ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SER IA III. TOMUL XVIII. M E M. 13.

SCULPTURA Ix LEMNROM ANEASCA

DE

NICOLAE IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE

MONITORUL OFICIALSI IMPRIMERIILE STATULUIIMP R IMER IA NATIONALA

DEPOZITUL GENERALCARTEA ROMANEASCAB-DUL ACADEMIEI 3-5

BUCURESTI1937

II

11

.

MEMORIILE SECTIPNII ISTORICESERIA III Lei

TOMUL I, (1922-23):

TOMUL II, (1923-24):

TOMUL III, (1924-26):

TOMUL IV, (1924):

TOMUL V, (1925-26):

TOMUL VI, (1926-27):

TOMUL VII, (1927):

TOMUL VIII, (1927-28):

TOMUL IX, (1928-29):

TOMUL X, (1929):

TOMUL XI, (1930):

TOMUL XII, (1931-32) :

TOMUL XIII, (1932):

100.130.840.16o.i60.3oo.300.320.200.-400.340--

3oo.

N. IORGA. Un cugetAtor politic moldovean dela jumAtatea secolului alXIX-lea: Stefan Scarlat DAscAlescu 45.

N. IORGA. Doamna Elina a Tarii-RomanWi ca patroanä literal% . 1 O.I. I. NISTOR. Bisericile ai acoala greco-romAna din Viena 45.N. IORGA. Cava din legaturile domniilor româneati cu Ierusalimul 20.N. IORGA. DouA scrisori ale lui Atanase Anghel zo.N. IORGA. Domnitorii romani Vasile Lupu, $erban Cantacuzino i Const

Brâncoveanu in legatura cu Patriarhii Alexandriei 5.N. IORGA. Radu Cantacuzino 10.N. IORGA. Donatiile romfinelti pentru Megaspileon §i Vlah-Sarai .

N. IORGA. B. P. Hasdeu ca istoric 5--N. IORGA. In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun to.I. I. NISTOR. Contributii la relatiunile dintre Moldova si Ucraina 3o.ION I. NISTOR. Din corespondenta lui Todleben dela Plevna . . 40.ALEX. LAPEDATU. Campania polona in Moldova la 1686 25.N. IORGA. Un pedagog ( moldovean s pe la i800N. IORGA. CAteva observatii asupra celui mai vechiu tezaur cultural ro-

m finesc 5.N. IORGA. LegAturile rominesti cu Muntele SinaiI. LUPA$. Inceputul domniei lui Matei Basarab §i relatiunile lui cu Tran-

silvania 15.I. C. FILITTI. Oameni dependenti si cultivatori liberi in Principatele

Romfine in sec. XVXVII / 5.TOMUL XIV, (1933): 300.N. IORGA. Opinia publicA germane §i România lui Carol I, inainte

dupa rAzboiul de independentä 20.-G-ral R. ROSETTI. FAptuirea rftzboiului dela moartea lui Stefan cel Mare

la acea a lui Matei Basarab. V. Strategia 70.-N. IORGA. Din vieata social a BrAilei subt TurciN. IORGA. Un observator englez asupra RomAnilor din epoca lui Tudor

Vladimirescu 20.-N. IORGA. Un om de severà muncl i aprigA autoritate: D. A. Sturdza 5.

3oo.

-.

.

. .

.

ai

I0.-

. . . . . . , .

. . . . . . .

.

. . . . . ........ .. . .....

.

. . . . . . . .

. . . ..... . . . . . ...........5

. . ......... . . . . . . ..... . . . . ,

. ......... . . . . . .

........ . . . . . .

SCULPTURA iN LEMN ROMANEASCADE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

,Fedirtta dela 13 Noemvrie 1936

S'a vorbit aici acum o sAptArnâná de vechea sculpturà anoastrà i s'au prezentat descrieri i proiectiuni färà un textin sprijin, desi trebue sA fi fost vorba de acele descoperiri caresingure, dupä traditie, fac necesará o comunicatie la Acade-mia noasträ.

Cum, din rezumatul ce s'a publicat in ziare se vede cà n'aufost intelese ideile pe care, intr'o expune re sinteticA, intovA-rAsind numeroase planse, din care cred cä nu lipseste nimicesential, le-am prezentat, ca presedinte al Comisiunii Monu-mentelor Istorice, in al doilea volum din cartea mea Les ArtsMineurs en Roumanie, la care e s'a se adauge capitole desprebani, peceti i ornamentul tipografic, cred cà fac bine lAmu-rindu-le inaintea d-voastrA.

Sculptura romAneascA are un intreit caracter istoricnumai prin recursul la istoria bine stiutA i inteleasä ea sepoate lumina.

Intaiu avem a face, nu cu imprumutul dela o arta.' popularàasa de bogata in acest domeniu, care nu e Inca pe deplin cer-cetat, cu toatä lucrarea asa de meritorie a ardeleanului DimitrieComp i aceea a unui German din vremea rAzboiului, Haber-landt, ci cu lucrari facute, nu de mesteri de-ai nostri, ci destrAini cari au adus la noi moda si tehnica lor de acasä.

A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XVIII. Mem. r3.r

2 N. IORGA 368

Acesta e cazul cu cele mai vechi usi de biserical, inTara-Romaneasca, astazi la Muzeul de arta bisericeasca dinBucuresti.

Se poate vorbi nesfarsit de mult despre fiecare din pieselecare alcatuesc un tezaur Inca necomplet explorat, dar oricedescriere, asa cum le obisnueste o arheologie cu practice adeseaprea imbielsugat verbale, trebue sä se desfaca pe aceste liniigenerale, care reiese pentru mine dintr'o experienta de cerce-tator pe care am inceput-o de acum aproape patruzeci de ani.

Am voit sa va spun acestea pentru ca lucrarile noastre samearga totdeauna inainte, fara reveniri inutile, aducandinaintea membrilor sectiunilor noastre reunite numai ceea cein adevar s'a adaus la cunostintile de 'Ana acum.

In ce priveste ilustratia acestor cercetari, fotografia, oricatde amanuntita si de ingrijita, nu ingadue cunoasterea tuturorelementelor care se ingramadesc, se incalca si se cufunda.E mult preferabil desemnul. Candva insarcinasem pe unelev talentat, Haret, care e acum student la Bucuresti, sa facaunele desemnuri, si a indeplinit bine sarcina ce i-am dat-o.VA aduc, pentru a fi reprodusa, o proba din aceste desemnecare ar trebui acute cu mule, tiparindu-se cat se poate maimulte.

Ar trebui sa se intreprinda astfel de anchete de elevii Aca-demiei de Frumoase Arte, facand din aducerea unei recoltepersonale o conditie pentru capatarea diplomei. E de ajuns,de sigur, sa se suggereze aceasta idee rectorului Academiei,arhitectul creator in domeniul unei arhitecturi pe baza detrecut, care e colegul nostru Petre Antonescu.

Relatiile noastre cu Athosul, care a dat Tarii-Romanesti,ingrijorate de atitudinea despotica a Patriarhatului ecumenic,caruia i se supusese de curand, pe Mitropolitul lui Vladislav-Voda si a urmasilor 'Ana la Mircea, au adus o comunitate deartd cu Muntele Slant asupra cdreia nu s'a atras atentia inde-ajuns.

Dela o vreme, dela un capat al Peninsulei Balcanice, ba alSud-Estului european, la altul a fost aceeasi corporatie demesteri, poate calugari Athonitii avand pana astazi mari

369 SCULPTURA IN LEMN ROMANEASCA 3

mesteri sapatori, de o migala admirabila cari au mers dintara in tara. Cand Bulgarii, ca d. Protici, au tiparit catapi-tesme dela ei, ca pentru atit de interesantul orasel arhaic,tip de < ville morte », Arvanitochori, vechiul Arbanasi ai nostri,am recunoscut indata aceeasi factura ca la noi, ceea ce pre-supune, daca nu totdeauna acelasi mester, macar aceeasi scoalà.0 calatorie in Grecia m'a pus in fata aceleiasi arte, mai alesin ce priveste catapitesmele. Venetia a avut-o in San-Giorgiodei Greci. In sfarsit, cu prilejul Congresului de studii bizan-tine dela Roma, am vazut in noua colectie, asa de bogata, aMuzeului Vaticanului, o catapeteasrna curnparata in Atenaal carii caracter, ceva mai vechiu insa, corespunde intru toatecu cel pe care-I cunoastem.

Deosebirile sunt mici, stand mai ales in calitatea lucrului,care varia i dupa plata. Daca in Muntenia se aseaza intre flori,frunze, cerbi si sterna Orli ca in frontispiciile vechilor tipa-rituri din secolul al XVI-lea , nu trebue sa se caute o dataredupa vegetalele infatisate, caci se puteau presenta de aceleacare nu se cultivau in tara insasi a ctitorului.

Usa dela Cotmana arata in ornarnentele sale care corespundcelor din Serbia acelui secol al XIV-lea provenienta ei sud-dunareana.

Prin toate insusirile ei, cea dela Snagov, cu scenele sacretratate in spirit occidental in elegante rotunziri italiene, aratacopierea practicelor obisnuite in Dalmatia de stapanire ye-netiana.

Apoi, un tirnp, i pana foarte tarziu, dincolo de sfarsitulsecolului al XVI-lea, la Munteni nu ni s'a pastrat nimic. Nustirn astfel cum au fost usile dela Dealu ori dela Biserica Episco-pala din Arges, cele dela Radu-Voda si dela Mihai-Voda dinBucuresti. Moda catapitesmelor de lemn nu se introduseseInca in principatul din Sud. In epoca bizantina cea mai vechealtarul era despartit, cum arata numele, matanktaa,ua (delanszdvvaiu) numai prin scurnpe perdele. Iar obiceiul sepa-ratiei printr'un parete in care erau sapate adanciturile pentrurandurile de icoane rituale s'a pastrat la Munteni i pana insecolul al XVIII-lea tarziu (de exemplu biserica mandstiriidela Valenii-de-Munte).

r*

.

4 N. IORGA 370

Moldova n'a avut la indemânä modelele straine. Ea a lucratdela inceput dupa izvoade populare. Bisericile din Bucovinaau pastrat pang astazi ceva din jeturile, din fruntariile deasupratrecerii din pronaos in naos, poate si din cite o catapiteasma.Neuitatul nostru coleg G. Bals, in admirabilele sale inventare aleintregii bogatii din aceste lacasuri moldovenesti, a cules tot cese mai aflä din aceastä bogatie de arta. i, fard a lua ceva delavecinii din Sud, porniti un timp, in alte directii, Moldova acontinuat pe aceastä cale pana la jeturile, sfesnicele, catapi-tesmele din secolul al XVIII-lea, cea mai frumoasä din acesteafiind cea dela Sf. Gheorghe din Iasi, semnalata i reprodusade mine.

PRETUL: LEI 10.

N. Iorga. Sculptura in lemn ',mamma.

0 ........._ ...7.4.7 .c4

oo o

II

6

1:=10

ManAstirea Meza. Sculpturi depe jiltul domnesc.

A. R. Memo,. Seeliunii Istorice. Seria III. Tom. XVIII. Mem. 13.

a

-1 'a"."Milk15t',:; ..,:':'et

LeiCONST. I. CARADJA. Steagurile cucerite de Mihai Viteazul in lupta dela

Gurus lau din 3 August 16o1ALEX. LAPEDATU. In jurul asasinarii lui Barbu Catargiu (Iunie 1862) 30.-ANDREI RADULESCU. Cercetari privitoare la infiintarea Curtii de

Casatie in Romania 40.-I. LUPA$. Corespondenta lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei, cu Felix

von Schwarzenberg, ministru presedinte al Austriei 1849-1850 . . . 25.-G-ral R. ROSETTI. Inceputurile artei militare in cuprinsul Romaniei de aziN. IORGA. Vicisitudinile celui dint 'Ai student moldovean la Paris: Gh. Bog-

dan 30.-

TOMUL XV, (1934): 300.-R. V. BOSSY. Agentia diplomatica a Romaniei in Belgrad i legaturile

politice romano-sfirbe sub Cuza-Voda 50.-P. PANAITESCU. Contributii la istoria lui Stefan cel Mare 25.-G-ral R. ROSETTI. Granite le Moldovei pe vremea lui $tefan cel Mare io.-G-ral R. ROSETTI. Un document inedit asupra miscarii dela 3 August 1865 15.-G-ral R. ROSETTI. Despre unele precizAri recente ale locurilor bataliilor

dela Doljesti, Vaslui i $cheia 5.-AUREL V. SAVA. Vornicul de Vrancea 48.-ALEX. LAPEDATU. Doi misionari scotieni in 'raffle Romfine acum o

sutA de ani 20.-ALEX. LAPEDATU. Evreii in Wile noastre acum o suta de ani . . 20.-N. IORGA. Wilhelm de Kotzebue si momentul de prefacere modernA a

societAtii moldovenesti 80.-N. IORGA. Memoriile unui vechiu dascAl 15.-G-ral R. ROSETTI. Problema militarA romaneasca alaltAieri-ieri-azi . 12.-

TOMUL XVI, (1934-35):IOAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor Romane 15.-N. IORGA. $tiri despre Axintie Uricariul 15.-CONST. I. CARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes

de Thurocz I 5.-G-ral R. ROSETTI. 0 mica intregire la istoria lui $tefan cel Mare . 10.-1. NISTOR. Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonii 7.-N. IORGA. Legaturi cu mAnAstirile Meteorele din Tesalia. Cu o notita

despre Nicolae-Vocla Parapets x 5.-N. IORGA. Testamentele domnitei Elina Cantacuzino 5.-GEORGE FOTINO. G. Popovici: Un istoric uitat al vechiului Drept

românesc 40.-N. IORGA. Bucurestii de acum un veac, dupa romanul unui avocat (loan

Em. Bujoreanu 1862)N. IORGA. I. Scrisori de familie ale vechilor Brancoveni.N. IORGA. II. DouA arzuri ale Orli came Sultan in sec. XVIII . . . . 20.-ZENOVIE PACL1$ANU. Un vechiu proces literar 25.-N. IORGA. Practica domneascA a unui ideolog: D. CantemirI. LUPA$. ImpAratul Iosif II si anode tfiranilor din Transilvania . 50.-N. IORGA. Trei generatii in vieata publica romaneasca dupA judecata lui

J. A. Vaillant

TOMUL XVII, (1935-36): 240.-N. IORGA. DouA hrisoave domnesti pentru mAnAstirea Margineni inchi-

natA Muntelui Sinai 30.-N. IORGA. Trei rare documente fanariote to.-G-ral R. ROSETTI. Din corespondenta ineditA a Principelui Milan al Ser-

biei cu colonelul Gheorghe Catargi in timpul rAzboiului din 1877-1878T. METES. Din istoria Dreptului romanesc din Transilvania 20.-

N. IORGA. Formularul fanariot to.N. IORGA. Consideratii istorice asupra documentelor prezentate de d-1

Marcu Beza

35.-

5.-

5.-

40.-

1

.

. . . .. 5.-

5.-

-

lid

240.-

15.-

. . . . . . . . ...... .

. . . . . .. . . .

. . . . . . .......... . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . ...... ....... .. . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

........ . . . . . . . . .

FRANZ BABINGER. Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les paysroumains du temps de Basile Lupu (1652) 35.

N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega 5.--N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam Clisi 5.AURELIAN SACERDOTEANU. Dona acte hategane si unul valcean io.P. P. PANAITESCU. 0 istorie a Ardealului, tradusa de Miron Costin to.ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Rare§ si politica orientala a lui

Carol Quintul to.--N. IORGA. Dovezi despre constiinta originei Romanilor 5.H. DJ. SIRUNI. Marturii armene§ti despre Romania. Extrase din Cronica

Armenilor din Camenita 20.-N. IORGA. Mare le logofat al bisericii constantinopolitane Hierax si

. insemnarile sale pe un manuscript al Academiei Romane 5.ANDREI RADULESCU. 24 Ianuarie 1862 25.TOMUL XVIII, (1936): 290.-

ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovacii 45.FRANZ BABINGER. Originea §i sfar§itul lui Vasile Lupu 15.I. LUPA$. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII si XIII 25.Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la miscarea literara §i cultural!

a Romanilor din Ungaria in sec.: XVIII si XIX 25 .-N. IORGA. I. In jurul lui Mihai Viteazul; II. Originea lui Mihai-Viteazul

dupa o cronica romaneasca 25.-MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international 20.-N. IORGA. 0 scrisoare importanta a lui Cezar BoliacN. IORGA. Inceputurile §i motivele desnationalizarii in Sacuime . . . r5.ALEX. LAPEDATU, Un episod revolutionar in luptele nationale ale roma-

nilor de peste munti acum o jumatate de veac 50.1. LUPA$. Leopold Ranke si Mihail Kogalniceanu 110.N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia si dela Roma to.N. IORGA. Au fost Moldova si Tara-Romaneasca provincii supuse Fans-

riotilor ?N. IORGA. Sculptura in lemn romaneasca 10.N. IORGA. Neamul lui Petru Schiopul §i vechi documente de limba, mai

noua . . . 1 0.

TOMUL XIX, (1937):

G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . . . 10.

C. 42.931.

.

;

5.

.

it.

P.

. , . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . .

. . . . .

, . . . . . . . . . . . .