Curriculum Pedagog de Recuperare

PEDAGOG DE RECUPERARE

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008

CURRICULUM


2008

1


Autori:

Ruxanda Jinaru – Profesor gr. l, director Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” TimisoaraFulvia Detesan - Profesor gr. ll, director adj. Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” TimisoaraAna Maria Dragodan – Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” TimisoaraDaniela Stancu – Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” TimisoaraCamelia Cean - Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” TimisoaraEugenia Negomireanu - Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” TimisoaraFlorin Flueras - Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” TimisoaraDr. Mihaela Pantazescu – Profesor, medic neuropsihiatru, Scoala Postliceala PDR „Olga Sturdza” IasiIrina Prigoreanu – Profesor Psihopedagog, director adj. Scoala Postliceala PDR „Olga Sturdza” IasiGeanina Albu – Profesor, director Scoala Postliceala PDR „Olga Sturdza” IasiDr. Walter Gebhardt – Director Fundatia Bavaria Romania pentru Asistenta Sociala in RomaniaRuxandra Gebhardt-Dianu, Psiholog, director adjunct Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, SibiuMarian Ionescu – Profesor, Director Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, SibiuDrd. Sorina Georgeta Corman – Profesor Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, SibiuDoina Zaharia - Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, SibiuLuminita Sevestrean – Profesor, Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, SibiuEugen Jitariuc - Profesor Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, SibiuCosmin Corman – expert Consiliul Judetean Sibiu

Consultanţă:CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Paula POSEA – expert CNDIPT

2


PLAN DE INVATAMANTCALIFICAREA: PEDAGOG DE RECUPERARE

ANUL I

MODULUL TOTAL ORE/ANModulul I: Total ore/an 60Comunicare profesionala din care: pregatire practică 30

Modulul II: Total ore/an 120Comunicare profesionala in limba moderna din care: pregatire practică 60

Modulul III: Total ore/an 60Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

din care: pregatire practică 30

Modulul IV: Total ore/an 60Pedagogie generala din care: pregatire practică 30

Modulul V: Total ore/an 120Pedagogie de recuperare din care: pregatire practică 60

Modulul VI: Total ore/an 60Pedagogia jocului din care: pregatire practică 30

Modulul VII Total ore/an 120Autonomie personala si sociala din care: pregatire practică 60

Modulul VIII Total ore/an 120Educatie fizica si sport din care: pregatire practică 60

Modulul IX Total ore/an 60Educatie plastica din care: pregatire practică 30

Modulul X Total ore/an 60Educatie muzicala din care: pregatire practică 30

Modulul XI Total ore/an 60Bazele psihologiei din care: pregatire practică 30

Modulul XII Total ore/an 120Ingrijire-notiuni generale din care: pregatire practică 60

Modulul XIII Total ore/an 60Proiectarea activitatilor specifice din care: pregatire practică 30

Modulul XIV Total ore/an 60Consilierea activitatilor practice din care: pregatire practică 30

Modulul XV Total ore/an 60Elemente de gospodarire din care: pregatire practică 30

Modulul XVI Total ore/an 60Literatura pentru copii si tineret din care: pregatire practică 30

Modulul XVII Total ore/an 120Asistenta sociala si structuri organizationale din care: pregatire practică 60

Modulul XVIII Total ore/an 60

3


Mangementul timpului liber din care: pregatire practică 30

ANUL II

MODULUL TOTAL ORE/ANModulul I: Total ore/an 60Managementul calitatii din care: pregatire practică 30

Modulul II: Total ore/an 60Managementul proiectului din care: pregatire practică 30

Modulul III: Total ore/an 60Pedagogii alternative din care: pregatire practică 30

Modulul IV: Total ore/an 60Elemente de ludoterapie din care: pregatire practică 30

Modulul V: Total ore/an 60Educatie prin mass-media din care: pregatire practică 300

Modulul VI: Total ore/an 120Educatie psihomotrica din care: pregatire practică 60

Modulul VII Total ore/an 60Educatie spirituala din care: pregatire practică 30

Modulul VIII Total ore/an 60Abilitare manuala din care: pregatire practică 30

Modulul IX Total ore/an 60Elemente de meloterapie din care: pregatire practică 30

Modulul X Total ore/an 60Psihopedagogie speciala din care: pregatire practică 30

Modulul XI Total ore/an 60Psihosociologia grupului din care: pregatire practică 30

Modulul XII Total ore/an 60Masuri de prim ajutor din care: pregatire practică 30

Modulul XIII Total ore/an 60Psihopatologie din care: pregatire practică 30

Modulul XIV Total ore/an 120Ingrijirea persoanei cu nevoi speciale din care: pregatire practică 60

Modulul XV Total ore/an 60Notiuni medicale de baza din care: pregatire practică 30

Modulul XVI Total ore/an 60Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale

din care: pregatire practică 30

Modulul XVII Total ore/an 60Tehnici de comunicare din care: pregatire practică 30

Modulul XVIII Total ore/an 60Organizarea activitatilor specifice din care: pregatire practică 30

4


Modulul XIX Total ore/an 60Consilierea activitatilor specifice din care: pregatire practică 30

Modulul XX Total ore/an 60Managementul activitatilor casnice din care: pregatire practică 30

Modulul XXI Total ore/an 60Informatica aplicata din care: pregatire practică 30

Modulul XXII Total ore/an 60Munca in echipa multidisciplinara din care: pregatire practică 30

Total ore/an: 1440 ORE /AN din care 720 ore de practica si 720 ore de teorie.36 saptamani din care 18 saptamani de teorie: 40 ore /saptamana

18 saptamani de practica: 40 ore/saptamana TOTAL ore anul I + anul II = 2880

5


Modulul I, An I:Titlul unităţii 1: Comunicare profesională

Nota introductivăModulul COMUNICARE PROFESIONALĂ face parte din pregătirea specifică din

anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ se regăsesc abilităţile din unitatea

de competenţa tehnică specializată COMUNICARE PROFESIONALĂ.Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică.Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în

standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1.1 Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă1.2 Aplică tehnici de comunicare orală1.3 Realizează şi prezintă un raport formal

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALĂ(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.

Unitate de competenţă

Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)

1. Comunicare profesională

Competenţa 1.: Elaborează

strategii pentru o

comunicare eficientă

Scopul comunicării: Primirea şi transmiterea informaţiilor,

întreţinerea unor discuţii, prezentarea unor informaţii

Surse de informaţii Informaţii interne şi externe, buletine

informative, manuale, seminare, rapoarte, procese verbale, publicaţii de specialitate, Internet, discuţii, statistici, documentaţie, mass-media

Metode de comunicare Scrise, verbale, audio, informatizateMetode de verificare a eficienţei Obţinerea feedback-ului, documentaţie

întocmită corectCompetenţa 2.: Aplică tehnici de comunicare

Strategii de ascultare~ În funcţie de: situaţie, ocazie, subiectul în cauză,

vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă)Susţinere

6


~ În situaţii formale sau informale, în funcţie de numărul de vorbitori (mare, mic, două persoane), prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin comunicare non verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul vizual), prin articulare

Argumentare~ Idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate

contextului si interlocutoruluiFacilitarea comunicării~ Acceptă opinii diferite, încurajează discuţia,

asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-back, stimulează creativitatea, încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditoriului, folosirea unui suport specific

Competenţa 3.:Realizează un raport formal

Selectare În funcţie de complexitatea temei, publicul

ţintă, relevanţaOrganizare Tipul informaţiei, succesiune logică, suportul

(grafica, standardul de prezentare, formatul)Raport formal Document coerent, bine structurat, adecvat

scopului propus

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs în mod independent.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea

informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare

cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia, problematizarea, proiectul etc.

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice (demonstraţie, studiu de caz).

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

7


Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe, numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.

Sugestii metodologiceConţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura

astfel: 30 ore de instruire teoretică , 30 ore instruire practică.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme

în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind COMUNICARE PROFESIONALĂ.

Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă, simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.

8


Modulul II, An I:Titlul unităţii:2 Comunicare profesională în limba modernă

Nota introductivăModulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ face parte

din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ.

Modulul are alocate 120 ore, din care 60ore de teorie, 60 ore instruire practică .Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în


Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:2.1 Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de

sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative.2.2 Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de

îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative.2.3 Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale

semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu.2.4 Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative,

în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 2.5 Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de

serviciu, în contexte profesionale semnificative

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).

Nr.crt.



2. Comunicare profesională

în limba modernă

Competenţa 1.: Obţine

informaţii prin receptarea de mesaje orale,

legate de îndeplinirea de

sarcini de

Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat

Activităţi de serviciu, contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe), situaţii formale, situaţii informale

9


serviciu, în contexte

profesionale semnificative

Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesaje orale diverse

Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea lor de informaţii factuale sau de altă natură (legi, idei, concepte)

Identificarea, cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, a informaţiilor privind priorităţi şi urgenţe

Identificarea şi utilizarea de indicii verbale, non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare

Înţelegerea de instrucţiuni, solicitări şi întrebări orale, care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat, şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală

Surse şi tipuri de mesaje orale Texte care conţin unele elemente de vocabular /

de accent nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă: mesaje, formale şi informale directe, emise clienţi, colegi sau de cei din jur; discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe); prezentări (formale / informale) de produse / servicii; transmisiuni radio/TV, anunţuri publice; conversaţii telefonice, mesaje telefonice înregistrate.

Informaţii obţinute Ideea principală (sensul global); informaţii,

inclusiv numerice, pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii; informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de procese, produse şi servicii; opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităţi.

Limbaj Limbaj şi structuri familiare şi mai puţin

familiare, în registre sociale şi profesionale uzuale, termeni specifici mesajelor mass-media; vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant pentru domeniul ocupaţional, vorbire la viteză normală, varietăţi de accent

Moduri de acţiune Întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal,

verificarea sensului prin alte surse; comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;

10


acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).Competenţa 2.:

Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate,

legate de îndeplinirea de

sarcini de serviciu, în

contexte profesionale semnificative

~ Identificarea şi localizarea promptă şi corectă de informaţii şi opinii relevante pentru sarcini de serviciu, în texte de specialitate

~ Identificarea sensului unor elemente de text nefamiliare prin utilizarea de materiale de referinţă şi / sau de asocieri / conexiuni, atunci când este necesar

~ Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite, în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu

~ Identificarea de şi discriminarea între informaţii factuale, puncte de vedere, opinii şi atitudini

~ Transferul de informaţii din texte de specialitate în diverse forme de prezentare

~ Înţelegerea de reglementări, instrucţiuni, şi recomandări specifice din texte care conţin limbaj complex şi specializat şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor din astfel de texte de specialitate

Contexte~ Activităţi profesionale, contexte profesionale

formale, contexte profesionale informale, contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)

Tipuri de text~ Texte, care conţin şi elemente de vocabular

nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă: documente profesionale specifice specializării: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice; texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă, prezentări, reclame, anunţuri; texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă, faxuri, circulare, formulare, instrucţiuni cereri, reclamaţii, procese verbale

Informaţii obţinute~ Elemente cheie din documente relevante,

informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun; informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor produse şi servicii, evaluări; date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaţii şi procese tehnologice

Materiale de referinţă~ Dicţionare; diagrame şi alte materiale vizuale;

instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de date, pagini Internet.

Forme de prezentare

11


~ Tabele, grafice, scheme; prezentări notiţeModuri de acţiune~ Comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte

persoane; transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare; acţiuni proprii: realizarea de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de decizii.

Competenţa 3.: Exprimă mesaje orale în limbaj

complex, în contexte

profesionale semnificative, în

scopul îndeplinirii de

sarcini de serviciu

Oferirea şi solicitarea, în discuţii, de informaţii şi de instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de serviciu, folosind expresii şi structuri variate

Realizarea de prezentări orale de fapte, idei şi opinii profesionale, pregătite în prealabil, folosind un limbaj specializat corect şi materiale suport adecvate

Formularea clară, precisă şi structurată logic a ideilor, faptelor şi opiniilor şi susţinerea lor cu argumente

Oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia / instrucţiunea nu este corect înţeleasă de ceilalţi

Exprimarea fluentă, cu intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului

Utilizarea adecvată şi suficient de corectă a unei varietăţi de termeni de specialitate comuni / familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să se asigure comunicarea deplină a sensului, chiar dacă există în text unele deficienţele de pronunţie şi / sau intonaţie, de gramatică, şi / sau de registru

Tipuri de informaţii Conversaţii şi prezentări de lungimi variate, care

conţin: informaţii factuale (inclusiv numerice), idei, opinii; instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi; descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii

Tipuri de discurs Discuţii profesionale formale şi informale;

prezentări; scurte rapoarte profesionaleContexte Contexte profesionale, situaţii specifice în

organizaţie, la locului de muncă; contexte sociale care au legătură cu profesia (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe); contexte formale şi contexte informale

Tipuri de prezentări Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri);

demonstraţii operaţionale; prezentări detaliate de procese / produse / servicii

Materiale suport pentru prezentări (dacă / când

12


e necesar) Notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de

lucru; imagini, grafice, scheme, folii, planşe, obiecte (mostre), modele

Limbaj Fluent, la viteză normală, în diverse registre;

expresii specifice şi structuri variate; vocabular specializat familiar, specific domeniului ocupaţional.

Moduri de comunicare Faţă în faţă, individual sau în grup; la telefon,

robot telefonic.Moduri de acţiune Comunicarea / transmiterea de informaţii /

instrucţiuni către interlocutor(i); susţinerea unei prezentări .

Competenţa 4.:Elaborează

mesaje scrise specializate, în

contexte profesionale

semnificative, în scopul

îndeplinirii de sarcini de serviciu

Completarea de documente şi formulare profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale profesiei

Redactarea unor texte funcţionale mai complexe, specifice sarcinilor de serviciu, cu folosirea de expresii şi structuri adecvate variate

Transmiterea în scris, în limbaj specific clar şi precis, de informaţii corecte pe teme din domeniul de specializare

Utilizarea de materiale de referinţă specifice adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite

Elaborarea de texte astfel încât deficienţele de gramatică, ortografie şi / sau de registru nu împiedică înţelegerea deplină a lor

Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text şi la subiect

Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale Formulare şi alte documente specifice

specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, documente de evidenţă, specificaţii, evaluări); corespondenţă profesională: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail); dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte. Formate formale; formate informale

Tipuri de informaţii În texte, care conţin şi elemente de vocabular

nefamiliare, în diverse registre, de lungimi variate: informaţii factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice), despre produse şi servicii; aranjamente şi instrucţiuni

13


de serviciu; idei, opinii, puncte de vedere; raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.

Limbaj Limbajul specific domeniului de specializare,

formule de comunicare standardizate, formule de politeţe.

Teme specifice Organizarea locului de muncă; operaţii,

activităţi şi procese de producţie; calitatea serviciilor / produselor.

Contexte Contexte profesionale, situaţii specifice în

organizaţie, la locului de muncă; contexte sociale care au legătură cu profesia; contexte formale; contexte informale.

Materiale de referinţă Dicţionare, glosare de termeni specializaţi /

sintagme specifice; documente normative şi tehnice, reviste de specialitate, baze de date, modele de documente şi formulare.

Competenţa 5.: Participă la interacţiuni

orale şi în scris legate de

îndeplinirea de sarcini de

serviciu, în contexte

profesionale semnificative

Participarea cu informaţii factuale şi cu opinii proprii la discuţii profesionale, pe teme legate de sarcini de serviciu

Intermedierea unei conversaţii între un vorbitor al limbii moderne şi un vorbitor al limbii materne

Comunicarea telefonică pe teme de interes profesional, legată de sarcini de serviciu

Elaborarea de corespondenţă profesională în diverse formate şi către diverşi destinatari

Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii

Exprimarea clară, fluentă şi adecvată terminologic, cu limbajul şi registrul adaptate la subiect, la context şi la interlocutor / destinatar, cu respectarea convenţiilor şi normelor sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul / destinatarul, în comunicarea orală şi în scris

Tipuri de informaţii şi opinii Informaţii factuale, inclusiv date numerice, pe

teme profesionale; analize, evaluări de: produse, servicii, procese, preferinţe; argumente pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii profesionale personale; ipoteze, predicţii

Teme Discuţii profesionale, conversaţii, comunicări

telefonice, corespondenţă profesională, ce

14


conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, privind: probleme de serviciu, aranjamente la locul de muncă, planuri, activităţi, aranjamente operaţionale; relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri, contractări etc.

Contexte Discuţii profesionale: situaţii

sociale/profesionale formale/informale; interviuri; întâlniri formale/informale profesionale de rutină, activităţi profesionale zilnice;

Comunicare telefonică: contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activităţi profesionale zilnice; comunicări formale/informale cu parteneri şi clienţi; interviuri telefonice individuale;

Corespondenţă profesională: formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; în interiorul echipei: cu subalterni, colegi, superiori, cu pacienţi etc.

Tipuri şi moduri de interacţiune În discuţii profesionale, schimburi de opinii:

faţă în faţă, în perechi sau în grupuri mici; la telefon: apeluri, preluare/transmitere de mesaje telefonice; în scris: scrisori, note circulare, oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail)

Limbaj şi convenţii Comunicări directe/telefonice derulate cu viteză

normală, formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei discuţii directe/telefonice, limbaj formule standard folosite în corespondenţa (scrisori, circulare, fax, email), vocabularul specializat necesar îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ poate fi

parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:




Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a partilor componente ale corpului

15


uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).





Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.

Sugestii metodologiceConţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura

astfel: 60 ore de instruire teoretică şi 60 ore instruire practică.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme


Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.

16


Modulul III, An I:

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: Cultură de specialitate

Număr de ore:60 ore din care 30 ore laborator tehnologic

Toate orele sunt abordate de către profesorul de specialitate.

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN

MODUL

C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de

specializare

C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi

eficace

C3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul

de activitate

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :

Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

Competenţe Conţinuturi tematice

C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de specializare

1. Activităţi desfăşurate : Procese de producţie, proiectare, finanţe şi contabilitate, managementul resurselor umane, achiziţii, controlul stocurilor, desfacerea bunurilor, prestarea de servcii, accesarea informaţiilor, marketing şi promovare,comunicare internă şi externă, planificarea şi managementul proiectului, controlul calităţii, administrare planificată, stocarea informaţiilor ( clienţi interni, externi, furnizori, transport ).

2.Strategii de alegere a programelor de software: Pentru fiecare tip de activitate În funcţie de eficienţa acestuia : costuri ( iniţiale/proiectate şi realizate ), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor, complexitate, limbaj software, asistenţă, respectarea specificaţiilor hardware, existenţa unui personal calificat, acces la informaţiile necesare.3. Condiţii de siguranţă necesare unui sistem TIC : Fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web, confidenţialitatea informaţiilor, protecţia împotriva viruşilor, spyware,

17


C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi eficace

acces autorizat / neautorizat ( ex. stabilirea şi întreţinerea parolei ), back-up-ul sistemului, folosirea instrumentelor sistemului.4. Legislaţie pentru utilizarea TIC : Protecţia datelor ( datele clienţilor, comunicarea datelor, dreptul de a accesa datele, limite de timp pentru păstrarea datelor, responsabilităţi de organizare ), obţinerea autorizaţiilor, copyright, norme de igienă şi siguranţa muncii ( utilizarea tastaturii optice programate, ergonomie, siguranţa din punct de vedere electric, igiena şi siguranţa de ansamblu).5. Eficienţa utilizării TIC : Fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor nacesare ), sisteme de suport ( hârtie şi IT ), accesibilitate ( număr de clic-uri, nevoi speciale ), siguranţa sistemului, viteză, capacitatea sistemului şi a programelor software, impactul asupra imaginii, uşurinţa utilizării, abilităţile personalului, procesul de formare şi asistenţă ( inclusiv documentaţia ), oferta back-up, operaţiile de actualizare.

C 3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul de activitate

6. Strategia de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei : Identificarea rezultatelor : obiective SMART ( specifice, măsurabile, aplicabile, realizabile / relevante, la timp ) Aplicaţie TIC corespunzătoare : în funcţie de obiective şi de dotarea tehnică Etapele elaborării strategiei de implementare : formularea problemei, stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor incluse în strategie ( modul de formulare a acestora, încadrarea în timp,alocarea responsabilităţilor, soluţia software, soluţia hardware, implicaţii pentru procesul de formare, costuri, abilităţi necesare personalului, organizarea controlului calităţii, monitorizării şi evaluării).

III. Sugestii metodologice

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi. Atingerea competenţelor individuale ( abilităţi cheie ) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului. Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele de lucru şi de documentare trebuie să se coreleze cu competenţa care trebuie formată şi conţinuturile asociate ei. Conţinuturile se pot parcurge în ordinea dată de tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile, iar profesorul este liber să decidă asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, având însă obligaţia de a le parcurge pe toate. Pentru eficientizarea procesului de învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,

18


probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru. Metodele de învăţare adecvate conţinuturilor / competenţelor acestui modul sunt cele în care activitatea didactică este centrată pe elev : studiul de caz, descoperirea, problematizarea, exerciţiul, algoritmizarea, brainstormingul, pentru că ele stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, imaginaţia şi creativitatea elevilor, având o eficienţă maximă în procesul de învăţare.Măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare( fişe de observaţie, fişe de evaluare a proiectului, fişe de evaluare). Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii, profesorul trebuind să elaboreze fişe de autoevaluare. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Evaluarea elevilor se face numai pentru competenţele specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită. Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri, să aleagă răspunsuri corecte sau să analizeze situaţii / opţiuni specifice, să elaboreze strategii de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei în domeniul său de activitate.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă. În cazul nostru, când activităţile de învăţare au caracter practic, instrumentele de evaluare cele mai recomandate pot fi : fişa de observaţie, fişa de evaluare, fişa de autoevaluare. În fişa de observaţie se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; în momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca, în cadrul evaluării, competenţa 2 să se evalueze împreună cu competenţa 3.

19


Modulul IV, An ITITLUL UNITATII 6: Pedagogie generala

Nota introductiva:

Modulul Pedagogie generala face parte din pregatirea specifica din anul I pentru calificarea : pedagog de recuperare.

In modulul Pedagogie generala se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata Pedagogie generala.

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practica.

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

6.1. Evidentiaza rolul educatiei , ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea personalitatii

6.2 Utilizeaza forme si strategii de educatie.6.3. Aplica metodologia de lucru specifica persoanei cu dizabilitati.

Tabelul de corelare a competentelor cu continutul:Unitatea de competenta: Pedagogie generala(60 ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practica)

20


Nr. crt.

Unitate de competenta

Competente Continuturi/ ca si titlu de lectie (tematici)

6. Pedagogie generala

Competenta 1 :

Evidentiaza rolul educatiei , ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea personalitatii

Educatia- delimitari conceptuale - structura educatiei, - determinarile educatiei, - educabilitatea.- stiinte care abordeaza fenomenul educational; pluri- si inter –disciplinaritateStadii genetice si stadii de varsta - Stadialitate - cognitiva (Piaget)- morala (Kohlberg) - psihosociala ( EriksonFactorii dezvoltarii ontogenetice:- ereditate- mediu- educatieDemers educational- Ideal educational si obiectivele educatiei:- Operationalizarea obiectivelor pedagogice- Principii didactice

Competenta 2 :

Utilizeaza forme si strategii de educatie.

Formele educatiei : - educatia formala, nonformala,

informalaEducatia adultului : - obiective, factori, forme.Componentele educatiei ca proiectie a

finalitatilor: - educatia intelectuala- educatia morala- educatia estetica- educatia religioasa- educatia axiologica

Competenta 3 :Aplica metodologia de lucru specifica persoanei cu dizabilitati.

Metode pedagogice- Sistemul metodelor de invatamant. Clasificare.- Descrierea principalelor metode de invatamant

Mijloace de invatamant. - Continut si importanta.

Atitudini si motivatii pozitive

21


- lauda/ pedeapsa/ recompensa- atitudinea reflexiva asupra rezultatelor demersului educational

Proiectarea activitatilor instructiv- educative- Etapele proiectarii didactice- Rolul pedagogului in realizarea si desfasurarea activitatii instructiv- educative

Conditii de aplicare didactica si de evaluare :

Modulul Pedagogie generala poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei::- Elevii invata cand fac ceva sin cand sunt implicati activ in procesul de invatare.- Elevii au stiluri diferite de invatare, au particularitati de varsta si individuale.- Elevii participa la procesul de invatare cu cunostintele dobandite anterior

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda ca metode : conversatia, observatia, invatarea prin descoperire, expunerea problematizarea, brainstormingul, studiul de caz etc.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic- aplicativ : exercitii de realizare a proiectelor de activitate, fise de lucru, studiul de caz.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, fise de observatie, probe practice (proiect de activitate)

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui evaluarea sumativa, pentru verficarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : tema in clasa, investigatia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevului, a atitudinii fata de o sarcina data. Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala. la sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si o proba practica.

Sugestii metodologice :

22


Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 ore si se va desfasura astfel : 30 ore de instruire teoretica, 30 ore instruire practica care se va desfasura pe parcursul anului scolar.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu materialul didactic. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind Pedagogia generala.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : scheme, televizor, CD player, CD-uri, folii de retroproiecto, planse etc.

Modulul V, An ITitlul unitatii 8: Pedagogie de recuperare

Nota introductivăModulul Pedagogie de recuperare face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare .În modulul Pedagogie de recuperare se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Pedagogie de recuperare.Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore instruire practică.

Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Enumera si defineste notiunile specifice pedagogiei de recupeare2. Aplica principiile moderne de recuperare a persoanelor cu dizabilitati.3. Identifica principalele tipuri de dizabilitati.4. Participa la proiectarea activitatii de recuperare a persoanei cu dizabilitati.5. Abiliteaza familia si comunitatea in preluarea activitatilor de recuperare.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: PEDAGOGIE DE RECUPERARE

(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).

Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)

23


crt. competenţă8. Pedagogie de

recuperare Competenţa 1.: Enumera si defineste notiunile specifice pedagogiei de recupeare

Definirea adecvata a notiunilor specifice (deficienta, incapacitateInfirmitate, handicap, boală,cerinte educationale speciale,dificultati de invatare).

Diferentierea termenilor de capacitate-incapacitate, handicap-normalitate, boala-sanatate, educatie speciala-educatie incluzivaAnalizarea conceptelor din perspectiva istorica: Omul cu handicap in diverse etape ale evolutiei societatii.

Competenţa 2.:Aplica principiile moderne de recuperare a persoanelor cu dizabilitati.

Principiul normalizarii, evolutia conceptului, conditii de viata normale, valorizarea, idei false despre normalizare.Principiile moderne ale educatiei pentru persoanele cu cerinte speciale: drepturi egale, egalizarea sanselorNormalizarea conditiilor de mediu: accesibilitati, mentalitati

Competenţa 3.:Identifica principalele tipuri de dizabilitati.

Clasificarea deficientelor: definitie, criterii de clasificare, clasificare internationala, varianta experimentala adoptata de

Organizatia Mondiala a SanatatiiFactorii etiologici:

definirea factorilor etiologici, factorii endogeni (genetici) factorii exogeni (dobanditi); periodizarea interventiei factorilor exogeni

(prenatala. perinatala, postatala), Enumerarea acestora in raport direct cu

fiecare deficienta, incapacitate si handicap; punerea in evidenta a factorilor etiologici si

sublinierea importantei acestora.Caracteristici definitorii: recunoasterea deficientelor, incapacitatilor si handicapurilor, utilizand date ale taxonomiei analitice, simptomatologiei specifice si elementele descriptive necesare recunoasterii acestora.

Competenţa 4 Obiectivele recuperarii persoanei cu dizabilitati:

24


Participa la proiectarea activitatii de recuperare a persoanei cu dizabilitati.

educatie, reabilitare /recuperare, servicii medicale, de sprijin, sociale, orientare si formare profesionala; Planul de interventie specifica:

stabilirea echipei multidisciplinare, stabilirea obiectivelor de recuperare pe baza

evaluarii initiale/reevaluarilor precum si personalul implicat;

desprinderea din Planul Individualizat de Servicii a programelor de interventie specifica

Activitati conform planului de interventie specifica: programe de interventie specifica (Program

Individualizat de Ingrijire - hranire, igiena personala, supravegherea si mentinerea sanatatii,

Program Individualizat de Recuperare, Program Individualizat de Integrare /

Reintegrare Sociala si Plan Individualizat de Iesire a beneficiarului

din centru).Competenţa 5

Abiliteaza familia si

comunitatea in preluarea

activitatilor de recuperare

Obiective de recuperare: Prezentarea planurilor de recuperare

familiei Familie monoparentala/de plasament/

asistent personal/asistent personal Monitorizarea integrarii:

Modulul Pedagogie de recuperare poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:




Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter practic aplicativ: fişe de lucru , proiecte.


25






Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore în anul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme


Instruirea se va realiza în sali de demonstratie , instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Pedagogia de recuperare.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale instrumente medicale, manechin etc.

26


Modulul VI, An I:Titlul unităţii 9:Pedagogia jocului

Nota introductivăModulul Pedagogia jocului face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare În modulul Pedagogia jocului

se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Elemente de ludoterapie.

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică.Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în


Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1) Prezinta teoriile explicative importante privind jocul2) Desfasoara activităţi practice de confecţionare a jucăriilor specifice etapei de dezvoltare a copiilor3) Proiecteaza activităţi ludice

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Pedagogia jocului(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.

Unitate de competenţ


27


ă9. Pedagogia

joculuiCompetenţa 1.: Prezinta teoriile

explicative importante privind jocul

Determinarea domeniului pedagogiei joculuiPedagogia si jocul infantilCaracterizarea jocului ca activitate specifică copilărieiTeorii explicative ale joculuiTipologii ale joculuiAplica strategii de interventie adecvate varstei mentale si cronologice a beneficiaruluiFunctiile joculuiJocul in diferite medii: apa, nisip.calculator

Competenţa 2.: Desfasoara activităţi

practice de confecţionare a

jucăriilor specifice etapei de

dezvoltare a copiilor

Criteriile de selectare a jocurilor/jucariilorConfectionarea jucăriilor folosind materiale din natura

Confectionarea jucăriilor folosind materiale refolosibile Utilizarea creativă a resurselor ieftine in scop ludice Simularea activitatilor ludice

Competenţa 3.:Proiecteaza si

desfasoara activităţi de ludoterapie specifice etapei de dezvoltare a

beneficiarilor

Obiective generale la jocurile copilului cu varsta cuprinsa intre zero-trei aniObiective generale la jocurile copilului cu varsta cuprinsa intre trei sase ani Obiective generale la jocurile copilului cu varsta cuprinsa intre sase doisprezece aniObiective generale la jocurile pentru adultiEvaluarea activitatilor ludice /Aplicarea instrumentelor de evaluare/ Utilizarea metodelor şi tehnicilor diverse în evaluarea beneficiarului

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Modulul Pedagogia jocului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:






28









Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială, in sali de joaca, in parcuri pentru copii Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Pedagogia jocului.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, cataloage, diapozitive, desene, computer. etc.

29


Modulul VII, An I:Titlul unităţii 11 AUTONOMIE PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ

Nota introductivăModulul Autonomie personala si sociala face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.

În modulul Autonomie personala si sociala se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Autonomie personala si sociala.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Evidenţiază fenomenele de adaptare şi integrare în procesul educaţional.2. Identifică importanţa conceptului de autonomie personală şi socială în

activitatea profesională.3. Utilizează metodologia adecvata pentru formarea şi dezvoltarea

comportamentelor de autonomie personală şi socială4. Aplică noţiunea de autonomie personală în activitatea profesională.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul. Unitatea de competenţă: Autonomie personala si sociala


Nr.crt.



30


11. Autonomie personala si

sociala

Competenţa 1.: Evidenţiază fenomenele de adaptare şi integrare în procesul educaţional.

- Definirea procesului educaţional , constituţie psiho-biologică a individului, mediu ambiant, societate, integrare socială- evidenţierea fenomenului de adaptare:asimilare, acomodare, adaptare socială, clasificare, relaţia dintre adaptare şi integrare- definirea fenomenului de integrare, caracteristicile mediului de viaţă, relaţia dintre caracteristicile personalităţii şi caracteristicile mediului social, fenomenul de autoreglare, strategii privind integrarea .

Competenţa 2.:Identifică importanţa conceptului de autonomie personală şi socială în activitatea profesională.

Conceptul de autonomie personală şi socială: definitie, aplicabilitate in activitatea de recuperare.Program general de achizitie a autonomiei: autoservire, autonomie personala in mediul ambiant, autonomie sociala, comportament social.

Competenţa 3.:Utilizează metodologia adecvata pentru formarea şi dezvoltarea comportamentelor de autonomie personală şi socială

Coordonate de interventie: stabilire domeniilor de formare/dezvoltare a comportamentelor de autonomie personala si sociala, formularea obiectivelor educationala si terapeutice, evaluarea, programarea activitatii, evaluarea finala, reproiectarea programului de formare/dezvoltare a comportamentului urmarit.

Demersuri componente: invatare, formare, dezvoltare, evaluare initiala, finala si continua,sarcina de invatare/formare, diagnoza initiala, analiza sarcinii, decizii si masuri de remediere.

Conditii de aplicare a interventiei: caracter personalizat, principiul normalizarii, rigoare stiintifica.

Instrumente specifice: Grila educativa-globala de evaluare-observare, Grila de evaluare-observare criteriala, Structura de activitate bazata pe metoda “analiza de sarcini” si pe metoda “inlantuire inapoi”, probe de evaluare a nivelului de dezvoltare a copilului cu nevoi speciale.

Competenţa 4:Aplică noţiunea

Selectarea instrumentelor: clasificarea metodelor si tehnicilor invatate la materiile aplicate (educatie

31


de autonomie personală în activitatea profesională.

psiho-motrica, pedagogia jocului, educatie plastica si abilitare manuala, educatie spirituala etc.,) in functie de obiectivele activitatii de formare/invatare a autonomiei personale si sociale.

Aplicarea concreta a instrumentelor: proiecte concrete, aplicabile beneficiarilor cu care lucreaza in cursul instruirii practice.


Modulul Autonomie personala si sociala poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:










Sugestii metodologiceConţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore în anul I.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme

în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material

32


didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Autonomia personala si sociala


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, etc.

Modulul VIII, An I:Titlul unitatii 15:Educaţie fizică şi sport

Nota introductivăModulul Educaţie fizică şi sport face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare În modulul Educaţie fizică şi sport se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Educaţie fizică şi sport.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1) Iniţiază activităţi specifice de formare şi consolidare a deprinderilor motrice 2) Utilizează complexe de exerciţii pentru influenţarea selectivă a organismului in practica profesionala3) Aplica procedeele tehnico-tactice în jocul sportiv

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Educaţie fizică şi sport(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).

Nr.crt.



15. Educaţie fizică şi sport

Competenţa 1.: Iniţiază

Actiuni motrice complexe : - îndemânare generală cu pondere pe ehilibru în

33


activităţi specifice de formare şi

consolidare a deprinderilor

motrice

condiţii variate ;- forţa generală cu pondere pe forţa musculaturii trunchiului, membrelor inferioare şi superioare.Forme de mers :- mersul: pe loc, de voie, înainte, înapoi, lateral, pe vârfuri, călcâie, cu fandare, “pasul piticului”, pas sărit, pas săltatForme de alergare:- alergarea: pe loc, de voie, înainte, înapoi, cu pas adăugat, cu flexia încheieturii gleznei, cu ridicarea genunchilor înainte, cu flexia genunchilor înapoi.

Competenţa 2.: Utilizează complexe de exerciţii pentru influenţarea selectivă a organismului in practica profesionala

Gimnastica: - elemente de front şi formaţii de pe loc şi deplasareGimnastica acrobatică :- elemente cu caracter static- elemente cu caracter dinamicExerciţii de stretching:- elemente cu caracter de formare a mobilitatii musculaturii;- elemente cu caracter de formare a mobilitatii ligamentelor.

Competenţa 3.:Aplica

procedeele tehnico-tactice în jocul sportiv

Jocul de volei : - jocul mingii peste fileu cu ambele mâini;- calitatea execuţiei.Jocul de baschet :- pasa în doi din deplasare şi aruncarea la coş cu o mână;- calitatea execuţiei.Jocul de fotbal: - conducerea mingii în linie dreaptă şi tras la poartă; - calitatea execuţiei.


Modulul Educaţie fizică şi sport poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:





34






Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă practică.




Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială, in sali de sport, in parcuri sau terenuri sportive. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Educaţie fizică şi sport.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: scheme, casete video, CD-uri, mingi, saltele, trambulina, spalier, cercuri, cronometru etc.

35


Modulul IX, An I:Titlul unităţii 16:Educaţie plastică

Nota introductivăModulul Educaţie plastică face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare

În modulul Educaţie plastică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Educaţie plastică.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Utilizează conceptele specifice domeniului educaţiei plastice pentru abordarea optimă a

beneficiarului 2. Evidenţiază importanţa educaţiei plastice în dezvoltarea psihomotrică a beneficiarului. 3. Redactează planuri de activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi deficienţa beneficiarului.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Educaţie plastică(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.



16. Educaţie Competenţa 1.: Noţiuni introductive în educaţia plastică.

36


plastică Utilizează conceptele specifice

domeniului educaţiei

plastice pentru abordarea optimă a

beneficiarului

Principii, mecanisme şi metode ale educaţiei plastice.Obiective generale în activităţile de educaţie plastică.Elemente de bază în limbajul plastic.Materiale utilizate în educaţia plastică.

Competenţa 2.: Evidenţiază importanţa educaţiei plastice în dezvoltarea psihomotrică a beneficiarului.

Desenul PicturaModelajulTraforajul

Competenţa 3.:Redactează planuri de

activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi

deficienţa beneficiarului

Obiective generale şi specifice optime activităţilor de educaţie plastică Utilizarea metodelor şi tehnicilor diverse în realizarea activităţii propuseEvaluarea activităţilor propuse


Modulul Educaţie plastică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:







37







Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Educaţie plastică.



38


Modulul X, An I:Titlul unitatii : 18. Educatie muzicala

Nota introductivăModulul Educatie muzicala face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare

În modulul Educatie muzicala se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Educatie muzicala.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1) Foloseşte specific instrumente muzicale2) Construieste instrumente muzicale simple de percutie3) Elaborează un program specific de recuperare prin muzică

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Educatie muzicala(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.



18. Educatie muzicala

Competenţa 1.: Utilizeaza

Natura sunetului: conceptul de sunet, sunetul in natura, vocea umana;

39


valentele muzicii si ritmului in recuperare

Structura mesajului muzical: izomorfismul, receptarea holistica, valoarea de comunicare a muzicii;Structuri ritmice: ritm muzical, ritm personal, jocuri ritmice.

Competenţa 2.:Redă vocal şi ritmic repertoriul muzical al vârstelor

Muzica si dezvoltarea umana: mecanisme psiho-neuro-endocrine, modificari psiho-somatice;Muzica varstelor: repertoriul micii copilarii, repertoriul varstei scolare, muzica adolescentei, muzica adultului;Interpretare vocala si ritmica: cantecele varstelor, jocuri muzicale, jocuri ritmice.

Competenţa 3.:Elaborează un program specific de recuperare prin muzică

Observarea beneficiarului/grupului: caracteristici psiho-somatice, preferinte, relationare in grup, activitate predominanta;Obiectivele generale: grad de dificultate, esalonare in timp, strategii;Obiectivele operationale: mijloace si cai de realizare, mod de evaluare;Resurse: resurse de timp, spatiu, resurse umane, materiale si metode.

Modulul Educatie muzicala poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:









40






Instruirea se va realiza în săli de clasa, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Educatie muzicala.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete audio si video, CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, instrumente muzicale etc.

41


Modulul XI, An I:Titlul unităţii 20 Bazele psihologiei

Nota introductivăModulul Educaţie plastică face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare

În modulul Educaţie plastică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Educaţie plastică.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Identifica infrastructura psihicului uman2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice3. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul. Unitatea de competenţă: Bazele psihologiei


Nr.crt.



42


20. Bazele psihologiei

Competenţa 1.: Identifica infrastructura psihicului uman

natura si niveluri : structural-functionale , psihicul forma a vietii de relatie, forma de reflectare ideal-subiectiva, poces detaerminat social-istoric,

procese psihice de captare – prelucrare de informatii procese psihice de de stimulare-energizare a comportamentului procese psihice de reglare si autoreglare psihica .

Competenţa 2.: Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice.

Concept de personalitate Individ, persoana, personalitate, Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice

Structura si dezvoltare Personalitatea-entitate biopsihosociala si culturalaTemperament si tipologii temperamentaleAptitudinea, inteligenta, creativitatea, caracterul

Relatii Temperament- Caracter Aptitudini-CaracterTemperament-Aptitudini

Competenţa 3.:Integreaza perceptiile

interpersonale in practica

profesionala

Formare impresii Relatii interpersonale, relatii de munca

Comunicare nonverbala Gesturi, postura Expresii faciale Paralimbaj

Atractie interpersonala Atribuire dispozitionala si situationala Teoria « tapului ispasitor » Simpatie-antipatie

Atitudini si prejudecati Cooperare, competitie, frustrare Sex, rasa, religie, etc.


43


Modulul Bazele psihologiei poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:












Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Bazele psihologiei


44



Modulul XII, An I:Titlul unitatii : 25: INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE

Nota introductivăModulul INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare În modulul IGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1.Planifică tehnici de asepsie şi antisepsie2.Asigură spaţiul corespunzător persoanei asistate3.Aplică normele de igienă personală4.Aplică tehnici de alimentare şi hidratare5.Supraveghează şi monitorizează starea de sănătate a persoanei asistate

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE

45



Nr.crt.



25. IGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE

Competenţa 1.: Planifică tehnici de asepsie şi antisepsie

Norme de protecţie şi securitate: Regulament de ordine interioară, dozarea eforturilor, lucrul pe baza principiilor chinestesice, prevenirea accidentelor, a infecţiilorEchipamente şi materiale specifice: echipament de lucru, antiseptice, dezinfectante, detergenţi, găleţi, cârpe, perii, mănuşi etc.Infecţia: definiţie, verigile lanţului epidemiologic al infecţiei, măsuri profilacticeNorme de asepsie şi antisepsie: spălarea mâinilor, curăţenia, dezinfecţia, deratizare, deparazitare.

Competenţa 2.:Asigură spaţiul corespunzător

persoanei asistate

Camera asistatului: spaţiu igienic, mobilier redus, spaţiu de deplasare liber, pat adaptabil necesităţilor, sistem de încălzire, aerisire, iluminatUtilaj auxiliar al patului: apărători laterale, triunghi de mobilizare, scăriţa de mobilizareMijloace de deplasare: baston, cârje, cadre, cărucior cu rotileMobilizare: schimbare de poziţie, efectele imobilizării, mobilizarea asistatului – tipuri de mobilizare

Competenţa 3.:Aplică normele

de igienă personală

Toaleta pacientului: baia parţială la pat, îngrijirea cavităţii bucale, protezelor, îngrijirea părului, unghiilor, baia generală, duşulTehnici de îmbrăcare/dezbrăcareDejecţii: materii fecale, urină, sută, vărsături

Competenţa 4 Aplică tehnici de alimentare şi hidratare

Raţia alimentară: definiţie, compoziţie, principiiTehnici de alimentaţie: activă, alimentaţie pasivă, alimentaţie artificială (prin sondă, pistulă stomacală, parenteral-perfuzie)Regimuri: tipuri de dieteCăi de hidratare: calea orală, calea parenterală, rectală

46


Competenţa 3Supraveghează

şi monitorizează starea de sănătate a persoanei asistate

Funcţii vitale: temperatură, respiraţie, puls, tensiune arterialăFuncţii vegetative: diureză, scaun, vărsături, expectoraţieComportamentul pacientului: facies, stare psihică, somn, apetitTehnica măsurării greutăţii şi taliei individualeModificări patologice: culoarea tegumentelor, transpiraţii, edem, erupţii cutanate

Modulul INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALEpoate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va

trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea










Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore în anul I.

47


Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale, instrumente medicale, manechin etc.

Modulul XIII, An I:Titlul unităţii 30:PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE

Nota introductivăModulul Proiectarea activităţilor specifice face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.În modulul Proiectarea activităţilor specificese regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie Proiectarea activităţilor specifice.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Analizeaza meseria si rolul de pedagog de recuperare.2. Planifica munca de pedagog de recuperare. 3. Recunoaste importanta observarii ca baza activitatilor practice.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Proiectarea activităţilor specifice.


Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)

48


crt. competenţă30. Proiectarea

activităţilor specifice.

Competenţa 1.: Analizeaza meseria si rolul de pedagog de recuperare.

Reflectarea asupra experientelor de viata si profesionale :

motive, asteptari in legatura cu exercitarea profesiei.

Recunosterea efectelor diferitelor caracteristici de rol :

rol de elev, rol de practicant, rol de pedagog de recuperare.

Cunoasterea programelor si reglementarilor institutiilor ca reper pentru organizarea corecta a muncii :

regulamente de functionare, programme de activitate, planuri de lucru, materiale de publicitate, regulamente interne.

Competenţa 2.: Planifica munca de pedagog de recuperare

Recunosterea necesitatii planificarii pentru un management eficient al activitatii :

analiza situatiei initiale, alegerea scopurilor si obiectivelor, planificarea duratei, alegerea metodelor si mijloacelor, realizarea activitatilor, reflectare, evaluare.

Realizarea planificarii in timp a activitatilor, conform specificului institutiei si particularitatilor clientilor :

planificarea pentru unitati determinate de timp : o zi, o saptamana, o luna, un an, plan de risc,

rutina pe parcursul unei zile de lucru.Elaborarea planului de lucru pentru desfasurarea activitatilor practice de specialitate :

protocoale de pregatire si reflectie, modalitati de elaborare a planurilor de

lucru, protocolul de reflectie asupra activitatii desfasurate.

Competenţa 3.: Recunoaste importanta observarii ca baza activitatilor practice.

Utilizarea observarii ca element de baza al activitatii practice:

ca sursa de informatii, ca premisă pentru o activitate metodica, ca instrument de evaluare si control pentru

activitatea proprie.Realizarea observarii cu scop:

49


observatie, observare cu scop, alegerea obiectivelor observarii, etapele observarii.

Aplicarea diferitelor metode de observare in activitatea profesionala si identificarea posibilelor greseli de observare:

observarea directa, observarea indirecta: prin geamul cu

oglinda, a materialelor video, a produselor activitatii clientilor, observarea participativa, inregistrarea datelor, interpretarea datelor, jurnale de zi.

Modulul Proiectarea activităţilor specifice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:









Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a

50


comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.




Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Proiectarea activităţilor specifice.



Modulul XIV, An I:Titlul unităţii 32:CONSILIEREA ACTIVITĂŢILOR DE INSTRUIRE PRACTICĂ

Nota introductivăModulul Consilierea activităţilor de instruire practică face parte din pregătirea de bază efectuată în anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.În modulul Consilierea activităţilor de instruire practică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheiemanagementul calităţii.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Analizează clientul în raport cu interventia tematică2. Asigură implicarea clienţilor în organizarea activităţilor specifice3. Corelează nevoile clienţilor cu resursele avute la dispoziţie, în cadrul activităţii

profesionale.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Consilierea activităţilor de instruire practică


51


Nr.crt.



32. Consilierea activităţilor de instruire practică

Competenţa 1.: Conştientizează obiectivele generale şi specifice ale învăţării prin practică

Stabilirea scopului instruirii practice:Reflecţii în grupa de consiliere despre:“Caietul de practică”

Portofoliul activităţilor Planuri de lucru Reflecţii

Construirea unei viziuni asupra activităţilor practice:

reflecţie asupra activităţilor concrete desfăşurate ca practicant.

Evaluarea rezultatelor învăţarii practice: rezultatele intervenţiilor, autoperfecţionarea,

abilităţi şi deprinderi.Competenţa 2.:Cunoaşte rolul propriu în procesul de instruire practică, cerinţele cu privire la activităţile propriu-zise, obligaţii şi responsabilităţi.

Identificarea calităţilor necesare intervenţiei profesioniste:

Reflecţii în grupa de consiliere despre:- autocaracterizare- stabilirea obligaţiilor şi responsabilităţilor în

procesul de efectuare a practicii - standarde în învăţarea practică

Explicarea noţiunilor de status şi rol profesional: Reflecţii în grupa de consiliere despre:- autocaracterizare- stabilirea obligaţiilor şi responsabilităţilor în


Adaptarea calităţilor profesionale la cerinţele şi responsabilităţile domeniului:

Reflecţii în grupa de consiliere despre:- autocaracterizare- stabilirea obligaţiilor şi responsabilităţilor în


Competenţa 3.: Elaborează metodologii şi instrumente de lucru adecvate fiecărei etape de desfăşurare a practicii.

Aprecierea rezultatelor obţinute raportate la obiectivele stabilite:

metode şi tehnici utilizate în intervenţie. echipa de intervenţie.

Evaluarea eficienţei activităţilor practice: comportamentul în situaţie de risc

Modulul Consilierea activităţilor de instruire practică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.

52


~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea










Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul II. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme


Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Consilierea activităţilor de instruire practică.



53


Modulul XV, An I:Titlul unităţii 34 : ELEMENTE DE GOSPODARIRE

Nota introductivăModulul Elemente de gospodarire face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.

În modulul Elemente de gospodarire se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Elemente de gospodarire



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

1. Identifică importanţa gospodăriei în recuperarea persoanelor cu deficienţe2. Defineşte factorii care pot altera modul de viaţă sănătos3. Analizeaza criteriile pentru aprecierea alimentelor alese d.p.d.v. al compatibilităţii lor

pentru oamenii cu deficienţe4. Realizează planul de alimentaţie pt. diferite situaţii

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Elemente de gospodarire


Nr.crt.



34. Elemente de gospodarire

Competenţa 1.: Identifică

Gospodăria ca loc de muncă- Amenajare, domenii de lucru, mijloace de lucru

54


importanţa gospodăriei în recuperarea persoanelor cu deficienţe

şi aparate de lucru.Deprinderi de organizare Organizarea corectă a locului de muncă, decurgerea activităţii fără frecuşuri.Relaţia dintre persoanelor cu deficienţe şi activitatea în gospodărie - Folosirea de aparate şi maşini de lucru,

întreţinerea şi curăţenia aparatelor, instalaţiilor din bucătărie

Competenţa 2.:Defineşte factorii care pot altera modul de viaţă sănătos

Definiţii, modul de viaţă sănătos, sănătate ca şi concept pozitiv, schimbarea comportamentului Caracteristicile modului de viaţăConsumul alimentar, consumul de substanţe potenţial nocive pentru organism, igiena, mişcarea fizică, conduita psihică, relaţionarea cu mediul social..Dimensiunile modului de viaţă Cadrul social (mediu social, condiţii de locuit, venit, tip de familie), ocupaţia (tipul de activitate, locul de muncă), tipul de consum (servicii de sănătate, alimentar), petrecerea timpului liber, atitudini, percepţii (faţă de religie, risc, act medical şi de îngrijire, reguli şi norme,), relaţii interpersonale (familie, prieteni, colegi, vecini)..

Competenţa 3.:Analizeaza criteriile pentru aprecierea alimentelor alese d.p.d.v. al compatibilităţii lor pentru oamenii cu deficienţe

Criteriile personale Raportate la persoană, greutate, gust personal, capacitate de mişcare.Aplicaţii de preparare a alimentelor Demonstraţie, studiu de caz, exerciţii de preparare a alimentelor ţinând cont de dotările existente, tradiţie, poftă de mâncare Mese frecvente, 5-6 pe zi puţin abundente; alimente pregătite cât mai simplu şi cât mai proaspete; prezentare atrăgătoare.

Competenţa 4:Realizează planul de alimentaţie pt. diferite situaţii

Criterii Specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate Priorităţi de asistenţă Menţinerea funcţiilor vitale, prevenirea complicaţiilor, respectarea dietei, controlul greutăţii Intervenţii propriiComunicare, alimentare, igiena, educaţie dietetică.


55


Modulul Elemente de gospodarire poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:












Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Elemente de gospodarire.

Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă, simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi

56


creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.


Modulul XVI, An I :Titlul unitatii36: Literatura pentru copii si tineret

Nota introductivăModulul Literatura pentru copii si tineret face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare În modulul Literatura pentru copii si tineret

se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Elemente de ludoterapie.




1) Identifică importanţa şi rolul literaturii în pedagogia beneficiarului instituţionalizat2) Selectează bibliografia conform vârstei şi stadiului de dezvoltare al beneficiarului3) Alege, selectează şi dramatizează basme şi povestiri

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul. Unitatea de competenta: Literatura pentru copii si tineret


Nr.crt.



9. Literatura Competenţa 1.: Conceptul de literartură pentru copii

57


pentru copii si tineret

Identifică importanţa şi

rolul literaturii în pedagogia beneficiarului

instituţionalizat

Cartea cu poze, basmul si povestirea Legenda, fabula si poezia pentru copii

Competenţa 2.: Selectează bibliografia

conform vârstei şi stadiului de dezvoltare al beneficiarului

Cartea cu poze si cartea de colorat efectuate de pedagog impreuna cu beneficiaru

Argumente pro si contra lecturarii prin intermediul mass-media si tehnicii informatice

Eroii basmelor – modele pentru cititori (eroii pasivi, activi, opozanti si actanti)

Competenţa 3.:Alege,

selectează şi dramatizează

basme şi povestiri

Observarea beneficiarului/grupului : caracteristici psiho-somatice, preferinte, relationare in grup, activitate predominanta

Obiectivele generale: grad de dificultate, esalonare in timp, strategii; Obiectivele operationale mijloace si cai de realizare, mod de evaluare Resurse: resurse de timp, spatiu, resurse umane


Modulul Literatura pentru copii si tineret poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:







58








Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială, in sali de joaca, in parcuri pentru copii Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Literatura pentru copii si tineret .


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, , cataloage, diapozitive, desene, etc.

59


Modulul XVII, An I:Titlul unităţii 37:ASISTENTA SOCIALA SI STRUCTURI ORGANIZATIONALE

Nota introductiva:

Modulul Asistenta sociala si structuri organizationale face parte din pregatirea specifica din anul I pentru calificarea : pedagog de recuperare.

In modulul Asistenta sociala si structuri organizationale se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata Asistenta sociala si structuri organizationale.

Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practica.Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in

standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:1. Identifica domeniul de cuprindere a asistenţei sociale2. Descrie rolul asistentului social şi limitele sale de acţiune (codul deontologic al asistentului

social)3. Caracterizează domeniile de interventie ale asistentei sociale. 4. Identifică principalele metode şi tehnici utilizate în asistenţa sociala.

Tabelul de corelare a competentelor cu continutul:Unitatea de competenta: Asistenta sociala si structuri organizationale(120 ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practica)

60


61


Nr. crt.



31. Asistenta sociala si structuri organizationale

Competenta 1 :

Identifica domeniul de cuprindere a asistenţei sociale

Asistenta sociala si societatea

- Nevoia de protectie sociala.

- Conceptele de asigurari sociale, asistenta sociala, securitate sociala, protectie sociala.

Necesitatea cunoasterii in asistenta sociala

a) Cunoasterea spontanab) Cunoasterea stiintificac) Perspective teoretice necesare

practicii asistentei sociale

Scurt istoric al asistentei sociale

Competenta 2 :

Descrie rolul asistentului social şi limitele sale de acţiune (codul deontologic al asistentului social)

Dezvoltarea profesiei si a rolului asistentului social in Romania

Principii deontologice

Caracteristici ale „ relatiei” dintre persoana in dificultate si asistentul social

Calitatile persoanei care acorda ajutor

Limitele de actiune ale asistentului social

Competenta 3 :

Caracterizeaza domeniile de interventie ale asistentei sociale

Elemente de asistenţă socială în cadrul centrelor de plasament/ copilul institutionalizat

- Motive ale internării copiilor în centre de plasament

- Conţinutul dosarului de internare a copilului în centrele de plasament

- Nevoile copilului

- Deprivarea materna/ paterna

- Impactul institutionalizarii asupra copiilor

62


- Sistemul de protectie a copilului

Asistenţa socială a persoanelor cu dizabilitati

- Problematica persoanelor cu dizabilitati

- Reguli standard privind egalizarea sanselor pentru persoane cu dizabilitati/ drepturile legale ale persoanelor cu dizabilitati

Probleme ale varstei a treia

- aspecte sociale

- modificari fizice si psihologice caracteristice varstei a treia

- pensionarea

- dependenta persoanelor varstnice

-institutionalizarea persoanelor varstnice

Delicvenţa din perspectiva asistenţei sociale

- Teorii asupra delicvenţei

- Tehnici specifice asistenţei sociale a delicvenţilor

Definitii si functii ale familiei

- Violenta domestica

- Influente asupra dezvoltarii copiilor

- Abuzul si neglijarea copilului.

- Maltratarea copilului

Servicii de asistenta si protectie sociala la nivelul pietei muncii

- Calificarea si recalificarea profesionala

63


Competenta 4 :

Identifică principalele metode şi tehnici utilizate în asistenţa sociala.

Metodele asistenţei sociale

- ancheta sociala, interviul, studiul de caz, convorbirea, PIP, PIS.

- delimitari conceptuale: proiect de interventie, program, propunere de finantare

- elementele proiectului de interventie

Echipa de lucru in asistenta sociala

Utilizarea grupurilor in asistenta sociala

Grupurile de intrajutorare

Conceptul de structura organizationala

Clasificarea structurilor organizationale


Modulul Asistenta sociala si structuri organizationale poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:- Elevii invata cand fac ceva sin cand sunt implicati activ in procesul de invatare.- Elevii au stiluri diferite de invatare.- Elevii participa la procesul de invatare cu cunostintele dobandite anterior

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda ca metode : conversatia, observatia, invatarea prin descoperire, problematizarea, brainstormingul, studiul de caz etc.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic- aplicativ : exercitii de realizare a planului de interventie specifica, fise de lucru, studiul de caz.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, fise de observatie, portofolii, probe practice (PIS, studiu de caz)


Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si eprsoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar

64


de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.




Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 ore si se va desfasura astfel : 60 ore de instruire teoretica, 60 ore instruire practica care se va desfasura de-a lungul anului scolar.


Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind Asistenta sociala si structuri organizationale.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : scheme, televizor, CD player, CD-uri, folii de retroproiector etc.

65


Modulul VIII, An I:Titlul unitatii 39:Managementul timpului liber

Nota introductivăModulul Managementul timpului liber face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare În modulul Managementul timpului liber se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Managementul timpului liber.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1) Identifica importanta timpului liber in educatia persoanelor cu cerinte educationale speciale2) Initiaza activitati specifice de planificare si organizare a timpului liber3) Implementeaza proiecte de petrecere a timpului liber impreuna cu beneficiarii

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Managementul timpului liber


Nr.crt.


CompetenţeConţinuturi / ca şi titlu de lecţie

(tematici)39. Managementul

timpului liberCompetenţa 1.: Identifica importanta timpului liber in educatia persoanelor cu cerinte educationale speciale

Nevoia « a se recrea »- definitia nevoii, independenta in satisfacerea nevoii,factorii de influentaDivertisment, joc, loisir, relaxare

Competenţa 2.: Initiaza activitati

culegerea informatiilor- identificarea grupului tinta - identificarea nevoilor si

66


specifice de planificare si organizare a timpului liber

ierarhizarea- resursele umane, materiale,

financiare, informationalestabilirea scopului si a obiectivelor

- individual- pentru grupul de beneficiari

stabilirea strategiei de interventie- cine , cand, cum-recomandari de

actiune- riscuri- gestionare schimbarilor

Competenţa 3.:Implementeaza proiecte de petrecere a timpului liber impreuna cu beneficiarii

Arta- lectura, pictura, lucru manual;

muzica- concerte, auditii muzicale,

formatii muzicaleturism

- excursii, drumetii activitati ludice si sportive

- jocuri sportive,jocuri competitive, jocuri de societate

hobby :- pescuit, grădinărit, gastronomie


Modulul Managementul timpului liber poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:







Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar

67


de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.







Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Managementul timpului liber.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, cataloage, diapozitive, desene, corturi, saci de dormit, ustensile de pescuit şi grădinărit etc.

68


Modulul I, An II:Titlul unităţii 3:Managementul calităţii

Nota introductivăModulul Managementul calităţii face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.În modulul Managementul calităţii se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie managementul calităţii.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Precizează principiile de management al calităţii2. Efectuează controlul statistic3. Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurare a calităţii4. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Managementul calităţii


Nr.crt.



3. Managementul calităţii

Competenţa 1.: Precizează principiile de management al calităţii

Principiile managementului calităţii: Orientarea către client, leadership, implicarea personalului, abordarea procesuală, abordarea sistemului de către management, îmbunătăţirea continuă, abordarea concretă în luarea deciziilor, relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii

Funcţiile managementului calităţii Planificarea calităţii, organizarea activităţilor referitoare la

calitate, coordonarea activităţilor referitoare la

calitate, antrenarea personalului pentru realizarea

obiectivelor calităţii, ţinerea sub control a calităţii,

69


asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţiiCompetenţa 2.:Efectuează controlul statistic

Elementele controlului statistic : Caracteristica controlată, lot, mărime eşantion, reguli de extragere a eşantionului, plan de control, grad de severitate, nivel de calitate acceptabil (AQL), cifra de acceptare, cifra de respingere

Etape ale controlului statistic: Extragerea eşantionului, determinarea caracteristicii conform

procedurii specifice, compararea caracteristicii controlate cu

condiţiile din standarde, identificarea defectelor, compararea numărului de defecte

identificate cu cifra de acceptare /de respingere

Măsuri: Acceptare/ respingere lot de produse,

trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate, AQL).

Competenţa 3.:Acţionează

pentru menţinerea

sistemului de asigurare a

calităţii

Cerinţe pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităţii:

Proceduri, manualul calităţii, satisfacerea clienţilor, costuri, standarde de firmă, legislaţie, feed-back, grafice de documentare

Audit de calitate (intern / extern dat) pe metode statistice, mentenanţă, planificarea întreţinerii, urmărirea parametrilor de funcţionare;Factori care afectează costurile calităţii:

Rebuturi, recondiţionări, reparaţii, produse neconforme, reclamaţii clienţi, produse returnate, penalizări pentru întârziere, despăgubiri pentru daune

Competenţa 4: Aplică tehnici

Strategii de îmbunătăţire a calităţii : Strategia Kaizen,

70


de îmbunătăţire continuă a calităţii

Ciclul PEVA (planifică-execută-verifică-acţionează),

principiul “zero defecte”Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO specifice domeniului de activitateInstrumente de îmbunătăţirea calităţii:

Instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare, metoda întrebărilor),

instrumentele calităţii (grafice, diagrame, histograme, fişe de control statistic)

Modulul Managementul calităţii poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:











Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul II.

71



Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Managementul calităţii.



72


Modulul II, An II:Titlul unităţii 4:Managementul proiectului

Nota introductivăModulul Managementul proiectului face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.În modulul Managementul proiectului se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie managementul calităţii.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Identifică mediul de proiect2. Planifică proiectul3. Implementează proiectul4. Monitorizează proiectul5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Managementul proiectului


Nr.crt.



4. Managementul proiectului

Competenţa 1.: Identifică mediul de proiect

Necesitatea proiectului: Scop, rezultate aşteptate, estimarea

resurselor implicate, estimarea bugetului, justificare economică

Fazele proiectului: Concepţie, planificare, realizare, încheiere, feedback, modificare

Estimarea rezultatelor: Metode statistice, indicatori, standarde de calitate

Competenţa 2.: Activităţi specifice:

73


Planifică proiectul

Studii de piaţă, analize de nevoi (SWOT), contacte cu furnizorii de servicii şi produse, achiziţii de produse şi servicii în funcţie de

specificul proiectului.Echipa de lucru:

Managerul de proiect, echipa financiară, specialişti pe diferite domenii, responsabil achiziţii

Documente specifice: Bordul de proiect, planul de proiect, listă de produse, planul de iniţiere a proiectului

Competenţa 3.:Implementează

proiectul

Rezultatul / rezultatele obţinute în urma finalizării proiectuluiDocumentaţie de proiect:

Raport de sfârşit de etapă, raport de progres, registru de probleme, recomandări de acţiune

Competenţa 4: Monitorizează proiectul

Riscuri de bussines şi de proiectSurse de risc:

Asociate cu costurile, programarea calendaristică execuţia în toate fazele ciclului de viaţă

Documente specifice: Registru de schimbări, cerere de schimbare, registru de riscuri, plan de management al riscurilor

Analiza rezultatelor Comparare cu estimările, standarde, beneficii obţinute

Feed-back Reevaluarea activităţilor, revizuirea procedurilor, măsuri ameliorative

Competenţa 5:Utilizează software specializat în managementul proiectelor

Aplicaţii software: Programe de calcul tabelar, de planificare, de calcul simbolic şi statistic

Grafice, schiţe, şabloane /rapoarte de prezentare, diagrame

74


Modulul Managementul proiectului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:













Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Managementul proiectului.


75




76


Modulul III, An II:TITLUL UNITĂŢII 7:Pedagogii alternative

Nota introductivă Modulul Pedagogii alternative face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.

În modulul Pedagogii alternative se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Pedagogii alternative.




1. Identifică caracteristicile specifice pedagogiilor alternative pentru aplicarea acestora în programul de recuperare.

2. Selectează elementele de baza ale pedagogiilor alternative proiectând activităţi specifice.

3. Manifesta atitudine autoreflexivă în situaţii noi oferite de practica pedagogiilor alternative.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Pedagogii alternative (60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.



7. Pedagogii alternative


caracteristicile specifice

pedagogiilor alternative

pentru aplicarea acestora în

programul de recuperare

Pedagogia Waldorf Educaţia nouăJ.Dewey , M. MontessoriEd Claparede, O.DecrolyPedagogia FreinetStep-by-step

Competenţa 2.: Selectează elementele de baza ale pedagogiilor alternative proiectând activităţi specifice

Elementele de baza ale pedagogiilor alternative.Materiale specifice pedagogiilor alternative.Metode specifice diferitelor tipuri de pedagogii alternative.Aplicarea practică a elementelor Waldorf viabile.Realizarea unor aplicaţii ,,Montessori’’Aplicarea tehnicilor Freinet în practicăProiectarea spaţiului ,,step by step’’

Competenţa 3.: Proiectarea în pedagogiile alternative.

77


Manifestă atitudine autoreflexivă în situaţii noi oferite de practica pedagogiilor alternative.

- Redactarea corectă a proiectului- Aplicabilitatea proiectului- Originalitatea proiectului


Modulul Măsuri de prim ajutor poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:











Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul I.

78




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Măsuri de prim ajutor.



79


Modulul IV, An II:Titlul unitatii 10: Elemente de ludoterapie

Nota introductivăModulul Elemente de ludoterapie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare

În modulul Elemente de ludoterapie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Elemente de ludoterapie.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1) Evidentiaza ludoterapia in cadrul procesului de recuperare2) Stimuleaza beneficiarul prin joc3) Proiecteaza si desfasoara activităţi de ludoterapie specifice etapei de dezvoltare

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Elemente de ludoterapie(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.



10. Elemente de ludoterapie

Competenţa 1.: Evidentiaza ludoterapia in

cadrul procesului de recuperare

Jocul- metoda de invatare, de terapie sau metoda de investigare psihosociala; Raportul dintre conduita cognitiv-ludica si organizarea cunoasterii;

Jocul didactic si terapia educationala

Competenţa 2.: Stimuleaza beneficiarul prin joc

Jocul in terapia comportamentala - jocuri de conditionarea pozitiva - jocuri pentru inhibarea voluntara si a autocontrolului - jocuri cu imagini pentru invatarea prin observatieJocul in terapia psihomotricitatii - seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei debilitatii motrice Jocul in terapia cognitiva - seturi de jocuri de preinvatare,invatare,

postinvatare si de dezvoltare

80


Jocul in terapia de grup - psihodrama - sociodrama

Competenţa 3.:Proiecteaza si desfasoara activităţi de ludoterapie

specifice etapei de dezvoltare a beneficiarilor

Obiective generale şi operationale optime activităţilor de ludoterapie

Conditii de organizare a activitatilor ludice

Evaluarea activităţilor propuse.


Modulul Elemente de ludoterapie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:










81






Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Elemente de ludoterapie.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, cataloage, diapozitive, desene, etc.

82


Modulul V, An II:Titlul unităţii 12: EDUCATIE PRIN MASS MEDIA

Nota introductivăModulul EDUCATIE PRIN MASS MEDIA face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: pedagog de recuperare.

În modulul EDUCATIE PRIN MASS MEDIA se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată EDUCATIE PRIN MASS MEDIA.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Utilizeaza conceptele specifice domeniului mass-media pentru realizarea demersurilor de cunoastere si explicare a diferitelor evenimente si fapte din viata;2. Aplica, cunostintele specifice mass-mediei scrise in rezolvarea demersurilor educationale si sociale;3. Utilizeaza corect mijloacele tehnice audio-video de care dispune in procesul pedagogic si de pedagogie recuperatorie;4. Manifesta o abordare critic-analitica si democratica a mediului socio-educational in care isi desfasoara activitatea

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: EDUCATIE PRIN MASS MEDIA(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt



(tematici)1. Educatie

prinmass-media

Competenţa 1.: Utilizeaza conceptele specifice domeniului mass-media pentru realizarea demersurilor de cunoastere si explicare a diferitelor evenimente si fapte din viata

- Mass-media si formele de comunicare

- Formele mediilor

- Impactul mediilor in procesuleducativ-recuperator

Competenţa 2.: Aplica, cunostintele specifice mass-mediei scrise in rezolvarea demersurilor educationale si sociale

Presa scrisa: ziarul, revista, flyerul publicitar

Proiecte didactic-educativeCompetenţa 3.:Utilizeaza corect mijloacele tehnice audio-video de care dispune in procesul pedagogic si

Prezentarea instrumentelor mass- media si audio-video: radioul, televiziunea, internetul;

83


de pedagogie recuperatorie Prezentarea si intrebuintarea corecta a mijloacelor tehnice: reportofonul, camera video, aparatul foto, video-playerul, dvd-playerul, cd-playerul.

Competenţa 4.:Manifesta o abordare critic-analitica si democratica a mediului socio-educational in care isi desfasoara activitatea

Analiza mesajelor din mass-media:- articole din presa scrisa -emisiuni radio-tv- articolul de reclama / spotul publicitarFormarea propriului sistem valoric:- recunoasterea exercitiului de manipulare- corelarea informatiilor vehiculate in mesajul publicitar cu cele obtinute din altesurse si raportarea critica fata de acestea

Abordarea democratica a problematicii grupului minoritar:- colaborarea cu ceilalti in rezolvarea

unor probleme teoretice si practice in cadrul diferitelor grupuri

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul EDUCATIE PRIN MASS MEDIA poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

- Elevii învaţă când fac o actiune/activitate şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;- Profesorii vor folosi informatii despre stilurile diferite de învăţare ale elevilor.Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare

cu caracter interactiv. Se recomanda metode ca exercitiul, proiectul, observatia sistematica, demonstratia, metoda practica.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de lucru, fişe de evaluare si autoevaluare, realizarea unui proiect, probe practice (interviu), probe tehnice (folosirea corecta a mijloacelot audio-video).


Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.


84


Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Instruirea se va realiza în sala de curs dotata corespunzator. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor

privind educatia prin mass-media.

Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă, si munca in echipa, simularea, observaţia, exerciţiul, care stimulează spiritul critic şi creativitatea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: ziare si reviste, fleyere publicitare, DVD-uri, CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, desene etc.

Modulul VI, An II:

85


Titlul unitatii 13:Educaţie psihomotrică

Nota introductivăModulul de Educaţie psihomotrică face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare În modulul Educaţie psihomotrică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Educaţie psihomotrică.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1) Utilizează conceptele specifice domeniului educaţiei psihomotrice pentru abordarea optimă a beneficiarului

2) Utilizeaza exercitii si jocuri de miscare in vederea dezvoltarii psihomotrice a beneficiarului

3) Redactează planuri de activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi deficienţa beneficiarului

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Educaţie psihomotrică


Nr.crt.



13. Educaţie psihomotrică

Competenţa 1.: Utilizează conceptele specifice

domeniului educaţiei

psihomotrice pentru

abordarea optimă a

beneficiarului

CORPUL UMAN: Schema corporala, orientarea si organizarea spatio-corporala, lateralitatea, echilibrul static si dinamic. MISCAREA: Actul motor si efectul sau, functiile miscarii, conduitele de miscare, coordonarea motorie generala, expresia motrica, realizarea motricaPERCEPTIA: Structuri si conduite perceptiv-motrice, perceptia miscarii, perceptia propriilor miscari, perceptia miscarii obiectelor, senzatii proprioceptive

EXPERIMENTAREA SI INVATAREA:Experimentarea ca proces de invatare, experienta si conduita psihomotrica

Competenţa 2.: Activitati de abilitare motrica generala

86


Utilizeaza exercitii si jocuri de miscare in vederea dezvoltarii psihomotrice a beneficiarului

Activitati pentru invatarea si consolidarea schemei corporaleActivitati pentru terapia educationala a lateralitatiiActivitati pentru formarea si dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de spatiu si timp

Competenţa 3.:Redactează planuri de activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi deficienţa beneficiarului

Jocul si dezvoltarea socialaActivitati pentru formarea si dezvoltarea comportamentului de comunicare non verbala Activitati pentru formarea si dezvoltarea comportamentului de comunicare verbala Activitati pentru formarea si dezvoltarea comportamentului social Activitati de educare a socializarii primare si secundare Activitati de educare a conduite sociale


Modulul Educaţie psihomotrică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:









87






Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Educaţie psihomotrică.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, cataloage, diapozitive, desene, saltele, trambuline, mingi etc.

88


Modulul VII, An II:Titlul unitatii 14: Educatie spirituala

Nota introductivăModulul Educatie spirituala face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare

În modulul Educatie spirituala se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Elemente de ludoterapie.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Evidenţiază rolul spiritualităţii,din perspectivă holistică, în dezvoltarea personalităţii

fiinţei umane2. Distinge diferenţele dintre religie şi spiritualitate subliniind trăsăturile specifice celor

două domenii3. Promovează o conduită etică şi morală integrativă

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Educatie spirituala(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.



14. EDUCAŢIE SPIRITUALĂ

Competenţa 1.: Evidenţiază rolul spiritualităţii,din perspectivă holistică, îndezvoltarea personalităţii fiinţei umane

Principalele teorii ale spiritualităţii din perspectiva unei abordări holisticeSimilitudini şi diferenţe în abordarea conceptului de fiinţă umană din perspectiva filosafiei, religiei şi spirtualităţiiProiectarea unui model funcţional de educaţie spirituală în organizaţiile de profil

Competenţa 2.:Distinge diferenţele dintre religie şi spiritualitate subliniind trăsăturile specifice celor două domenii

Evidenţierea principalelor religii ale lumii enumerând câteva trăsături specifice fiecăreia

Cele mai importante paradigme propuse de spiritualitate

Elementele comune şi diferenţiale ale religiei şi spiritualităţii

Competenţa 3.: Evidenţierea rolului fundamental al

89


Promovează o conduită etică şi morală integrativă

spiritualităţii în procesul de optimizare al fiinţei umaneIdentificarea valenţelor practice ale raportului dintre determinism – libertate respectiv dintre liber-arbitru şi responsabilitateAplicarea principiilor fundamentale ale educaţiei spirituale în cadrul grupurilor umaneAcceptarea modelului de dezvoltare personală bazat pe spiritualitateCunoaşterea raporturilor posibile în abordarea holistica a determinismului şi cauzalităţiiCapacităţi de influienţare a comportamentului uman


Modulul Educatie spirituala poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:









90






Instruirea se va realiza în săli de clasa, demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Educatia spirituala.



91


Modulul VIII, An II:Titlul unităţii 17:Abilitare manuală

Nota introductivăModulul Abilitare manuală face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare

În modulul Abilitare manuală se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Abilitare manuală .



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Utilizează conceptele specifice domeniului abilitării manuale pentru abordarea optimă a

beneficiarului 2. Utilizează corect tehnicile de lucru specifice în procesul de pedagogie recuperatorie.3. Selectează materialele specifice în funcţie de stadiul de dezvoltare şi tipul de deficienţă al

beneficiarului.4. Redactează planuri de activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi deficienţa

beneficiarului.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Abilitare manuală (60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.



17. Educaţie plastică

Competenţa 1.: Utilizează conceptele specifice

domeniului abilitării

manuale pentru abordarea optimă a

beneficiarului

Noţiuni introductive în domeniul abilitării manuale.

Principii, mecanisme şi metode ale abilitării manuale.Obiective generale în activităţile de abilitare manuală.Materiale utilizate în activităţile de abilitare manuală.

Competenţa 2.: Utilizează corect tehnicile de lucru specifice în procesul de pedagogie recuperatorie.

Tehnici de desen, pictură, modelaj, traforaj.

Tehnici de lucru cu : - hârtie şi carton, - materiale din natură,

- materiale cotidiene refolosibile,

- materiale textile,- materiale specifice

92


traforajului.

Competenţa 3.:Selectează materialele specifice în funcţie de stadiul de

dezvoltare şi tipul de

deficienţă al beneficiarului

Materiale utilizate în activităţile de desen, pictură, modelaj, traforaj.Materiale utilizate în activităţile de confecţionare a obiectelor utile sau decorative.Prezintă obiectele utile sau decorative confecţionate.

Competenţa 4:Redactează planuri de activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi deficienţa beneficiarului.

Obiective generale şi specifice optime activităţilor de abilitare manuală Utilizarea metodelor şi tehnicilor diverse în realizarea activităţii propuseEvaluarea activităţilor propuse.


Modulul Abilitare manuală poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:








93








Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Abilitare manuală .



94


Modulul IX, An II:Titlul unitatii : 19. Elemente de meloterapie

Nota introductivăModulul Elemente de meloterapie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare

În modulul Elemente de meloterapie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Elemente de meloterapie.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:4) Foloseşte specific instrumente muzicale5) Construieste instrumente muzicale simple de percutie6) Elaborează un program specific de recuperare prin muzică

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Elemente de meloterapie(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.



10. Elemente de meloterapie

Competenţa 1.: Foloseşte specific instrumente muzicale

Explorare si auto-explorare prin sunet: explorarea instrumentelor, explorarea ritmica a propriului corp, over tone chanting;Instrumentele Orf: explorarea instrumentelor Orf, argumentarea alegerii instrumentului, rezonanta si terapie;Alegerea instrumentului: alegerea spontana, calitatea manipularii, ritmul si intensitatea;Auditii muzicale: receptare si reactii psiho-somatice, efectul activator/relaxant al muzicii, propunerea muzicala.

Competenţa 2.:Construieste instrumente muzicale simple de percutie

Sunet si obiectiv: calitatea sunetului, rezonanta, intensitate;Materiale familiare: deseuri, reciclarea creativa a obiectelor nemaifolosite in gospodarie;Materiale din natura: pietre, nisip, graunte, crengute, frunze, iarba etc.Acompanierea vocii: alternative de manipulare creativa a instrumentului, voce, instrument si ritm, valentele exercitiului muzical in grup/individual

Competenţa 3.: Observarea beneficiarului/grupului: caracteristici

95


Elaborează un program specific de recuperare prin muzică

psiho-somatice, preferinte, relationare in grup, activitate predominanta;Obiectivele generale: grad de dificultate, esalonare in timp, strategii;Obiectivele operationale: mijloace si cai de realizare, mod de evaluare;

Modulul Elemente de meloterapie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:













96


Instruirea se va realiza în sala de meloterapie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Elemente de meloterapie.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete audio si video, CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, instrumente muzicale etc.

97


Modulul X, An II:Titlul unităţii 21: PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

Nota introductivăModulul Psihopedagogie speciala face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.În modulul Psihopedagogie speciala se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie Psihopedagogie speciala.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Identifică semnificatia fenomenului dezvoltarii in psihopedagogia speciala2. Utilizeza in activitatea practica teoriile despre ciclurile si stadiile de dezvoltare.3. Identifica aspectele definitorii ale dezvoltarii motrice, cognitive, emotionale si

motivationale a clientilor4. Identifica aspectele definitorii ale evolutiei constintei de sine si a comportamentului

social ale clientilor

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Consilierea activităţilor de instruire practică


Nr.crt.



21. Psihopedagogie speciala

Competenţa 1.: Identifică semnificatia fenomenului dezvoltarii in psihopedagogia speciala

Analizarea fenomenului dezvoltarii in constinta comuna si din punct de vedere stiintific:

aspecte ale cunoasterii comune, definirea termenului, reflectare asupra propriei dezvoltari.

Diferentierea factorilor care determina dezvoltarea umana:

endogeni, exogeni, autogeni, interactiunea factorilor, perioade critice si sensibile in dezvoltare.

Recunoasterea proceselor dezvoltarii: maturare, invatare, interdependenta dintre acestea.

Identificarea caracteristicilor dezvoltarii: ireversibilitatea si succesiunea in etape, tempo,

98


diferentierea si integrarea, centralizarea, canalizarea si stabilizarea.

Competenţa 2.: Utilizeza in activitatea practica teoriile despre ciclurile si stadiile de dezvoltare.

Definirea conceptelor de stadialitate, ciclu, etapa de dezvoltare:

definitii, utilizare corecta.

Identificarea elementelor cheie ale stadialitatilor propuse de S. Freud, E.H Erikson, J. Piaget:

etape, elemente cheie, aplicabilitate practica.

Descrierea ciclurilor dezvoltarii dupa U.Schiopu si E.Verza:

enumerare, descriere, exemplificare.

Identificarea stadiului de dezvoltare a unui client: identificarea elementelor cheie.

Utilizarea stadiului de dezvoltare a clientului in elaborarea planurilor de recuperare:

activitati de stimulare si recuperare concordante cu stadiul de dezvoltare.

Competenţa 3.: Identifica aspectele definitorii ale dezvoltarii motrice, cognitive, emotionale si motivationale a clientilor.

Identificarea aspectelor definitorii ale dezvoltarii motrice:

conceptul de motricitate, evolutia motricitatii copilului si

adolescentului, tulburarile in dezvoltarea motricitatii,

utilizarea practica a modalitatilor de stimulare a motricitatii.

Identificarea aspectelor definitorii ale dezvoltarii cognitive:

perceptia, limbajul, inteligenta si gandirea, memoria, tulburarile in dezvoltarea cognitiva, utilizarea practica a modalitatilor de

stimulare cognitiva.Identificarea aspectelor definitorii ale dezvoltarii emotionale:

evolutia proceselor emotionale, tulburarile in dezvoltarea emotionala,

utilizarea practica a modalitatilor de stimulare emotionala.

Identificarea aspectelor definitorii ale dezvoltarii

99


motivationale: evolutia trebuintelor, tulburarile in dezvoltarea trebuintelor, utilizarea practica a modalitatilor de

stimulare a dezvoltarii trebuintelor.Competenţa 4.: Identifica aspectele definitorii ale evolutiei constiintei de sine si a comportamentului social al clientilor.

Recunosterea caracteristicilor definitorii ale constintei de sine:delimitari conceptuale,

Eu, stima de sine, socializarea, compararea sociala, perceptia de sine.

Descrierea evolutiei constintei de sine, din copilarie spre adolescenta:

conform sinopticului varstelor, reflectie asupra evolutiei proprii.

Descrierea evolutiei comportamentului social, din copilarie spre adolescenta:

etape, importanta, reflectie asupra evolutiei proprii.

Identificarea tulburarilor in evolutia comportamentului social:

comportamente pro si antisociale.Stimularea evolutiei comportamentului social:

exemple.

Modulul Psihopedagogie speciala poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:







Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar

100


de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.






Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Psihopedagogie speciala.



Modulul XI, An II:Titlul unităţii 22 : PSIHOSOCIOLOGIA GRUPULUI

101


Nota introductivăModulul Psihosociologia grupului face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.

În modulul Psihosociologia grupului se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Psihosociologia grupului.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Identifică obiectul psihosociologiei sociale;2. Defineste grupul din perspectiva psihologiei sociale;3. Utilizează procesele şi fenomenele de grup în abordarea profesională a persoanei cu

handicap;4. Analizează familia ca grup social esenţial pentru societate.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul. Unitatea de competenţă Psihosociologia grupului


Nr.crt.



22. Psihosociologia grupului

Competenţa 1.: Identifică obiectul psihosociologiei sociale;

Ce este psihosociologia?-definirea psihosociologiei-psihosociologia şi ştiinţele învecinate-domenii ale psihologiei sociale-teoriile psihologiei socialereducţionismul în psihologia socială şi nivelurile explicaţiei Aplicarea psihosociologiei sociale

-modele de punere în practică a tezelor psihologiei sociale -particularităţi ale recuperării persoanei cu handicapmodalităţi de integrare socială a persoanei cu handicap prin activităţi specifice

Competenţa 2.:Defineste grupul din perspectiva psihologiei sociale;

Conceptul de grup social; particularităţile grupului social

-mulţimea, ceata, grupul social – elemente specifice;-tipologia grupurilor sociale-comunicarea şi coeziunea în grupbariere şi comunicarea eficientă între şi în interiorul grupurilorEgalitatea de şanse pentru persoane cu handicap

- Calitatea vieţii persoanelor cu handicap din prisma psihosociologiei (persoană cu handicap, problemă socială, nevoie socială)

102


-Matricea de supravieţuire: o Ce factori ameninţă supravieţuirea?o Ce drepturi la supravieţuire sunt

ameninţate /încălcate?o Cum ar putea fi rezolvată situaţia?

-Convingeri în raport cu grupurile vulnerabileNormalizarea şi facilitarea- Scurtă prezentare a conceptului (Bank –

Mikkelsen şi Bengt Nirje- un ritm zilnic normal- diferenţiere între muncă – timp liber – locuit- un ritm anual normal- o desfăşurare normală a vieţii- respectarea necesităţi fiecăruia- relaţii corespunzătoare între femei şi bărbaţi- standarde economice normale cu drepturi în

societate- standarde normale ale serviciilor sociale

Competenţa 3.:Utilizează procesele şi fenomenele de grup în abordarea profesională a persoanei cu handicap;

Comportamentul colectiv şi planificarea activităţilor persoanelor cu handicap în funcţie de acesta- coordonatele definitorii ale conceptului- forme de comportament colectiv, mişcări

sociale- modalităţile de antrenare a persoanei cu

dizabilităţi în planificarea activităţilor Dinamica grupurilor- Istoricul dinamicii de grup- Surse ale dinamicii de grup şi definirea acesteiaFactori de coeziune şi de disociere a grupurilor

Competenţa 4:Analizează familia ca grup social esenţial pentru societate.

Familia ca grup social- Familia (tipuri, interacţiuni, contradicţii)- Modele culturale în familia românească- Familia resursă în recuperarea persoanei cu

handicapRolul pedagogului de recuperare în medierea familială- Cunoaşterea aşteptărilor familiei- Cunoaşterea resurselor famiei- Utilizarea aşteptărilor şi resurselor familiei în

recuperarea persoanei cu handicap


Modulul Psihosociologia grupului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.

103


~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea









Sugestii metodologiceConţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul II.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme


Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Psihosociologia grupului.



Modulul XII, An II:

104


Titlul unităţii 24Măsuri de prim ajutor

Nota introductivă Modulul Măsuri de prim ajutor face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare

În modulul Măsuri de prim ajutor se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Măsuri de prim ajutor.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:4. Identifica situaţii care necesita măsuri de prim ajutor5. Aplica măsuri de prim ajutor,6. Informează colectivul asupra importantei acordării primului ajutor

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Măsuri de prim ajutor(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt.



24. Măsuri de prim ajutor


situaţii care necesita măsuri de prim ajutor

caz de stop cardio-respirator.-descrierea semnelor -enunţarea tehnicilor de interevenţieasistarea primarăcazul leziunilor-descrierea semnelor -enunţarea tehnicilor de interevenţiecaz de înec, otrăvire-descrierea semnelor -enunţarea tehnicilor de interevenţie caz de arsură, electrocutare, degerătură-descrierea semnelor -enunţarea tehnicilor de interevenţieafecţiuni ale muşchilor şi oaselor-descrierea semnelor-enunţarea tehnicilor de interevenţiecazul afecţiunilor sistemului nervos central.-descrierea semnelor -enunţarea tehnicilor de interevenţie

Competenţa 2.: Aplică măsuri de prim ajutor

autoprotectie:spalare pe maini; pansamente; asepsie,antisepsie;igienizare: pamatuf, perii, carpe, bureti, galeti,detergenti etc.;

105


izolare pacient (infectii intesinale, boli infectocontagioase; evacuare reziduuri (seringi, ace, materiale utilizate);zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti, sectii boliinfectioase), managementul riscului, echipament deprotectie; dezinfectie (solutii, circumstante, conditii de eficienta Informarea pacientului: conversatie, confirmareaacceptului Reactii induse: durere, caldura, modificareagustului, alte senzatii Pozitie pacient: Testare sensibilitate: interviu cu pacientul Cai de administrare: orala, percutanata, respiratorie,parenterala, pe suprafata mucoaselor si ategumentelor Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor,folosirea manusilor de cauciuc, materiale de unicafolosinta etc.Facies, postura, functii vitale, comportament.

Competenţa 3.:Informează colectivul

asupra importanţei

acordării primului-ajutor

Primul-ajutor în caz de stop cardio-respiratorPrimul-ajutor în cazul leziunilorPrim ajutor in caz de innec, otravire Primul-ajutor în caz de arsură, electrocutare, degerăturăPrimul-ajutor în afecţiuni ale muşchilor şi oaselorPrimul-ajutor în cazul afecţiunilor sistemului nervos central.


Modulul Măsuri de prim ajutor poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:





106








Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul I.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme



Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Măsuri de prim ajutor.



107


Modulul XIII, An II:Titlul unităţii 23:

PSIHOPATOLOGIE

Nota introductivă

Modulul PSIHOPATOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: pedagog de recuperare.

În modulul PSIHOPATOLOGIE se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată PSIHOPATOLOGIE.




1. Analizeaza semnele si simptomele specifice din afectiunile neuropsihiatrice

2. Identifica problemele de dependenta la pacientii cu afectiuni neuropsihiatrice.

3. Elaboreaza planul de ingrijire (de nursing).

4. Aplica interventiile proprii si delegate specifice bolilor neuropsihiatrice.

5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

Unitatea de competenta: PSIHOPATOLOGIE(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.crt



(tematici)23. PSIHO

PATOLOGIECompetenţa 1.: Analizeaza semnele si simptomele specifice din afectiunile neuropsihiatrice

Semne si simptome:atitudini particulare,ortostatism si mers, mobilitate active si forta musculara, coordonare, tonus muscular,mobilitate pasiva, reflexe,tulburari de sensibilitate, trofice,vegetative: cefalee, vertij, pareza, paralizie, paraplegie, tetraplegie,hipertonie, hipotonie, ataxie, convulsii, tremor, modificari ROT, dezorientare temporospatiala, tulburari de limbaj, memorie, incontinenta, escare,etc.

108


Afectiuni : definitie, etiopatogenie, investigaii principii de tratament:sindrom de neuron motor central si periferic, patologia musculara, (miastenia, polimiozitele) patologia nervilor perferici, (polinevrite, nevralgia de sciatic, paralizii periferice izolate), patologia spinala, cefaleea, nevralgiile, patologia vasculara cerebrala, epilepsia, procesele expansive cerebrale, neuroinfectiile, boala Parkinson, come.

Competenţa 2.:Identifica problemele de dependenta la pacientii cu afectiuni neuropsihiatrice

Modalitati de culegere a datelor:interviul, observatia clinica, discutii cu echipa de interventie si apartinatorii, cercetarea decumentelor medicale.

Sinteza informatiilor:manifestari de independenta, si manifestarile de dependenta, surse de dificultate.

Probleme de dependenta:diminuarea sau pierderea mobilitatii, necoordonarea miscarilor, alterarea comunicarii, alterarea perceptiei senzoriale, a ingrijirii personale, circulatie inadecvata, risc de infectii, alterarea functiilor vitale, deficit de ingrijire.

Competenţa 3.:Elaboreaza planul de ingrijire (de nursing)

Criterii: specifici, performanta, implicare, realism, observabilitate.

Prioritati de ingrijire:mentinerea functiilor vitale, a starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor

Interventii proprii si interventii delegate:comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie, pregatirea pentru investigatii, administrarea medicatiei prescrise.

109


Competenţa 4.:Aplica interventiile proprii si delegate specifice bolilor neuropsihiatrice

Instrumente:sonda gastrica, vezicala, tensiometru

Materiale:medicamente, materiale pentru igiena personala

Pregatirea psihica:informare, explicatii, asigurarea confortului psihic, educare

Pregatirea fizica:pozitie adecvata,igiena

Interventii specifice:corectarea situatiei nutritionale(malnutritie),combaterea durerii,tratamentul contracturilor,tratamentul insuficientei respiratorii,tratamentul constipatiei,tratamentul epilepsiei,tratamentul tulburarilor de somn,tratamentul simptomelor psihice,tratamentul complicatiilor ortopedice,discutii etice si pevenirea abuzului

Competenţa 5.:Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

Obiective stabilite:- realizate –manifestari de dependenta absente sau ameliorate;- nerealizate – manifestari de dependenta care se mentin

Reformularea obiectivelor:adaptare la capacitaile fizice ale pacientului

Planificarea interventiilor:adecvate manifestarilor de dependenta prezente.

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.Modulul PSIHOPATOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

110


- Elevii învaţă când fac o actiune/activitate şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;- Elevii au stiluri diferite de învăţare- Elevii participa la procesul de invatare cu toate cunostintele dobandite de ei anterior- Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda metode ca observatia sistematica, demonstratia, metoda practica, studiul de caz.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), teste scrise, fişe de lucru, fişe de evaluare, realizarea unui proiect, probe practice. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.


Sugestii metodologiceCadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Instruirea se va realiza în sala de curs dotata corespunzator si in cabinetul medical.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor

privind notiunile psihopatologie.

Se pot utiliza ca metode de învăţare: munca independentă si munca in echipa, simularea, observaţia, exerciţiul, problematizare. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, mulaje etc.

111


Modulul XIV, An II:Titlul unitatii 26: ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE

Nota introductivăModulul ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALEface parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare În modulul ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALEse regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALEModulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore instruire practică.

Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Aplică măsuri de prevenire a diverselor afecţiuni2. Planifică îngrijiri (speciale) la persoanele cu nevoi speciale3. Identifică particularităţile de îngrijire a persoanei cu afecţiuni ale organelor de simţ4. Aplică principiile de îngrijire a pacientului în fază terminală5. Aplică intervenţii de prim ajutor

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE


Nr.crt.



26. ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE

Competenţa 1.: Aplică măsuri de prevenire a diverselor afecţiuni

Definitia escarelor, contracturilor, anchilozelor,, trombozelor, infecţii urinare, pneumonii etc.materiale şi mijloace auxiliare:colac de cauciuc, inele pentru prevenirea escarelor, blăniţe antidecubit, perne şi rulouri pentru poziţionareIdentificarea cauzelorDescrierea semnelor şi simptomelorAplicarea măsurilor profilactice:unguente protectoarefaşă elastică, ciorap elastic

Competenţa 2.: Aplicarea măsurilor de îngrijire specială la

112


Planifică îngrijiri

(speciale) la persoanele cu nevoi speciale

pacientul cu incontinenţă urinară, diabet zaharat, afecţiuni neurologice şi psihiceMonitorizarea şi evaluarea pacienţilorMateriale specifice: material absorbant pentru incontinenţa urinară, cateter urinar, pungi colectoare

Competenţa 3.:Identifică

particularităţile de îngrijire a persoanei cu afecţiuni ale organelor de

simţ

Deficienţe de vedere: cauze, simptome, măsuri profilacticeDeficienţe de auz: cauze, simptome, măsuri profilacticeCompensarea deficienţelor: ochelari, proteze auditive etc

Competenţa 4 Aplică

principiile de îngrijire a

pacientului în fază terminală

Criterii de observare; semnele de probabilitate şi de certitudine a morţiiAsistarea pacientului până la deces Etapele de adaptare la moarte

Competenţa 5Aplică

intervenţii de prim ajutor

Principii: asigurarea barajului de protecţie, examinarea victimei, acordarea primelor îngrijiri, scoaterea din focarul de agresiune, transportulStop cardio-respirator:definiţie, manifestări, intervenţii, metode de resuscitare cardio-respiratoriePansamentul:definiţie, materiale, pregătire, execuţie, mijloace de fixareSituaţii de urgenţă:

Fracturi, luxaţii, entorse, hemoragii, arsuri, degerături, electrocutare, accidente casnice, intoxicaţii acute etc.Definiţie, manifestări, clasificări, hemostază, principii de prim ajutor, imobilizare, bandaj

Modulul ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALEpoate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va

trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

113














Instruirea se va realiza în sali de demonstratie , instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE.


114


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale instrumente medicale, manechin etc.Modulul XV, An II:Titlul unităţii 27:

NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA

Nota introductivă

Modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA face parte din pregătirea specifică din anul lI, pentru calificarea: pedagog de recuperare.

În modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA.




1. Identifica principalele parti componente ale corpului uman;

2. Clasifica nivelele de organizare anatomica si fiziologica;

3. Analizeaza partile componente ale corpului uman ;

4. Recunoaste afectiuni ale principalelor sisteme si aparate.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

Unitatea de competenta: NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA


Nr.crt



(tematici)27 NOTIUNI DE

ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA

Competenţa 1.: Identifica principalele parti componente ale corpului uman

- Partile componente ale corpului uman: cap, gat, trunchi, membre; celule, tesuturi, organe, aparate, sisteme; sistemul nervos, endocrin, aparatul locomotor, respirator, digestiv, circulator, excretor, reproducator, analizatorii.

- Nomenclatura anatomica: cranial,

115


caudal, ventral, dorsal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal, proximal, distal, plantar, palmar, etc.

Competenţa 2.:Clasifica nivelele de organizare anatomica si fiziologica

- Definitii: celula, tesut, organ, sistem, aparat- Caracteristici: celula: componente, rolul acestora; diviziunea celulara; tesuturi: clasificare, localizare, rol; organe: structura, vascularizatie, inervatie; sisteme: nervos, endocrin, osos, muscular, arterial,venos; aparate: respirator, digestiv, circulator, excretor, locomotor, reproducator .

Competenţa 3.:Analizeaza partile componente ale corpului uman

- Componente anatomice:cap – neurocraniu (oase, muschi, encefal) si viscerocraniu (oase, muschi, organe de simt); gat – oase, muschi, viscere (trahee, esofag, etc.); trunchi – torace, abdomen, pelvis (oase, muschi, viscere);membre superioare – brat, antebrat, mana;membre inferioare – coapsa, gamba, picior.- Partile componente ale principalelor sisteme si aparate: sistem nervos – encefal si maduva spinarii; sistem endocrin – glande; sistem osos – oasele capului, trunchiului si membrelor; sistem muscular – muschii capului, gatului, trunchiului si membrelor; aparat locomotor – oasele si muschiiaparat respirator – cai respiratorii si plamani; aparat digestiv – tub digestiv si glande anexe; aparat excretor – rinichi si cai excretorii; aparat reproducator – organe genitale interne si externe.

Competenţa 4.:Recunoaste afectiuni ale principalelor sisteme si aparate

- Afectiuni ale sistemului endocrin: hipertiroidism, diabet, hipo/hiperglicemie;- Afectiuni ale sistemului muscular si osos: boli inflamatorii si degenerative, infirmitati;- Afectiuni ale aparatului locomotor:

116


leziuni, tulburari ale aparatului locomotor ce conduc la infirmati;- Afectiuni ale aparatului respirator: infectiile respiratorii - Afectiuni ale aparatului digestiv;- Afectiuni ale aparatului excretor;- Afectiuni ale organelor de simt: imbolnaviri ale ochiului, urechii, nasulului, pielii- Afectiuni ale aparatului reproducator.

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.Modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA

poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

- Elevii învaţă când fac o actiune/activitate şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;- Elevii au stiluri diferite de învăţare- Elevii participa la procesul de invatare cu toate cunostintele dobandite de ei anterior- Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda metode ca exercitii de identificare a patilor componente ale corpului uman,exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice, proiectul, observatia sistematica, demonstratia, metoda practica.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), teste scris, fişe de lucru, fişe de evaluare, realizarea unui proiect, probe practice. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.


Sugestii metodologiceCadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Instruirea se va realiza în sala de curs dotata corespunzator si in cabinetul medical.

117


Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind notiunile de anatomie si educatie medicala de baza.

Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă, si munca in echipa, simularea, observaţia, exerciţiul, studiul de caz, care stimulează spiritul critic şi creativitatea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, mulaje etc.

118


Modulul XVI, An II:Titlul unităţii 28 : LEGISLATIE SI PROTECTIE SPECIALA A PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE

Nota introductivăModulul Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.

În modulul Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Identifica principalele institutii de drept2. Argumenteaza locul si rolul institutilor de protectie sociala in cadrul societatii3. Interpreteaza informatiile oferite de legislatia in domeniul protectie persoanei cu

handicap 4. Analizeaza raporturile familiale din punct de vedere juridic

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale


Nr.crt.



28. Legislatie si protectie speciala a

persoanelor cu nevoi speciale

Competenţa 1.: Identifica principalele institutii de drept

Sarcinile si importanta dreptului Legi, Regulamente StatuteLegatura dintre legislatie , putere si morala in cadrul oranduirii sociale.

Competenţa 2.:Argumenteaza locul si rolul institutilor de protectie sociala in cadrul societatii

Institutiile de asistenta sociala publice si private

Sarcinile si scopurile institutiilor de asistenta sociala

Competenţa 3.: (a) Importanta si continutul legii 448\2006

119


Interpreteaza informatiile oferite de legislatia in domeniul protectie persoanei cu handicap

(b) Descrieri de ocupatii, descrieri de locuri de munca,reglementari privind :

-protectia muncii;-timpul de muca si timpul de odihna

-concediul-protectia impotriva concedierii

-munca tinerilor-sanatatea si securitatea in munca

(c) Formularea de petitii

Competenţa 4:Analizeaza raporturile familiale din punct de vedere juridic

Drepturile copilului- obligatia legala de intretinere-mediul familial si ingrijirea

alternativa-sanatatea si bunastarea copilului-educatia

(b)Ocrotirea copilului-tutela-curatela-adoptia


Modulul Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:








Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice

120


care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe, numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.




Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale.



121


Modulul XVII, An II:TITLUL UNITATII 29:TEHNICI DE COMUNICARE

Nota introductiva:

Modulul Tehnici de comunicare face parte din pregatirea specifica din anul II pentru calificarea : pedagog de recuperare.

In modulul Tehnici de comunicare se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata Tehnici de comunicare.

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practica.Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in

standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

29.1. Identifica fundamentele tehnicilor de comunicare.

29.2. Aplica diverse forme ale comunicarii.

29.3. Adapteaza comunicarea la nevoile persoanei cu dizabilitati.

122


Nr. crt.



29. Tehnici de comunicare

Competenta 1 : Identifica fundamentele tehnicilor de comunicare

Comunicarea- baze teoretice- Schema comunicarii Shanon

Weaver- Modelul lui Torrington care ofera o viziune procesual instrumentala asupra fenomenului comunicarii

Dificultati de comunicare- Factorii care perturba

comunicarea: * factori intrinseci* factori extrinseciAscultarea si mesajulAscultarea : - definitie- formele ascultarii- ascultarea empaticaMesajul :- definitie- formele mesajului

Competenta 2 :

Aplica diverse forme ale comunicarii

Formele de comunicare- Comunicarea verticala si

comunicarea orizontala- Comunicarea intrapersonala

- Comunicarea verbala (scrisa si orala) - Comunicarea nonverbala (principii, functii, tipuri)

- MetacomunicareaComunicarea in grup- Definirea grupului- Caracteristicile grupului- Principii pentru functionarea

eficienta a grupurilor- Elementele care actioneaza in

vederea eficientei grupurilorAlegerea modului de

comunicare- comunicarea asertiva- comunicarea in diada- interogatia Curriculum vitae

Competenta 3 :

Adapteaza comunicarea la nevoile persoanei cu dizabilitati.

Codul de comunicare- Asocierea comunicarii verbale cu alte tipuri de comunicare

- Prezenta contactului vizual- Folosirea unui ton calm, iar interdictiile se pun ferme, dar fara agresivitate in limbaj.

123


Intelegerea mesajului transmis

Clasificarea feed back-ului:- evaluativ/ nonevaluativ,

fiecare cu formele sale specifice.- Modalitati de utilizare a

feedbakcului.

Agresivitatea in comunicare- Traseul reacţiei agresive - Reacţii de tip agresiv şi

rezolvarea acestora


Modulul Tehnici de comunicare poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:- Elevii invata cand fac ceva sin cand sunt implicati activ in procesul de invatare.- Elevii au stiluri diferite de invatare.- Elevii participa la procesul de invatare cu cunostintele dobandite anterior

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda ca metode : conversatia, observatia, invatarea prin descoperire, problematizarea, brainstormingul, studiul de caz etc.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic- aplicativ : exercitii de idfentificare a mesajului, tipului de feedback, fise de lucru, studiul de caz.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru povesti terapeutice, fise de observatie, portofolii, probe practice .


Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si eprsoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.



124



Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 ore si se va desfasura astfel : 30 ore de instruire teoretica, 30 ore instruire practica care se va desfasura de-a lungul anului scolar.


Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind Tehnici de comunicare.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : scheme, televizor, CD player, CD-uri, folii de retroproiector etc.

125


Modulul XVIII, An II:Titlul unităţii 31:ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE

Nota introductivăModulul Organizarea activitatilor specifice face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.În modulul Organizarea activitatilor specificese regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheiemanagementul calităţii.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Analizează clientul în raport cu interventia tematică2. Asigură implicarea clienţilor în organizarea activităţilor specifice3. Corelează nevoile clienţilor cu resursele avute la dispoziţie, în cadrul activităţii

profesionale.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Organizarea activitatilor specifice


Nr.crt.



3. Organizarea activitatilor specifice

Competenţa 1.: Analizează clientul în raport cu interventia tematică

Se familiarizează trecutul clientului: analiza documentelor biografice, discuţii personale, povestire, fotografii.

Ţine cont de nevoile şi capacităţile individuale ale clienţilor:

activităţi comune, activităţi creative, discuţii individuale şi in grupe.

Determină motivaţia personală pentru meseria aleasă:

reflectează (evaluează) istoricul propriei vieţi,

analizează motivaţia.Competenţa 2.:Asigură implicarea

Cunoaşte nevoile şi dorinţele persoanei asistate: focus grupuri, intervenţie tematică,

126


clienţilor în organizarea activităţilor specifice

portofolii cu programe de recuperareImplică clienţii în alegerea activităţilor de recuperare si in stabilirea programului de recuperare şi de petrecere a timpului liber:

planifică activităţi comune, activităţi creative, discuţii individuale şi in grupe

Stabileşte împreună cu clienţii, drepturile şi obligaţiile acestora:

Reflectează (evaluează) istoricul propriei vieţi, analizează drepturile şi obligaţiile,

motivează clienţii pentru reflecţie. Competenţa 3.: Corelează nevoile clienţilor cu resursele avute la dispoziţie, în cadrul activităţii profesionale.

Obţinerea unor rezultate optime in recuperarea clienţilor, pe baza resurselor avute la dispoziţie:

umane, materiale, financiare.

Folosirea unor metode şi tehnici eficiente de organizare „ritmului zilnic de viaţă” al clienţilor, în funcţie de potenţialul acestora şi planurile individuale de recuperare:

capacităţi, abilităţi, deprinderi. Programul unei zile obişnuite: activităţile

principale, utilitatea activităţilor desfăşurate de persoana cu dizabilităţi

Folosirea unor metode şi tehnici eficiente de organizare „ritmului anual de viaţă” al clienţilor, în funcţie de potenţialul acestora şi planurile individuale de recuperare:

programul anual, acţiuni importante: sarbători, vacanţă,

serviciu, vizite.

Modulul Organizarea activitatilor specifice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:





127










Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Organizarea activitatilor specifice.



128


Modulul XIX, An II:Titlul unităţii 33:CONSILIEREA ACTIVITĂŢILOR PROFESIONALE

Nota introductivăModulul Consilierea activităţilor profesionale face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.În modulul Consilierea activităţilor profesionale se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheiemanagementul calităţii.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Identifică necesităţile proprii de dezvoltare2. Dezvoltă cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi în dezvoltarea profesională3. Evaluează dezvoltarea profesională

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenta: Consilierea activităţilor profesionale


Nr.crt.



33. Consilierea activităţilor profesionale

Competenţa 1.: Identifică necesităţile proprii de dezvoltare

Planul de perfecţionare profesională Scop, ebiective Plan de implementar

Autoevaluarea Rezultatele intervenţiilor,

autoperfecţionarea, abilităţi şi deprinderi

Competenţa 2.:Dezvoltă cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi în dezvoltarea profesională

Planificarea studiului individual Deprinderi noi Stilul de muncă

Competenţa 3.: Evaluează dezvoltarea profesională

Autoevaluarea şi supervizareaPlanul individual de dezvoltare profesionalăComportamentul în situaţie de risc

Modulul Consilierea activităţilor profesionale poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

129














Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Consilierea activităţilor profesionale.


130


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale, instrumente medicale, manechin etc.Modulul XX, An II:Titlul unităţii 35 : MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR CASNICE

Nota introductivăModulul Managementul activitatilor casnice face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.

În modulul Managementul activitatilor casnice se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Managementul activitatilor casnice.




5. Conduce îngrijirea materialelor textile din gospodăria persoanei cu deficienţe 6. Conduce prepararea, depozitarea şi păstrarea corectă a alimentelor din gospodăria

persoanei cu deficienţe7. Evaluează rezultatele managementului gospodăriei aplicat persoanei cu deficienţe.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Elemente de gospodarire


Nr.crt.



35. Managementul activitatilor

casnice

Competenţa 1.: Conduce îngrijirea materialelor textile din gospodăria persoanei cu deficienţe

Necesarul de textile din gospodărie Păstrarea confortului fizic, alegerea raţională, pt. diferite ocazii a materialelor textile şi casnice, utilizarea lor Materialele textile - Analiza tipului si naturii fibrelor în funcţie de

proprietăţile acestora.- Studierea informaţiilor de pe etichete şi

aplicarea lor la întreţinere.Curăţarea, repararea, spălarea materialelor textile cu ajutorul dotărilor din gospodărie.

Competenţa 2.:Conduce prepararea, depozitarea şi păstrarea corectă a alimentelor din gospodăria

Tehnici de preparare, păstrare şi depozitare a alimentelor Metode de fierbere, sotare, înăbuşire, coacere, prăjire, conservare, păstrare a alimentelorGastrotehnie- Calitatea produselor alimentare Preparate culinare

131


persoanei cu deficienţe

Valorificarea produselorFolosirea resturilor dintr-o gospodărie, cu un consum minim de resurse în alegerea unei diete corespunzătoare vârstei si stării individului. Piramida alimentaţiei. Combinarea alimentelor. Echivalente pentru o porţie.

Competenţa 3.:Evaluează rezultatele managementului gospodăriei aplicat persoanei cu deficienţe.

Obiective stabilite - Realizate – manifestări de dependenţă absente sau ameliorate;- Nerealizate – manifestări de dependenţă care se menţin (persistă).Reformularea obiectivelor- Adaptate resurselor fizice si psihice ale persoanelor cu deficienţe.Planificarea intervenţiilorAdecvate manifestărilor de dependenţă


Modulul Managementul activitatilor casnice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:









Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a

132


comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.



Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Managementul activitatilor casnice.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, etc

133


Modulul XXI, An II:Titlul unităţii 38: Informatica aplicata

Nota introductivăModulul Informatica aplicata face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare. În modulul Informatica aplicata se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Informatica aplicata.



Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:1. Crearea unei baze de date tabelare şi aplicarea acesteia2. Utilizarea unor programe specifice de monitorizare a clienţilor.3. Elaborarea unei baze de date cu clienţi din domeniul social

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Informatica aplicata


Nr.crt.



38. Informatica aplicata

Competenţa 1.: Crearea unei baze de date tabelare şi aplicarea acesteia

Crearea unor tabele standard. Crearea unui tabel cu câmpuri şi atribute. Formatarea celulelor unui tabel. Introducerea şi ştergerea liniilor şi

coloanelor. Introducerea de date în tabel.

Competenţa 2.:Utilizarea unor programe specifice de monitorizare a clienţilor.

Navigarea în cadrul unui tabel. Modificarea datelor din tabel. Ştergerea datelor din tabel.

Competenţa 3.:Elaborarea unei baze de date cu

clienţi din domeniul social

Proiectarea unei baze de date. Crearea unui tabel cu câmpuri şi atribute. Modificarea caracteristicilor unui tabel. Modificarea atributelor unui câmp. Modificarea chenarelor şi a dimensiunilor

liniilor şi coloanelor.Competenţa 4.:Utilizarea unui

Adăugarea de înregistrări la baza de date. Ştergerea de înregistrări.

134


sistem de evidenţă computerizată a clienţilor care să eficientizeze activitatea profesională.

Analiza caracteristicilor unei baze de date folosită într-o instituţie din domeniul social


Modulul Informatica aplicata poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:











în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se

135


recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Informatica aplicata.

Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă, simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, etc.

136


Modulul XXII, An II:Titlul unităţii 40: Munca in echipa

Nota introductivăModulul Munca in echipa face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare. În modulul Munca in echipa se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Munca in echipa.




4. Stabileşte obiectivele activităţii sale în echipa de recuperare;5. Identifică rolurile în echipă şi respectă regulile de lucru în echipă;6. Stabileşte sursele satisfacţiei în munca de recuperare şi identifică metodele

de creştere a satisfacţiei muncii în echipă;7. Desfăşoară muncă în echipă în activitatea profesionala.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.Unitatea de competenţă: Munca in echipa


Nr.crt.



40. Munca in echipa

Competenţa 1.: Stabileşte obiectivele activităţii sale în echipa de recuperare

Ce este grupul? / ce este echipa?-definirea grupului; definirea echipei;-variabilele grupului: mărime, norme, eficacitate, natura sarcinii, tipologie membrilor, mediul, conducerea grupului Echipa, echipa multidisciplinară de recuperare

-Caracteristicile echipei-Structura si coordonarea echipei : formarea echipei, caracteristicile membrilor, echipa multidisciplinara, conducerea echipelor, consolidarea echipei, apartenenta la o echipa;-Elemente specifice; scop, interdependenţă, angajare, responsabilitate.Metode de eficientizare a muncii în echipăStabilirea obiectivelor de recuperare în cadrul

echipei-Obiectivele de recuperare în funcţie de potenţialul persoanei cu handicap

137


-Obiectivele de recuperare în funcţie de particularităţile procesului de recuperareFlexibilitatea şi realismul obiectivelor activităţii şi muncii în echipă

Competenţa 2.:Identifică rolurile în echipă şi respectă regulile de lucru în echipă;

Rolurile în cadrul echipei multidisciplinare de recuperare

-Rolurile în cadrul echipei în funcţie de obiectivele activităţii de recuperare-Rolurile în cadrul echipei în funcţie de aptitudinile membrilor-Complementaritatea rolurilor

Intervenţia tematică, rolurile tematice– Stabilirea unei tematici semnificative pentru

ritmul de viaţa zilnic– Metode şi tehnici de implicare a beneficiarilor

în alegerea tematicii– Tematică aleasă în funcţie de obiectivele de

recuperare a persoanelor cu handicap– Activităţi de recuperare în funcţie de tematica

aleasă – Identificarea rolurilor specifice în cadrul

activităşilor tematiceReguli de lucru în echipa multidisciplinară

- Reguli de lucru în echipă care permit exprimarea şi respectarea opiniei fiecăruia

- Reguli de desfăşurare a muncii în echipă care să respecte obiectivele activităţii de recuperareCreşterea eficienţei muncii prin respectarea regulilor din cadrul echipei

Competenţa 3.:Stabileşte sursele satisfacţiei în munca de recuperare şi identifică metodele de creştere a satisfacţiei muncii în echipă;

Satisfacţia muncii- Definirea satisfacţiei muncii- Sursele satisfacţiei muncii- Metode de creştere a satisfacţiei muncii în

echipăMunca de echipă în activitatea profesională

- Necesităţile proprii de dezvoltare profesională- Dezvoltarea cunoştinţelor- Dezvoltarea deprinderilor- Adaptarea nevoilor şi aptitudinilor la echipa de

lucruRelaţionarea în cadrul echipei

Competenţa 4.:Desfăşoară muncă în echipă în activitatea profesionala.

Rolul pedagogului de recuperare în medierea familială

- Cunoaşterea aşteptărilor familiei- Cunoaşterea resurselor famiei Utilizarea aşteptărilor şi resurselor familiei în

recuperarea persoanei cu handicap

138



Modulul Munca in echipa poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:












Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Munca in echipa.


139




BIBLIOGRAFIE

1. Albu, Ion - “Anatomia topografică”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.2. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997.3. Angelescu, N. - “Patologie şi nursing chirurgical”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.4. Anghelescu, Vuzitas - ‘Neurologie şi psihiatrie”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.5. Bergfeld, D. - “Ghid urgenţe medicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.6. Blaj Lazăr – „Mica enciclopedie a sănătăţii – terapie naturistă” Editura Niculescu,

Bucureşti, 1998.7. Bocârnea, Constantin - “Boli infecţioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996.8. Borundel - “Medicină internă”, Editura ALL, Bucureşti, 1996.9. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.10. Braun, J. - “Ghid clinic de medicină internă”, Editura Viaţa Medicală, Bucureşti, 1994.11. Bucătaru Mihaela – „Ghid practic de fitoterapie”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000.12. Bucătaru Mihaela – Dicţionar – de buzunar – de termeni medicali, Editura Spiru Haret,

Iaşi, 200513. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996.14. Clocotici, Lucreţia - “Pagini din istoria şi etica profesiei de asistent medical”, Editura

medicală, Bucureşti, 1997.15. Clocotici, Lucreţia - “Profesia de asistentă medicală” – etică –, Editura Info-Team,

Bucureşti, 1996.16. Crângulescu, Mincu - “Medicină internă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.17. Daşchievici Silvian – „Chirurgie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2000.18. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităţi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.19. Huber, V. - “Psihoterapiile”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.20. Iftimovici Radu - “Istoria medicinii” - Editura ALL, Bucureşti, 1994.21. Ionescu-Târgovişte - “Diabetologie modernă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.22. Ivan, Măriuca - “Conducere şi administraţie în nursing”, Editura Viaţa românească,

Bucureşti, 1997.23. Kiss, I. - “Kinetoterapie şi recuperare medicală”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.24. Mănescu, Sergiu - “Igiena”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.25. Mănuilă l., Mănuilă A., Nicoulin M. – „Dicţionar medical”, Editura Ceres, Bucureşti,

1998.26. Mihăilescu, N. - “Chirurgia pentru cadre medii”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.27. Mincu, M. - “Engleză pentru învăţământul medical”, Editura Corint, Bucureşti, 1996.28. Mogoş, Viorel - “Alimentaţia în bolile de nutriţie şi metabolism”, vol I, Editura Info-

Team, Bucureşti, 1995.29. Mogoş, Viorel - “Nutriţie şi dietetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.30. Moll, K. J. M. - “Atlas de anatomie “, Editura ALL , Bucureşti, 1994.

140


31. Mozes, C. - “Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.32. Năstoiu, Ioan - “Mic dicţionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti, 1994.33. Nicolau, V. - “Bioetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.34. Papilian (Albu) - ”Atlas anatomie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1998.35. Purice, Simion - “Clinica medicală - Analize şi sinteze”, vol I, vol II, vol III, Editura ALL,

Bucureşti, 1993.36. Răşcanu, Ruxandra - “Psihologia şi asistenţa socială’, Editura Ştiinţă şi Tehnică,

Bucureşti, 1996.37. Sbenghe Tudor – „Recuperarea medicală la domiciliu bolnavilor”, Editura Medicală,

Bucureşti, 1996.38. Steiner, Mănăstireanu - “Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Info-

Team, Bucureşti, 1996.39. Stroescu. Valentin - “Farmacologie”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.40. Titircă, Lucreţia - “Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate

bolnavului”, Editura Viaţa medicală, Bucureşti, 1996.41. Titircă, Lucreţia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenţi medicali

(III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.42. Titircă, Lucreţia - “Tehnici de evaluare”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.43. Titircă, Lucreţia - “Urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.44. Titircă, Lucreţia - ”Urgenţe medico-chirurgicale-sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti,

1994.45. Titircă. Lucreţia - “Ghid nursing”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996

141


142

Curriculum Pedagog de Recuperare

Documents

Transcript of Curriculum Pedagog de Recuperare