SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Legat de acest capitol trebuie să reţinem câteva aspecte legate de inspecţie, auscultaţie (unde este cazul) şi simptomele specifice.

Inspecţia:- generală- pe fiecare componentă a aparatului digestiv

Inspecţia generală oferă date despre starea de nutriţie care poate îmbrăca forma de:a. scăderea ponderală (emancierea) în:

- neoplazii- ciroza hepatică- stenoza pilorică- malabsorbţie- rectocolita ulcero-hemoragică etc.

b. Obezitatea – este frecvent asociată:- colecistopatiilor- pancreatopatiilor- steatozei hepatice

Inspecţia tegumentelor se referă la:

Inspecţia TEGUMENTELOR1. Culoarea

a.paloarei. în sindroamele anemice - generate de:

1.ulcere gastrice sau duodenale care sângerează2.hemorizi care sângerează3.diverticuloza care sângerează

b. paloare , jaune paille" - galben ca paiuli. cancerul gastricii. gastrectomiile totale

c. brună - hepatopatii cronice.

2. Manifestări hemoragipare (echimoze, peteşii) + steluţe vasculare - încirozele hepatice3. Xantelasme (depozite palpebrale de colesterol) — asociate litiazei biliare colesterolice.

Examinarea CAVITĂŢII BUCALEStomatită = inflamaţia mucoasei bucale - poate fi:

- primitivă: • infecţioasă: de natură microbiană, virotică şi micotică sau parazitară• toxică:

- saturnism (plumb) - mercurială

- secundară, în:• diabetul zaharat• hepatopatii cronice• insuficienţă renală cronică• leucemii.

1

Au fost descrise următoarele forme clinice: Stomatita ERITEMATOASĂ, caracterizată anatomic de:

• tumefierea mucoasei• înroşirea mucoasei

Stomatita:AFTOASĂ- caracterizată de prezenta de vezicule cu conţinut lactescent la nivelul mucoasei jugale, limbii care se rup,

lăsând ulceraţii superficiale, acoperite cu depozit albicios, aderent

Stomatita ULCEROASĂ sau ULCERO-MEMBRANOASĂ- ulceraţiile prezintă depozit albicios şi sunt dureroase la masticaţie

Stomatita GANGRENOASĂ sau NOMA:- astăzi este excepţional de rară- apărea în special după boli debilitante.

Examenul LIMBIIModificări de VOLUM:• macroglosia: poate fi:

- congenitală: în cretinism (sindromul DOWN) - prezentă în:

- acromegalic- mixedem- tumori

• atrofia limbii: în paralizia generală progresivă

Modificări de CULOARE: limba SABURALĂ:

o acoperită cu un strat cremos, albicios-gălbui- prezentă în:

- afecţiuni febrile- deficit de igienă, etc.

limba neagră, „păroasă":- pare acoperită, central, cu peri negri - ca urmare a acţiunii unor fungi (Candida, Aspergillus)

Modificări de ASPECT limba „prăjită" - aspect uscat limba „geografică"

descuamări parţiale porţiuni nedescuamate (acoperite de depozit albicios) apare:

- la copii până la vârsta de 6 ani- premenstrual- pe teren alergic

limba „scrotală":- prezenţa de fisuri la nivelul limbii, astfel că imită pielea scrotală- nu are caracter patologic; deseori este congenitală

limba cu „plăci de leucoplazie":- plăci rotunde, ovalare sau triunghiulare- cu margini ridicate sau deprimate - cu suprafaţa fin granulată sau netedă

2

- evocă: epiteliom (se practică biopsiei).

ULCERAŢIILE LIMBII:- Traumatice:

• prin dinţi cariaţi• prin proteze vicios aplicate• în urma unor accese corrriţiale, cu muşcături ale limbii

- Sifilitice:- Tuberculoase:- Neoplazice:

Examenul PLANŞEULUI BUCAL- ankiloglosie = fren lingual scurt - determină dificultate în vorbire

Examenul BOLTEI PALATINE- cu despicătură (cu sau fără „buză de iepure"):

• congenital• cavitatea bucală comunică larg cu cavitatea nazală

- prezenţa de perforaţii:• prin ulceraţii tuberculoase

Modificări ale FARINGELUI ŞI AMIGDALELORANGINELE (angere = a îngusta) = îngustarea istmului faringian prin inflamaţia faringo-amigdaliană

Clinic, anginele evoluează cu:- disfagie- hipersalivatie- prezenţa sau nu a febrei- prezenţa sau nu a alterării stării generale

Pot fi clasificate în funcţie de aspectul local:- angine ROŞII (eritematoaseV

• hiperemia mucoasei faringiene, a pilierilor, amigdalemor- angine ALBE (cu puncte albe - prin coci piogeni = puroi)

- angine ulcero-necrotice (prin streptococci beta-hemolitici + sau - anaerobi

FORME PARTICULARE DE ANGINA

ROŞII:- generate de streptococ beta-hemolitic:- angina flegmonoasă:

• cel mai frecvent unilaterală• inflamaţie a amigdalelor şi a ţesutului învecinat cu: frison, febră, durere locală.

ALBE:- cel mai frecvent, angina PULTACEE::

• cu puncte albe• prin coci piogeni

- angina PSEUDO-MEMBRANOASĂ: corespunde ANGINEI DIFTERICE iniţial: exsudat opalin pe amigdale; rapid se transformă în FALSE MEMBRANE

3

- Angine ULCERO-NECROTICE Angina ulcero-necrotică HENOCH - însoţeşte formele severe de scarlatină La nivelul amigdalelor şi ţesuturilor de vecinătate sunt prezente ulceraţii:

adânci, neregulate, acoperite de depozit cenuşiu sau de false membrane. evoluează cu adenopatie regională şi cu FOETOR EX ORE

- Angina GANGRENOASĂ: Generată de germeni anaerobi sunt prezente necroze cu ulceraţii:

- Ulceraţia TBC: neregulată, indoloră.

TUMORI AMIGDALIENE1. Limfosarcomul amigdalian2. Reticulosarcomul amigdalian

TUMORI FARINGIENE1. Carcinom nazo-faringian

EXAMENUL ABDOMENULUI

O primă condiţie necesară clarificării noţiunilor este realizarea unei „teritorializări" a marii suprafeţe de proiecţie, teritorializare utilizată de toţi clinicienii.

Peretele abdominal anterior poate fi împărţit prin:- 2 linii orizontale- 2 linii verticale în următoarele sectoare:

Hipocondruldrept

Epigastru Hipocondru stâng

Flancul drept Mezogastru Flancul stângFosa iliacă dreptă Hipogastru Fosa iliacă stângă

INSPECŢIA ABDOMENULUI

FORMA- normal: la adulţi este uşor convex. în acelaşi plan cu sternul- mărit de volum:- prin exces de ţesut adipos - obezitatea importantă - prin meteorism- prin ascită- prin tumori ovariene/uterine de mari dimensiuni Mărirea de volum poate fi:

• globală• regională - cu asimetrie:

• în eventraţii postoperatorii • în hernii abdominale

CULOAREA tegumentului abdominal: alb-roză.Pot fi prezente vergeturi: alb-sidefii, prin ruptura fibrelor elastice, după sarcini multiple sau gemelare.Pot fi prezente cicatrici: postoperatorii:

OMBILICUL - are în mod normal forma unei cicatrici deprimate, situată pe linia mediană, la jumătatea distanţei dintre apendicele xifoid şi simfiza pubiană.

PALPAREAÎn mod normal, peretele abdominal este moale, elastic. Putem decela prezenta unei contracturi:

4

- generalizată:o poate fi expresia unei hiperexcitabilităţi a bolnavului respectiv o poate fi semn de iritaţie peritoneală, mergând până la „abdomen de lemn" în caz de abdomen

acut.

SIMPTOMELE SUFERINŢELOR APARATULUI DIGESTIV

TULBURĂRILE APETITULUI

Foamea (fames) este instinctuală, individul născându-se cu necesitatea de a ingera alimente.Apetitul (appetere = a plăcea) reprezintă preferinţa, dorinţa de a ingera anumite alimente. E constituit pe baza experienţelor câştigate, respectiv a reflexelor condiţionate (formate, învăţate).

Modificări ale apetitului:Inapetenţa sau anorexia - reprezintă lipsa poftei de mâncare,_cauzată de:

• boli digestive: cancer gastric, ulcer gastric Anorexie selectivă - de exemplu pentru carne şi/sau pâine - se întâlneşte în cancerul gastric.

Inapetenţa/anorexia NU trebuie confundate cu: 1. saţietatea prematură. întâlnită în stomacul rezecat.2. sitiofobia = refuzul de a ingera alimente - se întâlneşte în psihopatii.3. frica de a mânca - se întâlneşte, la unii ulceraşi, la care alimentaţia generează epigastralgii.

Hiperorexia = apetit crescut- poate fi fiziologică în convalescenţa unor boli.

- poate fi patologică:• în ulcerul duodenal• în parazitozele inlesjmale• în hipertiroidie• în diabetul zaharat.

NU trebuie confundată cu:• polifagia (hiperfagia) - reprezintă ingestia alimentară mult crescută peste normal. • bulimia - reprezintă foamea excesivă, imperioasă; este prezentă în psihopatii.• parorexia = pervertirea apetitului, are mai multe forme clinice:

• Malacia = apetitul (preferinţa) pentru alimente acide • Pica = ingestia de alimente neobişnuite: pământ, cretă, cărbune, nisip• Allotriofagie ingestia de alimente dezgustătoare.

GREAŢAReprezintă senzaţia de a vărsa; uneori precede vărsătura, alteori este o senzaţie independentă.Această „nevoie” de vărsa este o senzaţie de origine musculară:

- contracţia inferioară a faringelui - contracţia superioară a esofagului

VĂRSĂTURILE - reprezintă evacuarea conţinutului gastro-intestinal.După mecanismul de producere, vărsăturile pot fi:a.Centrale- NU sunt precedate de greaţă- apar:

• spontan• fără efort• explozive (în jet)

- se întâlnesc în:5

o meningiteo hemoragii cerebro-meningee o tumori cerebrali o abcese cerebrale

- prin intermedul zonei chemoreceptoare: declanşate de Apomorfină, Ipeca, Eter, Nicotină.

b.Periferice:1. Extradigestive: rău de mişcare, afecţiuni otice, reflex în colica renală, în peritonite etc.2. Digestive:

- de stază esofagiană- vărsături gastrice - prin:

- prin leziuni: ulcer, cancer- prin eliminare de produşi (uree, toxine alimentare. medicamente: Digitală, Ipeca. Morfină)

Analiza semiologică a vărsăturii priveşte:1. frecvenţa lor:

a. sporadice:b. frecvente:c. incoercibile (repetitive, persistente, rebele la tratament): criza gastrică tabetică, holera, disgravidia,

intoxicaţiile. 2. orar:

- matinale, pe nemâncate: în gastrita cronică etilică, în insuficienta renală cronică (stadiul uremie), la unele gravide.

- precoce postprandial: gastrita acută- la 1-2 ore postprandial - în ulcerul gastric şi în castritele cronice acuti zate- la 2-4 ore postprandial:

• în ulcerul duodenal• în dilatatiile gastrice

- la 4-5 ore postprandial:• în gastrouodenitele cu stază • în dilatabile gastrice

- la 4-5 ore postprandial: ulcerul post-bulbar - 12-24 ore, conţinând şi resturi alimentare - în stenoza pilorică

3. Cantitate4. Miros

- fad: vărsături ce apar imediat postprandial - acru: vărsături postprandiale din ulcerul duodenal

- fecaloid: vărsăturile din ocluzia intestinală- acetonă:

• vărsăturile din diabetul zaharat decompensat• din ineficienta hepatică

5. Conţinut:- particule alimentare foarte fin divizate- cu resturi alimentare din ultimele 24 ore: stenoză pilorică, atonie gastrică

- bilioase şi abundente (2-3 litri): calcul inclavat în duoden- striuri sanguine: în vărsături repetate, cu efort mare- numai cu sânge sau alimente amestecate cu sânge = hematemeza

HEMATEMEZAEste definita ca eliminarea pe pură, prin vărsătură, de sânge roşu sau negricios ce provine de la nivelul esofagului, stomacului, duodenului.

6

In sângerările mici sau moderate, ca urmare a contactului sângelui cu acidul clorhidric are culoare neagră, ceea ce explica aspectul „în zaţ de cafea" al vărsăturii.Diagnosticul diferenţial al hemetemezei: - cu sângele înghiţit după:

• epistaxis• tonsilectomie

- hemosialemeza: saliva este amestecata cu sânge- hemoptizie: sânge roşu, aerat (cu bule de aer).

După etiologic hematemeza poate fi clasificată astfel:

ESOFAGIANĂ - cea mai frecventă cauză este reprezentată de ruptura varicelor esofagiene.

GASTRICĂ sau DUODENALĂ

Prin DISCRAZIE SANGUINĂ (krasis = constituţie)În BOLI SISTEMICEIATROGENE:

- salicilati - acid acetil salicilic (Aspirina)- corticoizi şi ACTH- Fenilbutazonă- Anticoagulante

Ca urmare a sângerării ce generează hematemeza apare MELENA:- scaun negru ca păcura sau ca smoala- lucios- moale- rău mirositor – provenit din sânge digerat după o hemoragie digestivă superioară, care a stagnat 8 ore

în intestin.- o hemoragie digestivă superioară, la care se asociază tranzitul accelerat poate da ENTERORAGIE- melena poate continua 3-5 zile DUPĂ oprirea sângerării, în cazul unei sangerări medii- scaunul negru poate fi prin:

• alimente: stomac, sfeclă, mure, afine• medicamente: bismut, fier.

DUREREA ABDOMINALĂ - este un simptom (este subiectivă) dependent de „pragul" dureros individual, corelat cu: educaţia, structura neuro-psihica. trăirile (experienţele) anterioare.Viscerele au sensibilitate durerosă dependenta de:

• spasm• distensie• motilitate foarte vie• tractiune (aderenţe)• iritanţi chimici (enzime sau acid clorhidric în cavitatea peritaneală)• inflamaţia mucoasei• procese ulcerative• hiperemie.

Durerea abdominală poate fi dată şi de suferinţa organelor din alte aparate:Exemplu:

- pneumonia lobară inferioară - poate mima:• colecistite• apendicite, etc.

- infarcte miocardice acute postero-inferioare: pot mima ulcerul perforat

7

- zona zoster (herpes zoster)- colica renală.

CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A DURERII DIGESTIVE

1. DISFAGIA = dificultate în deglutitie/dureri la deglutiţie.- este produsă frecvent prin spasm esofagian: se însoţeşte de durere retrosternală sau de constricţie la baza gâtului (mai rar)

Poate fi realizată o clasificare a disfagiei, raportată la componentele deglutiţiei: Disfagia oro-faringiană: poate fi întâlnită în:

• faringite acute• abcesul faringo-amigdalian• carcinomul de limbă• carcinomul retrofaringian• afecţiuni laringiene

Disfagia esofagiană:- poate fi întâlnită în:

- cancerul esofagian: - megaesofagul funcţional - diverticuli esofagieni- stenozele esofagiene

2. EPIGASTRALGIAEste specifică suferinţelor gastrice şi duodenale, dar este frecvent prezentă şi în:- suferinţe hepatice:

- ficatul de stază - hepatitele acute si cele cronice active:

- suferinţe colecistice- suferinţa apendiculară

3. GASTRALGIA – forma cea mai caracteristică este în criza gastrică tabetică.

4. ENTERALGIA

5. COLICA DIGESTIVĂEste o durere foarte puternică, violentă, specifică organelor cavitare este de regulă intermitentă, cu frecventă variabilă.In funcţie de organul care o generează, colica poate fi:

5. A. COLICA INTESTINALĂ- durerea are sediu de maximă intensitate para- sau periombilical

5. B. COLICA APENDICULARĂ- sediul maximei intensităţi: fosa iliacă dreaptă.- condiţii de producere: procesul inflamator cauzal- condiţii de calmare: administrarea de analgetice, antiinflamatorii; calmarea este doar temporară;

prezintă, în plus, pericolul mascării simptomatologiei

5. C. COLICA BILIARĂ

- sediul de maximă intensitate: hipocondrul drept sau/şi epigastruPermite diferenţierea de colica renală dreaptă.- intensitate: violentă- apariţie: intermitentă- durata - ore

8

- condiţii de calmare:

• administrarea de antispastice si analgetice• căldură locală• rareori cedează spontan

5. D. COLICA PANCREATICĂ- apare în litiaza pancreatică- sediu de maximă intensitate - în epigastru (..în bară'")- condiţii de calmare:

- administrarea de analgetice majore- antienzime (antikinine) (administrarea lor este în prezent controversată)

5. E. COLICA SATURNINĂ

- apare în intoxicaţia cu plumb

5. F. COLICA UTERINĂ- sediul maximei intensităţi: abdominal + lombar- este produsă de contracţiile uterine.

5. G. COLICA SALPINGO-OVARIANĂ- sediul maximei intensităţi: fosa iliacă (dreaptă sau stângă), deasupra arcadelor femurale

6. DUREREA PANCREATICĂ

PANCREATITA ACUTĂ- vezi 5. D „Colica pancreatică"- sediul de maximă intensitate: epigastru, supraombilical- iradiere: în tot abdomenul- intensitate: VIOLENŢĂ DEOSEBITĂ- durata: ore- condiţii de producere: litiaza biliară, obezi (dislipidemii), ingestia de alcool, mese abundente- condiţii de calmare: poziţie şezândă, cu flexie anterioară a toracelui; antienzime (antikinine)

(administrarea lor este controversată în prezent)

PANCREATOPATII CRONICE

- sediul maximei intensităţi: epigastru + supraombilical („în bară")- condiţii de producere: ingestia de alcool, de mese abundente- calmare: administrarea de analgetice

7. DUREREA ULCEROASA (ULCERUL NECOMPLICAT)- sediul intensităţii maxime:

• subxifoidian - în ulcerul cardial• medioepigastric:

- în ulcerul gastric (UG) - în ulcerul duodenal (UD)

• condiţii de producere:- periodicitate sezonieră (2-4 săptămâni): primăvara şi/sau toamna - ritmicitate: postprandial.

9

condiţii de calmare: apăsare aplicarea de căldură locală („semnul cărămizii") provocarea de vărsături (,.sernnujjndexului şi mediusului") sau apariţia vărsăturilor

spontane administrarea de antiacide (alcalinizante, neutralizante, absorbante; blocanţi ai

pompei de protoni) ingestia de alimente.

N. B. Pirozisul - reprezintă senzaţia de arsură situată retrosternal şi epigastric superior apare prin disfunctie a musculaturii eso-cardiale.Apare în:

- boala ulceroasă- hernia hiatală- sindroamele dispeptice hiperstenice - aerofagie- consumul de alimente intens comdimentate

8. DUREREA PERITONEALĂ

PERITONITA ACUTA- aseptică: datorită perforării unui organ cavitar: stomac, intestin, apendice, colecist- chimică: datorită prezenţei enzimelor: pancreatita acută- datorită prezenţei bilei: coleperitoneu.

DUREREA PERITONEALĂ CRONICA

- Prin periviscerită

9. DUREREA DIN OCLUZIA INTESTINALĂ

- localizare: durerea este iniţial localizată mai frecvent paraombilical, ulterior

- iradiere: în întreg abdomenul

- intensitate: foarte mare

- mod de calmare:- administrarea de analgetice centrale- intervenţia chirurgicală

- fenomene asociate: apariţia vărsăturilor - iniţial alimentare şi bilioase; în final FECALOIDE.

10. DUREREA ABDOMINALĂ DIN AFECŢIUNILE VASCULARE, apare în:

TROMBOEMBOLIA MEZENTERICĂ

TENESMELE RECTALEReprezintă senzaţia de tensiune şi constricţie în regiunea anală.Se însoţeşte de „chemare la scaun" imperioasă, aproape permanentă, fără ca defecatia să se producă.Apar în:

- rectite- recto-sigmoidite- fisuri anale- prostatite- uretrite.

II. SEMNE ALE AFECŢIUNILOR DIGESTIVE

II. A. HEMATCMEZA (vezi mai sus)10

II. B. MELANA(vezi mai sus)

II. C. MERICISMUL (RUMINAŢIA) - reprezintă:- readucerea voluntară, în gură, a alimentelor

- remesţecareEste un proces cvasifiziologic în copilărie. Este semn de psihopatie la adult.

III. MODIFICĂRILE SCAUNULUI - CA SEMN AL AFECŢIUNII DIGESTIVE

Scaunul normal este un rezidiu al digestiei. Aspctul macroscopic:

- formă cilindrică (de cârnat)- bine legat- culoare dată de stercobilinogen: galben-maroniu.

Numărul fiziologic de scaune/zi = 1-2 patologic poate creste până la 20-40/zi: în enteritele stafilococice, în rectocolita ulcero-hemoragică. Consistenţa:

- normală: bine legat - anormală:

• scăzută (păstoasă, semi-lichidă, lichidă) - în enterite• mici sfere dure (asemănătoare excrementelor de oaie = scibale): în colonul iritabil (spastic)• pietroasă = coproliţi• dură, scaun voluminous = fecalom (poate bloca tranzitul)• masă multilobulată, stercorală (stercus = excrement) - în constipaţia rectală

• masa amorfă, voluminousă - în constipaţia colică.

Culoare:- normală - brună prin prezenţa stercobilinei - galben deschis-verzui - în tranzitul intestinal accelerat, prin bilirubina nemetabolizată- argilos-albicios - prin absenţa bilirubinei: în hepatitele acute sau în icterul obstructiv

CONSTIPAŢIAEste şi simptom şi sindrom.Simptom: reprezintă stagnarea în intestin, timp mai îndelungat, a materiilor fecale

DIAREEAPoate fi şi ea simptom sau sindrom.Reprezintă evacuarea de scaune lichide sau semi-lichide mai frecvent, care au stat timp foarte scurt la nivelul intestinului.

Etiologia este uneori dificil de recunoscut:- funcţională- colon iritabil- greşeli alimentare - toxiinfecţii - Dizenteria amoebiană (mai rară) - Tuberculoza intestinală- Febra tifoidă – dată de Salmonella tiphy- Boala Crohn: se mai numeşte şi ileita terminală sau regională; poate afecta şi colonul

- Sindromul ZOLLINGER-ELLISON - caracterizat de hipersecreţie gastrică enomă, cu hiperaciditate mare

- Rectocolita ulcero-hemoragică

11

Diareea poate fi simptom în: parazitoze: ascarizi, lamblia, trichinella.

MODIFICĂRI ALE GUSTULUI

Pot fi produse de suferinţe ale organelor învecinate: amigdalite cronice, faringite, sinuzite, carii dentare, pioree alveolară, bronşiectazii, abces pulmonar, limbă saburală.

Poate fi:- „amar:

• în afecţiuni hepato-biliare• la nevrotici

- acid (acru):• în sindromul dispeptic hiperstenic cu hiperaciditate:

- sindromul ulceros- ulcerul gastric şi duodenal- esofagita de reflux

- dulceag:• în diabetul zaharat• în intoxicaţiile cu plumb

- metalic: în anemia BIERMER ola nevrotici la cei cu lucrări dentare metalice (efect de pilă)

MODIFICĂRI ALE HALENEI (AERUL EXPIRAT)

Halena depinde de:- starea igienei bucale (inclusiv eventualele tratamenţejlentare)- existenţa stomatitei:- existenţa anginei ulcero-necrotice - unele hemopatii maligne - prezenţa de diverticuli esofagieni- prezenţa de stenoze esofagiene

FOETOR EX ORE - în insuficienţa hepatică = miros dulceag datorat prezenţei de substanţe aromatice nemetabolizate hepatic.

LIMBA DUREROASĂ = glosodinie/glosoalgie - prezenta arsurilor sau durerii la nivelul limbii.Poate apărea în:- afecţiuni dentare- cancerul lingual- glosita din anemia Biermer- stomatite infecţioase

ERUCTAŢIILEReprezintă eliminarea pe gruă a gazelor provenite de la nivelul stomacului, însoţită de zgomot, nemirositoare, frecvent precedată de senzaţie de apăsare cardială.

S-ar produce prin acumularea de aer, cu distensie, la nivelul porţiunii inferioare a esofagului, iar prin apariţia de unde antiperistaltice, aerul este evacuat.

12

SUGHIŢUL este produs prin:- contracţie spasmodică (clonică) a diafragmului

Poate fi un simptom banal după:- băuturi gazoase

- băuturi alcoolice- mese abundente - datorat excitării prin căi cortico-bulbare:

• la nevrotici• în encefalite• în tumori cerebrale• în meningite

- sau datorat unor boli digestive, ca:• ulcer gastric şi duodenal • parazitoze• cancer gastric• diabet zaharat decompensat• uremie.

Rareori nu poate fi calmat decât prin frenicectomie.

METEORISMUL ABDOMINAL = flatulenţă = pneumatozăReprezintă acumularea de gaze la nivelul tubului digestiv:Clinic:

- distensie abdominală- prezenţa de zgomote intestinale (borborigme)- emisia analăde gaze.

13