Scrisoarea Deschisa 2011 ASE - Calul_troian_la_Rosia_Montana

7/29/2019 Scrisoarea Deschisa 2011 ASE - Calul_troian_la_Rosia_Montana

http://slidepdf.com/reader/full/scrisoarea-deschisa-2011-ase-calultroianlarosiamontana 1/13

Calul troian la Roşia Montană(Scrisoare deschisă adresată guvernului României)

Bucureşti,12 aprilie 2011 Grupul pentru Salvarea Roşiei Montanedin Academia de Studii Economice

Prof.univ.dr. Dorel AileniProf.univ.dr. Florina BranProf.univ.dr. Nicolae DardacConf.univ.dr. Ildiko IoanProf.univ.dr. Afrodita IorgulescuLect.univ.dr. Ovidiu MaicanProf.univ.dr. Victor Manole

Prof.univ.dr. Andreica MarinProf.univ.dr. Bogdan NegreaConf.univ.dr. Carmen Valentina RădulescuProf.univ.dr. Emil ScarlatProf.univ.dr. Alexandru Taşnadi

’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’Bătălia pentru salvarea Roşiei Montane este parte a războiului pentru salvarea auruluiromânesc. Am pierdut petrolul şi multe altele, nu vom accepta să pierdem şi aurul.

Vom demonstra aici că RMGC este un adevarat “cal troian” la Roşia Montană, pentru căa reuşit să impună interesele unei firme private străine (Gabriel) în dauna intereselor statului român, a interesului naţional.

1. Interesul naţional

Constituţia vorbeşte despre interesul naţional în Art. 135, iar în Art. 136 spune că aurulnu poate fi înstrăinat:

Constituţia, Art. 135:(2) “Statul trebuie să asigure:…

b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;…d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional ;e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibruluiecologic;… g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene”.

Constituţia, Art. 136:

1



(3) “ Bogăţiile de interes public ale subsolului , … fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.”(4) “ Bunurile proprietate public ă sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionateori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate

publică.”

Să observăm că interesul naţional nu este definit, nici în Constituţie nici în Legile minelor postdecembriste, nr. 61/1998 sau nr. 85/2003. Iar formularea cu inalienabilitatea bogăţiilor subsolului este vagă.

În schimb, Legea minelor din 4 iulie 1924 (la care face referire Constituţia din 1923), o bijuterie a Coroanei României interbelice, era o lege a interesului naţional:

Legea minelor din 1924, Art. 32:„Concesiunile (de exploatare n.n.) se acordă numai întreprinderilor constituite ca

societăţi anonime miniere române ....Capitalul societăţii va trebui să fie suficient pentru exploatarea concesiunii....”

Legea minelor din 1924, Art. 33.“ La consituirea societăţilor anonime române, statutele vor trebui să respecteurmătoarele principii:

a) Actiunile vor fi nominative şi de valoare nominală maximă de 500 lei; ele nu vor putea fi transmise decât cu autorizarea consiliului de administraţie. Între româniaceastă autorizare nu este necesară.

b) Numărul voturilor fiecărui acţionar va fi limitat;c) La sporiri de capital, numai 70% din spor se va da vechilor acţionari;

echivalentul salariului pe un an, însă cel mult până la 10% se va rezerva funcţionarilor şi lucrătorilor întreprinderii în aceleaşi condiţiuni ca şi vechilor acţionari; restul va fi distribuit la acţionarii noui, dându-se preferinţă subscriitorilor cu sume mici. Subscripţiunile vor fi publice;

d) Capitalul deţinut de cetăţenii români în societate trebuie să reprezinte cel puţin60% din capitalul social. Pentru întreprinderile existente, cari în decurs de 10ani dela promulgarea legii se obligă a se naţionaliza, procentul capitaluluiromânesc se reduce la 55%;

e) Două treimi dintre membrii consiliului de administraţie, ai comitetului de direcţie şi dintre censori, precum şi preşedintele consiliului de administraţie, vor ficetăţeni români.

........... “Legea minelor din 1924, Art. 87.“Exploatatorii de platină şi aur sunt obligaţi să predea Statului, prin oficiul respectiv decumpărare, tot metalul obţinut.

Nimeni, afară de Stat, n’are dreptul să cumpere sau să-şi apropieze în nici un mod aceste metale obţinute din exploatare....”

2



Apreciem că autorităţile încalcă Constituţia prin promovareaacestui Proiect.

2. Care Gabriel ?

La 4.09.1995, a fost încheiat un contract de cooperare între- Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Minvest Deva) şi- o companie iniţială a lui V.F. Timiş, al cărei nume nu-l ştim,

ca avanpremieră a constituirii unei societăţi mixte.

În 28.05.1996, V. Frank Timiş, cetăţean australian de origină română, fondeazăcompania britanică Gabriel Resources Limited,

cu sediul în Channel Islands, Marea Britanie, Oak Walk St. Peter, Jersey, înmatriculată înRegistrul societăţilor cu nr. 65278/28.05.1996,

numită mai departe “Gabriel Jersey”.

Tot în 28.05.1996, tot Timiş fondeazăcompania canadiană Gabriel Resources Ltd.,

cu sediul în Canada, Vancouver, British Columbia, Suite 1001-543 Granville Street,(denumită în continuare „Gabriel”)- simbol GBU pe bursa din Vancouver, anume:compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania „Gabriel Jersey”;compania părinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezată „Gabriel Resources Ltd.”(adică „Gabriel”) .

Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acţiuni pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândutacţiunile au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Această tranzacţie, prin carecontrolul companiei părinte (Gabriel) trece la acţionarii subsidiarei (GabrielJersey) este contabilizată ca o preluare inversă (Reverse Takeover).

Deci, Gabriel (Canada) , cotată la bursa din Vancouver, are ca subsidiară pe GabrielJersey (Marea Britanie).

Gabriel mai are şi subsidiarele:

- Gabriel Resources (Barbados) Ltd. (din 2001) 100%,- Gabriel Resources (Netherlands) Ltd. (din 2001) 100%,- Rom AUR SRL (din 2006) 100%,- Gabriel Finance SA (din 2006) 99,7%.

Primul Raport anual al lui Gabriel este pe anul 1997 ([1997 AR]), pentru perioada28.05.1996 – 31 dec. 1996 şi întreg anul 1997 . Urmează rapoartele anuale pe anii 1998 – 2009, pentru 2010 existând deocamdată doar rapoarte trimestriale. Rapoartele anuale

3



au fost o excelentă sursă de documentare pentru noi, în absenţa oricăror informaţiifurnizate de ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale). Compania Gabrielare directori şi officers, astfel:- 1997 President and CEO G.E. (Tim) Wood (5 directori şi 6 officers),- 1998 Dr. Peter J. Guest (5 directori şi 6 officers),

- 1999 V. Frank Timiş (5 directori si 7 officers),- 2000 Clifford J. Davies (6 directori şi 8 officers),- 2001 Clifford J. Davies (8 directori (din care Ovidiu Tender) şi 6 officers),- 2002 Oyvind Hushovd (6 directori ( Ovidiu Tender) şi 6 officers),- 2003 Oyvind Hushovd (7 direcori (Ovidiu Tender) şi 7 officers),- 2004 Oyvind Hushovd (6 directori şi 7 officers),- 2005 Alan R. Hill (8 directori şi 5 officers),- 2006 Alan R. Hill (8 directori şi 6 officers),- 2007 Alan R. Hill (8 directori şi 5 officers),- 2008 Alan R. Hill (13 directori şi 5 officers),- 2009 Keith Hulley (10 directori şi 2 officers),

- 2010 Jonathan Henry.V. Frank Timiş a părăsit compania Gabriel în 2003. Încă din 2005, nici o persoană dinvechiul board din 1997 nu mai era la Gabriel. Şi-au luat banii şi au plecat.

3. Autorul proiectului

Autorul proiectului minier este societatea mixtă Roşia Montana Gold Corporation(RMGC), a cărei istorie pe scurt este următoarea.

La 7 iunie 1997, a fost înfiinţată societatea mixtă Euro Gold

(actuala RMGC ) ([1997 AR], pag. 18) – iniţial între:- Gabriel Jersey 65 % (capitalizarea iniţială de 357.000 USD),- actuala Minvest Deva (Statul român) 33,8 %,- 3 acţionari minoritari privaţi cu câte 1,2 %.

Se spune că Gabriel (Jersey) poate mări participarea sa până la maximum 80% !([1997 AR], pag. 1:”Gabriel is able to increase its interest to a maximum of 80% in each joint venture company through further capital contributions”.)

În 1999, participarea lui Gabriel (Jersey) a crescut de la 65% la 80%, în urmaelaborării unui studiu de pre-fezabilitate ([1999 AR], pag. 2);Minvest Deva deţine 19,31%, iar cele 3 firme private câte 0,23%.

În 2000, are loc divizarea lui Gabriel în două companii:- Gabriel (care are, prin subsidiara RMGC, proiectele Roşia Montană

(exploatare) şi Bucium (explorare)) şi- European Goldfields (care are, prin subsidiara Deva Gold, înfiinţată tot în 1997,

proiectele Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes, Bolcana (exploatare) şi Băiţa-Crăciuneşti (explorare). Azi mai este activ doar Certej).

4



În decembrie 2004, are loc o mărire de capital la RMGC. Gabriel a împrumutat971.000 USD lui Minvest şi celor 3 companii private – cei patru acţionari minoritari aiRMGC - pentru a-şi achita contribuţia la mărirea de capital a RMGC, urmând a returna banii lui Gabriel când vor primi dividende ( [2007 AR], pag. 24).

În timpul anului 2009, Gabriel a cumpărat acţiunile a doi din cei trei acţionariminoritari privaţi. Astfel, în 2010:- Gabriel Jersey deţine 80,46 %,- Minvest Deva deţine 19,31% şi- o firmă privată deţine 0,23 % ([2009 GFS]=Gabriel Resources Ltd. Consolidated

Financial Statements for 2008, 2009, pag. 13) .Se spune că Gabriel (Jersey) poate mări participarea sa până la 100% !(2009 Financial Report, pag. 43: “... Gabriel holds the pre-emptive right to acquire the19.54% (2008 – 20%) minority interest”.)

În decembrie 2009, are loc o nouă mărire de capital la RMGC.

Gabriel a mai împrumutat 40 milioane USD lui Minvest (19,31%) şi companiei private(0,23%) – cei doi acţionari minoritari ai RMGC - pentru a-şi achita partea care le revinedin mărirea de capital a RMGC, urmând a returna împrumutul când RMGC va dadividende ( [2009 GFS], pag. 13, 16).

Ce procent mai deţine azi de fapt Minvest, adica Statul român ?Aproape 0% !!!

(Anume 0,6%, potrivit unui articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediţia din18.01.2010.)

4. Care proiect ?

S-a plecat în 1995, de la un proiect doar de explorări în iazul de decantare de lângă GuraRoşiei (0,54 g Au/tonă, 6,23 milioane tone) şi, prin „rostogolire”, s-a ajuns la proiectulRMGC din 2004.

Trecând prin:- În 2001, se conturează proiectul cu 4 mine (Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig-

Văidoaia), cu 13 milioane tone minereu anual.

- În septembrie 2002 , se lansează documentul „Descrierea proiectului” (DP), de54 pag., o dată cu prima cerere de obţinere a acordului de mediu. Perimetrulavea 4282 ha. EIA trebuia depus în ianuarie 2003, construcţia era planificată săînceapă în septembrie 2003. În luna mai 2003, au loc protestele AcademieiRomâne, ale Grupului din A.S.E., ale Bisericii Ortodoxe etc. Documentul esteretras în mare taină în iunie 2003.

5



- În decembrie 2004, se lansează documentul “Memoriul de prezentare a proiectului” (MMP), de 202 pag, o dată cu cea de a doua cerere de obţinere aacordului de mediu. Perimetrul avea 2388 ha. EIA este depus în 2006. În sept.2007, procedura de obţinere a acordului de mediu este blocată de MinisterulMediului, din cauza anulării în instanţă a certificatului de urbanism. În sept. 2010,

se reia procedura, după obţinerea unui nou certificat de urbanism.În decembrie 2008, este anulat definitiv în justiţie certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, iar în octombrie 2010, Cârnicul este repus pe Lista monumentelor istorice. Deci, RMGC ar trebui să modifice proiectul său cu 4 mine într-unul cu 3mine şi procedura de obţinere a acordului de mediu ar trebui să fie reluată de lazero.

Dar RMGC a făcut cerere pentru o nouă descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnicşi procedura de obţinere a acordului de mediu continuă, ilegal, spunem noi !

Rezumatul afacerii Roşia Montană este următorul:

Dăm:- resurse minerale:

- Aur 313 t (circa 10 mil. uncii)- Argint 1.483 t

- metale rare

- patrimoniu vechi de 2000 ani

- dezvoltare durabilă

Luăm:

- substanţe periculoase 1.581.760 t(din care cianură de sodiu 192.000 t )

- dezastru durabil.

5. De ce acest proiect ?

- Are România nevoie de aur ? Banca Naţională zice că nu are.

6



- Există un studiu de oportunitate efectuat de către ANRM care să menţionezemotivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu care să justifice acordarea luiRMGC a concesiunii de explorare şi apoi de exploatare, cum cere Legea 219 din 25noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor, la Art. 7 ? Nu credem că există.

- Are lumea nevoie de aur ? Studiul prezentat de Ad-Astra (Asociaţie a oamenilor deştiinţă români din întreaga lume www.ad-astra.ro) spune că nu are. Redăm în acest sensmai jos fragmente din documentul Poziţia Ad Astra privind proiectul RMGC deexploatare a aurului de la Roşia Montană, elaborat la 15 mai 2010 : “Considerăm că nu există nici o justificare bazată pe necesităţi sociale generale pentrudeschiderea de noi exploatări de aur , singura motivaţie fiind interesul pur speculativ al beneficiarilor imediaţi ai acestora. În sprijinul acestei opinii, facem observaţia că producţia globală de aur este de aproximativ 2600 tone pe an. Consumul industrial este sub 400 tone pe an.

http://www.galmarley.com/FAQs_pages/production_consumption_faqs.htm În rest, aurul este folosit doar în scopuri speculative, preţul de piaţă (datoritătezaurizării în diverse feluri, inclusiv în bijuterii) fiind de câteva ori mai mare decât cel de producţie (adică 500 USD costul de producţie pe uncie faţă de 1160 USD costul de piaţă) http://www.commodityonline.com/news/Average-gold-production-cost-likely-to-be-$400-500-24530-3-1.html

Prin aceste particularităţi aurul este diferit de resurse cum ar fi litiul (necesar acumulatorilor), platina şi paladium-ul (necesare catalizatorilor), şi altele, care sunt într-adevăr deficitare şi în lipsa cărora industrii importante sunt împiedicate să sedezvolte. Pentru acele resurse, dar nu pentru aur, poate fi mai justificată asumarea unor riscuri de mediu.

Pe scară mondială statele deţin peste 25000 de tone de aur , suficient industriei pentru peste 60 de ani la ritmul de consum actual, chiar dacă nu s-ar recupera nimic din aurul folosit industrial (însă gradul de recuperare este de aproape 100% ) şi chiar dacă toateexploatările ar înceta acum (deşi ele depăşesc cu mult nevoile).http://en.wikipedia.org/wiki/Gold_reserve “

- Atunci de ce se face acest proiect (ca şi toate celelalte proiecte din patrulaterulaurului) ? Pentru ceva investiţii şi circa 200 de locuri de muncă nu merită să dămaurul şi să luăm la schimb cianurile.

6. Criza mondială

Criza mondială actuală este departe de a se fi terminat ! O dovadă este şi creştereaextraordinară recentă a preţului aurului.

7

http://www.ad-astra.ro/

http://www.commodityonline.com/news/Average-gold-production-cost-likely-to-be-$400-500-24530-3-1.html


http://www.ad-astra.ro/





Nu poate fi total exclusă revenirea la etalonul aur (a se vedea recente declaraţii ale unor oficialităţi din domeniul finanţelor mondiale).Trebuie avută în vedere şi eventualitatea în care dolarii şi euro din rezerva BNR nu ar mai valora mare lucru. Într-un astfel de scenariu, rezervele potenţiale de la RoşiaMontană ar căpăta nu doar importanţă economică, ci şi una strategică. Deci ele nu

trebuie înstrăinate !Dacă aurul ar reveni la nivel internaţional ca mijloc de schimb/etalon, România ar căpăta o poziţie privilegiată în comparaţie cu ţările ce nu dispun de astfel de rezerve.Prezentăm 3 analize în acest sens:

- Analiza 1 – făcută în articolul De ce aurul rămâne cea mai bună monedă de Cristian Păun, în 1.06.2010: http://cristianpaun.finantare.ro/2010/06/01/de-ce-aurul-ramane-cea-mai-buna-moneda/

“…Aurul (dar şi celelalte metale cum ar fi argintul sau cuprul) s-ar consacra rapid şi

din nou ca mijloc de schimb, eliminând banii creaţi pe promisiuni deşarte. …”- Analiza 2 - făcută în articolul Salvarea investitorilor e în aur de Nelson D. Schwartz şi Graham Bowley, 2010, The Newyork Times:

“...Pe 8 noiembrie, preşedintele Băncii Mondiale, Robert B. Zoellick, i-a surprins peexperţi când a sugerat ca preţul aurului să fie considerat un etalon financiar,răsturnând 40 de ani de folosire a monedelor de hârtie pentru a stoca valoare în sistemul monetar internaţional…”

Analiza 3“”Lacrimile soarelui “ ( denumirea antica a aurului-n.n. )si relaţia lor cu

lumea”, de Tom Brady, decembrie 2010, The Newyork Times:

“Lăsaţi-i pe economişti să se mire: etalonul clasic de aur, acela care era folosit din1980 până în 1914 – de el are lumea nevoie acum. Prin utilitatea, economia şi eleganţalui, n-a existat niciodată vreun sistem monetar care să-l egaleze”,

7. Mecanismul calului troian

RMGC are deci două „roţi”, inegale: „roata mică”, Minvest (33,8%), fără bani, şi

„roata mare”, Gabriel Jersey (65%), tot fără bani, dar cu un părinte, Gabriel, care facerost de bani prin fluturarea asocierii cu statul român şi a aurului de la Roşia Montană la bursa din Vancouver.

Astfel, printr-o campanie agresivă şi mici acţiuni locale la Roşia Montană, promovate cusârg de media românească avidă de bani, Gabriel a obţinut următoarele sume de bani(CAD = dolari canadieni) prin emisiunea de acţiuni la bursă (conform Rapoartelor saleanuale):

8

http://cristianpaun.finantare.ro/2010/06/01/de-ce-aurul-ramane-cea-mai-buna-moneda/






Anul Număr de acţiuni Valoare (CAD) Net anual (CAD)(Common sharesissued and outstanding) (Amount)

1996 1.040.478 21.816 21.816

1997 23.868.335 6.517.857 6.496.0411998 33.856.335 13.411.705 6.893.8481999 54.007.828 27.056.405 13.644.7002000 75.544.661 44.811.032 17.754.6272001 95.310.954 91.241.471 46.430.4392002 114.561.845 155.365.993 64.124.5222003 130.792.305 201.099.150 45.733.1572004 146.412.866 227.157.729 26.058.5792005 177.073.836 284.986.949 57.829.2202006 210.891.000 385.444.000 100.457.0002007 254.898.000 558.277.000 172.833.000

2008 255.449.000 560.052.000 1.775.0002009 339.200.000 733.481.000 173.429.0002010 348.183.000 761.943.000 28.462.000

Gabriel a câştigat deci, în toată această perioadă, circa 750 milioane USD, prinfluturarea aurului de la Roşia Montană. A fost astfel capabil să facă finanţarea iniţială înRMGC (şi Deva Gold) în 1997 şi apoi să tot mărească “roata mare” (la 80%, apoi la80,41%, apoi la practic 99,17%).

“Roata mică”, Minvest (adică statul român) nu a câştigat nimic din “afacere” (deşi poateunele persoane au câştigat !). Ba mai mult, statul a pierdut (ajungând la 19,31% si apoi

la practic 0,6%) şi va pierde în continuare. Astfel, ANRM (statul român) reuşeşte prinRMGC să impună interesele unei firme private străine (Gabriel) în dauna interesuluinaţional ! Gabriel, pentru a-şi câştiga susţinători, se laudă că a investit în România 400 milioaneUSD (fără a furniza o listă a investiţiilor făcute). Dar nu spune de unde a avut aceşti bani, nu spune că i-a câştigat de pe urma Roşiei Montane. Suma vehiculată ni se pareoricum o exagerare grosolană, dacă ne uităm în Rapoartele anuale (a se vedea analizanoastră mai jos, la Observaţii). Restul de bani a fost cheltuit de Gabriel pentru lefuri bune pentru directori şi officers, de exemplu, compania fiind astfel an de an în pierdere.

Observaţii.Costurile de explorare şi dezvoltare (exprimate în dolari canadieni = CAD), conformrapoartelor anuale ale lui Gabriel, au fost următoarele:

Anul Costuri de Costuri de Total Observaţiiexplorare dezvoltare 1

(1) (2) (3) = (1) + (2)1996 318.175 791.091 1.109.266 + Bucium

9



1997 569.005 2.136.378 2.705.383 + Bucium1998 2.926.324 3.245.105 6.171.429 + Bucium1999 1.632.059 5.469.843 7.101.902 + Bucium2000 6.636.140 7.725.466 14.361.606 + Bucium2001 370.489 9.552.254 9.922.743

2002 - 32.031.282 32.031.2822003 1.502.596 52.114.621 53.617.2172004 721.884 30.984.995 31.706.8792005 790.069 14.572.300 15.362.3692006 898.000 58.024.000 58.922.0002007 702.000 96.192.000 96.894.0002008 675.000 66.760.000 67.435.0002009 1.016.000 33.314.000 34.330.0002010 846.000 40.402.000 41.248.000Total 19.603.741 453.315.335 472.919.076 CAD

unde Costuri de dezvoltare (development costs)1

constau în: Geosciences andtechnical consulting; Samplers, miners and surveying; Metallurgical testing; Projectmanagement and overhead (engineering); Travel; Feasibility study; Depreciation;Development; Amortization; Community development; Permitting; Finance andadministration; Legal.

De exemplu, în anul 2010, investiţiile (Investing activities) au fost următoarele (conformraportului pe ultimul trimestru al anului 2010):

- Finance and administration………………………………8.889.000 CAD- External communication………………………………..10.088.000(Media advertising )

- Legal …………………………………………………….6.021.000(Angajarea new legal firm Tuca Zbarcea and Associates)

- Permitting………………………………………………..2.215.000- Community development………………………………..5.384.000

(to support the local community)- Project management and engineering…………………...7.805.000

(TAC process)- Exploration Rosia Montana……………………………….846.000

- Exploration Bucium……………………………………….. – - Exploration Baisoara ….………………………………..116.000- Capitalized depreciation and disposals…………………(1.278.000)- Stock based compensation…………………………… (2.668.000)- Decrease (increase) in resettlement liabilities…………….756.000 Total exploration and development expenditures 38.174.000 CAD

10



Total investment in capital assets ………………….3.665.000 Total investiţii 41.839.000 CAD

Să observăm că investiţiile în explorare în perioada 1996-2010 sunt foarte mici

(19.603.741 CAD) faţă de restul investiţiilor, iar că restul investiţiilor sunt numai parţialfăcute în România. Aşadar, suma vehiculată de RMGC (Gabriel) de 400 milioane USDinvestiţi în România este o exagerare grosolană.

Să mai observăm că Gabriel tot explorează de 14 ani la Roşia Montană, desi explorarea, prin Legea Minelor 61/1998 sau 85/2003, poate să dureze maximum 5+3= 8 ani ; să tottreacă timpul, dacă aduce bani grei. De aceea a avut nevoie de o licenţă de exploatare(deşi nu a exploatat, ci a explorat), care se dă pentru 20 de ani, şi a primit-o de la statulroman ? Dar despre licenţă şi despre protejarea companiei străine de către statul român,în detrimentul statului, adică al nostru tuturor, altă dată.

8. Gabriel nu are bani suficienţipentru a finanţa dezvoltarea Proiectului

La 31 decembrie 2009, Gabriel nu are bani suficienţi pentru a finanţa dezvoltareaProiectului şi de aceea va necesita finanţare adiţională, care dacă nu este obţinută, vaavea ca efect reducerea activităţilor şi întârzieri ale proiectului (“ As at December 31,

2009 the Company had no sources of operating cash flows and does not have sufficient cash to fund the development of the Project and therefore will require additional funding which, if not raised, would result in the curtailment of activities and Project delays.”(2009 Gabriel Resources Ltd. Consolidated Financial Statements for 2008, 2009, pag. 7).

La 31 decembrie 2010, Gabriel are resurse financiare suficiente să finanţeze activităţilesale curente de obţinere a permiselor, dar nu are resursele financiare pentru afinaliza procesul de obţinere a permiselor, pentru a achiziţiona toate suprafeţelenecesare, sau pentru a construi mina la Roşia Montană. (“While Gabriel has sufficient financial resources to fund its current permitting activities, it does not have the

financial resources to complete the permitting process, acquire all necessary surfacerights, or construct the mine at Rosia Montana.) (2010 Gabriel Quarterly Report, pag.26)

Să amintim aici că Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 vorbesc la Art.58 de “capacitatea financiară şi capacitatea tehnică” a ofertanţilor la un concurs public deofertă pentru concesionarea activităţilor de explorare, dar că Gabriel a făcut explorare la

11



Roşia Montană timp de 14 ani în urma aranjamentelor cu statul român, care nu a“observat” lipsa acestor capacităţi.

Să mai observăm că Legea minelor din 1924, la Art. 32, spunea clar: “Capitalul societăţiitrebuie să fie suficient pentru exploatarea concesiunii.”

Dar proiectul poate să întârzie, nu este o problemă, că banii vin. Doar Roşia Montană piere încetul cu încetul, prin blocarea oricărei activităţi economice în zonă, în aşteptarealui “Făt Frumos” cu bani.

Să observăm că Gabriel nu are bani să construiască mina (ultimul cost de construcţie,vehiculat din 2008 încoace, este de 876 milioane USD, faţă de primul cost, vehiculat în2001, de 253 milioane USD), dar are bani să înceapă o ultimă campanie agresivă înmedia. Astfel, Gabriel a făcut contract cu o firmă de comunicaţii internaţională pe 3ani: 1 martie 2009 – 29 februarie 2012,

- pentru o taxă anuală de 450.000 Euro şi- o taxă de succes de 800.000 Euro plătibilă la sfârşitul celor 3 ani dacă anumite criteriisunt îndeplinite.

Gabriel a plătit pentru 2009 suma de 375.000 Euro (conform [2009 FQR], pag. 23, [2009 GFS], pag. 25).

9. Concluzii

Considerăm că asocierea dintre Minvest şi Gabriel Jersey este în detrimentul statului

român, este împotriva interesului naţional. Statul a pornit la drum dezavantajat şi va fiscos complet din ecuaţie la Roşia Montană (ca şi la Bucium şi Certej).

De aceea, recomandăm guvernului dizolvarea de urgenţă a RMGC (şi a Deva Gold) şianalizarea tuturor contractelor (licenţelor) încheiate în patrulaterul aurului de cătreANRM.

Bucureşti,

12 aprilie 2011 Grupul pentru Salvarea Roşiei Montanedin Academia de Studii Economice

Prof.univ.dr. Dorel AileniProf.univ.dr. Florina BranProf.univ.dr. Nicolae DardacConf.univ.dr. Ildiko IoanProf.univ.dr. Afrodita Iorgulescu

12



Lect.univ.dr. Ovidiu MaicanProf.univ.dr. Victor ManoleProf.univ.dr. Andreica MarinProf.univ.dr. Bogdan NegreaConf.univ.dr. Carmen Valentina Rădulescu

Prof.univ.dr. Emil ScarlatProf.univ.dr. Alexandru Taşnadi

13

Scrisoarea Deschisa 2011 ASE - Calul_troian_la_Rosia_Montana

Documents

Transcript of Scrisoarea Deschisa 2011 ASE - Calul_troian_la_Rosia_Montana