Schizofrenia

Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal.

Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire dezorganizata. Persoanele

cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume

interioara marcata de psihoza.

Schizofrenia este o boala mentala severa. Aproximativ 1% din populatia planetei dezvolta simptome de

schizofrenie in cursul vietii. Se aproximeaza ca in fiecare an in SUA peste 2 milioane de oameni se

imbolnavesc de schizofrenie. Desi schizofrenia afecteaza in masura egala barbatii si femeile, schizofrenia

apare mai devreme la barbati decat la femei: in adolescenta sau in jurul varstei de 20 de ani la barbat si

la 20-30 de ani la femeie.

Prin schizofrenie definim boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice, tulburari de gandire,

idei delirante, halucinatii, inversiuni afective, tulburari catatonice, cu pastrarea in memorie a datelor

achizitionate.

Este una dintre psihozele cele mai frecvente si care ridica cele mai multe probleme in psihiatria actuala.

Poate aparea brusc sau lent, imbracand aspectul unei nevroze, tulburari de comportament, cu debut

depresiv, expansiv sau chiar aspect demential.

La inceput, bolnavul sau cei din jurul sau pot constata ca s-a schimbat ceva in personalitatea si

comportamentul sau, in sensul ca acesta devine mai izolat, mai retras. Prin scaderea randamentului in

munca, elevul sau studentul bolnav ramane in urma celorlalti; intreaga comportare se modifica, isi

schimba indeletnicirile, preocuparile, in special de-dicandu-se problemelor abstracte de filozofie.

Alteori, bolnavul prezinta tulburari nevrotice, cefalee, senzatie de cap gol", astenie, insomnii sau acuza

diverse senzatii neplacute, vegetative. Indiferent de ceea ce se intampla in jur, scade sfera intereselor,

scad sentimentele fata de cei din jur, se inverseaza sau apare o ambivalenta afectiva, interesul pentru

tinuta si preocuparile fata de igiena personala ramanand in urma. De multe ori bolnavul este surprins cu

privirea fixa intr-un punct, avand intr-adevar aspectul unui individ rupt de realitate .

Persoanele care au schizofrenie sufera cumplit din cauza ca aud voci pe care alte persoane nu le

aud, sau au credinta ca oamenii le pot citi gandurile, le pot controla gandurile, sau comploteaza

pentru a le face rau. Aceste simptome pot face ca schizofrenul sa fie anxios si retras. Vorbirea si

comportamentul persoanei care sufera de schizofrenie pot fi atat de dezorganizate incat ii sperie

pe cei din jur, sau in cel mai bun caz schizofrenul nu este inteles de ceilalti- de exemplu poate

percepe timpul intr-un mod complet diferit.

Tratamentele disponibile la ora actuala pot ameliora multe din simptomele schizofreniei, dar cei

mai multi pacienti cu schizofrenie continua sa aiba cel putin o parte din simptome pe tot

parcursul vietii lor. Se estimeaza ca numai unul din cinci pacienti cu schizofrenie se recupereaza

complet. La ora actuala cercetarile releva insa tot mai multe aspecte legate de schizofrenie si

cauzele acesteia

Primele semne de schizofrenie apar de obicei sub forma unor modificari confuzive sau socante

ale comprtamentului. Membrii familiei unei persoane suferinde de schizofrenie pot gasi foarte

dificil sa se adapteze la aceste comportamente, mai ales cand isi amintesc cum era pacientul

inainte de debutul schizofreniei.

Debutul brusc al simptomelor psihotice poarta numele de faza acuta a schizofreniei. Psihoza este o stare de afectare mentala in care apar halucinatii, adica tulburari ale perceptiilor senzoriale,

si delir, adica convingeri false rezultate din incapacitatea de a separa experientele reale de cele

ireale. Impreuna cu aceste simptome psihotice principale, in schizofrenie apar si alte simptome,

cum sunt retragerea sau izolarea sociala, vorbirea ciudata, gandirea bizara, care pot precede

simptomele psihotice sau le insotesc.

Unele persoane au un singur episod psihotic, in timp ce altele au multe episoade psihotice de-a

lungul vietii, avand o viata relativ normala intre aceste episoade psihotice. Persoanele care sufera

de schizofrenie cronica au insa simptome permanente, fara a reveni vreodata la o stare normala

sau cvasi-normala si in mod tipic au nevoie de medicatie pe termen lung si psihoterapie

Exista mai multe tipuri de schizofrenie, si anume:

1) Schizofrenie paranoida- se caracterizeaza in primul rand prin idei delirante sau halucinaii auditive. Ideile delirante pot fi multiple, dar de regul sunt organizate n jurul unei teme coerente. Pentru ca acest tip de schizofrenie debuteaza de obicei mai tarziu

comparativ cu celelalte forme de schozofrenie acesti pacienti au resurse ale eului mai

mari. In schizofrenie paranoida apare o regresie mai mica a facultatilor mentale,

raspunsului emotional si comportamentului decat in celelalte subtipuri de schizofrenie.

In mod tipic pacientii cu schizofrenie paranoida sunt tensionati, suspiciosi si reservati, adesea

ositili si agresivi. Se pot comporta destul de bine in societate si in anumite domenii inteligenta

ramane ridicata.

2) Schizofrenie catatonica

Schizofrenia catatonica se manifesta in doua forme: catatonie inhibata sau stuporoasa si

catatonie de excitatie.

Pacientii cu schizofrenie catatonica stuporoasa prezinta o diminuare pronuntata a miscarilor si

activitatii spontane. Pot sta complet muti sau se supun automat oamenilor, stau complet

nemiscati (uneori in pozitii bizare) perioade lungi de timp, ca apoi sa izbucneasca brusc in crize

violente si distructive.

Pacientii cu schizofrenie catatonica de excitatie se afla intr-o stare de agitatie psihomotorie

extrema, vorbesc si tipa aproape continuu. Vorbirea este incoerenta, sunt adesea violenti,

distructivi, se ranesc singuri sau cedeaza fizic datorita epuizarii.

3) Termenul de schizofrenie de tip rezidual se utilizeaza cnd a existat cel puin un episod de schizofrenie, dar tabloul clinic actual nu prezint simptome psihotice pozitive proeminente (de ex., idei delirante, halucinaii, limbaj sau comportament dezorganizat).

4) Schizofrenia simpla deteriorativa este caracterizata de o pierdere treptata si insidioasa a ambitie, intereselor si iniativei.

Halucinatiile si delirul sunt rare si daca apar nu persista mult timp. In general pacientii cu

schizofrenie simpla sunt izolati social, evita contactul cu oamenii, isi dau demisia de la

serviciu si evita sa se mai intalneasca cu prietenii.

Persoanele care sufera de schizofrenie simpla evita sa mearga pe strada in timpul zilei dar

de multe ori fac plimbari de unii singuri la 2 sau la 3 dimineata. Tind sa doarma peste zi

si sa stea treji noaptea.

La inceputul bolii pot avea multe simptome fizice. De multe ori persoanele cu

schizofrenie simpla sunt tratate cativa ani pentru afectiuni psihosomatice inainte de a se

stabili diagnosticul corect. In multe cazuri aceste persoane ajung sa isi piarda locuinta,

devin din ce in ce mai retrasi emotional si doresc sa fie lasati singuri.

Desi par sa fie indiferenti la ceea ce-i ingrijoreaza pacientii suferinzi de schizofrenie

simpla reactioneaza violent daca sunt batuti la cap de membrii familiei.

In mod uzual debutul schizofreniei simple este in perioada adolescentei.