SEMIOTICA. TEORII ALE LIMBAJULUI

Asistent: Bianca Cheregi, Doctorand in Stiintele Comunicarii

Adresa de contact:bianca.cheregi@comunicare.ro

Seminar 4LUDWIG WITTGENSTEIN.

TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

• 2 tipuri de abordari ale limbajului:

1. Abordarea riguroasa;

2. Abordarea neriguroasa;

Adrian Paul Iliescu, 1989

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

1. Abordarea riguroasa

• Presupozitii:

i) Chosismul [de la chose (şoz) = “lucru”, în franceză]

ii) Izomorfismul structural dintre limbaj si lume

iii) Traductibilitatea universala

iv) Esentialismul

v) Intelectualismul:

- autonomia sensului;

- autonomia semanticii.

vi) Universalitatea limbajului

vii) Ordinea universala

viii) Posibilitatea obiectivitatii depline

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

Abordarile RIGUROASE Abordarile NERIGUROASE

- Construiesc limbaje ideale;

- Construiesc, regularizeaza si

sistematizeaza;

- Deduc in structuri riguroase;

- Prescriu norme;

- Aspira la universalitate

(imperialismul unei anumite

paradigme).

- Inteleg limbajele reale;

- Analizeaza, critica si descriu fapte

relevante;

- Arata (sau doar sugereaza);

- Descriu fapte lingvistice;

- Se refera doar la contexte locale

(situatie pre-paradigmatica).

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

ABORDAREA FILOSOFICA A LIMBAJULUI

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

• Teoria Jocurilor de limbaj:

• Limbajul este analog jocurilor (ex.: jocul de sah)

• Vorbirea unei limbi este parte a unei activitati sau a unei forme de

viata;

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

• Jocul presupune anumite reguli, actori, roluri, actiuni, context;

• Un joc de limbaj presupune un interlocutor si un locutor, un context

in care cei doi comunica comportamentele si actiunile lor;

• Semnificatia unui cuvant – folosirea cuvintelor in context.

• Limbajul – colectie de jocuri de limbaj;

• Intelesul unei expresii – stapanirea regulilor pentru folosirea ei;

• Aplicarea conceptului “a urma o regula” presupune un obicei.

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

Wittgenstein I Wittgenstein II

-Teoria semiotica a limbajului (Tractatus Logico-Philosophicus)-Intelesul unui cuvant este obiectul pe care-l denota

- intre realitate si limbaj exista un IZOMORFISM – limbajul reproduce realitatea

-Metafora FIRULUI ROSU

- primeaza semnificatia cuvantului (data de folosirea cuvintelor in context)- Intelesul unei expresii este folosirea pe care i-o putem da, intr-unul sau altul din variatele jocuri de limbaj-presupozitii: 1) antiesentialism 2) antiuniversalism 3) antitraductibilitate universala

- Metafora FIRULUI de LANA

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

Structurile realitatii Structurile logico - lingvistice

-Obiecte (proprietati, caracteristici)- Stari de lucruri

- Ex: Cristi = purtatorul numelui;

-Enunturi atomare ( enunturi cu sens)- Judecati (cu sens)- Obiectul desemnat de expresie- Purtatorul numelui – caracteristici comune, esenta comuna

1) Metafora FIRULUI ROSU

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

• Semnificatia cuvantului este data de toate firele subtiri care se

desprind din caier;

• Firul de lana se bazeaza pe asemanare, nu pe comun (ca in

Wittgenstein I)

2) Metafora FIRULUI DE LANA

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

WITTGENSTEIN – TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ

“LET’S TALK BABY” – PUBLICIS CONSEIL

• https://www.youtube.com/watch?v=Fxs5Jhn-BN8

De citit pentru seminarul al 5-lea:

• Thomas Kuhn – Structura revolutiilor stiintifice,

Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1976.

- pp. 53 - 65;

- pp. 87 - 96;

- pp. 137-155;

• Thomas Kuhn – Tensiunea esentiala, Editura

Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982.

- pp. 334 - 358.