Tema nr. 1 Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratorii.BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLUM1101001. Exacerbarea bronsitei este in mod clar legata de perioadele de intensa poluare cu: A. dioxid de azot (NO2) B. dioxid de sulf (SO2) C. bicarbonat de sodiu D. Tetraclorura de carbon E. clorura de amoniu(pag. 1601)

M1101002. Pneumonia virala severa la varste mici poate duce la obstructie bronsica in special la nivelul: A. traheei B. bronhiilor mari C. cailor respiratorii mici D. alveolei E. oricare dintre ele(pag. 1602)

M1101003. La persoanele cu deficit de alfa 1-antitripsina procesul panacinar se gaseste: A. difuz B. mai ales la varfurile pulmonare C. mai ales la bazele pulmonare D. corelat cu procesul centroacinar E. la nivelul lobului mediu(pag. 1602)

M1201004. Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara cronica obstructiva ? A. granulomul noncazeificant B. hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici C. fibroza peribronsica D. hipertrofia musculaturii netede in caile respiratorii mici E. celulele inflamatorii in mucoasa si submucoasa cailor respiratorii mici(pag. 1601)

M1201005. Care dintre semnele de mai jos nu este caracteristic bolii pulmonare cronice obstructive cu predminanta bronsitei: A. scaderea severa a reculului elastic B. agravarea hipertensiunii pulmonare in timpul efortului C. prezenta unei capacitati de difuziune normale sau usor scazute D. sputa purulenta, abundenta E. hipertensiune pulmonara de repaus moderata sau severa(pag. 1604)

M1201006. Care dintre proprietatile de mai jos nu apartin aminofilinei utilizate in boala pulmonara cronica obstructiva? A. proprietati cardiotonice B. proprietati diuretice C. depresor respirator D. stimulator respirator E. cresterea contractilitatii diafragmului(pag. 1606)

M1201007. Care dintre manifestarile de mai jos nu defineste bronsita cronica? A. distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale B. secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic C. tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv D. hipertrofia glandelor producatoare de mucus E. sputa abundenta, purulenta, persistenta sau recurenta in absenta unui proces supurativ localizat (bronsiectazia)(pag. 1601)

M1301008. Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important: A. Predispozitia genetica B. Poluarea aerului C. Fumatul D. Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice E. Factorii infectiosi(pag. 1601)

M1301009. Care dintre urmatorii germeni apar mai frecvent in timpul exacerbarilor din bronsita cronica? A. Micoplasma pneumoniae B. Hemophzlus influenzae C. Rinovirusurile D. Virusul citomegalis E. Streptococcus pneumoniae(pag. 1602)

M1301010. Urmatoarele considerente terapeutice privind BPOC sunt corecte, EXCEPTaND A. Absenta obtinerii de raspuns la un drog bronhodilatator nu exclude posibilitatea unui efect pozitiv la administrarea prelungita a altor droguri B. Oprirea fumatului este singura modalitate certa de a stopa progresia sindromului obstructiv cronci in BPOC C. Terapia de substitutie cu nicotina asociata programului de educatie si schimbare comportamentala dubleaza sansa de succes a tentativei de oprire a fumatului D. Ypratropium este considerat de multi autori ca un bronhodilatator de electie E. Germenii bacterieni cel mai frecvent intalniti in BPOC sunt Haemophlus, Streptoccocus pneumoniae si Moraxella catarrhalis, ceea ce recomanda utilizarea unui antibiotic eficient contra microorganismelor secretante de betalactamaze(pag. 1606)

M1301011. Urmatoarele considerente terapeutice sunt valabile in BPOC, EXCEPTaND: A. Administrarea de mucolitice (aerosoli) in cursul perioadelor intercritice este mai eficienta decat asigurarea unei bune hidratari B. Drenajul postural este eficient in caz de tuse epuizanta sau ineficienta la pacientii cu hipersecretie C. Flebotomia periodica se recomanda in caz de hematocrit > 55% la pacientii cu cefalee si senzatie de cap greu

D. Utilitatea oxigenoterapiei nocturne este justificata de reducerea PaO2 in cursul noptii E. Dozarea aminofilinemiei se recomanda in caz de ineficienta sau toxicitate la administrarea dozelor standard(pag. 1607)

M1401012. Emfizemul pulmonar poate fi diagnosticat cu precizie prin: A. rezonanta magnetica nucleara B. radiografie toracica C. computer tomografie de inalta rezolutie D. examen de sputa E. radioscopie pulmonara(pag. 1600)

M1401013. In bronsita cronica indicele Reid reprezinta raportul dintre: A. grosimea peretului bronsic si grosimea musculaturii netede B. grosimea musculaturii netede si grosimea peretului bronsic C. grosimea peretului bronsic si grosimea glandelor submucoase D. grosimea glandelor submucoase si grosimea peretului bronsic E. grosimea glandelor submucoase si grosimea musculaturii netede(pag. 1601)

M1401014. Concentratia in sange a teofilinei trebuie mentinuta intre: A. 5 -10 mg/l B. 10 15 mg/l C. 15 20 mg/l D. 20 25 mg/l E. peste 25 mg/l(pag. 1606)

M1501015. Inflamatia mucoasei bronsice in bronsita cronica este realizata prin interventia dominanta a: A. Eozinofiliei B. Interleukinei 8 C. Alfa-1-antitripsinei D. Interleukinei 4 E. Elastazei endogene(pag. 1601)

M1501016. Fumatul intervine in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar prin: A. Atrofia glandelor secretoare de mucus B. Alterarea miscarii cililor C. Stimularea functiei macrofagelor alveolare D. Stimularea antiproteazelor E. Relaxarea musculaturii netede(pag. 1601)

M1501017. Care din urmatoarele gaze rezultate din poluarea aerului sunt implicate in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar: A. Dioxidul de azot (NO2) B. Oxidul de carbon C. Bioxidul de carbon D. Dioxidul de sulf (SO2) E. Amoniacul

(pag. 1601)

M1501018. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin: A. Sputa purulenta persistenta sau recurenta B. Sputa perlata C. Sputa mucoasa D. Hemoptizie E. Wheezing precoce(pag. 1601)

M1501019. In patogenia bronsitei cronice a fost bine demonstrata implicarea: A. Deficitului de ceruloplasmina B. Fumatului C. Poluarii cu amoniac D. Poluarii cu dioxid de azot (NO2) E. Poluarii cu pulberi silicogene(pag. 1602)

M1501020. Pacientul cu Boala pulmonara cronica obstructiva cu "predominanta bronsita" prezinta de obicei comparativ cu cel cu "predominanta emfizem": A. Dispnee severa permanenta B. Sputa redusa, mucoida C. Infectii bronsice mai putin frecvente D. Varsta la diagnostic peste 60 de ani E. Tuse inainte de debutul dispneei(pag. 1604)

M1601021. Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOC A. Fumatul B. Factori genetici C. Alcoolismul D. Infectiile bronsice E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici(pag. 1601)

M1601022. Factorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este: A. Expunerea la frig B. Expunerea sporadica la noxe profesionale C. Spatiile aglomerate D. Fumatul E. Virozele respiratorii(pag. 1601)

M1601023. BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de: A. 40 ani B. 50 ani C. 60 ani D. sub 40 ani E. peste 60 ani(pag. 1604)

M1601024. In BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este in jurul valorii de: A. 50 mmHg

B. C. D. E.

60 mmHg 70 mmHg peste 80 mmHg sub 50 mmHg(pag. 1604)

M1601025. La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu valoarea de: A. Peste 30% B. Peste 40% C. Peste 50% D. Peste 55% E. La orice valoare a hematocritului(pag. 1607)

M2201026. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemuluii hematocritul are o valoare intre A. 30-40 B. 35-45 C. 45-55 D. 40-50 E. 30-45(pag. 1604)

M2201027. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin A. aparitia frecventa la copilul mic B. aparitia la cei cu tuberculoza pulmonara C. producerea une ispute mucoase D. producerea unei spute purulente E. tuse si dispnee suieratoare(pag. 1601)

M2201028. Morfopatologia bronsitei cronice cuprinde A. hipertrofia glandelor producatoare de surfactant B. hipertrofia glandelor din submucoasa cailor aeriene mici C. hipertrofia glandelor din caile aeriene mari, cartilaginoase D. infiltrate limfocitare in mucoasa E. prezenta leucocitelor in submucoasa(pag. 1601)

M2201029. Fumatul tigaretelor este implicat in patogeneza bronsitei cronice prin A. accentuarea miscarilor cililor B. mobilizarea macrofagelor alveolare C. hiperplazia glandelor secreatoare de mucus D. infiltrarea mucoasei bronsice cu eozinofile E. eliberarea de citokine(pag. 1601)

M2201030. In timpul exacerbarilor din bronsita cronica s-au incriminat urmatorii agenti infectiosi A. streptococul hemolitic B. stafilococul aureu C. rinovirusurile

D. adenovirusurile E. micoplasmele(pag. 1602)

M2201031. Bolnavul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei prezinta A. tuse initial aparuta vara B. tuse initiala aparuta iarna C. tuse seaca permanenta D. tuse cu dureri toracice matinale E. tuse cu expectoratie hemoptoica frecvent(pag. 1605)

M2201032. Ce reprezinta indicele Reid? A. raportul transaminazelor ASAT / ALAT B. raportul grosime glande submucoase / perete bronsic C. raportul transaminazelor ALAT / ASAT D. raport grosime glande mucoase / glande seroase bronsice E. raport corticala /medulara renala(pag. 1601)

M2201033. Cea mai precoce modificare structurala pulmonara care poate fi demonstrata la fumatorii tineri este A. obstructia cailor respiratorii mari B. dilatarea cailor respiratorii mari C. obstructia cailor respiratorii mici D. dilatarea cailor respiratorii mici E. ingrosarea cailor respiratorii mari(pag. 1601)

M2201034. Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice sunt: A. deficitul de antitrombina III B. deficitul unor factori ai complementului C. lipsa de transferina D. deficitul de alfa-1 antitripsina E. excesul de enzime proteolitice leucocitare(pag. 1602)

M2201035. Caracteristicile bolii pulmonare cronice obstructive cu predominenta emfizemului sunt: A. dispnee severa B. episoade frecvente de infectii bronsice C. hipertensiune pulmonara de repaus severa D. capacitatea vitala crescuta E. capacitate de difuziune normala(pag. 1604)

M2201036. Concentratiile plasmatice eficiente ale teofilinei in bronsita cronica sunt: A. 1-2mg/l B. 5-10mg/l C. 10-15mg/l D. 20-25mg/l E. 50mg/l(pag. 1606)

M2201037. Efectele oxigenoterapiei in hipoxia arteriala persistenta sunt, exceptind: A. creste performanta cerebrala B. amelioreaza hipertensiunea pulmonara C. creste supravietuirea D. amelioreaza insuficienta cardiaca E. amelioreaza toleranta la effort(pag. 1607)

M2201038. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt, cu exceptia: A. ulcerul de stress B. infectiile traheobronsice C. embolia pulmonara D. insuficienta ventriculara stanga E. aritmiile cardiace(pag. 1609)

M2201039. Imposibilitatea mentinerii schimburilor gazoase dupa indepartarea suportului ventilator mecanic se datoreaza urmatoarelor, cu exceptia: A. sedativelor administrate pentru agitatie B. hipokaliemiei, hiperfosfatemiei C. alcalozei metabolice D. cresterea cantitatii de secretii E. afectiunile neuromusculare(pag. 1609)

M2201040. Mecanismele prin care fumatul contribuie la patogeneza bronsitei cronice nu cuprind: A. inhibarea antiproteazelor B. alterarea miscarii cililor C. inhibarea functiei eozinofilelor alveolare D. cresterea acuta a rezistentei cailor respiratorii mediata vagal E. inhibrea functiei macrofagelor alveolare(pag. 1601)

M2201041. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei hematocritul are o valoare intre A. 30-40 B. 35-45 C. 40-50 D. 45-55 E. 50-55(pag. 1604)

M2201042. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei, hipertensiunea pulmonara la efort este A. absenta B. usoara C. moderata D. severa E. agravata(pag. 1604)

M2201043. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului, hipertensiunea pulmonara de efort este A. absenta B. usoara C. moderata D. severa E. agravata(pag. 1604)

M2201044. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului, tusea apare A. inainte de debutul dispneei B. dupa debutul dispneei C. in faza terminala D. postprandial E. rar(pag. 1604)

M2201045. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei tusea apare A. rar B. inainte de debutul dispneei C. dupa debutul dispneei D. postprandial E. concomitent cu debutul dispneei(pag. 1604)

M2201046. Oxigenoterapia de durata in boala pulmonara cronica obstructiva nu este indicata in: A. cordul pulmonar cu hipoxie severa B. PaO2 de 55 mmHg persistenta C. insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipoxie arteriala D. PaO2 sub 55 mmHg cu sau fara cord pulmonar E. hipoxia arteriala severa asociata cu eritrocitoza(pag. 1607)

M2201047. Care dintre afirmatiile urmatoare privind examinarea cordului in bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false A. soc apexian amplu vizibil B. soc apexian greu perceptibil C. matitate cardiaca redusa D. impuls ventricular drept palpabil subxifoidian E. galop presistolic accentuat in inspir(pag. 1604)

M2301048. Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie: A. cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi B. cel putin 3 luni/ an, mai mult de 2 ani consecutivi C. cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi D. cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi E. continua(pag. 1601)

M2301049. La pacientii cu boala pulmonara obstructiva cronica (atat in cea de tip A- cu predominanta emfizemului, cat si in cea de tip B - cu predominanta bronsitei), sunt valabile urmatoarele afirmatii: A. aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 75% din valoarea prezisa

B. C. D. E.

aparitia dispneei de repaus la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisa aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisa dispnee de efort aparuta la VEMS sub 25% din valoarea prezisa aparitia retentiei de CO2 la valori ale VEMS-ului < 50% din valoarea prezisa(pag. 1604)

M2301050. BPOC de tip A - cu predominanta emfizemului (" pink-puffer")se caracterizeaza prin: A. Ht~ 50-55% B. hipoxemie severa: PaO2 ~ 45-60mm Hg C. evolutie rapida spre CPC (HTAP precoce) D. aspect radiografic de hiperinflatie, cord mic E. tuse cu expectoratie abundenta, purulenta(pag. 1604)

M2301051. Nivelul sangvin al teofilinemiei - peste care pot apare efectele secundare ale terapiei cu metilxantine, (greata,varsaturi, tahiaritmii, convulsii): A. 5 mg/l B. 10 mg/l C. 15 mg/l D. 20 mg/l E. 25 mg/l(pag. 1606)

M2301052. Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin urmatoarele aspecte caracteristice: A. pacient astenic, cu dispnee severa, cu participarea evidenta a muschilor respiratori accesori B. gazometric: hipoxemie moderata: PaO2 ~ 65-75 mm Hg C. Ht ~ 35 - 45 % D. Pa CO2 de obicei crescut > 50mmHg E. pacient tahipneic, cu expir relativ prelungit , cu buzele protruzionate(pag. 1604)

M2501053. Diferenierea din punct de vedere clinic ntre bronita cronic obstructiv i astmul bronic se face pe baza: A. Antecedentelor ndelungate de tuse cu expectoraie B. Trecutului ndelungat cu wheezing C. Debutului recent al tusei cu expectoraie D. Prezenei sputei mucopurulente E. Reversibilitii complete a obstruciei bronice sub tratament bronhodilatator(pag. 1601)

M2501054. Diferenierea clinic dintre astmul bronic i bronita cronic obstructiv se face pe baza: A. Antecedentelor ndelungate de tuse cu expectoraie. B. Trecutului ndelungat cu wheezing. C. Apariiei mai recente a wheezing-ului. D. Prezenei sputei mucopurulente. E. Reversibilitii incomplete a obstruciei bronice sub tratament bronhodilatator.(pag. 1601)

M2501055. Bronita cronic simpl se caracterizeaz prin: A. Sput purulent persistent sau recurent. B. Producerea unei spute mucoase.

C. Trecut ndelungat de wheezing. D. Dispnee intens. E. Wheezing la inhalarea unor ageni iritani.(pag. 1601)

M2501056. Bronita cronic purulent se caracterizeaz prin: A. Producerea unei spute mucoase. B. Sput purulent sau persistent n absena unui proces supurativ localizat. C. Dispnee intens. D. Trecut ndelungat de wheezing. E. Debut recent al tusei cu expectoraie.(pag. 1605)

M2501057. Cel mai frecvent gaz implicat n poluarea atmosferei care exacerbeaz bronita cronic este: A. Dioxidul de sulf (SO2) B. Dioxidul de azot (NO2) C. Oxidul de carbon D. Amoniacul E. Bioxidul de carbon(pag. 1601)

M2501058. Cei mai frecveni ageni microbieni evideniai n exacerbrile bronitei cronice sunt: A. Micoplasmele B. Rinovirusurile C. Bacteriile patogene D. Virusurile, altele dect rinovirusurile E. Chlamidiile(pag. 1602)

M2501059. Deficitul congenital de alfa-1-antitripsin se manifest la heterozigoi prin: A. Niveluri serice ntotdeauna sub 0,5 g/l B. Niveluri serice ntre 0,5 i 2,5 g/l C. Niveluri serice peste 2,5 g/l D. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever n prima decad de via E. Manifestri clinice de astm bronic(pag. 1602)

M2501060. Dispneea de efort apare n bronita cronic stadiul obstructiv cnd: A. VEMS scade sub 50% B. VEMS scade sub 75% C. VEMS scade sub 25% D. Tusea devine mucopurulent E. Apare cianoza(pag. 1604)

M2501061. Dispneea de repaus apare n bronita cronic stadiul obstructiv cnd: A. VEMS scade sub 50% B. Tusea devine mucopurulent C. VEMS scade sub 25% D. VEMS scade sub 75% E. Apare paloarea generalizat(pag. 1604)

M2501062. n boala pulmonar cronic cu predominan emfizem: A. Tusea apare nainte de debutul dispneei B. Sputa este abundent, purulent C. Infeciile bronice sunt frecvente D. Hipertensiunea pulmonar de repaus este moderat ctre sever E. Capacitatea de difuziune este constant sczut(pag. 1604)

M2601063. Care dintre urmtorii factori nu se recunosc n etiologia BPOC A. Fumatul B. Factori genetici C. Consumul excesiv de alcool D. Infeciile bronice E. Inhalarea cronic a diferiilor iritani bronici(pag. 1601)

M2601064. Care dintre urmtorii parametrii sunt obligatoriu sczuti n BPOC A. CV B. CPT C. VEMS D. D. VE E. CRF(pag. 1603)

M2601065. Factorul etiologic cel mai important n profilaxia BPOC este: A. Expunerea la frig B. Expunerea sporadic la noxe profesionale C. Spaiile aglomerate D. Fumatul E. Virozele respiratorii(pag. 1601)

M2601066. BPOC predominant bronitic se diagnostizeaz n jurul vrstei de: A. 40 ani B. 50 ani C. 60 ani D. sub 40 ani E. peste 60 ani(pag. 1604)

M2601067. n BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este n jurul valorii de: A. 50 mmHg B. 60 mmHg C. 70 mmHg D. peste 80 mmHg E. sub 50 mmHg(pag. 1604)

M2601068. La pacienii cu BPOC se recomand efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu valoarea de: A. Peste 30% B. Peste 40%

C. Peste 50% D. Peste 55% E. La orice valoare a hematocritului(pag. 1607)

M2601069. Tratamentul bronhodilatator n BPOC utilizeaz A. Simpatomimetice B. Derivai de teofilin C. Antibiotice D. Mucolitice E. Oxigenoterapie prelungit(pag. 1606)

M2601070. n BPOC, sediul principal al obstruciei este n: A. Bifurcaia traheei B. Cile respiratorii mari C. Cile respiratorii medii D. Cile respiratorii mici E. La nivelul alveolelor pulmonare(pag. 1601)

M2601071. Renunarea la fumat duce la tineri cu BPOC la: A. Dispariia definitiv a distruciei B. ncetinirea alterrii funciei pulmonare C. Meninerea la acelai nivel al alterrii funciei pulmonare D. Nu se constat nici o modificare E. Duce la deces(pag. 1601)

M2601072. Exacerbarea BPOC este mod clar legat de poluarea cu: A. SO2 B. NO2 C. Derivai de clor D. Derivai benzoici E. Tolueni(pag. 1601)

M2601073. n cadrul BPOC, numai n situaii rare, pierderea capilarelor poate duce singur la: A. Hipertensiune pulmonar sever B. Hipertensiune pulmonar uoar C. Abces pulmonar D. Infarct pulmonar E. Dispnee(pag. 1604)

M2601074. Pacientul cu BPOC folosete: A. Muchii accesori respiratori B. Muschii scaleni C. Muschii intercostali D. Muschii paravertebrali E. Miscri ample ale diafragmei(pag. 1604)

M2601075. Aportul de O2 la pacienii cu BPOC cu Pa O2 este n jur de: A. 80 mmHg B. 70 mmHg C. 60 mmHg D. 40 mmHg E. sub 40 mmHg(pag. 1607)

M2601076. Drenajul bronchopulmonar la bolnavi cu BPOC trebuie meninut cnd exist: A. Hipersecreie B. Hiposecreie C. Tuse uscai D. Febr E. Creterea presiunii pariale de CO2(pag. 1607)

M2601077. Mortalitatea intrasiptaliceasc pentru un pacient cu BPOC este de: A. < 25% B. 25% C. 10% D. >50% E. 30%(pag. 1610)

M2601078. Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii cavitilor A. supranclzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in piesa cot B. din cauza concentrrii intense n cazul unor caviti dificile, operatorul poate scrni din dini provocndu i fisuri sau chiar fracturi ale smalului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraia produs de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sntate(pag. 194)

M2801079. In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta emfizemului sunt caracteristice: A. dispnee usoara B. sputa abundenta C. frecvent cord pulmonar cronic D. rezistenta mare E. capacitate de difuziune scazuta(pag. 1604)

M2801080. In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta bronsitei sunt caracteristice: A. episoade de insuficienta respiratorie repetate B. dispnee severa C. cord pulmonar rar, exceptand faza terminala D. recul elastic - scadere severa E. rezistenta normala spre crestere usoara(pag. 1604)

M2801081. Corticoterapia in boala pulmonara cronica obstructiva se incepe cu: A. Prednison - 10 mg/ zi

B. C. D. E.

Prednison - 30 mg/ zi Prednison - 60 mg/ zi Prednison - 1 mg / kgc/ zi Prednison - 2 mg/kgc/zi(pag. 1607)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLUM1101082. Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu: A. tuse B. wheezing C. hemoptizie D. productie de sputa E. vomica(pag. 1601)

M1101083. Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt adevarate: A. In cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei B. supravietuirea este de lunga durata C. 20-30% dintre pacienti au supravietuire peste 5 ani D. nu au vreo modificare a capacitatii de munca E. VEMS>50%(pag. 1604)

M1101084. Persoanele "blue-bloaters" pot face episoade nocturne de crestere a desaturarii in oxigen prin: A. Intoarcere venoasa crescuta B. episoade de apnee in somn C. tulburare de ritm D. accentuarea hipoventilatiei E. hipertensiune pulmonara(pag. 1605)

M1101085. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii sunt: A. Rhinovirusuri B. Haemophillus influenzae C. Streptococcus pneumoniae D. Mycoplasma pneumoniae E. Moraxella catarrhalis(pag. 1606)

M1201086. La patogeneza bolii pulmonare cronice obstructive contribuie: A. infectia cu rinovirus B. nivelul seric crescut al a1antitripsinei C. fumatul D. dioxidul de azot (NO2) E. dioxidul de sulf (SO2)(pag. 1601/1602)

M1201087. In boala pulmonara cronica obstructiva se gasesc urmatoarele modificari fiziopatologice:

A. B. C. D. E.

cresterea capacitatii functionale reziduale (CRF) reducerea volumului rezidual (VR) cresterea capacitatii pulmonare totale (CPT) cresterea reculului elastic al plamanului scaderea capacitatii vitale(pag. 1603)

M1201088. Care dintre modificarile de mai jos nu se intalnesc in boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului? A. PaCO2 cronic, - 40 mmHg B. PaCO2 cronic, - 60 mmHg C. hematocritul 55% D. PaO2 cronic, - 65 mmHg E. hematocritul - 35%(pag. 1604)

M1201089. Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt: A. tusea instalata inaintea debutului dispneei B. sputa redusa, mucoida C. tusea instalata dupa debutul dispneei D. sputa abundenta, purulenta E. frecventa crescuta a cordului pulmonar(pag. 1604)

M1201090. Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt: A. tahipneea B. bradipneea C. hiposonoritatea bazelor pulmonare D. expirul relativ prelungit E. galopul presistolic accentuat in timpul inspirului(pag. 1604)

M1201091. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt: A. Haemophilus influenzae B. Streptococul beta-hemolitic C. Stretococcus pneumoniae D. Pseudomonas aeruginosa E. Moraxella catarrhalis(pag. 1606)

M1201092. Emfizemul pulmonar se defineste ca: A. afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic B. distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale C. afectiune in care se distrug septurile alveolare D. distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale E. afectiune in care se pastreaza septurile alveolare(pag. 1601)

M1301093. Care din urmatoarele caracteristici corespund BPOC cu predominenta emfizemului: A. HTAP severa

B. C. D. E.

Capacitate de difuziune scazuta Cord pulmonar cronic comun Recul elastic scazut sever PaO2 de obicei = 65 75 mmHg(pag. 1604)

M1301094. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul enzimelor proteolitice in BPOC le considerati corecte: A. Inhibitorul proteazei 1AT protejeaza integritatea elastinei pulmonare de proteazele leucocitare B. Starea de heterozigot MZ si MS (pentru 1AT) se asociaza in mod cert cu alterarea functiei pulmonare C. Colchicina reduce elastaza endogena leucocitara D. Rolul enzimelor proteolitice in inducerea emfizemului este limitat la pacientii cu deficienta de 1AT E. Homozigotii ZZ si SS au nivele serice de 1AT sub 0,5 g/l si dezvolta emfizem panacinar sever(pag. 1602)

M1301095. Antibioterapia in managementul BPOC trebuie sa tina cont de o serie de considerente. Bifati situatiile pe care le considerati corecte A. Antibioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioase B. Cele mai mari beneficii se obtin cand pacientii au mai mult de patru exacerbari acute pe an C. Germenii incriminati (Haemophilus, pneumococul, moraxella) sunt evidentiabili in sputa exclusiv in cursul exacerbarilor acute D. Examenul bacteriologic se indica in caz de frisoane, febra, junghi toracic sau cand aspectul purulent nu se modifica la administrarea antibioticelor uzuale E. Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresterii volumului, vascozitatii sau a caracterului purulent al sputei(pag. 1606)

M1301096. Care din urmatoarele afirmatii, privind BPOC cu predominanta emfizemului, le considerati corecte? A. Starea de nutritie este de regula caracterizata prin suprapondere B. Hipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peribronhovascular se coreleaza cu emfizemul sever si extensiv, predominant panacinar C. Episoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta respiratorie severa si moarte D. Starea generala in repaus este de obicei buna, cu frecventa respiratorie normala si fara folosirea aparenta a muschilor respiratori accesori E. Tomografia computerizata efectuata in vederea localizarii si cuantificarii emfizemului constituie investigatia esentiala, absolut necesara afirmarii diagnosticului si stabilirii strategiei terapeutice.(pag. 1604, 1605)

M1301097. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarea respiratorie in BPOC le considerati corecte: A. Presiunea terminal-expiratorie intrinseca pozitiva depinde de forta reculului elastic si de volumul terminalexpirator B. Factorii de care depinde debitul expirator maxim sunt reprezentati de calibrul cailor respiratorii, reculul elastic al plamanilor si capacitatea de colabare a pulmonului C. Scaderea VEMS sub 25% din valoarea prezisa (in afara exacerbarilor) se asociaza cu dispnee de repaus, hipercapnie si cord pulmonar cronic D. Valori ale PaCO2 de 50 mmHg si ale PaO2 de 50 mmHg pot fi intalnite in BPOC cu predominanta emfizemului E. Scaderea sub 50% a valorii VEMS (fata de valoarea prezisa) se insoteste de regula de aparitia dispneii de effort(pag. 1603,1604)

M1301098. Conduita de baza in managementul BPOC presupune

A. B. C. D. E.

Vaccinarea anuala antipneumococica Oprirea fumatului, ajutandu-ne eventual cu terapie de substitutie a nicotinei Administrarea preferentiala de izoproterenol in crizele bronhospastice Corticoterapia sistemica cronica in doza maxima tolerata Utilizarea de antibiotice eficiente contra germenilor secretanti de betalactamza in cazul cresterii caracterului purulent sau a cantitatii zilnice de sputa(pag. 1606,1607)

M1401099. In plamanii pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar urmatoarele modificari: A. edemul B. fibroza peribronsica C. hipotrofia musculaturii netede D. dopuri intraluminale de mucus E. hipoplazia celulelor mucipare(pag. 1601)

M1401100. Care dintre urmatoarele afirmatii privind implicatiile fumatului in patogeneza bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt false: A. poate produce o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii B. inhiba antiproteazele C. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severe D. nu inhiba functia macrofagelor alveolare E. conduce la hipertrofia glandelor secretoare de mucus(pag. 1601)

M1401101. Care dintre urmatoarele afirmatii privind deficitul de a1 antitripsina sunt adevarate: A. indivizii heterozigoti MS au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 2,5 3,5 g/l B. indivizii heterozigoti MZ au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 2,5 3,5 g/l C. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 1,5 2,5 g/l D. indivizii homozigoti SS au niveluri serice de a1 antitripsina < 0,5 g/l E. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de a1 antitripsina < 0,5 g/l(pag. 1602)

M1401102. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate: A. capacitatea vitala este crescuta B. volumul rezidual este scazut C. capacitatea pulmonara totala este crescuta D. debitele expiratorii maximale sunt diminuate E. capacitatea plamanului de a transfera CO este crescuta(pag. 1604)

M1401103. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate: A. dispneea este severa B. radiografia toracica arata un cord marit C. hematocritul este intre 50 55 % D. hipertensiunea pulmonara la efort este moderata E. episoadele se insuficienta respiratorie sunt mai frecvente(pag. 1604)

M1501104. Cele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt: A. ingrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tren"

B. C. D. E.

Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular Aspect de "geam mat" in campurile pulmonare inferioare Opacitati confluente hilare Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavita(pag. 1605)

M1501105. Explorarea ventilatorie la bolnavii cu boala pulmonara cronica cu "predominanta enfizemului" evidentiaza: A. Capacitatea pulmonara totala (CPT) crescuta B. Volumul rezidual (VR) crescut C. Scaderea reculului elastic al plamanului D. Volumul rezidual (VR) scazut E. Capacitatea vitala (CV) crescuta(pag. 1603)

M1501106. Pacientii cu Boala pulmonara obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem" prezinta frecvent comparativ cu cei cu "predominanta bronsita": A. Varsta la diagnostic sub 50 de ani B. Dispnee severa C. Sputa redusa, mucoida D. Infectii bronsice mai frecvente E. Insuficienta respiratorie in stadiul terminal(pag. 1604)

M1501107. Pacientii cu Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu "predominanta bronsita" prezinta frecvent: A. Hiperinflatie, bule, cord mic pe radiografia toracica B. Cord pulmonar cronic rar, exceptand faza terminala C. Hipertensiune pulmonara in repaus moderata catre severa D. Capacitate de difuziune scazuta net E. Recul elastic normal(pag. 1604)

M1501108. Indicatia de utilizare a Aminofilinei in bronsita cronica este justificata de urmatoarele efecte: A. Bronhodilatatoare B. Cardiotonice C. Diuretice D. Creste contractilitatea diafragmului E. Antiaritmice(pag. 1606)

M1501109. Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice: A. Bromura de ipratropium B. Aminofilina C. Atropina D. Efedrina E. Terbutalina(pag. 1606)

M1501110. In bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii patogene: A. Streptococcus pneumoniae B. Haemophilus influenzae

C. Staphilococcus aureus D. Moraxella catarrhalis E. Pseudomonas aeruginosa(pag. 1606)

M1601111. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau in: A. Reducerea reculului elastic al plamanului B. Inflamarea cronica a cailor aeriene C. Cresterea colapsului cailor aeriene in expir D. Cresterea disproportionata a efortului respirator E. Hipersecretia de mucus(pag. 1602)

M1601112. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt: A. Haemophylus influenzae B. Streprococcus haemolyticus grupa B C. Streptococcus pneumoniae D. Moraxella catarhalis E. Staphilococcus aureus(pag. 1606)

M1601113. Tratamentul bronhodilatator in BPOC utilizeaza A. Simpatomimetice B. Derivati de teofilina C. Anticolinergice D. Mucolitice E. Oxigenoterapie prelungita(pag. 1606)

M1601114. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei in BPOC se produce: A. Greata B. Diaree C. Varsaturi D. Tahiaritmie E. Convulsii(pag. 1606)

M1601115. La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata: A. Diafragme coborate, aplatizate B. Silueta cardiaca larga marita C. Atenuare periferica a desenului bronho-vascular D. Hipotransparenta retrosternala E. Largirea mediastinului superior(pag. 1605)

M1601116. In BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica in urmatoarele cazuri: A. Hemoptizie B. Febra, frison C. Durere toracica D. Aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea de antibiotice E. Primul episod usor de bronsita(pag. 1606)

M2201117. Bronista cronica se defineste prin A. tuse frecventa cel putin 4 luni la rand B. tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an C. dispnee cu tuse frecventa in sezoanele reci D. sindrom bronsitic 3 luni pe an 2 ani consecutiv E. tuse recurenta, seaca, eventual cu aspect suierator(pag. 1601)

M2201118. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin A. dureri toracice difuze B. tuse cu expectoratie seroasa C. tuse cu expectoratie purulenta D. tuse cu expectoratie purulenta si mucoasa E. dispnee la eforturi mari(pag. 1601)

M2201119. In bronsita cronica obstructiva sunt A. antecedente de tuse cu expectoratie B. antecedente de dureri toracice toracice difuze C. antecedente de pneumonii repetate D. prezente de la debut obstructia bronsica si wheezingul E. prezente tardiv obstructia bronsica si wheezingul(pag. 1601)

M2201120. Emfizemul pulmonar A. este o notiune clinica pura B. se defineste morfolgic C. se defineste ca si distensia permanenta anormal a spatiilor aeriene distale D. distensia spatiilor aeriene este situata proximal de bronsiole E. distensia spatiilor aeriene evolueaza cu distrugerea septurilor alveolare(pag. 1601)

M2201121. In bronhopneumopatia cronica obstructiva studiile morfopatologice au notat A. prezenta leziunilor bronsice difuze B. sediul principal al obstructiei este pe caile respiratorii mici C. s asociaza edem in bronsile mari D. exista hiperplazia celulelor mucipare E. sunt mici tromboze perialveolare(pag. 1601)

M2201122. Studii postmortem in bronhopneumatia cronica obstructiva au identificat A. sediul principal al obstructiei este situat in bronhiile medii B. obstructia se insoteste de mici tromboze C. exista edem peribronsic D. se gaseste un infiltrat inflamator situat in mucoasa bronsica E. se afla numeroase eozinofile(pag. 1601)

M2201123. Inhalarea fumului de tigara determina A. vaodilatatie in submucoasa B. bronhoconstrictie

C. eliberarea de histamina intrabronsica D. eliberarea de noradrenalina local E. contractia musculaturii netede(pag. 1601)

M2201124. Obstruceia cailor aeriene respiratorii mici in cadrul bronsitei cronice A. este o manifestare tardiva la fumatori B. este o manifestare precoce C. este permanenta D. poate fi reversibila la tineri E. se noteaza mai ales la varstnici(pag. 1601)

M2201125. Pneumoniile virale severe au rol in patogeneza bronsitei cronice A. numai pe teren alergic B. doar la adolescenti C. se intrica la cei cu deficit imun D. la copii mici E. poate determina obstructie cronica pe caile aeriene respiratorii mici(pag. 1602)

M2201126. Sindromul clinic din bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta emfizemului pulmonar cuprinde A. predominanta neta a barbatilor obezi B. istoric indelungat de tuse redusa C. dispnee de efort cu evolutie lunga D. episoade recurente de dureri toracice E. expectoratie intermitent mucoasa in cantitate redusa(pag. 1604)

M2201127. In stadii avansate in bronhopneumopatia cronica obstrucitva cu predominanta emfizemului tabloul clinic cuprinde A. tip constitutional astenic B. deficit ponderal C. bolnav febil D. bolnav bradipneic E. aspect rubeotic al faciesului(pag. 1604)

M2201128. Examenul obiectiv in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominantna emfizemului evidentiaza A. bolnav tahipneic B. expir prelungit C. tuse seaca frecventa chinuitoare D. in pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spate E. au frecvent buzele protruzionate(pag. 1604)

M2201129. La examenul obiectiv al emfizematosului cu bronhopneumopatie cronica obstructiva se noteaza A. la percutie hipersonoritate difuza B. la percutia bazelor este timpanism C. freamatul pectoral este accentuat

D. murmur vezicular accentuat E. murmur vezicular diminuat(pag. 1604)

M2201130. Auscultatia pulmonara in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se noteaza A. wheezing B. expir suierator C. expir prelungit D. murmur vezicular diminuat E. raluri fine de tonalitate inalta la sfarsitul expirului(pag. 1604)

M2201131. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul obiectiv al cordului evidentiaza A. soc apexian amplu, vizibil B. soc apexian greu perceptibil C. matitate cardiac redusa D. se palpeaza impulsul ventricular drept in regiunea subxifoidiana E. galop presistolic accentuat in inspir(pag. 1604)

M2201132. Explorarea functionala respiratorie releva in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului urmatoarele date A. capacitatea pulmonara totala nemodificata B. volumul rezidual crescut C. capacitatea vitala scazuta D. capacitatea de transfer a CO este nemodificata E. permeabilitatea capilarului pulmonar este nemodificata(pag. 1604)

M2201133. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul radiologic poate releva A. desen bronhoalveolar accentuat bilateral B. diafragme coborate C. aplatizarea cupolelor diafragmatice D. hipertransparenta pulmonara E. bule de emfizem bazale(pag. 1605)

M2201134. Examenul radiologic in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului noteaza A. hipotransparenta pulmonara bazala B. cresterea transparentei retrossternale C. cardiomegalie, predominant a cordului drept D. ingustarea siluetei cardiace E. atenuarea periferica a desenului bronhovascular(pag. 1605)

M2201135. Tomografia computerizata in diagnosticul bronhopneumopatiei cronice obstructive cu predominanta emfizemului A. se indica de rutina pentru diagnostic B. cuantifica emfizemul

C. se indica in diagnosticul formei buloase D. are valoare prognostica E. are valoare practica limitata(pag. 1605)

M2201136. Evolutia clinica in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin A. frecvente recurente infectioase severe B. evolutie rapida spre agravare, secundar infectiilor C. dispnee severa D. dispnee progresiva E. are lungi perioade de acalmie(pag. 1605)

M2201137. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului A. acuzele cardiace sunt precoce B. apare frecvent angina pectorala C. insuficienta cardiaca dreapta este precoce D. insuficienta cardiaca dreapta este de obicei un eveniment terminal E. insuficienta respiratorie hipercapnica este deseori un eveniment terminal(pag. 1605)

M2201138. Pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele caracteristici A. este fumator inveterat B. are antecedente de pneumonii repetate C. frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara D. are trecut de dispnee progresiva E. antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta(pag. 1605)

M2201139. Pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele date A. antecedente de viroze repetate B. tuse frecventa initial vara C. tuse frecventa initial iarna D. recurente cu expectoratie mucopurulenta E. frecvente spute hemoptoice(pag. 1605)

M2201140. Pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei prezinta A. varsta medie de peste 50 ani B. varsta medie la debut sub 40 ani C. dispnee in crize D. tuse cronica E. recurente mucopurulente frecvente(pag. 1604)

M2201141. Examenul obiectiv al bolnavului cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei prezinta A. tip astenic B. facies roz C. tip supraponderal

D. torace alungit astenic E. cianoza faciala si periferica(pag. 1605)

M2201142. Examenul obiectiv la bolnavul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei evidentiaza A. facies roz B. torace emfizematos C. matitate bazala D. hipersonoritate E. pulsatii epigastrice(pag. 1605)

M2201143. Examenul obiectiv in bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei arata A. torace emfizematos B. sonoritate pulmonara C. raluri bronsice diseminate D. raluri crepitante E. ral-frecatura bazala(pag. 1605)

M2201144. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei examenul cordului poate arata A. pulsatii epigastrice B. suflu sistolic apical C. galop presistolic drept D. frecvente extrasistole ventriculare E. suflu holosistolic tricuspidian(pag. 1605)

M2201145. Emfizemul panacinar intereseaza la nivelul acinului zonele A. centrale B. superioare C. periferice D. inferioare E. intermediare(pag. 1602)

M2201146. Nivelul seric de alfa-1-antitripsina este A. crescut in reactii inflamatorii B. crescut dupa administrare de estrogen C. scazut in reactii inflamatorii D. scazut dupa administrare de progesteron E. normal la valori peste 2,5mg/l(pag. 1602)

M2201147. Inflamatia din bronsita cronica difera de cea din astmul bronsic prin: A. afectarea epiteliului alveolar B. localizarea peribronsiolara a modificarilor fibrotice C. predominanta eozinofilelor D. predominanta neutrofilelor E. relatie direct proportionala intre intensitatea inflamatiei si reactivitatea bronsica

(pag. 1601)

M2201148. Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoarele, exceptand: A. distensia permanenta a spatiilor alveolare distal de bronsiile principale B. distrugerea septelor alveolare C. intereseaza zonele centrale ale acinului in emfizemul centrolobular D. interesarea numai a zonelor periferice ale acinului in emfizemul panacinar E. apare in deficitul de alfa-1 antitripsina(pag. 1602)

M2201149. Episoadele respiratorii acute din bronsita cronica se caracterizeaza prin: A. infectii virale si bacteriene B. infectii cu micoplasme C. infectii cu rinovirusuri mai frecvent in timpul si intre exacerbari D. avansarea obstructiei cronice independent de etiologie E. infectii virale usoare la fumatori ce pot agrava obstructia in caile respiratorii(pag. 1602)

M2201150. Mecanismele prin care fumatul contribuie la patogeneza bronsitei cronice sunt: A. inhiba antiproteazele B. altereaza miscarea cililor C. inhiba functia eozinofilelor alveolare D. creste acut rezistenta cailor respiratorii mediata vagal E. inhiba functia macrofagelor alveolare(pag. 1601)

M2201151. Bronsita cronica obstructiva se caracterizeaza prin: A. ingustarea cailor respiratorii B. diminuarea debitelor maximale ale fluxului respirator C. pierderea reculului elastic al plamanului D. cresterea rezistentei cailor respiratorii E. scaderea rezistentei cailor respiratorii(pag. 1602)

M2201152. Deficitul de alfa-1 antitripsina se caracterizeaza prin cu exceptia: A. produce precoce emfizem centrolobular B. niveluri serice de peste 1,5 g/l la homozigotii ZZ sau SS C. alterarea functiei respiratori se dezvola in decada a treia - a patra de viata D. se transmite autosomal codominant E. incidenta heterozigotilor MZ sau MS variaza intre 5-14% in populatia generala(pag. 1602)

M2201153. Debitele maximale respiratorii sunt rezultatul unei corelatii intre: A. reculul elastic al plamanilor B. gradul de inflamatie al cailor respiratorii C. calibrul cailor respiratorii D. efortul respirator de crestere a ventilatiei E. capacitatea de colabare a cailor respiratorii(pag. 1603)

M2201154. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei se coreleaza cu: A. scaderea reculului elastic

B. C. D. E.

hipertensiune pulmonara agravata la effort accentuarea aspectului bronhovascular la baze, cord mic episoade de insuficienta respiratorie repetate varsta la diagnost peste 60 ani(pag. 1604)

M2201155. Volumele pulmonare si debitele ventilatorii pezinta inboala pulmonara cronica obstuctiva cu predominanta emfizemului urmatoarele modificari A. capacitate vitala normala B. CPT(capacitate pulmonara totala) normala C. VR(volum rezidual) scazut D. Capacitate vitala scazuta E. Debite expiratorii maximale diminuate(pag. 1604)

M2201156. Examenul microscopic al sputei la pacientii cu bronsita cronica se indica: A. la toti pacientii in perioadele de exacerbare B. cand aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea antibioticelor uzuale C. in caz de febra, frison D. in caz de durere toracica E. cand vascozitatea si volumul secretiilor creste(pag. 1606)

M2201157. Corectarea malnutritiei in boala pulmonara cronica obstructiva determina: A. cresterea fortei musculare B. diminuare dispneei C. cresterea capacitatii de efort D. ameliorarea importanta a functiei pulmonare E. accentuarea oboselii(pag. 1606)

M2201158. Care din urmatoarele afirmatii despre bronsita cronica sunt adevarate? A. hipertrofia glandelor producatoare de mucus se asociaza cu emfizemul B. prevalenta este mai mare la muncitorii expusi la pulberi organice C. obstructia cailor respiratorii mici este cea mai precoce modificare structurala D. exces de mucus in tractul traheobronsic produce tuse si expectorate E. hiperplazia celulelor mucipare predomina in caile respiratorii mari(pag. 1601)

M2201159. Din punct de vedere farmacologic care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate referitor la teofilina: A. are efect bronhodilatator, cardiotonic si diuretic B. nu prezinta variabilitate a absortiei si degradarii de la un pacient la altul C. insomnia apare frecvent cand nivelurile sanguine sunt in limitele terapeutice D. tahiaritmiile si convulsiile apar la niveluri sanguine sub 20mg/l E. administrarea parenterala este indicata in insuficienta respiratorie(pag. 1606)

M2201160. Corticoterapia sistemica se utilizeaza: A. numai dupa utilizarea fara succes a bronhodilatatoarelor B. la unii pacienti cu eozinofilie a sputei C. dupa obiectivarea modificarilor prin spirometrie

D. inaintea drenajului pulmonar E. inaintea utilizarii corticoterapiei orale(pag. 1607)

M2201161. Oxigenoterapia de durata in boala pulmonara cronica obstructiva este indicata in: A. cordul pulmonar cu hipoxie severa B. PaO2 de 55 mmHg persistenta C. insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipoxie arteriala D. PaO2 sub 55 mmHg cu sau fara cord pulmonar E. hipoxia arteriala severa asociata cu eritrocitoza(pag. 1607)

M2201162. Insuficienta respiratorie acuta in boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza prin: A. cresterea PaCO2 cu 10 mmHg B. scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg C. hipercapnia moderata asociata cu un pH mai mic de7,30 D. orice grad de hipercapnie ce se asociaza cu un pH sub 7,30 E. este precedata de infectii traheobronsice(pag. 1608)

M2201163. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute in BPOC sunt: A. sedativele B. infectiile traheobronsice C. episoadele de poluare intensa a atmosferei D. oxigenoterapia in exces E. insuficienta ventriculara stanga(pag. 1608)

M2201164. Oprirea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta ce necesita suport ventilator se incearca cand: A. volumul curent spontan este mai mic de 5 ml/kg B. pacientul este constient C. travaliul respirator este ameliorat D. capacitatea vitala de peste 10ml/kg E. schimburile gazoase se mentin(pag. 1609)

M2201165. Prognosticul bolii pulmonare cronice obstructive se coreleaza negativ cu: A. hipertensiune pulmonara severa B. predominenta componentei emfizematoase C. oxigenoterapia de durata D. scaderea VEMS-ului sub 25% din valoarea normala prezisa E. predominenta componentei bronsitice(pag. 1610)

M2201166. Emfizemul unilateral (sindromul Macleod) se caracterizeaza prin: A. alveole pulmonare reduse ca numar B. distructie de septe alveolare C. artera pulmonara de partea afectata hipoplazica D. cai respiratorii normale structural E. dilatarea bronsiolelor terminale

(pag. 1610)

M2201167. Dintre factorii patogeni care produc bronsita cronica obstructiva fac parte: A. dioxidul de azot B. fumatul C. deficitul de alfa-1 antitripsina D. diizocianatul de toluen E. infectiile repetate(pag. 1602)

M2201168. Emfizemul pulmonar centrolobular se caracterizeaza prin,cu exceptia: A. localizare in centrul acinilor B. raport ventilatie/perfuzie marit C. capilare intacte in centrul acinului si absente la periferie D. disfunctie respiratorie evidenta cand sunt afectate multe unitati acinare E. este prototipul de modificare din deficitul de alfa-1 antitripsina(pag. 1601)

M2201169. In boala pulmonara cronica dispneea de repaus se caracterizeaza prin: A. VEMS-ul scade sub 50% din valoarea prezisa B. VEMS-ul scade sub 25% din valoare prezisa C. Se asociaza cu cordul pulmonar D. Nu se asociaza cu retentia de CO2 E. VEMS-ul scade cu 25% din valoarea prezisa(pag. 1604)

M2201170. Indicele Reid se caracterizeaza prin: A. hipertrofia glandelor submucoase din caile respiratorii mici B. raportul dintre grosimea glandelor submucoase si cea a peretelui bronsic C. are o valoare de 0,52 0,08 la cei cu antecedente de bronsita acuta D. valorile scazute ale indicelui se asociaza frecvent cu simptomatologia E. are o valoare de 0,44 0,09 la cei fara antecedente de bronsita cronica(pag. 1601)

M2201171. Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice nu cuprind: A. deficitul de antitrombina III B. deficitul unor factori ai complementului C. lipsa de transferina D. deficitul de alfa-1 antitripsina E. excesul de enzime proteolitice leucocitare(pag. 1602)

M2201172. Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoarele A. distensia permanenta a spatiilor alveolare distal de bronsiile principale B. distrugerea septelor alveolare C. intereseaza zonele centrale ale acinului in emfizemul centrolobular D. interesarea numai a zonelor periferice ale acinului in emfizemul panacinar E. apare in deficitul de alfa-1 antitripsina(pag. 1602)

M2201173. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei NU se coreleaza cu: A. scaderea reculului elastic

B. C. D. E.

hipertensiune pulmonara agravata la efort accentuarea aspectului bronhovascular la baze, cord mic episoade de insuficienta respiratorie repetate varsta la diagnostic peste 60 ani(pag. 1604)

M2201174. Constituie medicamente bronhodilatatoare A. metilxantinele B. albuterolul C. metoprololul D. atropina E. cefaclorul(pag. 1606)

M2201175. Reducerea chirurgicala a volumului pulmonar in tratamentul pacientilor cu BPOC: A. a fost introdusa recent B. are ca scop scaderea elasticitatii plamanului C. se aplica la cei cu emfizem omogen D. este in stadiu experimental E. este cea mai buna metoda de tratament a emfizemului(pag. 1607)

M2201176. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului hipertensiunea pulmonara in repaus este A. absenta B. usoara C. moderata D. intensa E. severa(pag. 1604)

M2201177. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei, hipertensiunea pulmonara in repaus este A. absenta B. usoara C. moderata D. severa E. agravata(pag. 1604)

M2201178. Din punct de vedere farmacologic care dintre afirmatiile urmatoare sunt false referitor la teofilina: A. are efect bronhodilatator, cardiotonic si diuretic B. nu prezinta variabilitate a absortiei si degradarii de la un pacient la altul C. insomnia apare frecvent cand nivelurile sanguine sunt in limitele terapeutice D. tahiaritmiile si convulsiile apar la niveluri sanguine sub 20mg/l E. administrarea parenterala este indicata in insuficienta respiratorie(pag. 1606)

M2201179. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt: A. ulcerul de stress B. infectiile traheobronsice C. embolia pulmonara

D. insuficienta ventriculara stanga E. aritmiile cardiace(pag. 1609)

M2201180. Imposibilitatea mentinerii schimburilor gazoase dupa indepartarea suportului ventilator mecanic se datoreaza urmatoarelor: A. sedativelor administrate pentru agitatie B. hipokaliemia, hiperfosfatemia C. alcalozei metabolice D. cresterea cantitatii de secretii E. afectiunile neuromusculare(pag. 1609)

M2201181. Care dintre afirmatiile urmatoare privind emfizemul pulmonar sunt false A. este o notiune pur clinica B. se defineste morfologic C. se defineste ca si distensia permanenta anormal a spatiilor aeriene distale D. distensia spatiilor aeriene este situat proximal de bronsiole E. distensia spatiilor aeriene evolueaza cu distrugerea septurilor alveolare(pag. 1601)

M2201182. Care dintre afirmatiile urmatoare privind morfopatologia in bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false A. sunt prezente leziuni bronsice difuze B. sediul principal al obstructiei este pe caile respiratorii mici C. se asociaza edem in bronsiile mari D. exista hiperplazia celulelor mucipare E. sunt mici tromboze perialveolare(pag. 1601)

M2201183. Fumatul tigaretelor NU se implica in patogeneza bronsitei cronice prin A. accentuarea miscarilor cililor B. mobilizarea macrofagelor alveolare C. hiperplazia glandelor secretoare de mucus D. infiltrarea mucoasei bronsice cu eozinofile E. eliberarea de citokine(pag. 1601)

M2201184. Inhalarea fumului de tigara NU determina A. vasodilatatie in submucoasa B. bronhoconstrictie C. eliberarea de histamina intrabronsica D. eliberarea de noradrenalina local E. contractia musculaturii netede(pag. 1601)

M2201185. In timpul exacerbarilor din bronsita cronica NU s-au putut incrimina urmatorii agenti infectiosi A. streptococul hemolitic B. stafilococul aureu C. rinovirusurile D. adenovirusurile

E. micoplasmele(pag. 1602)

M2201186. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false A. la percutie obtinem hipersonoritate difuza B. la percutia bazelor este timpanism C. freamatul pectoral este accentuat D. murmurul vezicular este accentuat E. murmurul vezicular este diminuat(pag. 1604)

M2201187. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominant emfizemului sunt false A. bolnavul este tahipneic B. are expir prelungit C. are tuse seaca chinuitoare D. n pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spate E. au frecvent buzele protruzionate(pag. 1604)

M2201188. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominant emfizemului sunt false A. acuzele cardiace sunt precoce B. apare frecvent angina pectorala C. insuficienta cardiaca dreapta este precoce D. insuficienta cardiaca dreapta este de obicei un eveniment terminal E. insuficienta respiratorie hipercapnica este deseori un eveniment terminal(pag. 1605)

M2201189. Care dintre afirmatiile urmatoare privind pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false A. este fumator inveterat B. are antecedente de pneumonii repetate C. frecvent are antecedente de tuberculoza puolmonara D. are trecut de dispnee progresiva E. are antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta(pag. 1605)

M2201190. Care dintre afirmatiile urmatoare privind tusea la pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt false A. apare initial vara B. apare initial iarna C. e seaca, permanenta D. se insoteste de dureri toracice matinale E. frecvent apare expectoratie hemoptoica(pag. 1605)

M2201191. Care dintre afirmatiile urmatoare privind pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt false A. varsta medie e peste 50 ani B. varsta medie la debut e sub 40 ani C. dispnee apare in crize D. tusea e cronica

E. recurente mucopurulente frecvente(pag. 1604)

M2201192. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bolnavul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronisitei sunt false A. este un tip astenic B. are facies roz C. este un tip supraponderal D. are torace alungit astenic E. are cianoza faciala si preiferica(pag. 1605)

M2201193. Care dintre afirmatiile urmatoare privind examenul cordului in bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false A. pulsatii epigastrice B. suflu sitolic apical C. galop presistolic drept D. frecvente extrasistole ventriculare E. suflu holosistolic tricuspidian(pag. 1605)

M2201194. Emfizemul panacinar NU intereseaza la nivelul acinului zonele A. centrale B. superioare C. periferice D. inferioare E. intermediare(pag. 1602)

M2301195. In boala pulmonara cronic- obstructiva, la nivelul cailor respiratorii mici , se descriu urmatoarele elemente morfopatologice: A. hiperplazia celulelor secretoare de mucus B. celule inflamatorii la nivelul mucoasei si submucoasei C. hipertrofia musculaturii netede D. indice Reid = 0,44 +/- 0,09 E. edem si fibroza peribronsica(pag. 1601)

M2301196. Hiperplazia celulelor secretorii e stimulata de: A. enzimele neutrofilelor B. factorul alfa de necroza tisulara C. elastaze D. mediatorii lipidici E. catepsina G(pag. 1601)

M2301197. Mecanismele prin care fumatul joaca un rol esential in patogeneza BPOC sunt: A. inhibarea functiei macrofagelor alveolare B. alterarea miscarii ciliare C. inhibarea antiproteazelor D. inflamatia bronsiilor mari E. hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare de mucus

(pag. 1601)

M2301198. In cazul bolii pulmonare obstructive cronice de tip A: cu predominanta emfizemului ("pinkpuffer") se descriu urmatoarele caracteristici: A. tuse cronica,cu sputa abundenta B. tipul constitutional al pacientului - de obicei astenic, cu pierdere ponderala evidenta (prin epuizare); cu folosirea evidenta a muschilor respiratori accesori C. aspect radiografic - cu accentuarea desenului bronhovascular la baze si cord marit D. gazometric: PaO2 ~ 70 mm Hg E. CPT crescut, VR crescut(pag. 1604)

M2301199. Cei mai frecventi agenti patogeni implicati in cursul infectiilor respiratorii din BPOC: A. Haemophilus influenzae B. bacilul Friedlander C. stafilococ D. Streptococcus pneumoniae E. Moxarella catarrhalis(pag. 1606)

M2301200. Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin: A. pacient supraponderal, cianotic,edematos, prezentand episoade de apnee in somn B. capacitate pulmonara totala crescuta, si scaderea capacitatii de difuziune C. radiologic: accentuarea aspectului bronhovascular, cord marit D. Ht ~ 35-45 % E. varsta diagnosticarii > 60 ani(pag. 1605)

M2301201. Aminofilina (cea mai utilizata metilxantina in tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice) are ca efecte: A. bronhodilatatia B. efect inotrop + C. scaderea edemului si bronhiolospasmului (prin actiune antiinflamatorie) D. efect diuretic E. cresterea fortei de contractie a diafragmului (in conditii de hipoxie sau oboseala musculara)(pag. 1606)

M2301202. Indicatiile oxigenoterapiei cronice in BPOC sunt: A. hipoxie arteriala persistenta - PaO2 = 55-60 mmHg, asociata cu semne de cord pulmonar B. PaO2 = 50 mmHg, fara cord pulmonar C. PaO2 = 75 mmHg, cu eritrocitoza si semne de insuficienta cardiaca dreapta D. PaO2 = 60mm Hg cu eritrocitoza si semne de insuficienta cardiaca dreapta E. PaO2 = 75 mm Hg cu sleep- apnee(pag. 1607)

M2301203. Efectele secundare ce pot apare in tratamentul cu metilxantine (la valori ale teofilinemiei > 20 mg/l) sunt: A. tahiaritmie B. greturi, varsaturi C. retentie de urina D. pareza musculaturii netede intestinale E. convulsii(pag. 1606)

M2301204. Principiile de baza ce trebuie respectate in timpul corticoterapiei in BPOC sunt: A. initierea corticoterapiei se face concomitent cu initierea medicatiei bronhodilatatoare B. inceperea terapiei cu prednison: 0,5 mg/ kg/zi, cu scaderea ulterioara progresiva a dozelor C. obiectivarea modificarilor obtinute, prin spirometrie si evaluarea schimburilor gazoase , cu oprirea corticoterapiei in lipsa ameliorarii obiective D. supravegherea tolerantei digestive E. descresterea dozei pana la doza minima care mentine o functie pulmonara satisfacatoare(pag. 1607)

M2301205. Care din urmatoarele afirmatii privind BPOC le considerati corecte: A. Beta-2- agonistii tip Metaproterenol, administrati oral sau in aerosoli au efecte cardiace adverse mai severe decat izoproterenolul B. Administrarea in aerosoli a beta 2 agonistilor este mai putin nociva cardiovascular decat administrarea orala C. Bromura de ypratropium este considerata de multi autori drept bronhodilatator de electie in BPOC D. Rolul corticoterapiei inhalatorii la pacientii cu hiperreactivitate bronsica si cu BPOC este cert stabilit E. Eozinofilia sputei delimiteaza mai bine decat eozinofilia sangvina - pacientii ce raspund bine la corticoterapie(pag. 1606-1607)

M2301206. Efectele rezectiei bilaterale a corpului carotidian (ca atitudine terapeutica pre- transplant pulmonar - in boala obstructiva cronica) sunt: A. eliminarea dispneei, prin cresterea adaptabilitatii ventilatiei la hipoxemie si hipercapnie B. ameliorarea schimburilor gazoase C. stimularea mecanicii pulmonare D. reducerea tolerantei la effort E. ameliorarea distributiei(pag. 1607)

M2301207. La pacientii hipercapnici, atitudinea terapeutica recomandata in vederea ameliorarii schimburilor gazoase , a cresterii fortei musculare si adaptabilitatii ventilatiei: A. folosirea continua a ventilatiei cu presiune negativa B. ventilatie cu presiune intermitenta pozitiva C. ventilatie cu presiune negativa,utilizata intermitent D. utilizarea ventilatiei cu presiune negativa pentru perioade de 8h/zi, 2 zile consecutiv E. o posibila complicatie a acestei metode terapeutice o reprezinta apneea obstructiva in somn.(pag. 1607-1608)

M2301208. Criteriile definitorii ale diagnosticului de insuficienta respiratorie acuta, la pacientii cu obstructie cronica a cailor respiratorii sunt: A. cresterea PaCO2 cu 10-20 mm Hg B. scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mm Hg C. orice grad de hipoxemie, asociat cu pH 9m(pag. 1586)

M1402012. Urmatoarele afirmatii privind aspiratia transtraheala sunt adevarate: A. se foloseste foarte des pentru diagnostic

B. C. D. E.

sensibilitatea procedurii este mica specificitatea este mica metoda se poate aplica la pacientii cu diateza hemoragica esantionul obtinut este contaminat cu secretiile tractului respirator superior(pag. 1589)

M1402013. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este: A. 300-600 mg la i.v. la 6 ore B. 300-600 mg la i.v. la 8 ore C. 600-900 mg la i.v. la 6 ore D. 600-900 mg la i.v. la 8 ore E. 600-900 mg la i.v. la 12 ore(pag. 1591)

M1502014. Cel mai frecvent agent infectios implicat in producerea pneumoniei la copiii intre 6 luni si 5 ani este: A. Haemophilus influenzae B. Streptococcus pneumoniae C. Staphylococcus aureus D. Mycoplasma pneumoniae E. Chlamidia psittaci(pag. 1587)

M1502015. Agentul patogen cel mai frecvent intalnit in "pneumonia comunitara" si care determina un sindrom pneumonic tipic este: A. Mycoplasma pneumoniae B. Streptococcus pneumoniae C. Staphylococcus aureus D. Pseudomonas aeruginosa E. Pneumocystis carinii(pag. 1587)

M1502016. Sindromul pneumonic "atipic" este de regula produs de: A. Mycoplasma pneumoniae B. Streptococcus pneumoniae C. Pseudomonas aeruginosa D. Staphylococcus aureus E. Bacili enterici aerobi gram negativi(pag. 1587)

M1502017. Medicamentul de electie pentru pneumonia cu Legionella pneumophila este: A. Oxacilina B. Vancomicina C. Eritromicina D. Penicilina E. Cloramfenicolul(pag. 1591)

M1502018. Durata optima de tratament in infectiile cu Mycoplasma pneumoniae si Legionella pneumophila este: A. O saptamana B. O luna C. 1-2 saptamani

D. 2-3 saptamani E. 3-4 saptamani(pag. 1591)

M1502019. Etiologia pneumoniilor survenite la pacientii cu infectii pe catetere intravenoase este cel mai frecvent determinata de: A. Staphylococcus aureus B. Mycoplasma pneumoniae C. Pseudomonas aeruginosa D. Anaerobi orali E. Haemophylus influenzae(pag. 1586)

M1602020. Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de virsta: A. 1-5 ani B. sub 6 luni C. 10-15 ani D. peste 18 ani E. peste 70 de ani(pag. 1587)

M1602021. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari: A. Pseudomonas aeruginosa B. Micobacterium tuberculosis C. Nocardia D. Bacterii incapsulate E. Cytomegalovirus(pag. 1587)

M1602022. La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu A. Pneumocystis carinii B. Enterobacter C. S. aureus D. Anaerobi E. M. tuberculosis(pag. 1587)

M1602023. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este: A. 300-600 mg iv la 6 ore B. 1500mg iv la 8 ore C. 600-900 mg iv la 12 ore D. 600- 900 mg iv la 8 ore E. 1-2 g la 24 de ore(pag. 1591)

M1602024. Antibioticul de electie in pneumonia cu Legionella pneumophila este: A. Metronidazol B. Eritromicina C. Amicilina-Sulbactam D. Cefalosporine de prima generatie E. Ciprofloxacina(pag. 1591)

M2202025. Diagnosticul n pneumonita de hipersensibilizare se pune: A. Numai pe prezena precipitinelor B. Pe baza modificrilor specifice la radiografia toracic C. Pe aspectul radiologic de fagure de miere D. Pe baza modificrilor patognomonice descrise la tomografia computerizat E. Pe anamnez pozitiv, examen fizic, teste pulmonare, expunere la antigene(pag. 1574)

M2202026. Tratamentul cu glucocorticoizi este obligatoriu pentru remiterea simptomelor n : A. PH (pneumonite de hipersensibilizare) acut B. PH recurent C. PH subacut D. PH cronic E. PH acut i cronic(pag. 1576)

M2202027. Etiologia specifica microbiana ramane incerta la aproape: A. 1/6 din pacienti B. 1/8 din pacienti C. 1/2 din pacienti D. 1/3 din pacienti E. 1/5 din pacienti(pag. 1585)

M2202028. Celulele care tapeteaza caile respiratorii centrale: A. sunt ciliate B. sunt pseudostratificate C. sunt celule epiteliale cilindrice D. procentul lor scade in caile respiratorii periferice E. toate cele de mai de mai sus(pag. 1585)

M2202029. Pneumocitele de tipul I acopera: A. 85% din suprafata alveolara B. 90% din suprafata alveolara C. 75% din suprafata alveolara D. 95% din suprafata alveolara E. 70% din suprafata alveolara(pag. 1585)

M2202030. Tractul respirator inferior, la indivizii sanatosi, este colonizat cu: A. bacili Gram negativi B. bacili Gram pozitivi C. streptococi de grup D D. Clostridium E. este steril in mod normal(pag. 1585)

M2202031. H. influenzae apare la: A. copii de 6 ani B. copii de 6 luni C. copii de 6 luni-5 ani

D. copii pana la 6 luni E. copii peste 5 ani(pag. 1587)

M2202032. Diagnosticul diferential la pacientii cu pneumonie nosocomiala nu include: A. insuficienta cardiaca congestiva B. pneumonita lupica C. sindromul de detresa respiratorie D. leziuni induse de medicamente si oxigen E. afectiuni pulmonare preexistente(pag. 1588)

M2202033. Rezolutia infiltratelor dureaza: A. 8 saptamani de la internare B. 12 saptamani de la internare C. pana la 8 saptamani de la internare D. pana la 6 saptamani de la internare E. pana la 2 saptamani de la internare(pag. 1588)

M2202034. Nu pot fi cultivati prin metode de rutina: A. Mycoplasma B. Chlamydia C. Pneumocystis D. micobacterii E. toti de mai sus(pag. 1589)

M2202035. Complicatiile supurative, ca si criterii de spitalizare nu includ: A. artrita B. flebita C. empiem D. endocardita E. meningita(pag. 1589)

M2202036. Amantadina este eficienta: A. in tratamentul gripei A B. in prevenirea infectiei cu gripa A C. in terapia precoce a infectiei cu gripa A D. in prevenirea infectiei cu virus sincitial respirator E. in prevenirea pneumoniei variceloase(pag. 1593)

M2202037. Simptomele extrapulmonare nu includ: A. cefalee B. mialgii C. oboseala D. greata E. dispnee(pag. 1587)

M2202038. Legioneloza nu se poate trata cu: A. Eritromicina B. Trimetoprim-sulfametoxazol C. amoxicilina D. ciprofloxacina E. doxiciclina(pag. 1591)

M2202039. Infectia cu C. trachomatis si virusul sincitial respirator sunt mai frecvente la: A. adulti B. copii sub 6 ani C. copii peste 6 ani D. batrani peste 60 de ani E. copii sub 6 luni(pag. 1587)

M2202040. Se depun in principal in cavitatile nazale si caile respiratorii superioare: A. particulele > 100 micrometri B. particule < 3-5 micrometri C. particule < 0,5 micrometri D. particulele > 10 micrometri E. particule < 8 micrometri(pag. 1586)

M2202041. Durata tratamentului in infectiile cu mycoplasma si Legionella este de: A. 4 saptamani B. 1 saptamana C. 2-4 saptamani D. 2 pana la 3 saptamani E. pana in 2 luni(pag. 1591)

M2202042. Durerile de gat, raguseala si wheezingul sunt relativ frecvente in pneumonia cu: A. S.pneumoniae B. C.pneumoniae C. L. pneumophila D. H. Capsulatum E. C. immitis(pag. 1857)

M2202043. Sindromul pneumonic atipic la un pacient cu HIV sugereaza infectia cu: A. L. pneumophila B. C. pneumoniae C. M. pneumoniae D. Pneumocystis E. H. influenzae(pag. 1587)

M2202044. Durata tratamentului n infeciile cu Legionella este de : A. 1 sptmn B. 4 sptmni C. 2-3 sptmni

D. 5 zile E. 4-5 sptmni(pag. 1591)

M2202045. In forma acuta a pneumoniilor de hipersensibilizare in ce interval de timp de la expunerea la antigen apar simptomele? A. intre 1-3 ore B. intre 6-8 ore C. intre 10-12 ore D. dupa cateva saptamani E. dupa cateva zile(pag. 1574)

M2202046. Care este cel mai obisnuit aspect radiologic al unei pneumonite de hipersensibilizare cronice? A. infiltrat reticulo-nodular difuz B. infiltrate nodulare discrete C. infiltrate prost delimitate D. revarsatul pleural E. oricare dintre cele de mai sus(pag. 1574)

M2202047. Ce arata de obicei lavajul bronhoalveolar in fibroza pulmonara idiopatica A. predominanta neutrofilelor B. predominanta limfocitelor T CD4+ C. predominanta eozinofilelor D. predominanta mastocitelor E. toate cele de mai sus(pag. 1575)

M2202048. Ce arata de obicei lavajul bronoalveolar in sarcoidoza? A. predominanta neutrofilelor B. predominanta limfocitelor T CD4+ C. predominanta eozinofilelor D. predominanta mastocitelor E. depletia limfocitara(pag. 1575)

M2202049. Care dintre urmatoarele boli NU fac parte dintre pneumoniile eozinofilice idiopatice? A. sindromul eozinofilic-mialgic B. sindromul Loffler C. pneumonia eozinofilica cronica D. granulomatoza alergica Churg-Strauss E. pneumonia eozinofilica acuta(pag. 1576)

M2302050. Alegerea initiala a antibioterapiei de urgenta se bazeaza pe urmatoarele criterii, cu exceptia: A. Circumstantele aparitiei infectiei B. Tabloul clinic C. Aspectul radiografiei toracice D. Frotiul de sputa E. Hemocultura

(pag. 1585)

M2502051. Inhalarea aerosolilor infecioi reprezint o cale de transmitere a germenilor patogeni microbieni n plmni implicat n producerea pneumoniilor. Efectul patogen este recunoscut pentru: A. Particulele cu diametrul mai mare de 10 micrometri B. Particulele cu diametrul mai mic de 5 micrometri C. Particulele cu diametrul mai mare de 15 micrometri D. Particulele cu diametrul mai mic de 20 micrometri E. Particulele inhalate indiferent de diametru(pag. 1586)

M2502052. Modalitatea de transmitere a pneumoniei prin inhalare de aerosoli infecioi este specific pentru: A. Legionella pneumophila B. Staphylococcus aureus C. Streptococcus pneumoniae D. Haemophilus influenzae E. Moraxella catarrhalis(pag. 1585 - 1586)

M2502053. Modalitatea de transmitere a pneumoniei prin inhalarea de aerosoli infecioi este specific pentru urmtoarele forme etiologice cu excepia: A. Gripa B. Psitacoza C. Febra Q D. Mycoplasma pneumoniae E. Pneumonia cu Legionella pneumophila(pag. 1586)

M2502054. Transmiterea pneumoniei prin aspirarea agenilor patogeni care colonizeaz orofaringele este specific pentru urmtoarele etiologii cu excepia: A. Streptococcus pneumoniae B. Mycoplasma pneumoniae C. Haemophilus influenzae D. Staphylococcus aureus E. Moraxella catarrhalis(pag. 1585)

M2502055. Diseminarea hematogen a infeciei de la un focar extrapulmonar este specific pentru: A. Pneumonia cu Legionella pneumophila B. Febra Q C. Pneumonia cu Staphylococcus aureus D. Pneumonia cu Haemophilus influenzae E. Pneumonia cu Streptococcus pneumoniae(pag. 1586)

M2502056. Pneumonia aprut la bolnavii cu catetere intravenoase infectate are cel mai frecvent o etiologie determinat de: A. Moraxella catarrhalis B. Streptococcus pneumoniae C. Staphylococcus aureus D. Legionella pneumophila E. Haemophilus influenzae

(pag. 1586)

M2502057. Cel mai frecvent agent infecios ntlnit n pneumoniile ntlnite la copiii cu vrsta cuprins ntre 6 luni i 5 ani este: A. Haemophilus influenzae B. Staphylococcus aureus C. Virusul respirator sinciial D. Chlamydia trachomatis E. Mycoplasma pneumoniae(pag. 1587)

M2502058. Pacienii cu defecte ale imunitii mediate celular cu un numr de limfocite CD4 mai mic de 500/mm3 prezint risc crescut pentru apariia pneumoniilor determinate de: A. Staphylococcus aureus B. Haemophilus influenzae C. Mycobacterium tuberculosis D. Pseudomonas aeruginosa E. Streptococcus pneumoniae(pag. 1587)

M2502059. Sindromul de pneumonie tipic este de obicei cauzat de agentul patogen cel mai des ntlnit la "pneumonia comunitar i anume: A. Staphylococcus aureus B. Mycoplasma pneumoniae C. Streptococcus pneumoniae D. Pseudomonas aeruginosa E. Pneumocistis carini(pag. 1587)

M2502060. n pneumonia cu Legionella pneumophila medicamentul de elecie este: A. Ampicilina B. Cloramfenicolul C. Penicilina D. Cefalosporinele E. Eritromicina(pag. 1591)

M2502061. Urmtorii ageni patogeni care determin pneumonii nu pot fi cultivai prin metodele de rutin cu excepia: A. Mycoplasma pneumoniae B. Pneumocistis carini C. Legionella pneumophila D. Germeni anaerobi E. Staphylococcus aureus(pag. 1589)

M2602062. Pneumonia cu virusul respirator sinciial este mai frecventa la urmtoarea grup de vrsta: A. 1-5 ani B. sub 6 luni C. 10-15 ani D. 20-30 ani E. peste 70 de ani(pag. 1587)

M2602063. Hipogamaglobulinemia severa se asociaz cu urmtorii ageni patogeni pulmonari: A. Pseudomonas aeruginosa B. Micobacterium tuberculosis C. Nocardia D. Staphylococus aureus E. Bacterii incapsulate(pag. 1587)

M2602064. Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipic" A. Stafilococ aureu B. M. pneumoniae C. Streptococcus pneumoniae D. M. tuberculosis E. Cytomegalovirus(pag. 1587)

M2602065. La pacienii tratai pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu A. Pneumocystis carinii B. M. pneumoniae C. S. aureus D. Anaerobi E. M. tuberculosis(pag. 1587)

M2602066. Doza de Clindamicina la pacienii internai cu pneumonie este: A. 300-600 mg iv la 6 ore B. 1500mg iv la 8 ore C. 600-900 mg iv la 8 ore D. 600- 900 mg iv la 12 ore E. 1-2 g la 24 de ore(pag. 1591)

M2602067. Antibioticul de elecie n pneumonia cu Legionella pneumophila este: A. Metronidazol B. Eritromicina C. Amicilina-Sulbactam D. Cefalosporine de generaia a treia E. Ofloxacina(pag. 1591)

M2802068. In ultimii 15 ani in Europa Streptococcus pneumoniae are urmatoarele caracteristici: A. este totdeauna sensibil la penicilina B. creste constant numarul tulpinilor cu un anumit grad de rezistenta la penicilina C. este rezistent la penicilina D. este totdeauna sensibil la amoxicilina E. este totdeauna sensibil la cefuroxim(pag. 963)

M2802069. Sursa de Legionella pneumophyla este reprezentata de: A. apa contaminata B. aerul C. solul

D. alimentele E. ingrasamintele naturale(pag. 1025)

M2802070. Clasa de antibiotice de ales in tratamentul legionellozei este urmatoarea: A. peniciline B. macrolide C. aminoglicozide D. cefalosporine E. chinolone(pag. 1028)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLUM1102071. Indivizii normali sunt purtatori ocazionali, la nivelul nazofaringelui, de agenti patogeni pulmonari, cum ar fi: A. Streptoccocus pneumoniae B. Mycoplasma pneumoniae C. Haemophilus influenzae D. Moraxella catarrhalis E. Nici unul dintre ei(pag. 1585)

M1102072. La pacientii spitalizati pentru pneumonie dobandita in comunitate, dintre cei mai frecventi patogeni sunt: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptoccocus pneumoniae C. Bacilii enterici Gram negativi D. Haemophilus influenzae E. Legionella pneumophila(pag. 1586)

M1102073. La pacientii cu pneumonie dobandita in spital, mai mult de 50% din cazuri sunt induse de: A. Bacilii enterici Gram negativi B. Mycoplasma pneumoniae C. Pseudomonas aeruginosa D. Haemophilus influenzae E. Chlamydia pneumoniae(pag. 1586)

M1102074. Dintre agentii patogeni foarte frecventi, nu pot fi cultivati prin metodele de rutina: A. Steptoccocus pneumoniae B. Mycoplasma pneumoniae C. Chlamydia pneumoniae D. Legionella pneumophila E. Pseudomonas aeruginosa(pag. 1589)

M1102075. Dintre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie nu fac parte: A. Pacient varstnic (>65 ani) B. Boli asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)

C. Febra >38 C D. Cauza probabila a pneumoniei este streptoccocus pneumoniae E. Tahipneea (>30 respiratii/minut); tahicardia (>140/minut); hipotensiunea ( 30/minut

E. TA < 90 mmHg sistolica(pag. 1589)

M1202082. In care dintre tipurile etiologice de pneumonii se impune spitalizarea bolnavilor ? A. pneumonia cu Staphylococcus aureus B. pneumonia cu Klebsiella pneumoniae C. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae D. pneumonia cu anaerobi E. pneumonia cu Haemophilus influenzae(pag. 1589)

M1202083. Terapia antimicrobiana orala empirica folosita in tratamentul ambulator al pacientilor cu pneumonie comunitara vizeaza urmatorii patogeni probabili: A. Pseudomonas aeruginosa B. Mycoplasma pneumoniae C. Streptococcus pneumonia D. Chlamidia pneumoniae E. Staphylococcus aureus(pag. 1590)

M1202084. Agentii patogeni mai frecvent implicati in etiologia pneumoniilor comunitare la pacientii in varsta cu boala cronica respiratorie subjacenta sunt: A. L.pneumophila B. H.influenzae C. M.catarrhalis D. Pneumocistis carinii E. citomegalovirus(pag. 1590)

M1202085. Care sunt medicamentele active in tratamentul etiologic al unei pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae A. doxiciclina B. eritromicina C. ciprofloxacina D. metronidazolul E. tobramicina(pag. 1591)

M1302086. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumonie sunt exacte? A. Identificarea microorganismului etiologic permite o terapie antimicrobiana adecvata B. Tratamentul antimicrobian de urgenta se incepe dupa confirmarea de laborator a agentului cauzal C. Agentii cauzali sunt reprezentati de bacterii, mycoplasme, chlamidii, virusi D. Etiologia specific microbiana ramane incerta in aproape 2/3 din cazuri E. Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene este de obicei empirica(pag. 1585)

M1302087. Dintre microorganismele ce determina pneumonii, unele pot scapa actiunii mecanismelor microbicide persistand in macrofag A. Staphylococus aureus B. Streptococus fecalis C. Mycobacterium tuberculosis D. Haemophilus influenzae E. Legionella pneumophila

(pag. 1585)

M1302088. Infectarea plamanului prin inseminare hematogena este recunoscuta in urmatoarele situatii: A. Endocardita stafilococica a inimii drepte B. Endocardita stafilococica a inimii stangi C. Sindromul Lemierre D. Intubatia traheala E. Sinuzita maxilara(pag. 1586)

M1302089. Aspectul anatomopatologic al focarului pneumonic poate fi: A. Interesarea initiala a interstitiului B. Interesarea initiala a alveolelor C. Necroza tesutului pulmonarcu producerea de multiple cavitati cu diametru sub 2 cm D. Invadarea cu exudat a bronhiilor mari si traheei E. Bronhopneumonie confluenta ce nu poate fi distinsa de pneumonia lobara(pag. 1586)

M1302090. Selectati germenii patogeni cei mai frecvent intalniti in pneumonia comunitara: A. Streptococus pneumoniae B. Chlamidia pneumoniae C. Pseudomonas aeruginosa D. Haemophilus influenzae E. Staphylococus aureus(pag. 1586)

M1302091. Care din urmatoarele relatii patogene varsta - agent infectant sunt valabile? A. Micrococus catarralis la copii sub 6 luni B. Haemophilus influenzae la batrani C. Mycoplasma pneumonie la batrani D. Legionella pneumophila la copii intre 6 luni si 5 ani E. Chlamidia trachomatis la copii sub 6 luni(pag. 1587)

M1302092. Dintre agentii patogeni pulmonari asociati cu defectele specifice ale imunitatii gazdei, urmatorii apar asociati in neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm3): A. Streptococus pneumoniae B. Pseudomonas aeruginosa C. Mycobacterium tuberculosis D. Staphylococus aureus E. Citomegalovirus(pag. 1587)

M1302093. Sindromul clinic din pneumonia "tipica" are urmatoarele caracteristici: A. Este generat de Streptococus pneumoniae, Haemophilus influenzae, anaerobi si aerobi din flora orala B. Matitatea are topografie precisa C. Debutul este gradat D. Predomina simptomele extrapulmonare E. Durerea este de tip pleural(pag. 1587)

M1302094. Selectati afirmatiile corecte legate de examenul sputei in pneumonie:

A. Contaminarea sputei cu anaerobi orali constituie cauza frecventa de diagnostic eronat a infectiei pulmonare cu anaerobi B. In sindromul pneumonic tipic, specificitatea diagnostica a frotiului Gram din Sputa este de 85% C. Prezenta florei mixte pe frotiul necontaminat sugereaza o infectie cu anaerobi D. In pneumonia cu Blastomices, germenul se evidentiaza in sputa prin coloratia Giemsa E. Evidentierea infectiei micobacteriene se realizeaza prin colorarea directa cu anticorpi fluorescenti(pag. 1589)

M1302095. Criteriile de spitalizare pentru pacientii cu pneumonie sunt urmatoarele: A. Tahipnee > 20 resp./minut B. Tahicardie >90/minut C. TAS80 mmHg E. Incapacitatea administrararii orale a tratamentului(pag. 1589)

M1402096. Agentii patogeni microbieni care produc pneumonie in mediu spitalicesc sunt: A. fungi B. chlamydia psittaci C. streptococcus pneumoniae D. pseudomonas aeruginosa E. bacili enterici aerobi gram-negativi(pag. 1586)

M1402097. Pacientii care au o hipogamaglobulinemie severa ( 60 mmHg C. imposibilitatea tratarii ambulatorii D. incapacitatea administrarii orale a tratamentului E. pacient > 50 de ani(pag. 1589)

M1402100. Factori incriminati in raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica: A. flebita B. atelectazie C. obstructie endobronsica

D. peritonita E. empiem(pag. 1589)

M1402101. Urmatoarele afirmatii privind bronhoscopia cu fibre optice sunt adevarate: A. este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator superior B. este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator inferior C. este o metoda relativ bine tolerata D. nu se efectueaza la copii sub 10 ani E. nu se efectueaza la copii sub 5 ani(pag. 1589)

M1502102. Principalele cai de patrundere in plaman a germenilor microbieni patogeni care determina producerea de pneumonii sunt reprezentate de: A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele B. Inhalarea aerosolilor infectiosi C. Diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar D. Inocularea directa ca rezultat al intubatiei traheale sau al plagilor injunghiate E. Diseminarea limfatica a infectiei de la un focar extrapulmonar(pag. 1585-1586)

M1502103. Cei mai frecventi agenti etiologici ai pneumoniilor comunitare sunt: A. Streptococcus pneumoniae B. Haemophilus influenzae C. Pseudomonas aeruginosa D. Chlamydia pneumoniae E. Legionella pneumophila(pag. 1586)

M1502104. Etiologia pneumoniilor dobandite in spital este cel mai frecvent determinata de: A. Streptococcus pneumoniae B. Pseudomonas aeruginosa C. Staphylococcus aureus D. Mycoplasma pneumoniae E. Haemophilus influenzae(pag. 1586)

M1502105. In comunitatile in care infectia cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) este endemica, etiologia pneumoniei este determinata in primul rand de urmatorii agenti patogeni: A. Chlamydia psittaci B. Pneumocystis carinii C. Mycobacterium tuberculosis D. Stafilococcus aureus E. Mycoplasma pneumoniae(pag. 1586-1587)

M1502106. La bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi urmatoarele proceduri invazive pentru obtinerea de material biopsic pulmonar: A. Aspiratia transtraheala B. Punctia pulmonara transtoracica percutanata C. Bronhoscopia cu fibre optice D. Biopsia pulmonara deschisa E. Biopsia ganglionara

(pag. 1589-1590)

M1502107. Necroza tesutului pulmonar este o complicatie survenita in evolutia pneumoniilor a caror etiologie este determinata de: A. Anaerobii orali B. Mycoplasma pneumoniae C. Pseudomonas aeruginosa D. Staphylococcus aureus E. Mycobacterium tuberculosis(pag. 1588)

M1502108. In pneumoniile nosocomiale cu Staphylococcus aureus se intalneste frecvent rezistenta la: A. Meticilina B. Oxacilina C. Penicilina D. Ampicilina E. Vancomicina(pag. 1593)

M1502109. Utilizarea Amantadinei ca agent terapeutic in pneumonii este recomandata pentru: A. Prevenirea infectiei cu virusul sincitial respirator B. Prevenirea aparitiei infectiei cu virusul gripal tip A la pacientii neimunizati in timpul unei epidemii de gripa A C. Terapia precoce (5 pana la 7 zile) a infectiei cu virusul gripal tip A D. Tratamentul pneumoniei variceloase E. Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirus(pag. 1593)

M1502110. Cele mai eficiente antibiotice utilizate in pneumonia comunitara cu Haemophylus influenzae sunt: A. Eritromicina B. Doxiciclina C. Amoxicilina + Clavulanat D. Penicilina E. Clindamicina(pag. 1591)

M1602111. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie: A. Leucopenia sub 5000/ mmc B. Varsta peste 65 ani C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii E. Subfebrilitate(pag. 1589)

M1602112. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia tratament cu: A. Cefalosporine de generatia a IIIa B. Metronidazol C. Gentamicina D. Ampicilina-sulbactam E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)(pag. 1591)

M1602113. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara: A. Anaerobi orali B. Staphilococcus aureus C. Subspecii de Nocardia D. Streptococcus pneumoniae E. Neoplasme pulmonare(pag. 1588)

M1602114. Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni in plamini: A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele B. Ingestia de substante infectate C. Inhalarea aerosolilor infectiosi D. Administrare iv de produse contaminate E. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar(pag. 1585,1586)

M1602115. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra in tratamentul pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis. A. Penicilina G B. Cefalosporine C. Eritromicina D. Metronidazol E. Ampicilina-sulbactam(pag. 1591)

M1602116. Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonara. A. Diabet zaharat B. Insuficienta renala C. Infarct pulmonar D. Neoplasme pulmonare E. Granulomatoza Wegener(pag. 1588)

M2202117. La pacienii cu sindrom pneumonic tipic sunt adevrate urmtoarele afirmaii, n ceea ce privete examenul sputei: A. Frotiul Gram din sput este de obicei mai sensibil i mai specific dect cultura sputei B. Se prefer examinarea n coloraie Giemsa C. Se prefer examinarea preparatelor umede de sput D. Existena florei mixte pe frotiul Gram sugereaz o infecie cu anaerobi E. Sputa este frecvent contaminat cu anaerobi orali(pag. 1589)

M2202118. Lavajul bronhoalveolar n pneumonita de hipersensibilitate: A. Este indispensabil B. Poate fi indicat n anumite circumstane C. Conine limfocite T n cantitate mare D. Poate demonstra o cretere marcat a mastocitelor i bazofilelor E. La pacienii cu expunere recent se constat creterea numrului celulelor CD4(pag. 1574)

M2202119. n diagnosticul de rutin al pneumonitei de hipersensibilitate se folosesc urmtoarele examinri paraclinice: A. Ra