Seminar 6 – Procedură penală. Partea GeneralaCPP în vigoare

1. Recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a unui chestor va fi judecat de un complet format din:

a. 2 judecătorib. 3 judecătoric. 5 judecători2. Curtea de apel are competenţa personală de a judeca:a. infracţiunile săvârşite de judecătorii de la curţile de

apelb. infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturic. infracţiunile săvârşite de membrii Consiliului Superior

al Magistraturii3. Tribunalul are competenţa materială de a judeca:a. apelurile împotriva sentinţelor pronunţate de

judecătorii privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângere prealabilă

b. recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în materia măsurilor asigurătorii

c. recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în materia executării hotărârilor penale

4. Dobândirea calităţii după săvârşirea faptei determină schimbarea competenţei atunci când:

a) cauza se află pe rolul judecătoriei, iar inculpatul este numit preşedinte al Consiliului Legislativ

b) inculpatul a dobândit calitatea de senator după terminarea cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe

c) judecătoria a dat o hotărâre în primă instanţă, iar înainte de soluţionarea recursului inculpatul este numit ministruNCPP 1. Competența materială a instanțelor de judecată:

a. este o competență pe orizontală;b. se stabilește în funcție de gravitatea infracțiunilor;c. impiedică instanța competentă, potrivit CPP în vigoare,

să judece cauza, dacă la momentul intrării în vigoare a NCPP aceasta nu mai este competentă;2. Judecătoria:

a. judecă, în primă instanță, toate infracțiunile;b. judecă, în fond, doar infracțiunile urmăribile la

plângere pralabilă; c. se pronunță, prin sentințe, cu privire la cauzele penale

care intră în competența sa;3. Tribunalul:

a. este competent material să judece infracțiunea de ucidere din culpă;

b. poate avea rol de regulator de competență în condițiile legii;

c. judecă apelurile declarate împotriva sentințelor pronunțate de judecătorii;4. Curtea de apel:

a. se pronunță, prin decizii, în toate cazurile de competența sa;

b. reprezintă instanță de control judiciar pentru infracțiunile de omor, comise de avocați stagiari;

c. poate soluționa conflicte de competență ivite între două judecătorii;5. Curtea militară de apel:

a. judecă infracțiunile comise de procurorii cu stagiul militar satisfăcut;

b. nu judecă decât infracțiunile comise de militarii cu grad mai mare de cel de colonel;

c. judecă infracțiuni privind securitatea națională a României, comise de militari; 6. Înalta Curte de Casație și Justiție:

a. nu judecă decât în căi de atac;b. realizează interpretarea și aplicarea unitară a normelor

penale, de către instanțele judecătorești;c. pronunţă în toate cazurile hotărâri care sunt definitive

7. Infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii, comisă de un avocat membru al baroului constituțional:

a. intră în competența personală a Curții de apel;b. va fi judecată de judecătorie, în primă instanță;c. va fi judecată în apel de Curtea de apel;

Spețe 1. Prin rechizitoriu din data de 09 aprilie 2008, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –

Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, inculpatul a fost trimis în judecată fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 257 Cod penal raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. În fapt s-a reţinut că, în calitatea sa de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, inculpatul ar fi pretins şi primit, în mod eşalonat, suma de 40 000 euro de la MMN, pentru a-şi trafica influenţa necesară pe lângă magistraţii Tribunalului Alba Iulia în vederea admiterii cererii formulate de MMN – condamnat într-un alt dosar - pentru înlocuirea măsurii suspendării dreptului la liberă circulaţie în străinătate. La 13 decembrie 2010, dată la care dosarul se afla pe rolul instanţei sesizate cu judecarea fondului cauzei - Secţia penală a ICCJ – inculpatul a fost eliberat din funcţie ca urmare a pensionării. La 25 ianuarie 2011 inculpatul formulează o excepţie de necompetenţă după calitatea persoanei a instanţei fondului pe motiv că s-a schimbat calitatea care a determinat iniţial competenţa instanţei.

Soluţionaţi motivat excepţia inculpatului.2. La 3 decembrie 2008, printr-o sentinţă pronunţată de Tribunalul Suceava, inculpatul a fost condamnat la 3 ani

închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. În faţa instanţei de apel, inculpatul a invocat necompetenţa după calitatea persoanei a Curţii de Apel Suceava, arătând că la data de 30 noiembrie 2008 a fost ales senator în Parlamentul României, motiv pentru care competenţa după calitatea persoanei aparţine ICCJ. Curtea de apel, în temeiul art. 42 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 40 alin.2 C.pr.pen., şi-a declinat competenţa în favoarea Secţiei penale a ICCJ.Comentaţi motivat soluţia instanţei.