Sem3.doc
2
I. La data de 09.06.2013 ZT, cetăţean român, înregistrează la Judecătoria Arad o cerere de desfacere a căsătoriei în contradictoriu cu XY, cetăţean columbian. La primul termen de judecată din 15.07.2013 XY invocă necompetenţa instanţelor de judecată din România, arătând că potrivit art. 1065 NCPC, competenţa internaţională a instanţelor de judecată este stabilită în funcţie de domiciliul pârâtului. Făcând dovada că are domiciliul în Mexic, acelaşi cu ultimul domiciliu comun al părţilor, ar urma că instanţele din Mexic sunt competente să judece cauza. XY a mai făcut de asemenea dovada că a formulat la data de 21.03.2013 o cerere de divorţ în faţa instanţelor mexicane, cauza fiind încă pe rol. 1. Care este legea aplicabilă condiţiilor de fond şi de formă a căsătoriei încheiate în Arad? 2. Dacă instanţele din România sunt competente, după ce lege se va judeca cererea de divorţ? 3. În ce fel ar afecta răspunsurile date la întrebările de mai sus faptul că părţile, în loc de Mexic, şi-ar fi stabilit domiciliul comun în Grecia? II. La data de 03.04.2013 AB, cetăţean român cu domiciliul în Germania înregistrează la Judecătoria Timişoara o cerere de anulare a testamentului întocmit de defuncta XY, în contradictoriu cu CD, cetăţean german cu domiciliul în Germania, dar cu reşedinţa în Timişoara. În motivarea acţiunii AB arată că defuncta testatoare, cetăţean german, întocmise în Germania un legat în favoarea pârâtului CD, având ca obiect un apartament din Timişoara, în realitate cel mai important bun din masa succesorală. AB solicită anularea acestui legat pe motiv că era unul conjunct, şi prin urmare interzis de legislaţia română, întrucât CD întocmise la rândul său un testament în favoarea defunctei. La primul termen de judecată din 10.06.2013 CD invocă necompetenţa instanţelor de judecată din România, arătând că potrivit art. 1065 NCPC, competenţa internaţională a instanţelor de judecată este stabilită în funcţie de domiciliul pârâtului. În subsidiar, arată că legea aplicabilă condiţiilor de fond şi de formă a testamentului este legea germană, care permite testamentul conjunct. Prin răspunsul la întâmpinare, AB susţine că legea aplicabilă testamentului este cea română, deoarece bunul cel mai important al masei succesorale era imobilul din Timişoara, precum şi datorită faptului că XY a decedat în Timişoara, invocând în subsidiar ordinea publică de drept internaţional privat, care se opune, în opinia lui AB, la recunoaşterea de către o instanţă română a valabilităţii unui testament conjunct, indiferent de legea aplicabilă testamentului.
-
Upload
patricia-popescu -
Category
Documents
-
view
215 -
download
2
Transcript of Sem3.doc
I.
La data de 09.06.2013 ZT, cetean romn, nregistreaz la Judectoria Arad o cerere de desfacere a cstoriei n contradictoriu cu XY, cetean columbian. La primul termen de judecat din 15.07.2013 XY invoc necompetena instanelor de judecat din Romnia, artnd c potrivit art. 1065 NCPC, competena internaional a instanelor de judecat este stabilit n funcie de domiciliul prtului. Fcnd dovada c are domiciliul n Mexic, acelai cu ultimul domiciliu comun al prilor, ar urma c instanele din Mexic sunt competente s judece cauza. XY a mai fcut de asemenea dovada c a formulat la data de 21.03.2013 o cerere de divor n faa instanelor mexicane, cauza fiind nc pe rol.1. Care este legea aplicabil condiiilor de fond i de form a cstoriei ncheiate n Arad?
2. Dac instanele din Romnia sunt competente, dup ce lege se va judeca cererea de divor?
3. n ce fel ar afecta rspunsurile date la ntrebrile de mai sus faptul c prile, n loc de Mexic, i-ar fi stabilit domiciliul comun n Grecia?II.
La data de 03.04.2013 AB, cetean romn cu domiciliul n Germania nregistreaz la Judectoria Timioara o cerere de anulare a testamentului ntocmit de defuncta XY, n contradictoriu cu CD, cetean german cu domiciliul n Germania, dar cu reedina n Timioara. n motivarea aciunii AB arat c defuncta testatoare, cetean german, ntocmise n Germania un legat n favoarea prtului CD, avnd ca obiect un apartament din Timioara, n realitate cel mai important bun din masa succesoral. AB solicit anularea acestui legat pe motiv c era unul conjunct, i prin urmare interzis de legislaia romn, ntruct CD ntocmise la rndul su un testament n favoarea defunctei. La primul termen de judecat din 10.06.2013 CD invoc necompetena instanelor de judecat din Romnia, artnd c potrivit art. 1065 NCPC, competena internaional a instanelor de judecat este stabilit n funcie de domiciliul prtului. n subsidiar, arat c legea aplicabil condiiilor de fond i de form a testamentului este legea german, care permite testamentul conjunct. Prin rspunsul la ntmpinare, AB susine c legea aplicabil testamentului este cea romn, deoarece bunul cel mai important al masei succesorale era imobilul din Timioara, precum i datorit faptului c XY a decedat n Timioara, invocnd n subsidiar ordinea public de drept internaional privat, care se opune, n opinia lui AB, la recunoaterea de ctre o instan romn a valabilitii unui testament conjunct, indiferent de legea aplicabil testamentului.1. Ce presupune regula locus regit actum n materie de testament?
2. n ce condiii lex succesionis poate fi lex voluntatis?
3. Ce relevan are faptul c cel mai important bun din masa succesoral era imobilul din Timioara asupra legii aplicabile n prezentul litigiu? Dar c locul decesului defunctei a fost n Timioara?
4. Dup ce lege se va soluiona pretenia reclamantului?
