servicii medicale 2009 OK.qxp:Layout 1 - Finmedia Portal medicale 01.pdf · de pacient Interviu cu...

$: servicii medicale 2009 OK.qxp:Layout 1 - Finmedia Portal medicale 01.pdf · de pacient Interviu cu Vasile Ast\r\stoae, pre[edintele Colegiului Medicilor 94.Petru Cr\ciun: Pia]a [i$
� EDITORIA

L

Deschidem un drum. Altul. Înc\ unul. Unul nou. Peste tot noianul de informa]iidespre sectorul medical privat aprindem un foc vân\t, cum spunea Esenin. Unulcare, chiar dac\ ne cost\, ne înc\lze[te!Ne uit\m spre un sistem care are de-a face cu normalitatea. Ne place s\ credemc\ suntem aici, vorbind despre un fenomen. Despre o pia]\ care sfideaz\ criza [icare cre[te hot\rât.

Finmedia face acum, aici, în aceast\ prim\ edi]ie, o sec]iune în inima unui sectoralimentat cu sânge proasp\t, cu o ritmicitate greu de egalat, cel al serviciilormedicale private. O inim\ ce bate peste limitele unei caden]e normale, chiar [iatunci, mai ales atunci când totul se arat\ cenu[iu, vulnerabil, sub semnulîntreb\rii.Nu suntem [i nu vom fi speciali[ti. Adic\ doctori în ceea ce spunem. Adic\ a[ade mândri, în incon[tien]a noastr\, încât s\ pretindem c\ adun\m în c\u[ulpalmelor noastre de jurnalist mai mult decât un fel de ap\ vie, de de[teptare [irede[teptare, cu care dezmeticim aten]ia public\, îndreptând-o spre o pia]\ iute[i important\, care se umfl\ cu ochiul liber.

Sistemul asisten]ei medicale a constituit mereu o provocare [i o odisee f\r\ desfâr[it în întreaga lume. Cu atât mai mult în România, în iure[ul unor schimb\riperpetue [i al unor decizii contradictorii, criticabile, dar totdeauna neinspiratcolorate politic, sectorul s-a bâlbâit continuu, l\sând cu ochii în soare toat\încrederea într-o via]\ ceva mai lung\ a omului normal.

Alternativa – chiar [i pentru o na]ie s\rac\ – e doar zona privat\, liber\ de [p\gi[i nervi, de inconsecven]\ [i dezinteres. Ve]i descoperi aici, în cele ce urmeaz\, cum am [tiut noi s\ lu\m pulsulserviciilor medicale private de top din România, adic\ acelea, care, la nevoie, pebani – mai mul]i sau mai pu]ini –, înseamn\ o [ans\ de s\n\tate în plus pe unfond general de minus.

În fine, ve]i descoperi cum întreprinz\torii din acest domeniu au s\pat [i au datde ap\ într-un mediu str\in [i steril, cum au pus ei bazele unui business necesar[i cum au închis, laolalt\, într-un sistem de vase comunicante, speran]a noastr\de a supravie]ui cumva mai mult, mai u[or [i mai împ\ca]i.

� Cristian PAVEL

Ni[te afaceris\n\toase

mai 2009 SERVICII MEDICALE PRIVATE DE TOP 1

� SUM

AR

2 SERVICII MEDICALE PRIVATE DE TOP mai 2009

Direc tor Geor ge ta CLINCA

Redac tor-[ef Cris tian PAVEL [email protected].: 021 315.50.71 int. 311

Senior editor Norel [email protected]

Redac to riEmiliana [email protected] FICAmfica@e fi nan ce.roSimona [email protected]

DTPMarius FILIPOIU dtp@fin me dia.ro

Corec tu r\Irina FR|}IL|

Pro ce sa re textMelania [email protected]

FotoTimi {LICARU,Rom pres, Media fax

Publi ci ta teMarius {TEFANmstefan@e fi nan ce.roSperan]a VELICUsvelicu@e fi nan ce.roTel./Fax: 021 315.50.71 int. 101/102

Produc]ieAurel PARASCHIV

Difu za reTel.: 021 315.50.71 int. 211Abo na men teTel./Fax: 021 317.08.66Tel.: 021 315.50.71 int 103

FINMEDIA SRLEdi tor al publi ca ]i i lor:„ Pia]a Finan cia r\“, „e-Fi nan ce“, „Fin me dia Direc to ries Series“Direc tor gene ral Mihai S|NDOIUDirec tor gene ral adjunctFlo rin PETRIA Str. Nicolae Caranfil nr. 77,sec tor 1, Bucu re[ ti, cod 014146, Tel.: 021 315.79.26, 021 310.09.82, Tel./Fax: 021 310.09.83 e-mail: edi tu ra@fin me dia.ro web: www.e fi nan ce.roFin me dia este mem bru al Birou lui Românpen tru Audi ta rea Tira je lor.

e-Fi nan ce este o publi ca ]ie audi ta t\

Copy right: Fin me dia SRL Este inter zi s\, con form legii, repro du ce rea inte gra l\ sau

par ]ia l\ – pe orice cale – a con ]i nu tu lui revis tei, f\r\ acor dul scris al con du ce rii redac ]iei [i al auto ri lor, care de]in drep tu -

ri le de copie re.Apar ]i ne cola bo ra to ri lor, în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta teapri vind date le [i con si de ra ]i i le din tex te le pe care le sem-nea z\. Opi ni i le lor nu repre zin t\ ins ti tu ]i i le [i/sau fir me le

cu care ace[ tia au orice fel de rela ]ii con trac tua le.

ISSN 2066–1657Tipa rul

Regia Auto no m\ Moni to rul Ofi cial

OBSERVATOR4. Pia]a serviciilor medicale private cre[te

[i în vremuri de criz\�L\cr\mioara Laura Voinea, Managing Director,Mednet Marketing Research Center

10. Serviciile medicale private o duc mai bine decât declar\ �Emiliana DOVAN / Cristian PAVEL

12. Premiere cu premian]i�Emiliana DOVAN

16. Ion Bazac: Sistemul medical, resuscitat prin descentralizare organiza]ional\ [i decizional\�Interviu cu Ion Bazac, ministrul S\n\t\]ii

18. Drago[ Dinu: Companiile flexibile [i care pot aduce valoare ad\ugat\ pentru clien]i vor performa�Interviu cu Drago[ Dinu, partner, compania de consultan]\ Link Resource

20. Vasile Ast\r\stoae: Serviciile de s\n\tate trebuie apropiate de pacient�Interviu cu Vasile Ast\r\stoae, pre[edintele ColegiuluiMedicilor [i lectorul Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie din Ia[i

TÊTE-À-TÊTE

22. Mihail Marcu: MedLife pl\nuie[te s\ creasc\ de 10 ori în urm\torii 5 ani�Interviu cu Mihail Marcu, pre[edinte Consiliul de Administra]ie, MedLife

26. Dr. Alexandru Ciolan: Investi]iile Fresenius în România se reflect\ în mod direct asupra calit\]ii tratamentului pacien]ilor�Interviu cu Dr. Alexandru Ciolan, General Manager,Fresenius Medical Care România [i Fresenius NephroCare România

30. Florin B\l\nic\: Planurile Medcenter de extindere na]ional\ merg înainte�Interviu cu Florin B\l\nic\, director general, [i Corina Ol\reanu,director executiv, Medcenter

34. Sergiu Negu]: Vom ajunge s\ activ\m într-o pia]\ de un miliard de euro�Interviu cu Sergiu Negu], directorexecutiv, Centrul Medical Unirea


� SUM

AR37. Doris Andronescu: Oricine î[i

poate adjudeca înc\ teren din pia]a serviciilor medicale private�Interviu cu Doris Andronescu,director general, Centrul MedicalSanador, [i Florin Andronescu,dezvoltatorul Centrului Medical Sanador

39. Georgeta {erban: Chiar [i petimp de criz\, Gral Medical]inte[te o cre[tere cu aproape 70%�Interviu cu Georgeta {erban,director general, Gral Medical

42. Vasillis Chaniotis: În 2008,pia]a serviciilor medicaleprivate s-a consolidat�Interviu cu Vasilis Chaniotis,director general, Medsana

45. Anca Petca: În 2008 ne-amdublat cifra de afaceri�Interviu cu Dr. Anca Petca,pre[edinte, Grupul EuromedicRomânia

47. Tiberiu Roth: Investim continuuîn echipamente [i în oameni�Interviu cu Tiberiu Roth, director general, Hiperdia

51. C\t\lin Popa: România se confrunt\ cu un sistem duplicitar al asigur\rilor�Interviu cu C\t\lin Popa, director general, Euroclinic

54. Dan Ro[ca: Clinica Polisano acrescut de dou\ ori într-un an�Interviu cu Dan Ro[ca, director general, Clinica Polisano

56. Eugen Tar]a-Arsene: Trebuieimplementate standarde decalitate privind actul medical�Interviu cu Eugen Tar]a-Arsene,director general [i fondator al clinicii de imagistic\ Medix

58. Adrian Dumbrav\: Omenia [iseriozitatea conteaz\ cel mai mult în via]\�Interviu cu Adrian Dumbrav\,director general, Centrul Medical Elim

62. Florin Russu: Peste 90% dintrecazurile preluate de Biotop au fost solu]ionate�Interviu cu Dr. Florin Russu, CEO, Biotop

65. Mircea Oprescu: Academica,un juc\tor tân\r în ni[aserviciilor medicale de top�Interviu cu Mircea Oprescu,Managing Partner, clinica Academica

68. Erghin Hagicalil: Romar cre[tecu 5 centre în 2009�Interviu cu Erghin Hagicalil,fondatorul [i ac]ionarul majoritar al Romar

SUPORT70. Investi]ii masive în pia]a de

logistic\ [i echipamente medicale�Mircea FICA

73. Leasingul medical are unpoten]ial imens de dezvoltare�Mircea FICA

76. Mugur Stancu: Suntem maimult decât finan]atori. Realiz\mproiecte medicale la cheie�Interviu cu Mugur Stancu,director general, Medicredit Leasing

81. S\n\tatea merge [i pe mânafinan]\rilor bancare�Norel MOISE

83. Asigur\rile private de s\n\tate,un segment de businessextrem de atractiv�Simona DIACONU

85. Cornelia Sc\rl\tescu: Anul2009, anul retail în asigur\rilede s\n\tate�Interviu cu Cornelia Sc\rl\tescu,director Direc]ia Asigur\ri de Via]\ [i S\n\tate, Astra-Uniqa

FARMA87. Pia]a farmaceutic\ din România

evolu]ii [i perspective�Petru Cr\ciun, director general, Cegedim România

92. Vasile Ast\r\stoae: Serviciilede s\n\tate trebuie apropiatede pacient�Interviu cu Vasile Ast\r\stoae,pre[edintele Colegiului Medicilor

94. Petru Cr\ciun: Pia]a [istudierea pie]ei farmaceuticeîn perioade de dezvoltare [i criz\�Interviu cu Petru Cr\ciun, director general, Cegedim România

97. Claudiu Opran: Sensiblu are1.400.000 de utilizatori aicardului de fidelitate�Interviu cu Claudiu Opran, Chief Operating Officer Retail A&D Pharma

99. Dorin Catan\: AfacerileCentrofarm vor înregistra ocre[tere cu dou\ cifre în 2009�Interviu cu Dorin Catan\,director general, Centrofarm

101. Ovidiu Constantin:Farmaci[tii lan]ului Dona suntconsilieri ai pacientului�Interviu cu Ovidiu Constantin,director executiv, Siepcofar

103. Isabelle Iacob: Re]eaua Help Net va cre[te pân\ la120 de farmacii pân\ în 2010�Interviu cu Isabelle Iacob,director general, Help Net

Pia]a serviciilor medicaleprivate cre[te [i în vremuri de criz\

Potrivit studiilor Mednet MarketingResearch, în 2004, numai 34,1% dintrepersoanele intervievate au apelat laservicii medicale private, iar în anii2006-2007, num\rul lor a crescut cupeste 20 de puncte procentuale. Pia]a serviciilor medicale private acunoscut în ultimii 5 ani o evolu]ieconstant\, cre[terea cea maiimportant\ fiind înregistrat\ în perioadaiunie 2007-iunie 2008. Volumulserviciilor medicale private, excluzândabonamentele [i serviciilestomatologice, a atins 68,1 milioane deeuro la mijlocul anului 2008, adic\ afost de aproape 4 ori mai mare decât înanul 2004. Aceast\ evolu]ie sedatoreaz\ apari]iei de noi juc\tori [iextinderii activit\]ii celor existen]i.Pentru a câ[tiga în continuare teren,mai ales în condi]iile economiceactuale, furnizorii de servicii medicaleprivate vor fi nevoi]i s\ fie mult maiaten]i la nevoile [i cerin]ele pie]eipoten]iale.

� 6

� OBSERVATO

R


re[terea veniturilor, apari]iamai multor clinici [i a spitalelorprivate, mai ales în Bucure[ti,precum [i percep]ia calit\]iisc\zute a serviciilor din sis te -

mul public de s\n\tate au dus la orientarea maidinamic\ a popula]iei c\tre serviciile medicaleprivate. Aceste concluzii provin în urma moni -toriz\rii constante a pie]ei serviciilor medicaleprivate [i a asigur\rilor private de s\n\tate pecare firma Mednet Marketing Research Centero realizeaz\ înc\ din 2004.Analizând dinamica apelan]ilor la serviciilemedicale private, potrivit barometrelor medi -cale Medibus/Asibus, dac\ în anul 2004 numai34,1% dintre persoanele intervievate au apelatla acest tip de serviciu, în anii 2006-2007apare o cre[tere a acestora cu peste 20 depuncte procentuale, dup\ care num\rul utiliza -torilor stagneaz\. Cre[terea din 2006-2007 s-a datorat nout\]iipe care aceste servicii medicale private le-auadus comparativ cu sistemul medical de stat,profesionalismului [i amabilit\]ii personalului.O explica]ie a stagn\rii ar fi faptul c\ cei care î[ipermiteau din punct de vedere financiar un astfelde serviciu au întreprins deja acest de mers, întimp ce popula]ia cu venituri reduse nu a avutnici pân\ în acest moment [i nici nu va aveaacces la serviciile medicale private (grafic 1).Concentrarea serviciilor medicale în Bucure[tieste explica]ia faptului c\ locuitorii capitaleiapeleaz\ mai mult la servicii medicale privatedecât cei din provincie.

SERVICIILE MEDICALE PRIVATEVOR CRE{TE CALITATIV

Viitorul nu va aduce o cre[tere a accesului laserviciile medicale private din punct vedere alnum\rului de apelan]i noi, deoarece cei care au

avut resurse financiare care s\ le permit\ acestlucru au f\cut-o deja. În ceea ce prive[teapelan]ii din provincie, ace[tia vor fi mai atra[ide serviciile medicale private, îns\ având învedere criza financiar\ global\, mul]i dintre eivor apela mai târziu la aceste servicii. Totu[i, serviciile medicale private vor cre[te înviitor, dar aceast\ tendin]\ nu va fi una de ordincantitativ, concretizat\ prin cre[terea num\ -rului de apelan]i, ci mai degrab\ una de ordincalitativ, care se va concretiza prin cre[tereasumelor ce vor fi alocate acestor servicii dec\tre utilizator. În acest context, extindereaserviciilor medicale private prin înfiin]area denoi clinici, cabinete, spitale private se va facec\tre provincie.

APARATURA {I RENUMELEMEDICILOR PRIMEAZ| ÎNALEGEREA UNEI CLINICI

Criteriile de care clien]ii serviciilor medicale dinsistemul privat ]in cont atunci când aleg o

clinic\ în defavoarea alteia sunt, în ordineaimportan]ei, urm\toarele: aparatura medical\folosit\, timpul de a[teptare pentru a intra laconsulta]ie, disponibilitatea consulta]iilor etc. Chiar dac\ atât bucure[tenii, cât [i locuitorii dinprovincie consider\ aparatura medical\ cafiind cel mai important criteriu de alegere a uneiclinici medicale private, acest aspect nu poatefi evaluat corect de c\tre popula]ie, fiind maidegrab\ legat de imaginea pe care fiecarecompanie [i-o promoveaz\ (grafic 2).Cu toate c\ distan]ele [i traficul ne afecteaz\,pozi]ia în ora[ a clinicii medicale nu este uncriteriu primordial de alegere a unui furnizor deservicii medicale private. De asemenea, nicirenumele clinicii sau costul serviciilor medicalenu sunt mai importante decât disponibilitateaconsulta]iilor sau renumele medicilor. Cu altecuvinte, pentru români este mult mai importantrenumele medicilor care profeseaz\ într-oanumit\ clinic\, serviciile oferite [i aparaturamedical\ folosit\ decât renumele clinicii saupozi]ionarea acesteia în ora[.

C

Graf

ic 1

Graf

ic 2

� OBSERVATO

R


PIA}A SERVICIILOR MEDICALEPRIVATE, PE VAL ÎN ULTIMII 5 ANI

Apari]ia [i dezvoltarea sectorului privat de ser -vicii medicale a ap\rut ca o alternativ\ pentrupacien]ii nemul]umi]i de sistemul public deasisten]\ medical\. Pia]a serviciilor medicaleprivate a cunoscut în ultimii 5 ani o evolu]iecons tant\, cre[terea cea mai important\ fiindînregistrat\ în perioada iunie 2007-iunie 2008.Volumul serviciilor medicale private, excluzândabonamentele [i serviciile stomatologice, aatins 68,1 milioane de euro la mijlocul anului2008, adic\ a fost de aproape 4 ori mai maredecât în anul 2004. Aceast\ evolu]ie sedatoreaz\ apari]iei de noi juc\tori [i extinderiiactivit\]ii celor existen]i.Dinamica serviciilor medicale private sedatoreaz\ în primul rând cre[terii însemnate pecare a înregistrat-o pia]a consulta]iilor. Dac\pia]a laboratoarelor [i cea a investiga]iilor auînregistrat evolu]ii constante în timp, dinamicapie]ei consulta]iilor pl\tite a fost una surprin -z\toare. La mijlocul anului 2007 am constatato u[oar\ sc\dere a volumului consulta]iilorpl\tite comparativ cu anul precedent, urmat\de o cre[tere exponen]ial\ în 2007-2008.Explica]ia acestei cre[teri este, dup\ p\rereaMednet, programul na]ional de evaluare as\n\t\]ii. Conform declara]iilor f\cute deMinisterul S\n\t\]ii, foarte mul]i români audescoperit c\ sufer\ de diferite afec]iuni [i aumers într-o propor]ie mai mare la medic, mul]idintre ei în regim privat, au efectuat analize,investiga]ii, dar [i vizite de control (grafic 3).

ROMÂNII AU ÎNCEPUT S| PRIND|GUSTUL ABONAMENTELORMEDICALE

Abonamentele medicale private presupun plataunei taxe lunare fixe în contul c\reia pacien]iipot avea acces dup\ nevoie la o arie mai larg\sau mai restrâns\ de servicii medicale. Acesttip de serviciu medical privat este preferat dince în ce mai mult de c\tre români. Din anul2000, când au luat fiin]\ [i au început s\ fiecunoscute primele centre medicale private,num\rul celor care s-au orientat c\tre abona -mente a fost din ce în ce mai mare. Astfel, anul2008 aduce o m\rire de 4 ori fa]\ de 2004 anum\rului persoanelor cu abonament la oclinic\ medical\ privat\ [i de 1,6 ori fa]\ deanul precedent.Studiul Mednet arat\ faptul c\, de[i 87,9%dintre bucure[teni nu de]ineau în 2008abonament la o clinic\ medical\ privat\,aproape 37,0% dintre ace[tia aveau inten]ia dea se abona. Analizând evolu]ia în timp a celor care auabonamente medicale private, putem observa

c\ cei care [i-au exprimat inten]ia clar\ de aîncheia un abonament au [i f\cut acest lucru.În Bucure[ti, cei aproape 40% dintre inter vie -va]ii care nu au abonament medical [i inten -]ioneaz\ s\-[i fac\ ar fi dispu[i s\ pl\teasc\ omedie de 106 lei lunar pentru a beneficia deserviciile unei clinici medicale private. În provincie, aproape 26,0% dintre persoaneleintervievate au declarat c\ iau în calculcontractarea unui abonament la o clinic\medical\ privat\, pentru care ar pl\ti 91 de leilunar (grafic 4).

PIA}A ABONAMENTELOR A ATINS DEJA 36 DE MILIOANE DE EURO ÎN 2008

Studiul Medibus relev\ faptul c\, în Bucure[ti,13,2% dintre cei care inten]ioneaz\ s\ încheieun abonament sunt dispu[i s\ pl\teasc\ peste200 de lei lunar fa]\ de 8,3% în provincie. Oexplica]ie ar putea fi faptul c\, în capital\, abo -namentele medicale acoper\ multiple spe -cialit\]i, investiga]ii [i uneori chiar spitalizare,

pe când în provincie, aria acestora e mairestrâns reprezentat\ în sistemul privat.Deoarece este unul dintre beneficiile extra-salariale oferite de companii angaja]ilor, peste80% dintre abonamentele medicale sunt pl\titede c\tre acestea. Criza financiar\ va face îns\ca unele companii s\ renun]e la o parte dintrebeneficiile pe care le asigur\ angaja]ilor, res -trân gându-se strict la controalele de medicinamuncii impuse prin lege. Se concretizeaz\ dince în ce mai mult orientarea providerilor deservicii medicale private c\tre pia]a individual\. Pia]a abonamentelor medicale este foartedificil de estimat din cauza complexit\]ii sale.Oferta de abonamente a clinicilor private estefoarte diferit\ ca structur\, exist\ abonamentecare includ un num\r limitat de vizite la me -dicul generalist [i posibilitatea de a beneficiade un discount pentru consulta]ia la specialist,de un num\r limitat de analize [i investiga]ii, iarcele mai cuprinz\toare con]in consul ta]ii liberela generalist, trimiteri nelimitate la specialit\]i [iinvestiga]ii, mergând pân\ la acces la spita -lizare [i recuperare post opera torie. De ase -

Graf

ic 3

Graf

ic 4

BUCURE{TI PROVINCIE

� OBSERVATO

R


menea, pre]urile la abona mentele individualesunt mult mai mari fa]\ de cele corporate. Ma -jo ritatea abonamentelor fiind pl\tite de c\trecom panii, pre]ul acestora este unul con fiden -]ial chiar [i pentru benefi ciari. Aceast\ pia]\poate fi estimat\ doar în cazul municipiuluiBucu re[ti, deoarece, în provincie, oferta esteextrem de limitat\. Considerând o valoare medie de 15 euro pentruun abonament, pia]a abonamentelor a fost lamijlocul anului 2008 de circa 36 de milioanede euro, adic\ de 3,6 ori mai mare decât era înanul 2004 (grafic 5).

ASIGURAREA PRIVAT| DE S|N|TATE, ÎN UMBRAABONAMENTULUI LA O CLINIC| PRIVAT|

Potrivit cercet\rii efectuate, exist\ o mareconfuzie vizavi de diferen]a dintre abo -namentul medical [i asigurarea de s\n\tate.Cu tot efortul de educare a pie]ei poten]ialeîntreprins de c\tre providerii de asigur\rimedicale pri vate, exist\ în continuare con fu -zie, multe per soane care consider\ c\ asigu -rarea [i abona mentul sunt unul [i acela[i lucru(aproape jum\tate dintre subiec]ii intervieva]ide noi fac aceast\ confuzie), dar [i un procentînsemnat de oameni (aproximativ 20%) careconsider\ c\ asigurarea medical\ privat\înseamn\ doar rambursarea total\ sau par]ial\de c\tre asi gurator a cheltuielilor pentruservicii medicale, a[a cum exist\ în oferta unorgrupuri finan ci ar e.Abonamentele au ap\rut odat\ cu clinicileprivate [i, în cazul acestora, clientul pl\te[teperiodic o sum\ de bani [i are acces lapreven]ie [i tratament în func]ie de planul pecare îl agreeaz\, îns\ acestea nu acoper\ [iperioada de spitalizare într-un spital privat. Elepermit doar accesul la serviciile medicale despitalizare în re]eaua public\ sau privat\,acoperind doar cheltuielile cu închirierea uneirezerve confortabile. Abonamentul ofer\servicii pentru men]inerea st\rii de s\n\tate [ipentru prevenirea îmboln\virii. Consulta]iilesunt disponibile [i în caz de boli croniceap\rute ulterior semn\rii contractului. Asigur\rile de s\n\tate dau acces la serviciimedicale ambulatorii în num\r limitat [i laspitalizare [i recuperare strict în caz de îmbol -n\vire. Se garanteaz\ spitalizarea pentru cazuride urgen]\ sau se programeaz\ opera]ia pentruboli cronice ap\rute ulterior semn\rii poli]ei deasigurare. Se asigur\ recuperare medical\, iarîn unele cazuri asigurarea medi cal\ des\n\tate pl\te[te [i o sum\ asigurat\ pentruinvaliditate, prev\zut\ în contract.Analizând segmentul de asigur\ri, se observ\faptul c\ aproape 13% dintre bucure[teni auinten]ia de a încheia o asigurare, fiind dispu[i

s\ pl\teasc\ 70,87 lei lunar. În provincie, 7,6%dintre intervieva]i au ar\tat c\ vor s\ încheie oasigurare, fiind dispu[i s\ pl\teasc\ în fiecarelun\ aproape 85 de lei. În opinia responden]ilor, serviciile pe care artrebui s\ le acopere o asigurare de s\n\tatesunt urm\toarele: consulta]ii [i investiga]ii încaz de îmboln\vire, serviciu de ambulan]\ care

în Bucure[ti ocup\ pozi]ia a doua în top 5 dincauza faptului c\ sistemul de stat este destulde deficitar la acest capitol, spitalizare înrezerve private, linie telefonic\ de urgen]\, aco -perirea cheltuielilor destinate medica mentelor[i protezelor pe perioada spitaliz\rii, dar [irecuperarea medical\ (grafic 6).

OPTIMISM BINE TEMPERAT

Evolu]ia pie]ei serviciilor medicale private va ficu siguran]\ una pozitiv\. Diversificarea servi -ciilor oferite, extinderea re]elei de clinici, cabi -nete [i apari]ia a noi spitale private, dar [i pro -blemele majore din sistemul public de s\n\tatevor contribui la evolu]ia cresc\toare a cheltuie -

lilor realizate de popula]ie c\tre sistemul privatde s\n\tate. E previzibil îns\ c\ nu to]i juc\torii vor câ[tigaîn egal\ m\sur\ [i nici toate tipurile de serviciinu vor cre[te la fel de mult sau de repede. Este foarte posibil ca perioada dificil\ pe careo traverseaz\ majoritatea companiilor în con -tex tul crizei financiare globale s\ determine o

sc\ dere a cererii lor de servicii medicale, atâtdin punct de vedere al num\rului de abona -men te contractate, dar mai ales al valoriiaces tor contracte, a[a cum am spus anterior,aces tea fiind menite s\ acopere numaicontroalele obli gatorii de medicina munciiprev\zute prin lege.În acest context, o solu]ie pentru furnizorii deservicii [i asigur\ri medicale private ar putea fiorientarea c\tre pia]a individual\ [i adaptareaofertei lor de astfel de servicii la nevoile [icerin]ele pie]ei poten]iale.

� L\cr\mioara Laura VOINEA,Managing Director,

Mednet Marketing Research Center

Graf

ic 5

Graf

ic 6

� OBSERVATO

R


xist\ multe voci, opinii [i cer -cet\ri de specialitate care sestr\duiesc s\ pun\ cap la capdatele [i cifrele disponibile pepia]a româneasc\ ce privesc

asisten]a medical\ privat\, încercând s\ ofereo imagine cât mai obiectiv\ despre aceast\ni[\ de business, devenit\ – pe seama cre[ teriisale sus]inute – o vedet\ a economiei locale.Mul]i dintre liderii care sunt la cârma acestorafaceri din România sunt înclina]i s\ optezepentru cifre extrem de optimiste: un rulaj alpie]ei serviciilor medicale private de circa 350de milioane de euro în 2008 (5% din PIB, înc\pu]in!) [i o estimare de 430 de milioane deeuro pentru anul în curs. A[a sus]ine [icercetarea f\cut\ de compania polonez\ deresearch regional PMR Publications, careeviden]iaz\ perspective extrem de încuraja -toare pentru pia]a româneasc\ de profil, soco -tit\, dup\ cre[terile de doi digi]i din ultimaperioad\, drept cea mai dinamic\ din zon\.Mai mult, dup\ o cre[tere de peste 22% apie]ei în 2008 fa]\ de 2009, salturile continu\spectaculos [i în 2009. Potrivit datelor comu -nicate, principalii juc\tori din pia]a serviciilormedicale private au înregistrat cre[teri ale vân -z\ rilor de peste 30% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similar\ din 2008.

MARE ATEN}IE LA CIFRE!

Dar cifrele trebuie, totu[i, atent nuna]ate. Înanaliza Mednet Market Research (membru al

Esomar – The World Association forResearch Professionals [i Sorma –Societatea Român\ de Marketing [i Cercetarea Opiniei Publice), pe care o public\m înaceast\ edi]ie, pia]a serviciilor medicaleprivate din România, f\r\ abonamente [iservicii stomatologice, a ajuns în 2008 abia la68,1 milioane de euro, cu 70% mai mult fa]\de anul 2007. În plus, pia]a abonamentelormedicale pl\tite în Bucure[ti a fost de 36 demilioane de euro în 2008, cu 33% mai multdecât în 2007. De subliniat c\ aceste valorireprezint\ exclusiv cheltuiala f\cut\ depopula]ie pentru a beneficia de serviciimedicale private. Adunând, ar rezulta ovaloare de peste 104 milioane de euro în2008, cu mult mai pu]in decât cea vehiculat\în media, de 350 de milioane de euro.Diferen]ele majore din estim\rile respective vindin câteva direc]ii importante: în cele 104milioane de euro nu intr\ valoarea contracteloroperatorilor priva]i cu Casa Na]ional\ deAsigur\ri (venituri încasate de ace[tia, dardecontate de stat), serviciile stomatologice(aproape exclusiv private, cu o valoare foartemare) [i nici valoarea serviciilor facturate [iîncasate conjunctural de la expa]i [icompatrio]ii reveni]i temporar în ]ar\, care ausolicitat asisten]\ medical\ privat\. Lipse[te,de asemenea, valoarea abonamentelor laclinicile private din marile ora[e. Oricum, vorbim despre o pia]\ foarte dinamic\[i promi]\toare, care are mari perspective decre[tere, mai ales în provincie.

O CRE{TERE MEDIE RECORD A CIFREI DE AFACERI – 58%!

Cercetarea noastr\, reg\sit\ în cea mai mareparte în tabelele al\turate, demonstreaz\ acestlucru cu vârf [i îndesat. 11 dintre cei 14operatori semnificativi din pia]a de profil, careau în]eles s\ ne pun\ la dispozi]ie daterelevante, au înregistrat împreun\ în 2007 unrulaj de 246.422.290 de lei (73,4 milioane deeuro), pentru ca, un an mai târziu, acelea[ientit\]i s\ cumuleze o cifr\ de afaceri de388.987.440 de lei (adic\ 105, 32 milioane deeuro). Concluzia este una singur\ [imobilizatoare: saltul de 58% al cifrei de afacerial „plutonului” reprezentativ de clinici într-unsingur an, descoperit de Finmedia în „Serviciimedicale de top”, demonstreaz\ c\ sectorulserviciilor medicale private o duce mai binedecât declar\ [i pozeaz\ în statistici!Ne-am fi dorit s\ facem aprecieri mai exacte [iasupra a[tept\rilor pentru 2009, asupraprofitului [i a investi]iilor progra mate, darre]inerea [i discre]ia celor mai mul]i oficialicontacta]i nu ne-au permis acest lucru. Ceimai mul]i speciali[ti sunt de p\rere c\ vomasista, [i în 2009, la cre[teri semnifica tive, de15-20%, în acest domeniu. }inem pumnii,avem de scris!

� Emiliana DOVAN� Cristian PAVEL

Serviciile medicaleprivate o duc mai binedecât declar\

E

Cercetarea f\cut\ aici, în cadrul primei edi]ii a publica]iei„Servicii medicale private de top”, este oarecum temerar\. Ne-am str\duit s\ în]elegem ce se petrece în acest spa]iu, cumevolueaz\ pia]a, ce spun conduc\torii de business, cum comunic\principalii operatori locali, ce se a[teapt\ pe viitor. N-a fost u[or,în condi]iile unei slabe transparen]e [i ale unor exagerat de largimarje de aproximare a cifrelor ce se vehiculeaz\ public. Ne-am propus un top propriu-zis, bazat pe indicatori cantitativi [icifre absolute, dar nu ne-a ie[it decât o fotografie – par]ial color,par]ial mi[cat\. Un început, credem noi, o bre[\ prin care, înedi]iile viitoare, vom [ti s\ privim mai aplicat [i, desigur, maiaproape de realitate.


Nr.crt.

Denumireacompaniei

Cifra de afaceri (RON) Profit net (RON)Pondere venituri

din fonduripublice (%)

Valoare investi]ii (RON)

2007 2008 2009* 2007 2008 2009* 2007 2008 2007 2008

1 Academica n/a 2.150.000 5.000.000 n/a n/a 0 0 0 2.340.940 ** 8.494.590 ***

2 Centrul Medical Elim 4.013.040 ** 9.233.250 *** 3.500.000 euro 40.130 ** 44.320 *** 30.000 euro 35 52 10.032.600 ** 7.386.600 ***

3 Centrul MedicalUnirea 26.753.600 ** 42.472.950 *** 16.500.000 euro n/a n/a n/a 2 0,5 n/a 46.166.250 ***

4 FreseniusNephroCare România 33.900.000 62.400.000 104.830.000 n/a n/a n/a 100 100 12.500.000 22.500.000

5 Grupul Gral Medical 24.540.700 37.300.000 63.000.000 3.739.370 5.100.000 12.000.000 50 n/a 6.688.400 ** 18.466.500 ***

6 Hiperdia 14.708.130 24.280.670 52.098.015 2.671.200 5.076.120 n/a 80 70 8.360.500 ** 12.926.550 ***

7 Medcenter 27.623.780 36.608.520 42.000.000 n/a n/a n/a 40 28 n/a n/a

8 Medix 1.504.890 ** 3.767.170 *** 2.000.000 euro n/a n/a n/a 40-45 50-60 7.357.240 ** 9.233.250 ***

9 MedLife 42.471.340 ** 78.297.960 *** 31.500.000 euro n/a n/a n/a 6 6 15.000.000 euro

10Medsana BucharestMedical Center

20.734.040 ** 24.006.450 *** n/a 2.809.130 **2.792.140

***n/a 0 0 6.688.400 ** 5.539.950 ***

11 Polisano **** n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2.228.325 10.469.675

12 Romar 27.522.770 ** 36.120.470 *** 14.230.000 euro 2.000.000 3.900.000 4.560.000 55 27 9.000.000 5.500.000

13 Sanador 22.650.000 34.500.000 45.000.000 750.000 900.000 1.800.000 22 18 3.000.000 12.000.000

* Estim\rile companiei ** Valoarea comunicat\ de companii în euro a fost transformat\ în lei conform cursului mediu al anului 2007, de 3,3442 RON/EUR, comunicat de BNR*** Valoarea comunicat\ de companii în euro a fost transformat\ în lei conform cursului mediu al anului 2008, de 3,6933 RON/EUR, comunicat de BNR**** Datele se refer\ la companiile Clinica Polisano [i Centrul Medical Polisano

� OBSERVATO

R

Tabel 2. Dinamica num\rului de pacien]i ai principalilor operatori de pe pia]a serviciilor medicale private

Nr.crt.

Denumirea companieiNr. pacien]i persoane fizice Nr. pacien]i corporate Contracte persoane

juridice Adres\/Contact2007 2008 2007 2008 2007 2008

1 Academica n/a 3.500 n/a 0 0 0Bucure[ti, str. Pitar Mo[ nr. 20, sector 1Tel.:/Fax: 0213144051/[email protected]

2 Centrul Medical Elim 44.000 50.000 20.000 36.000 30 49 Pite[ti, Aleea Spitalului nr. 16 Tel.:/Fax: 0248280440 [email protected]

3 Centrul Medical Unirea n/a 200.000 49.000 69.000 n/a n/aBucure[ti, str. Ion Ionescu de la Brad nr. 5B, sector 1, Tel.:/Fax: [email protected]

4Fresenius NephroCare

România762 1.417 - - - -

Bucure[ti, [os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 19-21, et. 3, Fabian Business Center,sector 1, Tel.:/Fax: +40(0) 212334268

5 Grupul Gral Medical 200.000 1.000.000* 600.000 - n/a n/aBucure[ti, Str. Traian Popovici 79-91,Tel.:/Fax: [email protected]

6 Hiperdia 175.000 245.000 75.000 105.000 130 250 Bra[ov, str. Poarta Schei nr. 31, Tel.:/Fax: 0268.473.608 [email protected]

7 Medix 7.500 12.000 n/a n/a 7 14Bucure[ti, str. M\gura Vulturului nr. 34,sector 2, Tel.:/Fax: 0213140848/0213140849 [email protected]

8 MedLife n/aPeste 700.000 clinica

Peste 1.500.000 paraclinica*n/a - n/a Peste 1.800 Bucure[ti, Calea Grivi]ei nr. 365

Tel.:/Fax: 0212094050 [email protected]

9 Medsana Bucharest Medical Center 88.950 114.000 88.950 114.000 n/a n/a

Bucure[ti, str. Dr. Nanu Muscel nr. 12,sector 5, Tel.:/Fax: 0214087800/0214028076 [email protected]

10 Romar Medical Holding 150.000 240.000 106.000 289.000 780 1.540 Bucure[ti, str. Panduri nr. 71, sector 5, Tel.: 0311034184 [email protected]

11 Sanador 330.000 460.000 20.000 40.000 300 500Bucure[ti, str. Dr. Felix nr. 32, sector 1, Tel.: 0219699/Fax:[email protected]

* valoarea cumuleaz\ atât clien]ii persoane fizice, cât [i clien]ii corporate

Surs

a: O

pera

torii

de

serv

icii

med

icale

priv

ate,

pre

lucr

\ri F

inm

edia

, mai

200

9

� OBSERVATO

R


Apari]ia în premier\ a publica]iei«Servicii Medicale Private de Top» a fost precedat\ de prima edi]ie aevenimentului «DezvoltareaInfrastructurii Private de S\n\tate»,pe care echipa Finmedia l-aorganizat pe 28 aprilie la HotelulCrowne Plaza din Bucure[ti.

n cadrul evenimentului au avut loc3 sesiuni de discu]ie, precedate deo gal\ de premiere a celor maiperformante centre medicale dinRomânia. Pre[edintele Comisiei de

S\n\tate Public\, Senatul României, VasileIon, repre zen tantul CNAS, Augustus Cos tache[i direc to rul general al Cegedim România, PetruCr\ ciun, au fost invita]ii primei sesiuni, „Pozi]ia[i im por tan]a infrastructurii private în cadrulsis temului de s\n\tate”, discu]ia fiind condus\de redactorul-[ef al revistei e-Finance, CristianPavel.Cea de-a doua dezbatere, „Finan]\ri [i investi]iiîn infrastructura privat\ de s\n\tate”, i-a avutca invita]i pe Managerul Diviziei pentru Medici,Banca Transilvania, Fady Chreih, director încadrul Financial Services KPMG România,Florin Golovatic, directorul executiv al CentruluiMedical Unirea, Sergiu Negu], directorul gene -ral al Fresenius Medical Care, dr. AlexandruCiolan [i Radu Gorduza-Lupu, StrategicManager, GE Healthcare, moderatorul acestei

sesiuni fiind Mugur Stancu, pre[edinteleMedicredit Leasing.„Vânz\rile de echipamente au crescut anual cu1-2%, nivel mult sub cel al pie]ei de serviciimedicale, al c\rei ritm anual de cre[tere este înmedie de 25-30%. Estim\rile arat\ c\, în acestan, pia]a de echipamente medicale va ajungela 120 de milioane de euro”, a explicat MugurStancu.Managerul Diviziei pentru Medici, BancaTransilvania, Fady Chreih, a remarcat interesulîn cre[tere al institu]iilor financiar bancarepentru finan]area serviciilor medicale private,banca fiind unul dintre pionierii acestui tip deservicii, prin crearea Diviziei pentru Medici [ilansarea în 2008 a primului card de creditdedicat profesioni[tilor din sistemului medical.De asemenea, dr. Alexandru Ciolan, directorulgeneral al Fresenius Medical Care, a punctatfaptul c\ modelul privatiz\rii centrelor de dializ\poate fi aplicat cu succes [i în cazul altorspecializ\ri medicale, pentru a îmbun\t\]icalitatea actului medical.

Premiere cu premian]i

� 14

|

MEDIC4YOUSånåtate [i preven]ie

Serviciul Medic4youpoate fi utilizat de c`tre

clien]ii Orange oriunde, în ]ar`şi în str`in`tate. Prin fişierul Inter-

net Multilingual, medicii pot consultafişa medical` a pacientului disponibil` în

18 limbi, pot prescrie re]ete şi oferi un diagnostic sau pot direc]iona clien]ii c`tre un

consult de specialitate în orice ]ar`.

S`n`tatea este valoarea fundamental` a calit`]ii vie]ii şi de aceeaOrange şi Medic4all au lansat în România Medic4you, serviciulde telemedicin` care foloseşte cele mai noi tehnologii şi solu]ii

de telecomunica]ii.

Abonamentul Medic4you v` asigur` consulta]iile medicale decare ave]i nevoie prin telefon, videoconferin]` sau direct din fa]acomputerului. Fişa medical` este permanent actualizat` şi poate

ajuta la stabilirea unui diagnostic rapid şi exact. Pacien]ii şimedicii Medic4all pot consulta oricând online fişa medical` laadresa www.Medic4you.ro. Pe lâng` consulta]ii şi diagnostic,

clien]ii Medic4you pot ob]ine informa]ii despre medicamenteledin re]et` şi diversele denumiri comerciale sub care pot fi g`site

acestea în ]ar` sau atunci când c`l`toresc în str`in`tate. În cazuri de urgen]`, clien]ii pot solicita prin SMS informa]ii

medicale vitale, precum grupa sanguin`, alergii şi alte dateesen]iale din fişa personal`.

Serviciul poate fi folosit cu un dispozitiv de monitorizare as`n`t`]ii, Wrist Clinic™. Wrist Clinic™ este o br`]ar` de mân`

cu care pot fi m`surate tensiunea arterial`, pulsul, EKG, temperatura, ritmul respirator, satura]ia oxigenului în sânge şi

al]i parametri medicali. Rezultatele m`sur`torilor se trimit automat prin Bluetooth c`tre telefonul mobil cu sistem de

ope rare Windows Mobile şi apoi c`tre fişa medical` online, prinre]eaua de date Orange. Wrist Clinic™ este disponibil` în oferta

Medic4you la pre]uri cuprinse între 914 şi 1.036 de euro şipoate fi achizi]ionat` şi în rate, prin credit de la Cetelem.

Masa rotund\ dedicat\ subiectului „Rolul [iimportan]a asigur\rilor private în cadrulsistemului de s\n\tate” i-a reunit pe RobertTaylor, Manager Health Advisory, JFC WorldBank, Bogdan Belciu, Principal A.T. KearneyManagement Consulting, Theodor Alexan -drescu, director general, AIG Life, Franz vander Ent, CEO Eureko, Carmen Radu, directorgeneral adjunct, Eureko, Sînziana Maioreanu,CEO, Signal Iduna Asigur\ri de Via]\ [i Cor -nelia Sc\rl\tescu, director, Direc]ia Asigur\ride Via]\, Astra-Uniqa. Sesiunea a fost mo -derat\ de Romeo Jantea, director general,Guild Broker de Asigurare.„Sunt 3 condi]ii care pot conduce la dezvol -tarea asigur\rilor private de s\n\tate: definireapachetului de servicii medicale gratuite, atin -gerea unui nivel al veniturilor care s\ permit\încheierea unei astfel de poli]e [i dezvoltareainfrastructurii de c\tre furnizorii priva]i deservicii medicale. Dac\ va încheia o asigurarede s\n\tate, clientul va solicita servicii de ca -litate [i sistemul românesc înc\ nu poate oferiaceast\ calitate”, a punctat Robert Taylor.„Ne putem gândi [i la un pachet minimcomplementar, care s\ fac\ obiectul unorfinan]\ri asigurate [i de angajator, nu doar deangajat, [i virate c\tre case private deasigur\ri, care s\ reprezinte concuren]i pentruCasa Na]ional\”, a declarat Romeo Jantea.

� Emiliana DOVAN

� 12

Cel mai mare furnizor deechipamente [i serviciimedicale de dializ\ dinRomânia – FRESENIUSMEDICAL CARE

Prima clinic\multifunc]ional\ de pepia]a local\ a serviciilormedicale private –MEDSANA BUCHARESTMEDICAL CENTER

Primul spital privat deobstetric\-ginecologie dinRomânia, „Regina Maria” –CENTRUL MEDICAL UNIREA

Cel mai marefurnizor dindomeniulserviciilor dediagnosticimagistic dinRomânia –HIPERDIA SA

Cel mai mareoperator deservicii medicalede laborator –GRAL MEDICAL

Re]eaua de clinici privatemedii cu cele mai mariinvesti]ii la nivel zonalbugetate în 2008 –CENTRUL MEDICAL ELIM

Cel mai mare finan]atorde echipamente medicaleîn sectorul privat –MEDICREDIT LEASING

Cel mai promi]\tordebut în sferaserviciilor medicalede top –ACADEMICA

Cea mai rapid\dezvoltare pe pia]aserviciilor medicaleprivate –MEDCENTER

Primul serviciuintegrat deambulan]\ aerian\– BIOTOPINTERNATIONAL


erviciile medicale de statnu au reu[it, în ciudainvesti]iilor din ultimii ani,s\ înregistreze amelior\riale serviciilor prestate [i

nici s\ creasc\ gradul de încredere alpopula]iei. Care sunt principaleleprobleme cu care se confrunt\ domeniulasisten]ei medicale din România [i caresunt m\surile concrete pe care le va luaMinisterul S\n\t\]ii pentru remediereasitua]iei?

Sistemul românesc de s\n\tate are nevoie, înacest an, poate mai mult ca niciodat\, denorme [i regulamente, pentru c\ radiografiasistemului de s\n\tate arat\ c\ dificult\]ile cucare se confrunt\ acesta provin în principaldin lipsa de reform\, din supraînc\rcareasistemului cu sarcini, din centralizare [i dinlipsa unei viziuni coerente. La nivel macro-structural, ministerul vizeaz\reorganizarea sistemului de s\n\tate prindescentralizare organiza]ional\ [i decizional\.Aceasta presupune trecerea de facto a

spitalelor în subordinea autorit\]ilor locale,creând condi]iile responsabiliz\rii celor careiau decizii cât mai aproape de locul furniz\riiserviciilor de s\n\tate. Spitalele regionale, deimportan]\ na]ional\ [i de urgen]\ vor r\mâneîn subordinea Ministerului S\n\t\]ii. Alte insti -tu]ii centralizate, precum Direc]iile de S\n\tatePublic\, vor fi transferate Consiliilor Jude]ene[i vor avea atribu]ii de coordonare, supra ve -ghere, evaluare, avizare [i alocare a resur selor.Finalizarea reorganiz\rii [i a transferului estestabilit\ pentru sfâr[itul anului curent.

Ion Bazac: Sistemul medical,resuscitat prin descentralizareorganiza]ional\ [i decizional\

S

� OBSERVATO

R


De asemenea, ministerul va elabora ghiduri [iprotocoale terapeutice pentru cele maifrecvente afec]iuni, în colaborare cuprofesioni[ti din ]ar\ [i din str\in\tate [i înconcordan]\ cu metodologia interna]ional\.Se va continua procesul de finan]are pe baz\de caz rezolvat, prin implementarea unormetode care s\ certifice c\ se pl\te[te un actmedical de calitate. Pentru asigurarea unei transparen]e ridicate,se va urm\ri punerea în func]iune real\ asistemului informatic pentru medicii defamilie, inclusiv pentru publicarea lunar\ aprescrip]iilor pe site-urile caselor jude]ene deasigur\ri de s\n\tate, precum [i a cheltuieliloraferente contractelor cu farmaciile [ilaboratoarele de la nivel jude]ean. Strategiainclude [i eficientizarea sistemului de asigur\ride s\n\tate [i stimularea investi]iilor private,atât la nivelul finan]\rii, cât [i al furniz\rii deservicii medicale.

Serviciile medicale private din Româniareprezint\ circa 5% din total. Considera]i c\ ponderea serviciilormedicale private va cre[te în perioadaurm\toare? De ce?Sunt convins c\ va cre[te ponderea serviciilorprivate, pentru c\, trebuie s\ recunoa[tem,sistemul public de s\n\tate las\ înc\ loc demulte nemul]umiri. Vreau ca de acum încololucrurile s\ se schimbe. Sistemul sanitar estesingurul sistem închistat [i cu totulneconcuren]ial. În opinia mea, f\r\concuren]\ nu exist\ progres. Dar trebuie ca[i unit\]ile sanitare publice s\ intre încompeti]ie [i s\ lupte pentru ob]inereafinan]\rii private, în plus fa]\ de banii primi]ide la stat.

Sistemul de asigur\ri de s\n\tate privatese va dezvolta odat\ cu definireapachetului minim de servicii medicaledecontate de Casa Na]ional\ deAsigur\ri de S\n\tate, pe baza asigur\riisociale de s\n\tate. Când crede]i c\ vafi definit acest pachet [i cine va decide,de facto, con]inutul acestuia? Pachetul general de servicii din România,care va fi în vigoare de la 1 iulie, va ap\reaodat\ cu ghidurile [i protocoalele terapeutice.A[ vrea ca acest pachet s\ fie unul general deservicii [i nu unul minimal, pentru c\ aceast\denumire nu exist\ în ]\rile UE. Pentruaceast\ ac]iune, Ministerul S\n\t\]ii a cerutasisten]\ tehnic\ de la Banca Mondial\.Pachetul va fi implementat de la 1septembrie, pentru a avea timp, pe durataverii, s\ facem campanie corect\ deinformare. Sunt câteva ]\ri cu sistem sanitarasem\n\tor celui românesc, cum ar fi

Slovacia [i Croa]ia, care au implementat unastfel de sistem. România a ales pentrupachetul general de servicii o combina]ie întremodelul francez [i cel slovac. Îns\, înainte s\ fie definit acest pachet, trebuiecuantificate costurile, motiv pentru carespeciali[tii au început s\ lucreze la ghiduri [iprotocoale terapeutice pentru primele zecepatologii pentru care sunt cheltui]i cei maimul]i bani. Aceste ghiduri [i protocoale vor fibaza pentru pachetul de servicii.

A]i declarat recent c\ este nevoie de 15spitale noi în România [i c\ ve]i demaraconstruc]ia a 7 dintre ele în cursulacestui an. Care sunt localit\]ile vizate,când vor fi demarate lucr\rile [i care vafi specificul [i capacitatea acestor noiunit\]i spitalice[ti?Ministerul S\n\t\]ii î[i propune s\ continue oparte din proiectele începute, ca o m\sur\necesar\ de înnoire a infrastructuriispitalice[ti, dar [i pentru a facilita activitateade construc]ii în aceast\ perioad\ de grav\recesiune economic\ mondial\ ([i na]ional\).Este absolut necesar ca spitalele noi s\ fieinstituite doar în cazul în care comunit\]ilelocale sunt de acord, nu doar cu nouaconstruc]ie (dimensiune/servicii), ci [i cuînchiderile/conversiile [i reducerile de paturinecesare pentru atingerea ]intelor orientative.Ministerul va finaliza Spitalul Regional deUrgen]\ Ia[i, Spitalul Jude]ean de Urgen]\Neam], Spitalul Regional de Urgen]\ Dolj,Spitalul Regional de Urgen]\ Timi[, SpitalulJude]ean de Urgen]\ Arad, Spitalul Jude]eande Urgen]\ Prahova, Spitalul Regional deUrgen]\ Cluj [i Spitalul Jude]ean de Urgen]\Bistri]a N\s\ud.Pentru realizarea unei noi etape de investi]ii îninfrastructura spitaliceasc\, pentru regiunileSud, Sud-Est, Nord-Est, Centru [iBucure[ti/Ilfov se analizeaz\ [i oportunitatea[i posibilit\]ile de constituire a unui Fondpentru Infrastructura Spitalelor, care ar puteafi utilizat la finan]area contribu]iei asigurate dec\tre stat pentru noile unit\]i, implementate încadrul unui parteneriat public-privat sau alunui proiect din sectorul public. Acestconcept va trebui evaluat, în contextul actualeicrize financiare.

Vorbi]i-ne, v\ rug\m, despreintroducerea co-platei. Care este scopulintroducerii acesteia? Ce modeleinterna]ionale a]i avut în vedere când a]igândit un astfel de sistem?La începutul lunii aprilie am avut o întrevederecu Orsalia Kalantzopoulos, director al B\nciiMondiale pentru Europa Central\ [i ]\rileBaltice, Europa [i Asia Central\, în cadrul

c\reia am discutat detaliile implement\rii noiipolitici a medicamentului, strategia deinfrastructur\ spitaliceasc\ [i descentralizareasistemului de s\n\tate. Reprezentan]ii BM [i-au exprimat sus]inerea fa]\ de calendarulde m\suri al conducerii Ministerului S\n\t\]ii,precum [i fa]\ de introducerea sistemului deco-plat\ în S\n\tate. Echipa BM, careconsider\ c\ sistemul co-pl\]ii folosit înUngaria [i Croa]ia este un succes, vaprezenta Ministerului S\n\t\]ii cele mai uzitatemodele în acest sens. Acesta va presupune o tax\ pl\tit\ unit\]ilorde s\n\tate, de c\tre pacient, pentru serviciimedicale. O parte dintre fondurile astfelcolectate vor fi direc]ionate c\tre furnizorul deservicii, iar cealalt\ parte va intra în bugetulunit\]ii respective. Echipa MS analizeaz\posibilitatea ca, de la 1 iulie a.c., sistemul deco-plat\ s\ fie aplicat în medicina primar\,ambulatorie [i pentru spitalele de specialitate.Din banii încasa]i din co-plat\ ar putea fifinan]ate atât serviciile medicale [i depersonal, dup\ model britanic, cât [icheltuielile spitalelor. Opinia public\ trebuie s\în]eleag\ c\ anumite categorii defavorizate nuvor pl\ti, ci vor primi vouchere de s\n\tate(cupoane), care pot fi baza unui viitor sistemprivat de asigur\ri de s\n\tate. Dar avem 4,7milioane de angaja]i care contribuie laconstituirea Fondului Na]ional de Asigur\riSociale de S\n\tate (FNUASS), din careconsum\ aproape 20 de milioane de oameni.Mai mult, contribu]ia la asigur\rile de s\n\tatea sc\zut de trei ori [i jum\tate în ultimii ani,iar veniturile oamenilor au crescut. Situa]ia aceasta va genera, în continuare,oricâte alte m\suri ai lua, imposibilitateafinan]\rii corespunz\toare a sistemului. {tim cu to]ii cât de puternic este sentimentulde nemul]umire fa]\ de serviciile medicale ori de frustrare fa]\ de pl\]ile informale pecare pacien]ii le efectueaz\, constant, însistemul de s\n\tate. De altfel, un studiu alB\ncii Mondiale din 2003 evalua la 360 demilioane de euro pl\]ile informale din sistemul sanitar românesc, ceea ce estefoarte mult. Îns\ co-plata nu trebuie s\ se transforme într-o dubl\ presiune. Adic\ s\ r\mânem [i lanivelul pl\]ilor informale [i s\ introducem [ico-plata. Aceasta este, practic, esen]amodific\rii legislative. Co-plata este o solu]iepentru a sc\pa de pl\]ile informale. Sigur c\ modul în care aceasta se va realizava trebui extrem de bine definit [i extrem debine informat, pentru c\ presiunea pe care o avem în acest moment din parteaopiniei publice pentru pl\]ile informale estefoarte mare.

� Emiliana DOVAN


unte]i un absolvent alInstitutului de Construc]iicare a creat arhitecturaunuia dintre cele maiputernice grupuri

farmaceutice din ]ar\. Cum v-a atrasA&D Pharma în cadrul echipei sale?M-a atras ideea unui început într-o industrieinteresant\. La sfâr[itul lui 1995, când amînceput colaborarea, A&D Pharma era de fapto firm\ de vânz\ri [i distribu]ie, cu câtevaproduse în portofoliu, iar echipa era foartemic\. Am r\mas 14 ani al\turi de echipa A&DPharma sau, mai exact, între 28 [i 42 de ani.Practic, evolu]ia mea profesional\ este legat\de aceast\ companie, chiar dac\, înainte de a

începe acolo, am petrecut 5 ani în diferitecompanii din alte industrii. Din noiembrie2008 m-am al\turat echipei Link Resource,aceast\ decizie marcând un nou început, înalt domeniu, cu alt\ echip\, precum [i dorin]ade a-mi folosi expertiza acumulat\. O nou\provocare!

În contextul financiar actual, ne putema[tepta la o cre[tere a pie]ei serviciilorde consultan]\ dedicate sferei medicale[i farmaceutice?Nu putem delimita pia]a serviciilor deconsultan]\ de pia]\ în general, a[a c\tendin]ele generale o vor afecta. Dar, îninteriorul acesteia, companiile flexibile [i care

pot aduce valoare ad\ugat\ pe termen scurt[i mediu pentru clien]i vor performa pestemedie. Multe dintre proiectele mari, cu b\taiemai lung\, multe investi]ii de anvergur\ aufost înghe]ate, de aceea este nevoie de opozi]ionare corect\ a consultan]ilor într-unastfel de context.

Cum a]i caracteriza pia]a serviciilormedicale private din România?Pia]a este destul de eterogen\, iar gradul dedezvoltare difer\ de la un segment la altul.Pia]a farmaceutic\ se apropie de un anumitgrad de maturitate. Pia]a serviciilor medicaleeste segmentat\ în zona privat\ [i cea destat. Pe partea de privat lucrurile de abia au

S

Drago[ Dinu:Companiile flexibile [i carepot aduce valoare ad\ugat\pentru clien]i vor performa

� OBSERVATO

R


început s\ se mi[te. Ceea ce noi numim înRomânia „spitale private” sunt de fapt ni[teclinici pu]in mai r\s\rite, cu regim hotelier,dar nu se apropie nici pe departe deconceptul de spital privat integrat. Situa]iaeste normal\ în condi]iile în care sursele devenit nu sunt certe [i predictibile. Sursele devenit ar trebuie s\ fie asigur\rile private des\n\tate. Unele dintre companiile de asigur\rirenun]\ la pachetele de servicii medicale,deoarece nu au sustenabilitate în actualelecondi]ii de reglementare.Mediul privat va fi cel care va convinge auto -rit\]ile s\ reglementeze aceast\ pia]\. Ceea ces-a întâmplat cu fondurile private de pensii seva întâmpla [i cu asigur\rile private de s\n\ -tate: în momentul în care s-a demonstrat c\sistemul de pensii de stat nu este sustenabil,s-a decis reformarea lui. Bugetul alocat siste -mului medical de stat este insuficient, faptdemonstrat [i de desele cazuri în care calita teaserviciilor din spitalele de stat las\ de do rit. Aiciperforman]a va fi întotdeauna relativ\, deoa re -ce Casa Na]ional\ de Asigur\ri este politizat\.

Având în vedere actualul contexteconomic, este sustenabil\ reformasistemului medical pornindu-se de lapremisele care au stat la baza dezvolt\riisistemului de pensii private?S-a ratat deja o oportunitate atunci când s-aredus contribu]ia la asigur\rile de stat, de la14% la 10,5%, diferen]a de 3,5% putând fiorientat\, pe principii similare cu fondurile depensii private, c\tre asigur\ri private des\n\tate. Dar cea mai mare problem\ estedefinirea serviciilor pe care le ofer\ statul.Întotdeauna, statul s-a ferit s\ spun\ c\acoper\ numai o parte din serviciile medicale.Individul, îns\, se treze[te în fa]a crudei si tua -]ii în care trebuie s\ î[i cumpere medica men -tele, s\ ofere aten]ii anestezistului, chirurguluisau asistentei sau s\-[i cumpere mâncareadin afar\, deoarece spitalul func]ioneaz\ înbaza unui buget limitat. Deci, statul nu aco -per\ tot, ci serviciile pe care le poate pl\ti înlimita bugetului, pe care îl gestioneaz\ prost.Legea asigur\rilor de s\n\tate de stat prevedec\ acestea sunt construite pe baza principiuluisolidarit\]ii, lucru absolut normal, astfel c\toat\ lumea trebuie s\ contribuie. Individul nuse poate revolta împotriva sistemului decâtdac\ are op]iuni, or acestea lipsesc, deoarecevorbim despre un monopol de stat.Contribuabilul poate opta pentru asigur\rileprivate, ceea ce înseamn\ c\ trebuie s\pl\teasc\ înc\ o dat\ pentru acela[i pachetde servicii. Sistemul trebuie recalibrat. Statultrebuie s\ î[i redefineasc\ pachetul de serviciide baz\, care s\ acopere în mod automatbolile cronice [i urgen]ele. În plus, operatorii

priva]i nu sunt interesa]i s\ colaboreze cuCasa de Asigur\ri, întrucât decontarea ser vi -ciilor se face într-o anumit\ limit\, iar recu pe -rarea banilor este întârziat\ de birocra]ie. Înmo mentul în care pre]ul pl\tit pe procedur\ vafi apropiat de cel real, atunci [i operatorul vafi interesat s\ colaboreze cu Casa de Asigur\ri.

Putem afirma c\ acestea sunt uneledintre motivele pentru care investitoriistr\ini nu au demarat proiecte deanvergur\ pe pia]a intern\?Evident. De câ]iva ani, oamenii vin [i neîntreab\ ce posibilit\]i de investire au, facemstudii de fezabilitate, îns\ proiectele nu sematerializeaz\. Îns\, cel pu]in 5-6 pacien]iromâni se îmbarc\ la fiecare dintre curselezilnice c\tre Viena. De asemenea,deductibilitatea de 250 de euro din primaanual\ pentru asigur\rile private de s\n\tatenu este motivant\. Pia]a româneasc\ esteimpredictibil\, astfel c\ investi]iile mari nu sevor realiza niciodat\, dac\ nu se schimb\nimic în reglementarea pie]ei. Investitorultrebuie s\ fie sigur c\ î[i va recupera baniiîntr-un interval de timp clar determinat.Pe de o parte, travers\m o perioad\ de criz\,iar companiile care ofereau angaja]ilorabonamente la clinicile private au început s\renun]e la acestea, pentru a-[i reducecosturile. Pe de alt\ parte, insatisfac]iapacientului care apeleaz\ la serviciile de stat îlîmpinge c\tre sistemul privat. Asigur\rile private acoper\ aproximativ 10%din pia]a din Cehia sau Ungaria, îns\degreveaz\ pu]in din presiunea care apas\sistemul public. Marele avantaj pe care îl

genereaz\ este factorul comparativ. ÎnRomânia nu ai termeni de compara]ie pentruinstitu]iile medicale.

Care sunt principalele caracteristici alepie]ei de medicamente din România?Cum estima]i c\ va evolua pia]a intern\în acest an?Pia]a farmaceutic\ a fost în 2008 foarteaproape de pragul de 2 miliarde de euro. Cumva evolua în 2009? Un lucru este sigur: vacre[te în unit\]i [i va înregistra o relativ\stagnare în valoare. Evident, trebuie s\ ]inemcont c\ în ecua]ia evolu]iei intr\ [i variabile,precum cursul de schimb al monedei na]io -nale, noi reglement\ri pentru pre]urile produ -c\torilor, distribuitorilor [i retailerilor, elimi na -rea plafoanelor la farmacii, presiunea asuprabugetului Fondului Na]ional Unic al Asigur\ -rilor de S\n\tate, modificarea poten]ial\ acontribu]iilor la acest fond. Dac\ ne uit\m labanii aloca]i de c\tre CNAS pentru medica -mente în 2009, ace[tia sunt, în lei, cu 5%peste anul anterior, dar pre]urile au înregistrat[i vor mai înregistra fluctua]ii, iar finan]areaCNAS reprezint\ ceva mai mult de 65% dintotal pia]\.

Sunte]i un stelist înfocat, pasionat depescuit. Cum se împac\ programuldeosebit de aglomerat cu via]a de familie[i hobby-urile?Nu vreau s\ folosesc exprim\ri generale degenul „echilibru între profesional [iparticular…”. Pur [i simplu fac tot posibiluls\ le împac pe toate, evadez din când în când[i împreun\ cu familia [i singur. În ultimaperioad\, dup\ p\r\sirea pozi]iei executive,am câ[tigat ceva mai mult timp pentru ai mei[i pentru mine [i încerc s\ îl petrec, în egal\m\sur\, util [i pl\cut, chiar dac\ Steaua nucâ[tig\ mereu, chiar dac\ la pescuit firul seîntinde sau nu!

Când se vorbe[te despre speciali[tii dinpia]a farmaceutic\, numeledumneavoastr\ este deja notoriu. A]iabandona vreodat\ acest domeniu?Este pu]in probabil s\ se întâmple a[a ceva încondi]iile în care intrarea mea ca partener laLink Resource, care este o firm\ deconsultan]\ în domeniul s\n\t\]ii, s-a datoratîn primul rând dorin]ei de a nu p\r\si do -meniul. Pe de alt\ parte, sunt absolut convinsc\ acest demers în consultan]\, împreun\ cupartenerii mei, va fi unul de succes, a[a c\premizele r\mânerii mele în acest domeniusunt certe. Aceasta nu înseamn\ c\ nu m\ uitcu interes [i c\tre alte domenii!

� Simona DIACONU

Drago[ Dinu,partner, companiade consultan]\ LinkResource Dup\ 14 ani petrecu]i al\turide A&D Pharma, Drago[Dinu a decis s\ renun]e lacontinuarea carierei în sec -torul executiv, pentru a seal\tura unui parteneriat îndomeniul consultan]ei, LinkResources. Consider\ c\informatizarea sistemuluimedical poate salva multevie]i [i a[teapt\ ca mediulprivat s\ reu[easc\ s\ con -ving\ administra]ia s\ re gle -menteze corespunz\tor pia]a.

Vasile Ast\r\stoae:Serviciile de s\n\tatetrebuie apropiate de pacient

� OBSERVATO

R


up\ 1989 s-a încercat re -formarea sistemului me di -cal, îns\ acesta continu\ s\prezinte probleme majore...Atunci când facem analiza

sistemului medical românesc, trebuie s\ îlprivim [i din punctul de vedere al st\riieconomice a popula]iei. Deseori, sunt interna]ipacien]i care se pot trata [i în ambulatoriu.Îns\, dincolo de doc torul care îl trateaz\,pacientul trebuie s\ fie compliant [i s\ poat\urma tratamentul in di cat de medic. În lipsaunei alimenta]ii adec va te, tratamentulmedicamentos este inutil. Din p\cate, nimeninu are o radiografie rea list\ a st\rii des\n\tate real\ a popula]iei. Se rviciile des\n\tate trebuie apropiate de pacient. Fiecare val de guvernan]i a propus o alt\reform\. De aceea avem un sistem hibrid,care arat\ ca o ma[in\ cu caroserie deTrabant, ro]i de Mercedes [i motor de Dacia.S-au luat anumite m\suri, dar nici una nu afost raportat\ la managementul pacientului.Odat\ preluat\ de sistem, o persoan\ nu [tiece pa[i trebuie urma]i pân\ la vindecarea sa.Nu exist\ predictibilitate. Deviza guvernan]ilorlor a fost c\ trebuie s\ fim pragmatici, dar nuau dezvoltat o filosofie a reformei [i de aceeaavem o colec]ie de legi, care se contrazic [inu o legisla]ie unitar\, care s\ protejezedreptul la s\n\tate [i interesul pacientului.

Descentralizarea ar putea fi o solu]iepentru remedierea deficien]elor dinsistemul de s\n\tate public\?Românilor le este mai pu]in fric\ de crizafinanciar\ [i de efectele ei, de r\zboi, decâtde boal\. De aceea, s\n\tatea comunit\]iieste o tem\ intens abordat\ în campaniileelectorale. Descentralizarea sistemuluimedical ar apropia serviciile de s\n\tate depopula]ie [i ar responsabiliza comunit\]ilelocale. Ca proprietate, spitalele au fost trans -ferate consiliilor locale, îns\, ca administrare,apar]in de Ministerul S\n\t\]ii. Or, ca per -forman]e [i finan]are, gestiunea se face dup\dou\ criterii clare: num\rul de kilometri dintreacel spital [i Minister [i influen]a unui aleslocal asupra cadrelor din Minister. Dar des -centralizarea trebuie s\ fie foarte bine regle -mentat\ pentru a-i obliga pe ale[ii locali s\finan]eze corespunz\tor aceste institu]ii [i anu l\sa ocuparea posturilor la bunul lor plac.

Pentru eficientizarea sistemului, ar fiutil\ crearea fi[elor electronice pentrupacien]i?Un sistem informatizat este un sistempericulos. Pentru u[urin]\ încerc\m s\aducem limit\ri dreptului cet\]eanului. Pestetot în lume, dosarul este al pacientului, careare dreptul de a solicita buletinele de analizesau fi[ele medicale, conform legii. Prininformatizarea sistemului medical, grupuri

organizate vor avea acces la informa]iipersonalizate despre cet\]enii României,informa]ii care pot fi folosite cu scopuri nutocmai etice. Din punctul de vedere alacurate]ei [tiin]ifice, conteaz\ num\rul decazuri de pneumonii [i nu faptul c\ [i Ionescu[i Popescu au suferit din cauza acestei boli.Aceast\ informa]ie poate fi folosit\ împotrivaunei persoane. De exemplu, în concep]iapopular\, tuberculoza este o boal\ ru[inoas\[i nu este privit\ ca o boal\ profesional\.

Totu[i, tehnica modern\ poate fi util\pentru salvarea vie]ii pacientului...Hipertehnologizarea în medicin\ este unadjuvant al medicului, dar nu rezolv\problema în sine. Tehnologia nu poate înlocuimedicul [i calitatea actului medical. Chiar [ibolile aparent simple, precum apendicita saupneumonia pot duce la complica]ii careproduc decesul pacientului, în ciuda unoraparate de investiga]ii medicale extrem deperformante sau a noilor genera]ii demedicamente. Investiga]ia trebuie f\cut\metodic. Toat\ lumea dore[te s\ fac\examin\ri cu computerul tomograf sau unRMN, indiferent dac\ are sau nu nevoie deaceste investiga]ii, ceea ce creeaz\ adev\rateg\uri negre în buget. Hipertehnologizareaîntrerupe rela]ia direct\ dintre medic [i

pacient, inclusiv rela]ia de comunicare. Nutrebuie s\ uit\m ceea ce prevede medicinaclasic\: examinarea am\nun]it\ din vertex [ipân\ în talon, discu]ia privind istoria medical\a pacientului [i a familiei sale, construc]iaunui ra]ionament logic. De asemenea, estepericuloas\ [i hiperspecializarea, deoarecepot ap\rea erori de diagnostic.

În ultimii ani, cuantumul investi]iilor însistemul medical privat a înregistratcre[teri constante. Poate acesta concurasistemul public?Sistemul privat ofer\ o calitate mai înalt\ aserviciilor medicale, dar pe domenii înguste [iîn foarte pu]ine loca]ii. În momentul de fa]\,sistemul public nu poate fi concurat de siste -mul privat decât punctual. Este adev\rat c\ însistemul privat program\rile se respect\,investi]iile în dot\rile tehnice sunt substan]iale,iar serviciile în regim hotelier aduc beneficiipacien]ilor. Îns\, dac\ vorbim de cazuricomplexe, ele nu pot fi solu]ionate decât însistemul public.

Care sunt principalele piedici îndezvoltarea serviciilor medicale private?În mod demagogic, statul sus]ine c\asigurarea social\ acoper\ aproape înîntregime serviciile medicale, ceea cecontravine realit\]ii. P\turile sociale care î[ipermit s\ pl\teasc\ o asigurare privat\ artrebui stimulate s\ încheie asemenea poli]e,prin definirea pachetului minim de serviciimedicale gratuite. Ceea ce se petrece ast\ziîn sistemul medical românesc seam\n\ cuceea ce se petrecea în România înainte de1989: carnea era foarte ieftin\, însa lipsea cudes\vâr[ire. În lipsa unei finan]\ri corespun -z\toare, nu putem vorbi de dezvoltareaserviciilor medicale private. Investitorii nu vorfinan]a spitale private dac\ nu [tiu în cât timpî[i vor recupera investi]ia. Iat\ de ce singura[ans\ pentru ca aceste servicii s\ se dezvolteeste crearea unei pie]e, printr-un act de curajal guvernan]ilor, care s\ defineasc\ pachetulde servicii medicale de baz\.

Sunte]i [i cadru universitar. Care suntcauzele exodului medicilor tineri?Statul nu le ofer\ tinerilor absolven]i [ansa dea lucra în folosul societ\]ii române[ti, care ainvestit în ei. Costurile pe care societatea lesuport\ pentru a preg\ti un medic specialistsunt cele mai mari din sistemul deînv\]\mânt. România nu este o ]ar\ atât debogat\ încât s\ î[i permit\ s\ exporte cadremedicale. Practic, ajut\m statele dezvoltate s\fac\ economii cu propriul lor sistem deeduca]ie. Relat\rile mass media despre malpraxis sunt doar [tiri senza]ionale, caretrebuie s\ umple golul de evenimente.

� Simona DIACONU

Pentru Vasile Ast\r\stoae,pre[edinteleColegiului Medicilor[i lectorulUniversit\]ii deMedicin\ [iFarmacie din Ia[i, cariera în domeniul me di ca la fost a doua op]iune, dup\fizica nuclear\. Îns\, a[acum m\rturise[te, «chiardac\ orientarea c\treaceast\ profesie a fostdictat\ de motive indepen -dente de mine, nu amregretat aceast\ alegere».{i-a urmat mentorul, profe -sorul Scripcaru, specia li -zân du-se în medicina lega -l\. {i-a completat studiileîn domeniul medi cal custudii de drept [i a cochetatcu gazet\ria în timpulstuden]iei, hobby pe care l-a reluat de câ]iva ani.

D


ompania MedLife a fostînfiin]at\ în 1996 de mamadumneavoastr\, MihaelaGabriela Cristescu. A]ivenit în firm\ în 2004,

dup\ ani buni de activitate în domeniulbancar. De ce a]i renun]at la aceast\„prim\ iubire”?MedLife era o clinic\ la etajul întâi al unei vile [ide]inea un cabinet de pediatrie [i unul demedicin\ general\. În 2000 s-a m\rit, s-a

achizi]ionat [i parterul acelei vile [i s-au f\cutvreo [ase cabinete [i un laborator la ultimuletaj. Am lucrat în domeniul bancar 12 ani [iam venit în MedLife în 2004, ocupând func]iade director general. Am schimbat domeniulpentru c\ afacerea mi s-a p\rut promi]\toare,altfel a[ fi r\mas pe postul de vicepre[edinte alRoBank [i nu a[ fi intrat într-un business mic.Succesul a constat în faptul c\ MedLife estedezvoltat\ [i construit\ ca o firm\ cuguvernan]\ corporativ\, adic\ managerii sunt

de sine st\t\tori, este o firm\ de]inut\ de ofamilie, nu este o firm\ de familie. Eafunc]ioneaz\ cu buget, cu rezultate, cu[edin]e trimestriale, cu tot ceea ce înseamn\formarea de personal.

Cea mai recent\ extindere a MedLife s-aprodus spre sfâr[itul anului trecut, prininaugurarea hiperclinicii din DrumulTaberei. Care sunt performan]elefinanciare pe care le preconiza]i pentru

C

Mihail Marcu:MedLife pl\nuie[te s\ creasc\de 10 ori în urm\torii 5 ani

� TÊ

TE-À

-TÊTE


aceast\ clinic\ [i ce alte extinderi suntîn plan pentru anul în curs?Rezultatele înregistrate de hiperclinica dinDrumul Taberei sunt deja nea[teptat de bune.A ajuns la profit deja în luna ianuarie, dup\dou\ luni de la inaugurare. Investi]ia s-aridicat la circa 1,5 milioane de euro. Este uncentru de succes! În general, clinicile [ihiperclinicile func]ioneaz\ foarte bine.Necesit\ investi]ii substan]iale, dar intr\repede pe profit. Zona Drumul Taberei are opopula]ie estimat\ la 700.000 de locuitori,îns\ nu este acoperit\ de metrou [i de aceeaeste destul de închis\. Clinica din DrumulTaberei este cea de-a treia ca m\rime dinBucure[ti, cu un num\r de 25 de cabinetemedicale, cu toate specialit\]ile noastre:imagistic\, laborator etc. O problem\ este curecrutarea personalului pentru atât de multespecializ\ri, îns\ am m\rit salariile, a[a c\ nueste chiar foarte greu. Urmeaz\ o alt\ m\rireîn octombrie. În ceea prive[te prezen]a noastr\ în ]ar\, în2008 am deschis hiperclinica din Unirii,Bucure[ti, hiperclinica Timi[oara, cu laboratorinclus, avem laborator la Cluj [i dorim s\cre[tem în continuare prezen]a noastr\ lanivel local. De altfel, am pornit foarte multeinvesti]ii în ]ar\, care sunt în diverse faze. Nupot îns\ s\ comentez acest subiect pentru c\suntem foarte dependen]i de diverse avize [iautoriza]ii. De asemenea, printre cele mairecente investi]ii se num\r\ relocareabirourilor în Pia]a Victoriei, dezvoltareaspitalului [i a clinicii din strada Grivi]ei dinBucure[ti, printr-o extindere de 500 mp.Pentru anul în curs, avem în vedere o alt\investi]ie important\ – deschiderea unei noihyperclinici în zona Obor-Iancului dinBucure[ti.

MedLife de]ine cel mai mare spital privatdin România. Ave]i în plan deschidereade noi spitale?Avem în plan o re]ea de 5 spitale în ]ar\, înlocalit\]i precum Constan]a, Bra[ov [i Ia[i.Din fericire, cash flow-ul MedLifefunc]ioneaz\ foarte bine, fapt care va sus]inedezvoltarea acestor proiecte . Nu [tiu în câttimp vom realiza aceste proiecte, îns\ potspune c\ peste 5 ani, MedLife va avea o cifr\de afaceri de 200 de milioane de euro. În2008 am avut o cifr\ de afaceri de 21,5milioane de euro, în cre[tere cu 67% fa]\ de2007.

Ce investi]ii sunt necesare pentrudeschiderea de clinici [i spitale?În ]ar\, de exemplu, un spital cost\ în jur de 5milioane de euro, iar MedLife vizeaz\ Bra[ov,Ia[i [i Constan]a. Clinicile cost\ aproximativ 1

milion de euro, în func]ie de serviciile oferite[i de dot\ri. Previziunile financiare ale anului trecutau fost dep\[ite de rezultate. A venitaceast\ dep\[ire ca urmare ainvesti]iilor [i extinderilor permanente?Nu, nu neap\rat, business-ul curent mergefoarte bine, num\rul clien]ilor cre[tepermanent. O mare parte din clien]ii no[trisunt firmele mari din domeniul bancar, cel alasigur\rilor, grupurile mari comerciale saumultina]ionalele. De curând am încheiatcontracte cu BCR, Bancpost, Metro [i multealte companii.

A]i înregistrat, totodat\, [i o majorare anum\rului de clien]i persoane fizice?Da, înregistr\m chiar o cre[tere foarte mare.Dac\ în 2007 la clinica din Grivi]ei erau 1.500de clien]i pe zi, în toamna lui 2008 erau în jurde 2.200-2.300. Dac\ lu\m în calcul [i clien]ii

corporate, însum\m 4.000-5.000 de clien]ipe zi.Care este clientul-]int\ atunci cândvorbim despre persoane fizice?Exist\ un portret-robot al acestui client,realizat in house. Acesta este de regul\ desex feminin, 30-40 de ani, cu venit mediu.Interesant este c\, de[i femeile tr\iesc maimult, acestea au mai des probleme des\n\tate. Acest am\nunt face ca, în afar\,asigur\rile de s\n\tate s\ fie cu 10-20% maiscumpe pentru femei decât pentru b\rba]i.

Care au fost factorii care au determinatîncheierea parteneriatului cu fondul deinvesti]ii IFC, la sfâr[itul lui 2006?Motivul a fost foarte simplu: aveam nevoie defonduri. În momentul în care te dezvol]i, po]is\ alegi între diferite surse de finan]are: b\nci,burs\, îns\ bursa nu este deloc matur\, lucrudovedit cu prisosin]\, [i atunci nu este indicats\ investe[ti în acest mod. Se spune c\b\ncile comerciale sunt cea mai ieftin\ surs\de finan]are, dar noi am preferat s\ ad\ug\m,prin parteneriatul cu IFC (divizia financiar\ aB\ncii Mondiale – n.n.), în portofoliul MedLifeun element suplimentar de siguran]\, dac\ sepoate spune a[a. Pentru oamenii de rând, dar[i pentru clien]ii corporate, implicarea IFC e ogaran]ie [i un plus pentru MedLife, dinperspectiva notoriet\]ii.

Spunea]i anul trecut c\ primea]i foartemulte cereri de preluare a MedLife. A]isesizat acela[i interes în primele luni aleacestui an?Da, în continuare primim foarte multe cereri.Evident, nu e un moment foarte nimerit s\ negândim acum serios la o eventual\ vânzare.

Cum crede]i c\ va evolua sectorulserviciilor medicale private în 2009?Domeniul medical privat a demonstrat c\rezist\ destul de bine în perioade de criz\.Depinde îns\ de foarte mul]i factori cum vaevolua în România sectorul în acest an. Exist\o discu]ie la Casele de Asigur\ri de S\n\tate[i la CSA de a desfiin]a abonamenteleexistente, pe motiv c\ acestea ar reprezentaun risc asumat de companii, c\ acestea suntun fel de asigur\ri medicale. Nu [tiu dac\ seva decide a[a ceva, îns\ o astfel de hot\rârear fi ca o bomb\ pentru domeniu.A doua ini]iativ\ se refer\ la introducereacopl\]ii în sistem, la normele c\reia selucreaz\. P\rerea mea este c\ ideea estebinevenit\, în contextul unei subfinan]\rilocale dramatice a sistemului. S\ vedem cumstau lucrurile în Europa: de exemplu, Elve]iaaloc\ circa 18% din PIB s\n\t\]ii, Bulgariaaloc\ 7%, iar în afara Uniunii Europene, Turcia

Pre[edinteleConsiliului deAdministra]ie al MedLife, Mihail Marcu, este un matematician carea renun]at la sectorulbancar pentru a dezvoltamica afacere pe carefamilia sa o desf\[ura însectorul medical.Re]eta aplicat\ pentrudezvoltarea business-ului afost una de succes,MedLife devenindprincipalul operator deservicii medicale privatedin România. Planurile deascensiune nu se oprescaici, pre[edintele grupuluivizând majorarea cifrei deafaceri de 10 ori pân\ în2014. Atingereaperforman]elor în domeniulsanitar nu reprezint\ îns\singura preocupare aacestuia: Mihai Marcu este,în acela[i timp, [i uncolec]ionar pasionat deistorie, care are,dintotdeauna, o dragosteaparte pentru ambarca]iuni.

aloc\ 5%, Albania 4,5%, iar România 3,8%!M\ întreb ce [anse de supravie]uire ar aveasistemul de s\n\tate din România f\r\introducerea copl\]ii?! Dac\ nu se introduce,pe data de 1 august, se vor închide toatespitalele din România! Nu o spun pentru c\ aspus-o ex-ministrul Nicol\escu, chiar m\ mirc\ a spus-o, mai ales c\ avem aceea[iestimare. Sectorul public nu-[i va mai puteaîncasa salariile [i nu va mai fi în stare s\-[iachite facturile la utilit\]i. F\r\ o rectificarebugetar\, care s\ aloce s\n\t\]ii 4,5-5% dinPIB, sistemul nu are nici o [ans\.

Printre pasiunile dumneavoastr\ senum\r\ istoria [i ambarca]iunile, iar eleau dep\[it statutul de hobby, ajungând lacel de business. Vorbi]i-ne despre acesteproiecte.Legat de asta, pe 3 octombrie 2008 amdeschis un muzeu în Mogo[oia, este unmuzeu despre mare, despre comunism,despre români. Muzeul înseamn\: Dun\rea,Delta Dun\rii, Marea Neagr\, Mogo[oaia [i

Brâncoveanu. De asemenea, am achizi]ionatdin toat\ lumea monede vechi române[ti,monedele lui Brâncoveanu, gravuri de peDun\re, gravuri de pe Marea Neagr\,fotografii, h\r]i, toate datând de la 1.500încoace. Nu este neap\rat un muzeu mare,dar e interesant, mai ales c\ este plasat încadrul celui mai mare showroom deambarca]iuni din România. Compania care reune[te muzeul [i afacereacu ambarca]iuni este NauticLife. Distribuim[ase m\rci de ambarca]iuni, dar 2 brand-urisunt foarte importante: unul dintre ele senume[te Beneteau, care este cel mai mareproduc\tor de yachturi cu vel\ din lume, iarcel\lalt este Hobie, care produce catamaranecu vel\, caiace, yachturi, ambarca]iuni mici.Ele sunt reunite într-un showroom cuadev\rat mare, cu 2.000 mp indoor [i circa3.500 afar\. Vom deschide un showroom înTulcea [i dou\ showroomuri cu ambarca]iunimai mici, la intrare în Tulcea [i pe [oseauacare leag\ Br\ila de Gala]i.NauticLife va avea doi „pui”. Unul se nume[te LifeResort [i va fi construitlâng\ Murighiol, ca [i complex reziden]ial delux, accesibil oamenilor cu venituri mari. Vaavea debar ca der, port propriu [i un far, va ficeva complet spectaculos. Proiectul va fiînceput în 2009 [i va fi terminat, sper\m, lafinalul anului urm\tor. Ini]ial va fi compus din39 de bungalouri, urmând s\ se dezvolte înfunc]ie de cerere. Cel de-al doilea „pui” senume[te asem\n\tor, LifeResorts, [i vacuprinde o loca]ie special\ în Bulgaria, unhotel de patru stele cu ponton propriu. Acestava fi orientat pe sesiuni de teambuilding,pentru c\ se afl\ într-o p\dure, lâng\ Dun\re,de]ine terenuri de tenis, de handbal [i 4-5 s\lide cursuri.Totodat\, urmeaz\ s\ deschidem o pensiuneîn Sulina, o minipensiune în Sfântul Gheorghe[i înc\ una la Cazane, Or[ova.

Ave]i un b\ie]el. V\ dori]i s\ v\ calce pe urme?Da, am un fiu, are patru ani [i jum\tate. Vreadeja s\-mi ia biroul. M-a rugat de curând s\-ipun [i lui un sertar pentru ma[inu]e la mine înbirou. Nu mi-ar pl\cea s\ îmi urmeze pa[ii încarier\. Vreau s\ fac\ exact ce-[i dore[te els\ fac\, s\ fie caricaturist, nuvelist, poet etc.Pe jum\tate glumesc [i pe jum\tate vorbesc

serios. Eu sunt foarte pasionat de istorie [ifoarte na]ionalist, iar tat\l meu esteprofesor de istoria medicinei [i, poate,

cine [tie, fiul meu se va îndrepta [i elspre acest domeniu...

� Emiliana DOVAN

� TÊ

TE-À

-TÊTE

Sectorul public nu-[i vamai putea încasasalariile [i nu va mai fiîn stare s\-[i achitefacturile la utilit\]i. F\r\o rectificare bugetar\,care s\ aloce s\n\t\]ii4,5-5% din PIB, sistemulnu are nici o [ans\.


REFINAN}ARE MAI IEFTIN| [i un ban în plus contra crizeiMulte dintre cabinetele medicale din România s-au str\duit s\ se dezvolte în ultimii ani apelândla resurse împrumutate. Efortul lor a contribuit lacre[terea calit\]ii dot\rilor [i a actului medical însine, implicit în beneficiul pacien]ilor. Acum, cândcriza economic\ afecteaz\ activitatea cabinetelorprin sc\derea încas\rilor, creditele deja contrac -tate de acestea pot deveni greu de gestionat [i derambursat. Totu[i, un lucru este cert: medicii do -resc s\ fac\ performan]\ chiar [i sub presiunileeconomice.

Este motivul pentru care Libra Bank – BancaProfesiilor Liberale a luat m\suri speciale înfavoarea cabinetelor medicale individuale, ofe -rindu-le un nou produs: creditul de refinan]are.Medicii sunt invita]i la dialog [i negociere, Libra

Bank oferindu-le posibilitatea de a ob]ine un creditpentru cabinet prin care pot s\-[i ram bursezeîmprumuturile contractate pân\ acum de la oricealte b\nci [i totodat\ s\ reduc\ nive lul costurilorpe care le au în prezent cu aceste credite,r\mânându-le eventual [i ceva bani în plus.

Cum este posibil\ reducerea costurilor? Mediculî[i negociaz\ dobânda perceput\ de Libra Bank laun nivel redus, având [i avantajul c\ valoareacreditului de refinan]are f\r\ garan]ii reale este de80.000 de lei pentru medici [i tehnicieni medicali,comparativ cu 50.000 de lei la creditul Hipocratestandard. }inând cont de particularit\]ile perioadeipe care o travers\m, Libra Bank le poate acordaperioad\ de gra]ie la principal [i la comisionul deadministrare pentru maximum 12 luni, iar înprimul an, clientul va pl\ti doar dobânda.

Gradul de acoperire cu garan]ii a creditului derefinan]are de la Libra Bank este de 100% în cazulipotecilor [i de 120% în cazul gajului. Se poate

acorda chiar [i un credit mai maredecât valoarea garan]iilor, cu anumitecondi]ii asupra grupului de debitori.Solicitantul creditului trebuie s\ îndepli -neasc\ o serie de criterii de eligibilitate[i s\ fi achitat minimum 6 rate lunarede la creditul pro pus spre refinan]are.

Pe lâng\ condi]iile financiare speciale,creditul de refinan]are de la Libra Bank îi ajut\ pemedici [i prin comoditatea de a-[i reuni ratele lao singur\ banc\, de a-[i urm\ri mai u[ordrepturile, obliga]iile de plat\, scaden]a, soldulcreditului, în loc s\ men]in\ mai multe graficepentru mai multe credite.

{i pentru c\, în ciuda contextului economic nefa -vorabil, Libra Bank a r\mas fidel\ medicilorcontinuând s\ le acorde finan]\ri chiar [i înultimele luni, combina]ia de avantaje comoditate-creditare a fost extins\ [i asupra cardului LibraMedical Business, acum cu posibilitate deoverdraft pentru cabinet.

În activitatea sa cotidian\, medicul se g\se[tefrecvent în ipostaza de a face pl\]i pentru cabinetdin diverse loca]ii, nu neap\rat când se afl\ înse diu, unde are numerar, sau la banc\, undepoate ordona un transfer. Adesea, pl\]ilerespective sunt necesare rapid [i chiar în sumece pot de p\[i lichidit\]ile curente ale cabinetului.

Pentru toate aceste cazuri, cardul Libra MedicalBusin e ss permite titularului cabinetului [i altorposesori de sem na]i s\ aib\ acces 24 h/24 labanii din cont, dar [i la o sum\ suplimentar\ debani, prin Linia de credit pe 3 ani HipocrateAdepto, ata[at\ cardului.

Printre avantajele acestei combina]ii create recentde Libra Bank se num\r\ faptul c\ dobânda sepl\te[te numai la suma utilizat\ de c\tre cabinetulmedical din linia de credit [i nu se percepecomision de neutilizare, iar cardul are o arie larg\de folosire, na]ional\ [i interna]ional\. În plus,permite o eviden]\ comod\ a cheltuielilor pecabinet, cu un control riguros [i limite prestabilitede titular pentru fiecare posesor.

Iat\ c\, la aniversarea a 5 ani de la ini]ierea – înpremier\ pe pia]a româneasc\ – parteneriatuluifinanciar dintre Libra Bank [i sectorul medical în2004, Libra Bank confirm\ recunoa[terea acor -dat\ anul acesta de Colegiul Medicilor din Româ -nia pentru cele mai bune produse de finan]arepentru medici.

www.librabank.ro

Dr. Alexandru Ciolan:Investi]iile Fresenius în Româniase reflect\ în mod direct asupracalit\]ii tratamentului pacien]ilor

� TÊ

TE-À

-TÊTE


n aproape 10 ani, FreseniusMedical Care România s-adistins ca lider de pia]\,oferind sisteme complexe,integrate, pentru tratamentul

pacien]ilor cu insuficien]\ renal\ atât înceea ce prive[te echipamentele [iconsumabilele pentru dializ\, cât [iserviciile medicale private de dializ\.Care au fost pa[ii cei mai importan]i întoat\ aceast\ perioad\ f\cu]i decompanie pe pia]a local\?În 1994, Fresenius era prezent pe pia]aromâneasc\ prin intermediul unui distribuitorde echipamente [i consumabile pentru dializ\,Mediatech. În anul 2000, acesta a fostcump\rat de Fresenius, înfiin]ându-se astfelsubsidiara Fresenius Medical Care România.În anul 1994, pia]a era foarte restrâns\ înRomânia. Pân\ în 1990 exista un singurcentru de dializ\ în întreaga ]ar\, la SpitalulDr. Carol Davila din Bucure[ti, „bastionul”dializei, unde erau trata]i aproximativ 80 de pacien]i, de[i în toat\ ]ara existau7.000-8.000 de bolnavi.Dup\ ’90, autorit\]ile au sprijinit deschidereaunor centre de dializ\ în spitalele publice,dot\rile cu echipamente fiind asigurate înprincipal de companiile private din domeniu.

Serviciile oferite de Fresenius constau înasisten]\ de specialitate, instruire pentrupersonalul medical, materialeeduca]ionale de specialitate pentrupersonalul medical [i pentru pacien]i,service pentru aparatur\ FME. Acesteasunt destinate atât centrelor de dializ\din spitalele de stat, cât [i centrelorprivate de dializ\, inclusiv centreleFresenius NephroCare România. Cumeste structurat\ [i organizat\ activitateaacestora?Fresenius Medical Care gestioneaz\ importul[i distribu]ia echipamentelor [iconsumabilelor, la care se adaug\ servicii detraining [i service. În 2003 a luat fiin]\ [idivizia de servicii private de dializ\, FreseniusNephroCare România. Compania nouînfiin]at\ a participat activ la proiectul-pilot deprivatizare a centrelor de dializ\, ini]iat în 2005de Ministerul S\n\t\]ii, Casa Na]ional\ deAsigur\ri de S\n\tate [i Banca Mondial\.Acest proiect a fost demarat întrucât centrelepublice de dializ\ erau supraaglomerate, cuo uzur\ ridicat\ a echipamentelor [icapacitate redus\ de tratament, f\r\posibilit\]i de extindere. Practic, ma[inile dedializ\ func]ionau non-stop, ca un taxi în zide s\rb\toare. A[a s-a ajuns s\ avemma[ini cu 50.000 de ore de func]ionare,când, în mod normal, trebuie s\ aib\maximum 30.000 de ore.

Din cele 8 centre publice privatizate,Fresenius a preluat [i a investit în 2 maricentre de dializ\: Bucure[ti [i Ia[i. Ulterior, aurmat extinderea re]elei de centre privateFresenius, prin inaugurarea a înc\ 6 centre înperioada 2007-2008. Existen]a a dou\ divizii ale aceleia[i companii(Fresenius Medical Care) în România estelegat\ de aspecte de ordin tehnic [i legal, însensul c\ o companie care are ca obiect deactivitate importul [i distribu]ia deechipamente [i consumabile nu areposibilitatea s\ furnizeze în acela[i timp [iservicii medicale.În partea de produse de dializ\ lucr\m atât cuunit\]ile publice, cât [i cu centre private dedializ\ (atât proprii, cât [i altele).În ceea ce prive[te zona de servicii private dedializ\, Fresenius [i-a asumat rolul delocomotiv\ a pie]ei, reu[ind s\ dezvolteextrem de rapid o re]ea de centre de

tratament în România, impunând în acela[itimp un standard foarte ridicat de calitate. În2008 am asistat la o adev\rat\ explozie înpia]a de servicii private de dializ\, la nivelna]ional. În septembrie existau deja 18 centreprivate, iar în ianuarie 2009 s-a ajuns la 31 decentre private, care trateaz\ aproximativjum\tate din pacien]ii dializa]i.

Care au fost investi]iile Fresenius f\cuteîn România pân\ la aceast\ or\?În 2004 am promis c\ vom investi 5 milioanede euro în construc]ia sau modernizarea unorcentre de dializ\. Evident c\ am dep\[it cumult investi]ia planificat\ ini]ial, în mare parte[i din cauza boom-ului imobiliar.În 2005 am investit peste 10,8 milioane de leiîn modernizarea celor dou\ centre publice dinBucure[ti [i Ia[i. În 2006 am realizat investi]iide 4,4 milioane de lei. Un an mai târziu aminvestit 12,5 milioane de lei în centrul de laConstan]a. În 2008 am crescut re]eaua declinici Fresenius NephroCare România cu 5noi centre la Oradea, Bac\u, Bucure[ti, {tei [iBra[ov, însumând 22,5 milioane de lei. Dintreacestea, centrul din Bucure[ti, din stradaJiului, este cel mai mare centru privat dinRomânia, cu o capacitate de circa 420 depacien]i trata]i. Pentru 2009 avem alocatefonduri în valoare de 16,7 milioane de leipentru lansarea a 3 noi centre în Pite[ti,Ploie[ti [i Suceava.

Cele dou\ divizii Fresenius din Româniaau dep\[it anul trecut 154 de milioanede lei (peste 36 de milioane de euro) cacifr\ de afaceri, existând deja estim\ripublice privind o posibil\ cre[tere cu30% a acestor venituri în 2009. Esteaceast\ cre[tere în parametriia[tept\rilor ac]ionarilor?Aceste rezultate sunt strâns legate de nivelul[i structura de business pe care le gestion\macum în România, pe cele dou\ componente –re]eaua de clinici private [i echipamente dedializ\.La nivel de echipamente [i consumabile, nea[tept\m la o cre[tere u[oar\ a veniturilor, decirca 7%, bazat\ atât pe clien]ii priva]i, cât [ipe sistemul public.

Fresenius NephroCare România, liderulautohton al serviciilor private de dializ\,a înregistrat în anul 2008 o cifr\ deafaceri de 62,5 milioane de lei(aproximativ 15 milioane de euro), încre[tere cu 84% comparativ cu 2007.Cum se explic\ o asemenea cre[tere?În zona de servicii ne a[tept\m la o cre[teremult mai mare, deoarece se vor vedearezultatele deschiderii centrelor de dializ\ din

| Dr. Alexandru Ciolan,General Manager,Fresenius Medical CareRomânia [i FreseniusNephroCare România,se afl\ la cârma unuibusiness care a dep\[it 36 demilioane de euro în 2008.Respectivul manager demon -streaz\ determinare [i inspira]iepentru a men]ine compania înpole-position [i pentru ar\mâne un reper importantpe pia]a serviciilor de dializ\.Grupul german FreseniusMedical Care este liderulmondial în produse [i serviciide dializ\, de]inând peste2.300 de centre în lume, încare sunt trata]i aproximativ200.000 de pacien]i. În plus,Fresenius este lider deta[at[i în România în pia]a deproduse pentru dializ\ [iservicii private de dializ\,contribuind decisiv atât laîngrijirea [i ameliorareas\n\t\]ii bolnavilor cuinsuficien]\ renal\, cât [i ladezvoltarea pie]ei private deservicii de dializ\.

� TÊ

TE-À

-TÊTE


2008. Totodat\, dup\ cum am mai spus,urmeaz\ s\ mai deschidem anul acestacentre la Pite[ti, Ploie[ti [i Suceava. Vreau s\ precizez îns\ c\ dincolo de cifre sauindicatori de evolu]ie a business-ului dinpunct de vedere al cifrei de afaceri, GrupulFresenius Medical Care are o strategie dedezvoltare pe termen lung oriunde în lume,inclusiv în ]ara noastr\. Recent, am fostnominaliza]i la Forumul Economic de la Davosprintre primele 100 de companii din lumecare au o strategie bine definit\, vizând untermen îndelungat de ac]iune. Într-un astfel dedomeniu, cum este cel al dializei, luând încalcul [i nivelul extrem de ridicat alstandardului de calitate impus de GrupulFresenius, nu ne putem gândi la profitabilitatepe termen scurt. Un centru de dializ\ devine,de regul\, profitabil dup\ 7 ani.În România ne-am propus s\ dezvolt\m ore]ea mare de centre, asumându-ne investi]iiimportante. Avantajul nostru, în contextuleconomic nefavorabil dezvolt\rii, este c\ nebaz\m doar pe împrumuturi intra-grup.

Cum aprecia]i, în general, dinamicaserviciilor medicale private din România,atât sub aspect calitativ, cât [icantitativ?A[ vrea s\ m\ refer strict la ceea ceînseamn\ servicii medicale private de dializ\în România, întrucât acesta este domeniulmeu de expertiz\. Sunt convins îns\ c\ acestmodel pe care eu îl v\d de succes poate fireplicat în anumite limite [i pe alte segmente. Exist\ mai multe aspecte care trebuie luate înconsiderare.În primul rând, este foarte greu s\ g\se[timedici [i asisten]i medicali specializa]i înacest domeniu, în zonele în care tu ai nevoiede ei. Nu po]i dezvolta serviciile de dializ\doar în câteva ora[e mari, în centreuniversitare. Eforturile companiilor privatepentru preg\tirea [i relocarea lor sunt cu atâtmai mari.În al doilea rând, cele mai multe centre seg\sesc în re[edin]ele de jude], limitând astfelaccesul la tratament al pacien]ilor din localit\]imai mici. Noi încerc\m s\ combatem aceast\problem\ a pie]ei [i s\ asigur\m o distribu]iegeografic\ optim\ a centrelor. De exemplu, înjude]ul Bihor, pe lâng\ centrul din Oradea, amdeschis un altul la {tei, unde se trateaz\ 50de pacien]i.Înainte, pacien]ii din regiunea {tei parcurgeaulunar 1.600 de kilometri pân\ la Oradea!În al treilea rând, la ora actual\ nu exist\ nicio autoritate [i nici un sistem pus la punctpentru a evalua calitatea serviciilor practicateîn acest sector. Cred c\ aici se poate faceceva. Exist\ un singur parametru, care senume[te mortalitate. În zona privat\ de

servicii de dializ\, mortalitatea este de 11%,iar în zona public\, de 13%. Media european\este de 14%. Totu[i, aceste cifre trebuietratate cu m\sur\. Din p\cate, în ]ara noastr\,pacien]ii dializa]i sunt cei mai tineri dinEuropa, vârsta medie pentru începereatratamentului prin dializ\ fiind de 52 de ani. Totodat\, noi avem cei mai mul]i pacien]i pecentru din Europa, 177, pentru c\ re]eaua nueste înc\ suficient de bine dezvoltat\. Mediaîn Europa este de 73 de pacien]i într-uncentru.

Cum face]i fa]\ lipsei de personalcalificat în condi]iile unei cereri tot maimari de asisten]\ de calitate în domeniulnefrologiei?În prezent avem circa 400 de angaja]i, dintrecare 37 sunt medici. Ne preocup\m depreg\tirea medicilor tineri. Din p\cate,num\rul medicilor reziden]i, specializa]i înnefrologie, este înc\ insuficient pentru nevoile]\rii. Ne a[tept\m ca Ministerul S\n\t\]ii s\intervin\ [i s\ extind\ locurile la reziden]iat

rezervate nefrologiei, dar [i s\ dezvolte unprogram de preg\tire a medicilor [iasisten]ilor medicali în domeniul dializei.

Exist\ planuri de investi]ii pentrudezvoltare organic\ în 2009 ale grupuluiFresenius în România? Chiar [i în condi]iide criz\?Noi ne vom continua proiectele în România.Avem resursele necesare [i tot interesulpentru ca lucrurile s\ mearg\ bine. Vominvesti în construc]ia unor noi centre dedializ\ [i în preg\tirea oamenilor. Vom aducestandardul de calitate al tratamentelor oferitela cel mai înalt nivel. Totodat\, dorim s\sus]inem [i dezvoltarea altor companii privatecare doresc s\ lucreze cu noi pentru c\ [tiuce produse, servicii [i know-how oferim.

Ce v\ define[te ca om, în carier\ [i învia]a privat\?În nefrologie am ajuns mai mult dintr-oîntâmplare, dup\ ce am lucrat peste 12 ani îndou\ companii multina]ionale din domeniulfarma, Hoffmann La Roche [i Schering-Plough.În urma unei discu]ii cu fostul GeneralManager Fresenius [i apoi cu vicepre[edinteleregional din Germania, am descoperit cât deinteresant este domeniul dializei, ceperspective se deschid [i ca atare am deciss\ renun] la farma [i fac o schimbare major\în carier\. Perioada de început nu a fost unau[oar\, dar cu timpul am început s\ înv\] ceeste de f\cut, cum trebuie dezvoltat acestbusiness [i, mai mult, cum se cl\de[te unbusiness de la zero, a[a cum s-a întâmplatcu dezvoltarea centrelor private de dializ\ înRomânia. Experien]a vast\, problematica extrem decomplex\, provoc\rile ap\rute la tot pasul auf\cut extrem de interesan]i ace[ti 5 ani decând activez în domeniul dializei [i mi-auconfirmat înc\ odat\, dac\ mai era necesar,c\ pentru a reu[i ai nevoie de mult\ tena citate,seriozitate, dedica]ie, onestitate [i loialitate. Pelâng\ acestea, e nevoie [i de multe sacrificii,în special în plan personal [i în mod particularîn ceea ce prive[te timpul liber.Cu toate acestea, încerc s\ dedic o parte dinpu]inul timp liber pe care îl am sportului, îmiplace s\ ascult muzic\, s\ merg la concerte[i expozi]ii, mai ales c\ pasiunea mea pentrupictur\, design [i arhitectur\ dateaz\ înc\ dincopil\rie. {i pe lâng\ toate acestea, nu pot s\nu v\ m\rturisesc pasiunea pe care o ampentru automobilele clasice [i raliurile istorice,încercând s\ particip, atât cât îmi permitetimpul, la cât mai multe activit\]i [ievenimente din acest domeniu.

� Cristian PAVEL

În 2008 am asistat la oadev\rat\ explozie în pia]ade servicii private de dializ\,la nivel na]ional. Înseptembrie existau deja 18centre private, iar în ianuarie2009 s-a ajuns la 31 decentre private, care trateaz\aproximativ jum\tate dinpacien]ii dializa]i.

Florin B\l\nic\: PlanurileMedcenter de extinderena]ional\ merg înainte

� TÊ

TE-À

-TÊTE


omnule B\l\nic\, a]iterminat medicina [i a]iales s\ profesa]i în sec -torul medical privat. Careau fost principalele puncte

de reper ale carierei dumneavoastr\?F.B.: Am absolvit Facultatea de Medicin\ [iam lucrat ca medic timp de cinci ani înspitalul militar, dup\ care am considerat c\dezvoltarea mea profesional\ este mult maipotrivit\ în mediul privat [i am plecat. În 2003am venit la Medcenter. Am început s\ lucrezca reprezentant de vânz\ri, timp de aproapeun an, dup\ care am fost director depoliclinic\. Am coordonat prima policlinic\Medcenter deschis\ în Bucure[ti, cea dinBerceni (n.r. – deschis\ în 2001) [i încet,încet, toate celelalte policlinici din ]ar\,urmând ca mai apoi s\ m\ ocup [i dedeschiderea clinicilor care au urmat.Îndeplineam atunci func]ia de directorexecutiv. Acum trei ani am fost avansat înfunc]ia de director general adjunct [i din 2006sunt director general [i conduc companiaMedcenter.

În 2007, postul de director executiv afost propus doamnei Corina Ol\reanu,care ocupa func]ia de director regional.Doamn\ Ol\reanu, care au fost factoriicare v-au determinat s\ accepta]iaceast\ provocare?C.O.: Într-adev\r, în 2007, doctorul B\l\nic\,directorul general al Medcenter, a dorit s\aib\ al\turi o persoan\ care s\-l sprijine [imi-a propus s\ vin în Bucure[ti. La luareahot\rârii de a m\ muta în Bucure[ti acontribuit [i copilul, care tocmai împlinea[apte ani. Mi-am dat seama c\ dac\ nuaveam s\ fac pasul atunci, nu l-a[ mai fif\cut niciodat\. Sigur c\ a contat faptul c\acolo nu mai era loc de crescut, iar func]ia dedirector executiv reprezenta un avans încarier\. Nu regret c\ am venit, dar este cutotul altceva, o provocare foarte mare [i nu aicum s\ te plictise[ti.Dorin]a de cre[tere ]ine de structura fiec\ruia.A[a am fost mereu, am cerut mult de la mine[i de la ceilal]i [i poate de aceea nu estemereu o pl\cere s\ lucrezi cu mine. Cred c\am aceast\ structur\ de la p\rin]ii mei, ni[teoameni simpli care au f\cut tot ce au pututpentru copiii lor. Ne-au explicat de la începutc\ trebuie s\ fim pe picioarele noastre [i c\singura [ans\ pentru a reu[i este înv\]atul.Am terminat un liceu sanitar, iar apoiFacultatea de Medicin\ Veterinar\ în 2005, înBucure[ti. Colaborarea cu Medcenter aînceput acum 7 ani, la Foc[ani, când ampreluat func]ia de director de marketing.Pentru mine, Foc[aniul a r\mas centrul desuflet pentru c\ acolo cunosc tot ce s-a f\cut.

Medcenter de]ine centre medicale,laboratoare [i parteneriate cu alte cliniciîn aproape toate zonele ]\rii. Ce extinderisunt în plan pentru 2009 [i perioadaurm\toare?F.B.: Ne vom dezvolta echilibrat, astfel încâts\ acoperim cu centrele noastre toat\ ]ara. Încazul în care exist\ interes din parteaclien]ilor, în anumite zone unde nu amdeschis clinici înc\, lucr\m cu centrepartenere. Extinderea în ]ar\ o s\ cuprind\pân\ la sfâr[itul anului viitor înc\ 5 centre [iîn urm\torii 3 ani probabil c\ vom replicaaceste planuri [i vom deschide în jur de 4-5centre pe an. În momentul de fa]\ oper\m înBucure[ti, Ia[i, Foc[ani, Br\ila, Buz\u, BaiaMare, Cluj [i Bra[ov [i avem în jur de 38 decentre deschise.

C.O.: Planurile pentru extindere merg înainte.Am reu[it anul trecut s\ ne asigur\m finan ]a -rea, a[a c\ dezvoltarea proiectelor este asi -gurat\. Putem spune c\ în curând se vor maideschide dou\ centre, în Constan]a [i Br\ila.

F.B.: De asemenea, vom continua extindereaîn capital\, care nu reprezint\ o pia]\ saturat\.

Dorim s\ acoperim tot Bucure[tiul [iîmprejurimile, ceea ce implic\ deschiderea, în2009, a înc\ 2 centre. Probabil c\ ambele vorfi în zona de nord a capitalei. În prezent avemîn Bucure[ti 5 clinici, cele mai recente,inaugurate anul trecut, care se afl\ încartierele Titan [i Militari. Oferim serviciimedicale în ambulator, ceea ce presupunerecrutare de analize de laborator, explor\rifunc]ionale, EKG, endoscopie, consulta]iioftalfmologice [i toate celelalte consulta]ii despecialitate, tot ce se poate oferi înambulatoriu, deci f\r\ internare. Valoareainvesti]iei într-o clinic\ Medcenter dep\[e[te1 milion de euro [i, în general, într-un centrumedical sunt între 7 [i 15 cabinete.

Majoritatea furnizorilor de serviciimedicale private au deschis sauinten]ioneaz\ s\ deschid\ spitale. Are [iMedcenter în plan asemenea extinderiale activit\]ii?F.B.: Este un element care face parte dindezvoltarea Medcenter, îns\ nu este cevacare se va întâmpla curând. Exist\ posibili -tatea s\ dezvolt\m o re]ea de spitale care s\acopere toate zonele ]\rii, a[a cum o face re -]eaua de ambulatoriu. Nevoia de spitale pri va teeste foarte mare, pentru c\ sunt foarte pu]ine,dar [i investi]iile sunt pe m\sur\. Re pre zint\mai degrab\ un proiect pe termen mediu.

C.O.: Putem spune c\ nu vom demaralucr\rile în 2009, dar în 2010 este posibil s\lu\m o decizie în acest sens.

Unul dintre proiectele Medcenter careatrage aten]ia este cel de depistare [itratare a infertilit\]ii. Când va fi lansatacest serviciu, ave]i în vedere [i altele noi?F.B.: Procesul de depistare [i tratare ainfertilit\]ii va începe în viitorul apropiat, îns\deocamdat\ acest serviciu este în faz\ deproiect. El presupune [i câteva centre deinfertilitate, care vor avea ca punct de plecareBucure[tiul [i vor fi disponibile cât de curândîn toat\ ]ara. Este un proiect foarte important,care presupune ni[te pa[i [i o foarte bun\organizare înainte s\ invit\m clientul s\beneficieze de acest serviciu.

C.O.: Este un proiect important, pentru c\sunt din ce în ce mai multe cupluri care î[idoresc un copil, dar nu reu[esc. Inten]ion\ms\ intr\m pe acest segment în 2009 [i nueste singurul proiect pe care vrem s\-llans\m în decursul acestui an.De asemenea, vom pune bazele unui serviciupentru tratarea sfor\itului. Sfor\itul este oproblem\ important\ [i, deocamdat\, nu sepreocup\ nimeni serios pentru g\sirea

D Medcenter a fost înfiin]at\în 1998, iar în prezent faceparte dintre primii 5 furnizoride servicii medicale privatedin România. În ceea ce prive[te topmanagementul companiei,întâmplarea face ca atâtFlorin B\l\nic\,director general, cât [idirectorul executiv,Corina Ol\reanu, s\ fiintrat în familia Medcenter înacela[i an, 2003, ocupândîns\ func]ii diferite.Cei doi nu sunt îns\ numaini[te buni manageri, ambiiavând studii în domeniulmedical. Pentru anul în curs,directorii Medcenter vizeaz\afaceri în cre[tere cu circa20% fa]\ de valoareaînregistrat\ în 2008.

cauzelor. Este un lan] de segmente care se pun cap la cap: se începecu o consulta]ie normal\ de ORL, se face laringoscopie, se merge maideparte la polisomnograph, pentru a vedea care este evolu]ia în timpulnop]ii, [i la alte consulta]ii interdisciplinare. Scopul este ca medicul s\fie sigur de cauzele care determin\ sfor\itul [i s\ poat\ da undiagnostic corect.

Cum a]i caracteriza anul 2008 pentru Medcenter [i cum crede]ic\ va ar\ta bilan]ul anului în curs?C.O.: 2008 a fost un an bun pentru Medcenter [i pentru to]i juc\torii dinpia]\. Programul Na]ional de Evaluare a St\rii de S\n\tate a Popula]iei aînsemnat o explozie a pie]ei [i, chiar dac\ el s-a terminat, a determinato cre[tere cu 10% a domeniului. Oamenii au identificat ni[te probleme,iar 10% au mers mai departe pentru rezolvarea lor. Pia]a a crescut [i nuva da înapoi, pentru c\ vorbim despre ni[te servicii necesare, nu despreunele de lux. Lumea vine de nevoie la medic, iar aceast\ nevoie vaexista în continuare. Cu siguran]\ c\ sectorul serviciilor medicale private va fi afectat decriz\, dar cred c\ mai ales pe partea de corporate. Vorbim despre acelefacilit\]i pe care angajatorii le dau anagaja]ilor [i care au fost reduse sauchiar t\iate. Estim\m c\ Medcenter nu o s\ fie foarte afectat\ deaceast\ evolu]ie, având în vedere c\ abonamentele reprezint\ circa 30%din business. La început, afacerile Medcenter însemnau în mare partecontracte cu statul, dar am crescut [i ne-am echilibrat, iar dac\ ocomponent\ a businessului nu merge, trebuie s\ mearg\ cealalt\.În 2008 am deschis ni[te centre medicale care sunt în cre[tere [icredem c\ putem vorbi despre cre[tere [i în 2009, chiar dac\ nu se vacompara cu cea din anul precedent. Sper\m s\ ajungem la o cifr\ deafaceri de 13 milioane de euro, dup\ ce în 2008 am înregistrat 11milioane de euro. Pentru aceast\ cre[tere miz\m pe centrele pe care le-am deschis [i pe cele care urmeaz\ a fi deschise în 2009.

Ce alte a[tept\ri ave]i de la 2009?C.O.: Exist\ m\suri pe care dorim ca Ministerul S\n\t\]ii s\ le ia pentrua ajunge la ni[te standarde de calitate înalte, astfel încât s\ intr\m încompeti]ie cu ni[te juc\tori cu acela[i nivel al calit\]ii serviciilor. Pentruaceste standarde de calitate sunt necesare investi]ii foarte mari [i nueste corect ca oricine s\ poat\ ob]ine acelea[i certific\ri [i acredit\ri.Ministerul S\n\t\]ii trebuie s\ încurajeze calitatea. De[i normelecontractului cadru din acest an nu sunt aprobate înc\, sunt semne c\s-ar dori s\ se intre în contract numai cu laboratoare acreditate RENAR.Ar fi un lucru bun pentru toat\ lumea [i mai ales pentru pacien]i.De asemenea, sper\m s\ fie lansate asigur\rile private de s\n\tate, iaracestea s\ reprezinte alternativa la asigur\rile sociale. De aceea estefoarte important\ acoperirea teritorial\, pe care, dac\ nu o ai, nu contezipentru marii asiguratori.

Crede]i c\ românii vor adopta rapid serviciile de asigur\riprivate de s\n\tate cu care nu sunt obi[nui]i?C.O.: Am citit recent c\ românii sunt dispu[i s\ pl\teasc\ 20 de europe lun\ pentru asigur\ri private de s\n\tate. Nu [tiu cât de real esteacest studiu [i nimeni nu poate spune care va fi pachetul de baz\introdus ini]ial, îns\ este clar c\ trebuie s\ avem ceva suplimentar. Nune putem permite s\ pl\tim din buzunar tot. Cred c\ oamenii se vorobi[nui s\ pl\teasc\ o asigurare privat\ de s\n\tate. Medcenterlucreaz\ în prezent cu to]i marii asiguratori. Cred c\ pia]a serviciilormedicale private va cre[te, iar asigur\rile private de s\n\tate vor juca unrol important.

De]ine]i o func]ie social\, v\ aduce acest fapt satisfac]ii mari?C.O.: Întotdeauna ne bucur\m când un pacient pleac\ mul]umit. Amîncercat s\ le explic\m angaja]ilor c\ omul respectiv nu vine de pl\cere[i c\, spre deosebire de noi, care venim la lucru, el este deja bolnav [istresat de ceea ce i se va întâmpla. Este normal s\ gândim a[a, pentru

c\, dac\ pacien]ii nu sunt mul]umi]i, nici nou\ nu are cum s\ ne fiebine. Majoritatea angaja]ilor lucreaz\ în companie aproape de laînfiin]area ei [i cunosc modul în care trebuie s\ procedeze.

Ce v\ place s\ face]i în afara serviciului? Ave]i pasiuni c\rorareu[i]i s\ v\ dedica]i?C.O.: Mi-a[ dori s\ petrec mai mult timp cu copilul, dar, din p\cate,timpul nu îmi permite. Copiii sunt foarte maturi, poate mai maturi decâteram eu la vârsta lor [i acas\ facem o echip\ bun\. În fiecare zi nepropunem s\ mergem cu bicicletele în parc, la film etc. Nu ne iesemereu, dar încerc\m. Sunt n\scut\ la Tulcea [i iubesc apa. În vacan]eîmi place s\ merg la mare în România sau în str\in\tate. În rest, amîncercat s\ vizit\m locurile importante din Europa. Am fost pl\cutsurprins\ când b\iatul nostru, în vârst\ de nou\ ani, a fost impresionatde Domul din Milano.

Domnule B\l\nic\, spre deosebire de doamna Corina Ol\reanu,sunte]i la baz\ medic. V\ este dor de profesia pe care a]i ales-oini]ial?F.B.: Atunci când e[ti medic, r\mâi medic pe via]\, în schimb estedificil s\ faci [i management de înalt nivel [i medicin\. Încerc s\ men]inpartea medical\ la un nivel care s\ m\ ajute s\ fiu la curent cu ceea cese întâmpl\. Func]ia de director general al unui lan] de clinici este foartesolicitant\. Mai ales când vorbim despre atâtea centre [i despre peste500 de angaja]i. Vorbim despre o responsabilitate foarte mare.

Care sunt activit\]ile pe care le practica]i cu pl\cere atuncicând ave]i timp liber?F.B.: Încerc s\ petrec pu]inul timp liber care îmi r\mâne cu familia. Înrest, încerc s\ practic sport. Am f\cut sport de performan]\: rugby [iski. Acum nu prea mai am timp, îns\ merg la înot din când în când. Deasemenea, c\l\toresc [i încerc s\ plec în vacan]\ cu familia o dat\ pean, în ]ar\ sau în str\in\tate. Nu avem locuri preferate, alegerea depindede ceea ce ne dorim s\ facem în acele zile.

� Emiliana DOVAN

� TÊ

TE-À

-TÊTE


Sergiu Negu]:Vom ajunge s\ activ\m într-opia]\ de un miliard de euro

� TÊ

TE-À

-TÊTE


e la fondare, în 1995,Centrul Medical Unirea s-aconsolidat printr-o serieîntreag\ de achizi]ii [i

parteneriate. Care au fost principalelemomente ale dezvolt\rii afacerii?În 1995 a fost înfiin]at primul cabinet medicalsub numele Centrul Medical Unirea, în zonaPia]a Unirii din Bucure[ti. A fost o perioad\ depionierat în zona serviciilor medicale privatedin România. În 1998 a fost deschis\ primapoliclinic\ în aceea[i zon\, care func]ioneaz\[i ast\zi. Era cu totul altceva fa]\ de ceea ceexista atunci, avea un design deosebit, cu ocapacitate mult mai mare. În 2001-2002 amînceput s\ vindem abonamente pe scar\ larg\[i s\ cre\m o re]ea na]ional\ de parteneriate,CMU Net, pentru a putea deservi acesteabonamente în toat\ ]ara. Aceste lucruri audus la cre[terea volumului de abonamente [ila cre[terea ponderii lor în cifra de afaceri aCMU. Astfel, începând cu anul 2004 s-audeschis mai multe policlinici în Bucure[ti, îngeneral în zona parcurilor de afaceri. În 2005 s-a deschis prima unitate dechirurgie în spitalul de la Arcul de Triumf, iarîn 2007, CMU a atras investi]ia 3i Group Plc,tranzac]ie care a r\mas cea mai mare în carea fost implicat\ o clinic\ privat\. Ca urmare aacestei investi]ii a urmat o alt\ perioad\ dedezvoltare, prin deschiderea primei policlinicispecializate pentru copii, CMU Kids, aCentrului de Diagnostic [i Tratament dinB\neasa, a Maternit\]ii Regina Maria, [i prinprelu\rile de policlinici în ]ar\ (Cluj,Constan]a, Ploie[ti).

Anul 2008 a reprezentat pentru CMUanul investi]iilor, prin inaugurarea primeipoliclinici pentru copii, CMU Kids,deschiderea celui mai dezvoltat centrude imagistic\ din Bucure[ti [i alteextinderi în ]ar\. Care sunt planurile deextindere în 2009?În perioada imediat urm\toare avem în plandeschiderea unei b\nci de celule stem. Necontinu\m dezvoltarea în ]ar\ cu înc\ treipoliclinici, în alte trei ora[e. De asemenea,urmeaz\ s\ deschidem policlinici noi, cupartenerii din ora[ele în care am intrat deja încursul anului trecut.

Se poate vorbi despre o pia]\ aserviciilor medicale private destinatecopiilor? Poate fi aceasta cuantificat\?Nu este o pia]\ foarte specializat\, dar potspune c\ primii pa[i s-au f\cut. CMU adeschis prima clinic\ specializat\ pentru copiianul trecut. De asemenea, exist\ sec]ii în altepoliclinici private. Am ini]iat [i un parteneriatpublic-privat cu Spitalul Marie Curie.Gestion\m ni[te rezerve [i încerc\m s\

oferim un alt standard de servicii pentru copii.Focus-ul este pe ceea ce înseamn\ serviciiintegrate. Ne dorim s\ oferim tot necesarulpentru copii: pre-concep]ie, urm\rirea sarcinii,na[tere, banc\ de celule stem [i policlinic\pentru copii. Este un domeniu foarte important pentrufiecare dintre noi [i m\ a[tept ca investi]iile îndomeniu s\ continue, atât cele ale CMU, cât[i cele ale celorlal]i juc\tori. Nu cred îns\ c\se poate estima valoarea acestei pie]e, pentruc\ este foarte mic\, iar majoritatea oamenilorfolosesc serviciile unui pediatru sau pe celeale unui medic de familie. M\ a[tept caaceast\ pia]\ s\ se structureze semnificativ,a[a cum s-a întâmplat [i cu pia]a serviciilormedicale private pentru adul]i.

Cum a]i caracteriza pia]a serviciilormedicale private din 2008? Cum estima]ic\ va evolua aceasta în 2009? Anul 2008 a fost unul extraordinar pentruserviciile medicale private, a[a cum a fostpentru toat\ economia româneasc\. Pia]a aînregistrat una dintre cele mai mari cre[teridin istorie, ajungând la 350-400 de milioanede euro, potrivit estim\rilor din pia]\. Vesteabun\ pentru juc\torii din acest domeniu estec\ anul 2009 nu este unul foarte r\u, spredeosebire de alte pie]e. Dac\ în ultimii ani amv\zut cre[teri de 20-30% în euro, în anulacesta probabil c\ vom vedea o cre[tere de20-30% în lei [i a[tept\m cu interes s\

vedem cât înseamn\ aceasta în euro. Estimarea mea este c\ pia]a serviciilormedicale va cre[te în 2009, chiar [i în euro,dar nu la fel de spectaculos. CMU [i-abugetat o cre[tere de 50% pentru anul acesta,de la 11 milioane de euro în 2008 la 16,5milioane de euro în acest an. Am pornit de lani[te calcule, de la faptul c\ am deschis laînceputul anului 2009 ni[te capacit\]imedicale noi [i vom avea veniturisuplimentare celor înregistrate în 2008.Bineîn]eles c\ pentru a atinge acest obiectivambi]ios în anul 2009 trebuie ca dimensiunearecesiunii s\ nu fie catastrofic\.

Considera]i c\ pia]a local\ de profil varesim]i efectele crizei, în contextul încare se va înregistra o sc\dere anum\rului de clien]i corporate?Nu am sim]it o presiune la nivelulabonamentelor, dar cre[terea intern\ afiec\rei companii, pe baza angaj\rii deoameni noi, s-a oprit. Majoritatea firmelorstagneaz\ ca num\r de angaja]i. Cu toateacestea, am reu[it s\ vindem abonamentec\tre firme noi în primul trimestru din 2009,mult peste nivelul comparabil din 2008.Cre[terea din primul trimestru nu este îns\ odovad\ c\ lucrurile vor merge a[a tot anul,pentru c\ ea este oarecum acumulat\ în2008, iar cea mai mare parte a performan -]elor financiare se bazeaz\ pe evolu]ia anuluitrecut. Este înc\ devreme s\ spunem dac\tendin]a ascendent\ se va men]ine pe totparcursul anului, sau dac\ anvergura rece -siunii va afecta [i sectorul în care activ\m.Cazul CMU este pu]in special, pentru c\ avemo platform\ de investi]ii realizat\ în 2008, careîncepe s\ produc\ în 2009. Continu\minvesti]iile [i în 2009, pentru c\, pe termenmediu [i lung, pia]a are poten]ial mare decre[tere [i de absorb]ie [i chiar exist\ ni[eunde singurul juc\tor este în continuare statul,iar calitatea serviciilor nu este la nivelula[tept\rilor pacien]ilor români. Cred c\ suntem într-o perioad\ de recesiunetemporar\ [i c\, pe termen mediu [i lung,serviciile medicale vor cre[te în Româniafoarte mult, iar într-un orizont de timp nu preaîndep\rtat vom ajunge s\ activ\m într-o pia]\de ordinul unui miliard de euro. De asemenea, cred c\ interesul marilorjuc\tori interna]ionali va fi [i mai mare decâteste în prezent atunci când pia]a va avea oasemenea anvergur\. Rolul CMU este acelade a contribui la cre[terea sectorului privat [ide a face cumva tranzi]ia dintre situa]iaprezent\ [i cea de atunci, prin implicarea cât mai multor profesioni[ti dintre cei care au contribuit la dezvoltarea pie]ei pân\ la acest nivel.

Sergiu Negu],director executiv,Centrul Medical Unirea,nu [i-a dorit s\ activeze îndomeniul medical [i nici nus-a preg\tit pentru asta, îns\dup\ ani buni de experien]\în acest sector se simte caacas\, considerând c\«sentimentul c\ faci cevafundamental bun pentruceilal]i te motiveaz\ pentru aface mai mult». Pentru 2009,CMU ]inte[te afaceri încre[tere cu 50%, iar secretulatingerii acestei ]inte st\ îninvesti]iile f\cute spresfâr[itul anului 2008 [iînceputul lui 2009, care aducvenituri noi companiei.

D

Introducerea asigur\rilor private des\n\tate este considerat\ de c\trecompaniile din sectorul sanitar privat unelement important, care va genera odezvoltare [i mai mare a pie]ei. Cecrede]i c\ ar trebui f\cut pentru o bun\func]ionare a sistemului de asigur\riprivate de s\n\tate?În România, probabil pentru mult timp deacum înainte, oamenii vor fi preocupa]i s\ aflecine o s\ le ofere serviciile medicale de careau nevoie. A doua întrebare este „cine arputea s\ pl\teasc\ pentru aceste servicii?”,dar ea nu este suficient de puternic\ în minteapacien]ilor pentru a declan[a achizi]ionareaunei asigur\ri medicale. Cred c\ lucrurile nuse vor schimba radical atât timp cât situa]iilemedicale cu care ne confrunt\m se potrezolva în mediul privat, cu costuri suportabilepentru oamenii din clasa medie [i cât timpsistemul de servicii medicale de stat o s\ fieinsuficient.

Ce m\suri crede]i c\ ar trebui s\ iaactualii guvernan]i pentru revigorareasistemului românesc de s\n\tate? Sunt foarte sceptic, nu pentru c\ am vreoneîncredere aprioric\, ci pentru c\ este operioad\ economic\ dificil\, în care bugeteleCasei de Asigur\ri de S\n\tate [i aleMinisterului sunt serios afectate. Este pu]in

probabil s\ se poat\ face performan]\ însistemul sanitar public în acest an cu banimai pu]ini, decât s-a f\cut anul trecut cu banimai mul]i. Nu cred c\ în condi]iile actuale sepoate asigura un salt calitativ. Trebuie luat\mult mai în serios alternativa pe care oreprezint\ serviciile medicale private [i trebuies\ se con[tientizeze faptul c\ exist\ o p\tur\mare de oameni din clasa medie care nu maifolosesc serviciile de stat decât dac\ suntnevoi]i. Ar fi util\ acordarea unei aten]ii mai mari unuiparteneriat public-privat. Migra]ia pacien]ilorc\tre sistemul privat ar putea s\ duc\ la oechilibrare cu cre[terea calit\]ii serviciilorpentru pacient. Dac\ s-ar ]ine cont de acesteaspecte atunci când se face reorganizarea,lucrurile ar merge mult mai bine. Nu este niciun secret c\ principalul nostru concurent estereprezentat de pl\]ile informale din sistemulde stat. Dac\ acestea ar putea fi limitate, amavea un sistem transparent în care am [ti clarpentru ce pl\tim.Poate c\ nu sunt în m\sur\ s\ vorbescdespre asta, dar, având în vedere situa]iaactual\, este posibil ca în luna august bugetulalocat s\n\t\]ii pe anul acesta s\ fie epuizat.Sunt convins c\ oamenii de la CAS au mariprobleme în a gestiona aceste fonduri, pentruc\, oricum le-am privi, acestea sunt mai micidecât cele de anul trecut. Pe de alt\ parte,

este foarte bine c\ un procent mai mic de 1%din cifra de afaceri a Centrului Medical Unireareprezint\ rela]ia cu CAS. Acest fapt ne ofer\o stabilitate foarte bun\.

Ce anume v-a atras în sfera serviciilormedicale private, având în vederespecializ\rile în domeniul tehnic [ieconomic pe care le-a]i ob]inut?Nu am vrut niciodat\ s\ dau la medicin\, s\devin doctor. Am fost inginer, apoi economist[i, privind în spate, pot spune c\ suntmanager. Am activat ini]ial în domeniulcomer]ului, cu produse siderurgice, înindustria farmaceutic\ [i BioTech [i însectorul serviciilor medicale. Activitatea înacest sector îmi d\ o satisfac]ie extraordinar\.Nu vorbesc numai despre satisfac]ia de aactiva pe o pia]\ care cre[te spectaculos ande an, ci [i despre componenta social\. Sen timentul c\ faci ceva fundamental bun pentru ceilal]i te motiveaz\ pentru a face mai mult.

Ce v\ place s\ face]i atunci când ave]itimp liber?Îmi place s\ g\tesc [i s\ m\nânc cu prietenii.Îmi place s\ experimentez, s\ g\tesc ceva cenu am mai f\cut [i repet mânc\rurile care mis-au p\rut suficient de complicate. Îmi placefoarte mult s\ citesc science fiction [imanagement. De asemenea, iubesc s\c\l\toresc, dar mi-e team\ c\ pân\ nu voi fisuficient de independent încât s\-mi permitvacan]e mai lungi, nu o s\ pot s\ v\d tot ceîmi doresc. Dintre locurile pe care le-amvizitat ca turist mi-a pl\cut foarte multPeninsula Yucatan [i-mi doresc s\ merg laMachu Picchu. Din punct de vedere profesional m-aimpresionat Elve]ia, unde am tr\it un an.Sistemul medical de acolo este extrem debine organizat, ca orice sistem din Elve]ia.Este un sistem sanitar preponderent privat,lucru de a[teptat pentru o astfel de ]ar\, cutaxe foarte mici [i cu o ini]iativ\antreprenorial\ foarte mare. Nu cred c\ tot ceam v\zut acolo poate fi aplicat integral înRomânia într-un orizont de timp rezonabil, daraceasta nu este o problem\ foarte grav\,deoarece la noi apetitul pentru dezvoltare nuduce lips\ de ini]iativ\ [i modele. Personal,mi-am pus problema înfiin]\rii unei afaceriproprii de mai multe ori, îns\ nu este unproiect pe care s\ fiu decis s\-l pun înpractic\. Deocamdat\ sunt foarte fericit s\contribui la cre[terea unei firme de dimensiunimijlocii, care se transform\ într-o firm\ mare.Sunt oportunit\]i profesionale [i personalefoarte bune în ceea ce fac acum.

� Emiliana DOVAN

� TÊ

TE-À

-TÊTE


� TÊ

TE-À

-TÊTE


entrul Medical Sanador afost înfiin]at în 2001. Cuma]i luat decizia de a punebazele unei afaceri privateîn domeniul medical?

D.A.: Mi-am dorit întotdeauna s\ dezvolt oafacere în mediul sanitar privat. Sunt medic,am sesizat multe lipsuri [i deficien]e alesistemului sanitar public [i mi-am dat seamacare sunt nevoile domeniului. Bazele Sanadorle-am pus printr-un centru medical din pia]aAlba Iulia din Bucure[ti. Am gândit acestcentru de la început ca fiind unul complet:clinic\ [i laborator. În 8 luni am dezvoltat unlaborator mare, mutându-l pe strada Bucur,ulterior acesta fiind relocat pe strada dr. Felix. Înc\ de la început am pornit cu un sistemcomplet informatizat al program\rilor, fi[elormedicale [i rezultatelor investiga]iilorparaclinice, asigurând arhivarea îndelungat\ [iconfiden]ialitate total\, lucru pe care nu-l maiasigura nici o clinic\ la acel moment. Chiar

de când am început s\ func]ion\m, to]ipacien]ii clinicii primeau un card magnetic cuajutorul c\ruia se putea deschide fi[amedical\ personal\ arhivat\ electronic.Spre sfâr[itul lui 2001 am început s\administr\m în regim privat 6 rezerve laSpitalul Clinic de Urgen]\ Floreasca. Dup\ unan am extins num\rul acestora la 11. În 2006am deschis clinica din Pia]a Victoriei, cea maicomplet\ unitate privat\ de la acea dat\,acoperind toate nevoile unor investiga]iicomplexe. Gama de consulta]ii `n ansamblulei a constituit oferta Sanador. În cadrulacestei clinici au fost organizate o sal\destinat\ micilor interven]ii chirurgicale [i unpostoperator. A fost dezvoltat [idepartamentul de pediatrie, care dispune deintrare separat\ de intrarea pentru adul]i,cabinete de pediatrie dotate la cele mai înaltestandarde, sal\ de recoltare pentru copii,grupuri sanitare pentru copii, sal\ de recep]ieseparate. Odat\ cu deschiderea acestei

clinici, am început s\ ne adres\m [isegmentului corporate, prin pachetele deabonamente medicale. Nu în ultimul rând amdezvoltat [i re]eaua de clinici colaboratoareSanador în toate jude]ele din ]ar\. A urmatclinica din B\neasa, în iunie 2007, care ofer\consulta]ii, analize medicale de laborator [iecografie 3D/4D, iar în 2008, laboratorul dinPipera. S-a produs o dezvoltare organicaccelerat\, cu investi]ii pe m\sur\. A contatfoarte mult experien]a so]ului meu în afaceri,iar în prezent putem vorbi, în Bucure[ti,despre o adev\rat\ re]ea Sanador.

F.A.: Ideea prezenta un mare poten]ial, maiales c\ investi]ia venea în urma altora, dejaexistente în zona privat\, care î[idemonstraser\ viabilitatea. Eu, personal, ampus bazele Flanco, pe cele ale Credisson [iapoi am contribuit financiar investind înSanador.Curajul de a investi în domeniul medical privata fost înso]it de o mare disciplin\ financiar\,împreun\ cu un angajament investi]ionalpermanent, în acest sens nedistribuindu-seniciodat\ dividende. Atât cât î]i po]i permite,este indicat s\ sco]i cât mai pu]in capital dincompanie. Dezvoltarea nu se face decâtinvestind permanent. Sanador este un

exemplu de succes, am început cu 25 depersoane [i am ajuns acum la 460, plusaproximativ 350 de medici colaboratori.Compania se diferen]iaz\ de restul clinicilor [iprin echipa de medici, a c\rei notorietate [iprestigiu sunt incontestabile.

Cât de dificil este s\ atragi somit\]iledomeniului? Care sunt factorii carestimuleaz\ doctorii renumi]i s\ se al\tureunui centru medical?F.A.: Pia]a serviciilor medicale private esteîmp\r]it\ în trei categorii: abonamente, serviciic\tre contribuabilii la FNUASS [i decontate deCasele de Asigur\ri de S\n\tate [i retail (feefor service – plata serviciilor). În func]ie deponderea acestor linii de business,independen]a în sensul veniturilor este maimic\ sau mai mare. În cazul Sanador,ponderea retail-ului reprezint\ 70-75%. Deaceea, am dezvoltat de la început aceast\zon\, celelalte dou\ segmente însemnând11% abonamente [i 18% servicii prin CAS.

Doris Andronescu: Oricine î[i poate adjudecaînc\ teren din pia]aserviciilor medicale private

C

Nu depindem de acestea dou\, am mers pezona de retail [i a[a se explic\ echipaextraordinar\ de medici pe care o avem. Pe lâng\ aspectul salarial, care este foarteimportant, cel mai important în atragerea unormedici buni este s\-i în]elegi, s\ fii dintre ei. Acontat c\ acest Centru a fost administrat de labun început de doctori.

D.A.: A existat o altfel de sinergie pentru c\între colegi se discut\ altfel. A contat, deasemenea, foarte mult accesul doctorilor latehnologia de ultim\ or\. Doctorii au marenevoie de echipamente performante pentru a-[i face meseria cum trebuie.

F.A.: Sanador a investit permanent,achizi]ionând mereu tehnologie de ultim\ or\.Investi]iile în tehnologie s-au ridicat la circa 7milioane de euro, în cei 8 ani de existen]\ aCentrului. Investi]ia global\ se apropie de 10milioane de euro.

Inten]iona]i s\ deschide]i un spital. Careeste stadiul construc]iei?D.A.: Ne dorim s\ fie un spital general dotatcu linie de urgen]\ [i f\r\ diverse alteexternaliz\ri, pentru c\, deocamdat\, nuexist\ a[a ceva în România.

F.A.: Estim\m c\ va fi deschis undeva lafinalul lui 2010 sau în 2011. Nu va fi un spitalde ni[\, ci va avea cele 3 componentespecifice oric\rui spital generalist: chirurgie,sec]iunea medical\ [i maternitate. Va fi unspital de m\rime medie, cu 100 de paturi.Investi]ia se ridic\ la circa 40 de milioane deeuro. Suntem în curs de a ob]ine finan]area [inu credem c\ vom întâmpina probleme,pentru c\ se finan]eaz\ ac]iuni generatoare decash. Sigur c\ finan]area ridic\ anumiteprobleme, dar creditarea nu poate fi oprit\

dac\ institu]iile financiare vor s\ reziste.În ceea ce prive[te metoda de achitare aserviciilor, vom folosi formula mixt\. Depindefoarte mult de ceea ce o s\ se întâmple înzona sistemului public. Actualul ministruinten]ioneaz\ s\ introduc\ sistemul decoplat\, ceea ce ar fi un lucru foarte bun. Înmod normal, fondurile adunate princontribu]iile angaja]ilor nu sunt suficiente Este foarte adev\rat c\, din nefericire,furnizorii din mediul sanitar privat sunt încompeti]ie cu sectorul public, care în spitaleconcureaz\ pe segmentul paraclinic. În ideeac\ fondurile sunt oricum insuficiente, spitalelesistemului public ar trebui s\ acopere doaracea parte cu o component\ social\pregnant\. Sistemul privat ar trebui s\-lcompleteze pe cel public [i/sau s\ genereze oclas\ superioar\ de confort [i serviciisuprapuse sistemului public. Cum a]i caracteriza evolu]ia anului trecut[i cum crede]i c\ va ar\ta bilan]ul lui 2009?F.A.: În 2008 am înregistrat o cre[tere real\ aveniturilor de 30% fa]\ de 2007, una de circa15% a profitului opera]ional [i o cre[tere cevamai mic\, de 5%-7%, în cazul profitului net.Urm\rim datele în timp real [i putem spunec\ în primul trimestru din 2009 am înregistrato cre[tere de 50% fa]\ de primele 3 luni aleanului trecut. Pentru 2009 viz\m o cre[terede 30%, într-o manier\ pesimist\, cu unbuget de criz\. Nu ne facem mari speran]epentru a cre[te foarte mult, inten]ion\m s\ nemen]inem într-o zon\ rezonabil\. Pia]a serviciilor medicale private este abia laînceput, fiind în continuare în formare. Dac\avem în vedere alte zone de retail, vedem c\pia]a s-a maturizat [i c\ rezultatele nu maisunt spectaculoase. Oricine î[i poate înc\adjudeca teren din pia]a serviciilor medicaleprivate, în continuare este loc pentru toat\lumea [i în continuare sunt a[teptate cre[teriale acestei pie]e. Suntem ]ara cu cea maimic\ penetrare a sectorului privat în s\n\tate.La cealalt\ extrem\ este Olanda, care a pri -vatizat foarte recent tot sistemul de s\n\tate.

Cum prefera]i s\ v\ petrece]i timpulliber? Se num\r\ c\l\toriile printrehobby-uri?F.A.: Ne place foarte mult s\ c\l\torim, dar,din p\cate, reu[im din ce în ce mai rar. Înrest, îmi place golful, dar nu joc în Româniadin motive obiective.

D.A.: În ceea ce prive[te destina]iile devacan]\, alegem în general zonele exotice,pentru c\ ne place s\ facem plaj\. Ne placemult în Caraibe, dar orice destina]ie cu ie[irela mare este potrivit\.

� Emiliana DOVAN

Doris Andronescu,director general,Centrul MedicalSanador, [i FlorinAndronescu,dezvoltatorulCentrului MedicalSanadorCombina]ia dintre un inginer[i un medic s-a dovedit a fio re]et\ izbutit\ pentru oafacere solid\ în domeniulmedical privat. Vorbimdespre Centrul MedicalSanador, coordonat de so]iiDoris [i Florin Andronescu.Bazele acestui business aufost puse în 2001, printr-uncentru medical în Bucure[ti,iar în prezent companiade]ine 4 clinici [i 2laboratoare, situându-seprintre primii 10 juc\tori aipie]ei. În primele 3 luni aleanului, Sanador a înregistrato cre[tere a afacerilor cu50% fa]\ de primul trimestrudin 2008, iar pentru 2009,oficialii companiei vizeaz\ omajorare cu 30% a cifrei deafaceri.

� TÊ

TE-À

-TÊTE

� TÊ

TE-À

-TÊTE


are au fost momentelereprezentative ale cariereidumneavoastr\ de pân\ laconducerea Gral? Ce v-aatras spre domeniul

serviciilor medicale private?Am terminat Facultatea de Inginerie, iar din1995 pân\ în 2000 am lucrat la Facultatea deMedicin\ [i Farmacie, cu func]ia de [efserviciu social. M\ ocupam de tot ceea ceînseamn\ partea social\ în Universitate:c\mine, burse etc. Era o c\ciul\ destul demare, dar care mi s-a potrivit [i pe care amîndr\git-o foarte mult. De altfel, în timpulstuden]iei am fost foarte implicat\ în via]asocial\ studen]easc\ [i, de acolo maideparte, toate lucrurile s-au legat.S\ p\r\sesc sectorul a fost una dintre celemai importante decizii. Eu [i so]ul meu ne-amdorit s\ facem ceva deosebit, s\ muncimpentru noi, s\ reu[im în via]\ numai peseama propriilor eforturi. În 2001 am începutactivitatea la Romar, iar în 2006 compania s-adivizat, rezultând dou\ firme diferite: Romar,condus\ de fostul asociat Erghin Hagicalil, [iGral Medical, pe care o de]inem eu [i so]ulmeu, Robert {erban. Divizarea unei companiieste ca un divor]: fiecare pleac\ luând cu elinclusiv cl\diri, personal, acte, active, bilan].Este un întreg proces foarte complicat.

Anul trecut a]i anun]at c\ ve]i deschide5 clinici în 2009. S-au schimbat planurilede extindere ale Gral Medical pentru anulîn curs?Prima inaugurare o s\ fie cea a clinicii de laCluj, care este al doilea ora[ dup\ Bucure[ti,cu o economie foarte dezvoltat\. Vom decidecând va avea loc deschiderea dup\ ce vorap\rea normele la contractare. Am gândit anultrecut deschiderea a 5 clinici noi, care vor fisituate acolo unde cifrele spun c\ este celmai potrivit, îns\ în nici un caz în Bucure[ti,unde cam toate zonele sunt acoperite. Încazul în care ele nu vor fi inaugurate anul

Georgeta {erban:Chiar [i pe timp de criz\,Gral Medical ]inte[te ocre[tere cu aproape 70%

C

acesta, celelalte investi]ii f\cute deja de noivor contrabalansa amânarea inaugur\rii lor. În Bucure[ti, partea de spital ne va plasaprintre cei mai buni. Loca]ia va fi la sediul dinPia]a Alba Iulia, unde avem deja clinica,centrul de imagistic\ [i unde o parte decl\direa deja existent\ va fi d\râmat\. Parteacare va r\mâne va fi punctul de plecare înconstruc]ia viitorului spital. Avem deja studiulde fezabilitate [i urmeaz\ s\ decidem careeste sursa de finan]are. Suntem printre pu]iniijuc\tori cu ac]ionariat românesc. Nu lu\m încalcul un partener, poate numai o colaborarecu clauz\ de r\scump\rare. Nu credem c\finan]area de la b\nci va constitui o problem\pentru Gral Medical, pentru c\ avemsuficiente garan]ii. Un avantaj este c\cheltuielile pentru un spital devin din ce în cemai mici, pre]ul materialelor de construc]ii s-amai temperat, iar logistica pentru investiga]ii[i diagnosticare în ambulator este aproapecomplet\. Avem nevoie de partea de rezerve[i de blocul operator, a c\rui investi]ie poateajunge la 500.000-600.000 de euro. Este oinvesti]ie mult diminuat\ fa]\ de cea estimat\anul trecut. Am gândit întâi modulele care dejafunc]ioneaz\: diagnostic, imagistic\, laboratoretc., iar investi]ia a însemnat 5 milioane deeuro doar în anul 2008. Acestea au intrat dejape profit. Spitalul va avea, pe lâng\cardiologie, ortopedie [i ORL, înc\ ospecializare: aceea de urologie-nefrologie.Este o specializare complex\, dar atunci cândfaci dializ\ nu mai este o complica]ie s\ faciopera]ie pe rinichi. Va exista, de asemenea, [io micromaternitate, la ultimele dou\ etaje,complet separat\, mic\ [i cochet\.

Cum a]i caracteriza anul 2008 [i cumcrede]i c\ va ar\ta bilan]ul anului 2009,în cifre, pentru Gral Medical?În primul semestru din 2008 am avut ocre[tere de 70% fa]\ de perioada similar\ aanului trecut. A fost o cre[tere foarte mare,peste ceea ce preconizam, [i nu în]elegeamce se întâmpl\. Am observat apoi c\ toat\pia]a avea aceea[i cre[tere. Aveam în plan ocre[tere de 45-50%, consideram c\ avem unbuget foarte bun [i, în momentul în care amv\zut cre[terea de 75%, a trebuit s\ nerebuget\m [i s\ încerc\m s\ men]inem pasulcu cel de cre[tere a pie]ei. Per ansamblu,2008 a fost un an bun, iar cifra de afaceri aGral Medical s-a ridicat la 37 de milioane delei. Putem spune c\ majorarea afacerilor în2008 a însemnat cre[teri propor]ionale întoate segmentele business-ului. Am ob]inut

proiecte noi, am preluat noi laboratoare despital, am înregistrat o cre[tere progresiv\ aclien]ilor persoane fizice [i am crescut [i pepartea de medicina muncii.De asemenea, am introdus radiologia dentar\complet\, RMN, dializa [i litrotri]ia. Am dorits\ ne întregim paleta de analize [i s\ mergempe servicii revolu]ionare. Ne lipse[te numaispitalul. Avem spitalizare de zi, cu 23 depaturi, care folose[te îns\ numai dializei [ilitrotri]iei.În ceea ce prive[te anul în curs, importanteste s\ se men]in\ ritmul de cre[tere a cifreide afaceri. Viz\m un total de 63 de milioanede lei pentru 2009, iar asta înseamn\ ocre[tere de 67%. În prima lun\ din an amînregistrat un nivel de cre[tere de 60-70% alafacerilor, fa]\ de ianuarie 2008. Semnelesunt bune [i ne fac s\ credem c\ ritmul decre[tere se va p\stra de-a lungul întreguluian. Principalul motor al acestei cre[teri este

reprezentat de ultimele investi]ii, care au intratpe profit foarte repede. Nu s-a ajuns la unnum\r maxim de clien]i ai Gral. Venim dinurm\ cu ni[te cre[teri pe care multe dintrecompaniile mari le-au realizat deja.

Cum a]i caracteriza pia]a serviciilormedicale private? Cum crede]i c\ vaevolua ea în 2009?Pia]a serviciilor medicale private î[i vamen]ine ritmul de cre[tere de circa 30-35% [iîn 2009. Spun asta pentru c\ este din ce înce mai acut\ discrepan]a între public [i privat.Se vede clar c\ migra]ia este spre privat [i,cum bugetele s\n\t\]ii sunt din ce în ce maimici, acest proces se va accentua. În ceea ceprive[te actualul context economic, pia]aserviciilor medicale private este prima care nuva fi afectat\. A[a se întâmpl\ [i în StateleUnite. Concuren]a este din ce în ce mai acut\,iar cererea de astfel de servicii este din ce înce mai mare. Cred c\ domeniul privat des\n\tate este cel cu cea mai mare cre[teredin economia actual\.

Ce crede]i c\ se va întâmpla în contextulliberaliz\rii pie]ei serviciilor medicale?Se vor duce tot mai mul]i români s\ setrateze în str\in\tate sau, din contr\, vorveni str\inii s\ se trateze la noi?Este greu de crezut c\ va veni cineva s\ setrateze în sistemul de stat, iar cine va veni seva trata tot în sistemul privat. Tratamentul însistemul privat const\ în primul rând înspeciali[ti, pentru c\ aparatur\ [i dotareg\se[te fiecare oriunde. Aparatele suntacelea[i, poate cu mici diferen]e detehnologie. Toat\ lumea se duce la clinicaunde sunt cei mai buni speciali[ti. Problemaeste c\ de la noi vor pleca foarte mul]ioameni s\ se trateze în str\in\tate.Avem câteva nume mari, dar, la ora actual\,sistemul sanitar românesc, atât cel de stat,cât [i cel privat, sufer\ din lips\ de speciali[ti[i din lipsa celor care vin în urma acestorspeciali[ti. O clinic\ de ni[\ trebuie s\ aib\mai mul]i speciali[ti ai acelui domeniu, dac\se dore[te ca afacerea s\ mearg\. În ceea ceprive[te asigur\rile care vor da posibilitatea s\se plece peste tot, o variant\ ar fi s\ aducemspeciali[ti din afara ]\rii [i s\-i pl\tim lastandardele care ni se impun. Cert este c\mul]i români vor apela la serviciile medicalede pe pia]a din afar\ [i vor veni cu nota deplat\ la Casa de Asigur\ri, care va fi nevoit\s\ pl\teasc\.

� Emiliana DOVAN

Georgeta {erban,director general al Gral Medical, este de profesie inginer,îns\ dorin]a de a reu[i pecont propriu a dus laintrarea în domeniulserviciilor medicale private[i a determinat-o s\încerce într-un domeniudiferit [i provocator: cel alserviciilor medicaleprivate. Faptul c\ nu agre[it este dovedit depozi]ia pe care companiacondus\ o de]ine în topulprimilor zece juc\tori aiacestei pie]e. Directorulgeneral al Gral Medicalinspir\ optimism [iîncredere, mai ales înprivin]a evolu]iei serviciilormedicale private în acestan, care, în pofida crizei,promit c\-[i vor men]ineritmul de cre[tere de circa30%-35%.

� TÊ

TE-À

-TÊTE


Vasillis Chaniotis: În 2008,pia]a serviciilor medicaleprivate s-a consolidat

� TÊ

TE-À

-TÊTE


unte]i la conducereaMedsana de la intrareacompaniei în România, în 1996. Cum a]i sim]itdrumul [i dezvoltarea

Medsana pân\ în clasamentul primilor10 furnizori de servicii medicale private?În primii ani, când pia]a era într-un stadiuincipient, era foarte greu. În 1995 nici nuexista cadru legislativ pentru a[a ceva, ne-auîncadrat în acelea[i norme cu spitalele destat. Nu am întâmpinat probleme mari, cares\ ne opreasc\, dar, în general, în anii dedup\ 1989 era un haos legislativ. A fostfoarte greu s\ introducem o nou\ no]iune –cea de servicii medicale private. Pacien]ii [ichiar medicii au fost foarte greu de convins.Cea mai mare problem\ am avut-o cu mediciicare nu în]elegeau cum o s\ vin\ pacien]iiîntr-un centru medical privat. Înainte totul serezolva cu cafea [i cu ]ig\ri, între 1995 [i2002 medicii nu prea veneau s\ consulte înpoliclinici, dup\ 2002 observam o explozie,iar acum majoritatea consult\ clientela lacabinete private.Situa]ia era asem\n\toare cu cea din prezenta asigur\rilor de via]\ – lumea nu în]elegeexact ce sunt. Asigur\torii se lupt\ acumpentru a face produsul cunoscut. În Europaeste ceva normal [i to]i în]eleg beneficiile uneiasigur\ri de s\n\tate, dar în Româniaprocesul este înc\ la început. Am f\cut primul abonament din România cufirma Vodafone, care atunci se numeaMobifon. Era ceva foarte nou pentru România[i nici în Grecia nu se practica a[a ceva. ÎnGrecia, compania f\cea o poli]\ de grup [iangaja]ii beneficiau de servicii de s\n\tate.Îns\ reprezentan]ii Grupului ne-au comunicatc\ trebuie s\ avem asigurare medical\, [i,cum în România nu exista, ne-au cerut s\facem un pachet. Am intrat în necunoscut,cu ni[te riscuri enorm de mari, pentru c\aveam nevoie de un capital fix, ca s\ nuexiste fluc tu a]ii. Am f\cut o ofert\ cu ni[tecosturi enorm de mari [i au acceptat-o. A[as-a f\cut primul abonament din ]ar\, iarconcuren]a a început s\ ne sune [i s\ neîntrebe cum am f\cut.

{i le-a]i dezv\luit secretul?Da, colaboram [i colabor\m foarte bine. De[ipoate p\rea ciudat, am v\zut c\ princolaborare putem câ[tiga mai mult decâtdac\ lupt\m. Colabor\m [i în prezent la toatenivelurile: angaja]i, medici [i conducere.

Afirma]i, în urm\ cu ceva vreme, c\Athens Medical a f\cut în România ceamai mare investi]ie. S-a schimbataceast\ situa]ie, au fost dep\[iteinvesti]iile f\cute în România în vreo alt\

]ar\? De ce crede]i c\ a fost aleas\tocmai România pentru extindereagrupului?Nu s-a schimbat nimic; din contr\, s-auconcentrat [i mai mult în România [i asta seva eviden]ia [i în perioada urm\toare. Unuldintre motivele pentru care Athens Medical aales România este faptul c\ pia]a s-adezvoltat foarte bine fa]\ de alte ]\ri unde erauprezen]i, precum Cehia sau Bulgaria.România a dovedit c\ exist\ motive s\ seinvesteasc\ aici. Trebuie s\ spun c\, încontinuare, ritmul în care România sedezvolt\ este cu mult superior statelor dinzon\, iar medicina privat\ are un ritm decre[tere la fel de alert.Un alt factor care a contat în alegereaRomâniei de c\tre Athens Medical a fostasem\narea cu Grecia. Sistemul de stat nu aputut s\ asigure servicii sanitare la un nivelridicat pentru toat\ lumea [i, din acest motiv,sistemul privat a ap\rut complementar.Consider c\ centrele medicale nu seadreseaz\ nici clasei inferioare, nici celeisuperioare, ci ]inta este clasa medie. Sigur c\serviciile medicale de stat sunt în continuarenecesare pentru persoanele care nu auposibilit\]i materiale mari, dar viitorul estereprezentat de sectorul medical privat, dac\nu cumva România devine curând o ]ar\

foarte bogat\, care aloc\ mul]i bani sistemuluisanitar.

Cum a]i caracteriza evolu]ia pie]eiserviciilor medicale private în anul 2008[i cum crede]i c\ vor decurge lucrurile în2009?Pia]a serviciilor medicale private are un ritmde cre[tere format din dou\ cifre [i estenormal s\ fie a[a, având în vedere faptul c\ în2000 acest sector era practic inexistent. Chiardac\ noi suntem în România din anul 1997,pia]a nu s-a mi[cat pân\ în 2002 [i, deaceea, pân\ în acest an am investit masiv.Acum, lucrurile s-au schimbat, s-a creatclasa medie, care reprezint\ clientela noastr\[i care nu exista înainte, dar sectorul medicalprivat ocup\ în continuare un procent mic dintotalul pie]ei în România, în compara]ie cu altestate membre ale Uniunii Europene. 2008 a fost un an în care pia]a serviciilormedicale private s-a consolidat, înregistrân -du-se o cre[tere de circa 30%. În ceea ceprive[te Medsana, cifra de afaceri a înregistrato cre[tere important\, cre[terea profitului afost îns\ mai redus\, având în vederecosturile majorate cu bugetul de salarii. Maimult decât atât, rezultatele financiare raportateîn euro au fost influen]ate considerabil, dincauza deprecierii monedei na]ionale. Trebuies\ men]ion\m faptul c\ nivelul cursuluivalutar poate s\ influen]eze în mare m\sur\rezultatele financiare nete ale firmei, având învedere c\ 40% din cheltuieli sunt raportate laeuro [i cuprind importuri de aparatur\medical\, reactivi de laborator, consumabile[i chirii ale sediilor.În ceea ce prive[te anul în curs, este normalca sectorul serviciilor medicale private s\ sedezvolte în continuare, chiar sub efectelecrizei financiare, având în vedere c\ serviciilepublice de s\n\tate se situeaz\ în continuaresub a[tept\rile pacien]ilor. În acest sens,pentru anul 2009 a[tept\m o cre[tere, careprobabil va fi mai moderat\, în compara]ie cuanii trecu]i. Semne bune exist\ deja, având învedere c\ primul trimestru a fost caracterizatde cre[tere continu\ atât pentru Medsana, cât[i pentru ceilal]i juc\tori din pia]\.

A]i men]ionat c\ Medsana inten]ioneaz\s\ deschid\ un spital. În ce faz\ se afl\proiectul?Proiectul de înfiin]are a unui spital Medsana afost repus în discu]ie la sfâr[itul anului 2008,ca urmare a evolu]iei pie]ei imobiliare, cefavorizeaz\ investi]iile. Terenul pentru spital afost deja identificat [i în momentul de fa]\suntem implica]i în realizarea proiectului.Spitalul Medsana va oferi servicii medicale deexcelen]\, va fi un spital multidisciplinar,

S Vasilis Chaniotisse afl\ la conducereaMedsana de la intrarea companiei pepia]a româneasc\, în urm\cu 13 ani. Face parte dintrecei care au avut sarcinagrea de a familiarizapopula]ia cu o no]iunenou\, cea de serviciimedicale private. Misiuneaa fost îndeplinit\, iar înprezent domeniul este unuldintre cele mai dinamice,cu o cre[tere de peste30%, în 2008. Pentru anulîn curs, directorul generalal Medsana estimeaz\ c\pia]a serviciilor medicaleprivate î[i va p\stra un ritm de cre[tere format din dou\ cifre, chiar dac\u[or mai temperat fa]\ deanul trecut.

� TÊ

TE-À

-TÊTE


similar spitalelor de]inute de Grup în Grecia [iGermania, cu o suprafa]\ total\ construit\ de15.000 mp [i o capacitate de 150-200 depaturi. Când vorbe[ti despre punerea bazelorunui spital, nu se pune numai problemabanilor. Sunt mult mai mul]i parametri lamijloc, de care trebuie s\ ]ii cont: medici,stat, loc, colabor\ri, firme de asigurare. Un spital privat trebuie s\ lucreze neap\rat cufirme de asigurare, ace[tia sunt clien]iinum\rul unu. Nic\ieri în lume nu exist\ spitalecare func]ioneaz\ numai cu clien]i persoanefizice, care pl\tesc pentru servicii. Nimeni nupoate s\ pl\teasc\ sume de cinci cifre îneuro, 20.000-30.000 de euro, care se cerpentru opera]ii în spitale de lux, cum esteacela pe care noi inten]ion\m s\-l facem. Nueste vorba despre români, nici al]i europeninu au banii ace[tia deodat\ [i de aceeatrebuie s\ asiguri riscul cu o companie deasigurare. Din cauza asta ne confrunt\m cuproblema c\ nu exist\ un astfel de produs,pentru c\ firmele de asigur\ri nu au o astfelde cerere. Nu ajung cele câteva spitale privateca s\ vând\ un produs de asigur\ri de s\n\tate. De asemenea, intervine [i factorul personal.Dac\ apar multe spitale private, atuncimedicul care deja vrea s\ plece de la spitalulde stat va avea unde s\ mearg\. Nu cred c\personalului medical îi face pl\cere s\accepte pl\]i informale, s\ le zic a[a, dar nuare de ales. Când vor ap\rea mai multespitale private, cele de stat vor pierde valoriimportante, dar, dac\ nu se face ceva pentrup\strarea medicilor, acesta va fi viitorul. Sperca în 4 ani s\ existe 5 spitale private bune [isuntem siguri c\ unul dintre acestea va fi alnostru.

Cât de grav\ este problema resurseiumane? Crede]i c\ va fi suficient

personal specializat pentru atunci cândpia]a spitalelor private se va dezvolta?Cred c\ problema cea mai grav\ este lanivelul salariilor, c\ nu ne ridic\m la nivelulaltor ]\ri. Având în vedere c\ oferim acelea[iservicii ca în Grecia, poate cu aparate multmai bune, la o treime din pre]ul de acolo, nuavem cum s\ d\m acelea[i salarii. Deexemplu, o ecografie abdominal\ este 130 deeuro în Grecia, iar în România cost\ în jur de25-30 de euro [i asta din cauz\ c\ înRomânia nu exist\ nivelul necesar. Româniisunt obi[nui]i cu pre]uri mari la restaurante [ihoteluri, cum ar fi cele de pe litoral, undepre]urile sunt mult mai mari decât în Grecia.În s\n\tate, oamenii nu sunt obi[nui]i s\investeasc\ mult.

Ce planuri exist\ pentru extinderea în]ar\?La 1 septembrie 2008 am deschis un centruîn Ploie[ti, un proiect pilot care s\ ne ajute s\câ[tig\m experien]a pe care nu o aveam înre]ea. Este foarte greu s\ oferi o garan]ie acalit\]ii serviciilor, într-un num\r mare declinici în ]ar\. Nu ne vom risca numele pentrua deschide mai multe clinici. Toate centreleMedsana respect\ acela[i standard decalitate. Cred c\ to]i indicatorii no[trieconomici demonstreaz\ c\ suntem preg\ti]ipentru o pia]\ matur\. Cei care lucreaz\ acumcu 50% profit vor avea un [oc atunci cândpia]a nu se va mai dezvolta atât de rapid.Cât despre extinderile în ]ar\, inten]ion\m caîn cinci ani s\ avem înc\ patru centre.Ora[ele vizate sunt Constan]a, Bra[ov [i Cluj.Pentru acest an avem în plan deschiderea adou\ noi clinici în Bucure[ti, în care vor fiintroduse noi servicii ultraspecializate [i noitehnologii medicale.

Ce investi]ii sunt necesare deschideriiunei clinici?Fiecare clinic\ de 400-500 mp cost\ între500.000 [i 1 milion de euro. Închiriemspa]iile, în general open space sau cl\diri laro[u. Nu ne gândim s\ construim cl\dirile,pentru c\ nu suntem o firm\ de imobiliare [iprefer\m s\ folosim resursele financiare îndezvoltarea core-businessului. Dup\ cumspuneam, nu ne extindem brusc.Reprezentan]ii Grupului analizeaz\ foarte binelucrurile înainte s\ decid\ o nou\ extindere.

A]i venit în România în urm\ cu 12 ani,odat\ cu înfiin]area Medsana. Cât derepede v-a]i acomodat la noi?Pe loc! M-am n\scut în Atena [i, când aveam14 ani, m-am mutat cu familia în Anglia. Amlocuit acolo 11 ani, dup\ care am venit înRomânia. În Anglia nu m-am sim]it delocbine, îns\ România a fost altceva. Româniaseam\n\ foarte bine cu Grecia, iar oameniisunt ospitalieri [i primitori. Este adev\rat c\ înurm\ cu 11 ani era [i mai bine în România.Atunci vedeam oameni zâmbind pe strad\, iaracum mi se întâmpl\ foarte rar. Toat\ lumeaalearg\ s\-[i fac\ o cas\, s\-[i cumperema[ini. Î[i iau în acest sens 2-3 job-uri, suntfoarte stresa]i [i nervo[i.

Ce v\ place s\ face]i în România atuncicând ave]i timp liber?Când r\mân în România îmi place s\ merg lamunte. Nu în locurile foarte aglomerate, cumeste Valea Prahovei, ci în special înMaramure[. Plaja nu m\ atrage aici, întrucâtserviciile [i pre]urile nu se compar\ cu celedin Grecia. De obicei, când am timp libermerg în Grecia, o dat\ pe lun\, pentru c\familia mea s-a mutat acolo.

� Emiliana DOVAN

Anca Petca: În 2008 ne-amdublat cifra de afaceri

]i absolvit Facultatea deMedicin\ General\ în 1986[i a]i profesat ca medicprimar chirurg timp de 14ani. Ce v-a atras c\tre

medicin\ [i ce v-a f\cut s\ v\ îndrepta]imai târziu c\tre o carier\ administrativ\în domeniu?M-am n\scut la Cluj, unde am absolvitFacultatea de Medicin\ General\ în 1986.Sunt medic primar chirurgie general\. Am un master în rela]ii interna]ionale [i

integrare european\ [i unul în administra]iepublic\. Am ob]inut competen]\ înmanagementul serviciilor de s\n\tate, precum[i în s\n\tate public\ [i conducerea serviciilorde s\n\tate.Am urmat Facultatea de Medicin\ din dorin]ade a-i ajuta pe cei bolnavi [i a le u[urasuferin]a. Am optat mai târziu pentru o carier\administrativ\, pentru c\ am considerat c\pot face mult mai mult pentru cei bolnavicontribuind la reformarea [i modernizareasistemului de s\n\tate.

Sunte]i la conducerea Euromedic din2005. Care au fost principalele etape dedezvoltare ale companiei? Care suntplanurile pentru perioada urm\toare?Din decembrie 2005 sunt pre[edinteleEuromedic România. În România exist\ 8centre Euromedic de diagnostic imagistic deînalt\ performan]\ [i medicin\ nuclear\: Arad(2002), Constan]a (2003), Bucure[ti (2004),Petro[ani (2004), Medgidia (2007), Pa[cani(2008), Ia[i (2008) [i Foc[ani (2009). În mai 2008, Euromedic a adus, în premier\

A


� TÊ

TE-À

-TÊTE


în România, echipamentul PET/CT, cea maiînalt\ tehnologie în domeniul imagisticii [imedicinei nucleare. Pe lâng\ serviciile dediagnostic imagistic [i radiologic, centreleEuromedic România furnizeaz\ [i o gam\larg\ de servicii clinice (consulta]ii) înambulatoriu. La acestea se adaug\ centrelede dializ\ deschise în cadrul parteneriatuluistrategic cu Nefromed Dialysis Centers, laCluj, Alba Iulia, Bârlad, Sibiu [i Boto[ani.Euromedic România î[i continu\ activitateaîntr-un ritm de dezvoltare normal. Rezultateleînregistrate de Euromedic România la sfâr[itulanului 2008 sunt dovada încrederii pe carene-o acord\ pacien]ii, încredere câ[tigat\ prinprofesionalismul personalului medical [iserviciile de cea mai înalt\ clas\. În anul 2009vom continua s\ ne dezvolt\m, f\r\ a facerabat de la calitatea serviciilor oferite,bazându-ne în continuare pe folosireatehnologiei de ultim\ genera]ie [i recrutareacelor mai buni speciali[ti pentru centrelenoastre din România.

A]i declarat recent c\ inten]iona]i s\ v\orienta]i spre deschiderea de spitaleprivate. Care este stadiul actual alacestui demers?Pentru moment ne dorim s\ ne consolid\mpozi]ia pe pia]a serviciilor de diagnosticimagistic, dezvoltându-ne în acela[i timp [i pepia]a serviciilor de dializ\ în cadrulparteneriatului strategic de dezvoltare încheiatcu Nefromed Dialysis Centers. Planurilenoastre de dezvoltare în domeniul serviciilormedicale se vor ajusta în func]ie de nevoilepacien]ilor din România.

A fost modificat planul de investi]iidatorit\ schimb\rii ac]ionariatului saudin cauza crizei economice globale?Pia]a serviciilor medicale din Româniafunc]ioneaz\ ca orice alt\ pia]\, în func]ie decerere [i ofert\. Cererea de servicii medicaleperformante va cre[te în continuare [ipacien]ii vor fi [i mai interesa]i de calitatea,precizia [i promptitudinea actului medical. Pefondul crizei economice, cred ca vom asistala îmbun\t\]irea serviciilor medicale private,întrucât pia]a nu va fi dispus\ lacompromisuri în ceea ce prive[te raportulpre]-calitate. Din acest punct de vedere, credc\ pozi]ia noastr\ pe pia]\ se va consolida,compania noastr\ punând dintotdeaunacalitatea serviciilor oferite pe primul loc.

Care au fost performan]ele economiceale Euromedic în 2008 [i cum preconiza]ic\ va ar\ta bilan]ul anului în curs?Anul 2008 ne-a adus reconfirmarea statutuluide lider pe pia]a local\ a serviciilor de

diagnostic imagistic de înalt\ performan]\ [imedicin\ nuclear\. La sfâr[itul anului, amînregistrat, comparativ cu 2007, o dublare acifrei de afaceri. Acest rezultat se datoreaz\, în egal\ m\sur\,extinderii activit\]ii pe segmentul serviciilor dediagnostic imagistic [i parteneriatului strategicîncheiat cu Nefromed Dialysis Centers. Încadrul acestui parteneriat strategic neextindem gama de servicii pe pia]a dializei. Având în vedere [i parteneriatul strategic dedezvoltare încheiat cu Nefromed DialysisCenters, pentru anul 2009 ne-am propus ocre[tere a cifrei de afaceri cu 35%.

Euromedic Group s-a extins în Româniaîn anul 2008, operând centre dediagnostic [i centre de dializ\. De atunci,s-a remarcat prin mai multe premiere [iexclusivit\]i pe pia]a româneasc\ aserviciilor de s\n\tate. Un exemplu esteaducerea primului echipament PositronEmission Tomography [i ComputedTomography. Ave]i în plan [i pe viitorpromovarea unor astfel de tehnologii deultim\ or\?

Ne dorim s\ venim în întâmpinarea pacien]ilor[i profesioni[tilor din domeniul medical a[acum am facut-o [i în urm\ cu un an, cândam adus în România primul echipament dePET/CT care în oncologie ofer\ informa]iivitale pentru diagnosticare si monitorizareatratamentului. Este în continuare nevoie deaceast\ investiga]ie, care este compensat\ înmulte alte ]\ri centrale [i est europene, dar nu[i în România, unde pacien]ii sunt nevoi]i s\ osuporte din propriul buget, cheltuiala fiinddestul de mare [i inaccesibil\ unui anumitsegment de popula]ie. În fond, compensareaacestei investiga]ii de c\tre Casa Na]ional\ deAsigur\ri de S\n\tate ar trebui privit\ ca oinvesti]ie în s\n\tate [i nu ca o cheltuial\ asistemului.

Foarte multe voci de specialitate critic\sistemul dual al asigur\rilor de s\n\tate.Care este punctul dumneavoastr\ devedere referitor la acest subiect?Pia]a seviciilor private de s\n\tate antreneaz\în mod inevitabil o competi]ie care nu poate fidecât benefic\, având un impact pozitivasupra calit\]ii serviciilor de s\n\tate [ioferind o gam\ mai larg\ de servicii din carepacientul poate alege. Operarea unui sistemde asigur\ri private de s\n\tate nu exclude, cicompleteaz\ sistemul asigur\rilor sociale des\n\tate. Competi]ia este motorul progresuluiîn orice domeniu, iar sistemul dual alasigur\rilor de s\n\tate func]ioneaz\ foartebine în alte pie]e din lume.

Cum a]i caracteriza pia]a serviciilor me -dicale private române[ti, comparând-ocu imaginea ei de acum 4 ani? La ce va -loare estima]i c\ se ridic\ aceasta [i carecrede]i c\ va fi evolu]ia ei în 2009, avândîn vedere actualul context economic?Pia]a local\ a serviciilor medicale este unadinamic\, iar dinamismul este dat de cerere.În ultima perioad\, odat\ cu aderareaRomâniei la Uniunea European\, românii suntdin ce în ce mai aten]i atunci când este vorbade s\n\tatea lor. Sunt aten]i la calitateacentrelor medicale în care merg, la aparaturafolosit\ în timpul investiga]iilor sau trata men -telor [i, mai ales, sunt aten]i la profesiona lis mulmedicilor în mâinile c\rora î[i pun s\n\tatea. Pia]a serviciilor medicale va continua s\ sedezvolte pe fondul unei nevoi crescute deservicii cât mai diversificate, integrate [icomplexe, [i, nu în ultimul rând, datorit\exigen]elor pacien]ilor legate de calitateaactului medical. Din punctul de meu de ve -dere, suntem înc\ la începutul dezvolt\riiacestei pie]e. Exist\, cu siguran]\, foarte multelucruri care ar putea fi [i ar trebui îmbun\t\]ite.

� Emiliana DOVAN

Dr. Anca Petca,pre[edinte, GrupulEuromedic România, a absolvit Facultatea deMedicin\ General\ în 1986,devenind medic primar dechirurgie general\. A ales maitârziu o carier\ administrativ\,pentru a contribui lareformarea sistemului des\n\tate, iar de la sfâr[itul lui2005 se afl\ la conducereaEuromedic România.Compania face parte dincategoria celor care auintrodus pe pia]a româneasc\o serie de tehnologii inova -tive, cum ar fi echipamentulPET/CT, cea mai înalt\ tehno -logie în domeniul imagisticii[i medicinei nucleare. Pentruanul în curs, reprezentan]iicompaniei estimeaz\ o cre[ -tere a cifrei de afaceri cu35%, pe fondul unui partene -riat de dezvoltare încheiat cuNefromed Dialysis Centers.

Tiberiu Roth:Investim continuu înechipamente [i în oameni

� TÊ

TE-À

-TÊTE


um ar\ta pia]a serviciilormedicale private în urm\cu 12 ani [i cum poate fiea definit\ ast\zi? Cum a fost drumul pân\ la

am ploa rea pe care afacerile Hiperdia oau acum?Ca s\ v\ r\spund, a[ folosi o butad\, celebr\pe atunci, respectiv pia]a serviciilor medicaleprivate era minunat\, dar lipsea cudes\vâr[ire, statul fiind omniprezent. Ast\zi,se spune c\ pia]a serviciilor medicale privateeste în „continu\ cre[tere”, dar c\ statul esteomnipotent. Am pornit acum 12 ani pe acest drum cudemersurile pentru înfiin]area primului centrumedical privat în Bra[ov, centru în care amadus primul computer tomograf fix privat dinRomânia. A trebuit s\ precizez c\ era fix,deoarece cu pu]in timp înainte se adusese laBucure[ti, în curtea Spitalului Colentina, unCT montat pe un autotractor, care se puteadeplasa de la un amplasament la altul.A[adar, primul nostru tomograf, acum 12 ani,a fost instalat într-un spital public, prin licita]iepublic\. Anul în care am început „aventura”noastr\ a coincis cu anul în care se puneaubazele unei institu]ii noi [i determinante însistemul de s\n\tate, [i anume CasaNa]ional\ pentru Asigur\ri de S\n\tate(CNAS). La inaugurarea primului CentruMedical Hiperdia au participat mul]i demnitari,întreprinderea privat\ în s\n\tate fiind o floarerar\, [i unii dintre demnitarii prezen]i ne-auavertizat c\ vom întâmpina foarte multeobstacole în drumul nostru, ceea ce de fapts-a [i întâmplat cu prisosin]\. Dar, în ciudadificult\]ilor, a comentariilor, rar binevoitoare,uneori asezonate cu izuri politice, am reu[its\ avem o real\ [i avantajoas\ colaborare cuconducerile succesive [i cu staff-ul medical alspitalului public. Astfel, am fost promotori [iaplican]i ai ideii de parteneriat public-privat înS\n\tate, despre care se vor bea deja atunci,iar discu]iile continu\ [i ast\zi.Obiectiv vorbind, pia]a serviciilor medicaleprivate s-a dezvoltat rapid, mai ales în ultimii5 ani. Evident, suntem înc\ foarte departe deparametrii europeni, nu ne putem comparanici m\car cu nivelul, în acest domeniu, lacare au ajuns fostele ]\ri socialiste din EuropaCentral\. De[i vorbim de mul]i ani de reformasistemului de s\n\tate [i avem chiar [i o lege a reformei, schimb\rile în bine se facîncet. Implicarea statului în sistem este înc\prea decisiv\, determinând lipsa decompeti]ie real\ [i gestiunea improprie aresurselor. Statul ar trebui s\ reglementezepia]a, nu s\ o domine.Drumul Hiperdiei nu a fost deloc u[or [i nueste u[or nici acum, dar am avut câteva

principii pe care le-am urmat: s\ îmbun\t\]imcontinuu serviciile noastre [i s\ investimcontinuu în echipamente [i în oameni. De laacel prim computer tomograf în primul nostrucentru, ne-am completat dotarea cu 14asemenea aparate, cu 10 RMN-uri [i 5laboratoare de analize medicale [i multe alteaparate, f\când ast\zi ca Hiperdia s\ aib\ ceamai extins\ re]ea de centre medicale dediagnostic imagistic [i de laborator dinRomânia.

A]i inaugurat, de curând, 2 centremedicale în Bra[ov. Sunt în plan alteextinderi?În acest an, care, oricum am dori s\ evit\mrealitatea, este un an de criz\, am continuatdezvoltarea noastr\. Am inaugurat deja 4centre noi: la Bistri]a, unul de marecomplexitate la Gala]i [i 2 la Bra[ov (o clinic\de servicii medicale în ambulator pentru 27specialit\]i [i un laborator de analize medicalecomplet reînnoit, precum [i un centru deimagistic\ în cadrul Spitalului de Neurologie [iPsihiatrie). Suntem spre finalizare cu 1 centrumedical în Turda [i alte 2 în Cluj, unul dintreele fiind un centru de cardiologieinterven]ional\ [i angiografie. Sunt piese aleunui plan de dezvoltare, care ne va duce anulacesta la o re]ea Hiperdia format\ din 17unit\]i.

Care este valoarea investi]iilorprogramate pentru anul în curs? Ave]i învedere [i noi achizi]ii?Vom continua investi]iile proiectate în anultrecut, r\mânând fideli principiului nostruprivind continuitatea dezvolt\rii, atât pe caleaachizi]iilor, cât [i pe calea proiectelor noi.Suntem aten]i la oportunit\]i [i pe celeinteresante le vom fructifica, dar deocamdat\este prematur s\ vorbim despre planuriconcrete, cât timp în fiecare zi se anun]\ noi[i nea[teptate m\suri ale Guvernului îneconomie în general [i în industria s\n\t\]ii înspecial. A[tept\m cu interes reglement\rile,care au fost anun]ate pentru 1 iulie, cum ar fistabilirea co[ului de servicii minime garantate,copl\]ile în sistemul spitalicesc [i ambulator,reglementarea [i dezvoltarea asigur\rilorprivate – singurele în m\sur\, dup\ p\rereanoastr\, s\ rezolve dificult\]ile în sistemul des\n\tate, precum [i aloc\rile bugetare aleCasei de Asigur\ri.

Anul trecut a]i achizi]ionat centrele ProLife. Ce rezultate estima]i în urmaacestei tranzac]ii? Aceast\ achizi]ie a avut în vedereconsolidarea prezen]ei noastre pe pia]a deprofil din Bucure[ti, unde avem astfel 4 centre[i suntem, cel pu]in pentru moment, cea maiimportant\ companie de diagnostic imagisticdin capital\.

Sunte]i printre primii juc\tori din pia]ade profil care au introdus în Româniamedicina nuclear\. Ce v-a motivat înacest demers?Suntem în curs de realizare a primului nostrulaborator de medicin\ nuclear\. Sper\m s\ fiecel mai modern [i performant laborator privatde acest fel din România. Este o completarelogic\ a paletei noastre de investiga]iiimagistice. Domeniul a fost în ultimii anidestul de neglijat, de[i medicina nuclear\poate aduce contribu]ii importante pentruîmbun\t\]irea diagnosticului pentru un num\rimportant de pacien]i suferind de afec]iunicardiovasculare, endocrine [i altele.

Vorbind despre premiere, în curând o s\pune]i la punct un sistem informatic careva permite ca imaginile interpretate demedicii radiologi s\ fie transferate întimp real medicilor din celelalte cliniciHiperdia. Când va fi pus în func]iuneacest proiect?De câtva timp se vorbe[te insistent desprerolul preponderent al sistemelor informatice întoate domeniile de activitate. În domeniulserviciilor medicale, necesitatea de a avea ostructur\ informatic\ performant\ este mai

C Tiberiu Roth,director general,Hiperdia, a pus bazele companieiîmpreun\ cu al]i cinciparteneri în 1997 [i ar\mas la conducereaafacerii chiar [i dup\vânzarea a 65% din ac]iunifondului SEEF II (SoutheastEurope Equity Fund II),administrat de BedminsterCapital Management, în2007. Inginer de meserie,Tiberiu Roth a dezvoltat încadrul Hiperdia cel maiimportant centru deimagistic\ din România.Proiectele de dezvoltare alefurnizorului de serviciimedicale private nu-i las\,îns\, nici o clip\ de r\gaz.

� 50

� TÊ

TE-À

-TÊTE


acut\ decât în alte domenii, deoarece volumulde informa]ii care trebuie vehiculate [i stocateîn cazul fiec\rui pacient este în continu\cre[tere [i imposibil de gestionat eficient cumetode clasice: fi[iere, registre etc.Hiperdia a achizi]ionat la sfâr[itul anului trecutun sistem informatic de mare performan]\,aflat în curs de implementare în 10 clinici dinre]eaua noastr\. Sistemul informatic are ocomponent\ de PACS – picture archiving andcommunication system – care permitearhivarea [i transferul informa]iilor (imaginilor)în timp real, online, de la pacient la mediculcare stabile[te diagnosticul, dar [i întremedici speciali[ti din centre [i ora[e diferite.Acest sistem, PACS, împreun\ cu sistemuladiacent, RIS – radiological informationsystem –, asigur\ o deservire rapid\ [i decalitate superioar\ a pacien]ilor. Odat\ cuimplementarea sistemului se asigur\digitalizarea informa]iilor analogice, asigurândo calitate superioar\ a imaginilor. O re]ea defibre optice asigur\ viteza [i volumultransmisiilor de date.

Care au fost performan]ele financiareînregistrate de Hiperdia în 2008? Ceestim\ri exist\ pentru anul în curs?În anul 2008, Hiperdia a achizi]ionatsocietatea medical\ de profil similar, ProLifedin Bucure[ti, fapt care a influen]at desigurpozitiv rezultatele consolidate ale celor dou\companii. Auditul pentru anul precedent esteîn curs, iar în curând vom avea rezultatelecare vor fi publicate pe site-ul MinisteruluiFinan]elor.

Cum vede]i evolu]ia sectorului serviciilormedicale private în 2009, având învedere noul context economic mondial?Sper în evolu]ia continu\ a serviciilormedicale private. În România, nivelulserviciilor de s\n\tate oferit popula]iei esteextrem de sc\zut, deci în România – ]ar\membr\ a UE – trebuie s\ se realizeze unritm de dezvoltare sporit al acestei industrii,astfel încât pr\pastia dintre noi [i restulEuropei s\ se mic[oreze într-un timprezonabil. Dac\ declara]iile publice ale nouluiGuvern [i ale noului ministru al s\n\t\]ii, dl.dr. Bazac, se vor transforma în deciziiadev\rate, sectorul privat va participasubstan]ial la dezvoltarea sistemului de

s\n\tate, incluzând diferite forme departeneriat public-privat. M\ refer la investi]iiprivate inclusiv în dezvoltarea unordepartamente private în spitalele publice.Imagistica, în care avem o expertiz\recunoscut\ în România, este unul dindomeniile în care credem c\ se poate aplica,în cel mai eficient mod, aceast\ nou\ politic\însu[it\ de guvernul de coali]ie [i sus]inut\inclusiv de institu]ii interna]ionale precumBanca Mondial\, FMI [i UE.

Care au fost factorii care v-au îndreptatc\tre aceast\ carier\? A]i [tiut de laînceput c\ locul dumneavoastr\ este îndomeniul medical privat sau v\ dorea]is\ face]i altceva?De profesie sunt inginer, profesiune careimplic\ o anume capacitate de a întreprinde,de a crea, de a avea deschidere spre nou.Cred c\ aceste calit\]i, dar mai alesîntâmplarea [i faptul c\ am avut [i am mul]iprieteni medici, m-au f\cut s\ „nimeresc” înaceast\ „lume” special\, în care m\ simtonorat s\ fiu acceptat.

Au existat de-a lungul timpului persoaneimportante, mentori, care s\ v\ fi marcatdrumul [i arhitectura interioar\?Evident, am întâlnit mul]i mentori, modele devia]\, exemple de urmat, dar [i personaje saupersonalit\]i cu care am încercat s\ m\identific. Cred c\ cei mai influen]i au fostp\rin]ii [i profesorii mei de liceu.

� Simona DIACONU

Pia]a serviciilor medicale privates-a dezvoltat rapid, mai ales înultimii 5 ani. Evident, suntemînc\ foarte departe de parametriieuropeni, nu ne putem comparanici m\car cu nivelul, în acestdomeniu, la care au ajunsfostele ]\ri socialiste din EuropaCentral\. De[i vorbim de mul]iani de reforma sistemului des\n\tate [i avem chiar [i o legea reformei, schimb\rile în binese fac încet.

� 48

C\t\lin Popa: România se confrunt\ cu un sistemduplicitar al asigur\rilor

-a]i perfec]ionat pesteOcean cuno[tin]ele desprebusiness-ul în domeniuls\n\t\]ii [i a]i [i profesatîn domeniu câ]iva ani. Ce

v-a determinat s\ v\ întoarce]i înRomânia? Care sunt principalele borneale carierei dumneavoastr\ pân\ laactuala func]ie de conducere din cadrulEuroclinic?Am plecat din România în a doua parte aanilor ‘80. Am ajuns în America nu pentru astudia, ci pentru a tr\i, fiind un refugiat politic.Am început „cariera de student” cu dorin]a dea deveni medic, dar acolo cerin]ele suntdiferite, iar facultatea de medicin\ esteîntotdeauna a doua facultate, niciodat\ prima.Mi-am f\cut prima facultate, de healthcaremanagement, sau management sanitar, laSeattle Pacific University. Mi-a pl\cut foartemult, de aceea am decis s\ r\mân în sistem[i am absolvit [i facultatea de businessadministration, la Regis University. Nu amcontinuat cu medicina, pentru c\ mi-am datseama c\ m\ interesa mai mult partea debusiness a domeniului decât partea deîngrijire propriu-zis\. Am început de la stadiulde entry level, unde am avut ocazia de a facemulte, de a [ti care sunt responsabilit\]ilepersonalului din toate ariile de activitate. Amajuns mai târziu într-o unitate spitaliceasc\na]ional\ – este vorba despre clinica Mayo,liderul de medicin\ în America, unde vinoameni din toat\ lumea pentru a se trata. Amocupat acolo func]ia de director de opera]iuni,pe o divizie.M-am întors în România din motive purpersonale: tat\l meu a trecut printr-o criz\ de s\n\tate extrem de acut\, care f\r\interven]ie nu s-ar fi terminat bine. Am reu[its\-l pun pe picioare pentru c\ l-am putut trata[i vindeca în Fran]a. Încercarea rezolv\riiproblemei în România a fost foarte ane -voioas\, pentru c\ noi nu avem continuitate înîngrijirea medical\. Avem sisteme disparate,care încep îngrijirea pacientului într-un loc,dup\ care acesta este trimis în alt loc [i tota[a. Nu exist\ un manager de îngrijire apacientului. În America, medicul de familie arecuno[tin]e foarte avansate [i devine în timpun manager al îngrijirii pacientului. Pacientulia, prin intermediul acestui medic, primulcontact cu sistemul sanitar, dup\ care estetrimis în sistem [i revine s\-[i informezemedicul de familie. Acesta devine o baz\ dedate a îngrijirii bolnavului, pe care îl îndrum\prin labirintul sistemului medical, acesta fiindunul complex indiferent de ]ar\.

În curând, se vor împlini 4 ani de cânda]i preluat [efia Euroclinic, primul spital

general privat din România. Cum a fostevolu]ia companiei în acest timp? Caresunt urm\torii pa[i pentru dezvoltarea ei?La scurta sosire dup\ reîntoarcerea în ]ar\ s-aivit [ansa de a lucra ca director opera]ional încadrul spitalului. Mi s-a p\rut o provocareenorm\, pe care nu am putut s\ o evit. Amvrut s\ fac ceva de care s\ fiu mândru [iputem spune, chiar în contextul în care neafl\m, c\ Euroclinic este o unitatespitaliceasc\ privat\ cu care ne putemmândri. De fapt, Euroclinic reprezint\ unparteneriat public privat de succes, acestafiind între noi [i Spitalul Clinic de Urgen]\Bucure[ti, cu care avem o colaborare foartebun\. Înc\ de la bun început, ac]ionariatul agândit c\ spitalul va fi institu]ia de suportpentru pachetul de asigur\ri private alcompaniei Eureko, care au fost lansate înacela[i timp. De aceea, num\rul asigura]ilorno[tri este într-o continu\ cre[tere. Amînceput de la zero [i suntem la 30-35% dinvolumul total de pacien]i trata]i în spital. Ne-am fi dorit ca acest num\r s\ fie [i maimare [i el va cre[te cu siguran]\.Cred c\ putem împ\r]i evolu]ia Euroclinic încâteva trepte. La început a fost foarte greu s\ob]inem aprob\rile de func]ionare, pentru c\nimeni nu [tia ce autoritate este responsabil\cu „pusul [tampilei finale”. Era o perioad\foarte important\ pentru noi, de rodaj. Trebuias\ ne asigur\m c\ putem face ceea ce ne-ampropus [i c\ putem duce la cap\t un actmedical cu orice grad de dificultate. O unitatemedical\ cu activitate chirurgical\ nu poate

avea lipsuri, deoarece acestea au un impactdirect asupra vie]ii unei persoane.Dup\ aceast\ perioad\ de rodaj, am intratîntr-una de cre[tere exponen]ial\, apoi aurmat cea de consolidare, în care ne afl\m [iacum. Pân\ acum am avut o cre[tereconstant\. Avem o reproductivitate a actuluimedical, a calit\]ii serviciilor etc. Intr\m într-onou\ faz\, de expansiune comercial\. Trebuies\ ne extindem. În 2009 [i prima jum\tate aanului 2010 am bugetat investi]ii pentruextinderea activit\]ii în Bucure[ti. Avem patruclinici în plan. Una dintre ele sper\m s\ fiedeschis\ în iulie, iar alta în august. Ele vor fisituate în Olimpia Tower, la Pia]a Muncii,respectiv în partea de nord a ora[ului. Pentrucelelalte dou\ c\ut\m teren [i cl\dire. Dup\2010 vom lua o decizie, împreun\ cuac]ionariatul, asupra a ceea ce înseamn\extinderea în teritoriu.

A]i declarat recent c\ Eureko dore[teatragerea unui operator de spitale detalie interna]ional\. În ce stadiu se afl\acest demers?La sfâr[itul anului 2007 am lansat un proiectde atragere a unui operator de spitale de talieinterna]ional\, care era dornic s\ intre înRomânia. Ajunsesem în faz\ de consolidare[i ne-am dat seama c\ trebuie s\ cre[tem.Exista varianta unei extinderi pe cont propriu[i cea a extinderii prin atragerea unui partener.Am ales a doua variant\, pentru c\ la nivel degrup suntem firm\ de asigur\ri, cu experien]\bogat\ în aceast\ zon\ [i core-competence-ul nu este activitate spitaliceasc\. Trebuie s\lucrezi în contextul activit\]ii medicale ca s\devii un juc\tor important în domeniu.Rolurile de asigurator [i de furnizor serviciimedicale sunt distincte [i clar diferite înîntregul lan] de valori. Simplu spus, unul îlverific\ [i îl pl\te[te pe cel\lalt. Este mai dificils\ joci rolul ambilor participan]i la business,dar o faci atunci când este nevoie. Strategiade a aduce un juc\tor de talie interna]ional\ înRomânia nu mai este de actualitate, [i amales în schimb s\ continu\m dezvoltareaserviciilor medicale pentru a deservi mai binenevoile asigura]ilor no[tri.

Sunte]i de p\rere c\ în România nuexist\ o infrastructur\ pentru dezvoltareacompaniilor private de asigur\ri. Cecrede]i c\ ar trebui f\cut pentru casitua]ia s\ se schimbe? Unul dintre motivele pentru care asigur\rileprivate nu sunt bine dezvoltate este lipsa deinfrastructur\, în special pe parteaspitaliceasc\. Apoi, avem un mediu legislativcare parc\ permite [i parc\ nu permite capachetul de asigurare privat\ s\-[i ia avânt.

V C\t\lin Popa, directorul general al Euroclinic,[i-a descoperit voca]ia demanager în domeniulsanitar de peste Ocean. A revenit [i a r\mas în ]ar\pentru a face fa]\ provoc\riide a conduce primul spitalgeneral privat din România.Metodic, pragmatic,echilibrat, acesta conduceîncrez\tor destinele uneientit\]i-fanion din pia]aasisten]ei medicale privatedin România, pentru careprevede, chiar [i în condi]ii de criz\ global\, o cre[tere anual\ de pân\ la 30%.

� TÊ

TE-À

-TÊTE


� TÊ

TE-À

-TÊTE


Legea exist\, îns\ nu exist\ norme. Româniase confrunt\ cu un sistem duplicitar alasigur\rilor. Avem asigurarea social\ [i pecea privat\. Este o situa]ie confuz\, pentru c\asiguratul pl\te[te o sum\ c\tre sistemulsocial [i asigurare privat\ pentru a-[i acoperiacelea[i nevoi. Aceast\ problem\ trebuie s\fie rezolvat\. Statul nu poate s\ fie oricepentru oricine, este un concept falimentar.F\r\ asigur\ri private obligatorii nu facemdecât s\ m\rim taxele c\tre companii [ioameni, pentru a acoperi deficitul de buget,care nu este bun nici în momentele deprosperitate, cu atât mai pu]in acum.

Euroclinic a beneficiat de avantajul de aavea în familie o companie de asigur\ri,iar în 2008 a fost încheiat [i un contractcu Casa Na]ional\ de Asigur\ri deS\n\tate a Municipiului Bucure[ti. Careau fost motivele pentru care a]i încheiatacest parteneriat [i care sunt rezultatelepe care le a[tepta]i?Motivul a fost acela de a crea puntea deleg\tur\ între asigurarea social\ [i ceaprivat\. Particip\m cu to]ii la fondul deasigur\ri sociale [i ar trebui s\ beneficiem deaceste contribu]ii. Am încheiat contractul cuCASMB anul trecut [i putem spune c\ esteunul de succes. Avem posbilitatea de a ofericlien]ilor o reducere a facturii, deoarece între30 [i 50% poate fi acoperit de contribu]ia laCASMB. Lucr\m la definitivarea conceptuluide asigur\ri sociale [i private [i asupra feluluiîn care le putem îmbina. Vrem s\ vedem, încadrul grupului Eureko, care este posibilitateade a crea un pachet care s\ le îmbine pe celedou\ – acesta fiind un concept care înc\ arenevoie de testare.

La cât estima]i c\ s-a ridicat pia]aserviciilor medicale private în 2008? Cumcrede]i c\ va ar\ta bilan]ul anului încurs?Câteva companii de consultan]\ au f\cut ni[testudii la începutul anului 2008 [i, potrivitacestora, pia]a se ridic\ la 300-350 demilioane de euro. Pentru 2009 putem s\presupunem c\ pia]a se va dezvolta undevaîntre 20-30%. Pia]a serviciilor medicaleprivate ar trebui s\ fie printre ultimele afectatede criza economic\. În ceea ce prive[teEuroclinic, planificasem o cre[tere de 40-45%pentru anul 2009, dar în contextul actualc\ut\m o cre[tere de maximum 30%. Serviciile medicale private sunt vulnerabile înactualul context economic, îns\ au o rat\ deexpunere mult mai mic\ decât majoritateacelorlalte industrii. Eficientizarea opera]ional\,obiectivul principal al multor companii în2009, este f\cut\ prin restrângerea

cheltuielilor, iar beneficiile acordateangaja]ilor, asigur\ri, abonamente, sunt pelista cheltuielilor care pot fi t\iate. Pân\ acumnu am fost afecta]i, îns\ putem sesiza oorientare c\tre pachete pu]in mai ieftine dinpartea companiilor. În portofoliul Euroclinic, persoanele fizicereprezint\ volumul cel mai mare de pacien]i,iar clientul corporate este o ]int\ nou\ pentruGrup, care a fost în aten]ie înc\ de laînceputul anului trecut. Acest segment de]inedeocamdat\ o pondere mic\, darînregistreaz\ o cre[tere sus]inut\. Tehnicvorbind, clientela corporate este cea maiimportant\, apreciind-o ca fiind motorulprincipal de cre[tere în zona asigur\rilor.

Cum vede]i evolu]ia pie]ei spitalelorprivate din România? În câ]i aniconsidera]i c\ ne vom putea compara dinacest punct de vedere cu ]\rile din vestulEuropei?La începutul anului 2005 nu existau spitaleprivate, iar acum avem 6-7 în toat\ ]ara,majoritatea fiind de m\rimi destul de mici.Este greu de spus cât de repede se vordezvolta în viitor, pentru c\ sunt câtevavariabile care vor conta.Una dintre ele este evolu]ia sistemului public.Dac\ ne gândim c\ ea va fi deficitar\,dezvoltarea spitalelor private va accelera.Apoi, o investi]ie într-un spital privat este unaextrem de serioas\. Nu vorbim numai deinvesti]ia de fonduri, ci [i de investi]ia înknow-how, care nu prea exist\ în România.Nu po]i s\ iei o echip\ din mediul public [i s\o transferi în cel privat, pentru c\ responsa -bilit\]ile sunt diferite, focusul este altul. Pe dealt\ parte, spitalele private nu ating unbreakeven rapid, a[a cum se întâmpl\ încazul altor investi]ii, [i de aceea foarte pu]iniinvestitori se îndreapt\ c\tre a[a ceva.

Printre pasiunile dumneavoastr\ se num\r\ tenisul [i golful. Cu ce altceva prefera]i s\ v\ umple]i timpul liber?Am tr\it în Arizona [i am jucat mult golf. ÎnRomânia nu prea ai unde s\ practici acestjoc, dar, din fericire, asta nu este valabilpentru tenis. Activit\]ile preferate sunt cele încadrul familiei. Am o so]ie [i trei fete de 14,10 [i 5 ani. So]ia mea este americanc\, copiiivorbesc român\ destul de pu]in [i probabil c\vor alege s\ nu r\mân\ în România atuncicând vor cre[te.Îmi face pl\cere s\ petrec timpul cu familia [ichiar îmi pare r\u c\ nu le aloc atât timp câta[ dori. C\l\torim în afara României, dinmotive de trafic. În materie de c\l\torii,scopul este s\ ne orient\m c\tre o ]ar\diferit\ în fiecare an. Înc\ nu am v\zut toat\Europa [i mi-a[ dori s\ o v\d. Am o pasiunepentru Israel, o afinitate religioas\. Sunt maidegrab\ o persoan\ spiritual\ decât unareligioas\. Consider c\ Biblia este o unealt\plin\ de valori, pe care pot s\ o transpun învia]a mea. Cele dou\ valori foarte importante,de a-L pune pe Dumnezeu primul în via]a ta [iaceea de a-l trata pe cel din jur ca pe tineînsu]i, sunt legi de aur, pe care încerc s\ leaplic în via]a mea zilnic.

A]i avut un model în familie care v-aîndrumat pa[ii c\tre domeniul medicalsau care v-a fost mentor?Când am plecat din România, aproape c\ mi-am jurat c\ nu o s\ mai revin. Am fostfericit s\ pot sc\pa. Îmi doream s\ fiu unmisionar medical în ]\rile din lumea a treia,unde s\ pot avea o contribu]ie social\ real\,ca urmare a ceea ce v\zusem în România.De aceea mi-am [i propus s\ studiezmedicina. Am fost atras îns\ de civiliza]iaamerican\ [i m-am stabilit acolo. În America,oamenii se respect\, iar rela]iile sunt ceva maidistante; în România, oamenii sunt foartesociabili [i apropia]i, de aceea am r\mas aici.Pe parcursul [ederii am redescoperit multedin valorile culturii române care îmi facpl\cere. Mentori au fost destui pe parcursul carierei.Am avut nevoie de ajutor, de oameni care s\-mi spun\ c\ nu este bun felul în caregândesc [i ac]ionez. Tân\r fiind, aveam olatur\ emo ]ional\, tipic româneasc\, eramfoarte subiectiv, fapt care m\ tr\gea înapoi înloc s\ m\ lase s\ avansez. A trebuit s\ ajungs\ am un echilibru emo]ional. So]ia mea afost cel mai important mentor, care m-aajutat s\ în]e leg c\ trebuie s\ fiu un om stabil[i obiectiv.

� Emiliana DOVAN

Am încheiat contractulcu CASMB anul trecut [i putem spune c\ esteunul de succes. Avemposibilitatea de a ofericlien]ilor o reducere afacturii, deoarece între30 [i 50% poate fiacoperit de contribu]ia la CASMB.

Dan Ro[ca: Clinica Polisano a crescutde dou\ ori într-un an

Dan Ro[ca, director general, a preluat conducerea Clinicii Polisano în cursul anului 2008, dar realiz\rilesale se v\d cu ochiul liber: dublareanum\rului de unit\]i într-un an. Înprezent, Clinica Polisano include opoliclinic\ în Sibiu [i 3 în Bucure[ti, iarprintre planurile de viitor ale Grupului senum\r\ deschiderea unui nou spital, acelui de-al doilea centru de fertilizare invitro [i a altor centre medicale.


Care ar fi motivele pentru care a]i ales s\profesa]i în domeniul medical privat? Caresunt principalele borne ale cariereidumneavoastr\ de pân\ la conducereaPolisano?În liceu doream s\ devin inginer electronist,pentru c\ activitatea f\cea parte dintre hobby-urile mele de atunci. P\rin]ii mi-au recomandats\ merg la medicin\ [i am acceptat. Am dorits\ m\ specializez în chirurgie, dar m-amorientat c\tre medicina intern\. Am lucrat înînv\]\mânt pân\ în 2003, iar în paralel amf\cut primariatul, a doua specializare,nefrologia, [i un doctorat. Am realizat îns\ c\medicina f\r\ suport nu înseamn\ performan]\,iar când mi s-a propus, în 2003, s\ devindirectorul de marketing al unei companiifurnizoare de servicii de dializ\, FreseniusMedical Care România, am acceptat imediat.

A]i ocupat, pe rând, în cadrul Fresenius,func]iile de Marketing & Sales Manager [iCountry Sales Manager. Cum s-a produstrecerea la Polisano?Înainte s\ preiau aceast\ func]ie am urmatcursurile MBA City University Washington. Cuacea ocazie am aflat cât de multe lucruri nu[tiu [i c\ exist\ re]ete pentru a le înv\]a.Experien]a acumulat\ a avut un rol foarte

important în acceptarea propunerii f\cute dedomnul Ilie Vonica (n.r. fondatorul Polisano).Clinica Polisano a fost deschis\ în 1993-1994,în prezent include o policlinic\ în Sibiu [i alte 3în Bucure[ti. Cea de-a patra, cu fertilizare invitro, va fi în deschis\ în 2009, în zona Pia]aAlba Iulia. Polisano are avantajul de a aveacuno[tin]e în domeniu prin centrul cu acela[ispecific din Sibiu [i parteneriatul cu profesorulStromer din Viena. Cealalt\ firm\ cu activitatemedical\, din cadrul grupului, Centrul MedicalPolisano, con]ine spitalul din Sibiu, unde, pân\la sfâr[itul lui 2009-începutul lui 2010 va fi datîn folosin]\ al doilea spital, cu 5 etaje. Vacon]ine un departament de imagistic\, 2 etajede cardiologie interven]ional\, iar la etajele 3 [i4, un centru maternal performant.

În toamna lui 2008 a]i inaugurat un centrude dializ\ în Sibiu. Inten]iona]i s\deschide]i alte centre specializate înperioada urm\toare?Am deschis centrul de dializ\ din Sibiu înparteneriat cu Fresenius Medical Care. Înperioada imediat urm\toare vom deschidedou\ noi centre de dializ\ în Bucure[ti [iMiercurea Ciuc. Clinica Polisano arenumeroase alte proiecte aflate în diverse stadiide execu]ie.

Cum vede]i evolu]ia pie]ei serviciilormedicale private, având în vedere noulcontext economic mondial?La noi criza înc\ nu a ajuns, cel pu]in nu înBucure[ti. De[i s-a tot spus c\ suntem feri]i decriz\ pentru c\ suntem o ]ar\ cu expunereredus\ pe pia]a interna]ional\, din cauza saudatorit\ exportului redus, lucrurile nu staufoarte bine, iar izolarea nu a adus niciodat\ceva bun. Nu vorbim de criz\ numai teoretic,avem parteneri care au probleme, iar pro ble -mele lor sunt [i ale noastre. Totu[i, sectorulserviciilor medi cale private ofer\ un exemplubun. Clinica Polisano a angajat, în ultimaperioad\, în medie 15-20 de oameni pe lun\.

Care sunt cele mai importante reu[ite aleClinicii Polisano înregistrate în perioada încare v-a]i aflat la conducerea companiei?Pot spune c\ la un an dup\ preluarea Clini ciiPolisano, compania va avea de dou\ ori maimulte unit\]i. Cel mai mult conteaz\ echipa,pentru c\ nu pot face nimic singur. În general,echipa Clinica Polisano este format\ din tineri,care sunt foarte entu zia[ti [i care de]in foartemulte cuno[tin]e. Cred c\ am f\cut bine c\ amales profesia de medic [i sper ca timpul s\ de -mon streze c\ fac bine [i ceea ce fac în prezent.

� Emiliana DOVAN


omânia se confrunt\ cuexo dul medicilor. Cum arputea fi stimula]i tinerii ab solven]i s\ profeseze în ]ar\?

Lumea medical\ este discreditat\ voit.Capacitatea [i abilit\]ile studen]ilor ledep\[esc cu mult pe cele ale clasei politicecare decide viitorul acestui domeniu. Se

vorbe[te despre investi]ii în aparatur\ [iechipamente medicale, îns\ tinerii medici vorînv\]a s\ foloseasc\ aceste echipamente însistemul de stat [i apoi se vor orienta c\tresistemul privat, întrucât ei nu sunt motiva]i înnici un fel. Lucrurile func]ioneaz\ din iner]ie însistemul de stat. Nu vreau s\ absolutizez, darexcep]iile aproape c\ nu sunt luate înconsiderare. Cum ar putea fi stimula]i? Foarte

simplu. În primul rând trebuie profitat depasiunea studen]ilor pentru aceast\ meserie.Trebuie asigurate toate condi]iile în care ei potaduce valoare actului medical. Absolven]ii,medicii reziden]i [i, mai târziu, mediciispeciali[ti ar trebui s\ nu aib\ grija zilei demâine. Activitatea lor trebuie s\ aib\ alt\finalitate. Poate suna egocentrist, dar mediciireprezint\ o clas\ social\ f\r\ de care, în

R

Eugen Tar]a-Arsene: Trebuieimplementate standarde decalitate privind actul medical

� TÊ

TE-À

-TÊTE


anumite momente, societatea nu poatefunc]iona. Imagina]i-v\ o grev\ general\ apersonalului medical în spitalele de urgen]\...Este f\r\ cuvinte. Imagina]i-v\ c\ sunt în jurde 20.000 de medici români care profeseaz\în lume, conform ultimelor cifre. Atunci cândcontribu]iile la sistemul na]ional de s\n\tatevor fi folosite strict în sistemul medical,probabil condi]iile se vor schimba esen]ial.Pân\ atunci încerc\m s\ fim eficien]i în tot ceîntreprindem în condi]iile actuale.

Ce v-a determinat s\ opta]i pentru ocarier\ în domeniul medical?Mama mea este medic pediatru, astfel c\ amcrescut printre medicii de la Spitalul EmiliaIrsa. Dup\ admiterea la facultate, m-amgândit s\ plec din ]ar\, îns\ profesorul Ispas,[eful catedrei de anatomie, mi-a propus s\r\mân la catedr\. Anul acesta se împlinesc11 ani de când lucrez în înv\]\mânt, timp încare am ajuns s\ m\ apropii atât de mult destuden]i, încât nu a[ putea s\ plec vreodat\de la catedr\. Rezultatele studen]ilor mei suntdeosebite. De exemplu, o fost\ student\ este[efa medicilor reziden]i de la UniversitateaYale. În ]ar\, ea era privit\ doar ca unul dintrereziden]ii buni [i atât. Din p\cate, tineriiabsolven]i care promit din punct de vedereprofesional aleg s\ lucreze în str\in\tatedeoarece salariile sunt foarte mici. Sprecompara]ie, un medic român care lucreaz\ înKosovo este pl\tit cu 6.000 de euro (citezaceste date dintr-o scrisoare documentat\ aunui medic din Spitalul Universitar de Urgen]\Bucure[ti), în condi]iile în care, în România, arfi câ[tigat 10 milioane de lei. Motiva]ia celorcare r\mân const\ în înc\p\]ânarea lor de aface sistemul s\ func]ioneze normal, de ademonstra c\ putem face lucruri bune [i în]ar\. În str\in\tate, elita este apreciat\. ÎnRomânia, ea se disipeaz\ în mas\. Caprofesor, consider c\ mi-am f\cut binemeseria în momentul în care studen]ii ajung laun nivel superior mie.

Reforma sistemului medical prinintroducerea asigur\rilor private des\n\tate [i crearea pârghiilor legale cares\ permit\ remunerarea medicilor dec\tre societ\]ile de asigur\ri sauintrarea acestora în ac]ionariatul unorspitale ar putea debloca situa]ia?Companiile de asigur\ri vor intra înparteneriate cu spitalele abia în momentul încare procedurile medicale [i activitateaadministrativ\ vor fi profitabile din punct devedere financiar. Au fost introduse o serie destandarde în ceea ce prive[te calitatea actuluimedical [i procedurile care trebuie urmate în

situa]ia în care un pacient este internat cu unanumit diagnostic, standarde care suntrespectate doar pe hârtie. De aceea,asigur\rile private de s\n\tate ar fi o metod\excelent\ prin care pacientul ar beneficia deservicii medicale complete. Trebuieschimbat\ mentalitatea balcanic\, poate chiarprin metode coercitive. La început, probabilc\ sistemul nu va fi complet func]ional. Ceeace conteaz\ este ca acesta s\ fie imple -mentat, urmând s\ fie perfec]ionat în timp.

Cum a]i ajuns s\ deschide]i centrul deimagistic\?Am discutat cu doi mari furnizori deechipamente pentru domeniul medical, le-amprezentat proiectul [i l-am concretizat doi animai târziu, în 2006. Finan]area ini]ial\ amrealizat-o cu fonduri proprii [i cu ajutorulfamiliei. Cu aportul MediCredit Leasing [i alGeneral Electric am inaugurat prima loca]ieMedix în cadrul Centrului de Diagnostic [iTratament „Victor Babe[”, un proiect alprofesorului Calistru, un om deosebit. Am vruts\ dezvolt centrul de imagistic\ independent,îns\ dânsul mi-a propus s\ colabor\m.Centrul are 5 s\li de chirurgie, circa 75 depaturi în spital, acoperind majoritateadisciplinelor medicale. A urmat centrul deimagistic\ de la Târgu C\rbune[ti [i preg\tim

deschiderea altor 3 noi centre, în Motru,Târgu Jiu [i Câmpina. Am în plan [i alte dou\proiecte. Primul este un sanatoriu pentrupersoanele în vârst\, cu departamente derecuperare pentru pacien]ii cu afec]iunicardio-vasculare [i neurologice, iar cel de-aldoilea vizeaz\ deschiderea unui spital privataxat pe câteva discipline esen]iale. Avem înderulare [i o serie de proiecte implementateprin granturi europene pentru cercetare, princare aprofund\m cuno[tin]ele în domeniulrezonan]ei magnetice func]ionale. Este vorbadespre o procedur\ care pune în eviden]\activitatea ariilor corticale [i cât de extinsesunt acestea în cursul anumitor procese. Unuldintre scopurile aplic\rii acestei tehnologiieste limitarea leziunilor care pot surveni întimpul unor interven]ii chirurgicale.

Spunea]i c\ trebuie implementatestandarde de calitate pentru actulmedical. Totu[i, furnizorii de serviciimedicale private au ]inte deprofitabilitate...Func]ion\m dup\ standarde financiare, caorice alt agent economic, dar avem avantajulsuportului finan]atorilor, care nu necondi]ioneaz\ calitatea actului medical deprofitabilitate. Încerc\m s\ le îmbin\m optim.Avem o echip\ foarte bun\, a c\reicomponen]\ nu s-a schimbat în ultimii 2 ani.În mediul privat exist\ o migra]ie constant\ apersonalului. Românii nu au suficiente oferteîntre care s\ aleag\, mai ales în ora[ele mici,deci pia]a este deschis\ [i are poten]ial dedezvoltare. Implicarea statului va determinaritmul de dezvoltare al pie]ei. Trebuie, îns\,implementate o serie de standarde privindcalitatea actului medical.

Cum se împac\ responsabilit\]ileprofesionale cu via]a de familie?Sunt prins în foarte multe activit\]i. De aceea,încerc ca, m\car în weekend, s\ petrec câtmai mult timp cu fiii mei. Cel mai mare este înclasa I, iar cel mic are 9 luni. Ei sunt cea maimare bucurie pe care mi-a oferit-o via]a. Îmidoresc s\ pot sta mai mult timp cu ei,deoarece p\rin]ii au un rol hot\râtor îneduca]ia copiilor. P\rin]ii mei m-au sus]inutîntotdeauna [i au avut o deschidere total\ înceea ce prive[te implicarea mea în creareaMedix. Ei au fost întotdeauna prietenii mei, auini]iat un standard [i m-au l\sat s\ iaudeciziile în via]\ conform propriilor aprecieri.Îmi doresc s\ aplic acelea[i principii [i înceea ce prive[te cre[terea fiilor mei.

� Simona DIACONU

Eugen Tar]a-Arsene,director general [ifondator al cliniciide imagistic\ Medix,prive[te intrarea pe pia]aserviciilor medicale privateca pe un hobby, practicatîns\ cu determinare [iprofesionalism [i, mai ales,cu un respect deosebit fa]\de pacien]i. Înainte de ademara proiectul privindcentrul de imagistic\, a«furat» experien]\ de la al]iprofesioni[ti în domeniu.Doctorul Eugen Tar]a-Arseneeste asistent universitar încadrul catedrei deAnatomie a Universit\]ii«Carol Davila» [i consider\c\ un profesor bunreu[e[te s\ î[i motivezestuden]ii s\ îl dep\[easc\.

Adrian Dumbrav\:Omenia [i seriozitateaconteaz\ cel mai mult în via]\

� TÊ

TE-À

-TÊTE


unte]i de profesie jurist.Care au fost factorii care v-au determinat s\ v\ în -drep ta]i pa[ii c\tre o ca rie r\în domeniul sanitar privat?

Am fost interesat de sectorul medical de cânderam copil. Am crescut într-un sat de lâng\Caransebe[, iar lipsa de servicii medicale m-amarcat. Exista un singur asistent, unchiulmeu, pe care l-am avut ca exemplu. În liceum-am preg\tit s\ dau la medicin\. F\ceammedita]ie la biologia de anul trei cu un colegmai mare cu un an. Îl respectam pe acestcoleg [i-l consideram deasupra mea. Amconsiderat c\, dac\ el intr\ la medicin\, iar eunu renun] la examen, am [i eu o [ans\, maiales c\ b\ie]ii care terminau liceul [i nu intraula facultate ajungeau inevitabil în armat\, caredura un an [i jum\tate. Asta însemna sfâr[itulstudiilor. Colegul respectiv a dat examenul [ia picat, iar vacan]a aceea a fost cea mai greapentru mine, pentru c\ a trebuit s\ decid ces\ fac. Am plecat în Germania, unde m-amstabilit pentru 10 ani.În 2002 am venit în concediu în România.So]ia mea lucra ca asistent\ într-o farmacie [iî[i dorea foarte mult s\ conduc\ una. Eradestul de dificil, dar am g\sit oportunitatea dea deschide o farmacie lâng\ Centrul MedicalElim. Conduc\torii Centrului de atunci au spusc\ urmeaz\ s\ închid\ businessul [i mi-aupropus s\-l cump\r. Am acceptat [i am v\zutpasul ca pe o întâmplare a momentului, iarmai târziu mi-am dat seama c\ mi-am urmatvoca]ia.

A]i întâmpinat greut\]i în a repuneafacerea pe picioare?Mi-am amânat plecarea în Germania pentru aface al\turi de so]ie investi]iile necesarepentru revitalizarea afacerii. A fost greu,pentru c\ mai era foarte pu]in personal înclinic\, îns\ am vorbit cu fiecare [i le-amcerut sfatul pentru ceea ce era necesar s\cump\r. Am investit foarte mult în aparatur\[i, când am considerat c\ totul este în regul\,am plecat în Germania. Dup\ câteva luni, mi-am dat seama c\ este o sarcin\ prea greapentru so]ie, a[a c\ am decis s\ vin [i s\ m\stabilesc în România. Este evident c\ odat\intrat în aceast\ pia]\ a trebuit s\ ]in ritmuldictat de expansiunea domeniului.Drumul nu a fost u[or, dar am g\sit multesatisfac]ii în aceast\ munc\. La finalizareafiec\rui centru medical au fost uitate toateproblemele ap\rute pe parcurs, a r\masnumai rezultatul final. Pot spune c\ tot ce amrealizat a fost f\cut cu ajutorul lui Dumnezeu,al colectivului cu care am lucrat [i al familiei.Pia]a s-a m\rit [i am ajuns la un punct în caremi-a fost imposibil s\ coordonez toat\

afacerea. F\r\ un colectiv foarte bun [i f\r\oameni de calitate te pierzi. Trebuie s\-]icalculezi bine poten]ialul, s\ realizezi când numai po]i fizic acoperi tot businessul [i s\-]ialegi cu grij\ oamenii c\rora le înmâneziconducerea afacerii.

În 2008 a]i anun]at intrarea pe pia]abucure[tean\ a serviciilor medicaleprivate prin înfiin]area unei clinici. Careeste stadiul lucr\rilor?Lucr\rile sunt înc\ în derulare. Având învedere contextul economic actual, amconsiderat c\ nu este eficient s\ gr\bim preatare deschiderea clinicii. Lucr\rile serealizeaz\, îns\ într-un ritm pu]in mai lent. Alteproiecte în curs de realizare sunt cele dou\centre medicale din Muntenia [i Oltenia. Deasemenea, în afar\ de proiectele de extindereanun]ate, este foarte probabil ca pân\ lasfâr[itul anului s\ deschidem cel pu]in înc\ oclinic\.

Inten]iona]i s\ deschide]i [i un spitalprivat în viitorul apropiat. Care va fispecificul lui [i unde va fi amplasat?Este un plan ambi]ios, îns\ nu am demaratînc\ proiectul. Cele mai multe [anse sunt cael s\ fie în Bucure[ti.

Investi]iile bugetate de Centrul MedicalElim în 2008 au fost de 10 milioane deeuro. Care este valoarea investi]iilorpreconizate pentru anul în curs [i careva fi destina]ia sumelor respective?

Chiar dac\ în domeniul serviciilor medicaleprivate, evolu]ia activit\]ii nu este gravafectat\, într-o lume bulversat\ economiceste greu s\-]i faci mari planuri de investi]ii.Pot spune numai c\ ne continu\mdezvoltarea.

Dac\ ar fi s\ numi]i un partenerimportant care v-a fost al\turi de-alungul timpului, pe cine a]i aminti?În 2006 am fost contactat de MediCreditLeasing pentru a-mi prezenta oferta lor. Pots\ spun c\ persoana care m-a contactat afost mai mult decât un angajat priceput, a fost[i un bun psiholog. Mi-a propus o investi]iede 2 milioane de euro. [tiam care este ciframea de afaceri [i nu în]elegeam cum î[iimagineaz\ c\ voi face o asemenea investi]ie.Mi-a adus argumente în favoarea ideii [i amacceptat. A urmat un management foarte bunal proiectului realizat de cei de la MediCreditLeasing, cu studii de fezabilitate [i consulta]ii.Partenerii de la aceast\ companie [i cei de laGeneral Electric, care sunt reprezenta]i deMediCredit Leasing, fac parte din categoriaoamenilor speciali pe care i-am întâlnit.

Fondurile de investi]ii erau anul trecutfoarte interesate de preluareacompaniilor care presteaz\ serviciimedicale private. A]i observat acela[iinteres [i în aceast\ prim\ parte a anului2009? Sunte]i interesat de atragereaunui partener sau de vânzareabusinessului pe care îl conduce]i?Interes din partea investitorilor exist\ înc\,numai c\ la momentul acesta nu este indicats\ vinzi. Din contr\, este o perioad\ oportun\pentru a cump\ra sau pentru a-]i men]ineafacerea. Nu inten]ionez s\ vând, îns\„fiecare om are un pre]”. Este important\ [iperioada de timp când apare oferta. Pentru unom de business, o ofert\ bun\ reprezint\ oprovocare.

Cum caracteriza]i pia]a româneasc\ aasigur\rilor private? Ce crede]i c\ artrebui f\cut pentru o mai bun\func]ionare a acesteia?Din p\cate, pia]a asigur\rilor private des\n\tate este mult sub a[tept\rile mele, chiaram gândit un întreg sistem de func]ionare asistemului de asigur\ri de s\n\tate.

Cum crede]i c\ va ar\ta bilan]ul anuluiîn curs pentru pia]a serviciilor medicaleprivate, având în vedere noile condi]iieconomice mondiale?Sunt de p\rere c\ vor r\mâne pe pia]\ numai„marii juc\tori”. De asemenea, consider c\,pentru cei care r\mân, bilan]ul economic va fi

S Adrian Dumbrav\,director general,Centrul Medical Elim,este unul dintre cei care aupus bazele unei afaceri desucces în sectorul privatromânesc. A preluatbusinessul în 2002, cândCentrul Medical Elimînsemna o clinic\ în Pite[ticu numai [apte angaja]i. Înprezent, compania de]ine 5centre medicale, iar alte 4urmeaz\ a fi inaugurate.Pentru a reu[i în afaceri,Adrian Dumbrav\ a combinatcalit\]ile nem]e[ti,seriozitatea [i punctualitatea,cu cea mo[tenit\ de labunicul s\u, omenia.

� TÊ

TE-À

-TÊTE


în cre[tere per ansamblu. Sigur c\ majorareaînregistrat\ nu se va ridica la nivelul celor dinanii 2007 [i 2008, îns\ important\ estecre[terea.

Calit\]ile dumneavoastr\ morale trebuies\ fi fost mo[tenite, sau s\ v\ fi fostinsuflate de cineva. A existat un mentorcare v-a influen]at arhitecturainterioar\?P\rin]ii mei s-au c\s\torit foarte devreme [iau muncit pentru a ne oferi un standard înaltde via]\ mie [i surorii mele. De cre[terea meas-au ocupat cel mai mult bunicii. Omul carem-a influen]at cel mai mult [i pe care l-amrespectat foarte mult a fost bunicul din parteamamei, care, dup\ instalarea comunismului,a fost secretarul comunei. To]i oamenii îliubeau [i respectau chiar [i dup\ ce nu a maifost. Asta pentru c\, de[i era un om influent,

nu a nedrept\]it pe nimeni. Bunicul îmi repetac\ omenia [i seriozitatea conteaz\ cel maimult în via]\.

A contat experien]a acumulat\ înGermania în luarea deciziilor capitalepentru afacere?A contat extraordinar de mult, am înv\]at ceînseamn\ „un om de cuvânt” [ipunctualitatea. {i acolo, ca în orice alt\ parte,depinde de ceea ce vrei de la via]\, pentru c\în func]ie de asta alegi ce s\ faci. Sistemulgerman î]i impunea s\ func]ionezi perfect, iareu m-am adaptat foarte bine. Am avutnorocul de a cunoa[te oameni extraordinari,cu care am r\mas prieten. Sim]eam respectul[i prietenia lor. Am fost impresionat deseriozitatea [i de hazul care caracterizeaz\germanii, chiar dac\ mult\ lume spune c\ nusunt a[a. Societatea lor de atunci era foarteasem\n\toare cu ceea ce tr\im noi înprezent. Posibilit\]ile financiare au crescut [ila noi, îns\ asta ne-a f\cut mult mai închi[i,cu un cerc de prieteni restrâns.

Meseria pe care o ave]i trebuie s\ v\aduc\ multe satisfac]ii, având în vederec\ se refer\ la ajutorarea oamenilor. Cea]i fi f\cut dac\ nu a]i fi activat în acestdomeniu?Este într-adev\r un domeniu foarte special [i,dac\ nu a[ fi f\cut asta, a[ fi încercat s\ facceva tot pentru oameni. M\ implic [i încazurile mai importante [i mai grave careapar la noi în clinic\, chiar c\l\toresc cuoamenii care au probleme, pentru a-i ajuta.Cea mai mare satisfac]ie a noastr\ este s\-ivedem pe oameni c\ pleac\ s\n\to[i [imul]umi]i. Dac\ nu încerc\m s\ îi ajut\m [ipe ceilal]i, din afara familiei, înseamn\ c\ducem o via]\ trist\ [i egoist\. Când stan -dardul de via]\ al familiei este potrivit, trebuies\-i aju]i [i pe ceilal]i, s\ d\ruie[ti [i altora.

V-ar pl\cea ca fiii dumneavoastr\ s\ v\calce pe urme? A]i observat din partealor interes pentru domeniul sanitar?Am 5 copii, care îmi aduc satisfac]iiextraordinar de mari. Feti]a cea mare are 16ani, iar deocamdat\ este înclinat\ c\trefilologie [i limbi str\ine. A ob]inut medalia deargint la olimpiada na]ional\ de englez\.Urm\torul, b\iatul, este în clasa a opta [i îiplace foarte mult matematica. Mi-ar pl\cea s\urmeze o carier\ în avia]ie [i voi încerca s\-lîndrum c\tre aceast\ latur\. Pe ceilal]i îi maia[tept, sunt înc\ micu]i. Ar fi o maresatisfac]ie pentru mine ca ei s\ duc\ maideparte aceast\ afacere.

� Emiliana DOVAN

Dac\ nu încerc\m s\ îiajut\m [i pe ceilal]i, dinafara familiei, înseamn\c\ ducem o via]\ trist\ [iegoist\. Când stan dardulde via]\ al familiei estepotrivit, trebuie s\-i aju]i[i pe ceilal]i, s\ d\ruie[ti[i altora.


e v-a determinat s\ alege]imedicina ca profesie?Putem vorbi despre otradi]ie de familie în acestdomeniu sau sunte]i un

temerar din acest punct de vedere?Este o tradi]ie foarte veche, atât în familiamamei, cât [i a tat\lui meu. P\rin]ii mei aufost medici. Tat\l meu a avut cinci fra]i,fiecare c\s\torit cu o doctori]\. Fratele mameieste [i el medic. În adolescen]\ îmi doreams\ devin student la Comer] Exterior. Îns\, laînscrierea la facultate, num\rul mare demedici din familie le-a atras aten]ia func]io -

narilor, care mi-au spus c\ sunt burghez, decinu am drepturi, România fiind în plin co mu -nism. A[a c\ m-au trimis la Me di cin\. Dup\ce am început studiile, mi-am dat seama c\aceasta era, de fapt, chemarea mea.

V-a]i completat studiile medicale cu unmasterat în management la NYUniversity. Cât de importante suntabilit\]ile de manager pentru un medic?La noi, individul dore[te s\ fie atot[tiutor,având specializ\ri în numeroase domenii. Înstr\in\tate, exist\ supraspecializ\ri. Dac\ e[tichirurg, supraspecializarea este extrem de

util\, deoarece vei face ceea ce î]i place, multmai bine, cu talent [i dedica]ie. Dac\ e[tispecializat în medicin\ intern\, trebuie s\cochetezi cu mai multe specializ\ri, deoarecetrebuie s\ vezi organismul [i pacientul ca untot unitar. Doar o persoan\ cu background medicalpoate s\ fie un bun manager de spital,deoarece trebuie s\ îi în]eleag\ [i pe ceilal]imedici. Nu po]i s\ nume[ti un contabil laconducerea unui spital sau a ministerului deresort. Trebuie s\ avem în vedere eficien]a,manifestând grij\ fa]\ de pacient.Ca reprezentant pentru România al USAID,

C

Florin Russu:Peste 90% dintre cazurile preluatede Biotop au fost solu]ionate

� TÊ

TE-À

-TÊTE


între 1996 [i 1998, am avut la dispozi]ie 8milioane de dolari pentru a schimbaorganizarea sovietic\, de tip Semashko, asistemului medical. Am studiat diferite sistememedicale [i cel mai potrivit pentru România mis-a p\rut cel portughez. Din p\cate, oricinevine din afara sistemului medical românesceste respins. În 1996 am crezut c\ schimbareaguvernan]ilor va genera schimbarea societ\]ii,îns\ noua gard\ era format\ tot din membriivechii g\rzi, astfel c\ în 1998 mi-am dat demisia.

Care au fost principalele borne aledezvolt\rii dumneavoastr\ profesionale?Am pus mult\ pl\cere [i pasiune în studii. Înliceu, pe cât eram de slab la matematic\, peatât de mult îmi pl\ceau fizica, chimia [ibiologia. Mi-a pl\cut foarte mult medicina [iacest fapt s-a v\zut [i în rezultatele foarte buneavute în timpul facult\]ii. Dup\ absolvire, fiindn\scut în Zodia V\rs\torului, deci un iubitor alapei, am plecat s\ lucrez în jude]ul Gala]i. Aiciam avut o [ans\ fantastic\. Unul dintrementorii mei, care era chirurg buco-maxilo-facial, trebuia s\ plece la o burs\ în StateleUnite timp de dou\ luni, îns\ a stat un an [ijum\tate. În acest timp mi-a l\sat sec]ia pemân\. Nu-mi pl\cea s\ trimit la Ia[i sau laBucure[ti decât acele cazuri care m\dep\[eau. În aceast\ perioad\ mi-am dezvoltatpasiunea pentru chirurgie. La început îmisunam p\rin]ii s\ îi întreb cum ar trebui s\abordez anumite cazuri, îns\ dup\ aceea,încetul cu încetul, mi-am dat seama c\ suntcâteva elemente importante, cum esteanatomia, pe care, dac\ le st\pâne[ti, nu po]iface gre[eli. Doar atunci când nu e[ti sigur petine faci gre[eli, pentru c\ î]i tremur\ mâinile.

Ce ne pute]i spune despre „visulamerican”?În 1981 am ajuns în Statele Unite, unde amaflat c\ nici eu, nici fratele meu nu putemprofesa ca medici. Vroiam s\ îmi continuicariera ca medic chirurg buco-maxilo-facial. Atrebuit s\ îmi echivalez studiile, îns\Universitatea din România a trimis cu greuactele solicitate de americani. În plus, îmitrebuiau circa 7.000 de dolari pentru a-micontinua studiile. Ca s\ supravie]uiesc, amintrat în armata american\. 2 ani am fost cadruactiv [i 11 ani inactiv. Primele 2 luni aureprezentat antrenament de baz\, extrem dedificil, pe care l-am dep\[it aplicând o filozofiede[teapt\: m-am gândit c\ unii pl\tesc banigrei pentru cursuri de supravie]uire, iar pe minem\ pl\tesc americanii.Cu banii ob]inu]i ca militar mi-am pl\tit studiilela New York University. Nu aveam îns\ destuica s\ termin [i m-am angajat pe o pozi]iesimilar\ cu cea de lector. În aceast\ etap\ am

intrat în cercetare. Între proiectele la care amlucrat s-a num\rat [i g\sirea unei solu]ii pentruca rechinii s\ nu mai poat\ t\ia cu din]ii lorascu]i]i cablurile marine, astfel am ajuns lateflon, care este un material foarte alunecos. Aldoilea proiect mi-a oferit onoarea de a faceparte din echipa care trebuia s\ realizeze osulbiologic. Noi am ob]inut sticla biologic\, cu ocomponen]\ din hidroxiapatit\ [i bioxid desiliciu. Din p\cate, mentorul meu s-a retras, ceea ce acondus la stoparea proiectului NYU. Am vruts\ fac o sta]ie pilot la Cluj, pentru a ob]ineprimul bioglass din ]ar\, îns\ birocra]ia preastufoas\ m-a descurajat.

Cum a ap\rut ideea înfiin]\rii unui grupcare s\ ofere servicii medicale private?Ce înseamn\ Biotop pentru Biogrup?În 1992 am revenit în ]ar\ pentru a ne face oidee despre schimbare, am pus bazele, pehârtie, ale Biomedica, iar în 1995 am inauguratclinica. Ne-am întors pentru c\ am consideratc\ tot ceea ce am înv\]at în America timp de14 ani poate fi pus în practic\ în România. Amcrezut c\, dac\ venim din America cu know-how, putem s\ facem ni[te lucruri minunate.Oamenii erau mai deschi[i la nou în aceaperioad\.Biotop este mâna extern\ a Biogrup. Practic,prin Biotop încerc\m s\ g\sim solu]ii înstr\in\tate pentru pacien]ii ale c\ror problemenu [i-au g\sit rezolvarea în ]ar\. Nu trebuie s\în]elegem c\ în afar\ orice problem\ î[ig\se[te rezolvarea, îns\ peste 90% dintrecazurile preluate de noi au fost solu]ionate. Noi suntem o interfa]\ între pacient [i cei din

str\in\tate, pe care îi respect, îns\ principalanoastr\ grij\ este fa]\ de pacient. Control\mcosturile pe care trebuie s\ le suporte pacien]ii.Am dezvoltat o rela]ie personal\ cu majoritateaprofesorilor din clinicile partenere dinGermania. Lucr\m cu mai multe unit\]i, îns\„cartierul general” l-am stabilit, oarecum, laMünchen, deoarece partenerii de acolo au fostmai receptivi. Biotop reprezint\ o activitate foarte interesant\.Un caz greu, pentru noi, nu este neap\ratatunci când reu[im s\ salv\m via]a unuipacient. Un caz greu este [i atunci când trebuies\ îi explici pacientului c\ diagnosticul s\u decancer este gre[it. Acel pacient era dejapreg\tit s\ î[i piard\ o parte din trup sau via]a,iar tu, ca medic, trebuie s\ îl remontezi psihic.

Sistemul medical de stat nu poate asiguraservicii satisf\c\toare pacien]ilor români.Ce m\suri pot fi întreprinse pentru a-lrevigora [i pentru a sus]ine dezvoltareamediului privat?Un sistem de monopol nu poate satisfacecerin]ele nici unui pacient [i acoper\ doarcerin]ele de baz\. Acum se dore[te reformareasistemului, prin definirea pachetului de baz\ [iintroducerea co-pl\]ii. Astfel, contributorii vorbeneficia de serviciile pe care le pl\tesc [i lemerit\. Nu este normal ca un contribuabil carepl\te[te taxe c\tre stat s\ fie a[ezat în acela[ipat cu un individ care nu a pl\tit niciodat\nimic. Comunismul, o utopie, s-a dus [i cinenu în]elege acest fapt nu are ce c\uta îndomeniul medical. Trebuie desfiin]at acest raifiscal, care, pe lâng\ faptul c\ este p\gubospentru pacient, este [i un concurent neloial fa]\de medicina privat\, care trebuie s\ respectetoate legile [i prevederile, pe când medicinapublic\ nu respect\ nimic.

C\l\tori]i foarte des în str\in\tate. Ceanume v-a impresionat în decursulacestor deplas\ri din punct de vedereprofesional [i personal?Îmi place foarte mult s\ c\l\toresc. Practic, amfost din Danemarca pân\ în Gibraltar, dinTurcia pân\ în Ostendie, din Canada pân\ înMexic [i China, cu ambulan]a terestr\ [iaerian\. Numai în Marea Britanie nu am ajunspe sol. Ani de zile am fost coordonator [imedic de ambulan]\, îns\ am îmbinat utilul cupl\cutul. Am reu[it s\ ob]in diplom\ de medicde urgen]\ pe aparate de zbor, la 2 centreimportante din Germania. So]ia mea a fostmereu al\turi de mine, ea fiind mâna meadreapt\ la Biotop. Ca jurist, ea se ocup\ departea scriptic\, iar eu sunt gata de interven]iela orice or\ din zi sau noapte.

� Simona DIACONU

Dr. Florin Russu, CEO, Biotop,practic\ medicina deurgen]\ din pasiune,continuând o veche tradi]iede familie. A tr\it visul american, timp în care s-a al\turatunor echipe de cercetare cu rezultate la nivelinterna]ional, dar s-a întorsîn ]ar\ pentru a profesa. S-a specializat în Germania,stat în care a dezvoltat [i o serie de parteneriate cu clinici medicale, pentru a prelua pacien]iromâni cu problememedicale deosebite.


Mircea Oprescu:Academica, un juc\tor tân\r înni[a serviciilor medicale de top

Mircea Oprescu:

unte]i unul dintrepromotorii asigur\rilormedicale private,dobândind experien]\ înacest domeniu în perioada

în care a]i lucrat în echipaInteramerican. Ce v-a determinat s\prelua]i conducerea unei clinici private?Am vrut dintotdeauna s\ urmez medicina, s\devin chirurg. P\rin]ii mi-au oferit numeroaseargumente contra acestei alegeri. Amcunoscut sistemul din interiorul lui, am fostde multe ori în sala de opera]ie înainte de a fistudent. Ast\zi m\ încearc\ o urm\ de regret,deoarece nu am f\cut mai departe chirurgia,care este un domeniu foarte special, dinamic

[i solicitant, dar cu satisfac]ii pe m\sur\.Înainte de absolvire, am cânt\rit op]iunile pecare le aveam. Pe linie medical\, a[ fi avutnevoie de aproape 20 de ani ca s\-mi dezvoltcariera a[a cum mi-a[ fi dorit. Am fost atrasde partea de business din medicin\ [i amales specializarea în S\n\tate Public\ [iManagement Sanitar. Aceast\ disciplin\cupleaz\ aspectele de business cu celeprofesionale [i î]i confer\ o în]elegere multmai bun\ a fenomenului în sine. Am lucrat timp de 5 ani la Interamerican(actualul Eureko, n.r.). Am participat activ ladezvoltarea primului spital privat [i asistemului de asigur\ri private de s\n\tate.Am înv\]at foarte multe în aceast\ perioad\ [i

cred c\ am construit un business solid, carerezist\ [i ast\zi foarte bine. Dup\ ce acumulezi experien]\, dore[ti s\dezvol]i o afacere proprie. Nu regret acestpas, deoarece am reu[it, împreun\ cu familiamea, s\ construim un centru medical în carenoi, medicii [i angaja]ii vin cu pl\cere, iarpacien]ii cu lini[tea c\ aici au [ansa de a g\sir\spuns la problemele lor. Academica a pornitde la ideea de a construi o afacere îndomeniul în care avem competen]e.O pies\ important\ în arhitectura Academicaa fost g\sirea casei în care am amenajatsediul. Noi ne-am dorit de la bun început s\facem o clinic\ multidisciplinar\. Aceast\loca]ie ne-a orientat c\tre ni[a serviciilor de

S

� TÊ

TE-À

-TÊTE


top. Am încercat s\ amenaj\m loca]ia la unnivel superior, s\ avem cabinete largi, în cares\ se poat\ respira. Apoi, nu am f\cut nici unfel de compromis în momentul în care aminvestit în echipamente medicale.

Cum a încheiat Academica primul an defunc]ionare?Noi am demarat opera]iunile în februarie2008. Dup\ un an de func]ionare ne putemmândri c\ ne-au trecut pragul peste 5.000pacien]i, aveam o cifr\ de afaceri de peste 2milioane de lei în 2008 [i am reu[it s\consolid\m o echip\ de peste 50 de mediciexcep]ionali. Dorim s\ ne extindem atât peorizontal\, cât [i pe vertical\. C\ut\m noiloca]ii, care s\ corespund\ standardelornoastre. Aici ne-am diversificat foarte mult,avem multe solicit\ri [i trebuie s\ dezvolt\minfrastructura pentru a absorbi aceast\ cerere.Suntem, de asemenea, în proces deplanificare a afacerilor pentru dezvoltarea unuispital privat. În 2009 ne putem a[tepta la odezvoltare frumoas\ a businessului.

Medicii baleiaz\ între mediul privat [i celde stat. C\rui fapt i se datoreaz\implicarea în ambele sisteme?Marii doctori au nevoie de o cazuistic\ variat\[i numeroas\ pentru a-[i consolida experien]a[i pentru a-[i îmbun\t\]i permanentperforman]a. Or, în Europa, cazuistica divers\se întâlne[te în principal în mediul de stat. ÎnStatele Unite exist\ spitale private mari, careofer\ acest avantaj. Sunt specialit\]i medicalecare pot fi abordate în mediul privat.Specialit\]ile ca neurochirurgia saucardiologia nu pot fi abordate doar în mediulprivat, deoarece interven]iile sunt foartelaborioase [i necesit\ investi]ii foarte mari,ceea ce ar genera costuri prohibitive, dac\ arfi solu]ionate în mediul privat.

Care sunt factorii care genereaz\ piediciîn dezvoltarea businessului pe care îlconduce]i?Putem vorbi de factori macro, cum ar fimodul în care se finan]eaz\ cheltuielile cus\n\tatea în România, eficien]a sistemelor delucru cu statul, puterea de cump\rare efectiv\a popula]iei, sistemul legislativ. Din acestpunct de vedere, suntem înc\ la începutuldrumului, în direc]ia bun\, dar mai avem înc\mult pân\ când mediul economic de la noi vaoferi un suport real pentru businessul des\n\tate. Deocamdat\, ac]ioneaz\ în multeinstan]e ca factor limitativ. Mai sunt [i factorii limitativi specificiindustriei, cum ar fi disponibilitatea resurseiumane calificate, eficien]a fluxuriloropera]ionale etc. De multe ori, în medicin\

este ca în industria hotelier\ – un grad deutilizare a serviciilor de peste 70-80%produce efecte pe opera]iuni similare cu unulde 100% [i ac]ioneaz\ ca factor limitativ.

Din punctul dumneavoastr\ de vedere, care sunt pa[ii care ar trebui urma]i pentru reformareasistemului medical?Mixul mecanismelor de finan]are a sistemuluireprezint\ o problem\. Dac\ vorbim strict dinpunctul de vedere al businessului, mi-arpl\cea s\ am un partener serios în stat, ceeace este aproape imposibil în acest moment.Dac\ pre]ul meu de list\ este de 10 lei, iarCasa de Asigur\ri ofer\ 1 leu, atunci nu potdezvolta un parteneriat solid cu ea. Mult\lume sus]ine ideea construc]iei unor noispitale sau ambulatorii de specialitate. Cele pecare le avem sunt suficiente, trebuie doar s\le folosim inteligent. De ce s\ investim zeci demilioane de euro într-o nou\ re]ea deambulatorii? Putem atrage investi]ii private înaceast\ zon\ prin crearea unui cadru legislativcoerent, care s\ asigure un pre] corect pentruserviciile medicale.Statul ar trebui s\ defineasc\ pachetul deservicii medicale pe care le asigur\ gratuit, iarpentru restul serviciilor ar trebui s\ permit\accesul la surse alternative de finan]are, cumsunt asigur\rile de s\n\tate voluntare. Pentruca pia]a asigur\rilor private de s\n\tate s\func]ioneze, trebuie în primul rând s\ existeobiectul asigur\rii. Asigurarea de s\n\tatevoluntar\ nu e, ca [i pensia privat\, o sum\de bani pe care o pui la sertar pentru vremurimai grele, ci o folose[ti zi de zi. Astfel, un

întreg sistem de adiministrare trebuie pus lapunct, ceea nu este deloc simplu. Nu trebuie s\ c\dem nici în capcanaasigur\rilor substitutive, deoarece acestea arlovi profund sistemul de stat. Contribu]iilec\tre sistemul de asigur\ri de s\n\tate secalculeaz\ ca valoare procentual\ din venituri.Cei care au venituri mari î[i permit s\pl\teasc\ f\r\ probleme o prim\ de asigurareprivat\ de s\n\tate. În momentul în care li s-ar permite orientarea c\tre sistemul privat,f\r\ obliga]ia de a mai contribui la sistemul destat, ei ar fi primii care ar înceta s\ maicotizeze în sistemul public, ceea ce arconduce, cel mai probabil, la colapsulacestuia. Statul se confrunt\ cu o morbiditateridicat\, deci o astfel de m\sur\ ar fidevastatoare pentru sistemul public. O solu]ie ar fi dezvoltarea parteneriatelor întrespitalele publice [i companiile de asigur\ri.Pentru asigur\tor, fiecare client nemul]umit,care reclam\ serviciile necorespunz\toare aleunui spital, reprezint\ o pierdere.Reformarea sistemului trebuie demarat\.Definirea pachetului de baz\ este o decizienepopular\ din punctul de vedere alpoliticienilor. La început de mandat, politicieniisunt mult mai deschi[i fa]\ de propunerilepie]ei [i dornici s\ implementeze m\suri cares\ genereze progres. Spre sfâr[itulmandatului, lucrurile stagneaz\. Din acestpunct de vedere, cred c\ avem o oportunitateîn acest moment cu noua administra]ie.

Introducerea co-pl\]ii ar fi util\ pentrueficientizarea sistemului medical?Co-plata este un mecanism prin care seinhib\ utilizarea sau este determinat\ utilizareara]ional\ a unui serviciu medical. De exemplu,în anumite state americane, pacientul pl\te[teo sum\ fix\ ori de câte ori se duce la medic.Al]ii au implementat sistemul de co-plat\ laspitalizare. În acest fel, resursele suntcanalizate c\tre punctele care fac sens dinperspectiva balan]ei cost-beneficiu. Sistemulde co-plat\ trebuie gândit în arhitecturadezvoltat\ de asigur\rile de s\n\tate. Trebuies\ i se explice individului c\ fiecare serviciuare un cost [i c\, fiind asigurat, fie Casa deAsigur\ri, fie compania privat\ de profil îi vorachita factura.Sistemul de co-plat\ trebuie privit [i în bazaanumitor limite. De exemplu, pacien]ii sub 18ani, pensionarii sau cei cu venituri mici artrebui s\ beneficieze de exceptare de lasistemul de co-pl\]i. Este firesc ca statul s\asigure protec]ia social\ de baz\. Co-platatrebuie s\ se aplice persoanelor cu vârsteîntre 18 [i 65 de ani, diferen]iat în func]ie destatutul social [i de venituri.

� Simona DIACONU

Mircea Oprescu,Managing Partner,clinica Academica, [i-a dorit s\ devin\ medicchirurg, îns\ a g\sitmodalitatea eficient\ de aîmbina pasiunea pentrumedicin\ cu aptitudinile demanager. Acum preg\te[teextinderea businessuluiconstruit împreun\ cufamilia sa. Când are o clip\de respiro, îi place s\pescuiasc\ în Delt\, c\ci,spune el, astfel «ai ocaziaunor momente deintrospec]ie deosebite».

A]i absolvit medicina, îns\ a]i ales s\deschide]i o afacere proprie. Care aufost motivele care au stat la bazaacestei decizii?Am terminat medicina în 1992 [i am f\cuttimp de 5 ani o specializare în ginecologie-obstetric\. În 2000, ideea unui businesspropriu a plecat de la dorin]a de-a o aducepe so]ie în Bucure[ti, care profesa camedic de familie în jude]ul Constan]a. M-am gândit s\ fac un astfel de cabinet înBucure[ti. Pân\ la urm\, nu a ie[it uncabinet, ci vreo 9. Am f\cut apoi opoliclinic\ împreun\ cu asociata mea deatunci, Georgeta {erban. Am profitat defaptul c\ pia]a era total descoperit\. Atunciexistau doar câ]iva operatori de serviciiprivate în Bucure[ti.

În prezent, compania Romar de]ine 21de clinici în 16 localit\]i [i inten ]io -neaz\ s\ deschid\ alte 5 centremedicale în cursul acestui an. Care vorfi serviciile pe care le vor oferi acestecentre [i unde vor fi pozi]ionate?Serviciile oferite de noile centre medicalevor fi de tip policlinic\, cu multiple spe cia -liz\ri [i laborator. Acestea vor fi pozi]ionateîn ariile geografice în care nu sunt prezentecentre medicale bine definite, cudeschidere c\tre asigur\rile complementarede s\n\tate. În cea mai mare parte, noilecentre vor fi conectate cu spitalele sauambulatoarele de specialitate ale acestora.

Cum a fost anul trecut, din punct devedere economic, pentru Romar [i caresunt principalele proiecte pe careinten]iona]i s\ le implementa]i în2009? Care au fost evolu]iile dinprimul trimestru al acestui an [i ce v\propune]i pân\ la final?Anul trecut a fost unul de consolidare aextinderii din 2007, iar accentul a fost puspe cre[terea eficien]ei [i rentabilit\]ii.Volumul estimat al investi]iilor pân\ lasfâr[itul anului este de 6,9 milioane de lei.Cea mai mare parte din aceast\ sum\ va fiinvestit\ în echipamente medicale de înalt\performan]\. Mai mult, proiectul de spital

privat cu 3-4 specialit\]i r\mâne valabil.Sper\m s\ demar\m acest proiect în 2010.

Cum a]i caracteriza anul 2008 pentrusectorul medicinei private române[ti?Ce estim\ri se pot face la nivelulîntregii pie]e în anul în curs?Anul 2008 a fost unul greu, cu multipleoportunit\]i de preluare a serviciilor com ple-mentare de la spitalele publice, cu in ves ti]iiriscante din cauza bugetelor incerte ale Mi -nisterului S\n\t\]ii, Casei Na]ionale de Asi -gur\ri de S\n\tate [i ale institu]iilor private.

Care sunt principalele probleme cucare se confrunt\ domeniul [i cecrede]i c\ ar trebui s\ fie f\cut pentruo mai bun\ func]ionare a sa?Una dintre cele mai mari probleme cu carese confrunt\ sectorul este lipsa definiriiunui pachet minimal de baz\ al asigur\rilorsociale de s\n\tate. Centralizarea excesiv\a managementului în institu]iile publice des\n\tate, criteriile politice care predomin\în defavoarea performan]elor în conducereainstitu]iilor publice de s\n\tate [i lipsa unuiclimat de încredere pentru atragerea defonduri de investi]ii în s\n\tate sunt alteelemente care defavorizeaz\ domeniulsanitar românesc. De asemenea, cred c\ne confrunt\m cu o sc\dere a calit\]ii în -v\]\mântului superior medical [i cu orien -tarea opiniei publice contra perso na luluimedical. Toate aceste probleme au generatsc\derea încrederii popula]iei în per forman -]ele medicilor din institu]iile pu bli ce. Unadintre m\surile necesare pentru îmbu n\t\ -]irea situa]iei este admiterea co-pl\ ]ii pentruserviciile neacoperite total de CNAS.

Care sunt activit\]ile pe care prefera]is\ le practica]i atunci când ave]i timpliber?Timpul liber ]i-l dedici pasiunilor, lucrurilorcare î]i fac pl\cere. Eu, personal, iubescdomeniul medical. Întotdeauna m-am visatdoctor, activând în domeniul serviciilormedicale, [i a[ putea spune c\ la serviciusunt în permanen]\ în „timpul liber”.

� Emiliana DOVAN

Erghin Hagicalil: Romarcre[te cu 5 centre în 2009

Fondatorul [i ac]ionarulmajoritar al Romar,Erghin Hagicalil, a absolvit medicina [i s-a specializat în obstetric\-ginecologie. A ales s\-[i deschid\ o afacere[i spune c\ la serviciu este înpermanen]\ „în timpul liber”.Printre planurile Romar pentruanul în curs se num\r\deschiderea altor 5 centremedicale [i investi]ii masive înechipamente performante.


Pia]a de logistic\ [i echipamentepentru sistemul medical estemomentan în stagnare, din cauzacrizei economice, a reduceriibugetului Ministerului S\n\t\]ii [ia blocajului financiar. În acestdomeniu trebuie s\ se fac\ îns\investi]ii masive, de peste 2miliarde de euro, astfel c\ firmeledin pia]a analizat\ în urm\toarelepagini vor avea mereu de lucru.

omânia are nevoie de 2 mi li ar dede euro pentru echiparea spi -talelor cu aparatur\ medical\modern\, astfel încât s\ ajung\la nivelul de baz\ al do t\rilor

din ]\rile membre ale Uniunii Europene, a de -clarat ministrul s\n\t\]ii, Ion Bazac. Pre zent ladeschiderea salonului expozi]ional RomMe -dica, acesta a anun]at c\ ministerul pe care îlconduce va finan]a, în 2009, cu apro xi ma tiv 70de milioane de euro, dotarea cu echi pamente aunit\]ilor ATI din spitale [i va investi, împreun\cu Banca Mondial\, peste 10 mili oane de euroîn echipamente pentru camerele de primiriurgen]e din spitalele mici de ]ar\. De-a lungul anului 2008, fostul ministru als\n\t\]ii, Eugen Nicol\escu, a anun]at, înrepetate rânduri, c\ în România vor ficonstruite, în urm\torii 4 ani, 32 de spitale noi,investi]ia ridicându-se la peste 2,7 miliarde deeuro. În Timi[oara, Ia[i, Craiova [i Târgu-Mure[vor fi construite spitale regionale de urgen]\, întimp ce în jude]ele Alba, Gala]i, Arad, Bac\u,Bistri]a, Bra[ov, Br\ila, C\l\ra[i, Hunedoara,Mehedin]i, Giurgiu, Bihor, Neam], Arge[,Prahova, Cara[-Severin, Sibiu [i Suceava vor firidicate, pân\ în 2012, spitale jude]ene deurgen]\. Pe lâng\ cele 4 spitale regionale [i cele18 jude]ene de urgen]\, investi]iile vizeaz\ [i 10spitale municipale, or\[ene[ti [i comunale.

Pia]a serviciilor medicale private este evaluat\de unii speciali[ti la aproximativ 350-400 demilioane de euro, reprezentând doar 5% dintotalul pie]ei medicale din România, acest faptar\tând poten]ialul foarte mare de cre[tere petermen mediu. Dezvoltatorii priva]i dindomeniul medical vor construi sau reabilita, înurm\torii ani, 43 de spitale, clinici [i cabineteprivate, conform Raportului Spitalelor [iClinicilor, realizat de compania IBC Focus.Investitorii priva]i din domeniu vor construi 34de spitale, clinici [i cabinete noi [i vormoderniza sau extinde 9 unit\]i sanitare dejaexistente.

MARII JUC|TORI MONDIALICONTROLEAZ| PIA}A DE E-HEALTH

Cei mai mari produc\tori mondiali de software[i hardware medical, precum [i de echip a -

mente medicale sunt prezen]i în ]ara noastr\,direct sau prin distribuitori. Astfel, în spitale,cli nici private, laboratoare, în Ministerul S\n\ -t\]ii, Casa Na]ional\ [i Casele Jude]ene deAsigur\ri de S\n\tate se folosesc produselecompaniilor General Electric, Siemens, Alcatel-Lucent, Oracle, HP, IBM, Orange, SAP, AGFAHealthcare, Quantum Medical Imaging etc.Printre firmele române[ti care au dezvoltatsolu]ii e-Health de succes se num\r\InfoWorld, RSC [i Siveco.

AFACERI DE 3,5 MILIOANE DE EUROPENTRU INFO WORLD, ÎN 2008

Furnizorul de solu]ii informatice integratedestinate sectorului de s\n\tate public [i privatdin România, Info World, a înregistrat, în 2008,o cifr\ de afaceri de 3,5 milioane de euro, încre[tere cu 15% fa]\ de anul precedent,

R

� SUPORT


Investi]ii masive în pia]a de logistic\ [iechipamente medicale

� SUPORT


mizând în 2009 pe o majorare a business-uluicu 15-20 de procente.În prezent, Info World are 150 de angaja]i [i nuare în vedere disponibiliz\ri. Dimpotriv\, repre -zentan]ii companiei au declarat c\, ]inând contde proiectele pe care le are în derulare [i deplanurile pentru acest an, s-ar putea s\ maiangajeze personal. Info World de]ine peste 40% din num\rul totalde paturi informatizate din România, avândpeste 100 de unit\]i sanitare informatizate dinsistemul public [i privat, mai mult de 10.000de utilizatori [i 3.000 de sta]ii de lucru instalate.Compania are peste 9 ani de experien]\ îndomeniul software medical [i este o prezen]\activ\ pe pie]ele din Europa, America [i Africa.Portofoliul de produse cuprinde HospitalManager Suite, Pharmacy Manager, Labo -ratory Manager, IQPACS, Budget Manager,Salary Manager, MediChart, Cabinet Manager,

CTS Manager, CabiMed, e–test, InFlow,Asimed, HIMED [i MediPedia.„Portofoliul de clien]i a crescut cu 35-40% fa]\de 2007. În mare parte, clien]ii sunt din do me -niul public, dar am câ[tigat noi clien]i [i dindomeniul privat”, ne-a declarat Cristina Raco -ceanu – Marketing & Business DevelopmentManager, Info World.Printre partenerii Info World se num\r\Microsoft Gold Partner, EMC2, Oracle CertifiedPartner [i Alcatel-Lucent. „Proiectele actuale de e-Health nu însumeaz\nici 20% din poten]ialul posibil. S\ nu uit\m c\pia]a serviciilor medicale private este înc\ ladebut [i reprezint\ o zon\ cu un poten]ialdeosebit. Dac\ privim la pia]a serviciilorpublice, suntem abia la începutul boom-uluiproiectelor cu finan]are european\. Ca urmare,dac\ ar fi s\ respect\m tendin]ele dinOccident, pia]a de software medical ar trebui

s\ ajung\ în urm\torii ani, ca [i cifr\ de afaceri,pe locul trei în industria medical\, dup\ ceafarmaceutic\ [i cea de aparatur\ de ima -gistic\”, previzioneaz\ Cristina Racoceanu.

RSC ARE SUCCES CU PLATFORMA HIPOCRATE

Romanian Soft Company (RSC), dezvoltatorullocal de solu]ii informatice destinate sectoruluide s\n\tate, a înregistrat în 2008 afaceri de 3milioane de euro, în cre[tere cu aproximativ25% fa]\ de 2007, potrivit directorului generalal companiei, Drago[ Gâtlan.„Pia]a de software medical este o pia]\ înformare, cu un poten]ial de cre[tere foartemare. Pe segmentul medical, estimez pe anul2008 o valoare de aproximativ 7 milioane deeuro, evolu]ie care va urma trendul pie]ei cu ocre[tere de maximum 10% în 2009”, sus]ineDrago[ Gâtlan.Pentru acest an, RSC are ca principale obiec -tive men]inerea [i înt\rirea pozi]iei platformeiHipocrate pe pia]a informaticii medicale dinRomânia [i dezvoltarea sistemelor expertpentru domeniul medical. Romanian Soft Company are în prezent peste100 de angaja]i, a câ[tigat anul trecut 17 clien]inoi [i estimeaz\ o cot\ de 40% pe pia]aromâneasc\ de software medical. Echipa RSC a dezvoltat parteneriate cu HP, IBM,Oracle, Siveco, Go Business Solutions, Ness,Medist, GreenLight, Red Point [i Fatimex.„Pia]a de software medical este o pia]\ înformare, cu un poten]ial de cre[tere foartemare. Pe segmentul medical, am estimat peanul 2008 o valoare de aproximativ 7 milioanede euro, evolu]ie care va urma trendul pie]ei cuo cre[tere de maximum 10% în 2009”,apreciaz\ Drago[ Gâtlan.

ORACLE A{TEAPT| FONDURILESTRUCTURALE ÎN SISTEM

Produsele [i serviciile Oracle sunt utilizate înRomânia atât în domeniul public, cât [i privat,inclusiv în s\n\tate, începând cu Ministerul S\ -n\t\]ii, Casa Na]ional\ de Asigur\ri de S\n\ ta -te, spitale, servicii de ambulan]\, centre me di ca-le etc., ne-a precizat Dan Ursuleanu, Busi nessDevelopment Healthcare la Oracle România.Oracle România are o re]ea de parteneri, atâtinte gratori de sistem [i dezvoltatori, inclusiv îndomeniul s\n\t\]ii, cum ar fi Siveco, HP, Om ni -logic, Brinel, Bull, Romsoft, Eta2U, Infoworld,Sintec, Softeh etc., cât [i consultan]i, cum ar fiKPMG [i Delloitte.„În prezent, din bugetul public al s\n\t\]ii secheltuie mai pu]in de 1% pentru domeniul IT,de[i recomandarea UE este de cel pu]in 4%. Înfunc]ie de capacitatea sistemului de servicii des\n\tate de a dezvolta proiecte, aceast\ sum\

� SUPORT


va cre[te, sper\m considerabil, în urm\toriiani, prin accesarea fondurilor structuraleprimite de România de la Uniunea European\”,ne-a spus Dan Ursuleanu.Prin investi]ii considerabile, Oracle a dezvoltatpeste 9.500 de produse specifice [i solu]iicomplete pentru diferite domenii/industrii,inclusiv pentru s\n\tate. Oracle are 6 marifamilii de produse specifice s\n\t\]ii, grupateastfel: tehnologie de baz\ (baz\ de date Oracle);platforma de integrare Health Transaction Base(HTB); aplica]ii necesare furnizorilor de serviciimedicale (Financiar, Resurse Umane, Vânz\ri,Servicii, Proiecte, Rela]ia cu clien]ii etc.); apli -ca]ii necesare furnizorilor de medicamente, apa-ratur\ [i materiale sanitare; aplica]ii necesaresistemelor de asigur\ri de s\n\tate; familia deproduse Oracle Business Intelligence necesaresuportului de decizie în domeniul s\n\t\]ii.

CONSULTA}II MEDICALE PE TELEFONUL MOBIL

Orange România a lansat, în octombrie 2008,serviciul Medic4you. Serviciul func]ioneaz\ înbaza unui parteneriat cu Medic4all, un grupinterna]ional, furnizor de servicii de tele -medicin\. Orange pune la dispozi]ie tehnologiapentru transmiterea informa]iilor medicale, iarMedic4all ofer\ serviciile [i produsele detelemedicin\, inclusiv echipamentele medicalesau software-ul necesar. Medic4you se adreseaz\, în primul rând,tuturor celor care doresc s\ î[i monitorizezestarea de s\n\tate oriunde [i oricând, sus]ineChristos Phocas, Corporate Fixed Data Ser -vices Development Manager Orange România. Acesta consider\ c\ „pia]a de e-health este laînceput de drum la noi în ]ar\ [i este dificil de

estimat o valoare a acesteia, îns\ cu siguran]\perspectivele de dezvoltare sunt mari”. „Lanivel mondial, solu]iile de tip e-health suntfoarte r\spândite, în România fiind pasulnecesar pentru informatizarea sistemuluimedical. Autorit\]ile centrale sus]in dezvoltarea[i implementarea solu]iilor de tip e-health, iarfurnizorii de servicii [i-au manifestat interesulfa]\ de domeniu. Astfel, în luna septembrie2008 s-a lansat consor]iul format din Alcatel-Lucent, Orange [i SAP, prin care cei 3parteneri î[i unesc expertiza pentru a lansasolu]ii de e-health adaptate sistemului sanitarromânesc. Toate acestea vor contribuisemnificativ la cre[terea pie]ei locale de e-health”, ne-a declarat Christos Phocas.

FURNIZORII DE PRODUSEMEDICALE SUNT NEVOI}I S| SE RESTRUCTUREZE

Circa 30% dintre furnizorii de produse medi -cale din România fie vor face restructur\ri, fievor da faliment în 2009, din cauza efectelorcrizei financiare [i neachit\rii de c\tre spitale adatoriilor de 85 de milioane de euro acumulateîn perioada 2005-2008, potrivit pre[edinteluiAsocia]iei Furnizorilor de Produse Medicale(AFPM), Mihnea Ioan Grecu. AFPM grupeaz\peste 80% din pia]a de profil. „Furnizorii demateriale sanitare [i aparatur\ medical\ au fostafecta]i înc\ de anul trecut de deprecierea mo -ne dei na]ionale, de fluctua]ia cursului de refe -rin]\ [i de blocajul bancar care a determinatneacordarea de credite pentru ca pi talul delucru. În plus, toate achizi]iile s-au anulat lasfâr[itul lui 2008, în condi]iile în care, în aniianteriori, cele mai multe achizi]ii se f\ ceau înaceast\ perioad\. Astfel, apar dificult\]i legate

de fluxul de numerar necesar pentru derulareaactivit\]ii. În acest condi]ii, cred c\ anul 2009va fi unul de criz\ profund\, fe no men care vacontinua [i în 2010”, a declarat [eful AFPM.Mihnea Grecu a precizat c\ recesiunea a atins[i companiile interna]ionale de echipamentemedicale, care au devenit mai drastice în ceeace prive[te plata crean]elor. „Suntem într-uncontext nefavorabil al pie]ei de echipamente lanivel mondial, marii furnizori fiind afecta]i deaceea[i criz\. În anii anteriori, furnizorii din Ro -mâ nia aveau sus]inerea acestora în ceea ceprive[te termenele de plat\, ]inând cont c\statul pl\te[te la 200-300 zile. Acum, din cau zaproblemelor financiare de pe pie]ele inter na -]ionale, nu ne mai bucur\m de aceea[i cle -men]\, ci trebuie s\ facem plata fie în avans,fie la termene foarte strânse”, a explicat acesta.De asemenea, criza economic\ va duce lasc\derea ponderii sistemului privat în vânz\rileanuale de echipamente, în prezent de 40%.„Ponderea se va reduce în 2009, pentru c\ vorfi companii de servicii medicale care vor da [iele faliment din acelea[i motive. Singura va -riant\ ar fi ca popula]ia s\ pl\teasc\ serviciilemedicale din fondurile proprii”, este de p\rerepre[edintele AFPM. Acesta prognozeaz\ c\ în2009 vor avea loc achizi]ii importante, mai alesprin preluarea de marile companii a firmelormai mici, nevoite s\ î[i restrâng\ activitatea.„Vom asista [i la asocierea marilor firme înconsor]ii, pentru a acoperi cu portofoliu diverstoat\ pia]a”. Pe lâng\ criza economic\,furnizorii de materiale sanitare din România seconfrunt\ [i cu neplata crean]elor de c\trespitale, datoriile de circa 85 de milioane deeuro fiind acumulate în perioada 2005-2008.

� Mircea FICA

Aflat în prezent la o valoareextrem de redus\, leasingul deechipamente medicale are unpoten]ial imens de dezvoltare,]inând cont de faptul c\ Româniatrebuie s\ investeasc\ 2 miliardede euro pentru echipareaspitalelor de stat cu aparatur\medical\ modern\, astfel încâtacestea s\ ajung\ la nivelul debaz\ al dot\rilor din ]\rile membreale Uniunii Europene. Totodat\,pia]a serviciilor medicale privateva ajunge, în 2009, la 400 demilioane de euro, crescândvertiginos, de la an la an.

rintre companiile de leasingcare acord\ finan]are pentruechipamente medicale senum\r\ Medicredit Leasing,

BRD Sogelease, Raiffeisen Leasing, BCRLeasing, UniCredit Leasing Corporation [i TBILeasing etc. Totodat\, Medical Leasing ofer\consultan]\ în acest domeniu.Potrivit datelor Asocia]iei Societ\]ilorFinanciare din România (ALB), pia]aleasingului de echipamente medicale a fost în2008 de 32,46 milioane de euro, reprezentând3% din valoarea total\ a leasingului deechipamente (1,082 miliarde de euro). Anultrecut, pia]a de leasing a sc\zut cu 2,6%, pân\la 4,817 miliarde de euro, pe fondul pr\bu[iriisegmentului de leasing imobiliar, care a pierdut

aproape un sfert din valoare. Asocia]iacompaniilor de profil estimeaz\, pentru 2009,o comprimare sever\ a pie]ei, cu 20-30%, încontextul evolu]iei actuale a economieiromâne[ti [i al situa]iei interna]ionale.{i finan]area echipamentelor medicale va aveade suferit din cauza crizei, în 2009, MugurStancu, Managing Director la MedicreditLeasing apreciind c\ aceasta se va reduce la30 de milioane de euro.„Finan]area investi]iilor private în echipamentemedicale se realizeaz\ în propor]ie de 85% princredit bancar [i prin leasing financiar”, aeviden]iat Stancu. Acesta a precizat c\finan]area echipamentelor medicale prinMedicredit Leasing ar putea spori în acest an la20 de milioane de euro, de la 17,6 milioane de

Leasingul medical are un poten]ial imens de dezvoltare

P�

SUPORT


� SUPORT


euro anul trecut. „Medicredit Leasing a finan]atanul trecut 54% din activele medicale finan]ateprin leasing financiar, având o cre[tere depeste 70% pe an în perioada 2006-2008. În2008, finan]area privat\ a investi]iilor înechipamente medicale s-a ridicat la 75 demilioane de euro. Din aceast\ sum\, 42% s-arealizat prin credit, aproape un sfert (23%) prinMedicredit Leasing, 15% prin capitaluri proprii,iar 20% prin alte societ\]i de leasing”, asubliniat Stancu. Medicredit Leasing a fost înfiin]at\ în anul2003, iar în prezent este membr\ a grupuluifinanciar Banca Transilvania.

RAIFFEISEN LEASING OFER|SOLU}II PERSONALIZATE DE FINAN}ARE

De[i tradi]ional, leasingul a debutat cu finan -]area autovehiculelor, ulterior, odat\ cu dezvol -tarea pie]ei, s-a f\cut sim]it\ nevoia de finan -]are [i pe segmentul de echipamente. „De-alun gul existen]ei sale, compania noas tr\ acons truit rela]ii cu furnizorii de echipa mentemedicale, rela]ii care s-au concretizat în parte -neriate pe termen lung la nivel de grup [i încare Raiffeisen Leasing ofer\ solu]ii persona -lizate pentru finan]area echipamentelor me -dicale”, ne-a declarat Mihaela Mateescu, di -rector general, Raiffeisen Leasing. Raiffeisen Leasing finan]eaz\ echipamentemedicale, precum aparatur\ de laborator,echi pamente stomatologice (unituri dentaresau laboratoare de tehnic\ dentar\), echipa -mente de diagnostic etc. Compania finan]eaz\ bunuri ce pleac\ de lavalori de câteva zeci de mii de euro, la peste 1mi lion de euro. Spre exemplu, Raiffeisen Lea -sing a finan]at dou\ echipamente de rezonan]\magnetic\ care au valorat împreun\ 1,2 mi li oa nede euro. Clien]ii companiei sunt cabinete me di -ca le, Persoane Fizice Autorizate [i clinici pri va te.În privin]a condi]iilor de finan]are, RaiffeisenLeasing analizeaz\ fiecare solicitare ca pe uncaz particular, în func]ie de tipul echipa men -tului, dac\ este un client existent sau un fur -nizor cunoscut, pozi]ia lor în pia]\, experien]aîn domeniu, dac\ este start-up etc. Pentruechipamentele de diagnostic, Raiffeisen Lea -sing poate acorda un termen de gra]ie,deoarece acestea necesit\ o anumit\ perioad\de punere în func]iune.„Avem în portofoliu clien]i de renume c\rorale acord\m consultan]\ de fiecare dat\ cândau proiecte de investi]ii ce vizeaz\ dezvoltareaafacerii lor. Ne baz\m în continuare pe nevoiaextrem de mare [i pe termen lung demodernizare cu aparatur\ performant\ [i deultim\ genera]ie, atât pentru sectorul public,cât [i pentru cel privat”, sus]ine MihaelaMateescu.

LEASINGUL DE ECHIPAMENTEMEDICALE – O NI{| PROFITABIL|

Pr\bu[irea sectorului construc]iilor [i a celuiauto va determina marile companii de leasings\ se orienteze spre finan]\rile de ni[\, precumechipamentele medicale sau agricultura, careîn prezent de]in sub 10% din pia]a de leasing.Înfiin]at\ în 2006, Medical Finance (o com -panie de integrare [i finan]are de echipamentemedicale) va avea de câ[tigat din aceast\tendin]\, spun reprezentan]ii companiei. Marilecompanii de leasing care se îndreapt\ spre do -meniul medical nu le sunt concuren]i, ci par te -neri, pentru c\ apeleaz\ la Medical Financepentru a le g\si clien]i pe acest segment depia]\.

„Este greu s\ o iei de la zero, s\ finan]ezi undomeniu în care expertiza [i consultan]a suntobligatorii. În perioade de criz\ nu alegi s\diversifici, ci alegi s\ faci ce [tii mai bine. Deaceea este greu pentru marile companii deleasing s\ înceap\ s\ finan]eze echipamentemedicale. Avem surpriza ca ele s\ ne bat\ lau[\ pentru a ne finan]a clien]ii pe care noi îig\sim [i îi consiliem”, a afirmat Dan Ion,directorul de marketing al Medical Finance.Aceste companii nu sunt îns\ competitoridirec]i ai Medical Finance, spune LucianParaschiv, directorul general al companiei.„Cea mai mare parte din clien]ii câ[tiga]i de noise datoreaz\ consultan]ei pe care o oferim, nuneap\rat finan]\rii”, spune Paraschiv. Spreexemplu, un medic care dore[te s\ î[ideschid\ o clinic\ apeleaz\ la Medical Finance,pentru c\ îi pune la dispozi]ie un studiu defezabilitate, un plan de afaceri [i un proiectpentru clinica respectiv\, explic\ reprezentan]iiMedical Finance.„Pân\ în prezent am avut în jur de 200 declien]i, dintre care jum\tate au fost start-up-uri.În general, pentru finan]area proiectelor mari,cele de peste 500.000 de euro, apel\m lab\nci sau la diviziile lor de leasing. Banca estefericit\ c\ acord\ finan]are unui businessdespre care noi garant\m c\ o s\ mearg\, iarmedicul este fericit c\ are cu cine s\vorbeasc\ pe limba lui. În general, medicul [ibanca nu se în]eleg prea bine”, a subliniatParaschiv.

BRD SOGELEASE SE ADAPTEAZ| PIE}EI

Potrivit scenariului pesimist al Asocia]ieiSociet\]ilor Financiare din România (ALB),pia]a de leasing s-ar putea restrânge în acestan la 3,37 miliarde de euro, de la 4,817miliarde de euro în 2008. În scenariul mai pu]inpesimist, în care este prev\zut\ o sc\dere dedoar 20%, pia]a va valora 3,85 miliarde deeuro.Pentru acest an, ALB estimeaz\ c\ sectorul deleasing auto î[i va m\ri ponderea la 75% dinpia]\, leasingul de echipamente va coborî u[or,la 21%, în timp ce segmentul de leasingimobiliar va reprezenta doar 4% din pia]\.„Sper c\ statul va lansa lucr\ri publice pentrua angaja [omeri [i pentru a sus]ine cons -truc]iile”, a declarat pre[edintele Asocia]ieiSociet\]ilor Financiare din România (ALB),Jean-Claude Boloux, care este directorulgeneral al BRD Sogelease. Aceast\ companiea anun]at c\ se va concentra, în 2009, maiales pe sectoarele medical [i agricol, îns\ vaîncerca s\ identifice noi oportunit\]i de afaceri,în func]ie de evolu]iile din pia]\.

� Mircea FICA

Ne baz\m în continuare pe nevoia extrem de mare [i pe termen lung demodernizare cu aparatur\performant\ [i de ultim\genera]ie, atât pentru sectorul public, cât [i pentru cel privat.MIHAELA MATEESCU,di rector general, Raiffeisen Leasing

Mugur Stancu: Suntem mai mult decâtfinan]atori. Realiz\mproiecte medicale la cheie

� 78

� SUPORT


]i pus bazele MedicreditLeasing în 2003. Cum afost drumul pân\ laamploarea pe care o areafacerea ast\zi?

La data înfiin]\rii efective a companiei, anul2004, subsegmentul pie]ei de finan]are deechipamente medicale era inexistent, iarMedicredit Leasing a ap\rut pentru ar\spunde unei nevoi fire[ti. Profitând decunoa[terea foarte bun\ a pie]ei deechipamente prin intermediul distribuitoruluiMedicare Technics [i a dorin]ei medicilor de amigra c\tre pia]a privat\ a serviciilormedicale, am considerat oportun\ înfiin]areaMedicredit Leasing [i introducerea înRomânia a termenului de „medicredit”.Necesitatea existen]ei unei companii deleasing specializat\ este dovedit\ de evolu]ianoastr\. Medicredit a cunoscut o cre[teremedie de 70% a activelor finan]ate în leasingîn ultimii doi ani, în ciuda faptului c\, de ladata înfiin]\rii noastre, pe pia]a de profil auap\rut [i al]i juc\tori. M\rimea deja atractiv\ a pie]ei de leasingmedical a f\cut ca unele b\nci sau companiide leasing general s\-i acorde o mai mareaten]ie. Este o pia]\ dinamic\, complex\ [ispecializat\, iar f\r\ cuno[tin]e medicalesolide nu po]i avea o abordare corect\ aplanului de afaceri ce st\ la baza acord\riileasingului. De aceea, o bun\ parte dintrecolegii mei sunt medici sau speciali[ti înmanagement medical, cu peste 10 ani deexperien]\ în domeniu. Tendin]a pe termenmediu pe care ne baz\m este de a satisfacenevoile unei pie]e într-o continu\ cre[tere,determinat\ de caren]ele grave dininfrastructura sistemului medical public,considerat de studiile interna]ionale ca fiindsubdeservit. Practic, din punctul de vedere alcheltuielilor medicale pe cap de locuitor,suntem pe ultimul loc în Europa.

Ce rol a jucat în dezvoltarea companieiachizi]ia pachetului majoritar de c\treBanca Transilvania?Trebuie spus c\, dup\ preluarea pachetuluimajoritar de ac]iuni, avem o mai marecredibilitate în fa]a clien]ilor no[tri, pentru c\apar]inem unui grup financiar important dinRomânia, o banc\ recunoscut\ drept unpartener pentru IMM-uri. De asemenea, avemo interfa]\ mai ampl\ cu medicii prinintermediul noului departament specializatlansat în octombrie 2007, [i anume BancaTransilvania – Divizia pentru medici. Banca Transilvania a contribuit cu aport decapital semnificativ, ne-a sus]inut din punctulde vedere al liniilor de finan]are, îns\ nureprezint\ principala surs\ de finan]are cucare lucr\m. B\ncile ne privesc ca pe un

partener de afaceri bun, pentru c\reprezent\m un canal excelent pe aceast\distribu]ie de ni[\, un filtru [i un tampon.Din punct de vedere opera]ional, BancaTransilvania ne-a permis s\ ne p\str\midentitatea brandului, dar s-a solicitat îns\ oplanificare mult mai riguroas\ a activit\]ii. Dinpunct de vedere strategic, BT ne-a sugeratorientarea c\tre proiectele corporatiste mari,unde Medicredit aduce nu numai finan]are, cimai ales consultan]\ de specialitate [i valoaread\ugat\ prin componenta de managementde proiecte la cheie.

S-a pus vreodat\ problema introduceriibrand-ului B\ncii Transilvania în numelecompaniei?În 2006, BT a preluat primul pachet deac]iuni, iar în 2007 a devenit ac]ionarmajoritar. În acest moment, BancaTransilvania de]ine 57% [i poate preluapachetul integral pân\ la sfâr[itul anului. Pân\acum am preferat s\ p\str\m brand-ulMedicredit, care este foarte cunoscut pepia]\. Consultan]ii de marketing ai BT auconsiderat c\ este mai bine atât pentru BancaTransilvania, Divizia pentru medici, cât [ipentru noi, s\ ne p\str\m identitatea debrand. R\mâne de v\zut ce va urma.

Cum au decurs lucrurile în 2008 pentruMedicredit Leasing [i cum crede]i c\ vaar\ta bilan]ul anului în curs?Medicredit [i-a men]inut pozi]ia de lider, cu ocot\ de pia]\ de 54% în 2008, finan]ând unsfert din achizi]iile medicale în domeniulprivat. Rezultatele companiei au fost evidentinfluen]ate de evolu]ia pie]ei medicale, care acunoscut o cre[tere sus]inut\ în ultimii ani.Motorul acestei pie]e de echipamente estezona privat\, iar 85% din investi]ii se fac prinfinan]are (credit [i leasing).Conform unui studiu Deloitte, realizat în toatestatele din Europa Central\ [i de Est, aceast\cre[tere se va men]ine [i în urm\torii 5 ani, înciuda problemelor provocate de crizafinanciar\. În pofida optimismului juc\torilordin pia]\, estimarea mea este c\ pia]a deservicii medicale va stagna totu[i în acest an,iar pia]a de echipamente medicale private vaurma aceea[i tendin]\ din cauza amân\riiunor investi]ii, reducerii credit\rii [iconcentr\rii operatorilor pe cre[terea eficien]eiactivelor. Bineîn]eles c\ dup\ trecerea acesteiperioade se va relua cre[terea. În ceea ceprive[te evolu]ia Medicredit în 2009, credemc\ nu vom cre[te foarte mult, dar vomînregistra totu[i o cre[tere de dou\ cifre.

Care sunt principalii parteneri cu carelucra]i pe partea de logistic\?Furnizorii no[tri sunt cei 3 mari produc\tori deechipamente de imagistic\: General Electric,Philips [i Siemens. Cel mai mult lucr\m cuGeneral Electric. Cei 3 pot satisface pân\ la70% din cererea de echipamente medicaledintr-un spital. Cele mai mari solicit\ri suntpentru echipamente de diagnostic (imagistic[i de laborator) [i echipamente pentru s\lilede opera]ie. Trebuie men]ionat c\, la nivel global, cea maimare investi]ie în zona clinicilor medicale seface în imagistic\ (tomografie computerizat\,rezonan]\ magneto-nuclear\).

Care sunt cei mai importan]i clien]i dinportofoliul Medicredit Leasing?Avem în portofoliu numero[i clien]i [i suntemmândri c\ i-am sus]inut înc\ din fazaincipient\ [i c\ în acest moment dezvolt\re]ele la nivel regional. Un exemplu esteCentrul Medical Elim, care are reprezentan]eîn Pite[ti, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, [i alclinicii Medix, cu centre în Bucure[ti [i alte 3 în zona jude]ului Gorj. Dincolo de afacereaîn sine, privesc [i latura social\ a activit\]iinoastre. Sunt locuri unde nu existauechipamente moderne de imagistic\; în Pite[ti[i Râmnicu Vâlcea nu exista RMN. De aceeanu m\ pot referi numai la aspectulperforman]elor financiare, ci [i la importan]a

A Mugur Stancu,director general,Medicredit Leasing,a pus bazele companiei în2003, dup\ ce în 1998 aînfiin]at Grupul Medicare.De forma]ie medic, aadunat o experien]\ depeste 7 ani în domeniulfarmaceutic, în cadrulcompaniilor Sindan [iSchering PloughInternational. Cuno[tin]eleantreprenoriale, bazate perigoare [i cre[tere, [icontactul cu pia]aechipamentelor medicale,pe atunci în formare, l-audeterminat s\ întemeiezeMedicredit Leasing,business care, în cei 6 anide activitate, s-a extins în toat\ ]ara, devenind liderîn domeniu.

� 80

CINE SUNT BENEFICIARII:� Medici (stomatologi, radiologi saude orice alt` specialitate)� Farmacişti� Avoca]i, notari� Consilieri juridici şi executori jude -c` toreşti� Contabili şi auditori� Arhitec]iPro-Lease se doreşte o solu]ie definan]are avantajoas` şi lejer` menit` s`sprijine activitatea pe care aceştia odesf`şoar`, putând g`si finan]are pentru: � echipamente medicale sau aparatur`tehnic` de ultim` genera]ie � echipamente informatice� autovehicule

CONDI}IILE DE ACORDARE ALEPRO-LEASE:a. Valuta: eurob. Durata de creditare:maximum 5 ani (60 luni) – pentru

autovehiculemaximum 4 ani (48 luni) – pentru echi-

pamente (medicale, aparatur` tehnic`)c. Valoare credit: maximum 200.000 deeuro (pentru valori mai mari se impuneo analiz` detaliat`)

d. Acordare leasing: analiza unor factoricalitativi şi cantitativi ai activit`]ii e. Rambursare: rate lunare fixe f. Asigur`ri: asigurarea bunurilor(CASCO, pentru autovehicule; Full-Risk, pentru echipamente)

AVANTAJELE CLIENTULUI:AccesibilitateDobând` atractiv`FlexibilitateTimp de aprobare: maximum 48 de ore de la depunerea dosarului

DOCUMENTA}IA NECESAR~:Cerere de leasing (în toate unit`]ile BRD din ]ar`)Certificat de înregistrare (emis de autori t`]ile competente) –copieBilan]ul contabil încheiat pe ultimii 2 ani + cel mai recent bilan] semestrial –copieOrice alte documente, în func]ie de particularit`]ile afacerii Informa]ii pot fi solicitate în toateunit`]ile BRD din ]ar` sau direct lareprezentan]ii BRD Sogelease.

Produsul promovat de BRD Sogelease sub numele de «Pro-Lease» seadreseaz` practican]ilor de profesiuni liberale din sectorul medical,juridic, financiar, precum [i din alte sectoare, cu condi]ia ca ace[tia s`de]in` autoriza]iile de func]ionare necesare [i s` fie reziden]i în Romånia.

MEDICII {I FARMACI{TII SE POT FINAN}A PRIN PRO-LEASE

BRD Sogelease se concentreaz\, în 2009, pe echipamente medicale

BRD Sogelease IFN, societatea de leasing a BRD-Groupe Société Générale, a afi[at pentru anul tre-cut o valoare a bunurilor finan]ate de 237,27milioane de euro, în cre[tere cu 5,45% fa]\ de2007, în urma încheierii a peste 3.400 de con-tracte. În 2007, BRD Sogelease a înregistrat o valoare a bunurilor finan]ate de 225 milioane deeuro [i peste 3.800 de contracte. În portofoliul companiei, finan]\rile de autovehiculecomerciale au avut anul trecut o pondere de 41%,autoturismele – 15%, echipamentele de construc]ii– 18%, echipamentele industriale, medicale [iagricole – 20%, echipamentele IT – 5%, iarfinan]\rile pe segmentul imobiliar au reprezentat1%.Reprezentan]ii companiei sus]in c\, în acest an,BRD Sogelease se va concentra mai ales pe sec-toarele medical [i agricol, îns\ va încerca s\ iden-tifice noi oportunit\]i de afaceri, în func]ie deevolu]iile din pia]\. „Echipamentele vor face în continuare obiectul in-teresului nostru [i vom acorda o aten]ie mai marepromov\rii leasing-ului opera]ional”, sus]ine direc-torul general al BRD Sogelease, Jean-ClaudeBoloux. Tot pentru acest an, BRD Sogelease î[i propunes\-[i consolideze actuala cot\ de pia]\, adap-tându-[i produsele la cerin]ele [i specificul ac-tivit\]ilor desf\[urate de clientel\. BRD Sogelease este de]inut\ în propor]ie de99,96% de BRD-Groupe Société Générale, com-pania fiind membr\ a Asocia]iei Societ\]ilor Finan-ciare din România (ALB).

� SUPORT


[i impactul acestor investi]ii în vie]ileoamenilor. În acest moment avem proiecterealizate sau în curs de desf\[urare în absoluttoat\ ]ara. Domeniul în care activ\m esterelativ sigur, serviciile medicale ocupândprimele pozi]ii în topul importan]ei acordate dec\tre popula]ie. Foarte interesant a fost faptulc\ bugetul asigur\rilor de s\n\tate nu a fostafectat de încetinirea colect\rii. La nivelmondial, companiile de healthcare au fostmult mai pu]in afectate de colaps, iar înRomânia, cel pu]in la nivel declarativ,ministerul de resort a în]eles c\ este foarteimportant s\ atrag\ sectorul privat [i sus]ineintroducerea copl\]ilor [i implementarea deurgen]\ a asigur\rilor de s\n\tate private.Dac\ se reu[e[te, atunci este o realizaredeosebit\. În ce prive[te motorul cre[terii, acesta estereprezentat de clasa de mijloc, care, dup\ ceachizi]ioneaz\ cas\ [i ma[in\, se gânde[te s\[i beneficieze de aceste lucruri [i atunciinveste[te în s\n\tate. Din punctul de vedereal companiilor, acestea ofer\ ca beneficiusuplimentar asigur\ri medicale, fie directe, fieprin abonamente la clinici private. Angaja]iicare treptat p\trund în acest mediu [i cap\t\mentalitatea clasei medii ajung s\ solicite

aceste servicii. Ministerul Finan]elor va fi subpresiunea de a deduce din ce în ce mai multdin aceste pl\]i. Dac\ vor fi liberalizate,copl\]ile vor reprezenta un salt deosebit. De lapl\]ile pe sub mân\, se va ajunge la pl\]iimpozabile.

Spune]i-ne mai multe lucruri desprecariera dumneavoastr\ [i despre ce v\define[te ca persoan\.

Sunt medic de medicin\ general\. Am alesdomeniul acesta deoarece medicina era unadintre pu]inele profesii liberale din aceavreme. M-a atras îns\ dintotdeauna zonaafacerilor [i la finalul facult\]ii m-am orientatc\tre aceast\ carier\. Am avut norocul s\lucrez în câteva companii în care am înv\]atmereu altceva. La Sindan am înv\]at ceînseamn\ o pia]\ în formare [i cum trebuie s\adaptezi un profil antreprenorial la ocunoa[tere foarte bun\ a specificului local.Dup\ Sindan am trecut într-o corpora]iemultina]ional\ foarte strict\ [i reglementat\ [iam fost expus unui stil de management carepune accentul pe rigoare, pragmatism,cre[tere [i procedurizare. Am avut apoioportunitatea de a descoperi o pia]\ înformare, cea de echipamente medicale. ÎnMedicare am folosit un mix al ambelorexperien]e precedente [i am ajuns s\ formez[i o afacere de ni[\, Medicare Leasing.Personal, sunt un mare amator de istorie.Toate c\l\toriile mele se concentreaz\ în jurulistoriei. M\ pasioneaz\ [ahul, iar combina]iadintre istorie [i [ah este o bun\ metod\ de adezvolta gândirea strategic\.

� Cristian PAVEL

La nivel mondial, companiilede healthcare au fost mult maipu]in afectate de colaps, iar înRomânia, cel pu]in la niveldeclarativ, ministerul deresort a în]eles c\ este foarteimportant s\ atrag\ sectorulprivat [i sus]ine introducereacopl\]ilor [i implementarea deurgen]\ a asigur\rilor des\n\tate private.

� 78

� SUPORT


Nici un domeniu de activitate –fie el economic, fie social – nupoate s\ se dezvolte f\r\finan]are. {i cum investi]iile celemai multe se fac, cum spuneamericanul, «pe bani deîmprumut», nici domeniuls\n\t\]ii nu putea face not\discordant\. B\ncile au sesizat [iele oportunitatea venit\ peaceast\ ni[\ [i au mar[at înîntâmpinarea poten]ialilor clien]i.

ac\ pân\ în urm\ cu vreo 5ani beneficiarii împrumuturilorerau entit\]i de stat, dup\2004 ponderea clinicilorprivate a început u[or, u[or s\

creasc\. Unii au ales solu]ia produselorpersonalizate – Banca Comercial\ Român\,Banca Transilvania, Libra Bank sau Procredit.Al]ii au preferat s\ îi ademeneasc\ pe medicicu produse destinate IMM – vezi UniCredit}iriac Bank (care continu\ tradi]ia instituit\ cumul]i ani în urm\ de HVB), Raiffeisen Româniasau Credit Europe Bank. Printre clien]ii fideli aib\ncilor pe aceast\ ni[\ de pia]\ reg\sim cuprec\dere medicii de familie [i stomatologii.Oferta b\ncilor care concureaz\ pe aceast\pia]\ cuprinde, în acest moment, credite pentruachizi]ia de echipamente medicale, autove -hicule, imobiliare, software, renovare sauconstruc]ie de cl\diri, precum [i împrumuturif\r\ o destina]ie pe care clien]ii s\ fie nevoi]i s\o specifice. Se dau împrumuturi [i pentruîncheierea unor asigur\ri de malpraxis, dar

acestea înc\ nu au prins atât de bine înRomânia.

UN LIDER ATAC| ORICESUBDOMENIU LA CÂ{TIG

Liderul sistemului bancar românesc dinpunctul de vedere al activelor, BancaComercial\ Român\, are de ani buni un produsdestinat în exclusivitate medicilor: Mediplus,care include 4 componente obligatorii: uncredit de investi]ii, un împrumut pentrusus]inerea activit\]ii curente, o asigurare deMalpraxis [i un card de debit. Pachetul Mediplus BCR este destinat clien]ilorPersoane Fizice Autorizate, care î[i desf\[oar\activitatea în clinici [i cabinete medicale:medici de familie, stomatologi, veterinari [i altepersoane fizice cu drept de liber\ practic\ cedesf\[oar\ activit\]i conexe actului medical(biologi, biochimi[ti, fizicieni, tehnicienidentari). Activit\]i eligibile pentru accesareaunei astfel de finan]\ri sunt:

Sånåtatea merge [i pemâna finan]årilor bancare

D

� ~n cazul creditului pentru investi]ii: cump\ -rarea/construirea de spa]ii de lucru, cump\ -rarea/viabilizarea terenului, modernizarea/ame -naja rea/consolidarea spa]iilor reprezentândcabinete sau birouri de lucru, achizi]ionarea de vehicule noi/rulate din produc]ia intern\ [idin import, achizi]ionarea de echipamente de lucru – linia de credit în lei „Flux Extra BCR”este utilizat\ pentru desf\[urarea activit\]iicurente.� ~mprumutul pe obiect, „Productiv Extra BCR”,este destinat cump\r\rii de materii prime [imateriale necesare desf\[ur\rii activit\]ii deproduc]ie (spre exemplu tehnica dentar\),prest\ri servicii, cheltuieli legate de participareala cursuri de specializare, simpozioane etc.Asigurarea de r\spundere civil\ profesional\ amedicilor speciali[ti (Malpraxis) este emis\ deBCR Asigur\ri SA, în condi]ii avantajoase decost.Cardul de debit gratuit poate fi BCR VISAClasic, BCR Visa Electron sau BCR Maestro [ise emite f\r\ depunerea sumei minimeobligatorii de plat\.

BT MERGE C|TRE TO}I OAMENII ÎNTREPRINZ|TORI

Nici cea mai puternic\ institu]ie financiar\ cucapital integral privat românesc, BancaTransilvania, nu i-a ocolit pe medici. BancaTransilvania s-a pozi]ionat ca Banca OamenilorÎntreprinz\tori, iar în prezent are peste 150.000de clien]i IMM. „Este firesc s\ oferim suport [imedicilor întreprinz\tori care vor s\ dezvoltesectorul medical privat, ]inând cont de faptulc\ acest sector înregistreaz\ în continuare ocerere semnificativ\. De[i mediul macroe co -nomic nu este favorabil, ne propunem cre[ -terea cu 30% a clien]ilor noi – atât prin m\rireaportofoliului de credite, cât [i prin lansarea denoi produse bancare. Ne propunem s\ fim, lasfâr[itul anului 2009, prima op]iune în rândulmedicilor din Ro mânia”, ne-a declarat FadyChreih, Manager al Diviziei Pentru Medici(DPM) al BT.Portofoliul de produse al Diviziei Pentru Medicieste dedicat tuturor medicilor speciali[ti [ireziden]i [i cuprinde peste 20 de produse [iservicii, precum [i consultan]\. Pachetele deproduse [i servicii sunt con cepute pentru aacoperi nevoile de finan]are profesionale [ipersonale ale celor din do meniul medical(Pachetul Rezident, Specialist, Praxis [iTehnician); fiecare dintre cele patru pachete deproduse are scoring diferit.Din ofert\ mai fac parte [i cardul MastercardFORTE pentru Medici, respectiv Abonamentulbancar pentru medici. BT are în echip\ oamenispecializa]i – jum\tate dintre cei aproape 100de angaja]i ai DPM sunt medici.Banca Transilvania, prin Divizia Pentru Medici,

finan]eaz\ orice tip de specializare medical\:medici de familie, stomatologi, ortopedie,cardiologie, cabinete monospecializate, pân\la clinici sau re]ea de clinici.Peste 11.000 de medici au ales s\ lucreze cuBanca Transilvania, valoarea total\ a împru -muturilor, pentru acest segment, ajungând la450 de milioane de lei (peste 2.600 de proiectefinan]ate [i o re]ea de 9 loca]ii dedicatecolabor\rii directe a B\ncii Transilvania cureprezentan]ii comunit\]ii medicale).

„TRUS| BANCAR| DE PRIM-AJUTOR” MARCA LIBRA

{i Libra Bank a abordat cu încredere [i succesacest preten]ios segment de pia]\, devenindînc\ din 2004 partenerul financiar al sectoruluimedical. Libra Bank a fost „prima banc\ dinRomânia care a abordat o segmentare aclien]ilor pe criteriul profesiei [i, totodat\, ceacare a creat primele produse bancarespecializate pentru medici [i cabinetemedicale, spitale [i clinici private”, dup\ cumne-au declarat oficialii b\ncii. În 2008, Libra Bank [i-a ad\ugat în portofoliu1.400 de cabinete medicale individuale [iclinici private, cu un volum al vânz\rilor decredite de aproximativ 88 de milioane de lei. Institu]ia are [ase produse principale destinatemedicilor.� Creditele Hipocrate pentru investi]ii sau cuobiect nedeterminat: în evaluarea acord\riiacestui tip de împrumut se iau în calcul înca -s\rile cabinetului, nu profitul, [i nu se percepecomision de acordare. Valoarea maxim\ acreditului Hipocrate pentru investi]ii sau cuobiect nespecificat poate fi de pân\ la 50.000

de lei dac\ este f\r\ garan]ii reale sau în valorimai mari dac\ se prezint\ garan]ii reale.� Creditul Hipocrate cu discount de la fur ni -zori pentru achizi]ionarea de echipamente me -dicale. Condi]iile de creditare de care bene -ficia]i pot fi foarte avantajoase, mergând pân\la 0% dobând\ pentru credit pe termen de 6luni, în cazul achizi]iilor de la cei peste 70 defurnizorii parteneri Libra Bank. Cabinetul poateopta pentru o perioad\ de gra]ie de 6 luni,avansul este 0% pentru echipamente noi [i nuse solicit\ garan]ii reale [i comision larambursarea anticipat\.� Linia de credit Hipocrate Adepto pe 3 anieste un produs potrivit pentru cabinetele careau nevoie s\ primeasc\ bani rapid [i s\ îireturneze când pot, în intervalul celor 3 ani.Fondurile pot fi utilizate la începutul sau peparcursul perioadei, cabinetul având libertateade a stabili modul de rambursare în func]ie denevoile proprii, gradual sau integral, la sfâr[itulperioadei sau oricând în cele 36 de luni. Astfel,cabinetul poate s\ nu pl\teasc\ rate, ci doardobând\, perceput\ numai pentru sumautilizat\ din fondurile împrumutate, f\r\comision de neutilizare.� Creditul Hipocrate Start-Up este un produsde finan]are pentru cabinete aflate „la începutde drum”, acordat în baza planului de afaceri [ipoate beneficia de o perioad\ de gra]ie de 6luni.� Depozitele Hipocrate cu bonus la dobândastandard: speciali[tii domeniului medical [imembrii familiilor acestora (so]/so]ie/fiu/fiic\/p\rin]i/socri), care aleg s\ î[i p\strezeeconomiile la Libra Bank, primesc în modconstant un bonus de +0,25% la dobândastandard pentru depozitele în RON, EUR [iUSD. Nu se percep comisioane la deschiderea[i restituirea depozitului.Gama de carduri Libra Medical (economii,credit, debit) [i cardurile Libra BusinessProfessionals ofer\ flexibilitate în utilizareafondurilor de oriunde [i control asupraopera]iunilor efectuate. Ca element de noutate,cardul Libra Business Professionals areata[at\ [i op]iune de overdraft, care permitecabinetului s\ ob]in\ rapid fonduri pentru nevoiurgente.Banca a primit, în martie 2009, Premiul Cole -giului Medicilor din România pentru cele maibune produse de finan]are destinate medicilor.În 2009, Libra Bank a creat o gam\ promo -]ional\ de pachete de servicii bancare anti-cri -z\, dedicate societ\]ilor [i cabinetelor medicale[i reunite într-o „trus\ bancar\ de prim-ajutor”.Pachetele cuprind combina]ii de servicii [ibeneficii speciale, adaptate condi]iilor dificilede pia]\ în care cabinetele î[i desf\[oar\ înprezent activitatea.

� Norel MOISE

� SUPORT


Este firesc s\ oferim suport [imedicilor întreprinz\tori care vors\ dezvolte sectorul medicalprivat, ]inând cont de faptul c\acest sector înregistreaz\ încontinuare o cereresemnificativ\. De[i mediulmacroeconomic nu este favorabil,ne propunem cre[terea cu 30% aclien]ilor noi – atât prin m\rireaportofoliului de credite, cât [i prinlansarea de noi produse bancare.Ne propunem s\ fim, la sfâr[itulanului 2009, prima op]iune înrândul medicilor din Ro mânia.FADY CHREIH, Manager alDiviziei Pentru Medici (DPM), BT

� SUPORT


Estimate la o valoare de aproximativ10 milioane de euro în 2008,asigur\rile private de s\n\tate de]ino pondere mult prea mic\ în pia]a deasigur\ri din România, evaluat\ lapeste 2 miliarde de euro, comparativ cu poten]ialul acesteini[e. Companiile de asigur\ri aupreluat riscul a pu]in peste 10.000 deasigura]i. Reformarea sistemului des\n\tate prin definirea pachetului deservicii medicale de baz\ [ielaborarea normelor de aplicare alegii asigur\rilor de s\n\tate privateva oferi [ansa finan]\riicorespunz\toare a sistemului,elimin\rii pl\]ilor informale, cre[teriicalit\]ii actului medical [i, implicit,va crea pârghiile necesare pentruremunerarea superioar\ a medicilor.

n lipsa unei legi func]ionale, care s\delimiteze clar ce servicii medicaleasigur\ statul în baza contribu]iilorpl\tite c\tre bugetul asigur\rilorsociale [i ce servicii vor fi oferite

contra-cost, companiile de asigur\ri aupreferat s\ dezvolte produse destinateprotec]iei vie]ii. Astfel, în oferta celor mai multecompanii de pe pia]\, riscurile de s\n\tate aufost incluse ca riscuri suplimentare înasigur\rile de via]\ sau de c\l\torie. Îns\ oasigurare de s\n\tate trebuie s\ m\soareriscul de îmboln\vire a unei persoane [i s\ofere protec]ie împotriva acestuia, contra uneisume lunare pl\tit\ de asigurat. „În accep]iunetehnic\, asigurarea de s\n\tate presupunem\surarea clar\ a riscului de îmboln\vire aunei persoane, în func]ie de vârst\, sex, do me -niul de activitate sau antecedente, [i încadrareaacesteia într-un produs de asigurare, prin cares\ îi fie garantat accesul, ori de câte ori arenevoie, la servicii medicale, pân\ la tratareaproblemei medicale în cauz\. Acordarea uneiindemniza]ii de spitalizare în cuantum fixreprezint\ o asigurare de boal\ [i nu o asi gu rarede s\n\tate”, apreciaz\ Sînziana Maio rea nu,

CEO, President of the Management Board,Signal Iduna Asigur\ri de Via]\.Urmând exemplul gigan]ilor mondiali, com -paniile de asigur\ri din România au inclus înoferta lor diverse clauze adi]ionale, care com -pleteaz\ asigur\rile de s\n\tate. Astfel, pelâng\ o gam\ tot mai larg\ de servicii medicalespecializate, în asigurare sunt incluse ast\zitratamente alternative, homeopate, servicii dewellness, cure termale, îns\ aten]ia asigu ra -torilor este concentrat\ mai ales c\tre calitateaserviciilor. Iat\ de ce majoritatea companiilordin România au demarat parteneriate cu clinici[i spitale din statele vest-europene, în specialcu cele din Germania [i Austria.

CRE{TERE DE CIRCA 25%

Valoarea pie]ei asigur\rilor private de s\n\tatea fost evaluat\ la aproximativ 10 milioane deeuro în 2008, valoare care ar fi putut fi cu multdep\[it\ dac\ pia]a ar fi beneficiat desus]inerea unui cadru legislativ adecvat. Fransvan der Ent, CEO Eureko, apreciaz\ c\poten]ialul pie]ei asigur\rilor private des\n\tate este uria[, mai ales c\ vorbim despre

|

� SUPORT


o ni[\ de mici dimensiuni. Deci, chiar [i încondi]ii de criz\, [eful Eureko apreciaz\ c\ în2009 vom asista la o cre[tere de circa 25%,estimarea bazându-se tocmai pe faptul c\dimensiunile reduse ale pie]ei permit odezvoltare sus]inut\. „Situa]ia economic\actual\ va afecta pia]a în termeni de volum,deoarece criza influen]eaz\ comportamentulconsumatorilor. Îns\, pe de o parte, s\n\tateareprezint\ o nevoie de baz\ pentru oameni. Pede alt\ parte, contractele existente vor fi afec -tate de contextul economic. Furnizorii de ser -vicii medicale nu vor avea de suferit, deoa rece,atunci când te îmboln\ve[ti, trebuie s\ te ducila un medic”, a ad\ugat Frans van der Ent.

TRECEREA DE LA CORPORATE LA RETAIL

Anul 2009 va marca, potrivit reprezentan]ilorcompaniilor care vând asigur\ri de via]\ [i des\n\tate, anul orient\rii [i adapt\rii ofertei lacerin]ele segmentului de retail, în contextul încare majoritatea angajatorilor taie bugetelealocate pentru beneficiile salaria]ilor. Încondi]iile în care pia]a de asigur\ri generale,precum [i cea a asigur\rilor de via]\ au intratpe un trend descendent, asigur\rile des\n\tate au devenit atractive ca segment debusiness, mai ales c\, oferind protec]ie pentrunevoi imediate, acute, sunt, într-o marem\sur\, independente de criza financiar\. În plus, asigur\rile private de s\n\tate vor creapremiza pentru eficientizarea costurilor însistemul public, printr-un management integratal riscului, datorit\ diversit\]ii serviciilor oferiteîn cadrul unui re]ele na]ionale, prin furnizareafondurilor necesare care s\ îi determine pemedici s\ nu î[i abandoneze profesia [i s\practice medicina în ]ar\. Totodat\, prinatragerea „micilor aten]ii” f\cute medicilor,asistentelor sau personalului auxiliar c\tre unsistem fiscalizat, prin plata unor prime de

asigurare, vom ob]ine finan]area necesar\dezvolt\rii sistemului de s\n\tate, ceea ce vacre[te [i atractivitatea României în ochiiinvestitorilor în infrastructura privat\ des\n\tate. Ast\zi, furnizorii priva]i sunt afecta]ide întârzierile privind pl\]ile efectuate de caselede asigur\ri. „Totodat\, societ\]ile de asigur\rimonitorizeaz\ feedback-ul primit de la clien]icu privire la calitatea serviciilor oferite defurnizorii priva]i, ceea ce va determinaierarhizarea acestora. Nu trebuie uitat c\ printariful de prim\, repartizat în tran[e lunare devaloare mic\, asigur\rile private de s\n\tateofer\ garan]ia accesului la servicii medicale decalitate tuturor cet\]enilor, indiferent de statutullor social”, apreciaz\ Corina Sc\rl\tescu,directorul direc]iei de Asigur\ri de Via]\ dincadrul Astra Asigur\ri.

PÂRGHIILE REFORMEI

Potrivit lui Robert Taylor, Manager HealthAdvisory, JFC World Bank, unul dintreconsilierii care asist\ func]ionarii MinisteruluiS\n\t\]ii la realizarea pachetului de legi care s\reformeze sistemul, sunt trei condi]ii careconcur\ la dezvoltarea asigur\rilor private des\n\tate: definirea pachetului de serviciimedicale de baz\, atingerea unui nivel optim alveniturilor care s\ permit\ încheierea uneiasigur\ri private de s\n\tate [i dezvoltareainfrastructurii de c\tre furnizorii priva]i. „Dac\un client va cump\ra o asigurare privat\ des\n\tate, el va solicita servicii de calitate, pecare sistemul românesc nu i le poate înc\oferi”, a ad\ugat Robert Taylor.Pentru ca societ\]ile de asigur\ri s\ fieinteresate de acest segment de pia]\, ar trebuica Ministerul S\n\t\]ii s\ defineasc\ pachetulde servicii medicale de baz\. Astfel, fiecareasigurat aflat în eviden]a CNPAS ar [ti ceservicii sunt pl\tite de la bugetul Casei [i ceservicii trebuie acoperite din buzunarul propriu.În acest fel, companiile de asigur\ri ar putea

concepe produse specifice, care s\ vin\ încompletarea facilit\]ilor oferite de stat. Îns\reformarea sistemului este un demers destulde anevoios, deoarece actorii politici nu risc\s\ î[i asume responsabilitatea de a comunicaaleg\torilor c\ nu mai beneficiaz\ integral deservicii medicale gratuite. Îns\ situa]iademografic\ nu este favorabil\ continu\riiacestei st\ri de fapt, dup\ cum sus]in nu doarreprezentan]ii companiilor de asigur\ri, ci [i aifurnizorilor de servicii medicale private, iarcondi]iile economice actuale impun luareaunor m\suri urgente. Dac\ reformareasistemului de pensii s-a realizat în câ]iva ani,reforma în domeniul medical trebuieaccelerat\. „Suntem reali[ti dac\ începemreforma chiar acum. Din punct de vederepolitic, problema va fi abordat\ urmându-se

principiul pa[ilor m\run]i. Din punct de vedereeconomic, cred c\ refor ma rea sistemului deasigur\ri sociale va ajuta Ro mânia, prineficientizarea acestuia”, consi der\ Frans vander Ent, CEO Eureko, unul dintre pionieriiasigur\rilor de s\n\tate din România.Al\turi de definirea pachetului de serviciimedicale de baz\, exist\ sus]in\tori aiintroducerii co-pl\]ii, privit\ ca un mecanismprin care se inhib\ utilizarea sau estedeterminat\ utilizarea ra]ional\ a unui serviciu,în cadrul arhitecturii dezvoltate de asigur\rilede s\n\tate. De exemplu, în anumite stateamericane, pacientul pl\te[te o sum\ ori decâte ori se duce la medic, în vreme ce în alte]\ri co-plata este aplicat\ în cazul spitaliz\rii.Totodat\, sistemul de co-plat\ va fi condi]ionatde anumite limit\ri, determinate de nivelulveniturilor fiec\rei categorii sociale. Repre -zentan]ii Ministerului S\n\t\]ii au declarat c\exist\ posibilitatea introducerii unor voucherepentru persoanele sub 18 ani, pensionari saucei cu venituri foarte mici, deoarece statul

Sînziana MAIOREANU, CEO,President of the Management Board,Signal Iduna Asigur\ri de Via]\

Frans VAN DER ENT, CEO, Eureko

Theodor ALEXANDRESCU, directorgeneral, AIG Life România

� 86

Având în vedere experien]a acumulat\de grupul Uniqa pe pie]ele interna]io -nale în ceea ce prive[te asigur\rileprivate de s\n\tate, care sunt ele men -tele caracteristice ale acestor pie]e,comparativ cu pia]a româneasc\? Pie]ele occidentale sunt mult mai mature,asigur\rile de s\n\tate fiind un domeniufoarte dezvoltat. Majoritatea locuitorilor]\rilor respective au unul sau mai muleplanuri de asigur\ri de s\n\tate, individualesau oferite de c\tre angajatori ca beneficiipentru angaja]i. Pia]a european\ aserviciilor medicale este dezvoltat\ [iperformant\, reglement\rile [i standardelede calitate sunt mult mai riguros stabilite.De aceea, când am conceput, al\turi deAXA [i TPSH, ultimul produs de asigur\ride s\n\tate, am optat pentru colaborareacu operatori de pe pia]a german\ [iaustriac\. Astfel, vom oferi asigura]ilorAstra servicii medicale la un standardsuperior de calitate, în special în domeniulspitaliz\rii [i al interven]iilor chirurgicale.

Anul 2009 va marca orientarea AstraAsigur\ri c\tre segmentul corporatesau retail în ceea ce prive[teasigur\rile private de s\n\tate, odat\cu lansarea noului produs de profil? Vom promova asigur\rile de s\n\tate degrup Astramedica pentru angaja]i, carebeneficiaz\ atât de pre]uri mult mai acce si -bile, de planuri flexibile, de acoperiri mult i -ple, cât [i de lipsa evalu\rii caz cu caz aris cului la nivel individual. Anul 2009 credc\ va fi anul retail în asigur\rile de s\n\tate.Am lansat [i asigur\rile de s\n\tate Astraindividuale [i de familie Optima, Classe [iPremium. Prin aceste produse nepropunem s\ impunem standarde decalitate [i pe pia]a serviciilor medicale [i s\încuraj\m dezvoltarea serviciilor medicalede vârf, performante, [i în România. Noine-am gândit s\ facem accesibile acesteservicii tuturor, prin planuri de acoperiremodulare, flexibile, adaptate tuturorposibilit\]ilor financiare [i tuturor

exigen]elor [i op]iunilor clien]ilor no[tri.Anul acesta am lansat împreun\ cu AXA [iasigur\rile de s\n\tate de lux, adresateunei clase de consumatori de lux,preten]ioas\ [i exclusivist\, prin acoperireade servicii medicale performante [i îngrijiripersonalizate – diagnosticare, investiga]ii,tratamente în spitalele din Germania [iAustria.

Ce servicii vor fi incluse în aceast\poli]\? Câ]i parteneri (clinici/spitale de stat/private) num\r\ re]eaua Astra?Re]eaua na]ional\ a partenerilor îndomeniul serviciilor medicale al Astracuprinde 350 de furnizori de serviciimedicale pe tot teritoriul României, precum[i accesarea unei re]ele de 2.000 de spitaledin Germania [i Austria.Serviciile medicale oferite prin planurile des\n\tate de grup, de familie [i individualeAstramedica cuprind un call-center medical– Uniqmed, disponibil 24 de ore din 24, 7 zile/s\pt\mân\, asigurat de medici,examene medicale preventive, consulta]iimedicale la medicul generalist sau despecialitate – pentru toate specialit\]ilemedicale, inclusiv consulta]ii de psihologie[i second opinion, medicina muncii. Deasemenea, pachetul include [i investiga]iide laborator, servicii ambulan]\ [iproceduri de diagnosticare specifice pentruspecialit\]ile medicale. Pentru a veni în spri -jinul asigura]ilor no[tri am inclus în poli]\ [iservicii de pneumologie, ORL, oftalmologie,pediatrie, cardiologie, endo crinologie,specialit\]i chirurgicale, gastro enterologie,obstetric\-ginecologie [i orto pedie, precum[i servicii de spitalizare, nur sing [iacoperirea unor interven]ii chirurgicale.Ne-am dorit ca acoperirea oferit\ deAstramedica s\ fie complet\, astfel c\ aminclus în produs [i servicii de medicin\alternativ\, de stomatologie, de fizioterapie[i recuperare, inclusiv tehnici avansate deimagistic\ (tomografie computerizat\,rezonan]\ magnetic\ nuclear\,coronarografie, scintigrafii [i altele).

Cornelia Sc\rl\tescu:Anul 2009, anul retail în asigur\rile de s\n\tate

Cornelia Sc\rl\tescu,director Direc]iaAsigur\ri de Via]\ [iS\n\tate, Astra-Uniqa,are o experien]\ bogat\ îndomeniu, dobândit\ mai ales încadrul grupului Allianz [i,ulterior, în cadrul ViennaInsurance Group. Dup\ studiereapie]elor europene, a participat lalansarea în România aproduselor de asigur\ri des\n\tate în cadrul companieiAstra, al\turi de gigan]ii AXA [iTPSH, care au furnizat know-how[i asisten]\ pentru ultimeleproduse de lux lansate.


� SUPORT


trebuie s\ asigure protec]ia social\ de baz\.Sus]in\torii sistemului de co-plat\ ofer\ caargument pentru introducerea acestuia faptulc\ românii deja fac co-pl\]i, informale îns\,care, canalizate c\tre infrastructura de s\n\ -tate, ar putea asigura finan]area corespun -z\toare a acesteia.Ca [i strategii pensiilor private, cei carelucreaz\ la reformarea sistemului de s\n\tatecaut\ modele la vecini. Îns\ administratoriifondurilor de pensii colecteaz\ fonduri lunar,urmând s\ fac\ pl\]i c\tre clien]i peste 15-20de ani. Or, în cazul asigur\rilor de s\n\tate,clientul poate avea nevoie de asigurare imediatdup\ semnarea contractului, deci companiilede asigur\ri vor trebui s\ fac\ pl\]i imediat. Deaceea, reformarea sistemului de s\n\tateurmând principiile Pilonului II [i III de pensiiprivate nu se poate realiza în doi-trei ani. Una dintre variantele propuse a fost direc -]ionarea unui procent de 2% din contribu]iac\tre bugetul asigur\rilor sociale c\tre siste -mul privat. Astfel, fiecare asigurat va încheia,ca [i în cazul pensiilor private, un act deadeziune pentru o anumit\ companie deasigur\ri. Aceasta îi va garanta accesul laservicii medicale de calitate, ceea ce, a[a cumremarca directorul general al AIG Life Româ nia,Theodor Alexandrescu, va stimula competi]ia

între furnizorii de servicii medicale private.Totodat\, statul trebuie s\ implementezem\suri fiscale care s\ sus]in\ pia]a asigur\ rilorprivate de s\n\tate, pentru c\, pân\ la urm\,„s\n\tatea este o op]iune personal\”, spuneCEO-ul Signal Iduna, care adaug\ c\ statultrebuie s\ acorde deduceri pentru asi gur\rilede s\n\tate private nu numai la nivelulangajatorului, cât [i la nivelul angajatului.

Unul dintre modelele europene de organizare asistemului de s\n\tate public\, studiat cuaten]ie de c\tre strategii din ]ara noastr\, estecel francez. Îns\, sistemele de s\n\tate dinstatele dezvoltate au evoluat simultan cusociet\]ile pe care le deservesc. Astfel, fiecareelement trebuie adaptat mo[tenirii socio-culturale a statului în care este implementat.„În România, ne str\duim s\ construim ni[tesisteme bazate pe experien]a altora, c\cistatele dezvoltate au ajuns la forma actual\testând diferite formule. Sistemul francez estefoarte apropiat tradi]iei sociale române[ti. ÎnFran]a, întreaga popula]ie este asigurat\ în sis -temul public, beneficiind de un set bine definitde servicii. Restul serviciilor medicale care nusunt incluse în acest set, atât ca num\r, cât [iîn ceea ce prive[te calitatea, sunt accesate prinintermediul asigur\rii de s\n\ tate”, puncteaz\Sînziana Maioreanu. O alt\ solu]ie înaintat\ afost înfiin]area unor case de asigur\ri private,care s\ concureze CNPAS, solu]ie enun]at\ deRomeo Jantea, director general Guild Brokerde Asigurare, care propune conceperea unuipachet minim complementar, care s\ fac\obiectul unor finan]\ri asigurate [i deangajator, nu doar de salariat.

� Simona DIACONU

Corina SC|RL|TESCU, directorulDirec]iei de Asigur\ri de Via]\ dincadrul Astra Asigur\ri

� 84

� FARM

A


Pia]a farmaceutic\ din Româniaevolu]ii [i perspective

În contextul deschiderii (dinultimele 2 decenii) României c\trelume [i c\tre Europa, situa]iatratamentului medi camentos [i, înconsecin]\, a pie]ei farmaceuticenu putea s\ r\mân\ f\r\ urm\ri.Aspectele implicate dedezvoltarea, pe alocurispectaculoas\, a pie]eifarmaceutice române[ti, ca [iperspectivele mai mult sau maipu]in apropiate r\mân preocup\riimportante atât pentru cei implica]iprofe sional în acest domeniu, cât[i pentru întreaga opinie public\,în calitate de actuali sau poten]ialipacien]i.

MUTA}IILE ULTIMILOR 10 ANI

Cu o valoare a pie]ei în 2008, la nivel dedistribu]ie, de peste 7 miliarde de lei (aproape2 miliarde de euro), România încheia o etap\de cre[tere sus]inut\ ca pia]\ farmaceutic\, înultimii 10 ani având o dezvoltare medie valo -ric\ în lei de 34,1% anual (tabelul 1). Sigur c\o treime din aceast\ cre[tere valoric\ ereprezentat\ de devalorizarea monedei, dar [ia[a cre[terea de circa 20% în moned\ fortetimp de 10 ani denot\ o evolu]ie semnificativ\[i remarcabil\. Esen]iale pentru în]elegerea [itratarea corect\ a acestei evolu]ii sunt atâtcunoa[terea [i aprecierea stadiilor anterioare [ia celui actual, cât [i surprinderea corect\ amecanismelor [i motiva]iilor din pia]\.Dup\ 1990 aveam o situa]ie mult r\mas\ în

urm\ [i comparativ cu ]\rile vecine, nemai -vorbind de standardul vest-european: cheltuielicu medicamente insignifiante per capita,medica]ia frecvent\ având „vârsta” de 20 deani sau mai mult, un procent nesemnificativ detratamente moderne disponibile, o pondereîngrijor\toare a tratamentului injectabil [i opozi]ie puternic\ a spitalului în tratamentulmedicamentos.Pân\ în 1998, situa]ia a evoluat, datorit\ înprimul rând deschiderii pie]ei române[ti,majoritatea companiilor farmaceutice maristabilindu-[i o prezen]\ local\, îns\ adev\ratulavânt a avut loc dup\ anul 2000. Lucrurile nuau evoluat linear, [i aici e de men]ionat înprimul rând politica falimentar\ din deceniultrecut de a men]ine pre]urile industriei localecât mai mici, dar [i primele scheme de

� FARM

A


compensare a cre[terii cheltuielilor cumedicamente, apari]ia sistemului public deasigur\ri de s\n\tate [i m\surile (chiar cu izelectoral) de cre[tere a accesibilit\]iitratamentului pentru pensionari.Chiar dac\ 2008 a avut caracteristicile sale deinteres, cum ar fi o cre[tere cu o valoare pestedezvoltarea altor industrii sau o sc\dere înpremier\ a num\rului de unit\]i dup\ câ]iva anide cre[teri (datorat\ presiunii prea mari pusepe segmentul OTC, în situa]ia în caresegmentul cu prescrip]ie începuse s\ se con -frunte cu dificult\]i semnificative), evolu]iile dindeceniul anterior la nivelul pie]ei totale merit\ oaten]ie particular\:� ca volum, pia]a este aproape sta]ionar\,existând o tendin]\ redus\ de cre[tere în unit\]i(0,3% pe an media ultimilor 10 ani);� ca zile de tratament, cre[terea este supe -rioar\ cre[terii în unit\]i (5,6% pe an media

ultimilor 10 ani), prin cre[terea ponderii unit\ -]ilor destinate tratamentului mai îndelungat (înprimul rând cronic) în detrimentul celor pentrutratament scurt;� ca valoare, cre[terea este superioar\ cre[ -terii în zile de tratament, chiar în condi]iileraport\rii la monede forte, ceea ce denot\tendin]a de cre[tere a pre]ului zilei medii detratament. Referitor la pre], exist\ 2 meca -nisme importante la care ne putem referi:� substituirea în timp cu tratamente decalitate superioar\; fenomenul este specificpie]ei farmaceutice, universal, aplicându-se întoate locurile [i se bazeaz\ pe faptul c\, avândo problem\ de s\n\tate, nevoia de a o rezolvasau de a o ameliora este atât de important\încât, de regul\, favorizeaz\ o diferen]\ mic\de calitate la o diferen]\ mic\ de pre], iar uneorichiar o diferen]\ mic\ de calitate la o diferen]\mare de pre];� alinierea industriei locale la standardeleinterna]ionale; fenomenul a fost specific ulti -mului deceniu [i a însemnat aplicarea standar -delor GMP (Good Manufacturing Practice) laproduc]ia local\ de medicamente, relativ frag -mentat\ [i în dezvoltare dup\ 1990. Impactul a

fost dublu: atât marii produc\tori, care auefectuat programe investi]ionale semnificative,au fost nevoi]i s\ creasc\ pre]urile pentruamor tizarea investi]iilor, cât [i micii produ -c\tori, care au renun]at în a efectua acesteinvesti]ii, au limitat oferta ulterioar\ de produsecu pre]uri mici.În ceea ce prive[te principalele canale alepie]ei, se poate observa c\ retail-ul a crescut înunit\]i [i zile de tratament, pe când spitalul asc\zut; ambele au crescut în valoare în ultimii10 ani, îns\ retail-ul mai puternic, ca urmare [ia cre[terii volumului.O imagine mai plastic\ a acestor evolu]ii avemîn primul grafic, unde putem observa evolu]iaponderilor în ultimii 10 ani, astfel:� canalul de retail a crescut ca pondere lapeste 90% în unit\]i [i zile de tratament, de lasub 80% în unit\]i [i sub 90% în zile detratament în 1998; în valoare, a evoluat de la

peste 60% la aproape 90%. Acest lucru s-aîntâmplat datorit\ evolu]iei produselor pe baz\de prescrip]ie medical\, care [i-au crescutsemnificativ ponderea atât ca unit\]i, zile detratament, cât [i ca valoare, pe când produseleOTC [i-au redus pu]in ponderea atât ca unit\]i[i zile de tratament, cât [i ca valoare; putemad\uga aici c\, conform datelor din tabelul 1,pia]a de OTC este relativ constant\ ca unit\]i [izile de tratament, valoarea sa crescând prinmecanismele cre[terii pre]ului mediumen]ionate mai sus.� canalul de spital a sc\zut semnificativ, lamai pu]in de jum\tate din ponderea pe care oavea în 2008, atât ca unit\]i [i zile detratament, cât [i ca valoare. De[i în deceniultrecut spitalul avea o pondere anormal demare, în sensul c\ era prea implicat îndesf\[urarea tratamentului ambulatoriu, înmomentul de fa]\ spitalul are o pondereanormal de mic\, în sensul c\ tratamentulspecific de spital se afl\ în deficit.Suplimentar, putem observa în graficul 2 c\evolu]ia semnificativ\ a canalului de retail afost influen]at\ diferit de categoria din care faceparte produsul pe baz\ de prescrip]ie:

� m\rcile originale au crescut spectaculos, înparte [i din cauz\ c\ au pornit de la o pozi]iefoarte joas\;� genericele de marc\ au crescut, în specialca pondere în unit\]i [i zile de tratament, [i maimodest ca pondere în valoare;� genericele f\r\ marc\ au sc\zut ca pon -dere, atât în unit\]i [i zile de tratament, cât [i învaloare.Sigur c\ evolu]ia descris\ sumar mai suscomport\ multiple nuan]\ri în func]ie de clasaterapeutic\ [i afec]iunile c\rora aceste produsese adreseaz\, îns\ ideea principal\ a ultimilor10 ani este c\ retail-ul a crescut spectaculos,în special datorit\ produselor pe baz\ deprescrip]ie, în timp ce importan]a spitalului adeclinat semnificativ în tratamentul ambulator,pân\ spre tendin]a de deficit în tratamentulspitalicesc.În ceea ce prive[te evolu]ia principalelor grupeterapeutice, se poate observa în tabelul 2 c\primele 10 grupe terapeutice mari acoper\peste 95% din pia]\, iar primele 5 înseamn\aproape 75%. Cre[terile medii ale unit\]ilor [ivalorilor sunt interesante, îns\ cre[terea mediea zilelor de tratament ne arat\ diferen]esemnificative în evolu]ia pe termen lung, astfel:� cre[teri peste 10% anual:• cardiovascular, +16,2%• organe de sim], +11,5%� cre[teri peste 5% anual:• sistem musculo-scheletic, +9,1%• antineoplazice [i imunomodulatoare, +8,4%� cre[teri peste 1% anual:• sistem genito-urinar, +4,9%• sânge [i organe hematoformatoare, +4,7%• anti-infec]ioase, +3,7%• sistem respirator, +1,6%� cre[teri sub 1% anual:• sistem nervos central, +0,5%• sistem digestiv [i metabolism, -0,4%

Acest nivel r\mâne îns\ destul de general, fiindutil mai ales în orientarea strategic\ adeciden]ilor din companiile mari [i autorit\]ilede s\n\tate; pentru analize mai detaliate putems\ ne îndrept\m aten]ia [i c\tre evolu]iile mairecente.

EVOLU}IILE RECENTE (2003-2008)

Este de amintit c\ perioada 1998-2003 nu afost lipsit\ de probleme pentru pia]afarmaceutic\, astfel încât cre[terile medii dinultimii 5 ani sunt superioare celor din ultimii 10ani, pia]a având o evolu]ie ini]ial\ de tiprefacere [i ulterior de tip dezvoltare.Astfel, cre[terea medie în unit\]i a fost de 4,6%pe an, în zile de tratament, de 10,4% pe an, iarîn valoare, de 21,5% în euro.O privire asupra celor mai importante grupeterapeutice (de nivel ATC3) avem în tabelul 3,

Tabel 1. Pia]a farmaceutic\ din România

Canal/Segment 2008 Cre[tere 2008 (%)Cre[tere 1998-2008

(CAGR - %)

Unit\]i(Mil.)

DOT (Mil.)

Valoare(Mil.RON)

Unit\]i DOTValoare

RONUnit\]i DOT

ValoareRON

Total România 506,2 4.832,2 7.165,8 -2,3 2,5 17,7 0,3 5,6 34,1

Retail 471,9 4.652,9 6.194,5 -2,3 3,0 19,7 2,1 6,7 38,1

Rx 302,2 3.823,2 5.005,5 1,4 4,3 21,5 4,0 9,0 41,2

OTC 169,7 829,7 1.189,0 -8,3 -2,7 12,6 -0,6 0,2 28,4

Spital 34,3 179,3 971,3 -1,9 -8,0 6,5 -10,6 -7,1 22,5

� FARM

A


oferindu-ne o prim\ imagine asupra graduluiridicat de fragmentare al pie]ei farmaceutice.Este de re]inut faptul c\ la acest nivel discu ]iiledevin mai specifice, deoarece nivelul desemnifica]ie scade, primele 10 grupe ATC3însemnând aproape 30% din pia]a total\, iarponderea celor mai importante grupe atinge 2-3-4% din pia]a total\.În mod evident, cele mai importante avansuriau fost înregistrate în ultimii ani de c\tre statine[i eritropoietine (peste 58% pe an în zile detratament), de[i se pot observa [i evolu]ii

modeste, de exemplu antipireticele (+4,4% pean în zile de tratament). Din punct de vedere alpre]ului mediu pe ziua de tratament se potobserva situa]ii distincte:� pre] mediu stagnant (cre[terea în valoareapropiat\ cre[terii în zile de tratament), ex.inhibitorii enzimei de conversie, vasodila -tatoare cerebrale [i periferice;� pre] mediu în cre[tere (cre[terea în valoaresuperioar\ cre[terii în zile de tratament), ex.alte antineoplazice, antipiretice, antipsihotice,antireumatice nesteroidiene;

� pre] mediu în sc\dere (cre[terea în valoareinferioar\ cre[terii în zile de tratament), ex. sta -tine, peniciline cu spectru larg, eritropoietine,cefalosporine.Mergând la un nivel [i mai detaliat, la nivel deDCI (tabelul 4), unde primele 10 locuriînseamn\ o cot\ de pia]\ de 1-2% din pia]atotal\, observ\m c\, din primele 10 substan]eactive (DCI), doar insulina uman\ este cea cuo evolu]ie mai moderat\, atât în unit\]i [i zile detratament, cât [i în valoare; primele 9 DCI-uri au rate de cre[teri semnificative, unelechiar spectaculoase, ceea ce sugereaz\ cevadespre nevoile c\rora acestea se adreseaz\ [igradului recent sau actual de satisfacere aacestor nevoi.De asemenea, se poate men]iona faptul c\,de[i difer\ substan]ial de topul primelor 10DCI-uri din 1998 (tabelul 5), componentatopului actual, dominat\ de DCI-uri relativ noi,nu con]ine totu[i nici o substan]\ extrem demodern\.Într-o terapie ce nu dispune de mult peste1.000 de substan]e active, progresele înregis -trate în ultimii 10 ani sunt extrem de importantedin punct de vedere terapeutic, atât prin prismalocurilor ocupate de primele 10 DCI-uri din2008 acum 10 ani, cât [i prin prisma locuriloractuale ale primelor 10 DCI-uri din 1998.În privin]a produselor, se observ\ deja oîmpr\[tiere mai mare în func]ie de criteriul dedepartajare, unit\]i, zile de tratament sauvaloare, astfel: � în topul valoric se g\sesc în specialproduse mai scumpe, adresând câtevaafec]iuni mai particulare;� în topul zilelor de tratament se g\sescproduse prescrise frecvent, cu preponderen]\cardiovasculare;� în topul unit\]ilor se g\sesc în specialproduse OTC lider, locale sau nu, antibioticegenerice [i cardiovasculare frecvent utilizate.Dup\ cum se poate observa, nici un produs nuse g\se[te în toate cele 3 topuri.

Grafic 1 – Evolu]ia ponderilor canalelor [i segmentelor 1998-2008

Grafic 2 – Evolu]ia ponderii în pia]a total\ a categoriilor de produse Retail Rx

Tabel 2. Evolu]ia principalelor grupe terapeutice mari (ATC1) 1998-2008

ATC1

Valoare 2008 Cre[tere 1998-2008 (CAGR-%)

Mil. RON

Cot\ depia]\ (%)

Cre[tere(%)

Unit\]i DOT ValoareRON

Total pia]\ 7.165,8 100,0 17,7 0,3 5,6 34,1

Top 10 ATC1 6.829,7 95,3 18,2 0,8 5,7 35,2

C (CARDIOVASCULARSYSTEM)

1.440,3 21,1 17,7 9,0 16,2 43,4

A (ALIMENTARY TRACT ANDMETABOLISM)

991,1 14,5 13,2 1,1 -0,4 30,2

N (NERVOUS SYSTEM) 981,8 14,4 16,0 -1,7 0,5 37,0

J (GENERAL ANTI-INFECTIVESSYSTEMIC)

943,3 13,8 8,6 -6,1 3,7 27,2

L (ANTINEOPLASTIC ANDIMMUNOMODULATING AGENTS)

760,8 11,1 47,3 1,8 8,4 41,2

R (RESPIRATORY SYSTEM) 481,7 7,1 18,5 2,4 1,6 33,6

M (MUSCULO-SKELETALSYSTEM)

458,6 6,7 18,9 4,0 9,1 37,4

B (BLOOD AND BLOODFORMING ORGANS)

395,3 5,8 21,4 3,7 4,7 41,1

G (GENITO-URINARY SYSTEMAND SEX HORMONES)

244,7 3,6 12,6 3,3 4,9 34,5

S (SENSORY ORGANS) 132,2 1,9 17,4 4,6 11,5 36,3

Celelalte grupe ATC1 336,2 4,7 8,3 -4,8 1,1 21,7

� FARM

A


În ceea ce prive[te companiile farmaceutice(tabelul 7), topul primelor 10 este o combina]iede „big pharma” cu fo[tii lideri locali (Sicomed,actualmente Zentiva, Terapia-Ranbaxy [iAntibiotice).În privin]a evolu]iei în unit\]i [i zile detratament, se poate observa o diferen]\ întrecorpora]iile locale sau care au efectuat achizi]iipe pia]a local\ (o situa]ie de sc\dere,

determinat\ de reorientarea dinspre volumc\tre valoare, atât la GSK, ex-Europharm, cât[i la Zentiva, ex-Sicomed, ca [i un progresmoderat la Antibiotice [i ceva mai pronun]at laRanbaxy-Terapia; pentru Novartis, impactulachizi]iei Pharmatech de c\tre Lek/Sandoz aavut o importan]\ relativ\ mai redus\) [i celecare nu au efectuat asemenea achizi]ii,preferând cre[teri organice.

În privin]a cre[terii valorice, companiile care aucrescut cel mai puternic în ultimii 5 ani sunt:� peste 40% medie anual\: Roche, pe bazaunui portofoliu deosebit de produse inovative [iAstraZeneca, beneficiind de o pozi]ie local\joas\ în compara]ie cu cea interna]ional\;� peste 25% medie anual\: Servier, pe bazafocaliz\rii pe produsele cardiovasculare pebaz\ de prescrip]ie, Sanofi-Aventis [i Pfizer, pebaza unei combina]ii de portofoliu bun deproduse [i eficien]\ opera]ional\.

PERSPECTIVE

Din p\cate, cre[terile semnificative din ultimii 5ani vor avea tendin]a din ce în ce mai mult s\devin\ istorie. În 2008, criza neactualiz\riipre]urilor la produsele de import (în condi]iile încare circa 80% din valoarea pie]ei e dat\ deimporturi) a marcat punctul de inflexiune înevolu]ia pie]ei române[ti, ducând în premier\ lagreva marilor distribuitori. Impactul crizeifinanciare globale, de[i mai redus asupra pie]eifarmaceutice decât asupra altor pie]e, nu puteas\ nu influen]eze suplimentar în sens negativsitua]ia. M\surile anun]ate de autorit\]i recent,privind reforma pre]urilor, au avut darul de a„anestezia” [i mai mult pia]a, pu]ini fiind aceiacare pot sus]ine c\ în]eleg complet [i corect cese întâmpl\ [i [tiu încotro ne îndrept\m.Este cert c\ o parte din problemele de ast\zisunt rezultatul propriilor succese din trecut, iar

Tabel 3. Evolu]ia principalelor grupe terapeutice (ATC3) 1998-2008

ATC3

Valoare 2008Cre[tere Compus\ 5 ani (CAGR - %)

Mil.EUR

Cot\ depia]\ (%)

Cre[tere(%)

Unit\]i DOT Valoare

Total 1.945,3 100,0 6,6 4,6 10,4 21,5

Top 10 ATC3 570,9 29,3 8,1 6,0 16,4 24,4

C10A (CHOLESTEROL AND TRIGLYCERIDEREGULATING PREPARATIONS)

76,8 4,0 19,2 53,2 58,7 53,0

L1X (ALL OTHER ANTINEOPLASTIC) 61,7 3,2 87,7 7,0 7,0 43,6

C9A (ACE INHIBITORS PLAIN) 61,3 3,1 -3,2 16,1 22,8 22,8

N2B (NON-NARCOTICS AND ANTI-PYRETICS)

60,4 3,1 -8,5 -0,8 -4,4 18,4

N5A (ANTIPSYCHOTICS) 59,3 3,0 10,7 7,8 19,7 29,4

M1A (ANTI-RHEUMATICS NON-STEROIDAL)

59,1 3,0 1,3 11,2 12,2 21,4

J1C (BROAD SPECTRUM PENICILLINS) 49,5 2,5 -7,1 5,9 10,7 9,7

C4A (CEREBRAL AND PERIPHERALVASOTHERAPEUTICS)

49,1 2,5 -1,0 11,3 24,7 25,0

B3C (ERYTHROPOIETIN PRODUCTS) 47,5 2,4 9,5 43,8 58,2 45,1

J1D (CEPHALOSPORINS) 46,3 2,4 7,1 7,3 21,6 8,4

Celelalte grupe ATC3 1.374,4 70,7 6,0 3,9 8,2 20,4

Tabel 4. Evolu]ia principalelor substan]e active (DCI) 1998-2008

DCI Valoare 2008 Cre[tere Compus\ 5 ani (CAGR - %)

Mil. EUR

Cot\ depia]\ (%)

Cre[tere(%) Unit\]i DOT Valoare

EUR

Total 1.945,3 100,0 6,6 4,6 10,4 21,5

Epoetinum beta 36,4 1,9 0,7 48,6 59,0 46,3

Trimetazidinum 34,6 1,8 13,0 42,2 51,9 43,7

Simvastatinum 30,1 1,5 -7,8 64,1 78,8 40,9

Peginterferonum alfa-2a 29,2 1,5 10,9 75,0 75,7 68,2

Amoxicillinum+ac.clavulanicum 26,6 1,4 0,3 25,4 32,8 15,4

Indapamidum 26,5 1,4 -4,1 43,6 44,5 32,8

Olanzapinum 21,5 1,1 6,5 31,5 33,2 23,5

Ginkgo Biloba 20,9 1,1 -3,8 25,2 35,1 20,2

Perindoprilum 20,5 1,1 2,3 61,4 73,2 61,2

Insulinum 19,7 1,0 -12,9 9,4 10,8 4,2

Tabel 5. Top DCI 1998-2008

DCI Ierarhie1998

Ierarhie2008

Epoetinum beta 201 1

Trimetazidinum 148 2

Simvastatinum 97 3

Peginterferonum alfa-2a 927 4

Amoxicillinum+acidum clavulanicum 14 5

Indapamidum 296 6

Olanzapinum 499 7

Ginkgo Biloba 61 8

Perindoprilum 442 9

Insulinum 2 10

Metamizolum natricum 6 17

Cefuroximum 7 25

Diclofenacum 5 30

Ampicillinum 1 44

Oxacillinum 8 95

Ranitidinum 9 113

Epirubicinum 4 175

Glucosum 3 183

Erythromycinum 10 308

� FARM

A


asta nu e valabil doar pentru pia]a farma -ceutic\. Pe de o parte, am ie[it din etapaîn care nivelul tratamentului utilizat era înmod evident r\mas în urm\ comparativcu media global\; pe de alt\ parte,evoluând c\tre media global\, trebuie s\achit\m costul acestei evolu]ii, ceea cenu este întotdeauna simplu, ]inând contde situa]ia noastr\ economic\ deansamblu.Pe termen scurt, suntem în mod evidentlimita]i de dificult\]ile economice aleanului 2009, mesajul de limitare asus]inerii publice fiind destul de evidentprin abordarea sever\ a pre]urilormedicamentelor; pe de alt\ parte, nivelulridicat al sus]inerii out-of-the-pocket artrebui s\ tempereze pesimismul care semanifest\ deja pe pia]\. Ambele ches tiunimerit\ abord\ri mai detaliate, mai alesacum, când înc\ nu avem certi tudini înprivin]a reac]iei pie]ei. Pe de o parte, limitarea sever\ a unorpre]uri ale medicamentelor poate duce lacâteva economii pe termen scurt, dar vaduce cu siguran]\ la efecte adverse petermen mediu. Pe de alt\ parte, sus]inerea privat\ridicat\ nu este o certitudine absolut\, eaurmând a se diminua odat\ cu instalareacrizei; mai mult, ea nu se manifest\omogen nici la pacien]i, nici la produse,a[a încât e greu de pro nosticat unde va fide ajuns [i unde nu.Pe termen mediu, este evident c\ sistemulpublic de s\n\tate din România nu poategestiona eficient evolu]iile [i nevoile des\n\tate în cre[tere, iar pia]a farmaceutic\este avansat\ pe lâng\ pia]a serviciilormedicale. De[i nu este înc\ evident înmomentul de fa]\, din punct de vederestrategic este extrem de important dac\ seva reu[i deblocarea situa]iei prin creareacadrului func]ional pentru asigur\rileprivate de s\n\tate, pentru a ie[i dindeficitul de finan]are care se manifest\ îns\n\tate, iar competi]ia public-privat vareu[i s\ bonifice pe termen mediu [i lungraportul calitate/pre] competitiv atât laprodusele farmaceutice, cât [i la serviciilemedicale în România.R\mânând optimi[ti, în ciuda circums -tan]elor dificile din prezent, reamintim c\evolu]iile pie]ei farmaceutice se bazeaz\în primul rând pe ni[te nevoi de s\n\tatesemnificative, iar speran]a noastr\ estec\ vom g\si acele abord\ri care s\ nepermit\ s\ fructific\m poten]ialul pe carepia]a din România îl are înc\, în mod real.

� Petru Cr\ciun, director general, Cegedim România

Tabel 6. Top produse: valoare, zile de tratament, unit\]i

Produs2008

Cre[tere Compus\ 5 ani(CAGR - %)

CriteriuCot\ de

pia]\ (%)Cre[tere

(%)Unit\]i DOT Valoare

Total EUR (mil.) 1.945,3 100,0 6,6 4,6 10,4 21,5

1 NEORECORMON 36,4 1,9 0,7 48,6 59,0 46,3

2 PEGASYS 29,2 1,5 10,9 75,0 75,7 68,2

3 PREDUCTAL 29,1 1,5 14,7 40,1 49,4 41,3

4 NUROFEN 23,1 1,2 11,5 35,7 39,4 36,8

5 ZYPREXA 21,5 1,1 6,5 31,5 33,2 23,5

6 PRESTARIUM 20,5 1,1 2,2 61,4 73,3 61,2

7 AUGMENTIN 20,1 1,0 -0,8 26,8 35,5 15,2

8 TERTENSIF 18,1 0,9 2,3 29,4 29,3 23,1

9 GLIVEC 17,9 0,9 24,5 29,9 29,9 21,9

10 SORTIS 15,9 0,8 34,0 54,3 59,8 92,5

Total zile tratament (DOT) 4.832,2 100,0 2,5 4,6 10,4 21,5

1 PREDUCTAL 163,5 3,4 31,6 40,1 49,4 41,3

2 ASPENTER 131,9 2,7 8,6 64,5 51,8 72,5

3 PRESTARIUM 102,7 2,1 31,1 61,4 73,3 61,2

4 ENAP 90,8 1,9 13,8 22,5 22,0 6,6

5 TERTENSIF 83,9 1,7 20,3 29,4 29,3 23,1

6 ENALAPRIL 80,6 1,7 -9,0 16,3 18,5 10,9

7 ENALAPRIL LPH 65,6 1,4 -2,1 18,6 15,3 5,8

8 OMEZ 60,0 1,2 24,2 50,6 50,6 37,7

9 ACIFOL 55,7 1,2 -71,2 0,0 0,0 0,0

10 CAPTOPRIL 51,3 1,1 -18,1 -5,9 -4,8 -6,3

Total unit\]i 506,2 100,0 -2,3 4,6 10,4 21,5

1 ALGOCALMIN 17,5 3,5 -19,9 3,6 -0,8 25,3

2 NUROFEN 11,1 2,2 20,8 35,7 39,4 36,8

3 PARACETAMOL 10,0 2,0 -27,6 -3,7 -8,4 14,9

4 ACID ACETILSALICILIC 8,0 1,6 -3,5 -7,1 -13,3 10,2

5 AMOXICILINA 7,4 1,5 3,8 10,3 11,6 10,5

6 AMPICILINA 6,8 1,3 -6,6 1,8 1,2 2,9

7 ANTINEVRALGIC 5,8 1,2 -32,5 -8,2 -8,2 22,0

8 PARACETAMOL SINUS 5,2 1,0 -4,6 18,2 18,2 47,2

9 TERTENSIF 4,7 0,9 20,3 29,4 29,3 23,1

10 ENAP 4,6 0,9 13,6 22,5 22,0 6,6

Tabel 7. Top corpora]ii 2008

Corpora]ieValoare 2008

Cre[tere Compus\ 5 ani(CAGR - %)

Mil. EUR Cot\ de pia]\ (%) Cre[tere (%) Unit\]i DOT Valoare EUR

Total România 1.945,3 100,0 6,6 4,6 10,4 21,5

ROCHE 141,3 7,3 17,6 17,8 30,3 40,1

SANOFI-AVENTIS 135,2 6,9 13,3 22,6 28,2 29,5

GLAXOSMITHKLINE 133,6 6,9 -2,8 -5,0 -1,4 9,4

NOVARTIS 129,0 6,6 8,2 10,9 23,4 19,5

SERVIER 116,2 6,0 6,2 30,5 38,4 35,6

PFIZER 100,4 5,2 9,9 17,2 26,2 28,6

RANBAXY 88,8 4,6 -2,6 5,6 11,1 23,3

ZENTIVA 74,2 3,8 -15,1 -7,8 -10,8 13,8

ANTIBIOTICE 52,7 2,7 -6,7 0,8 3,7 16,8

ASTRAZENECA 48,9 2,5 52,2 41,6 39,2 40,4

Vasile Ast\r\stoae:Serviciile de s\n\tatetrebuie apropiate de pacient

� FARM

A


up\ 1989 s-a încercat re -formarea sistemului me di -cal, îns\ acesta continu\ s\prezinte probleme majore...Atunci când facem analiza

sistemului medical românesc, trebuie s\ îlprivim [i din punctul de vedere al st\riieconomice a popula]iei. Deseori, sunt interna]ipacien]i care se pot trata [i în ambulatoriu.Îns\, dincolo de doc torul care îl trateaz\,pacientul trebuie s\ fie compliant [i s\ poat\urma tratamentul in di cat de medic. În lipsaunei alimenta]ii adec va te, tratamentulmedicamentos este inutil. Din p\cate, nimeninu are o radiografie rea list\ a st\rii des\n\tate real\ a popula]iei. Se rviciile des\n\tate trebuie apropiate de pacient. Fiecare val de guvernan]i a propus o alt\reform\. De aceea avem un sistem hibrid,care arat\ ca o ma[in\ cu caroserie deTrabant, ro]i de Mercedes [i motor de Dacia.S-au luat anumite m\suri, dar nici una nu afost raportat\ la managementul pacientului.Odat\ preluat\ de sistem, o persoan\ nu [tiece pa[i trebuie urma]i pân\ la vindecarea sa.Nu exist\ predictibilitate. Deviza guvernan]ilorlor a fost c\ trebuie s\ fim pragmatici, dar nuau dezvoltat o filosofie a reformei [i de aceeaavem o colec]ie de legi, care se contrazic [inu o legisla]ie unitar\, care s\ protejezedreptul la s\n\tate [i interesul pacientului.

Descentralizarea ar putea fi o solu]iepentru remedierea deficien]elor dinsistemul de s\n\tate public\?Românilor le este mai pu]in fric\ de crizafinanciar\ [i de efectele ei, de r\zboi, decâtde boal\. De aceea, s\n\tatea comunit\]iieste o tem\ intens abordat\ în campaniileelectorale. Descentralizarea sistemuluimedical ar apropia serviciile de s\n\tate depopula]ie [i ar responsabiliza comunit\]ilelocale. Ca proprietate, spitalele au fost trans -ferate consiliilor locale, îns\, ca administrare,apar]in de Ministerul S\n\t\]ii. Or, ca per -forman]e [i finan]are, gestiunea se face dup\dou\ criterii clare: num\rul de kilometri dintreacel spital [i Minister [i influen]a unui aleslocal asupra cadrelor din Minister. Dar des -centralizarea trebuie s\ fie foarte bine regle -mentat\ pentru a-i obliga pe ale[ii locali s\finan]eze corespunz\tor aceste institu]ii [i anu l\sa ocuparea posturilor la bunul lor plac.

Pentru eficientizarea sistemului, ar fiutil\ crearea fi[elor electronice pentrupacien]i?Un sistem informatizat este un sistempericulos. Pentru u[urin]\ încerc\m s\aducem limit\ri dreptului cet\]eanului. Pestetot în lume, dosarul este al pacientului, careare dreptul de a solicita buletinele de analizesau fi[ele medicale, conform legii. Prininformatizarea sistemului medical, grupuri

organizate vor avea acces la informa]iipersonalizate despre cet\]enii României,informa]ii care pot fi folosite cu scopuri nutocmai etice. Din punctul de vedere alacurate]ei [tiin]ifice, conteaz\ num\rul decazuri de pneumonii [i nu faptul c\ [i Ionescu[i Popescu au suferit din cauza acestei boli.Aceast\ informa]ie poate fi folosit\ împotrivaunei persoane. De exemplu, în concep]iapopular\, tuberculoza este o boal\ ru[inoas\[i nu este privit\ ca o boal\ profesional\.

Totu[i, tehnica modern\ poate fi util\pentru salvarea vie]ii pacientului...Hipertehnologizarea în medicin\ este unadjuvant al medicului, dar nu rezolv\problema în sine. Tehnologia nu poate înlocuimedicul [i calitatea actului medical. Chiar [ibolile aparent simple, precum apendicita saupneumonia pot duce la complica]ii careproduc decesul pacientului, în ciuda unoraparate de investiga]ii medicale extrem deperformante sau a noilor genera]ii demedicamente. Investiga]ia trebuie f\cut\metodic. Toat\ lumea dore[te s\ fac\examin\ri cu computerul tomograf sau unRMN, indiferent dac\ are sau nu nevoie deaceste investiga]ii, ceea ce creeaz\ adev\rateg\uri negre în buget. Hipertehnologizareaîntrerupe rela]ia direct\ dintre medic [i

pacient, inclusiv rela]ia de comunicare. Nutrebuie s\ uit\m ceea ce prevede medicinaclasic\: examinarea am\nun]it\ din vertex [ipân\ în talon, discu]ia privind istoria medical\a pacientului [i a familiei sale, construc]iaunui ra]ionament logic. De asemenea, estepericuloas\ [i hiperspecializarea, deoarecepot ap\rea erori de diagnostic.

În ultimii ani, cuantumul investi]iilor însistemul medical privat a înregistratcre[teri constante. Poate acesta concurasistemul public?Sistemul privat ofer\ o calitate mai înalt\ aserviciilor medicale, dar pe domenii înguste [iîn foarte pu]ine loca]ii. În momentul de fa]\,sistemul public nu poate fi concurat de siste -mul privat decât punctual. Este adev\rat c\ însistemul privat program\rile se respect\,investi]iile în dot\rile tehnice sunt substan]iale,iar serviciile în regim hotelier aduc beneficiipacien]ilor. Îns\, dac\ vorbim de cazuricomplexe, ele nu pot fi solu]ionate decât însistemul public.

Care sunt principalele piedici îndezvoltarea serviciilor medicale private?În mod demagogic, statul sus]ine c\asigurarea social\ acoper\ aproape înîntregime serviciile medicale, ceea cecontravine realit\]ii. P\turile sociale care î[ipermit s\ pl\teasc\ o asigurare privat\ artrebui stimulate s\ încheie asemenea poli]e,prin definirea pachetului minim de serviciimedicale gratuite. Ceea ce se petrece ast\ziîn sistemul medical românesc seam\n\ cuceea ce se petrecea în România înainte de1989: carnea era foarte ieftin\, însa lipsea cudes\vâr[ire. În lipsa unei finan]\ri corespun -z\toare, nu putem vorbi de dezvoltareaserviciilor medicale private. Investitorii nu vorfinan]a spitale private dac\ nu [tiu în cât timpî[i vor recupera investi]ia. Iat\ de ce singura[ans\ pentru ca aceste servicii s\ se dezvolteeste crearea unei pie]e, printr-un act de curajal guvernan]ilor, care s\ defineasc\ pachetulde servicii medicale de baz\.

Sunte]i [i cadru universitar. Care suntcauzele exodului medicilor tineri?Statul nu le ofer\ tinerilor absolven]i [ansa dea lucra în folosul societ\]ii române[ti, care ainvestit în ei. Costurile pe care societatea lesuport\ pentru a preg\ti un medic specialistsunt cele mai mari din sistemul deînv\]\mânt. România nu este o ]ar\ atât debogat\ încât s\ î[i permit\ s\ exporte cadremedicale. Practic, ajut\m statele dezvoltate s\fac\ economii cu propriul lor sistem deeduca]ie. Relat\rile mass media despre malpraxis sunt doar [tiri senza]ionale, caretrebuie s\ umple golul de evenimente.

� Simona DIACONU

Pentru Vasile Ast\r\stoae,pre[edinteleColegiului Medicilor[i lectorulUniversit\]ii deMedicin\ [iFarmacie din Ia[i, cariera în domeniul me di ca la fost a doua op]iune, dup\fizica nuclear\. Îns\, a[acum m\rturise[te, «chiardac\ orientarea c\treaceast\ profesie a fostdictat\ de motive indepen -dente de mine, nu amregretat aceast\ alegere».{i-a urmat mentorul, profe -sorul Scripcaru, specia li -zân du-se în medicina lega -l\. {i-a completat studiileîn domeniul medi cal custudii de drept [i a cochetatcu gazet\ria în timpulstuden]iei, hobby pe care l-a reluat de câ]iva ani.

D

Petru Cr\ciun:Pia]a [i studierea pie]eifarmaceutice în perioadede dezvoltare [i criz\

� FARM

A


na dintre legile funda -mentale ale economieispune c\, atunci când opia]\ se dezvolt\, atrage înmod natural aten]ia [i

energiile mai multor juc\tori, crescândastfel concuren]a pe acea pia]\ pân\ înpunctul în care informa]iile [i costurileproduselor [i serviciilor respectivedep\[esc oferta subiacent\. Este acestenun] aplicabil [i la o pia]\ din ce în cemai sofisticat\ [i mai reglementat\,precum cea farmaceutic\?R\spunsul meu la aceast\ întrebare esteafirmativ; cu toate specifica]iile ei, pia]afarmaceutic\ r\mâne esen]ialmente o pia]\,cu toate avantajele [i dezavantajele caredecurg din acest enun].Pe de o parte, la nivel mondial, ascensiuneapie]ei farmaceutice, început\ timid în perioadainterbelic\ [i continuat\ ceva mai evidentdup\ cel de-al doilea r\zboi mondial, adevenit semnificativ\ în anii ’60 [i a reu[itvreme de 3-4 decenii s\ creasc\ [i s\ sediversifice într-un ritm sus]inut, reu[ind oprofitabilitate atractiv\ pentru investitorii [iantreprenorii din domeniu. În acela[i timp,cheltuielile pentru s\n\tate (din carefarmaceuticele reprezint\ mult sub jum\tate)sunt din ce în ce mai greu de gestionat subsemnul deficitelor, atât în pie]ele mari, cât [iîn cele mai mici, iar m\surile restrictive, maimult sau mai pu]in inspirate, semnific\ faptulc\ perioada de apogeu a pie]ei mondiale atrecut. Consolidarea industriei farmaceuticedin ultimul deceniu, prin fuziuni [i achizi]ii,este un r\spuns la aceast\ evolu]ie, de[i maieste nevoie de mult timp pentru a ne comparacu alte industrii mai pu]in fragmentate.Pe de alt\ parte, în România, ascensiuneapie]ei farmaceutice a început mult mai târziu,odat\ cu deschiderea ap\rut\ dup\ 1990;primele estim\ri despre pia]a româneasc\dep\[eau pu]in nivelul de 200 de milioane dedolari pe an, ceea ce echivala cu un nivel alcheltuielilor de 10 dolari per capita.Medicamentele elementare produse local,unele având o vârst\ apreciabil\ (peste 90%din medica]ie era de produc]ie local\, avândcel pu]in 20 de ani de utilizare în terapeutic\),nu erau în cantit\]i suficiente, iarmedicamentele de import erau o raritate.Pornind de la un nivel atât de sc\zut încompara]ie cu nevoile [i a[tept\rile românilor,ca s\ nu pomenim de standardele vest-europene, la sfâr[itul anilor ’90 [i dup\ 2000,pia]a farmaceutic\ româneasc\ a crescut înmod evident, pe alocuri spectaculos. Spredeosebire de stadiul pie]ei farmaceutice lanivel mondial, sunt convins c\ pia]afarmaceutic\ româneasc\ înc\ nu [i-a atins

apogeul, de[i se confrunt\ cu primelesimptome de maturizare; ar trebui s\ ajungemm\car la jum\tatea mediei vest-europene percapita ca s\ discut\m despre apogeu.

Ce rol au avut studierea [i analiza pie]eiîn dezvoltarea domeniului farmaceutic înRomânia dup\ 1990 ?Primul meu contact cu studiul pie]ei a fostocazional, în 1992 primind o solicitare înacest sens cu privire la pia]a antibioticelor,care în acel moment se confrunta cu undeficit substan]ial, neexistând nici m\car ocefalosporin\ pe pia]\; în acel moment nu eradisponibil\ nici o informa]ie organizat\,structurat\ [i complet\ [i am realizat cuaceast\ ocazie cât de mult este de lucru înacest domeniu. Din punct de vedere profesional, a[ zice c\primul beneficiu al studierii pie]ei, mai ales înfaza ei de dezvoltare, este posibilitateastabilirii unor obiective corecte, iar acest lucrueste benefic atât pentru clien]ii care studiaz\[i se pot astfel raporta corect fa]\ depoten]ialul business-ului [i concuren]\, cât [ipentru structurarea [i dezvoltarea pie]ei îns\[i. În 1996 existau deja destule companiifarmaceutice în România, care ofereau ogam\ semnificativ\ de produse în aproapetoate ariile terapeutice [i aveau dificult\]i mariîn a lucra dup\ modelul vestic din cauza lipseide informa]ie, pentru a o transforma înobiective, ac]iune [i rezultate. ProdusulPharma & Hospital Report a adus, în premier\în România, posibilitatea estim\rii consumului

tuturor medicamentelor la nivel na]ional, atâtprin farmacii, cât [i prin spitale – într-unmoment extrem de propice, când pia]aînregistra un nivel valoric sc\zut (aproape 300de milioane de dolari, de circa 10 ori maipu]in decât ast\zi). Acest studiu a constituitprima viziune de ansamblu atât asupra valoriitotale a pie]ei, cât [i a canalelor de distribu]ie;în acela[i timp, a permis fundamentareaobiectivelor pe termen mediu [i m\surareaperforman]ei companiei-client în raport cuevolu]ia pie]ei totale.Pe m\sur\ ce pia]a cre[tea, iar lucruriledeveneau mai complicate pentru juc\torii dindomeniu, rolul clientului a început s\ fieîn]eles [i abordat cu importan]a cuvenit\.Specificul industriei farmaceutice este acelac\, de[i vinde la modul propriu produsele salec\tre distribuitori, trebuie s\ se preocupenemijlocit de speciali[tii din s\n\tate, medici[i farmaci[ti, care sunt cei ce, în timp,valideaz\ sau nu folosirea unui anumitprodus. În 1998, când am lansat prima ofert\ CRM(Managementul Rela]iilor cu Clien]ii) pe pia]afarmaceutic\ din România, am realizat c\suntem pu]in prea avansa]i în raport cu pia]a,companiile de atunci nefiind atât de dezvoltateca m\rime [i mod de lucru.În 2001 îns\, pia]a dep\[ise deja jum\tateade miliard de euro, iar lansarea sistemuluiTeams, destinat echip\rii for]elor depromovare pentru managementul rela]iilor cuclien]ii companiilor farmaceutice – medicii,faptul c\ are inclus nativ baza de dateOneKey, con]inând toate institu]iile [ipersoanele din domeniu, era [i este evidentun avantaj competitiv important. Experien]adirect\ cu ace[ti clien]i a confirmat faptul c\eficien]a reprezentan]ilor medicali este ochestiune foarte complex\ [i c\ este nevoiede criterii obiective de m\surare a rezultatuluiactivit\]ilor acestora, pe lâng\ m\surareaeforturilor.O parte din dezvoltarea semnificativ\ – depeste 3 ori – a canalului de retail, de la 512,5milioane de euro în 2003 la 1,68 miliarde deeuro în 2008, se datoreaz\ cu siguran]\cre[terii transparen]ei la nivel local(cunoa[terea vânz\rilor detaliat în teritoriu), cuajutorul produsului InfoSanté. Realizat prinparteneriatul cu peste 50 de companii dedistribu]ie (reprezentând peste 90% din pia]ade profil), permi]ând monitorizarea lunar\ avânz\rilor pie]elor definite de client la un nivelde granularitate avansat în teritoriu, proiectul afost încununat de un real succes tocmaipentru c\ r\spundea nevoii companiilorfarmaceutice, care crescuser\ între timp, de aadresa corect problema performan]ei interne. Trecând de la etapa de deficit de pia]\, când

U Petru Cr\ciun, director general,Cegedim România,spune despre pia]a farma ceu -tic\ din România c\: „înc\ nu[i-a atins apogeul, de[i seconfrunt\ cu primele simp to -me de maturizare”. Grupul Cegedim are o expe -rien]\ de 40 de ani în furnizareade date de marketing [i vânz\ripentru industria farmaceutic\[i de]ine parteneriate solide cupeste 400 de companii în 80de ]\ri. În România, Cegedimeste liderul serviciilor specia -lizate pentru companiile far -ma ceu tice, combinând ex pe -rien]a interna]ional\ a Gru -pului cu specificit\]ile locale.

� FARM

A


era nevoie doar s\ aduci produsul respectivpentru a satisface nevoia existent\, în etapade echilibrare a ofertei cu cererea [i odat\ cuînceputul de sofisticare a pie]ei, serviciile detip Primary Market Research, ocazionaleînainte de anul 2000, au devenit din ce în cemai obi[nuite [i mai solicitate. Spreexemplificare, în sistemele cardiovascular [inervos, grupele cu cre[terea cea maiimportant\ din ultimii ani, dinamica brand-urilor este mai mult decât semnificativ\:- din cele 312 brand-uri cardiovasculareexistente în 2003, 125 au ie[it de pe pia]\pân\ în 2008 [i au intrat alte 172 de brand-uri, astfel încât num\rul actual este de 359;- din cele 292 de brand-uri pentru sistemulnervos central existente în 2003, 101 au ie[itde pe pia]\ pân\ în 2008 [i au intrat alte 121de brand-uri, astfel încât num\rul actual estede 312.Ca urmare, concuren]a între brand-uriîmbrac\ aspecte suficient de complexe, ceeace a determinat apari]ia în 2008 la nivelulspecialit\]ilor cardiologie [i psihiatrie ([i nunumai) a studiilor de tip Zoom, care îmbin\

aspectele cantitative cu cele calitative,incluzând în peisajul competitiv aspectediverse, cum ar fi pre]ul, promovareaconcuren]ilor, efectele adverse etc.; nu depu]ine ori, diferen]e aparent mici încaracteristicile produsului sau în abordareacompaniilor duc la o diferen]\ mare arezultatelor înregistrate pe pia]\. La nivelulcompaniilor, putem men]iona c\ ocupan]iipodiumului din 2008 (Roche, Sanofi-Aventis[i GlaxoSmithKline) au lansat peste 100 deproduse noi începând cu 2003, ceea ce ne d\o bun\ imagine despre dinamica [i nevoilejuc\torilor de pe pia]\.În perioada actual\, concuren]a este acerb\ lamedicul prescriptor, unde cu ajutorul datelornominative de prescriere, realizate lastandarde legale europene, ne ghid\m clien]iiîn identificarea surselor de cre[tere,optimizarea grupurilor-]int\ [i maximizarearezultatelor în condi]iile în care resursele suntlimitate, iar randamentul investi]iilor estecrucial.Privind retrospectiv la cei 15 ani pe carecompania i-a dedicat clien]ilor s\i, pot spune

c\ am luat parte la cre[terea [i maturizareapie]ei farmaceutice din România [i c\produsele [i serviciile noastre au contribuit lacre[terea vizibilit\]ii [i transparen]ei pe pia]\,o condi]ie de prim ordin pentru dezvoltareaoric\rei pie]e.

Începând cu anul trecut, mai întâi crizapre]urilor [i mai apoi criza financiar\global\ au pus sub presiune [i pia]afarmaceutic\ din România. În condi]ii decriz\, care sunt perspectivele atât pentrucompaniile care se ocup\ cu studiereapie]ei, cât [i pentru companiile care arputea folosi acest tip de servicii?În ceea ce prive[te pia]a farmaceutic\ laimpactul cu criza financiar\ global\, este desubliniat faptul c\ vulnerabilitatea acesteiaeste mai redus\ decât a altor pie]e, datorit\faptului c\ cererea de medicamente este mairigid\ decât cererea altor bunuri de consum.Dificultatea momentului actual este dat\ într-adev\r de combina]ia între impactulindirect al crizei globale cu impactul direct alautorit\]ilor de reglementare, care au începuto reform\ a pre]urilor medicamentelor destulde abrupt\ [i de riscant\.Pentru companiile care se ocup\ cu studiereapie]ei farmaceutice asta înseamn\ o vestebun\ [i una proast\; vestea proast\ este c\,în condi]ii de presiune, bugetele de marketing[i market research sunt mai expuse decât altebugete ale companiilor, iar vestea bun\ estec\, pentru clien]ii lor, mai ales în momente dedificultate, nu doar cantitatea de informa]ieeste crucial\, ci [i actualitatea [i acurate]eaei. Informa]iile de ieri au relevan]\arheologic\, iar informa]iile de ast\zi desprea[tept\rile [i experien]ele clientului se traducîn profiturile de mâine, permi]ându-le astfel s\în]eleag\ care abord\ri sunt urmate derezultate [i care nu, reu[ind s\-[i adaptezeabord\rile din mers. Pentru companiile farmaceutice, men]inerea[i – dup\ caz – extinderea serviciilor de tipîn]elegerea [i studierea pie]ei r\mân priorit\]ide prim rang, deoarece ofer\ r\spunsuri laîntreb\ri fundamentale, de tipul care dintreprodusele, clien]ii [i premisele de businessr\mân în vigoare [i care nu în perioada dedificultate, sau care sunt zonele în caretrebuie efectuate economii, reduceri sauajust\ri sau – prin contrast – investi]ii [idezvolt\ri.Dincolo de criza actual\, viitorul pie]eifarmaceutice pe termen mediu va fi influen]atde apari]ia asigur\rilor private de s\n\tate,ceea ce va induce o schimbare a modeluluide business al multor companii farmaceutice,iar poten]ialul serviciilor specifice r\mâneînsemnat.

� Emiliana DOVAN


Claudiu Opran: Sensibluare 1.400.000 de utilizatoriai cardului de fidelitate

]i urmat Facultatea deContabilitate [i GestiuneInformatic\, specializarepe care a]i completat-o cunumeroase studii în

domeniul economic. Ce v-a determinat s\alege]i, totu[i, sectorul farmaceutic?Cariera mea a început în industria berii, de[ianterior am avut o serie de alte joburi maimici. Astfel, la 23 de ani desc\rcam ma[ini,

iar la 24 de ani eram reprezentant de vânz\rila Unilever. La 26 de ani conduceam o fabric\de bere, într-o companie antreprenorial\ liderîn industria berii, în cadrul c\reia am avut unrol cheie pentru realizarea celei maiimportante tranzac]ii din industria berii de lasfâr[itul anilor 1990, cu o valoare de 164 demilioane de euro. În aceast\ industrie am [iurmat o serie întreag\ de cursuri de vânz\ri,marketing [i management. La 28 de ani

conduceam trei fabrici de bere, care realizaupeste 50% din volumul liderului de pia]\Braun Union România (actual Heineken) [i40% din volumul berii din România. La 30 deani am condus cea mai important\ fuziune lamomentul respectiv în industria berii, întreTimi[oreana [i Sab Miller (Ursus). La 32 deani am avut curajul s\ schimb industria beriicu industria farmaceutic\, asumându-mifaptul c\ era un domeniu nou pentru mine,

A

� FARM

A


despre care [tiam pu]ine lucruri. M\ motivaîns\ provocarea pe care o aveam în fa]\. Ampreluat conducerea liderului pie]ei de retailfarmaceutic – Sensiblu. Acum, la 36 de ani,conduc ca Chief Operating Officer divizia deretail a A&D Pharma, fiind totodat\ [iac]ionar. A&D Pharma este grupul din careface parte Sensiblu, lider pe pia]afarmaceutic\ [i prima companie din Românialistat\ pe Bursa de Valori din Londra. Privind în urm\, primii pa[i în carier\ au fostfoarte imprevizibili [i m-au purtat de câtevaori pe c\r\ri neb\tute, dar au condus laformarea mea ca manager, ca membru alunei echipe. Aceste calit\]i sunt importante,indiferent de domeniul în care activezi.

Cât de dificil a fost s\ alc\tui]i o echip\de speciali[ti, care s\ sus]in\ brandulSensiblu?Important este s\ vorbim despre obiectivelepe care ni le-am propus [i pe care le-amatins, [i mai pu]in despre cât de dificil a fosts\ ajungem acolo.O decizie cheie de management pe care amluat-o a fost aceea de a dezvolta o echip\format\ din speciali[ti cu o experien]\deosebit\ în domeniul farmaceutic, care eraudeja în Sensiblu, al\turi de care am adusoameni cu experien]\ de management încompanii multina]ionale. Acest lucru a dus laun schimb de know-how între dou\ modelede cultur\ organiza]ional\. Mai mult decâtatât, am reu[it s\ elimin bariera artificial\dintre speciali[ti, respectiv farmaci[ti, [imanageri, creând un întreg program dedezvoltare profesional\. Programul Excelen]\Profesional\ Sensiblu ofer\ personaluluifarmaceutic posibilitatea de a-[i însu[iabilit\]ile, instrumentele [i modul de gândiremanagerial. Astfel, în Sensiblu sunt în prezentfarmaci[ti dirigin]i, care trateaz\ activitatea dinfarmacie ca adevar\]i manageri, iar în echipacu care lucrez direct sunt farmaci[ti care auparcurs toate etapele de evolu]ie, ajungând pepozi]ii de middle management. Acest lucru sereflect\ în rezultatele Sensiblu [i în pozi]ia sade lider.

România „export\” speciali[ti îndomeniul medical [i farmaceutic c\trealte state. Doar în 2008, peste 200 defarmaci[ti au plecat s\ lucreze pestehotare. Ce m\suri crede]i c\ ar putea filuate pentru re]inerea acestora, dar [ipentru atragerea tinerilor c\trefacult\]ile de profil?Pentru atragerea tinerilor c\tre Facultatea deFarmacie, Sensiblu a ini]iat în 2004 primulprogram de burse sociale private, prin careoferim o burs\ în valoare de 100 euro/lun\

elevilor din clasa a XII-a care doresc s\devin\ farmaci[ti, dar nu au posibilitatea s\se între]in\ în centrele universitare. În prezent,avem bursieri Sensiblu în to]i anii de studiu.La nivel macro, sunt necesare politiciguvernamentale coerente pentru re]inerea în]ar\ a tinerilor bine preg\ti]i.

Care sunt principalele probleme cu carese confrunt\ juc\torii de pe aceast\pia]\? Ce a[tept\ri ave]i de la nouaadministra]ie, ca reprezentant al pie]eifarmaceutice? La nivel de pia]\, situa]ia economic\ afarmaciilor s-a înr\ut\]it constant în ultimii anidin cauza m\surilor total nesustenabile luateîn perioada anterioar\. Sc\derea constant\ aadaosurilor comerciale de farmacie din ultimii3-4 ani, f\r\ nici o analiz\ legat\ de costurilede func]ionare ale unei farmacii, a f\cut caacest segment al pie]ei farmaceutice s\devin\ nesustenabil. Multe dintre farmaciileindependente, mai ales cele din zoneleperiferice sau rurale, au probleme legate desus]inerea activit\]ii, ceea ce implic\ riscuriprivind serviciile farmaceutice în zonelerespective.

Deciziile luate recent de Ministerul S\n\t\]ii îndomeniul pre]urilor medicamentelor au adusun sistem de pre]uri stabil [i predictibil, celpu]in pân\ la sfâr[itul acestui an. Iar acestlucru nu poate fi decât benefic pentru noi.

Cum a]i caracteriza anul 2008 dinpunctul de vedere al rezultateloreconomice ale lan]ului Sensiblu? Ceestim\ri ave]i pentru anul în curs?Anul 2008 a fost unul dificil pentru to]ijuc\torii din industria farmaceutic\, din cauzaneactualiz\rii cursului de schimb valutar. Înpofida acestor dificult\]i, dar datorit\ politiciide consolidare [i eficientizare a re]elei, în2008, Sensiblu a reu[it pentru prima dat\ s\aib\ un EBIDTA pozitiv de 0,2 milioane deeuro. În 2009 continu\m strategia început\anul trecut, care presupune implementareanoului concept standard de farmacie,eficientizarea re]elei [i focus pe profitabilitateafiec\rei farmacii, prin eficientizareaproceselor. }inând cont de aceastea, precum[i de condi]iile actuale de pia]\, nu avem învedere o politic\ agresiv\ de extindere. Deasemeni, la nivelul întregii pie]e, nu cred c\anul acesta vom asista la un num\rsemnificativ de noi deschideri de farmacii.

Câ]i clien]i ave]i înrola]i în programul deloializare prin intermediul cardurilor defidelitate? Ce rezultate a avut acestdemers [i cum a]i reu[it s\ lecuantifica]i?În prezent, Sensiblu are aproximativ1.400.000 de utilizatori ai cardului defidelitate, cel mai mare num\r de clien]i fideliîn pia]a farmaceutic\, ceea ce este un rezultatremarcabil în sine. Datorit\ clien]ilor fideli,Sensiblu a ob]inut pentru a doua oar\ statutulde Superbrand în România, ceea ceînseamn\ c\ ne bucur\m de o mareîncredere din partea lor, pe care ne str\duims\ o onor\m zi de zi cu servicii competente,din partea unui personal foarte bine preg\tit.

A]i contribuit la consolidarea unoradintre cele mai importante companii depe pia]a intern\, iar acum sunte]i înechipa de conducere a A&D Pharma.Cum se împac\ numeroaseleresponsabilit\]i profesionale cu via]a defamilie, cu pasiunile personale?De[i îmi doresc foarte mult, nu reu[escîntotdeauna s\ echilibrez via]a de familie cucea profesional\, balan]a fiind înclinat\ înfavoarea celei din urm\. Am îns\ norocul c\am o familie minunat\, c\reia îi mul]umescpentru c\ m\ sus]ine.

� Simona DIACONU

Dup\ ce s-a num\ratprintre primii berari ai ]\rii,conducând [i una dintrecele mai importante fuziunide pe aceast\ pia]\, Claudiu Opran a intratîn pia]a farmaceutic\.Ast\zi, din func]ia deChief OperatingOfficer Retail A&DPharma, conduceafacerile celui mai marelan] de farmacii dinRomânia, Sensiblu.Implementarea nouluiconcept de farmaciecomplet\, care s\ ofereservicii de health&beauty,Programul Excelen]\Profesional\ Sensiblu,precum [i dezvoltareare]elei sunt doar câtevadintre imperativele din acestan ale [efului Sensiblu.


na dintre premierele cucare Centrofarm ne-aobi[nuit este lansareaprimei farmacii online dinRomânia. Care este feed -

back-ul primit de la clien]i? Care suntsurprizele pentru perioada urm\toare?Centrofarm este în sine o premier\, fiind celmai vechi lan] de farmacii din România.Primele documente care îi atest\ existen]adateaz\ din 1932. La vremea respectiv\ senumea Drogheria Standard, iar în anii ‘40 s-atrecut la Centrofarm. Compania a fost primulimportator de penicilin\, iar în timpul celui de-al doilea r\zboi mondial a aprovizionat cumedicamente armata român\. A urmat ona]ionalizare [i o privatizare a companiei [i,

cu toate acestea, la momentul prelu\rii,re]eaua Centrofarm însemna 33 de unit\]ifarmaceutice, toate în Bucure[ti. În prezent,ac]ionarul majoritar este Generalcom. S-ainvestit foarte mult în reamenajarea [i chiarrepozi]ionarea farmaciilor, iar dup\ acestproces am demarat extinderea re]elei atât înBucure[ti, cât [i în teritoriu.Tot în premier\ pe pia]a româneasc\, amlansat în urm\ cu un an [i jum\tate primulcard co-branded împreun\ cu BancaTransilvania. Este un card Visa Clasic decredit [i de fidelitate, cu limit\ de pân\ la5.000 de euro [i utilizare interna]ional\.În ceea ce prive[te farmacia online, într-oprim\ faz\, am f\cut livr\ri numai înBucure[ti, iar în prezent facem livr\ri [i în

]ar\. Vânz\rile au crescut, îns\ sunt mult subceea ce ne a[teptam noi s\ fie. Suntemsolicita]i în general pentru comercializareaproduselor care se g\sesc greu pe pia]\,altfel, dat\ fiind densitatea mare a farmaciilor,oamenii prefer\ s\ cumpere mai pu]in dinfarmacia online. O s\ ne concentr\m încontinuare pe promovarea acestui tip devânzare a medicamentelor [i sper\m s\ajungem pân\ la sfâr[itul anului s\ vindem înfarmacia online la fel de mult cât vindem într-o unitate farmaceutic\ clasic\.

Cum a evoluat, din perspectiv\economic\, lan]ul Centrofarm anul trecut[i ce pute]i anticipa în acest momentpentru 2009?

Dorin Catan\: AfacerileCentrofarm vor înregistra ocre[tere cu dou\ cifre în 2009

U

� FARM

A


2008 a fost cel mai bun an pentruCentrofarm, când cifra de afaceri, de circa 30de milioane de euro, a crescut cu aproximativ76% fa]\ de cea înregistrat\ în anulprecedent. Evolu]ia pozitiv\ a companiei afost demonstrat\ [i prin extinderea re]eleiCentrofarm cu 23 de unit\]i farmaceutice noi,în special în ]ar\, dar [i în Bucure[ti. Înmedie, investi]ia într-o nou\ loca]ie se ridic\la 150.000 de euro. În momentul de fa]\,exist\ 61 de farmacii Centrofarm. Suntemprezen]i în aproape toate zonele ]\rii [i maiavem câteva ora[e mari de atins. Pentru aajunge la un punct breakeven, o farmacie arenevoie de un an [i jum\tate sau chiar de doiani. Farmaciile înfiin]ate recent sunt într-ocre[tere mul]umitoare. A[tept\rile noastrepentru acest an sunt de cre[tere de doi digi]ia cifrei de afaceri.Referitor la pia]\, cred c\ sectorul farmaceuticare cea mai ascu]it\ competi]ie, iar cadrullegislativ este foarte strict. Din punctul nostrude vedere, acest an va fi unul cu o cre[terefoarte mic\ în lei. În ceea ce prive[te euro, înfunc]ie de evolu]ia pie]ei, este posibil s\asist\m chiar la o sc\dere. Pe de alt\ parte,având în vedere c\ s-a trecut de la prescrip]iape denumirea comercial\ la prescrip]ia pedenumirea comun\ interna]ional\ (DCI), vomasista la o cre[tere a vânz\rilor de produsegenerice, mai ieftine, în compara]ie cuprodusele originale, mai scumpe. Probabil c\[i în unit\]i vom asista la cre[teri alevolumelor comercializate. În concluzie, putemspune c\ pia]a va cre[te.

În urm\ cu 2 ani a]i achizi]ionat marcaPlafar, încercând revitalizarea m\rcii [itransformarea ei într-un brand profitabil.Care a fost rezultatul acestei prelu\ri [icare este strategia viitoare a Centrofarmîn aceast\ direc]ie?Am încercat [i în acest caz s\ revitaliz\mmarca prin revizuirea proiectului arhitectural almagazinelor, schimbarea logo-ului [i lucr\mîn continuare la diversificarea portofoliului deproduse. În prezent am ajuns la 22 demagazine Plafar. În general, ele suntpozi]ionate în centre comerciale cu traficmare de cump\r\tori, îns\ sunt prea pu]inecomparativ cu cererea. Aportul magazinelorPlafar în business a crescut continuu [i nea[tept\m s\ o fac\ în continuare. Cifra deafaceri a magazinelor Plafar a crescut cu400% în 2008 fa]\ de 2007. Nu sunt îns\ni[te cifre foarte relevante, pentru c\ esteu[or s\ cre[ti un business mic. Anul trecutam deschis 11 magazine Plafar [i inten]ion\ms\ deschidem [i mai multe astfel demagazine în perioada imediat urm\toare.În cazul Plafar, problema este c\ am epuizat

furnizorii interni de produse naturiste, mai alesc\ ne dezvolt\m foarte mult pe zona deproduse bio, iar oferta este foarte limitat\. În consecin]\, am început s\ investig\moferta din afara ]\rii, astfel încât s\ le oferim clien]ilor o gam\ cât mai variat\ deastfel de produse. În prezent, o pondere foarte important\ înportofoliul de produse al Plafar estereprezentat\ de suplimentele alimentare,urmate de cosmeticele naturiste, produsele dearomoterapie [i cre[terea gamei de hran\ bio.Practic, în fiecare s\pt\mân\ introducemproduse noi. Un concept nou este PlafarSport, care define[te o gam\ de produsedestinate sportivilor: suplimente, proteine,hipercalorice etc.

Un parteneriat interesant pe care l-a]idesf\[urat a fost cel încheiat cuMedicover. Func]ioneaz\ în continuareacest parteneriat? Ce alte parteneriateave]i în desf\[urare?Avem parteneriate cu mai multe clinici din]ar\, iar unul dintre principalii colaboratori esteMedicover. Dezvolt\m la fiecare dou\ luni ocampanie medical\, încercând s\con[tientiz\m publicul larg de diverseprobleme [i riscuri la care sunt expu[i. Înlunile mai [i iunie avem o campanie care serefer\ la indicele de mas\ corporal\.Problema supraponderabilit\]ii este din ce înce mai mare în România, atât la adul]i cât [ila copii. Prin aceast\ campanie încerc\m s\tragem un semnal de alarm\ având al\turidiver[i parteneri: clinici medicale, produc\toride medicamente etc.

Printre campaniile de fidelizare lansatede Centrofarm se num\r\ [i cardurilecare ofer\ ca bonus reduceri la produsecosmetice [i medicamente. Care a fostevolu]ia acestui demers?Oferim cea mai mare reducere prin cardurilede fidelitate, de 10% pentru cosmetice, iarpentru medicamente reducerea este de 3%.Clien]ii Centrofarm s-au ar\tat interesa]i [iîncânta]i de aceste reduceri, astfel, în aproape2 ani am ajuns la circa 500.000 de posesoride carduri de fidelitate, iar aproximativ 40%dintre cump\r\turi se fac pe baza acestui card.

Care sunt activit\]ile cu care prefera]i s\v\ ocupa]i timpul liber?Îmi place foarte mult s\ c\l\toresc [i preferdestina]iile exotice. În vacan]a de iarn\ amvizitat Tanzania [i Zanzibar. Cuba se num\r\de asemenea printre destina]iile care m-auimpresionat. În rest, îmi place s\ fac sport,dar în ultima vreme am neglijat acest aspect[i inten]ionez s\ remediez aceast\ problem\.Îmi place foarte mult tenisul de câmp, ciclis -mul [i înotul. Iarna prefer s\ schiez sau s\patinez.

Una dintre pasiuni a fost pilotajul, îns\a]i ajuns s\ conduce]i unul dintre celemai importante lan]uri de farmacii dinRomânia. Vorbi]i-ne despre aceast\prim\ pasiune [i de pa[ii f\cu]i pân\ laconducerea Centrofarm, în toamna lui2006.Am crescut într-o localitate de lâng\ Bra[ov,Sânpetru, unde era un club de planorism. Amurmat cursurile clubului respectiv [i am f\cuto perioad\ planorism. Ca s\ avansez înaceast\ activitate, trebuia s\ urmez cursurileunicului liceu de avia]ie din acea vreme, celdin Buz\u. Am ales îns\ liceul de informatic\.Era o lume cu totul nou\, care m-a pasionatfoarte mult. Am urmat Facultatea deElectrotehnic\ din Bra[ov, cu specializare încalculatoare, îns\ nu am finalizat preg\tirea,pentru c\ dup\ ‘89 s-a înfiin]at o facultatenou\ în Bra[ov, cea de Marketing. Sunafoarte interesant [i am descis s\ le fac înparalel, dar mi-am dat seama c\ fac dou\lucruri diferite [i am ales Marketing. Suntfoarte bucuros c\ am decis s\ fac asta. Dup\ terminarea facult\]ii am lucrat la Wella,apoi la Benckiser. În zona farmaceutic\ amajuns în 1998, prin activitatea desf\[urat\ laA&D Pharma. {i acest pas a fost o decizieinspirat\. Am înv\]at foarte multe despresectorul farmaceutic [i simt c\ mi-am g\sitlocul, c\ fac ceea ce trebuie. M\ consider opersoan\ foarte norocoas\, care a valorificatbine [ansele ivite.

� Cristian PAVEL

Centrofarm este lan]ulfarmaceutic cu cea maiveche istorie din România.Compania a rezistattranzi]iilor suferite de-alungul vremurilor, iar înprezent se num\r\ printreprimele cinci cele mai marilan]uri farmaceutice dinpia]\. La conducerea Centrofarm se afl\ directorul generalDorin Catan\,care preconizeaz\ ocre[tere a cifrei de afaceride doi digi]i, chiar [i încondi]ii de criz\ [iextindere continu\.


Ovidiu Constantin:Farmaci[tii lan]ului Donasunt consilieri ai pacientului

ona, fidel\ devizei „drumulspre s\n\tate”,promoveaz\ conceptul defarmacie-supermarket, însensul unei oferte extrem

de variate de produse [i servicii. Cât dedificil a fost s\ alc\tui]i o echip\ despeciali[ti, care s\ sus]in\ brandul?Oamenii de calitate sunt greu de g\sit,indiferent de domeniu sau de situa]iaeconomic\ general\. Dezvoltarea în sectorul

farmaceutic nu se poate realiza în absen]aunor farmaci[ti profesioni[ti. Ritmul deextindere al lan]urilor de farmacii a încetinit,îns\ resim]im înc\ efectele crizei de personal.Menirea unui farmacist nu este doar de a luamedicamentele de pe raft [i de a le pune înplasa pacientului, care vine c\tre noi cu oproblem\. Un farmacist trebuie s\ îi rezolveaceast\ problem\ sau s\ îl îndrume c\tre oalt\ unitate sau persoan\, unde i se poateoferi o solu]ie adecvat\.

Facultatea de Farmacie trebuie s\preg\teasc\ farmacistul nu doar pentru a ficapabil s\ scrie formula chimic\ a rezerpinei,ci [i pentru a interac]iona cu pacientul, pentrufi capabil s\ devin\ consilier pentru pacient. În str\in\tate se dore[te cre[terea importan]eifarmacistului în actul medical atât pe parteade farmaco-vigilen]\, cât [i pe parteafarmaco-economic\, deoarece medicul poateprescrie un medicament, f\r\ s\ cunoasc\pre]ul acestuia. Or, farmacistul poate îndruma

D

� FARM

A


pacientul c\tre un produs cu acelea[i efecteterapeutice, dar mai ieftin, poate monitorizabeneficiul terapeutic versus cost, propunândsolu]ii terapeutice alternative mai economice[i contribuind astfel la echilibrarea bugetuluide asigur\ri de s\n\tate, dar [i la bugetulpacientului. În str\in\tate, num\rul farmaci[tilor care î[idesf\[oar\ activitatea ca farmacist clinicianeste mare. La noi, din p\cate, num\rulfarmaci[tilor clinicieni este extrem de mic.Farmacistul clinician ar trebui s\ mearg\împreun\ cu medicul la patul bolnavului,deoarece el este cea mai competent\persoan\ în ceea ce prive[te medicamentul,pornind de la administrare [i absorb]ie,continuând cu distribu]ia, metabolizarea [iterminând cu eliminarea.

România „export\” speciali[ti îndomeniul medical c\tre alte state. Ce m\suri pot fi întreprinse pentrureten]ia acestora, dar [i pentruatragerea tinerilor c\tre facult\]ile de profil?{i noi am pierdut trei oameni importan]i dinre]ea în ultimele luni, speciali[ti care auemigrat în Marea Britanie. Aceast\ destina]iei-a atras, numai în ultimii 2 ani, pe mai multde 200 de speciali[ti din sistemulfarmaceutic. Dincolo de motiva]ia financiar\,unii spun c\ aleg s\ plece [i pentru c\societatea româneasc\ nu le ofer\ condi]iilenecesare pentru o dezvoltare personal\armonioas\. Eu personal cred c\ mul]iprefer\ str\in\tatea [i pentru c\ României îilipsesc bunul sim] sau decen]a. Pe de alt\parte, majoritatea celor care emigreaz\ sunttineri [i au o via]\ întreag\ pentru a-[iconstrui o carier\ în str\in\tate [i pentru a seintegra respectivei societ\]i.

Care sunt principalele probleme cu care se confrunt\ retailerii dindomeniul farmaceutic? Ce a[tept\ri ave]i de la noul executiv pentrusolu]ionarea acestora?Problema principal\ pe care o avem în rela]iacu statul este predictibilitatea.Vrem s\ [tim care sunt termenii contractualide la bun început, iar ace[tia s\ fie respecta]icel pu]in un an de zile, pentru a ne putea faceun buget [i un plan de ac]iune, ceea ceimplic\ angajarea de personal saucontractarea unor credite. Noi afl\m noilereguli cu cel mult o s\pt\mân\ înainte deexpirarea contractului actual. Anul trecut, dup\ negocierea [i semnareacontractelor cu un anumit nivel de adaoscomercial, Ministerul S\n\t\]ii a impus olimit\ la adaosul comercial de 1,5%, în

condi]iile în care unele medicamente supuseacestei limit\ri nu se elibereaz\ în volumesemnificative [i nici nu au un pre] ridicat. Nus-a f\cut un studiu pentru a se vedea ceproduse au o pondere mare în pia]\ [i suntmai scumpe. Statul nu va face economieieftinind produsele ieftine cu pondere valoric\mic\, dar oficialii pot sus]ine c\ au ieftinitmedicamentele. Practic, ieftinirea va avea efecte beneficeasupra pacien]ilor doar dac\ reducereapre]urilor se va produce la medicamentele cupondere valoric\ mare din total consum.Cre[terea ponderii re]etelor compensate de la29% din cifra de afaceri în 2007, la aproape45% în 2008 se datoreaz\ în principal treceriiîn circuit deschis a terapiei oncologice,extrem de costisitoare. Acest lucru, coroboratcu întârzierile la plat\ ale Caselor de Asigur\ride S\n\tate, genereaz\ dificult\]i larefinan]area activit\]ii.

Cum a variat graficul profitabilit\]iifarmaciilor în ultimii ani?2007 [i 2008 au fost ani slabi din acest punctde vedere, marcând o continuare a regresuluiprofitabilit\]ii, chiar dac\ volumul vânz\rilor acrescut cu aproximativ 11% în 2007 [i cu17,7% în 2008. Refuzul Ministerului S\n\t\]ii de a reactualizapre]urile conform cursului de schimb a dus lapierderi semnificative ale distribuitorilor în2008, profitul fiind negativ în cazul multorcompanii care se ocup\ cu distribu]iamedicamentelor. Autorit\]ile au invocat an de an c\ procentulde cre[tere a cheltuielilor cu medicamenteleeste mare, dar acest lucru se datoreaz\faptului c\ în România nivelul cheltuielilorpentru medicamente este înc\ mult sub cel

din statele vest europene sau cele dinregiune. Globalizarea a generat intrarea [i pe pia]aromâneasc\ a unor noi molecule, inovative,care sunt omologate [i pe pie]eleinterna]ionale. Cancerul sau bolilecardiovasculare se trateaz\ în România cumedicamente de ultim\ genera]ie, ca [i înstr\in\tate. Îns\ produsele inovative sunt maiscumpe. Astfel se explic\ cre[terea continu\a cheltuielilor cu medicamentele.Ce nu se remarc\ la fel de u[or suntavantajele aduse de utilizarea terapiilor deultim\ genera]ie: sc\derea morbidit\]ii,sc\derea num\rului de interven]ii chirurgicale[i cre[terea speran]ei de via]\. Nu estenormal s\ avem liste de a[teptare pentrutratamentele anticanceroase sau dializ\.Pentru pacien]ii care sufer\ de asemeneamaladii, orice clip\ este decisiv\ în lupta cuboala, chiar dac\ avem de-a face cu costurifoarte mari generate de tratament.

Ce v-a îndrumat c\tre Facultatea de Farmacie?Am urmat cursurile unui liceu cu profil dechimie-biologie, astfel c\ st\pâneam acestematerii foarte bine, iar singura facultate carecerea la admitere doar aceste materii era ceade Farmacie. Mi-a pl\cut domeniul, care adevenit din ce în ce mai interesant. Înc\ de peb\ncile facult\]ii am lucrat la în fabrica demedicamente Labormed. Acolo am activatini]ial în cadrul departamentului de produc]ie,iar la plecarea din Labormed, dup\ cinci anide colaborare, devenisem directoruldepartamentului de control al calit\]ii. Într-o afacere sunt interesante mai alesetapele de început, care aduc multeprovoc\ri. Dup\ aceea se respect\ proceduristandard [i intervine rutina, a[a c\ în 2001am ales s\ m\ al\tur companiei Siepcofar,devenind [ef al uneia dintre cele mai bunefarmacii administrate de companie. Aici amparticipat la tot ceea ce înseamn\ dezvoltareamini-re]elei, care num\ra la acea vreme cincifarmacii. Astfel, am lucrat împreun\ cu colegiide la IT la optimizarea [i implementarea soft-ului pentru gestionarea farmaciilor, ladezvoltarea depozitului propriu al societ\]ii,precum [i a sistemului de comunica]ii dintrefarmacii [i depozit. În decursul a 2 ani,num\rul de unit\]i s-a dublat. Din 2003, ritmulde extindere a fost accelerat, astfel c\ ast\ziavem 132 de farmacii func]ionale, alte 5 suntîn proces de amenajare, iar pân\ la sfâr[itulanului avem în plan deschiderea altor 3loca]ii. Dorim s\ ne înt\rim pozi]ia în ora[eleîn care suntem deja prezen]i.

� Simona DIACONU

Siepcofar, compania carede]ine lan]ul de farmaciiDona, func]ioneaz\ pe pia]\din 1992 [i a deschis primafarmacie un an mai târziu.Inaugurarea primeifarmacii sub brandul Donas-a produs în anul 2000.Ovidiu Constantin,directorul executival Siepcofar,societate cu capital integralprivat românesc, lucreaz\în industria farmaceutic\înc\ din studen]ie.


Isabelle Iacob: Re]eaua Help Net va cre[te pân\ la120 de farmacii pân\ în 2010

are sunt principalele borneale carierei dumneavoastr\pân\ la conducerea Help Net?

Cu siguran]\, hot\rârea de a pune în practic\ideea lucr\rii mele de diplom\ EMBA,„Integrarea vertical\ a unui distribuitor deproduse farmaceutice”, a fost piatra detemelie a carierei actuale. Înfiin]area unui lan] de farmacii – la momentulacela, sub titlu de experiment ca parte a

distribuitorului de medicamente Farmexim,unde lucram în cadrul departamentului demarketing – a însemnat foarte mult\ munc\ [i foarte multe satisfac]ii de-a lungulvremii, dar, în primul rând, a însemnat o[ans\ pe care am [tiut s\ o valorific. Potspune c\ aceea a fost decizia care mi-aschimbat via]a.Dup\ absolvirea Facult\]ii de Comer] dincadrul ASE, am vrut s\ lucrez în marketing,iar întâmplarea a f\cut ca, imediat dup\

finalizarea studiilor universitare, s\ pot activaîmpreun\ cu al]i doi colegi la importatorul [idistribuitorul de medicamente Farmexim. Mi-am dorit s\ fac ceva mai activ pentrucomunitate, pentru c\ sunt o mul]ime deoameni care au nevoie de ajutor.

Cum a]i caracteriza anul 2008 pentrusectorul farmaceutic românesc? Ce estim\ri ave]i pentru bilan]ul anuluiîn curs?

C

� FARM

A


De[i efectele crizei financiare mondiale nu s-au resim]it pe deplin în România, 2008 afost pentru farmacii un an negru. Din cauzaînghe]\rii pentru mai mult de un an a rateivalutare la 3,32 lei pentru 1 euro, distribuitoriiau fost for]a]i s\ taie discount-urile de volumc\tre farmacii, iar marjele medii la medica -men te au sc\zut la un nivel care a limitatputernic profitabilitatea. Nu se mai facinvesti]ii în deschideri de farmacii, exist\ sutede farmacii de vânzare f\r\ cump\r\tori, juc\ -torii mari fac concedieri, în special personalde suport, fapt ce va avea impact negativasupra calit\]ii actului farmaceutic în viitor. Este p\cat, deoarece farmaciile române[ti aureu[it s\ ating\ standarde înalte, dep\[indnivelul farmaciilor vest europene din punctulde vedere al serviciilor oferite, sortimentelorde produse, shop design-ului etc.Este foarte probabil ca anul 2009 sa fie vârfulcrizei în care toat\ lumea va aplica solu]iileproprii pentru o activitate care s\ asigureprofitabilitatea. Ca ritm de cre[tere al pie]eifarmaceutice, estim\m o valoare de 10%,normal\, ]inând cont de faptul c\ nivelulconsumului de produse farmaceutice pe capde locuitor în România este sub nivelul ]\riloreuropene (sub nivelul de consum din Ungaria,de exemplu). Acela[i nivel de cre[tere se vamen]ine probabil [i în 2010. De asemenea,consider\m c\ în 2009 pre]urile se vor regla,iar pia]a de distribu]ie se va concentra.Cre[terea ponderii genericelor este dea[teptat ]inând cont de faptul c\ în UE suntpeste 20 de state în care este permis\prescrierea pe brand [i substituirea. Românianu are de ce s\ nu mearg\ în aceea[i direc]ie.

Care sunt principalele probleme cu carese confrunt\ domeniul [i ce crede]i c\ artrebui s\ fac\ autorit\]ile de resortpentru o mai bun\ func]ionare a sa?A[tept\rile noastre pentru anul 2009 suntlegate de stabilirea de c\tre MinisterulS\n\t\]ii a unor politici de încurajare abusiness-ului românesc prin m\surisustenabile, predictibile [i coerente. Un dialogpermanent cu ministerul [i consultareaactorilor din pia]\ sunt iar\[i ni[te factorinecesari, având în vedere c\ depindem foartemult de deciziile luate [i activitatea ne estereglementat\ de institu]iile de resort.

Ce crede]i c\ va aduce anul în curspentru Help Net?Primul trimestru al anului în curs ne-a adus ocre[tere a vânz\rilor cu 23% fa]\ de aceea[iperioad\ a anului trecut, ca urmare a faptuluic\ nu mai exist\ plafoane, iar pacien]ii auputut s\-[i cumpere medicamente la nivelul

necesit\]ilor. Actualul context economicimpune adapt\ri rapide prin reducereamarjelor comerciale sau refacerea strategiilorde dezvoltare. Help Net a investit mult înc\ dela început în programe de fidelizare aclien]ilor, cu orientare c\tre consiliereprofesionist\ [i beneficii speciale adaptatenevoilor fiec\rei categorii de public. PentruHelp Net, acest lucru se traduce princontinuarea dezvolt\rii unor proiecteconstructive, sustenabile pe termen lung. Ne-am construit o echip\ solid\ deprofesioni[ti, care cred în valorile Help Net [iîn via]a de zi cu zi. Aceasta este strategianoastr\ de baz\ [i pentru perioada de criz\.Credem c\ în vremuri de criz\ trebuie s\ ai oatitudine corect\, s\ nu îi afectezi pe cei carelucreaz\ în companie, este mai importantdecât orice alt plan. Când toat\ lumea estepanicat\, cei care nu-[i pierd capul suntinving\tori. Help Net are în prezent 105 defarmacii active [i am revizuit planul dedezvoltare astfel încât s\ ajungem la 120 defarmacii pân\ în 2010, dar acest lucru se vaface în mod s\n\tos, în concordan]\ cucondi]iile actuale ale pie]ei. Vrem s\ oferimpacien]ilor [i întregii echipe de aproape 900de speciali[ti stabilitate [i performan]\ real\.

A]i declarat recent c\ estima]i c\ în2009 compania va înregistra o rat\ aprofitului de circa 1%. Este mult sau pu]in având în vedere c\ Help Net nu a contractat vreun credit, iar afacerile companiei sunt în cre[tere?Am încheiat anul 2008 cu un profit maimodest, o marj\ de sub 1%, iar la nivelulprimului trimestru al anului în curs ne afl\m îngrafic în ceea ce prive[te profitabilitatea. Într-oeconomie aflat\ în criz\, orice câ[tig este orealizare clar\.

Ce investi]ii sunt în plan pentru 2009 [i care este suma destinat\ lor?Principalul obiectiv pe care îl avem pentruanul 2009 se refer\ la men]inerea clien]ilorfideli [i nu la expansiune. Suntem concentra]i acum pe stabilitate,coeren]\, calitate [i mai pu]in pe cantitate. Iardac\ în urm\toarea perioad\ multe bugete aufost limitate, investi]iile în training-uri aur\mas la acela[i nivel, tocmai pentru caaceast\ calitate despre care vorbeam s\creasc\.De asemenea, vom gândi în permanen]\parteneriate [i campanii noi prin care clien]iis\ beneficieze de acces la informare [i laproduse dedicate. La momentul actual, Cardulde Fidelitate Help Net ofer\ acces la beneficiispeciale atât în farmacii, cât [i la parteneriprecum centre medicale, saloane deînfrumuse]are sau agen]ii de turism, iar listaacestora este în continu\ cre[tere.

A fi la conducerea unui astfel debusiness înseamn\ o provocare [i un efort continuu. Cum reu[i]i [i prin ce metode s\ v\ reînc\rca]ibateriile?Bateriile le încarc întotdeauna în familie. Am ofeti]\ care a împlinit de curând [apte ani, iaral\turi de ea [i de so]ul meu m\ potdeconecta complet de la ritmul alert de labirou. Suntem foarte lega]i, ne place s\ nepetrecem timpul împreun\ [i s\ fugim dincând în când de ora[. Îmi place mult s\c\l\resc [i m\ bucur c\ [i fiica mea îmiîmp\rt\[e[te pasiunea. În rest, fac sport [iuneori fac experimente culinare în buc\t\rie. [tiu cât de important este s\ nu-]i refuzi micimomente în care s\ savurezi via]a, a[a c\încerc ca m\car o dat\ pe zi s\ uit c\ m\ aflula conducerea unei companii cu 900 deangaja]i, care depind de deciziile mele, [i s\-mi ofer o clip\ de rasf\]: cafeaua dediminea]\, b\ut\ în buc\t\rie, cu so]ul meu.

� Emiliana DOVAN

Istoria re]elei de farmaciiHelp Net a început ca unexperiment aldistribuitorului demedicamente Farmexim. Înprezent, compania de]ine105 farmacii active, iarpân\ în 2010, num\rul lorva ajunge la 120. Isabelle Iacob,directorul general al Help Net,se num\r\ printre cei careau pus bazele afacerii [iconsider\ activitatea îndomeniul farmaceutic «o[ans\» pe care a [tiut s\ ovalorifice. În ceea ceprive[te pia]a de resort,directorul general al Help Net consider\ c\sectorul farmaceutic vaînregistra în acest an ocre[tere de 10%.

servicii medicale 2009 OK.qxp:Layout 1 - Finmedia Portal medicale 01.pdf · de pacient Interviu cu...

Documents

Transcript of servicii medicale 2009 OK.qxp:Layout 1 - Finmedia Portal medicale 01.pdf · de pacient Interviu cu...