Semiologia toracelui

SIMPTOMELE DE ORDIN GENERALFrisonul

cu caracter unic si solemn, cu durata de jumatate de ora pana la o ora, este intalnit la inceputul pneumoniei bacteriene; de o intensitate mai mica si repetat apare in supuratiile pulmonare, pleurezii, mai rar in tuberculoza;

in pneumonia bacteriana urca pana la 39 - 40, prezentand un aspect de platou, cu variatii mici de 3/10 4/10 de grad, mai ridicata seara, dureaza 5 10 zile si se termina adesea in criza, mai rar in liza; in pleurezia exudativa tuberculoasa febra urca seara la 38 - 39, coboara dimineata cu 1, imbracand un aspect dintat si scade in liza;In bronhopneumonie, tuberculoza pulmonara acuta, abcesul pulmonar apare febra cu oscilatii mai mari de 2 - 3, neregulata in supuratiile pulmonare si pleurale pot exista si 1-2 accese febrile pe zi; oscilatiile mari dau curbei termice un caracter intermitent (febra de supuratie) in tuberculoza pulmonara incipienta intalnim o stare subfebrila, cu valori de 37 - 37,5, insotita de transpiratii, inapetenta, oboseala

SIMPTOMELE DE ORDIN GENERAL

Transpiratiile apar de obicei in perioada de criza a pneumoniei; intensitatea lor depinde de starea de toxinfectie a organismului; infectia tuberculoasa,prin toxinele elaborate de bacilul Koch, determina transpiratii abundente, mai ales nocturne.

este deseori intalnita in perioada febrila a bolilor acute pulmonare, dar de durata mai lunga, insotita de oboseala si pierderea accentuata in greutate in tuberculoza pulmonara, cancerul pulmonar si supuratiile pulmonare.

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDurerea toracica rezulta din participarea pleurei in cursul diferitelor procese parenchimatoase sau datorita iritatiei nervilor intercostali nu este apanajul suferintei aparatului respirator, putand fi intalnita si in alte afectiuni ale organelor din torace sau abdomen; durerea iradiata (extrapulmonara) isi are originea in pericard, miocard, aorta, mediastin, afectiuni vertebrale sau abdominale trebuie determinat: modul de debut intensitatea sediul iradierea caracteristicile sale junghi,crampa,bara,arsura evolutia permanenta, intermitenta, paroxistica cauzele declansante circumstantele de aparitie semnele asociate

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDurerea toracicapneumonia franca lobara embolia pulmonara gangrena pulmonara cancerul bronho-pulmonar pneumotorax pleurezia sero-fibrinoasa colectii purulente pleuraleJunghiul ester violent, transfixiant, cu sediul in dreptul mamelonului, atenuandu-se si disparand de obicei dupa 2-3 zileJunghiul ester extrem de brutal, insotit de o dispnee foarte accentuata

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDurerea toracica la femei, in orice durere toracica vor trebui controlati sanii, pentru a elimina un neoplasm mamar; junghiul reprezinta durerea de origine respiratorie sau pleuro-pulmonara, de intensitate mare, care se insoteste de greutate in respiratie; se accentueaza prin tuse sau daca se exercita o apasare pe regiunea dureroasa; se intalneste in pneumonii, embolii pulmonare, pneumotorax, pleurezii; pneumonia franca lobara embolia pulmonara gangrena pulmonara cancerul bronho-pulmonar durere violenta care nu cedeaza la calmantele obisnuite

pneumotorax pleurezia sero-fibrinoasa colectii purulente pleuraleJunghiul este accentuat si persistent, coexistand cu o stare generala grava si expectoratie fetida

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDurerea toracica pneumonia franca lobara embolia pulmonara gangrena pulmonara cancerul bronho-pulmonar pneumotorax pleurezia sero-fibrinoasa colectii purulente pleuraleDatorita patrunderii bruste a aerului in cavitatea pleurala, apare o durere de o violenta extrema care imobilizeaza bolnavul si care se insoteste de o dispnee marcata; totodata bolnavul ester cianozat, are pulsmic, tahicardic.

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDurerea toracicapneumonia franca lobara embolia pulmonara gangrena pulmonara cancerul bronho-pulmonar pneumotorax pleurezia sero-fibrinoasa colectii purulente pleuraleIn faza de inflamatie uscata junghiul toracic are un caracter difuz, si nu permite initial bolnavului sa stea pe partea afectata; mai tarziu cand apare colectia pleurala aceasta impiedica frecarea foitelor pleurale si junghiul diminua in intensitate, astefl incat bolnavul va putea sa stea culcat pe partea afectata

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDurerea toracicapneumonia franca lobara embolia pulmonara gangrena pulmonara cancerul bronho-pulmonar pneumotorax pleurezia sero-fibrinoasa colectii purulente pleurale junghiul este violent si persistent; durerea este superficiala, accentuate la cea mai mica apasare

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDurerea toracica lipseste in afectiunile bronhiilor (bronsite, astm bronsic), in bolile pulmonare cronice (scleroze, emfizem) sau in leziunile pulmonare localizate profund; se insoteste si de alte simptome ale aparatului respirator: tuse, expectoratie, dispnee; in afara durerii pleuro-pulmonare exista durerile care tin de o suferinta a mediastinului, coloanei vertebrale si sistemului nervos, precum si durerile iradiate la nivelul toracelui, de origine abdominala (afectiuni hepato-biliare, splenice, ale diafragmului sau subdiafragmatice);

Dispneea

reprezinta dificultatea de a respira; se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer, iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza tegumentelor

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneea reprezinta dificultatea de a respira; se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer, iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza tegumentelorExista 4 tipuri de cauze.I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara obliterare partiala a cailor aeriene superioare invadarea arborelui respirator printr-un exudat invadarea arborelui respirator printr-un transudat constrictie a bronhiolelor diminuare a campului respirator diminuare a elasticitatii pulmonare diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii Polipi naso-faringieniEdem, spasm al gloteiCrup diftericTumori laringieneCorpi straini in laringe si traheeCompresiune prin tumori

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneea reprezinta dificultatea de a respira; se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer, iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza tegumentelorExista 4 tipuri de cauze.I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara obliterare partiala a cailor aeriene superioare invadarea arborelui respirator printr-un exudat invadarea arborelui respirator printr-un transudat constrictie a bronhiolelor diminuare a campului respirator diminuare a elasticitatii pulmonare diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii BronsiteBronhopneumoniePneumonieCongestii pulmonare

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneea reprezinta dificultatea de a respira; se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer, iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza tegumentelorExista 4 tipuri de cauze.I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara obliterare partiala a cailor aeriene superioare invadarea arborelui respirator printr-un exudat invadarea arborelui respirator printr-un transudat edem pulmonar constrictie a bronhiolelor diminuare a campului respirator diminuare a elasticitatii pulmonare diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneea reprezinta dificultatea de a respira; se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer, iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza tegumentelorExista 4 tipuri de cauze.I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara obliterare partiala a cailor aeriene superioare invadarea arborelui respirator printr-un exudat invadarea arborelui respirator printr-un transudat constrictie a bronhiolelor astm bronsic diminuare a campului respirator diminuare a elasticitatii pulmonare diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneea reprezinta dificultatea de a respira; se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer, iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza tegumentelorExista 4 tipuri de cauze.I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara obliterare partiala a cailor aeriene superioare invadarea arborelui respirator printr-un exudat invadarea arborelui respirator printr-un transudat constrictie a bronhiolelor diminuare a campului respirator diminuare a elasticitatii pulmonare diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii Compresiune a plamanului prin lichide (pleurezie, hidrotorax);Compresiune a plamanului prin aer (pneumotorax);Inlocuire a plamanului prin tumora;Micsorarea spatiilor alveolare

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneea reprezinta dificultatea de a respira; se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer, iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza tegumentelorExista 4 tipuri de cauze.I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara obliterare partiala a cailor aeriene superioare invadarea arborelui respirator printr-un exudat invadarea arborelui respirator printr-un transudat constrictie a bronhiolelor diminuare a campului respirator diminuare a elasticitatii pulmonare diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii Scleroze bronho-pleuro-pulmonareEmfizem pulmonar

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneea reprezinta dificultatea de a respira; se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer, iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza tegumentelorExista 4 tipuri de cauze.I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara obliterare partiala a cailor aeriene superioare invadarea arborelui respirator printr-un exudat invadarea arborelui respirator printr-un transudat constrictie a bronhiolelor diminuare a campului respirator diminuare a elasticitatii pulmonare diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii Cauze care tin de cutia toracicaFractura a coastelor;Nevralgii intercostale;Nevralgii frenice;Paralizie sau contractura a muschilor respiratoriCauze din vecinatatePericarditaAscitaTumori abdominaleMeteorism abdominal

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneea

II. Cauze care altereaza compozitia sangelui scaderea hemoglobinei (anemii) blocare a hemoglobinei prezenta in sange de substante toxice - toxine microbiene sau substante toxice medicamentoase

III. Cauze nervoase leziuni ale nervilor senzitivi ai respiratiei leziuni ale zonelor reflexogene leziuni ale centrilor respiratiei boli cerebrale - tumori, hemoragii, meningite

SIMPTOMELE FUNCTIONALEDispneeaIV. Cauze care tulbura circulatia pulmonara hipertensiune arteriala leziuni ale valvelor aortei (stenoza aortica, insuficienta aortica) leziuni ale aortei toracice (aortita, anevrisme) scleroza coronariana leziuni ale valvelor mitrale (stenoza, insuficienta, boala mitrala) miocarditaBolnavii dispneici iau pozitii comode sprijinindu-se in maini, cu capul si trunchiul flectat indarat (pozitia de ortopnee) cu scopul de a inlesni actiunea muschilor respiratori accesoriiDin punctul de vedere al ritmului respirator, dispneea imbraca trei aspecte: dispnee cu accelerarea miscarilor respiratorii; cu rarirea miscarilor respiratorii; cu miscari respiratorii dezordonate, aritmice

SIMPTOMELE FUNCTIONALETusea

consta dintr-o respiratie modificata, voluntara sau reflexa, cuprinzand trei timpi succesivi: inspiratie profunda inchiderea glotei si punerea sub tensiune a aerului inspirat expiratie brusca, violenta, cu deschiderea brusca a orificiului glotic si un zgomot caracteristic

tusea de origine respiratorie reprezinta o reactie de aparare care are drept scop eliminarea unor secretii patologice de la nivelul arborelui traheo-bronho-alveolar (exudat,puroi, sange) precum si a unor corpi straini inhalati; prin eliminarea acestor produse patologice se impiedica o infectie descendenta si se mentine permeabilitatea cailor respiratorii; actiunea utila a tusei poate fi depasita si in acest caz trebuie combatuta (ex. tusea iritativa, continua, din stadiile initiale ale inflamatiei cailor respiratorii; tusea de origine pleurala, in cazul agravarii unor leziuni pulmonare, in insuficienta cardio-respiratorie);

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala productiva, are un caracter harcait datorita aglomerarii secretiilor in caile respiratorii; apare in boli ale bronhiilor si parenchimului pulmonar; trebuie administrate expectorante, in vederea curatirii conductului bronho-alveolar de secretii; administrarea de inhibante ale tusei poate produce bronhoplegie, hipoventilatie alveolara si blocarea bronhiilor cu secretii.

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala este scurta, repetata, are un timbru aspru, oboseste bolnavul producandu-I insomnii; trebuie oprita printr-o medicatie sedativa; este intalnita in afectiuni pleurale (pleurite,pleurezii, pneumotorax), la inceputul unei traheo-bronsite, tumori pulmonare si tuberculoza pulmonara incipienta; poate fi de origine nervoasa (neuropatica,isterica), voita sau de cauza extrapulmonara (otite medii, iritatii subdiafragmatice.

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala stinsa sau ragusita, este intalnita in boli care afecteaza corzile vocale, fie prin producerea unui edem (crup difteric, laringita), fie prin ulceratii (tuberculoza, neoplasm), sau atunci cand bolnavul este extenuat; tusea devine afona cand se produce o paralizie bulbara sau a corzilor vocale.

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala este o tuse pe doua tonuri si o intalnim in aceleasi situatii care determina vocea bitonala, adica in iritatia sau paralizia nervului recurent stang, compresiuni traheo-bronsice produse de un anevrism al croseiaortei, dilatatii ale atriului stang, tumori mediastinale

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala zgomotoasa, cu timbru latrator,apare in special la copii in laringita striduloasa, iar la adulti in compresiuniproduse pe trahee si bronhii de catre adenopatii, anevrism al aortei sau tumori mediastinale

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica poate sugera obstructii bronsice tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala este o tuse cu timbru cantator,in accese, specifica tusei convulsive, frecvent intalnita la copii; mai poate apare in compresii mediastinale si in unele dischinezii traheo-bronsice; se caracterizeaza printr-o serie de expiratii fortate intretaiate de o inspiratie profunda, suieratoare care se numeste repriza.

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala este urmata de pierderea cunostintei; se datoreste fie unui colaps respirator dinamic al fetei posterioare a traheei, fie unei mariri ale presiunii lichidului cefalorahidian si a venelor jugulare care va avea drept consecinta o micsorare a intoarcerii sangelui venos si o cadere a tensiunii arteriale.

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala prin efortul ei duce la varsatura; se intalneste in tusea convulsiva, tuberculoza pulmonara, adenopatii traheo-bronsice si la ceicare isi inghit sputa

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic in caverna tuberculoasa si pneumotorax tusea matinala tusea vesperala

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala caracteristica pentru bolnavii bronsiectazici, bronsitici cronici, cu bronhoree si cei cu abces pulmonar; in cursul noptii acumulandu-se secretii abundente in cavitatile formate in plamani, dimineata prin schimbarea pozitiei bolnavului secretiile vor irita zonele sensibile tusigenesi va aparea accesul de tuse; acesti bolnavi isi factoaleta bronhiilor.

SIMPTOMELE FUNCTIONALETuseaASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE tusea umeda tusea uscata tusea voalata tusea bitonala tusea sonora tusea paroxistica tusea chintoasa tusea sincopala tusea emetizanta tuesa cu timbru metalic tusea matinala tusea vesperala insotita de ascensiuni termice este de obicei uscata, determinata de iritatia mucoasei bronsice de catre leziunile tuberculoase

SIMPTOMELE FUNCTIONALEExpectoratia sputa

expectoratia reprezinta eliminarea pe gura in timpul tusei a secretiilor patologice acumulate in caile respiratorii iar produsul ei se numeste sputa; sputa este compusa din secretia si exudatia patologica, de obicei de origine bronsica sau pulmonara, corpi straini si produse de descompunere a tesutului pulmonar saliva, secretie nazala, faringiana; expectoratia de origine bronsica este rezultatul unei hipersecretii bronsice de origine infectioasa, alergica, iritativa, sau functionala; expectoratia de origine pulmonara este determinata de doua mecanisme principale: necroza sau supuratia parenchimului pulmonar (tuberculoza pulmonara, cancerul bronsic excavat, abcesul pulmonar); exsudatia sau transudatia alveolara (procesele de alveolita, edemul pulmonar acut); uneori prin expectoratie se pot elimina produse patologice (puroi) din pleura, mediastin, colectii subdiafragmatice deschise in caile respiratorii;

SIMPTOMELE FUNCTIONALEExpectoratia sputa are o mare valoare semiologica putand transa uneori diagnosticul unei afectiuni dupa caracterul pe care-l imbraca; astfel o sputa ruginie este considerata caracteristica pneumoniei pneumococice, in timp ce o sputa in cantitate mare, care se stratifica pledeaza pentru o supuratie bronhopulmonara; pentru a ne putea da seama de aspectul general al sputei, aceasta trebuie recoltata in vase de sticla gradate, iar pentru examene bacteriologice va fi recoltata in recipiente sterile; este bine ca in anumite situatii (cu exceptia cazurilor foarte grave) sa nu se inceapa tratamentul cu antibiotice inainte de efectuarea unei antibiograme; la examenul macroscopic al sputei trebuie apreciate urmatoarele caractere utile pentru diagnostic: aspect, consistenta, culoare, miros, cantitate si stratificare care reunite pot da diverse varietati de sputa;


ASPECTUL SPUTEI sputa mucoasa sputa seroasa sputa sero-muco-purulenta sputa muco-purulenta sputa numulara si globoida sputa purulenta sputa sanghinolenta sputa pseudomembranoasa



este incolora, transparenta, are o consistenta gelatinoasa, aderenta de vas; contine mucus secretat de glandele cailor respiratorii; este intalnita in bronsite acute, astm bronsic, pneumonii



de obicei abundenta, spumoasa, alb-rozata, ester caracterizata edemului pulmonar acut, consecintade cele maimulte ori a unei insuficienta cardiace stangi; mai rar ester de cauza renala (bronsita seroasa pituitara a renalilor sau datorata unei iritatii prin gaze toxice



este frecventa in supuratiile bronho-pulmonare (bronsita fetida, bronsiectazie); recoltata intr-un pahar conis se depune in 3 sau 4 straturi care de la suprafata sunt: un strat spumos, aerat; un strat mucopurulent; un strat mucos; iar la fund un strat purulent grunjos;



contine mucus si puroi; este alb-galbuie sau verzuie; este opaca si se intalneste in bronsita acuta in faza de coctiune, bronsitele cronice,bronsiectazii, cantitatea mare de mucus caracterizand hipersecretia bronsica


ASPECTUL SPUTEI sputa mucoasa sputa seroasa sputa sero-muco-purulenta sputa muco-purulenta sputa numulara si globoida variante ale sputei muco-purulente sputa purulenta sputa sanghinolenta sputa pseudomembranoasa



cu aspect cremos, culoare galben verzuie, ester intalnita in abcese pulmonare, colectii purulente pleurale, colectii subdiafragmatice deschise in bronhii, tuberculoza cavitara



este o sputa mucoasa, seroasa sau purulenta care contine sange; apare in pneumonia gripala, edemul pulmonar, cancerul pulmonar, infarctul pulmonar, abcesul pulmonar, bronsiectazie;



contine o parte lichida in care plutesc parti solide sub forma de membrane, in lambouri, alcatuite din fibrina coagulata; membranele iau forma bronhiilor (pseudomembrane) si sunt intalnite in bronsita cronica pseudomembranoasa si traheobronsita difterica

SIMPTOMELE FUNCTIONALEExpectoratia sputaCULOAREA SPUTELOR albicioasa: in perioada de debut a traheobronsitelor; nuante diferite dupa particolele ce le contin: albicioasa: la morari, cioplitori in piatra; rosietica data de pulberile de fier, siliciu: siderurgisti, zidari; negricioasa data de particolele de carbune: mineri; cenusiu-verzuie: in perioada de coctiune a bronsitelor; galben-verzuie: in supuratiile pulmonare; verzuie: in tuberculoza cavitara si in ictere (datorata pigmentilor biliari); ruginie: pneumonia pneumococica; cu striuri sanghinolente: in pneumonii virotice; rosie-deschisa: in neoplasme pulmonare; brun-murdara: in gangrena pulmonara;

SIMPTOMELE FUNCTIONALEExpectoratia sputaMIROSUL SPUTEI este fad; fetiditatea deosebita este datorata florei microbieneanaerobe asociate cu fuzospirili;CANTITATEA SPUTEI depinde de intensitatea procesului inflamator-supurativ si de puterea cu care se executa tusea; uneori cantitatea de sputa poate ajunge la 300-500 ml in 24 ore, alteori cantitatea este mai redusa; unii bolnavi, in special copiii, isi inghit sputa; in unele afectiuni bronho-pulmonare expectoratia ester redusa, mai ales in stadiile initiale: pneumonie, bronsita acuta, neoplasm pulmonar; bolnavii adinamici desi prezinta afectiuni bronho-pulmonare grave, eliminacantitati mici de sputa; in alte afectiuni cantitatea de sputa este mult crescuta: bronsite cronice cu bronhoree, bronsiectazie, abces pulmonar cronic

SIMPTOMELE FUNCTIONALEExpectoratia sputaCANTITATEA SPUTEI in unele colectii pleuro-pulmonare sau subdiafragmatice care se deschid brusc in bronhii (pleurezie purulenta, abces pulmonar, chist hidatic), cantitatea de sputa este foarte mare, eliminarea putandu-se face sub forma de vomica; vomica reprezinta o evacuare masiva, brusca, prin efractie, a unei colectii lichidiene, de obicei purulente, ;in arborele bronsic; este insotita si precedata de chinte de tuse;

A. TRAUMATISME TORACICE FARA INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE ACUTE1. Contuzia toracicaDurerea se calmeaza cu antalgice sau cu infiltratii de novocaina, de obicei pentru durata scurta;Durerea dispare complet dupa 2 4 saptamani;2. Hematomul subcutanatReprezinta o colectie serosanghinolenta care se produce atunci cand corpul aluneca tangential pe o suprafata dura (accidentele rutiere);Colectiile subcutanate trebuie evacuate prin punctie sau prin incizie, urmate de un pansament compresiv;Neevacuata colectia se poate infecta sau poate produce tulburari prin resorbtia de la acest nivel a substantelor de degradare, toxice

A. TRAUMATISME TORACICE FARA INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE ACUTE3. Rupturile musculareDe obicei afectati muschii mari: pectoralii si marele dorsal;Imediat dupa accident diagnosticul este usor, la locul rupturii observandu-se o adancire determinata de absenta muschiului in spatiul respectiv; ceva mai tarziu acest gol este ocupat de un hematom si diagnosticul este mai dificil;Durerea este extrem de vie;Apare impotenta functionala;Tratamentul consta in sutura musculara, care se executa numai intr-o sectie chirurgicala;Dupa interventia chirurgicala se face imobilizarea regiunii actionate de muschiul respectiv, timp de 2 saptamani (bandaj cu fasa simpla sau ghipsata);

A. TRAUMATISME TORACICE FARA INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE ACUTE4. Sindromul de compresiuneEste caracteristic strivirii toracelui pe o durata mai lungaSe creeaza asa-numita masca echimotica;Tratamentul consta in repaus la pat si repaus de vedere, in cazul in care s-au produs si tulburari oculare, precum si tratamentul leziunilor coexistente;

5. Fractura unui numar redus de coasteFracturarea a 1 3 coaste, mai ales daca nu s-a produs o deplasare a acestora sau o ranire a pleurei;Bolnavul acuza dureri care se intensifica in timpul miscarilor respiratorii sau ale bratelor;Apar crepitatiile osoase;Examenul radiologic poate decela focarul de fractura;Tratamentul consta in repaus la pat si antalgice (inclusiv infiltratii cu novocaina ale nervilor intercostali ai coastelor fracturate);

A. TRAUMATISME TORACICE URMATE DE INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE ACUTE

1. Fracturile pluricostale fara volet costalTraumatisme grave;Datorita durerii provocate coastele fac miscari de amplitudine mult mai redusa decat in mod normal, ceea ce duce la grave tulburari de hematoza si in consecinta la insuficienta respiratorie acuta;Tratamentul consta in administrarea de analgezice, nu morfina; infiltrarea nervilor intercostali;Nu vor fi aplicate bandaje toracice;Se administreaza bolnavului oxigen pe masca sau sonda nazala cel putin in primele zile dupa traumatism;

A. TRAUMATISME TORACICE URMATE DE INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE ACUTE2. Fracturile pluricostale cu volet costalVoletul costal reprezinta fracturarea mai multor coaste deodata, coastele fiind fracturate in cate doua sau mai multe puncte distantate intre ele (fracturi bi sau multifocale); se creeaza in acest fel o suprafata care nemaifiind intim legata de restul grilajului costal exectuta in timpul respiratiei miscari inverse (paradoxale) fata de cele normale;Consecinta acestei miscari inverse este reducerea accentuata a campului de hematoza cu producerea insuficientei respiratorii acute, inclusiv a insuficientei circulatorii acute;Tratamentul greu de efectuat cauta sa anuleze miscarile inverse ale voletului costal prin crearea unei legaturi mecanice intre volet si restul grilajului costal;Infiltratii intercostale cu novocaina si alcool, oxigenoterapie, vitaminoterapie, antalgice, reechilibrare hidro-electrolitica;

C. COMPLICATIILE TRAUMATISMELOR TORACICE SI ALE FRACTURILOR COSTALE1. HemotoraxulReprezinta prezenta de sange in cavitatea pleuralaLa percutie: matitate, la ascultatie: nu se mai aud zgomotele respiratorii normale;La punctia toracica se evacueaza sange;Examenul radiologic este util, dand informatii si cu privire la cantitatea de sange precum si la unele devieri ale mediastinului;Tratamentul consta in evacuarea sa prin punctie-aspiratie, pentru se evita compresarea plamanului cu insuficienta respiratorie;In caz de hemoragie masiva se completeaza tratamentul cu compensarea pierderilor prin transfuzii de sange;

C. COMPLICATIILE TRAUMATISMELOR TORACICE SI ALE FRACTURILOR COSTALE2. Pneumotoraxul traumaticReprezinta prezenta de aer intre cele doua foite pleuralePrezenta emfizemului subcutanat, a pneumomediastinului;Tratamentul consta in inchiderea de urgenta a plagii toracice: in afara spitalului se aplica de urgenta un bandaj compresiv, cu scopul de a nu permite aerului atmosferic sa exercite presiune asupra plamanului; in spital se intervine chirurgical;

A. TRAUMATISMELE INCHISE (CONTUZIILE)Pot sa produca leziuni numai ale elementelor constitutive ale peretelui abdominal sau leziuni si ale viscerelor abdominale;1. Leziuni localizate numai la nivelul peretelui abdominalEchimozaHematomul supraaponevroticHematomul subaponevrotic si rupturile musculareSeromulTratamentul :Numai cand exista certitudinea ca nu ester o leziune de organ intraabdominal se poate sta in expectativa sau se poate evacua hematomul numai prin punctie;In caz de dubiu se face o interventie chirurgicala prin care se controleaza si cavitatea abdominala; de aesmenea ester indicata si pentru evacuarea hematomului si pentru suturarea muschilor rupti;

A. TRAUMATISMELE INCHISE (CONTUZIILE)2. Leziuni ale viscerelor abdominale plineSunt cuprinse toate leziunile organelor abdominale: ficat, splina, pancreas, rinichi, mezouri;Aceste leziuni pot fi: simple, care nu dau o simptomatologie alarmanta mici hematoame periviscerale; complexe, rupturi complete sau partiale ale organului parenchimatos (ficat, splina, pancreas, rinichi) sau hematoame sub capsula sau fasciile de invelis ale organului respectiv hemoragia interna in 2 timpi, cele mai frecvente fiind ale splinei;3. Leziuni ale organelor cavitare (stomac, intestin)Simplecontuzii ale peretilor cu sufuziuni sanghine subseroase (echimoze, hematoame);Perforatii urmate de peritonita

A. TRAUMATISMELE INCHISE (CONTUZIILE) - DIAGNOSTICSimptomatologia: durerea, varsaturile, scaunele (rosii sau melenice);La inspectie:Echimoze;Abdomen meteorizat, semn de iritatie peritoneala care determina o distensiea anselor intestinale;Contractura abdominala, cu abdomenul excavatAbdomenul imobil cu respiratiaLa palpareLocalizarea locului cel mai dureros;Apararea musculara;Contractura musculara

A. TRAUMATISMELE INCHISE (CONTUZIILE) - DIAGNOSTICLa percutie:Disparitia matitatii hepatice;Matitate deplasabila in flancuri;Punctia abdomenuluiTuseul rectal +/- tuseul vaginalExamenele complementare:Hemoleucograma;Examenul urinei;Aspiratia gastrica;Radiografia abdominala pe gol;

A. TRAUMATISMELE DESCHISE (PLAGILE)Sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care intereseaza si deschide peretele abdominal;Plagile pot fi: nepenetrante penetrante perforanteOrganele lezate pot fi: organe pline: ficat, splina, rinichi, pancreas, uter,vase, mezouri; lezarea acestora produce hemoragie;Organe cavitare: stomac, intestin subtire, colon, vezicula biliara, vezica urinara; lezarea acestora produce peritonita;Rezultatul este un sindrom abdominal acut pentru care este obligatorie interventia chirurgicala de urgenta cu explorarea minutioasa a plagii;

Semiologia toracelui

Documents

Transcript of Semiologia toracelui