Metoda Direct Costing

7/28/2019 Metoda Direct Costing

1/24

METODA DIRECT-COSTING

INTRODUCERE

Diversificarea activittilor de producie si desfacere, sub aspectele organizrii,functionrii ,dotrilor i chiarrezultatelor obinute, a necesitat si in materiede costuri o alternativ, o alta opiune decat cea a costurilor complete si anumemetoda costurilorpar ia le car econin numai cheltuieli strans legate de volumulactivitii.

Ne re fe rim la chel tui el il e var iabil e, care dep ind de volumul de activitate i lacheltuielile directe, care se identific pe un anu mit purtator de costuri care poate safie un produs, o comand, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de cheltuielisunt ocazionate exclusiv de producie, de prestarea de servicii sau de execuia de lucrri.

Pe de alt parte, relaia cauz-efect este cel mai coerent i profund analizatprin intermediu lcheltuielilor variabile i fixe.

n noul mediu economic costurile pariale i -au extins sfera conceptual,cuprinzand nopinia multor specialiti, pe lang costurile variabile, costurile directe, sicategorii de costuri care,alt dat, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete .Astfel :-costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor pariale, el neluand inseamcheltuielile generale de administrare i cheltuielile de desfacere ;-costul marginal, care se refera la consumurile aferente ultimei uniti(serie, lot, produs)adiionale produciei precedente.Aceast categorie de costuri este parialpe de o parte, prin prisma faptului c serefer la o

parte aproduciei inu la intreaga producie.Lrgirea sferei conceptuale a costurilor pariale d acestora posibilitatea de a

satisface cerinele din ce in cemai diverse si mai profunde ale managementului, in condiii de

concuren, deeficien maxim si de castigare a supremaiei in cadrul ramurii, activitii,domeniului in cauz.

n sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor pariale se nscriu metoda direct-costing,cunoscut i sub numele de metoda costurilorvariabile i metoda costurilor directe.

Me t oda d i r ec t cos t i ng s e ma i nume t e i met oda cos t u r i l o r va r i ab i l e ,i n t r uca t cos t u l produsului cuprinde doar cheltuielile variabile, nu i pe cele fixe.

Metoda costurilor variabile, n f o r ma s a de baz a r e o s e r i e deca r ac t e r i s t i c i ca r e o individualizeaz i i-au conferit statutul de metod. O parte din acestecaracteristici sunt :

u t i l i zeaza compor t amen t u l che l t u i e l i l o r pen t r u a l e s epa r a pe ce l e ncor por a t e n costuri (variabile) de cele nencorporabile (fixe) ;

- calculaia specific se sprijin pe indicatori care construiesc judeci,suport pent rudeciziile managementului ;

- prestaiile sau serviciile reciproce, ntre diferite segmente organizaionale se deconteazlanivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri ;


2/24

- nu este doar o calculaie de costuri, ci i una a rezultatelor pe termen scurt,este un instrument util n managementul ntreprinderii, scopul principalconstit uindu-l elaborarea unor decizii pe perioade scurte.

Metoda se bazeaz pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe i indirecte) asupra fiecaruiprodus , n timp ce to talul chel tu iel ilor fixe nu este supus repar ti zr ii , aces tea fi ind

considerate costuri ale perioadei. Logica metodei const n faptul ca fiecare produscontribuie cu o marjabruta la acoperirea totalului cheltuielilor fixe.

Rentabilitatea fiecrui produs se apreciaza prin existena unei marjepositive.

Indicatorii specifici metodei sunt: punctul de echilibru; factorul deacoperire; intervalul desiguran; coeficientul de siguran dinamic; coeficientul de volatilitate sau levieruloperaional.

METODA DIRECT-COSTING

1. Prezentarea general

2. Analiza relaiei pre-cost-volum

3. Calcule de optimizri

1. Prezentarea generalEste o metod de calcul de tip parial. Are la baz separarea costurilor n variabile i fixe iluarea n considerare la determinarea costului unitar numai a cheltuielilor variabile .

Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structur saucheltuieli de capacitate i suntraportate pertotal activitate, fr a afecta fiecare produs n parte.

Fiecare produs va genera un pre de vnzare unitar, o cheltuial variabil unitar i ocontribuie brut unitar.

Un produs genereaz:

- un pre de vnzare unitarPvu- un cost unitarctudeterminat n funcie de cheltuielile variabile unitare- o contribuie brut unitar Cbu

Ctu = Chvu costul unitar = cheltuiala variabil unitar

Cbu = Pvu - ctu


3/24

Contribuia brut unitar (marja de participare la profit) este utilizat pentru acoperireacheltuielilor fixe i pentru obinerea unui anumit profit.

Cheltuielile fixe i profitul se urmresc i se determin numai pe total ntreprindere.

TT ChFChVtotaleCh

.

TChV - cheltuieli variabile totale

TChF - cheltuieli fixe totale

Cbt - contribuia brut total

Profitul(P) = Venituri totale(CA) - cheltuieli totale

TT

Tt

T

ChFChVCAP

ChVCACb

ChFCbtP

Metoda ia n considerare o producie fabricat, vndut i ncasat.

Potrivit relaiilor de calcul de mai sus, schema de anasamblu utilizat pentru calculaie n

metoda direct-costing, se prezint astfel:

Nr.crt Explicaie Simbol

1. Cifra de afaceri CA

2. Cheltuieli variabile totaleTChV

3. Contribuia brut la profit

(1-2)

Cbt

4. Cheltuieli fixeTChF

5. Rezultatul (Profit/Pierdere)

(3-4)

P/P


4/24

La nivel de produs se regsesc primele trei elemente:

- pre vnzare unitar Pvu- cheltuiala variabil unitar ctu- contribuia brut unitar la profit Cbu

2. ANALIZA RELAIEI PRE-COST-VOLUM I INDICATORI SPECIFICIMETODEI

n cadrul unei ntreprinderi, se afl ntr-o corelaie deplin volumul de activitate cu pretul

i cheltuielile variabile, iar pe de alt parte, volumul de activitate cu capacitatea de producie iimplicit cheltuielile fixe. Acestea sunt n corelaie cu purttorul de cost (produsul) care pe de oparte genereaz cheltuieli dependente de acestea, iar pe de alt parte necesitatea existenei uneianumite capaciti de producie.

Aceast corelaie se exprim cu ajutorul urmtorilor indicatori:

1. Punctul de echilibruPe

2. Factorul de acoperire Ta

3. Coeficientul de siguran dinamicKs

4. Intervalul de siguran Is

1. PUNCTUL DE ECHILIBRU SAU PUNCTUL CRITIC SAU PUNCTUL MORTeste reprezentat de acel nivel de activitate la care cheltuielile sunt egale cu veniturile iarrezultatul este 0, adic nu avem nici profit nici pierdere.

Cheltuielile fixe se acoper din contribuiile brute unitare.


5/24

Orice unitate de produs obinut sau realizat peste nivelul punctului de echilibru vagenera un profit egal cu contribuia brut unitar

n schimb, oprice produs nerealizat pna la nivelul punctului de echilibru va genera opierdere egal cu contribuia brut unitar.

Relaii de calcul:

- cnd unitatea fabric i vinde un produs

Cbu

totalefixeCheltuieliPe

..

- cnd unitatea fabric i vinde mai multe produse

viQ

CbtCbu

Cbu

fixetotaleCheltuieliPe

..

viQ - cantitatea de produse vndut i ncasat

Punctul de echili bru poate fi exprimat:

- cantitativ respectiv cantitatea de produse ce trebuie fabricat i vndutpentru ca cheltuielile s fie egale cu veniturile (pentru acoperirea tuturor cheltuielilor). Esteexprimarea, relaia principal a punctului de echilibru.

- valoric, respectiv CA la nivelul punctului de echilibru

Cbu

totalef ixeCheltuieliPe

.. - cantitativ


6/24

Pv uQPeCA

Pe * - valoric

Pvu -preul de vnzare unitar

PeQ este Pe exprimat cantitativ.

- procentual arat de cte procente din ntreaga producie fabricat de ntreprindere estenevoie, astfel nct se ajung la nivelul punctului de echilibru.

100*0

0

vi

Pe

QQPe

Cunoscnd punctul de echilibru se poate stabili i ce cantitate de produse trebuie fabricati vndut pentru a obine un anumit profit.

Relaia de calcul va fi:

Cbu

totalef ixeCheltuielidoritofitQfvi

...Pr/

doritofitQ fvi .Pr/ - cantitatea fabricat, vndut i ncasat pentru profitul dorit

Exemplu:

O unitate produce i vinde un singur produs. Se cunosc urmtoarele:


7/24

- cost unitar ctu = 7 lei

-pre vnzare unitar Pvu = 10 lei

- Q =100.000 buc

- cheltuieli fixe totale 120.000

Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3

bucCbu

ChFPe T 000.40

3

000.120

leiPe

CA 000.40010*000.40

0

0

0

0

40100*000.100

000.40

Pe

Ce cantitate trebuie fabricat i vndut astfel nct ntreprinderea s obin un profit de6000 lei ?

bucCbu

doritofitulChFdoritofitQ T 000.423

6000000.120.Pr.Pr/

Care este cheltuiala total pentru 42.000 buc ?


8/24


9/24

3000.10000.20000.30

000.180

CBA QQQ

CbtCbu lei

000.403000.120

CbuChFPe T buc

2. FACTORUL DE ACOPERIRE- Fa- exprim rentabilitatea potenial i secalculeaz procentual

Cu ct factorul de acoperire este mai mare, cu att contribuia produsului respectiv larealizarea de profit este mai mare.

Relaia de calcul:

a) Pe baza contribuiei brute i a CA- calculul pe produs

100*Pvu

CbuFa

- pe total produse

100*

PeCA

CbtFa

b) Pe baza cheltuielilor fixe i a CA la nivelul Pe

100*

PeCA

ChFFa T


10/24

Cunoscnd factorul de actualizare se poate determina CA la nivelul Pe.

Fa

ChF

PeCA T

Din relaia de calcul pe produs se mai poate determina i Pvu

Fa

ChvuPvu

1

Exemplu:

O ntreprindere produce i vinde o cantitate de viQ 100.000 buc

Pvu=10 lei/buc

ctu= 7 lei/buc

ChFT

=12.000 lei

S se determine factorul de actualizare.

-pe produsCbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei

0030100*10

3100* Pv u

CbuFa

-pe total produseCA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei


11/24

0030100*

000.000.1

000.300Fa

Cbt=100.000*3=300.000 lei

PeQ

Cbu

ChFPe T 000.40

3

000.120

0030100*

000.400000.120 Fa

107,0

7

3,01

7

1

Fa

chvuPvu

Factorul de acoperire st la baza fundamentrii deciziei privind lansarea n fabricaie a

unor produse, meninerea n fabricaie sau scoaterea dinfabricaie a unor produse.

Se vor menine sau lansa n fabricaie produse cu un Fa cel mai ridicat i implicit vor fiscoase din fabricaie produse cu Fa cel mai sczut sau negativ.

3. COEFICIENTUL DE SIGURAN DINAMIC Ks exprim n cifre relative cu ctpot s scad vnzrile astfel nct unitatea s ajung la nivalul Pe (s nu intre n zona pierderilor)


12/24

Se calculeaz n mai multe variante:

1. 100*CA

PeCACA

Ks

2. gGKs

Greprezint n procente vnzrile totale (100)

greprezint punctul de echilibru exprimat %

3. 100*Cbt

PKs

Exemplu:

Pe baza exemplului de la factorul de actualizare s se calculeze Ks.

0060100*

000.100

000.400000.000.1

Ks

Ks=100-40=60%

%60100*000.300

000.180Ks


13/24

%40100*000.100

000.40% P

CA=1.000.000=Pvu*Q

000.180000.120000.300 TChFCbtP

4. Intervalul de siguran Isexprim n valori absolute cu ct pot s scad vnzrileastfel nct ntreprinderea s ajung la nivelul Pe.

000.600000.400000.000.1 Pe

CACAIs

- primi doi factori sunt cei mai importani Pe i Fa


14/24

Fundamentarea deciziei pri vind vanzari le pe baza

factorulu i de acoperi re Fa

Cu cat factorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la profit este mai mare .

1.ChFt

PeCbu

2.

*100

*100

*100/

CbuFaPvu

CbtFa

CA

ChFtFa

CA PE

3.

/*100

*100

CA CA PEKs

CAKs G g

PKs

Cbt

4. Is = CACA/PE

Metoda directcosting este atat o metoda de calculatie cat si o metoda de analiza.

Cbu = PvuChVu


15/24

P/P = CbtChFt

Exemplu pri vind adoptarea deciziei pe baza factorul ui de acoperi re.

O intreprindere produce si vinde trei produse: A, B si C. Situatia pe produse cat si situatiape total se prezinta astfel :

Situatia initiala

Nr.

Crt

Indicatori

de calcul

Situatia pe produse

Produsul A Produsul B Produsul C TOTAL

Sume % Sume % Sume % Sume %

1. Cifra de afaceri 150.000 100 90.000 100 60.000 100 300.000 100

2. Cheltuieli variabile 69.000 46 45.000 50 66.000 110 180.000 60

3. Contributia bruta laprofit (3=1-2)

81.000 54 45.000 50 -6.000 -10 120.000 40

4. Cheltuieli fixe - - - - - - 90.000 30

5. Profit ( 5=3-4) 30.000 10%

69.000 reprezinta 46% din CA ( 150.000 * 46% )CF = 300.000 * 30% = 90.000

P = 300.000 * 10% = 30.000

Cbt = CAChVt


16/24

Rezulta ca din 120.000 avem :

- 90.000 cheltuieli fixe

- 30.000 profit.

Acestea doua de acopera din Cbt.

Se impune scoaterea din fabricatie a produsului C si realizarea unei cifre de afacerisuplimentare (care sa acopera cifra de afaceri de la produsul C) la produsele A si B sau numai laprodusul A (intru-cat are factorul de acoperire cel mai ridicat).

81.000*100 *100 54%

150.000A

CbtFa

CA

45.000*100 *100 50%

90.000B

CbtFa

CA

Nota: Conducerea intreprinderii decide ca dupa scoatarea din fabricatie a produsului C,cifra de afaceri sa fie acoperita in mod egal (50%) de catre produsul A si produsul B, intru-catau totusi factorul de acoperire apropriat, iar o crestere echilibrata va conduce la evitarea unorriscuri privind vanzarile.

Situatia pe produse dupa scoatarea din fabricatie a produlu i C si alocarea egala a cif rei deafaceri a acesteia catre produsul A si B

Nr. Indicatori


17/24

Crt de calcul Produsul A Produsul B Total

Sume % Sume % Sume %

1. Cifra de afaceri 180.000 100 120.00

0

100 300.000 100

2. Cheltuieli variabile 82.800 46 60.000 50 142.800 47,6

3. Contributia bruta laprofit (3=1-2)

97.200 54 60.000 50 157.200 52,4

4. Cheltuieli fixe - - - - 90.000 30

5. Profit ( 5=3-4) 67.200 22,4

180.000 * 46% = 82.800

Cbu =CACV

300.000 * 22,4% = 67.200

P = CbuCF = 22,4%

10047,6 = 52,4

Concluzii :

Prin scoatarea din fabricatie a produsului C si realizarea aceleiasi cifre de afaceri, dar cuprodusele A si B car au o contributie bruta mai mare, s-a ajuns la cresterea contributiei brutetotale de la 40% la 52,4%, crestere care se regaseste in profit ( profitul a crescut cu 12,4%)

Optimizarea rezul tatului exercitiului pe baza factoril or

care contr ibuie la realizarea acestui a

La realizarea produselor si implicit a profitului, contribuie urmatori factori:

1. Pretul de vanzare2. Volumul fizic al productiei


18/24

3. Cheltuieli variabile unitare4. Cheltuieli fixe totale5. Structura productieiInterpretarea acestori factori si rolul lor in optimizarea rezultatului, trebuie facuta prin

prisma contribuitie pe care o au ( cresteri, micsorari sau modificari de stuctura).

P/P = CAChVtChFt

I nfl uenta factorilorde mai sus in optimizarea profitului, privita si in corelatie cuindicatorii specifici metodei direct-costing ( Fa, Ks, Is, Cbr), se prezinta astfel:

1. Majorarea pretulu i de vanzarecu un anumit procent sau cu o anumita suma vaconduce la cresterea de profit egala cu produsul dintre majorarea de pret si productiafabricata.

Profitul suplimentar = (Cantitatea vanduta *majorarea de pret)

Fa Pe Ks = G-g

Daca Pe Ks

2. Majorarea volumulu i f izic al productieicu un procent sau cu o anumita cantitate siimplicit suma, va conduce la un profit suplimentar cu produsul dintre cantitateavanduta in plus si Cbu.

Profit = ( Cantitatea vanduta in plus * Cbu )


19/24

*100Cbu

FaPvu

Factorul de acoperire ramane nemodificat pentru ca Cbu si Pvu nu s-au modificat

Fa nu se modifica Pe nu se modifica Ks

3. Reducerea cheltu ieli lor variabile unitarecu un anumit procent sau o anumita suma,va conduce la un profit suplimentar egal cu produsul dintre cantitatea vanduta sireducarea de cost.

Profitul suplimentar = (Cantitatea vanduta * reducerea de chelt.variabile)

Reducearea cheltuielilor variabile unitare conduce implicit la cresterea contributiei bruteunitare si implicit totale.

Impli catiil e asupra indicatori lor se prezin ta astfel:

Fa pentru ca a crescut contributia bruta

Pe se deplaseaza in jos

Ks Is

4. Reducerea cheltuielilor fixecu o anumita suma (reducere care se face pe totalcheltuieli fixe si implicit pe total intreprindere, produse), va conduce la un profitsuplimentar egal cu reducerea respectiva de cheltuiala.


20/24

Profitul suplimentar = reducerea de chelt.fixe

Nu au loc modificari pe elementele care tin sau sunt generate direct de produs (Pvu, Cbu,CV unitata).

I n optimizare, intotdeauna factoru l de acoper ir e nu scade, ori creste, ori ramane

neschimbat.

Fa ramane nemodificat Pe Ks

5. Modif icarea structuri i productiei, respectiv cresterea ponderii produselor cu factorulde acoperire mai ridicat, concomitent cu scaderea ponderii produselor (scadere cuacelasi procent) cu factorul de acoperire redus, mai mic.

Aceasta modificare va genera un profit suplimentar, egal cu diferenta dintrecresterea de produse ponderate cu Cbu si diferenta de produse ponderata cu Cbu laprodusele cu factorul de acoperire cel mai ridicat.

Profitul suplimentar Ps= * *a a b bq Cbu q Cbu

aq - cresterea cantitatii de produse si implicit ponderea la produsul cu factorul de

acoperire ridicat ( produsul a in cazul nostru)

bq

- cantitatea de produse in minus la produsul cu afctorul de acoperire mai scazut

Profi tul suplimentareste in fapt o contributie bruta suplimentata generata deacresterea ponderii produselor cu contributia bruta mai ridicata.


21/24

Exempli fi cari pentru optimizarea rezul tatului exerciti ului

(impli catii le celor 5 factori)

1. O intreprindere fabrica doua produse A si B. Situatia initiala este redata mai jos.Pentru optimizarea profitului (rezultatului exercitiului) se iau urmatoarele masuri:

a. Cresterea pretului de vanzare cu 2 lei/kg pe fiecare dintre cele doua produse;b. Majorarea volumului fizic al productiei cu 10%;c. Reducerea cheltuielilor variabile unitare cu 1 leu/kg;d. Reducerea cheltuielilor fixe totale cu 60.000 lei;e. Modificarea structurii productiei astfel:- cresterea cu 40.000 buc la produsul A, intru-cat are factorul de acoperire mai mare;- scaderea cu 40.000 kg la produsul B, intru-cat are factorul de acoperire mai scazut.

IndicatoriSituatieinitiala

Cresterepret devanzare

(2 lei/kg)

Cresterevolum fizical productiei

(cu 10%)

ReducereCvu (cu 1

leu/kg)

ReducereCFt (cu

60000 lei)

Modificarea structurii

productiei:

1. Cifra de afaceri

- pt. pr. A

60000 Kg X 10lei/kg

- pt. pr. B

50000 Kg X 8lei/kg

Total CA

600.000

400.000

1.000.000

720.000=

(60000 X12 lei/kg)

500.000=

(50000 X10 lei/kg)

1.220.000

660.000=

6000+

60000

440.000=

55.000*8

1.100.000

600.000

400.000

1.000.000

600.000

400.000

1.000.000

1.000.000=

100.000*

10 lei

80.000=

10.000*8lei

1.080.000

2. Cheltuielivariabile

- pt. A360.000 360.000 396.000 300.000 360.000 600.000


22/24

60000 X 6 lei/kg

- pt. B

50000 X 6 lei/kg

Total CV

300.000

660.000

300.000

660.000

330.000

726.000

250.000

550.000

300.000

660.000

60.000

660.000

3. Contributia brutala profit = 1-2

A = 60000 kg X 4lei

4F = *100

aA10

B = 50000 kg X 2lei

2F = *100aB 8

Total Cb

240.000

40%

100.000

25%

340.000

360.000

50%

200.000

40%

560.000

264.000

40%

110.000

25%

374.000

300.000

50%

150.000

37,5%

450.000

240.000

40%

100.000

25%

340.000

400.000

40%

20.000

25%

420.000

4. Fa mediu pe

intreprindere Cbt

340.000F = X100

a 1.000.000

34% 45,9%

=560.000

*1001.220.000

34%

_

45% 34%

_

38,88%

5. Chelt. fixe totale 200.000 200.000 200.000 200.000 140.000 200.000

6. Profit (6=3-5) 140.000 360.000=

560.000-200.000

174.000 250.000 200.000 220.000

7. Punctul deechilibru (exprimatprocentual)

58,84%

35,72%

=200.000

*100560.000

58,84%44,45% 41,18%

47,63%


23/24

8. CA la nivelul Pe 588.392 435.723 588.392 444.444 411.765 514.403

9. Coeficientul de

siguranta

41,16% 64,28%

51,16% 55,55% 58,82% 52,37%

A = 600.000360.000 = 240.000

B = 10 lei6 lei = 4 lei

I n cazul punctul ui de echil ibru, in situatia in care in treprinderea produce si vinde mai

mul te produse, expli catiil e vor f i f acute pe baza datelor din tabel din cadrul situatiei in iti ale:

340.0003,09. /

. . 60.000( ) 50.000( )

ChFtPe

Cbu

CbtCbu lei kg

Cantitatea de produse A B

200.00064.724.

3,09Pe kg exprimare cantitativa

64.724*100 *100 58,84%

50.000 60.000PeQPe

Q

exprimare procentuala

Structura productiei la niveluo punctului de echilibru va fi aceiasi cu structura din planulinitial de fabricatie, se va tine seama de ponderea fiecarui produs in planul de fabricatie.


24/24

Stabil ir ea structuri i productiei si a cifr ei de afaceri la nivelu lui

punctului de echil ibru

ProdusulSituatia ini tiala

Situatia la punctul de

echilibru CA/Pe

cant. % cant. %

A 60.000 54,54 35.300 54,54 353.000 (35300 kg X10 lei/kg)

B 50.000 45,45 29.424 45,45 235.392 (29424 kg X

8 lei/kg)

Total 110.000 100 64.724 100 558.932

64.724 * 54,54% = 35.300 kg

64.724 * 45,45% = 29.424 kg

Cbu = 720.000 * 50% = 360.000

Metoda Direct Costing

Documents

Transcript of Metoda Direct Costing