Ce leg¦âtur¦â exist¦â +«ntre fapte bune +či m+óntuire

8/17/2019 Ce leg¦âtur¦â exist¦â +«ntre fapte bune +či m+óntuire

1/30

Ce legătură există între fapte bune şi mântuire?

de R.C. Sproul

Cât de grav e faptul că oamenilor, atunci când Îl primesc peHristos, li se vorbeşte doar despre Hristos ca Mântuitor, fără să li se vorbească despre Hristos ca Domn?

E de neconceput pentru mine că o astfel de întrebare se poate ridica înBiserica Noului Testament - ca şi cum am putea separa calitatea deMântuitor a lui Hristos de calitatea Sa de Domn. minti!i-"ă# primamărturisire de credin!ă din Noul Testament a fost Kaiser Curios# $%sus e

Domnul$.

Dar atunci când o persoană &l primeşte pe Hristos ca Mântuitor# ea nurecunoaşte doar că are ne"oie de un Mântuitor# ci "ine în smerenie cucredin!ă şi pocăin!ă# încre'ându-se în Hristos. (um poate o persoană să se încreadă în Hristos ca Mântuitor şi în acelaşi timp să i)nore cu desă"ârşiresau să respin)ă în"ă!ătura clară despre %sus care ne spune că El nu e doarMântuitor# ci şi Domn*

Mă tem că ce se furişea'ă aici în această di+otomie între %sus ca Mântuitor

şi %sus ca Domn este o foarte )ra"ă distorsiune a doctrinei protestante a îndreptă!irii doar prin credin!ă# distorsiune numită antinomianism.ntinomianism înseamnă pur şi simplu anti-le)e. ,nii oameni au pus atâta'el în răspândirea doctrinei că suntem mântui!i doar prin credin!ă# nu prinfapte# încât au tras conclu'ia că felul de credin!ă care mântuieşte estecredin!a simplă# de'brăcată de orice altce"a. Ei cred că credin!a nu arene"oie "reodată să fie urmată de "reo faptă iar ascultarea nu esterele"antă pentru "ia!a creştină. &n alte cu"inte# pot păcătui cât doresc fărăsă mă pocăiesc# şi totuşi să fiu iertat de păcat pentru că cerul e un dar)ratuit iar îndreptă!irea e prin credin!ă# aşa că ce mai contea'ă dacă eu

continui să păcătuiesc*cest )en de interpretare este c+iar moti"ul pentru care ut+er şi părin!iiprotestan!i au subliniat cu atâta )riă că îndreptă!irea doar prin credin!ăimplică nu doar o simplă mărturisire a credin!ei# ci o credin!ă autentică -)enul de credin!ă care îşi arată caracterul autentic prin roadele ascultării./aptele făcute în ascultare nu ne câşti)ă mântuirea# dar dacă nu e0istănici o roadă a ascultării de Domnia lui Hristos# acest lucru e un indicatorclar că credin!a este o credin!ă moartă# credin!ă despre care Sfântul %aco"spune că nu ne foloseşte la nimic. Deci# atunci când cine"a spune $nutrebuie să cre'i în Domnia lui Hristos ca să fii mântuit$# ce aud eu de fapte o falsă doctrină a îndreptă!irii. Ea sus!ine că putem crede anumitelucruri dar că putem trăi oricum "rem.


2/30

,neori noii con"erti!i nu în!ele) semnifica!ia domniei lui Hristos# înprincipal pentru că nu le este e0plicată cu claritate. Mai ales dacă nu suntfamiliari cu aceşti termeni creştini# iar creştinii din urul lor presupun că în$primirea lui Hristos ca Mântuitor$ este inclusă automat Domnia Sa# aceştinoi con"erti!i rămân cu o lacună serioasă în cunoaşterea doctrinelor de

ba'ă. Trebuie să fim aten!i şi să pre'entăm aceste lucruri în detaliu atuncicând le e0plicăm noilor credincioşi.

Ce legătură există între faptele noastre bune şi mântuireanoastră?

Dintr-o anume perspecti"ă# faptele noastre bune nu au absolut nimic de-aface cu mântuirea noastră1 din altă perspecti"ă însă# ele sunt esen!iale.cesta e mie'ul polemicii care e0istă între creştini încă de la 2eformaprotestantă.

Eu sunt con"ins că faptele noastre bune nu ne câşti)ă mântuirea. câşti)a mântuirea înseamnă a o dobândi prin muncă sau a o merita./aptele ar trebui să fie atât de bune# atât de perfecte# fără nici o urmă depăcat în ele# astfel încât să &l obli)e pe Dumne'eu să ne acordemântuirea. (red că Noul Testament este e0trem de clar atunci când aratăcă nici unul dintre noi nu trăieşte o "ia!ă suficient de bună ca să ne câşti)emântuirea. 3rimim mântuirea lui Dumne'eu pe când suntem încă păcătoşi4Efeseni 567-89. De aceea a"em ne"oie de un Mântuitor# de ispăşire - deaceea a"em ne"oie de +ar.

:amenii spun adesea# $Nimeni nu e perfect.$ Suntem cu to!ii de acord căaşa e. Dar nici măcar o persoană dintr-o mie nu îşi dă seama desemnifica!ia acestei afirma!ii. (um"a ei se )ândesc că Dumne'eu îi "anota pe fiecare în raport cu ceilal!i# şi $câtă "reme "ia!a mea e mai pu!inpăcătoasă decât a altcui"a# atunci# "orbind relati"# e suficient de bună casă aun) în &mpără!ia lui Dumne'eu.$ ,ităm că Dumne'eu cere o ascultaredesă"ârşită fa!ă de e)ea ui# iar dacă nu reuşim să &l ascultăm la modulperfect# atunci "a trebui să căutăm în altă parte pentru a ne ob!inemântuirea. ici inter"ine Hristos. Hristos ne pune la dispo'i!ie meriteleSale. (ând mă încred în El prin credin!ă# atunci nepri+ănirea Sa de"inenepri+ănirea mea înaintea lui Dumne'eu. stfel că faptele bune ale luiHristos sunt cele care ne mântuiesc pe mine şi pe tine - nu faptelenoastre.

(u toate acestea# suntem c+ema!i să ascultăm ca un răspuns alrecunoştin!ei. %sus a spus6 $Dacă Mă iubi!i# "e!i pă'i poruncile Mele.$Martin ut+er a în"ă!at că îndreptă!irea se capătă doar prin credin!ă. Darel a de'"oltat conceptul spunând că îndreptă!irea e doar prin credin!ă# însă nu printr-o credin!ă sin)ură. : persoană care se încrede cu ade"ărat în Hristos şi care se ba'ea'ă pe Hristos pentru răscumpărare primeştebinefacerile meritelor lui Hristos prin credin!ă. Dar dacă acea persoană areo credin!ă ade"ărată# acea credin!ă ade"ărată se "a manifesta într-o "ia!ă


3/30

de ascultare. Mai simplu6 un) în cer prin nepri+ănirea lui %sus# darrăsplata mea din cer îmi "a fi acordată în func!ie de ascultarea mea sau delipsa acesteia.

Tradus de /lorin ;idu

Mântuirea este numai prin credinţă, sauprin credinţă plus fapte?

Întrebare: Mântuirea este numai prin credinţă, sau prin credinţă plus fapte?

Răspuns: Aceasta este probabil cea mai importantă dintre toate întrebările legate de teologia

creştină. Această întrebare reprezintă cauza Reformei – despărţirea între Biserica Protestantă şi

Biserica Catolică. Răspunsul la această chestiune reprezintă principala diferenţă între

creştinismul biblic şi cele mai multe dintre cultele aşazis creştine. !ste m"ntuirea numai prin

credinţă# sau prin credinţă însoţită de fapte$ %unt eu m"ntuit numai prin credinţa în &isus# sau

trebuie at"t să cred în &isus# dar să fac şi anumite lucruri ca să fiu m"ntuit$

'ămurirea chestiunii legate de m"ntuirea e(clusi) prin credinţă sau m"ntuirea prin credinţă plusfapte este complicată de o serie de pasa*e biblice dificil de pus cap la cap. Comparaţi Romani

+,-# /,0 şi 1alateni +,-2 cu &aco) -,-2. 3nii )ăd o diferenţă între ceea ce spune Pa)el

4m"ntuirea numai prin credinţă5 şi &aco) 4m"ntuirea prin credinţă plus fapte5. 6n realitate# Pa)el şi

&aco) nu se contrazic absolut deloc. %ingurul punct de contradicţie pe care unii îl reclamă este

legat de relaţia dintre credinţă şi fapte. Pa)el spune din punct de )edere dogmatic că m"ntuirea

este numai prin credinţă 4!feseni -,75 în timp ce &aco) pare să spună că m"ntuirea este prin

credinţă plus fapte. Răspunsul la această aparentă problemă se găseşte în e(aminarea a ceea

ce spune &aco). &aco) combate credinţa pe care o poate a)ea o persoană fără a face fapte bune

ca efect al credinţei 4&aco) -,0805. &aco) atrage astfel atenţia asupra faptului că o credinţăautentică în 9ristos )a conduce la o )iaţă schimbată şi la fapte bune 4&aco) -,-:-;5. !l nu spune

că m"ntuirea este prin credinţă plus fapte# ci mai degrabă că o persoană care este cu ade)ărat

m"ntuită prin credinţă )a face fapte bune ca o consecinţă a m"ntuirii.


4/30


5/30

rtodocsii, pentru care mântuirea este curătirea reală de păcate, afirmă rolul faptelor bune în acestproces. #n vindecarea si părăsirea deprinderilor rele, faptele bune au un rol terapeutic pentru păcătos.*le sunt mântuitoare si îl ajută pe om la această mântuire în sensul că îl eliberează si vindecă pepăcătos de deprinderile păcătoase. %e stie faptul că inima omului se modelează după actele e!terioarelucrate prin vointa sa. 2ucrarea faptelor bune si 1otărârea de a nu mai repeta păcatele suntmântuitoare, adică ajută la mântuirea omului. De aceea învătătura crestină ortodo!ă afirmă mântuireaprin credintă si prin fapte.

#n acest conte!t, e!presia protestantilor "%unt mântuit" nu are sens. 0n om este mântuit abia atuncicând s-a eliberat de orice păcat din viata lui. ri, acest lucru nu se poate afirma cu certitudine într-o viată de om.

/ată câteva versete din 3oul 4estament toate indică spre lucrarea faptelor bune ca parte a parcurgeriisi atingerii mântuirii.

În Iope era o ucenită, cu numele Tavita, care, tâlcuindu-se, se zice Căprioară. Aceasta era plină de fapte une si de milosteniile pe care le făcea. !"apte #$%&'

()umnezeu* va răsplăti fiecăruia după faptele lui... )ar acum, izăviti fiind de păcat si roi făcându-vă lui )umnezeu, aveti roada voastră spre sfintire, iar sfârsitul, viată vesnică... )acăvietuiti după trup, veti muri, iar dacă ucideti, cu )u+ul, faptele trupului, veti fi vii... Aceasta, fiindcăstiti n ce timp ne găsim, căci este c+iar ceasul să vă treziti din somn căci acum mântuirea este maiaproape de noi, decât atunci când am crezut. oaptea e pe sfârsite ziua este aproape. /ă lepădămdar lucrurile ntunericului si să ne mrăcăm cu armele luminii. /ă umlăm cuviincios, ca ziua$ nu nospete si n etii, nu n desfrânări si n fapte de rusine, nu n ceartă si n pizmă. Ci mrăcati-vă n )omnul Iisus 0ristos si gri1a de trup să nu o faceti spre pofte. !2om. 3$& &$33 4$5% 5%$55-56'

)acă, ntr-adevăr, 7-ati ascultat si ati fost nvătati ntru 8l, asa cum este adevărul ntru Iisus, să vă

dezrăcati de vietuirea voastră de mai nainte, de omul cel vec+i, care se strică prin pofteleamăgitoare si să vă nnoiti n du+ul mintii voastre si să vă mrăcati n omul cel nou, cel după )umnezeu, zidit ntru dreptate si n sfintenia adevărului. !8fes. 6$35-36'

)ar tu, o, omule al lui )umnezeu, fugi de acestea si urmează dreptatea, evlavia, credinta, dragostea,rădarea, lândetea. 7uptă-te lupta cea ună a credintei, cucereste viata vesnic9 la care ai fostc+emat si pentru care ai dat ună mărturie naintea multor martori... /ă facă ce e ine, să senavutească n fapte une, să fie darnici, să fie cu inimă largă, agonisindu-si ună temelie n veaculviitor, ca să doândească, cu adevărat, viata vesnică. !5 Tim. &$55, 53, 54, 5#'

:rednic de crezare este cuvântul, si voiesc să adeveresti acestea cu tărie, pentru ca acei ce au crezut

n )umnezeu să aiă gri1ă să fie n frunte la fapte une. Că acestea sunt cele une si de folosoamenilor. !Tit %$4'

;ărtăsia ta la credintă să se facă lucrătoare n deplina cunostintă a oricărei fapte une, pe care o faceti pentru 0ristos Iisus. !"ilim. &'

Asa si cu credinta$ dacă nu are fapte, e moartă n ea nsăsi. )ar va zice cineva$ Tu ai credintă, iar euam fapte arată-mi credinta ta fără fapte si eu t voi arăta, din faptele mele, credinta mea. Tu crezic9 unul este )umnezeu< Bine faci dar si demonii cred si se cutremură. :rei nsă să ntelegi, omulenesocotit, că credinta fără de fapte moartă este< Avraam, părintele nostru, au nu din fapte s-andreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe 1ertfelnic< :ezi că, credinta lucra mpreună cu faptele lui

si din fapte credinta s-a desăvârsit< !Iacov 3$5=-33'


6/30

;entru aceasta, puneti si din partea voastră toată sârguinta si adăugati la credinta voastră$ faptaună, iar la fapta ună$ cunostinta. !3 ;et. 5$>'

/tiu faptele tale si osteneala ta si rădarea ta... Cine are urec+i să audă ceea ce )u+ul zice Bisericilor$ Celui ce va irui i voi da să mănânce din pomul vietii, care este n raiul lui )umnezeu...

u te teme de cele ce ai să pătimesti. Că iată diavolul va să arunce dintre voi n temnită, ca să fitiispititi, si veti avea necaz zece zile. "ii credincios până la moarte si ti voi da cununa vietii... Am auzitun glas din cer, zicând$ /crie$ "ericiti cei morti, cei ce acum mor ntru )omnul? )a, grăieste )u+ul,odi+nească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei... Am văzut pe morti, pe cei mari si pe ceimici, stând naintea tronului si cărtile au fost desc+ise si o altă carte a fost desc+isă, care este carteavietii si mortii au fost 1udecati din cele scrise n cărti, potrivit cu faptele lor.!Apoc. 3$3, =, 5@ 56$5%,3@$53'

#n mod particular, întâia *pistolă a %f. p. /oan atrage atentia asupra necesitătii unirii credintei culucrarea faptelor bune simpla credintă cu mintea (asa cum cred si dracii nu este suficientă pentrumântuire.

Cel ce zice$ 7-am cunoscut, dar poruncile 7ui nu le păzeste, mincinos este si ntru el adevărul nu seaflă. Cine păzeste cuvântul 7ui, ntru acela, cu adevărat, dragostea lui )umnezeu este desăvârsită. ;rin aceasta cunoastem că suntem ntru 8l. Cine zice că petrece ntru 8l dator este, precum Acela aumlat, si el asa să umle... ricine si-a pus n 8l năde1dea, acesta se curăteste pe sine, asa cum Acela curat este... ricine rămâne ntru 8l nu păcătuieste oricine păcătuieste nu 7-a văzut, nici nu 7-a cunoscut... ricine este născut din )umnezeu nu săvârseste păcat, pentru că sământa lui )umnezeu rămâne n acesta si nu poate să păcătuiască, fiindcă este născut din )umnezeu. !5 In.3$6, >, & %$%, &, #'

#n concluzie, omul are iertarea păcatelor prin credinta în /isus ristos si prin mărturisirea si părăsireapăcatelor. ăsura în care s-a mântuit poate fi apreciată însă numai la 5udecata de poi, în functie de

faptele sale bune si de nevointa sa spre o viată sfântă. 4rebuie mentionat aici că 5udecata nu se vadesfăsura cu /isus ristos prezidând un juriu de o manieră lumească si trimitând oamenii în /ad.)aptele bune sau rele ale oamenilor (structura lor sufletească - "cum te voi găsi, asa te voi judeca" -sunt cele care îi vor duce pe acestia în 6ai sau /ad. )aptele tuturor vor fi revelate în fata dreptului5udecător si a puterilor ceresti. 4emelia pentru sc1imbarea acestei structuri sufletesti ("mântuire"este credinta în /isus ristos, iar transformarea efectivă se realizează cu vrerea omului si cu ajutorullui Dumnezeu.

$entru o analiză detaliată asupra celor două conceptii asupra notiunii de "mântuire", veziarticolul Două conceptii despre mântuire.

7 pagină sus

Mantuirea subiectiva sau indreptarea

Conditiile mantuirii subiective har, credinta si fapte bune

http://www.odaiadesus.ro/conceptii.htmlhttp://www.odaiadesus.ro/conceptii.htmlhttp://www.odaiadesus.ro/cuvinte.htmlhttp://www.odaiadesus.ro/cuvinte.htmlhttp://www.odaiadesus.ro/conceptii.html


7/30

Principalul termen folosit de Sfanta Scriptura cat si de Sfanta Traditie pentru a arata

motivul intruparii Fiului lui Dumnezeu, precum si scopul operei Sale cu privire laom este "mantuire". El este folosit atat pentru a numi lucrarea rascumparatoare a

Mantuitorului Hristos prin jertfa de pe cruce, cat si pentru a numi starea celor caresiau insusit sau impropriat roadele jertfei de pe cruce. !n primul caz, este vorba

de mantuirea obiectiva , rascumpararea sau impacarea omului cu Dumnezeu prin jertfa Mantuitorului, iar in al doilea, de mantuirea subiectiva sau personala, ori

simplu mantuire, indreptare sau sfintirea omului, lucrare care se infaptuieste defiecare crestin in parte prin ar,credinta si fapte bune, pentru ca omul rascumparat

prin jertfa lui Hristos, sa poata dobandi fericirea vesnica. Mantuirea subiectiva esteimpreunalucrarea lui Dumnezeu si a omului, prin care acesta isi insuseste roadele

jertfei de pe cruce a Mantuitorului, fiind eliberat din robia pacatului si a mortii,incepand de la #otez si Mirun$ere o noua viata, prin care se face drept inaintea lui

Dumnezeu. %ceasta noua viata se dezvolta si se intareste prin conlucrarea

crestinului cu arul, ca rod al credintei, manifestanduse in fapte bune, dar rasplata pe care o va primi va fi fericirea vesnica.

Precum rezulta din indemnul Sfantului %postol Pavel, adresat filipenilor&

"... lucrati cu frica si cu cutremur la mantuirea voastra" 'Filip. (, )(*, mantuirea nueste un simplu dar de la Dumnezeu, nici numai un act sau o lucrare a omului, ci o

actiune de durata care are un inceput, se dezvolta treptat si se realizeaza prinimpreunalucrarea lui Dumnezeu si a omului. Desi$ur, ea se infaptuieste ca urmare

a arului dobandit de om prin Taina #otezului, prin straduinta si propria lucrare acrestinului& Dumnezeu da arul Sau, iar din partea omului sunt necesare credinta si

faptele bune.

Mantuirea subiectiva este consecinta rascumpararii in !isus Hristos, prin +are nea

venit arul si adevarul '!oan ), )*. !n conceptia #isericii noastre si spre deosebirede protestanti, mantuirea subiectiva sau indreptarea potrivit te-tului de la om. /,

(0, este o renastere spirituala adevarata si reala a omului, prin care eldevine drept inaintea lui Dumnezeu. Ea pro$reseaza sau re$reseaza datorita unor

conditii subiective ale crestinului, fiind dependenta de pre$atirea si de ridicarea luidin punct de vedere moral. Ea este deci susceptibila de crestere, intarire si

desavarsire, dar fiindca este le$ata nu numai de vointa si lucrarea omului ci si decum va $asi Dumnezeu rezultatul actiunilor lui, nimeni nu poate fi si$ur de

mantuirea sa. De aceea, omului ii este necesara continua lucrare in acest scop,implinind toate poruncile si casti$andusi virtutea care le incununeaza pe toate&

iubirea. !n orice stadiu al cresterii sale duovnicesti sar afla, el trebuie sasi aducaaminte de cuvintele Sfantului %postol Pavel& " Asa ca celui ce i se pare ca sta, sa ia

aminte sa nu cada '! +or. )1, )(*.

2ecesitatea harului pentru mantuire rezulta din universalitatea pacatului

stramosesc& " Fiindca toti au pacatuit...indreptandu-se in dar, cu harul Lui, prin

rascumpararea in Hristos Iisus" 'om. 3, (3(4*. Fara arul redobandit prin !isusHristos, nimeni nu poate nici sa voiasca, nici sa lucreze pentru mantuirea sa& " aci


8/30

Dumnezeu este el ce lucreaza in voi si sa voiti si sa faceti dupa a Lui

bunavointa" 'Filip (, )3*. Mantuirea este un dar al lui Dumnezeu, deci nu esterezultatul vredniciei personale a omului& "aci in dar sunteti mantuiti, prin

credinta, si aceasta nu de la voi! al lui Dumnezeu este darul. u din fapte, ca sa nu se laude nimeni. #entru ca a lui faptura suntem, ziditi in Hristos Iisus spre fapte

bune, ca sa umblam intru ele" 'Efes. (, /)1*.

Din cele de mai sus rezulta ca mantuirea este o lucrare in care Dumnezeu face

inceputul prin arul sau, iar omul are nevoie de acest ar si in continuare,straduinduse incontinuu sa colaboreze cu el.

Mantuirea inceputa prin renasterea la o viata noua cere un efort sustinut din parteacrestinului pentru realizarea cresterii sale duovnicesti, spre a putea urca pe cele

mai inalte trepte ale desavarsirii sale morale si a lua astfel cununa cemarii lui

Dumnezeu in Hristos !isus 'Filip. 3, )3)4*, prin urmare ea are mai multe trepte saufaze.

Etapele indreptarii

ea dintai treapta este cemarea si pre$atirea omului pentru renastere, pentru

primirea arului divin. 5mul nerenascut, fiind luminat de arul premer$ator de caresimte nevoia si insusindusi prin credinta adevarurile evelatiei, doreste sa se

mantuiasca, de aceea, constient de starea in care se afla, face o adevarata pocainta.%tat famenul etiopian, cat si Saul din Tars au simtit nevoia sa se impace cu

Dumnezeu, trezinduse in ei credinta in Hristos. !nainte de a renaste prin botez,arul lucreaza dinafara asupra omului, dar dupa botez arul se salasluieste in el

insusi, lucrarea lui devenind mai vie. Mentionam insa ca aceasta cemare, aceastalucrare de pre$atire se savarseste in #iserica si nu in afara ei.

A doua treapta este renasterea omului in Hristos prin Taina botezului. +u aceastaincepe indreptarea propriuzisa, care consta, pe de o parte, in curatirea de pacatul

stramosesc si de celelalte pacate savarsite pana la botez, iar pe de alta, in salasluireaarului lui Hristos in el, inclusiv arul virtutilor teolo$ice, ceea ce marceaza

inceputul unei noi vieti, in care omul simte dorinta vie de a se uni cu Hristos si de a

umbla "intru innoirea vietii" 'om. 6, 4*.

A treia treapta face vizibil pro$resul crestinului in viata cea noua in Hristos,aratandu7 pe Hristos prezent in viata si faptele lui incat acum el poate spune& "De

acum nu mai traiesc eu, ci Hristos este +el ce traieste intru mine" '8al. (, (1*.%cum se arata cu adevarat cresterea crestinului in virtute si indeosebi in iubire, ceea

ce da un sensibil avant urcusului duovnicesc spre desavarsire, care poate firealizat, pe de o parte, prin implinirea poruncilor, iar pe de alta, prin urmarea de

catre unii a sfaturilor evan$elice.

Conditiile insusirii mantuirii subiective


9/30

Din cele anterioare, se poate intele$e ca intrea$a lucrare de ridicare a vietii

crestinului are nevoie din partea lui de credinta si fapte bune.

a* redinta. +a act intelectual, credinta este adeziunea noastra libera la cele

descoperite de Dumnezeu sau la evelatia divina. Dar pentru mantuire, aceastacredinta nui suficienta, ci este necesara credinta lucratoare prin iubire '8al. 9, 6*.

%ceasta credinta nu e numai un act de cunoastere, ci este o manifestare inte$rala asufletului omenesc. %stfel, ea include in sine si iubirea si nadejdea, deci an$ajeaza

intrea$a fiinta a crestinului, cuprinzand in sine atat credinta in opera mantuitoare alui !isus Hristos si alipirea de ea cat si credinta ca le$atura personala cu Hristos,

care duce la iubirea fata de Hristos si de opera Sa mantuitoare. Ea mai cuprindeincredintarea si nadejdea ca vom primi cele fa$aduite de Dumnezeu, si, in sfarsit,

manifestarea ei nu numai in $anduri si dispozitii virtuoase, ci indeosebi in fapte bune, ca rezultate sau ca efecte ale credintei lucratoare prin iubire.

2ecesitatea credintei pentru mantuire a fost aratata de !nsusi Mantuitorul Hristosapostolilor, cand ia trimis la propovaduire& " Mer$eti in toata lumea si

propovaduiti %van$helia la toata faptura. el ce va crede si se va boteza se vamantui, iar cel ce nu va crede se va osandi" 'Marcu )6, )9)6*. %ceeasi necesitate a

credintei o arata si Sfantul %postol Pavel cand zice& "Fara credinta cu neputintaeste a bineplacea lui Dumnezeu" 'Evr. )), 6*, iar in alt loc& " De vei marturisi cu

$ura ta pe Domnul Iisus si vei crede in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat pe el dinmorti, te vei mantui" 'om. )1, 0*.

Desi$ur, la inceputul indreptarii, in faza de pre$atire, credintaeste $enerala sau informa si consta in acceptarea $lobala a evelatiei, dar odata

omul indreptat prin botez, credinta pro$reseaza sidevine speciala sau formata 'fides caritate formata*: ea nu ramane numai la

primirea evelatiei, ca o credinta neroditoare si moarta '!acov (, ), (1*, ci efecundata de elementul viu, activ si roditor al dra$ostei, deci este credinta

lucratoare prin iubire, '8al. 9, 6*. %ceasta credinta inseamna o daruire si o uniretreptata cu Hristos, din jertfa +aruia primim si noi puterea de a muri pacatului si a

invia la o viata noua impreuna cu Hristos, dupa cuvantul Sfantului %postol Pavel&" Asa si voi socotiti-va a fi morti pacatului si vii lui Dumnezeu, in Iisus Hristos

Domnul nostru 'om. 6, ))*. Prin credinta lucratoare prin iubire, spune SfantulPavel ne insusim starea de dreptate a lui !isus, ca urmare a jertfei si invierii 7ui.

%ceasta credinta o opune %postolul faptelor le$ii , savarsite numai din puterileomului si nu din puterea lui Hristos, fapte care nu aduc omului indreptarea 'cf.

om. 3, (9(/*. Dar precum faptele care nu izvorasc din credinta in !isus Hristos sidin iubirea fata de El nu au valoare pentru mantuire, la fel si credinta care nu e

lucratoare prin iubire nu poate aduce mantuirea.

b* Faptele bune. !nvatatura #isericii noastre sustine ca alaturi de credinta si faptele

bune sunt necesare pentru mantuire. Sfanta Scriptura vorbeste despre necesitateaacestora pentru mantuire in numeroase locuri. %stfel, Mantuitorul zice& " u tot cel


10/30


11/30

propria sa mantuire, aceasta nesi$uranta e-ercita o influenta pozitiva asupra

credinciosilor, constituind un indemn permanent la savarsirea faptelor bune.

Pr. Prof. Dr. !sidor Todoran, %rid. Prof. Dr. !oan ;a$rean,

"Teolo$ia Do$matica", manual pentru seminariile teolo$ice, #ucuresti, )00), pa$.

(6(/).

Credinţa şi faptele bune - roade ale harului în om

Mihai Burlacu# 0 &anuarie -:0+

Credinţa şi faptele bune sunt două dintre condiţiile esenţiale ale

mântuirii omului. Pentru mântuire, acestea trebuie să se manifeste şialături de o a treia condiţie, anume harul dumnezeiesc. acă credinţaşi faptele bune par roade ale !oinţei şi manifestării omului de a semântui, harul este lucrarea e"clusi! dumnezeiască ce se manifestă în!iaţa omului în toate circumstanţele e"istenţei sale. Mântuirea, fiindprioritate a !ieţii creştinului, se realizează unitar, adică implicăsimbiotic harul, credinţa şi faptele bune într-un sin#ur tot unitar.Principala strădanie a omului este aceea de a-şi croi un drum cătreumnezeu prin căutarea credinţei mântuitoare şi acceptarea ei fidelă,

aşa cum rezultă din $e!elaţie şi prin lucrarea faptelor, în consecinţaacesteia.%. Pre#ătire apercepti!ăCredinţa este foarte importantă creştinului pentru m"ntuire# deoareceaceasta stă la baza tuturor moti)aţiilor ulterioare şi a faptelor sale. @apteledecurg firesc din con)ingerile interioare ale omului# deci sunt importantecon)ingerile pe care le a)em# deoarece pe ele se întemeiază suma tuturorintereselor noastre. Acestea la r"ndul lor determină )oinţa# o moti)ează şi oamplifică. &ar )oinţa omului o sesizăm din faptele sale. Aşadar# c"nd pri)im

pe cine)a făc"nd ce)a# deducem la modul general şi care este intenţiafaptei sale# şi putem aprecia prospecti) )oinţa sa. &ar din )oinţă deducemsuma intereselor sale# adică însuşi chipul său carel caracterizează.%%. &nunţarea temeiom defini pe scurt noţiunile de credinţă şi de faptă# precum şi legăturaacestora cu harul dumnezeiesc# care# )om )edea# le moti)ează.%%%. 'ratarea!ste foarte important de precizat că din punct de )edere creştin acţiunea dea crede nu se face dintro direcţie personală# ci dintruna re)elată. Adică

acea credinţă a creştinului nu este o sumă de con)ingeri personale generalacceptate pe criteriile unei forme )ăzute a lumii# nici nu se întemeiază pe

http://ziarullumina.ro/autor/mihai-burlacu-4218/http://ziarullumina.ro/autor/mihai-burlacu-4218/http://ziarullumina.ro/autor/mihai-burlacu-4218/


12/30

acea siguranţă confortabilă pe care o aduce logica. Credinţa creştină estemai mult dec"t at"t# este acceptarea în forul interior a unui fapt re)elat de


13/30

ucenicilor %ăi că pentru puţina lor credinţă 4Earcu 75 nu au reuşit să)indece pe lunatic.


14/30

@aptele bune se bazează pe credinţă# iar harul le întreţine pe ambele înlucrare. @apta bună şi credinţa atrag harul în )iaţa omului# iar harul

întăreşte credinţa. Credinţa se )erifică doar prin curăţie# numai cel ce sedespătimeşte )ede în credinţă un argument al celor ne)ăzute.

(%%. &plicareaPartea cea mai dificilă a acestor )irtuţi din om este cea aplicati)ă. !stenecesară manifestarea credinţei prin fapte# cerecetarea sufletului ca întrecredinţă şi faptă să nu fie discordanţă# deoarece


15/30

Acesta este ade)ărul care trebuie în continuare să fie predicat? Acesta este ade)ărul care a zguduit întreaga

!uropă de la un capăt la celălalt# atunci c"nd 'uther la proclamat la început. Du este acesta )echiul tunet pe

care marele reformator la trăznit spre Roma, H6ndreptăţiţi în mod gratuit pe baza harului# prin intermediul

răscumpărării care este în 9ristos &sus>$ Planul nu este

fondat pe )reun merit )ăzut mai dinainte# ci numai pe har. !ste )orba despre har# numai despre har şi de nimicaltce)a dec"t despre har de la început p"nă la sf"rşit. Jmul stă tremur"nd afară# un criminal os"ndit# iar

Datural# fiecare om )a

răspunde, HDu. Du accept să fiu m"ntuit în felul acesta.> !i bine# suflete# aduţi aminte că nu )ei fi niciodată

m"ntuit# absolut deloc# întruc"t modul lui


16/30


17/30


18/30

insa unul singur ma duce in cer, Isus Christos si credinta mea in El. Acest fapt ni se arata clar in

evanghelia dupa Ioan cap.14 vs2" In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi

spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc.vs3. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi

intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi." Domnul Isus Christos a fost

impresionat de un singur lucru cat a fost pe pamant ,asta o descoperim in evanghelia dupa Mateicap.8 vs.10" Cand a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat si a zis celor ce veneau dupa El: "Adevarat va

spun ca nici in Israel n-am gasit o credinta asa de mare."Religia se dovedeste a fi un mijloc de

amagire pentru multi oameni. Atunci ,ce sa cred? Cred ca Isus Christos este fiul lui Dumnezeu, ca

pana la urma dincolo de efortul meu,de inchinarea mea ,de faptele mele bune trebuie sa cred in Isus

Christos ca fiu al lui Dumnezeu ,aceasta credinta imi aduce mantuirea! Ioan cap14 vs3 "Si dupa ce

Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua acu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa

fiti si voi." 3- Botezul Fapte cap8 vs36-3836. "Pe cand isi urmau ei drumul, au dat peste o apa. Si

famenul a zis: Uite apa; ce ma impiedica sa fiu botezat?37. Filip a zis: Daca crezi din toata inima, se

poate. Famenul a raspuns: Cred ca Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.38. A poruncit sa stea carul, s-au coborat amandoi in apa, si Filip a botezat pe famen. " Este interesant de remarcat ca in vresetul 26

ni se clarifica ca drumul era pustiu,uscat fara apa iar in versetul 36 apare o apa,un rau. Presupunem

de aici ca au ajuns undeva langa Gaza doar acolo ne apare o apa in drumul famenului inapoi spre

Africa. Au parcurs impreuna Famenul cu Filip aproximativ 80 de km asta inseamna ca, aproximativ o

zi si o noapte au stat de vorba in car cei doi. Adevarata credinta duce la botez care este o conditie

pentru a fi mantuit . Este o porunca data de Domnul Isus ! Asta ni se releva clar in evanghelia dupa

Marcu cap16 vs 16" Cine va crede si se va boteza va fi mantuit; dar cine nu va crede va fi osandit."

"Uite apa ,ce ma impiedica sa fiu botezat? " Pe tine ce te impiedica sa dobadesti acea credinta care

duce la actiune ,acea actiune care iti da mantuirea ,care te pune intr-o relatie stransa cu DumnezeuCreatorul,Tatal tau ? O relatie de tata si fiu? Daca crezi in Isus Christos ,in ceea ce este El pentru tine

si viata ta , ce te opreste in a fi botezat? Trimiteți prin e-mail Postaţi pe blog! Distribuiţi pe Twitter

Distribuiţi pe Facebook

Copy the BEST Traders and Make Money :http://bit.ly/fxzulu

Mantuirea subiectiva sau indreptarea

Conditiile mantuirii subiective har, credinta si fapte bune

Principalul termen folosit de Sfanta Scriptura cat si de Sfanta Traditie pentru a arata

motivul intruparii Fiului lui Dumnezeu, precum si scopul operei Sale cu privire laom este "mantuire". El este folosit atat pentru a numi lucrarea rascumparatoare a

http://bit.ly/fxzuluhttp://bit.ly/fxzulu


19/30


20/30

credinta, si aceasta nu de la voi! al lui Dumnezeu este darul. u din fapte, ca sa nu

se laude nimeni. #entru ca a lui faptura suntem, ziditi in Hristos Iisus spre faptebune, ca sa umblam intru ele" 'Efes. (, /)1*.

Din cele de mai sus rezulta ca mantuirea este o lucrare in care Dumnezeu faceinceputul prin arul sau, iar omul are nevoie de acest ar si in continuare,

straduinduse incontinuu sa colaboreze cu el.

Mantuirea inceputa prin renasterea la o viata noua cere un efort sustinut din partea

crestinului pentru realizarea cresterii sale duovnicesti, spre a putea urca pe celemai inalte trepte ale desavarsirii sale morale si a lua astfel cununa cemarii lui

Dumnezeu in Hristos !isus 'Filip. 3, )3)4*, prin urmare ea are mai multe trepte saufaze.

Etapele indreptarii

ea dintai treapta este cemarea si pre$atirea omului pentru renastere, pentru primirea arului divin. 5mul nerenascut, fiind luminat de arul premer$ator de care

simte nevoia si insusindusi prin credinta adevarurile evelatiei, doreste sa semantuiasca, de aceea, constient de starea in care se afla, face o adevarata pocainta.

%tat famenul etiopian, cat si Saul din Tars au simtit nevoia sa se impace cuDumnezeu, trezinduse in ei credinta in Hristos. !nainte de a renaste prin botez,

arul lucreaza dinafara asupra omului, dar dupa botez arul se salasluieste in elinsusi, lucrarea lui devenind mai vie. Mentionam insa ca aceasta cemare, aceasta

lucrare de pre$atire se savarseste in #iserica si nu in afara ei.

A doua treapta este renasterea omului in Hristos prin Taina botezului. +u aceasta

incepe indreptarea propriuzisa, care consta, pe de o parte, in curatirea de pacatulstramosesc si de celelalte pacate savarsite pana la botez, iar pe de alta, in salasluirea

arului lui Hristos in el, inclusiv arul virtutilor teolo$ice, ceea ce marceazainceputul unei noi vieti, in care omul simte dorinta vie de a se uni cu Hristos si de a

umbla "intru innoirea vietii" 'om. 6, 4*.

A treia treapta face vizibil pro$resul crestinului in viata cea noua in Hristos,

aratandu7 pe Hristos prezent in viata si faptele lui incat acum el poate spune& "Deacum nu mai traiesc eu, ci Hristos este +el ce traieste intru mine" '8al. (, (1*.

%cum se arata cu adevarat cresterea crestinului in virtute si indeosebi in iubire, ceeace da un sensibil avant urcusului duovnicesc spre desavarsire, care poate fi

realizat, pe de o parte, prin implinirea poruncilor, iar pe de alta, prin urmarea decatre unii a sfaturilor evan$elice.

Conditiile insusirii mantuirii subiective

Din cele anterioare, se poate intele$e ca intrea$a lucrare de ridicare a vietii

crestinului are nevoie din partea lui de credinta si fapte bune.


21/30

a* redinta. +a act intelectual, credinta este adeziunea noastra libera la cele

descoperite de Dumnezeu sau la evelatia divina. Dar pentru mantuire, aceastacredinta nui suficienta, ci este necesara credinta lucratoare prin iubire '8al. 9, 6*.

%ceasta credinta nu e numai un act de cunoastere, ci este o manifestare inte$rala asufletului omenesc. %stfel, ea include in sine si iubirea si nadejdea, deci an$ajeaza

intrea$a fiinta a crestinului, cuprinzand in sine atat credinta in opera mantuitoare alui !isus Hristos si alipirea de ea cat si credinta ca le$atura personala cu Hristos,

care duce la iubirea fata de Hristos si de opera Sa mantuitoare. Ea mai cuprindeincredintarea si nadejdea ca vom primi cele fa$aduite de Dumnezeu, si, in sfarsit,

manifestarea ei nu numai in $anduri si dispozitii virtuoase, ci indeosebi in fapte bune, ca rezultate sau ca efecte ale credintei lucratoare prin iubire.

2ecesitatea credintei pentru mantuire a fost aratata de !nsusi Mantuitorul Hristosapostolilor, cand ia trimis la propovaduire& " Mer$eti in toata lumea si

propovaduiti %van$helia la toata faptura. el ce va crede si se va boteza se vamantui, iar cel ce nu va crede se va osandi" 'Marcu )6, )9)6*. %ceeasi necesitate a

credintei o arata si Sfantul %postol Pavel cand zice& "Fara credinta cu neputintaeste a bineplacea lui Dumnezeu" 'Evr. )), 6*, iar in alt loc& " De vei marturisi cu

$ura ta pe Domnul Iisus si vei crede in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat pe el dinmorti, te vei mantui" 'om. )1, 0*.

Desi$ur, la inceputul indreptarii, in faza de pre$atire, credintaeste $enerala sau informa si consta in acceptarea $lobala a evelatiei, dar odata

omul indreptat prin botez, credinta pro$reseaza si

devine speciala sau formata 'fides caritate formata*: ea nu ramane numai la primirea evelatiei, ca o credinta neroditoare si moarta '!acov (, ), (1*, ci efecundata de elementul viu, activ si roditor al dra$ostei, deci este credinta

lucratoare prin iubire, '8al. 9, 6*. %ceasta credinta inseamna o daruire si o uniretreptata cu Hristos, din jertfa +aruia primim si noi puterea de a muri pacatului si a

invia la o viata noua impreuna cu Hristos, dupa cuvantul Sfantului %postol Pavel&" Asa si voi socotiti-va a fi morti pacatului si vii lui Dumnezeu, in Iisus Hristos

Domnul nostru 'om. 6, ))*. Prin credinta lucratoare prin iubire, spune SfantulPavel ne insusim starea de dreptate a lui !isus, ca urmare a jertfei si invierii 7ui.

%ceasta credinta o opune %postolul faptelor le$ii , savarsite numai din puterileomului si nu din puterea lui Hristos, fapte care nu aduc omului indreptarea 'cf.

om. 3, (9(/*. Dar precum faptele care nu izvorasc din credinta in !isus Hristos sidin iubirea fata de El nu au valoare pentru mantuire, la fel si credinta care nu e

lucratoare prin iubire nu poate aduce mantuirea.

b* Faptele bune. !nvatatura #isericii noastre sustine ca alaturi de credinta si faptele

bune sunt necesare pentru mantuire. Sfanta Scriptura vorbeste despre necesitateaacestora pentru mantuire in numeroase locuri. %stfel, Mantuitorul zice& " u tot cel

ce-Mi zice! Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel ce face voia

&atalui Meu care este in cer" 'Matei , ()*. De asemenea, tot El ne arata ca laobsteasca judecata, cand Fiul 5mului va veni intru slava sa judece lumea,


22/30

mostenirea imparatiei cerurilor sau e-cluderea de la ea se vor face dupa criteriul

implinirii sau neimplinirii de catre crestini a faptelor milei trupesti 'Matei (9, 3449*. 7a fel, Sfantul %postol Pavel subliniaza in numeroase ocazii ca, la dreapta

judecata Dumnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele sale 'om. (, 6: !! +or. 9, )1:! Tim. 6, )/ s.a.*. +at priveste pe Sfantul !acov, el spune clar& " 'mul se

indrepteaza prin fapte, iar nu numai prin credinta" '!acov (, ()*, iar desprecredinta care nu se manifesta in fapte, spune& " redinta fara fapte moarta

este" '!acov (, )*. De asemenea, Sfintii Parinti afirma in mod unanim ca faptele bune sunt necesare pentru mantuire. %stfel, sfantul +iril al !erusalimului zice&

"+instirea de Dumnezeu consta in doua parti& din cunoasterea e-acta a do$melor pietatii si din fapte bune. Do$mele fara de fapte bune nu sunt placute lui

Dumnezeu. El nu primeste insa nici faptele, daca nu sunt intemeiate pe do$mele pietatii".

Daca Sfantul %postol Pavel contesta importanta unor fapte importanta unor fapte bune in lucrarea mantuirii, el se refera la faptele savarsite de om in afara le$aturii

cu Hristos, pe baza unor le$i normative 'le$ea mozaica, le$ile civile*, pe candfaptele savarsite ca urmare a le$aturii omului cu Hristos prin credinta si iubire,

fapte care izvorasc din puterea lui Hristos si care sporesc unirea credinciosului cuHristos si asemanarea cu El, le considera absolut necesare pentru mantuire.

Este insa $reu sa facem o separare intre credinta si faptele bune in procesulmantuirii, aratand unde sfarseste credinta si unde incep faptele, deoarece intre ele

e-ista o le$atura or$anica. +aci daca credinta este aceea care indrepteaza si

mantuieste, fiind vie si lucratoare prin iubire, ea insasi este in acelasi timp si fapta buna, cuprinzand si imbratisand in sine si faptele e-terne in mod necesar: la fel se poate spune si despre faptele bune ca ele aduc cu sine mantuirea, daca izvorasc din

credinta in Hristos. +u toate acestea, ciar daca faptele bune, izvorate din aceastacredinta sunt meritorii in ele insele, noi nu suntem indreptatiti sa ne laudam cu ele,

sau pe baza lor sa pretindem dobandirea propriei noastre mantuiri. %ceasta rezultalamurit din cuvintele Mantuitorului si din cele spuse de Sfantul %postol Pavel.

%stfel, Mantuitorul ne spune& " Asa si voi, cand veti face toate cele ce vi s-au poruncit, sa ziceti! slu$i netrebnice ce suntem, caci ce am fost datori sa facem am

facut" '7uca ), )1*, iar Sfantul %postol Pavel spune despre sine& " u harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, si harul Lui care a fost intru mine n-a fost in zadar,

caci m-am ostenit mai mult decat ei toti, dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care estein mine" '! +or. )9, )1*, iar in alt loc zice& "aci ce ai pe care sa nu-l fi primit( Iar

daca l-ai primit, de ce te lauzi ca si cum nu l-ai primit(" '! +or. 4, *. De aceea, nutrebuie sa uitam niciodata ca mantuirea este darul lui Dumnezeu, iar credinta

lucratoare prin iubire, din care izvorasc faptele bune este sin$urul mijloc prin carene putem dobandi mantuirea. !ar cat priveste faptul ca nimeni nu poate fi si$ur de

propria sa mantuire, aceasta nesi$uranta e-ercita o influenta pozitiva asupracredinciosilor, constituind un indemn permanent la savarsirea faptelor bune.

Pr. Prof. Dr. !sidor Todoran, %rid. Prof. Dr. !oan ;a$rean,


23/30

"Teolo$ia Do$matica", manual pentru seminariile teolo$ice, #ucuresti, )00), pa$.

(6(/).

Credința și faptele bune. Probleme de viață și de moarteAutor: abriel !udor " Album: Pe calea adevărului, spre viața veșnică " !ematica: #octrina$esursa adau%ata de abriel!udor in &'(&'()&*+ 9.33/10Media .++ din + voturi

$eferințe

-feseni ):/ " 0acov ):*' " 1aptele apostolilor :)&/)+ " 2uca *:*+/*3 " Matei 4:'/ " 0acov ):)4 "

Matei )+:+' " !it +:5/' " $omani +:*&/*) " alateni 5:))/)+ " 0saia 5:) " 0saia 43:5/4 " Matei )5:3*/

35" -feseni ):*& " Matei 5:*4

-6istă o vec7e problemă 8n lumea creștină, care sper să nu mai dăinuie mult timp de acum 8nainte: ne mântuim doar prin credință sau și prin fapte? !rei tabere dispută subiectul: unii spun cădoar prin credință, alții că fără fapte nu se poate, iar ultimii susțin că faptele bune sunt su9cientepentru un 9nal fericit. 1iecare 8și ar%umenteaă punctul de vedere cu versete speci9ce din ;iblie,diverse scrieri ale unor Părinți ai ;isericii, dar 9e scoase din conte6t, 9e prost/8nțelese, ori sebaeaă doar pe norme și repere e6clusiv omenești.

Mă voi referi, pentru 8nceput, despre primele două tabere, cele care sunt ancorate 8n 8nvățăturacreștină.

Adevărul este că și una și cealaltă are dreptate. să/i spunem strict te7nică a credinței ca miloc demântuire, @fânta @criptură oferă ca temei versetele și din capitolul ) al -pistolei către -feseni a@fântului Apostol Pavel:

ăci !n "ar sunte#i mântui#i, prin credin#ă, $i aceasta nu e de la %&i: este darul lui'umne(eu) *u din fapte, ca să nu se laude nimeni +feseni -, 9

Cealaltă tabără, susținătoare a =obli%ativității> să/i spunem și acesteia strict te7nice ae6istenței faptelor bune ca miloc de mântuire are ca temei scripturistic versetul *' din capitolul )al -pistolei @fântului Apostol 0acov:

$a $i cu credin#a: dacă nu are fapte, e m&artă !n ea !nsă$i. +2ac&% -, 1

2a o primă vedere, poate părea că Pavel și 0acov nu sunt pe aceeași lun%ime de undă. i așaeste, pentru cineva care nu cunoaște @criptura 8n ansamblu, ci doar caută prile să 8și usti9ce unpunct de vedere propriu. Ambii apostoli spun același adevăr, dar 9ecare subliniaă un anumit lucruesențial.

Pavel ne atra%e atenția că mântuirea este oferită de #umneeu ca dar și se obține e6clusiv princredință. 2ui #umneeu nu Bi cumpără nimeni mila, iertarea, iubirea, darurile 8ntre care și un locaș

8n Bmpărăția CerurilorD. Au fost oameni care au 8ncercat, iar răspunsul nu s/a lăsat așteptat.Eă aduceți aminte de @imon Ma%ul? Fn samaritean bo%at, vestit pentru vrăile pe care le făcea

prin cetate, care, văând că prin punerea mâinilor apostolilor se dă #u7ul @fânt, le/a oferit bani, casă 8i dea și lui aceeași putere.

2ar 4etru a (is către el: 5anii tăi să 6e cu tine spre pier(are7 ăci ai s&c&tit că darul lui

'umne(eu se a8&nise$te cu bani. u nai parte, nici m&$tenire, la c"emarea aceasta,pentru că inima ta nu este dreaptă !naintea lui 'umne(eu. 4&căie$tete, deci, de aceastărăutate a ta $i te r&a8ă lui 'umne(eu, d&ară #i se %a ierta cu8etul inimii tale, ăci !ntru

http://www.resursecrestine.ro/studii/index-autori/gabriel-tudorhttp://www.resursecrestine.ro/studii/index-autori/gabriel-tudor/album/pe-calea-adevarului-spre-viata-vesnicahttp://www.resursecrestine.ro/studii/index-autori/gabriel-tudor/album/pe-calea-adevarului-spre-viata-vesnicahttp://www.resursecrestine.ro/studii/index-tematic/doctrinahttp://www.resursecrestine.ro/utilizator/GabrielTudor/resurse-personale/9http://www.resursecrestine.ro/utilizator/GabrielTudor/resurse-personale/9http://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/index-autori/gabriel-tudorhttp://www.resursecrestine.ro/studii/index-autori/gabriel-tudor/album/pe-calea-adevarului-spre-viata-vesnicahttp://www.resursecrestine.ro/studii/index-tematic/doctrinahttp://www.resursecrestine.ro/utilizator/GabrielTudor/resurse-personale/9http://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moartehttp://www.resursecrestine.ro/studii/110965/credinta-si-faptele-bune-probleme-de-viata-si-de-moarte


24/30

amărăciunea 6erii $i !ntru le8ătura nedreptă#ii te %ăd că e$ti. +apte , -0-3

Ea să ică, @fântul Apostol Petru a fost e6trem de clar cu privire la posibilitatea ca #umneeu să9e cumpărat cu ceva, căci banul nu este decât rodul muncii omului, al faptelor sale. @ă ascultăm cuatenție cuvintele folosite: =inimă nedreaptă 8naintea lui #umneeu>, =această răutate a ta>, =ești

8n legătura nedreptății>. Petru a tăiat răul direct de la rădăcină, ca nu cumva și alții să 8și ima%inee

că pot obține 7arul lui #umneeu contracost. Așadar, darurile #omnului se obțin e6clusiv princredință, care este și ea tot un dar al @ău.

Bn plus, pentru că suntem 9ințe căute, manifestăm adesea simptome ale sindromuluisatisfacției faptelor bune. #e câte ori nu spunem: =Cât de mult am muncit, cât m/am bătut, câțioameni am autat, câte pofte mi/am sacri9cat... față de alții care n/au făcut nimic, au stat și au trăitviața din plin, fără niciun stres...>

i uite așa, ne treim ca fariseii care credeau că dacă respectă 2e%ea au o relație corectă cu#umneeu și, evident, sunt 8ndreptățiți să aștepte de la -l răsplata veșnică, neștiind, de fapt, căerau mai răi decât vameșii și desfrânateleG

@ă ții post de două ori pe săptămână și să dai, lunar, *& la sută din tot ce câști%i ;isericii nu ede colo. #ar ce vorbescG @ă nu 9i răpitor, nedrept, adulter sau să ai meseria in%rată de vameș... Hsă9i un bu%etar corupt, an%aat la 1iscI iată aici performanțe notabileG

i totuși, 8n ciuda tuturor faptelor frumoase și vrednice de laudă ale fariseului, vameșul a fostcel pe care #umneeu l/a considerat drept, c7iar dacă nici el nu era ușă de bisericăG Ascultați cespune c7iar Mântuitorul despre cum stau lucrurile, după ce i/a văut pe cei doi ru%ându/se:

;ame$ul, departe stând, nu %&ia nici &c"ii să$i ridice către cer, ci$i bătea pieptul,(icând: 'umne(eule, 6i mil&sti% mie, păcăt&sului7

JopaG #eci, postul, eciuiala, buna conduită, 8nc7inăciunile lun%i și ru%ăciunile interminabile nune mântuiesc? *, dacă nu vin din credință.

i ne 8ntoarcem acum la ce spunea Apostolul 0acov:

$a $i cu credin#a: dacă nu are fapte, e m&artă !n ea !nsă$i. +2ac&% -, 1

!rebuie să lămurim bine ce este credința. Am să revin pentru asta la ru%ăciunile interminabileale fariseului, care, spre surprinderea multora dintre noi, care urmăm aceleași practici, nu Blonoreaă pe #umneeu cu nimic.

!ot #omnul nostru, 0isus Jristos, ne/a 8nvățat ce este credința, prin sin%ura ru%ăciune pe care oașteaptă de la noi. Fna, atotcuprinătoare, atote6plicativă și atotputernică: Tatăl Nostru. Bnainte dea ne pleca %enunc7ii și de a ne ru%a cu aceleași formule și cuvinte repetate care ne obosesc și penoi la un moment dat, să ascultăm ce spune Mântuitorul, adică destinatarul lor:

ând %ă ru8a#i, nu spune#i multe ca neamurile, că ele cred că !n multa l&r %&rbărie %&r 6ascultate. 'eci nu %ă asemăna#i l&r, că $tie atăl %&stru de cele ce a%e#i trebuin#ă mai

!nainte ca să cere#i %&i de la l. 'eci %&i a$a să %ă ru8a#i: atăl n&stru, are e$ti !n

ceruri... +Matei @, 9

;ănuiesc că restul ru%ăciunii =!atăl o știți cu toții. Măcar atât să știmGCuvântul =multe> din acest verset / ABCCBDEFGHICJ 8n limba %reacă, 8n care s/a scris


25/30

@in%ura ru%ăciune de care suntem *&&L si%uri că Bl onoreaă cu adevărat pe #umneeueste Tatăl Nostru, deoarece este cuvântul 2ui, ieșit din %ura 2ui, care nu se 8ntoarce fără să dea rod,ci face voia @a și 8și 8ndeplinește rostul lui, după cum spune profetul 0saia.

0ar 8n această ru%ăciune observăm ce așteaptă #umneeu de la noi, 8n privința credințeiadevărate:

• Bn primul rând, să 8i admitem e6istența ca #umneeu și !ată al nostru• Bn al doilea rând, să Bl urmăm prin ascultare, adică să facem voia 2ui• Bn al treilea rând, să credem 8n 1iul @ău, care este Pâinea noastră, cea spre 9ință, prin care

avem viața veșnică• #e asemenea, să 8i iertăm pe cei din ur, pentru ca și noi să 9m iertați, adică să 8mplinim

porunca iubirii: =0ubește/ți aproapele ca pe tine 8nsuți>• i nu 8n ultimul rând, să avem 8ncredere 8n purtarea de %riă a lui #umneeu.

0ată, așadar, că lucrurile 8ncep 8ncet/8ncet să se conturee 8n ceea ce privește raportul dintrecredință și fapte, din perspectiva mântuirii.


26/30


27/30

dintre ace$ti prea mici, nici Mie nu Mia#i făcut. +Matei -O, >1>O

#e ce vor primi acest răspuns? Pentru că nu au făcut ce trebuia făcut, ci doar ce au consideratei că era de făcut. ;inele nostru și binele lui #umneeu adesea nu sunt același lucru. Perspectivaomului din afara lui Hristos este una denaturată, căci nu Bl are pe -l 8n viața 2ui, deci nu știe caresunt faptele dreptății, ale credinței reale.

#umneeu nu @e așteaptă ca noi să venim cu idei de fapte bune, pentru că știe că nu vedemlucrurile așa cum trebuie. #in această cauă, -l Bnsuși a pre%ătit terenul pentru ele, iar noi trebuiedoar să Bi urmăm planul. Bn -pistola către -feseni, @fântul Apostol Pavel ne spune clar:

4entru că a =ui făptură suntem, (idi#i !n rist&s 2isus spre fapte bune, pe care 'umne(eulea 8ătit mai !nainte, ca să umblăm !ntru ele. +feseni -, 10

#eci, 8n atotștiința 2ui, #umneeu a croit dea drumul pe care noi suntem c7emați să/lparcur%em către -l. A pus un sărac 8n stân%a noastră care are nevoie de ceva de mâncare, un stâlp

8n dreapta de care să ne lovim ca să nu aun%em la %7ereta cu ți%ări, un prieten pe care 8l putemsusține moral după o decepție, o cunoștință care crede că #umneeu e ceva din seria eoterismelor... #iverse ocaii de a face faptele credinței, adevăratele fapte bune, cele cu efectveșnic.@ă lupți pentru protecția mediului și pentru caua femeilor abuate de soți, doar ca să poți

propune 8n Parlament o le%e de susținere a concubinaului și a 7omose6ualității nu este o faptă acredinței, cu atât mai mult a dreptățiiG HEei deputatul $emus Cernea și intențiile lui buneGI


28/30

Lilele acestea )oi preda întrun grup de studiu lecţia a opta din manualul de studiu biblic inducti) =Romani# partea

&>. reau acum să împărtăşesc ideile principale din această lecţie.

*. +aptele nu oacă nici un rol în mântuirea sufletelor noastre.

E"ntuirea este prin credinţă în


29/30

Atunci ce )om zice$ Putem păcătui# fiindcă oricum faptele nu *oacă nici un rol în m"ntuirea sufletelor noastre$

7. +aptele !or uca rolul hotărâtor la udecata lui umnezeu.

'ecţia a şaptea din acest curs a fost despre =


30/30

ascundă iscoadele, =căci omnul, umnezeul !ostru, este umnezeu sus în ceruri şi os pepămînt.1

Concluzia autorului este/ după cum trupul fără duh este mort, tot aşa şicredin#a fără fapte este moartă0

Apostolul &oan în prima sa epistolă $2 Ioan 72-2%scrie că cine are în el năde*dea re)enirii

Ce leg¦âtur¦â exist¦â +«ntre fapte bune +či m+óntuire

Documents

Transcript of Ce leg¦âtur¦â exist¦â +«ntre fapte bune +či m+óntuire