibrate ; -Organele sistemului de direcie sunt uzate ; -Rulmenii roilor au joc mare ; -Osia din fa deplasat ; -Suspensia defectat (arcuri desfcute sau rupte, amortizoare defecte) ; -Cadrul deformat ; -Geometria foilor incorect .Pe parcurs se remediaz defeciunile referitoare la refacerea presiunii n pneuri, stngerii i montrii corecte de piese. Restul defeciunilor se remediaz la atelier.-Roile de direcie oscileaz la viteze mari . Cauzele sunt similare cu cele care produc oscilaii la circulaia cu viteze reduse, n plus mai intervin : -Jocuri insuficiente la frnele din fa ; -Dezechilibrarea sau deformarea roilor din spate ; -Suporii motorului slbii sau defeci.

La viteze mari oscilaia roilor de direcie este un defect periculos, mai ales cnd aceste oscilaii intr n rezonan cu oscilaiile cadrului sau cu cele ale altor organe ale sistemului de direcie sau suspensie.Direcia trage ntr-o parte . Cauzele pot fi : -Pneurile roilor din fa nu au aceeai presiune sau nu sunt identice ca mrime ; -Frnele sunt reglate incorrect ; -Cadrul este deformat ; -Unul din arcurile suspensiei din fa are ochiul foii principale rupt . Pe parcurs se corecteaz presiunea n pneuri i se regleaz frnele. Restul defeciunilor se remediaz la atelier.ocurile provenite din interaciunea roilor cu drumul se transmit volanului. Fenomenul apare n special pe drum, la deplasarea pe drumuri cu denivelri datorit : -Presiunea prea mare n pneuri ; -Dezechilibrrii roilor ; -Amortizoarelor defecte ; -Uzri sau reglrii incorecte a organelor sistemului de direcie. -Zgomote anormale ale organelor sistemului de direcie. Cauzele ce conduc la zgomote anormale pot fi : -Jocuri excesive n articulaiile transmisiei direciei , -Slbirea coloanei volanului i a suportului acestuia sau a casetei de direcie ; -Deteriorarea rulmenilor sau montarea lor greit ; -Frecrii anormale datorit gresrii nesatisfctoare.Pe parcurs se remediaz numai acele defeciuni care nu necesit demontarea organelor sistemului de direcie.Simptomul Defeciunile probabileScade repetat nivelul uleiului din rezervorul de ulei al servodireciei Pierderi de ulei pe la garniturile de etanare a servodireciei. Racordurile evilor i ale furtunurilor din circuitul servodireciei sunt slbite. Lipsete capacul de la rezervor de ulei sau nu este bine fixat Volanul se rotete foarte greu n una din prile cnd motorul este oprit i puntea din fa suspendat S-a defectat supapa de scurtcircuitare din blocul supapelor Joc mare la direcie Joc n articulaia mecanismului de direcie sau fixarea necorespunztoare a servodireciei pe support. Levierul de direcie este insufficient fixat pe axul su : - uzura urubului conductor al direciei i al - piuliei de direcie ; - uzura angrenajului . Manevrarea volanului necesit un efort mare Ulei insuficient n circuitul servodireciei ; Aer n circuitul servoitul servodireciei ; Antrenarea pompei de nnalt presiune este necorespunztoare ; Pompa de ulei de nnalt presiune uzat ; Filtrul mbcsit , conducte obturate, furtunuri strangulate ; Supapele de comand uzate Etanrele interioare din servodirecie sunt deteriorate Inelele de etanare de pe blocul supape sunt defecteDirecia funcioneaz greu numai la viraj stnga, respective dreapta Inele de etanare interioare sunt deteriorate Supalele de comand funcioneaz defectuos Piulia de direcie se deplaseaz liberDirecia nu vireaz n una din pri Direcia nu este mprit bine Montarea mecanismului de acionare a servodireciei s-a fcut greit Supapele de limitare defecte sau reglate necorespunztor Automobilul se conduce greu n linie dreapt Aer n circuitul servodireciei Articulaiile mecanismului de acionare a direciei i mecanismul direcie sunt neunseVolanul vibreaz Roile de direcie sunt dezechilibrate Geometria direciei este dereglat Aer n instalaia servodireciei Servodirecia funcioneaz cu zgomot Ulei insuficient n circuitul servodireciei Aer n circuitul servodireciei Conductele i furtunurile circuitului de ulei a servodireciei sunt strangulate Uleiul din rezervor este aruncat afar n momentul opririi motorului Maneta de etanare a axului de antrenare a pompei de ulei de nalt presiune este deteriorat sau pompa este uzat Cuplajul de antrenare a pompei de ulei de nalt presiune este uzat Automobilul trepideaz , conducerea lui devine imposibil dup atingerea 35 km/h Bara de torsiune a servodireciei ZF este ruptRepararea servodirecieiCaseta de direcie poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz : -fisuri sau rupturi ale flanei de prindere se elimin prin criuirea fisurilor sau rupturilor de 4mm, ncrcarea cu sudur, electrizare i polizarea pn la nivelul materialului de baz ; -filetul orificiilor de fixare a capacelor deteriorate se remediaz prin : ncrcarea cu sudur electric, polizarea suprafeei frontale pn la nivelul materialutui de baz al flanei, dup care se gurete i se fileteaz la dimensiunea nominal ; majoritatea gurilor filetate. -Alezajele pentru rulmenii axului uzate se recondiioneaz prin bucare, dup care urmeaz : se strunjete locaul la o cot major, se confecioneaz o buc din OLT 64 sau eav, se preseaz buca n loca, se alizeaz buca la cota nominal i se anfreneaz. -alezajul pentru buca arborelui levierului uzat, se recondiioneaz prin nlocuirea bucei astfel: se lrgete locaul, se confecioneaz prin roluire o buc cu diametrul exterior derulat, se preseaz buca n lca, dup care se alizeaz la cota nominal. -Gurile din urechile pentru fixare uzate se recondiioneaz prin ncrcare cu sudur electric, polizarea suprafeelor frontale pn la nivelul materialelor de baz, dup care se urete la cota nominal.Axul asamblat cu melcul poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: -uzura, tirbarea, i exfolierea suprafeelor active ale melcului determin nlocuirea mecului cu unul nou. -suprafeele conice ale meclului pentru rulmeni uzate se recondiioneaz prin : rectificarea conurilor, cromarea dur.Rsucirea i ncovoierea axului determin nlocuirea lui.Axul levierului de direcie asamblat cu rola poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: -tirbarea i exfolierea suprafeei active a rolei determin nlocuirea rolei astfel: se taie stratul de sudur de la capetele axului rolei, ce scoate rola i se nlocuiete, se sudeaz din nou axul rolei la capete i se ajusteaz prin polizare. -Dac filetul urubului de reglaj are mai mult de dou spire deteriorate urubul se nlocuiete -Fusul scurt al axului uzat se recondiioneaz prin: rectificarea de uniformizare , urmat de cromarea dur, apoi rectificare la cota nominal. -Fusul lung al axului uzat se recondiioneaz prin cromare dur i rectifiacre la cota nominal, montarea unei buce noi cu diametru interior micorat. -Dac diametrul suprafeei active a axului rolei scade sub o anumit valoare, axul se nlocuiete . -Dac diametrul locaului interior al rolei pentru rulmeni cu role ace depete limita admis, rola se nlocuiete. -Suprarafaa lateral a rolei uzate se remediaz prin rectificarea suprafeelor laterale ale rolei i montarea rolei cu aibe de presiune majorate corespunztor.Levierul de direcie poate prezenta urmtoare defecte : uzare canalulelor , uzura gurii conice i ndoierea leveirului. Levierul se rebuteaz dac prezinta fisuri sau rupturi de orice natur i n orice poziie, deformri, uzarea gurii conince peste normele admise, deteriorarea a peste trei canluri consecutive.