MicheX ZfirvaeaSeria Aventurile lui Ragastens

Borgia

Regele Cersetorilor - lributetRegele Cersetorilor - Curtea Miracolelor

Printesa RaYon d'Or

Doamna in alb, doamna in negru

Seria Royal de BeureversNostradamus, regele intune.ricului

Frumoasa Fiorinda

Seria Marchiza de PomPadourMarchiza de PomPadour

Rivalul regelui*

Seria Roland CandianoPuntea susPinelorAmantiiVenetiei

Seria Buridan, eroulde laTurnul Nesle

Regina BlestematdElixirul dragostei

MYrtille

Turnul Nesle

Paul FevalSeria Gocogatul

Cocogtul vol 1 -Tinere[ea

Cocogatul vol 2 - Lagardere

Cocogatul vol 3 - Cavalcadele lui

LagardereCocogatul vol 4 - Mariquita-

Cocogatul vol 5 - Triumful dragostei

Seria Fiul lui LagardereSergentulBelle EPee

Ducele de Nevers

k_g ;.pq,.,,€,_ ?

,//:;-: i;&*'f {.i_ _..r'.

trugene SueMisterele Parisului vol 1

Misterele Parisului vol 2

Cavaleriide Malta

Flamuri Negre

Salamandra

Marchizul

Stdnca diavolului

Secretul lui Martin vol 1

Secretul lui Martin Vol 2

\.L

-,1{*1,k:;i9* .,t

Fonson du TerrailRegele liganilorRegina Jiganilor

Seria RocamboleMogtenirea misterioasd vol 1

Mogtenirea misterioasi vol 2

Clubul valelilor de cuPd vol 1

b- i-{s*.c;1h-,,,'

Jules de ftnandPrdCartouche regele hofrlor vol 1

gfuhs ole 1praruol7trd

ffieffe{e ftmE;t"me

volumul 2

Autor: Jules de GrandprdTitlu: Cartouche - regele holilor vol 2

Titlu original: Cartouche: roi des voleurs vol 2

Editor Dexon Office, BucuregtiEdilie completati 9i revizuiti@ by Dexon Affice,2O!7Toate drepturile pentru aceastS versiune aparlin Dexon Officelnformalii, comenzi rambursEmail dexonoffice@gmail.comwww.aldopress.ro

I SB N : 978-973 -7 0I-553-2

CapitoluL 25

Religia domnului Ventadour

Cei doi iezuifi izbutiserd sdJ incredinleze pe domnul Ventadour ci Bisericatlir o asigurare mai bund decdt regele pentru pdstrarea colec{iei sale gi c[ inrnAinile lor acea coleclie ar fi slujit de cheag unui mare muzeu popularVentadour.

intr-o zi pdrintele Herman, din intAmplare, zice un cuvdnt impotrivarropdsirii fatd de religie.

Domnul Ventadour ii rispunde indatd:Ei! pdrinte, sd nu vorbim de'religie. Eu tot mai cred in existenfa lui

I)r,rmnezeu gi in nemurirea sufletului; nu vreau sd discut aceastd credin!5 deIiicd sd nu mi-o ating, sd nu mi-o sldbesc, si nu mi-o nirnicesc, poate. Ampirstrat credinla asta ca si fie mdngdierea bltr6nefelor mele. Este ea o ndlucire?Nu vreau sd gtiu. Ea-mi place. Uneori md inhald qi ma inalla in lumea viselor.lrrri va fi foarte plScut, dupd aceasti descompunere ftzicd ce se cheamd moarte,sr'i trdiesc ca duh gi sd mi pot int6lni, intr-alte spalii, cu duhurile oamenilorrrrari precum Raphael, Tizian gi al{ii pe eare aminvdtat sd-i iubesc, prin operelelor. CuvAntul de pe urmd al lui Rabelais, poate, nu mi se pare de prisos pentrul ne sprijini in amdriciunile bdtrdnefii 9i, degi pu{in mai savant decdtMontaigne, nu ro$esc sd repet vorba lui: de unde $tii?... Si nu mai vorbimtlcci de religie, bunul meu pd.rinte; nu-mi primejdui singura credin{d ce imirrrai rdmAne. Dacd m-am amdgit ludnd pe Isus drept un om gi socotind istoriaIrri drept o poveste, ei bine, dacdl voi intAlni pe cealaltA lume ii voi cere iertare.( 'u bunitatea lui sunt sigur cd imi va zice: ,,Domnule Ventadour, eqti iertat qi,

rlovreme ce preolii mei nu te-au frcut si suferi pentru rdtdcirea dumneatale,nucniciopagub5".

- Frumoase lucruri mai spunefi! zise pirintele Herman, dacd am fi tot subriiposatul rege, o asemenea impietate v-ar atrage cele mai grele suplicii. Sunte(irrrr pdgdn, dar nu pierd nddejdea ca vd vefi intoarce inlr-o zi la lumina credinfeitlrcpte, fiindcd sunteli un plgdn creqtin qi inteligent. Dumnezeu vd va milui,inclurAndu-se de voi, pentru ci vefi fi fost unul dintre binefrcdtorii oastei sfintel liiului Siu.

- Domnul Ventadour este mai apropiat de adevdrul creqtin decdt se pare,zisc pirintele Corbelli, speriat de intorsdfura pe care o luase vorba.

Discufiile religioase nu se mai reinoird.

- Sufletul lui este al diavolului, zise pdrintele Corbelli, cdtre tovardqul sdur:and rdmaserd singuri, numai sd ne lase noud cele douisprezece tablouri.

- Unsprezece, zise Herman. Al doisprezecelea este la Cartouche.

a qfulat da qprandprd

- Al doisprezecelea se va intoarce la noi, zise Corbelli. Am vorbitdirectorului nostru, nu de colecfie, pe care el o qtie tot aqa de bine ca gi noi, cide Raphaelul furat de Cartouche 9i de preful pe care banditul il cere pentrurdscumpdrare. M-a intrebat indal6, cu mare interes, dacd mi gdndisem bine lamodul in care m-aq apropia de Cartouche.

,,Ventadour singur mi l.a ardlat'', i-am rdspuns. ,,Voi da de veste luiCartouche pundnd o glastrd cu flori la un din ferestrele lui Ventadour."

,,Grdbeqte-te gi intr6 in vorbi cu el, pdrinte", imi zise directorul nostru.

,,Cu ierticiune", arrt zis,,$u pot inainte de a avea doud sute de mii de francipentru bandit."

,,Cu preful dsta", imi rdspunse prea sfinlitul pdrinte Huel, ,,dobdndirea acelei

pdnze e o afacere minunatd qi trebuie sd ne folosim de prilejul pe care il avem.N-aqtepta si se indeletniceascd Ventadour cu asta. i1i pun banii la inderndnd."

intr-adevdr, banii au fost adugi azi diminea\d gi glastra este la fereastri.

- Dar dacd o vede Ventadour? intrebi Herman.

- Chiar el a pus-o, voind sd dea banii de rdscumpdrare pe seama lui. Dar

o s5-i iau inainte. Noaptea asta nu voi pleca de aici. Voi agtepta tabloul.

- Nu te temi de tdlhar? zise pirintele Herman. Nu !i-e fricd sd nu tejetuiascS?

- Nu, rdspunse Corbelli. In Italia, in regatul Neapolelui, adeseori tdlhariirdpesc pe cineva gi dau de Etire familiei sd trimitd in cutare [oc, cutare sumd

penku riscumpdrarea rbpitului. N-am auzit niciodatd sd se fi intdmplat cel maimic rdu acelora care au adus sumele cerute. Un bandit degtept, cum e

Cartouche, nu merge cu ticiloqia pdnd intru a se ardta cinstit in uneleimprejurdri.

- Dar doud sute de mii de franci... sunt mari.

- Voi lua cu mine, ca sd mi ajute, pe servitorul casei.Astfel, pe cdnd domnul Ventadour a$tepta pe Cartouche cu incredere,

pdrintele Corbelli avea sd-i ia locul, 9i lucrurile se petrecurd intocmai dupddorinla iezuitului.

Cdpitanul gi prietenul lui veniserd spre searS in strada Mazaine. Dupd doudore, un bdiefag bdteala portila grddinei.

- Domnul Ventadour este acasd? intrebd bdiatul?

- E bolnav lapal, dar ii pot spune despre ce e vorba. Nu vii pentru glastracu flori ce s-a pus la fereastra de acolo?

,- Tocmai.

- $eful tiu agteapti prin apropiere?

-Da, agteapti ceea ce i s-a flgdduit.

- Am sd merg de indatd cu tine la d6nsul.Dup[ un minut, Corbelli se intoarse urmat de un servitor.La vederea acestuia, bdiatul fdcu o migcare de temere gi vru sd fugi.

- Nu te teme, zise Corbelli, ceea ce agteapti geful tdu e prea greu qi enevoie de forla a doi oameni. Mergem departe?

@drtoud;e - regBle lotilor 7

- Nu, rispunse laconic trimisul.Tofi ffei ieqiri in stradd, cotird la stdnga gi se indreptard cdtre Sena. Cheiul

nu era atunci amenajal in aceastd parte gi albia fluviului era aglomerati dediverse materiale. Ei ciutard uh vad pufin uqor gi pulin atrdgitor. Cdnd ajunserdsd audi murmurul apei, doi oameni se ridicard din fundul unei bdrci qi venirdla dAnqii.

Cel mai scund dintre ei ii zise lui Corbelli:

- Sunt Cartouche, dar tu?

- Un prieten al domnului Ventadour, care e bolnav in pat. Ai pe Raphael?Da. $i tu ai cele doud sute de mii de francl? in aur, nu hdrtie?

- Da. Se inlelege.

- Adu-i incoace. $i ia-{i tabloul, zise Cartouche,intinzdnd un rulou mare.Schimbul se fdcu pe intuneric, cu o incredere reciproci. Unul ar fi putut sd

dea fiqicuri cu plumb, celdlalt orice bucatd de pdnzd. Cartouche ar fi licut qi

asta, probabil, dacd ar fi ghicit cu cine avea de-a face. impreund cu Balagnyduseri banii in barcd, apoi o dezlegard, qi se lSsard in voia curentului.

Corbelli qi servitorul se intoarserS la casa Ventadour. indatd ce ieqird lalumind, reverendul desfbquri pdnza gi cu un nespus nesat recunosct FecioaraPalmierului.

Se grdbi sd o strdngi la loc qi, fugind ca un ho{, o duse la mdnistirea lui.

Capitolul 26

Planuri de petrecere

Balagny care inv5lase sd vdsleasci la Bray-sur-Seine, conducea barca incare erau cdpitanul gi averea lui. Ei n-aveau de gdnd sd meargi la Havre,deoarece distanfa era mare dar erau aqa de veseli de cdqtigul lor, cd dideau zorsd ajungd la liman. Cobor6rd la Bois de Boulogne gi, pe semne, locul le erabinecunoscut, devreme ce mergeau drept spre o micd scobiturd a malului, cepdrea a fi fost fdcutd s[ se adSposteascd cubarca lor. Se indreptard cdtreb[iefaqul care-l insofise gi care nu era decdt frate-s[u.

- Frangois, d5-mi slculefii cu bani.Acesta trecu sdculelii fratelui siu, care ii numdrd gi-i agezd la picioarele

sale, impdr{ind povara aurului.Prin tufele groase ce acopereau marginea rlsdriteand a pddurii, sosird la un

luminiq, in mijlocul cdruia o colibd de cdrbunar iqi in51!a acoperiqul caraghios.

- Iatd-ne acasd, zise cu emfazd Cartouche, de parci ar fi intrat in castelulMadridului.

$i, intrAnd in colibS, agdJd felinarul de perete. Pentru oameni aga de boga{iqi de pretenfiogi, locul era destul de mizerabil.

;fubs do lpranapriLocuiau aici de cdteva zile gi aduseseri cu ei obiectele necesare pentru o

campanie: ustensile de bucdtdrie, ceva provizii, conserye, unelte de tdmpl[rie,uneltele de pescuit, sticle. La ordinul fratelui sdu, Frangois aprinse focul insobd, goli o sticld de vin intr-un ibric Ai-l puse la foc.

Cartouche rdndui sacii cu alu, apoi aruncdnd o piele de oaie pe un strat deIhn, se lungi gemdnd.

- De multe ori am auzit, zise el, cd e mai greu sd pdstrezi decdt sd strdngio avere. Adevdrul e ci noi stdm prea rbu aici qi cu greu ne vom ascundecofrroara.

- Suntem hnr,hrili prea de aproape, zise Balagny 9i pddurea asta ne dd maimare siguranld deci/" Parisul?

- Trebuie sd ne agteptdm, zise Cartouche, ca azi-mdine polilia si ocupefortdrefele noastre, Colofana Ei Pistolul. Regentul a a poruncit alcituirea unuibatalion de vechi solda{i comandali de un ofi1er de o vitejie dovediti gi care

batalion sd nu depindd de polifie. Sprijinind pe aceqti oameni cu un grup dearcagi gi de jandarmi cdl6ri, ei pot sd inconjoare cartierul nostru general qi sd

ne omoare in subterane ca pe niqte iepuri in cugtile lor. Iatd de ce ne afldm aiciqi de ce n-am incredin{at aurul nostru pivnilelor de La Pistol.

- O sd ingropdm deci comoara la piciorul unui stejar?

- Da, sau la picioarele mai multor copaci.

- Cdnd md aflu intr-o pldure deasi, niciodati nu md cred singur.

- Sunt prea mulfi pidurari aici,indrdzni sd zicd Frangois, 9i golanii agtia

sunt mai rdi dec6t sergenfii Chateletului.

- Cele mai frumoase locuri de pe lume sunt bdntuite de animalelevdtdmdtoare, rdspunse Cartouche.

Nu indrdznea sd spund ca in Paris se sim{ea prea aproape de Gruthus.

- Ag wea si petrecem intr-un castel vechi, cum era acela de IaLbzardllre,sunt rare castele de inchiriat, dar am putea gisi o casd de !ar5.

- Aq wea sd stdm $ase sau opt luni.

- Ar fi prea mult, zise Cartouche.

- Cat trebuie sd ne bucurim de izb6nda noastrS.

- Adufi aminte de vila de la Levre, era cdt pe-aci sd-mi rdmdnd oaseleacolo. Traiul ni se ingreuiazd. Mai inainte de a indeplini visul de a trdi caburghezii, e o nevoie care se impune: sd scdpdm de Gruthus,,p6nd atunci nuva fi odihnd, nici pl5ceri netulburate.

Aceste cuvinte furi urmate de o prelungd tdcere. Nici o perspectivd nu emai urdcioasd celor ce dobAndesc un mare cdgtig decdt sd reinceapd munca pecare credeau cd o sfbrgiserd. Balagny se strdmba ca un mare$al de pe vremeamarelui imperiu, care, de-abia intors acasd incdrcat de daruri, afl6 cd Napoleonse pregdteEte de noi rdzboaie.

Balagny nu era ciutat cu prea multd stdruinfd. Ar fi putut s6 scape deprimejdie despir,tindu-se de Cartouche, dar acesta ar fi socotit-o drept onemaiaazild miqelie.

{.arlou$e - regele foftlor

()dt despre Frangois, nu era {inut sd umble dupd frate-sdu qi nici n-avea de

giintl asta, mai ales ci nu avea nici o parte din afacerea Ventadour.Cdt frate-siu era la Bray-sur-Seine, incercase sd organizeze qi sd conducd

o handd, dar nu izbutise.Dupd tdcerea prelungitS ce inso{ise pdrerea lui asupra lui Gruthus,

('irrtouche pricepu impresia pe care o fbcuse asupra locotenentului siu.'- Cred, zise el, cb am gisit un mijloc si strivim ndpdrca aia, fdrd sd ne

l)uncfir in pericol prea mult. Dar mai intdi de toate, pricep ca gi tine, Balagny,cii ar fi de folos sd scuturdm pufin umezeala din pldurea asta, sd ne odihnim

l)u[in dupA osteneala noastri.

- Oh! nici vorbd! rdspunse Balagny cu vioiciune. De c6nd mucezim ?n

eocioaba asta, am adunat guturaiuri gi dureri pentru tot restul vie{ii mele.

- Vreau, zise Cartouche, sd ne incdlzim qi sd ne dezghelilm singele, unchcfvrednic de Regent qi de stricafii lui.

- Bravo! strigi Balagny. Frangois, toamd vin cald, bdiete. Cea,ta Senei ne

Piltrunde.

- Da, sd bem, zise Cartouche, am nevoie si-mi dezmorlesc g6ndurile qi

lirnba. Tu, Frangois, vei avea sarcina ca sd ne gisegti femei. S[ nu te ui]i lapro{, dar si ne gdseqti femei frumoase gi vesele ca nigte diavoli.

- Ale lui madam' Fillon sunt ceva, zise Frangois.

- Fillon e primejdioasi.

- O qtiu. Ea qi femeile ei sunt din polilie, dar mai e qi altceva. Sunt inorag, in familii onorabile, fete, femei, cu infbfiqare cinstitd, cuviincioasi,ir;iczate, care sunt gata sd se dea indatd ce o mijlocitoare le incredinleazd cd

luina cea mai desdvArgitd se va pesffa asupra noplii de pldceri ce li se propune.(l gitteald de diamante, o pungb plind cu aur le tdrdgte la o orgie al cdrei farmecnu a mai fost pentru ele decdt ?n inchipuiri. Intr-o noapte, ele gustd toate

lrlircerile, de la care le opregte starea lor gi strdng o sumd pe care in zece arritlc cconomie nu o pot dob6ndi.

Aceste femei ruqinoase, sub infiligarea fecioarelor, pdstreazd comorile;ratimilor, spre deosebire de curtezanele care, sub infEligdri alAi:dtoare, ascundsirnfuri tocite qi sdnge inghe{at.

- Ei bine, de minune, fr51ioare, zise Cartouche. Tu vorbegti ca un om care

cunoagte. Chiar de m6ine, treci la treabS. Eu gi Balagny vom vedea de celelalte.

- Trebuie s5-l poftim gi pe Ratiboule, zise locotenentul.

- Chef in patru, zise Cartouche. Dar acum e tdrziu, sd ne zgribulim inplapumi gi sd dormim cum om putea.

t0 qfubs da iprandpri

Capitolul 27

Planuri de afaceri. Orgia

A doua zi, Cartouche schild planul pe care il frcuse ca s5-1 atragd peGruthus intr-o cursd gi sd-l rndcelSreascd. Acest plan era simplu qi ingenios qi

se intemeia pe afacerea din strada Mazaine.Balagny [u de acord. HotdrArea fiind luatd. cei trei prieteni nu se mai

ingrijiri dec6t de serbarea pe care Frangois avea si o pregdteascS.

Vila baronului de la Haye, din strada Plumet nu costa mai pufin de patrumilioane.

Artiqti de mare talent impodobiseri interiorul qi, zugrdvind tavanele sauperelii, se inspiraserd de la tot ce putea fi mai dr[gdlaq qi mai desfrdnat.Obscenitdfile lui Aretin gi ale muzeului secret de la Neapole le slujiseri demodele pe care le incadrau in ghirlande de flori qi de pdsdrele.

Privirea nu trebuia si intdlneasci decAt imagini voluptoase, dec6t scenea[A\dtoare sau in stare de a {ine vegnic treze curiozitdlile senzuale.

Chiar covoarele gi mobilele cu desenele lor a!61au dorinfele. O femeie nuputea sd treaci pe acolo, fbri s5-gi piardd ruqinea. Ea ducea cu ddnsa unincendiu ale c6rui fl5ciri inndbugite, mai curdnd sau mai ldrziu, trebuiau siizbucneascS. Atunci viciul rafinat nu mai are taine pentru ddnsa. inchipuireaei era pentru totdeauna vegtejiti qi cdminul cel mai cast, lucrurile celnevinovate, aprinzatnd amintirile, ii ?nfd{igau misterele erotice gi aprindeau insufletul ei setea plScerilor incd necunoscute.

Pe scurt, in aceste raiuri imbelgugate, totul vorbea sim{urilor ca sd le?mbete, minlilor ca sd le perverteasci

Neqtiutoarea, care, in laind,indrdznea sd pdtrundd acolo sd vadd, se trdgeaindSrdt rogie de rugine 9i cu mdinile la.ochi. Apoi mdinile ei cddeau in jos,privirile i se pironeau in jos... Atunci, altd spaimd... Mergea inainte ca sd

scape de ceea ce era pe covoare... Dar unde s6-qi ducd ochii?...in sfdrqit, pe jumbtate supdratd 9i pe jumitate rdzind, de spaima sa, ea

infrunta neruginatele din statuile de marmurd roz, ale cdror goliciuni se

rdsfrdngeau in oglinzile cu me$te$ug alezate. Ea se uita, pipdia infiorata. Darcu aparen{d de rdceald declara cd toate acelea nu o atingeau. ,,Ei bine?...$i-apoi?... Doar n-oi muri de asta!"

Nu mai vorbim de aurul, de mdtasea, de oglinzile qi de cristalurileimbdcsite.

Maginiqti pricepuli aranjaserd cAteva inciperi. Lor, de pildd, li se datorainvenfia acelor mese care se ridicau, puse gata pregdtite, in fafa oaspelilor,iegite din pivnile pe trape care se inchideau dupd ele.

@artoud,e - rPgole botrlor ttCdminurile, odii{ele de gdteal5 qi de bdi erau minunat de curate.Printre vilele clidite pe coastele de la Montmartre, una dintre cele mai

frumoase era a unui englez imbogdlit din dezastrul lui Law. Avea obiceiul s5-qi petreacd iarna la Pau sau in insulele Hydres. Frangois aflase asta qi alegerealui se oprise asupra casei acelui bogat.

Un singur elvelian o pdzea qi avea grijd si o inchirieze pentru c6teva luni.Cartouche s-ar fi f6cut de rds sd pldteasci chirie. incuviinldnd alegereafrd{iorului sdu, lud asupra lui pe elvefian.

Intr-o dimineafd, impreunl cu Balagny, in haine de seniori qi traqi de ceimai buni cai in cea mai frumoasd trdpurd pe care o gdsirS, merserd la pomenitacasd sub pretextul de a o inchiria. Indatd ce-l gdsiri pe elvelian gi-l duserdinduntru, unul din ei ii apucd mdinile, iar cel5lalt ii puse vdrful pumnalului inpiept.

- Taci, sd nu te migti, cd eqti mort. Elvefiene, am nevoie de casa astapentru o noapte. Ag putea sd te ucid, dar nu imi place s6ngele virsat de prisos.Md voi mulfumi sd te leg cumsecade gi si te pun in pat. Doudzeci gi patru deore, sdrmane, n-ai s5 te atingi de pip5, dar pe urmd vei avea de mdncare, debdut 9i un frumugel bacqiq. Nu-i aga cd-fi vine la socoteali?

- Asta, rispunse elve{ianul, nu fine la socoteali.

- Vrei mai bine un cufit qi trecerea pe cealaltd lume?

- Nici te cum.

- Trebuie sd alegi una ori alta.

- Legali atungi, plaqi mai bine ca sd trdieqti.

- Sd nu !ipi, sd nu incerci s5 fugi, cd pldtegti cu viafa.

- Eu nu faqi nimit, zise elvefianul care vdzuse cd avea de-a face cu oamenihotdrali qi nu tocmai fbrd mild.

Dupd un minut, fu legat cu o dibdcie qi o iuleald de care se miri, apoi qezu

in pat.

- Unul de-ai noqtri, zise Cartouche, va aduce in timpul zilei merindedeosebite. Va trebui sd-i dai cheile casei.

- Sunt in sertarul mesei, zise pdzitorul.

- Pentru pregdtirea chefului pe care o sd-l facem, o sd avem nevoie gi decheile de la albituri gi de la bufet.

- Sunt tot acolo.

- Dar pivnila?

- Pifnifa? zisepaznicul speriat. Freli tar sdpeli finul?

- Negreqit, dacd, dupi cum se pare dupd fa(a casei, va fi vin bun de bdut.

- Sunt aici, tomnilor hofi, qele mai bun finuri du pa bament.

- Atunci, bine zise Cartouche cu mulgumire... Acum, dragul mamei, deqiirni pari de un bun aluat elvetic, voi avea nepldcerea s5-!i leg gura. incredereaare marginile ei. Md tem si nu-!i pierzi rdbdarea qi sd nu te apuci sd lipi dupdce vom pleca noi. Sd te leg frumuqel, e mai bine.

Fala elve{ianului, pdni atunci senind, se intuneci indatd, ardtdnd mdnie.

L2 ;fulas Co lprandpniDar cartouche nu-l lud in seamd 9i indatd omul fu potrivit astfel inc6t sr numai respire decdt pe nas.

- AS fi putut sI te ucid, mai repetd banditul, gi tot ce am fdcut a fost numaide mil5, pentru care te rog si-mi fii recunoscdtor.

Dupd ce ,,scdpari viafa" elvelianului, cei doi bandili luard cheile, vizitardcasa gi se declarard mulqur4ili.

Frangois nu pierdea nici un minut. Mullumitd agenliei Fillonei, gisise patrufemei incdntdtoare, care la ora zece aveau sd se urce in trisura lui. costau weodoud zeci gi cinci de mii de franci. Nu le vdzuse, dar casa Fillonei era deincredere, toate memoriile wemii fac mdrturie.

comandd o cind completd la osprtarul cel mai vestit. Dar cu toate acestea,anumite aminunte de serviciu cereau acasd prezenla unui chelner pricepirt giintr-ale bucdtiriei. Foarte incurcat, se plimba la capdtul strdzii Montmartre,cdnd zdri, la intrarea unui mare palat, niqte feciori care stdteau de vorbd. Lavederea acelei liwele, o idee luminoasd sclipi in creierul lui.

Lud o trisurd gi alergr la Saint-Laurent. Intrdnd in prdvdlia lui Minaut, detepeste un tdndr care slujise sub comanda sa, il lud de o parte qi-i zise:

- Frate-meu qi eu aveam petrecere astd seard. Si vii cu mine, sd ma ajufica fecior. Vrei? Banii nu lipsesc... Haide sd ne imbrdcim.

Frangois aduse pe tan5rul bdrbx. Acestfanandel poseda calitrlile necesarescopului ce-qi propunea, eraindrdpne! qi cu o fo4d extraordinari.

Un negustor de vechituri ii imbrdc[ din cap p6nd in picioare, pe unul casenior, pe celSlalt ca fecior. Amdndoi merseri la caprtul strdzii Montmartre,in fafa palatului pe care il observase.

Acolo, feciorul se dddu jos gi trimise vorbi valetului cd domnul conte deBargimont dorea sd-i vorbeasci.

Dupd zece minute, valetul inainti pdnd la portiera hdsurii.

- Prietene, zise contele sco!6nd capul din trlsuri, doresc si-ti vorbesc unminut. Ploud! .... $i ce ploaie rece!... Urci-te.

- Domnule conte, rispunse valetul, nu voi indrizni niciodatd...

- Urc5-te, i1i zic, nu vreau si mai rdcesc, dupd ce deja sunt bolnav.Valetul, zdpdcit de aga onoare, nu se mai impohivi gi se urci in trdsurd.Feciorul zise vizitiului:

- Mdna, repede!Apoi sdri 9i el in trdsur6. 1

Il gdsi pe Frangois, in luptd cu valetul cdruia ii ddduse sd respire o batistdmuiatd intr-o esenti ametitoare.

il legard qi in curdnd lqi veni in fire:

- Ce wei cu mine? strigd el.

- Nimic, dec6t sd faci ceea ce faci in mod obignuit. Cindm intre prieteni,intr-o vild din apropiere qi fiindci lipsea un valet, ne-am holilrdr sd rdpim unul.Nu te teme de nimic, prietene, degi suntem violenfi, noi suntem oameni delume gi vei fi bine pldtit mdine pentru slujba pe care o vei face la noapte.

@srtourte - regsle lotilor t3

Casa era la cdliva pagi. Frangois se didujos sd vadd ce era de fZcut.Valetul fu bdgat in beci'9i incuiat.Apoi incepurd sd vind oaspefii. Ratiboule mai int6i, ca s[ ciocneascd pahare

cu prieteni vechi, apoi femeile aduse de Frangois.CAtu-i lumea, cineva n-ar fi ghicit pe obignuilii Pistolului in cei patru

gcntilomi care frceau onorurile salonului. Inf6ligarea lor era dintre cele maiingrijite. Femeile, mulfumiti luxului strllucitor, se crezurd in bund companie

;,i, departe de a fi sfioase, pdrurd chiar indriznele. Acele patru frumusefi, dintrecare cea mai mare nu avea doudzeci de ani, dar pe deplin dezvoltate ca femei,irveau nume la intdmplare: LEda, H6b6, Lad's, Phryn6, gi-9i potriviserdirnbrdcdmintea dupd noaptea pe care aveau si o petreacS.

Nu se gtia despre ele decdt ci doud erau mdritate, una cu un ofifer care se

ruinase la joc, alta cu un negustor de ciorapi de mdtase care cdzuse grav bolnavrr doua zi dupd nuntd. Celelalte doud erau fete care, dupi indrizneala qidragdldgenia lor in miqcare gi in vorb5, pireau a fr din lumea bun5. Vii giincdntltoare enigme pe care o intdmplare le azvdrlea in brafele unor bandili.

Cartouche gi Ratiboule gtiau si vorbeascS, Balagny gtia sd bea. Cina, cdreianu-i lipsea nici unul din condimentele setei gi ale iubirii, fu de o veselie regeascS.

Aceasti veselie nu se poate descrie, insufle{irea era din cele mai delirante.lil petreceau ca qi cum a doua zi ar fi. fost sf6rgitul lumii, in transportlriviolente, in risfEfiri neamaiuzite in care incercau sd reproduci imaginileirprinse ale picturilor gi ale decorurilor care ii inconjurau. Orgia nu avea locrloar in sufragerie, ci rdtd,cea prin apartament, revdrs6ndu-se in tot felul dechefuri, cdutdnd inspiralii noi, ldcomie de voluptdli necunoscute: nebunie, beliectre trebuia si se incheie cu o toropeali dobitoceascd, vecind cu somnul gi cunroartea, in care oamenii nu mai sunt decdt grdmezi de carne vegtedd,irnprSgtiate pe ici 9i pe colo.

in sfhrgit zorile se iviri. Slei{i, gi ruqina}i de asta, dupd ce cdutard in bdi unlcst de vigoare, oaspejii se despdrfird. Mai intdi plecard femeile, apoi bandifii,eirre nu uitard sd dezlege pe elvelian, d6ndu-i un pumn de aur, la fel qi valetului.

Capitolul 28

Reluarea afacerilor serioase

Dupd doui sau trei zile de odihn5, Cartouche, care se puse primul pepicioare, il pofti pe locotenent si reinceapi treburile serioase. Era vorba sd

;rurri capdt lui Gruthus qi sd sdvdrqeascd o holie mare.Amdndoi, la ceasul liliecilor gi al rdufrcdtorilor, merseri la T6rgul Noul.

I - In original: March6-Neuf (n.red.)