schizofrenia are div stadii de evolutie

8/2/2019 schizofrenia are div stadii de evolutie

1/47

Schizofrenia

Voicu Mureanan 2, gr.2


2/47

Schizofrenia definitie

- Schizofrenia reprezinta un grup detulburari psihice in care realitatea esteinterpretata in mod anormal.

- Schizofrenia se caracterizeaza prinhalucinatii, delir, comportment si gandiredezorganizata.- Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de

ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor,retragandu-se intr-o lume interioaramarcata de psihoza.


3/47

Cuprins

1.Semne si simptome2.Cauze3.Factori de risc4.Consult de specialitate

5.Diagnostic6.Complicatii7.Diagnostic diferential8.Tratament

9.Terapia10.Preventie


4/47

1.Semne i simptome

Exista mai multe tipuri de schizofrenie, astfel nct i semnele isimptomele variaza.

In general, aceste simptome includ:

- credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credintapacientului ca cineva complota impotriva lui

- halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri carenu exista); mai frecvente sunt halucinatiile auditive- vorbire incoerenta- neglijarea igienei personale- lipsa emotiilor- emotii nepotrivite contextului in care se gseste pacientul

- manifestari agresive- comportament catatonic- o senzatie persistenta ca este urmarit- probleme de integrare la scoala sau la serviciu- izolare sociala- neindemanare, miscari necoordonate.


5/47

Simptomele pot fi mprite in trei categorii, pentru ausura diagnosticul si tratamentul.

Simptome i semne negative- pierderea sau o diminuare a abilitatilor emotionale saucomportamentale:- pierderea interesului pentru activitatile zilnice

- aplatizarea afectiva- reducerea abilitatilor de a planifica activitati si de a leindeplini- neglijarea igienei

- izolare sociala- lipsa motivatiei.


6/47

Semne i simptome pozitive:

- halucinatii sau simtirea unor lucruri care nu sunt reale; inschizofrenie, auzirea unei voci este o halucinatie frecventa;

aceste voci pot parea ca dau instructiuni despre cum sa sepoarte pacientul si uneori pot s includ i agresivitatea,pn laranirea altora.

- deliruri, sau credinte care nu au baza in realitate; spre exemplu,

pacientul poate crede ca televizorul ii directioneazacomportamentul sau ca forte exterioare ii controleaza gndurile

- tulburari ale gndirii sau dificultati de vorbire si organizare a

gandurilor, cum ar fi oprirea din vorbit in mijlocul propozitiei sau

bolborosirea de cuvinte fara sens, cunoscuta sub numele desalata de cuvinte

- tulburari ale miscarilor, cum ar fi miscari repetitive,neindemanare sau miscari involuntare.


7/47

Semne i simptome cognitive

Acestea cuprind probleme ale memoriei si atentiei. Elepot fi cele mai debilitante in schizofrenie, intrucatinterfereaz cu abilitatea de a-si indeplini activitatilezilnice.

- probleme in intelegerea sensului unei informatii- dificultati de mentinere a atentiei

- probleme de memorie


8/47

2. Cauze

Cauzele schizofreniei nu sunt cunoscute. Totusi,studiile arata ca exista o interactiune de factori geneticisi de mediu care duc la aparitia schizofreniei.

Tulburari ale anumitor neurotransmitatori, cum ar fidopamina si glutamatul, pot contribui de asemeni laaparitia schizofreniei.

Chiar dac cercetatorii nu sunt siguri de semnificatiaacestor modificari, ele reprezinta o dovada caschizofrenia este o boala a creierului.


9/47

3.Factori de risc

Schizofrenia afecteaza 1% din populatie. Lapersoanele care au o ruda apropiata cuschizofrenie, boala este mult mai frecventaaproximativ 10%.

La barbati, simptomele schizofreniei apar in modtipic la adolescenta sau la tnarul adult. La femei,acestea apar dupa 20 de ani sau dupa 30 de ani.

Desi cauza precisa a schizofreniei nu estecunoscuta, au fost identificati anumiti factori carepar sa creasca riscul de dezvoltare sau declansarea bolii:


10/47

- istoric familial de schizofrenie

- expunerea la virusuri in viata intrauterina- malnutritia in viata intrauterina- circumstante de viata stresante- varsta parentala crescuta

- utilizarea de droguri psihoactive in adolescenta


11/47

4.Consult de specialitate

Se recomanda consultul de specialitate ct maiprecoce in cazul aparitiei unor simptome aleschizofreniei.

Aceasta afectiune nu se amelioreaza de la sine,dimpotriva, in timp, se agraveaza, fara tratament.

Totusi, exista persoane care prezinta acestesimptome, dar nu recunosc ca le au sau ca au nevoiede ajutor. Familia si prietenii sau colegii de serviciu saude scoala pot fi primii care sa sugereze ca pacientulare nevoie de ajutor.


12/47

Multe persoane cu schizofrenie nu cred ca au nevoie deajutor deoarece, pentru ele, delirul si halucinatiile sunt reale.Nimeni nu poate fi obligat sa solicite ajutor profesionist, dar cei

apropiati il pot incuraja, sustine si ajuta spre a gasi un mediccalificat.

Daca pacientul se pune in pericol pe sine sau pe cei din jur,

apartinatorii trebuie sa sune la politie sau la urgente pentru asolicita ajutor. In unele cazuri poate fi necesara spitalizarea deurgenta.

Cum poate fi ajutat o persoan care prezint

siptomele schizofreniei


13/47

5.Diagnostic- investigaii--examenul fizic: poate include masurarea greutatii si a inaltimii,verificarea semnelor vitale cum ar fi pulsul, tensiunea arteriala sitemperatura, ascultarea plamnilor si a inimii si examinareaabdomenului

- teste de laborator: acestea cuprind hemoleucograma completa,

teste screening pentru consumul de alcool sau droguri, testeimagistice cum ar fi RMN sau CT

- evaluarea psihologica: medicul va discuta cu pacientul despremodul su de a gndi, a simti si a se comporta. Va pune intrebari

despre delir sau halucinatii si va verifica daca exista semne depsihoza. De asemeni, pacientul poate fi rugat sa completeze unchestionar psihologic de autoevaluare. Pacientul va fi intrebat sidespre consumul de droguri si abuzul de alcool. Si, cu acordulpacientului, membrii familiei si prietenii apropiati pot fi rugati saofere informatii despre simptomele pacientului.


14/47

Criterii de diagnostic pentru schizofrenie

Pentru a fi diagnosticat cu schizofrenie, un pacienttrebuie sa indeplineasca anumite criterii din manualulde diagnostic.Criteriile de diagnostic pentru schizofrenie sunt:

- prezenta a cel putin doua din urmatoarele: delir,halucinatii, vorbire dezorganizata, comportamentdezorganizat sau catatonic sau prezenta simptomelornegative

- disfunctie semnificativa in abilitatea de a munci, de amerge la scoala sau a indeplini sarcinile zilnice

- aceste semne sunt prezente de cel putin sase luni

- nu sunt prezente alte tulburari mentale.


15/47

Pacientul poate fi diagnosticat cu unul din cele cincitipuri de schizofrenie, desi nu toti pacientii se

potrivesc unei categorii specifice.Aceste cinci subtipuri de schizofrenie sunt:

- paranoid

- catatonic- dezorganizat- nediferentiat- rezidual


16/47

6. Complicaii

Lasata netratata, schizofrenia poate determina probleme severe

emotionale, de comportament si de sanatate si chiar problemelegale si financiare care pot afecta toate ariile vietii pacientului.Complicatiile pe care schizofrenia le poate determina sau cu carese asociaza sunt:

- suicid

- comportament autodistructiv cum ar fi auto-mutilarea- depresie- abuz de alcool, droguri sau medicamente prescrise- saracie- lipsa locuintei

- conflicte familiale- inabilitatea de a lucra sau a merge la scoala- probleme medicale datorate medicatiei antipsihotice- pacientul poate fi victima sau realizatorul unor acte penale- afectiuni cardiace, deseori legate de fumatul intens.


17/47

Schizofrenia paranoid

Schizofrenia paranoid este forma cea mai comuna deschizofrenie. Simtomele primare sunt halucinatii auditorii sivizuale.

Oameni cu schizofrenie paranoida nu au de obicei dereglare ingndire, comportament dezorganizat i nu sunt afectati din punctde vedere afectiv. Oamenii cu acest diagnostic au psihoze

grandioase, ca exemplu ei pot crede ca ceilali i:- nseala

- hrtuiesc

- otravesc

- spioneaza

- comploteaz impotriva lui sau a persoanelor dragi lui

- persecuta


18/47

Halucinaiile auditorii pot cuprinde voci care:

- comenteaza despre comportamentul unei persoane

- i ordona sa faca unele lucruri

- i avertizeaza despre un pericol posibil

- vorbesc intre ele (deobicei despre persoanaafectata)

Primele semne de schizofrenie paranoida apar intre

15-34 ani.


19/47

7.Diagnostic diferential

Diagnosticul diferenial pentru schizofrenie distinge tulburarea de alte condiii de sntate mintal, cum ar fitulburarea bipolar, tulburarea schizoafectiv i tulburripsihotice scurte.

Schizofrenia legata de schimbri n starea de spirit poateinclude manie si depresie. Cu toate acestea, aceste schimbri

n starea de spirit de obicei nu ndeplinesc criteriile pentrumanie in plina floare sau depresie, care apar n tulburarea

bipolar.

Diagnosticarea schizofreniei este i mai complicat pentruc schimbrile n starea de spirit apar n fazele sale timpurii,active, precum i n cele trzii.


20/47

Urmatoarele 3 criterii de diagnostic sunt folositepentru diagnostigare.

Schimbarile in dispozitie corespund simptomeloractive

Schimbarile de dispozitie trebuie sa fie prezente operioada lunga de timp, in timpul episodului psihotic

Iluzii i halucinaii trebuie s fie prezente timp de 2sptmni, fr modificri n starea de spirit


21/47

8.Tratament

Schizofrenia este o boala cronica ce necesitatratament de-a lungul intregii vieti, chiar daca pacientulse simte mai bine, iar simptomele nu sunt evidente.

Tratamentul cu medicamente si terapie psihosocialapoate ajuta pacientul sa-si tina afectivitatea sub controlsi sa devina un participant activ si informat in propriaingrijire.

In timpul perioadelor de criza sau a celor cu simptomesevere, poate fi necesara spitalizarea pentru sigurantapacientului si pentru ca acesta sa beneficieze de hrana,somn si conditii de igiena adecvate.


22/47

De obicei, tratamentul schizofreniei este condusde un psihiatru cu experienta in tratarea acesteiboli. Dar in echipa terapeutica pot fi si altiprofesionisti: psihologul, asistentul social,

asistenta de psihiatrie, deoarece tulburarea poateafecta mai multe arii ale vietii.

Poate exista, de asemeni si un manager de cazcare se va asigura ca pacientul obtine cel mai buntratament si ca ingrijirea acestuia este binecoordonata in cadrul echipei.


23/47

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos este cel mai importantin tratarea schizofreniei. Intrucat aceasta medicatiepoate avea efecte secundare serioase dar rare,pacientul poate fi reticent in a-l lua.

Este bine ca pacientul sa discute aceste lucruri cupsihiatrul pentru a gasi impreuna un tratament caresa fie acceptat si de pacient, cu mai putine efectesecundare.

Medicatia antipsihotica este cel mai frecventprescrisa pentru tratamentul schizofreniei. Ea poatecontrola simptomele prin efecte asupra unorneurotransmitatori cerebrali: dopamina si serotonina.


24/47

Exista doua tipuri principale de medicaieantipsihotic:

Antipsihotice conventionale sau tipice:

Aceste medicamente sunt considerate, in mod traditional,eficiente pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei.Ele au efecte secundare neurologice frecvente si potential

severe, incluzand dischinezia tardiva si simptomeleparkinsoniene. Acest grup de medicamente cuprinde:

-Haloperidol

-Tioridazin

-Fluphenazina

Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, in specialvariantele generice, lucru care este important mai ales in cazulin care tratamentul este necesar pe termen lung.


25/47

Haloperidol

Nume comerciale:

Aloperidin, Bioperidolo, Brotopon, Dozic,Duraperidol (Germania), Einalon S, Eukystol,

Haldol, Halosten, Keselan, Linton, Peluces,Serenace, Serenase, and Sigaperidol. In

jargon medial, haloperidol mai are numeocazional de vitamina H.


26/47

Tioridazin

Nume comerciale:

Mellaril, Novoridazine, Thioril.


27/47

Fluphenazina

Fluphenazine decanoate - Modecate, Prolixin Decanoate,Dapotum D, Anatensol, Fludecate, Sinqualone Deconoate

Fluphenazine enanthate - Dapotum Injektion, Flunanthate,

Moditen Enanthate Injection, Sinqualone Enanthate

Fluphenazine hydrochloride - Prolixin, Permitil, Dapotum,Lyogen, Moditen, Omca, Sediten, Selecten, Sevinol,

Sinqualone, Trancin


28/47

Antipsihotice de noua generatie sunt numite siantipsihotice atipice. Aceste antipsihotice mai noi

sunt eficiente atat pentru simptomele negative cat sipentru cele pozitive. Aceasta grupa cuprinde:- Clozapina- Risperidona

- Olanzapina- Quetiapina- Ziprasidona- Aripiprazol

- Paliperidona.


29/47

Clozapina

Nume comerciale

Clozaril, Leponex, Fazaclo, Froidir;Denzapine, Zaponex in UK;Klozapol in Polonia, Clopine in

NZ/Aus)


30/47

Risperidona

Nume Comerciale: Risperdal in Olanda, SUA, Canada,

the UK, Portugalia, Spania, Turcia, si alte state,Risperdal or Ridal in NZ, Sizodon sau Riscalin in India,

Rispolept in Europa de est, si Belivon, sau Rispenaltundeva.


31/47

Risperidona este singurul medicament aprobat pentrutratamentul schizofreniei la copii cu varsta intre 13 si 17ani. Antipsihoticele atipice pot avea efecte secundare

metabolice cum sunt cresterea in greutate, diabetul sinivelul crescut de colesterol.

Alegerea medicamentului depinde de fiecare pacient.Poate dura si cateva saptamani de la introducerea

medicatiei pana sa se observe o ameliorare a simptomelor.

In general, scopul tratamentului cu medicamenteantipsihotice este controlul eficient al semnelor sisimptomelor cu cele mai mici doze posibil. Pot fi de folos si

alte medicamente, cum ar fi antidepresivele si medicatiaantianxioasa.


32/47

Daca medicamentul ales nu este eficient pentrupacient sau are efecte secundare intolerabile,medicul poate recomanda o combinatie de

medicamente, schimbarea cu un alt medicamentsau ajustarea dozelor.

Se recomanda ca pacientul sa nu intrerupaadministrarea tratamentului fara sa discute cu

medicul, chiar daca se simte mai bine. In cazul in care pacientul opreste brusc

administrarea medicatiei, poate apare o recaderea simptomelor psihotice. In plus, medicatia

antipsihotica trebuie scazuta treptat si nu opritabrusc, pentru a preveni aparitia simptomelor desevraj.


33/47

Este bine ca pacientul sa stie ca oricare antipsihotic are efectesecundare si poate fi un risc pentru sanatate. Uneleantipsihotice, spre exemplu, pot creste riscul de aparitie a

diabetului, crestere in greutate, colesterol crescut sihipertensiunea arteriala.

Clozapina poate determina o scadere periculoasa a globuleloralbe. Unele antipsihotice pot determina probleme serioase de

sanatate la persoanele in varsta si de aceea trebuie evitate.

Pacientul trebuie sa vorbeasca cu medicul despre toate efectelesecundare posibile si sa fie monitorizat pentru toate afectiunilece pot apare in timp ce ia medicatia. De asemeni, medicatia

antipsihotica poate avea interactiuni periculose cu alte substante.

Medicul ar trebui sa stie despre toate medicamentele sisubstantele pe care le ia pacientul, inclusiv vitamine, mineralesau suplimente vegetale.


34/47

9.Terapia

Terapie individuala

Psihoterapia condusa de un profesionist experimentat ilpoate ajuta pe pacient sa faca fata mai bine problemelor de

fiecare zi determinate de schizofrenie.

Terapia il poate ajuta sa-si imbunatateasca abilitatile decomunicare, relatiile, abilitatea de a lucra si motivatia

pentru a continua tratamentul. Invatand despreschizofrenie, poate sa o inteleaga mai bine si sa inteleagact de important este sa ia tratamentul medicamentos. Deasemeni, il poate ajuta sa faca fata stigmatizarii socialelegate de faptul ca are schizofrenie.


35/47

Terapia de familie

Atat pacientul cat si familia sa pot beneficia de pe

urma terapiei, care ofera sprijin si educatiefamiliilor.

Simptomele au o sansa mai mare de ameliorare

daca membrii familiei inteleg boala, potrecunoaste situatiile stresante care pot duce larecaderea bolii si pot ajuta pacientul sa nuabandoneze planul de tratament.

De asemeni, terapia de familie poate ajuta capacientul si familia sa comunice mai bine si sadepeasc toate conflictele familiale.


36/47

Reabilitarea

Invatarea de abilitati sociale si vocationale pentrua putea trai independent este o parte importantain tratamentul schizofreniei.

Cu ajutorul terapeutului, pacientul poate invatadiferite abilitati cu ar fi mentinerea igienei, gatitulsau comunicarea eficienta.

Astazi, putini pacienti cu schizofrenie necesitaspitalizare pe termen lung, datorita tratamenteloreficiente existente.


37/47

Probleme ale tratamentului

Daca pacientul are un tratament adecvat si se tine de planul

de tratament, are sanse bune de a duce o viata productiva si afunctiona bine in activitatile zilnice. Dar uneori pot apare probleme care interfereaz cu

tratamentul.Spre exemplu, este dificil pentru pacientii cu schizofrenie sa

se tina de planul de tratament.

Ei pot ajunge sa creada ca nu au nevoie de medicatie sau dealt tratament. Pe de alta parte, daca nu gandesc clar, pot uitasa-si ia tratamentul sau sa mearga la sedintele de terapie. Ince priveste medicatia, exista forme farmaceutice cuadministrare prelungita, sub forma injectabila.

Chiar si cu tratament bun, pacientul poate avea o recadere,deci e bine sa aiba un plan de actiune in caz ca acest lucru seintampla


38/47

Multi pacienti cu schizofrenie fumeaza, deseorifoarte mult. Pacientul care fumeaza are nevoie de odoza mai mare de antipsihotic intrucat nicotina

interfereaz cu antipsihoticele, scazandu-le dinefect.

In mod similar, folosirea alcoolului si a drogurilor

poate face ca simptomele schizofreniei sa seagraveze.

Pacientul care are probleme cu alcoolul sau abuzulde substante, poate avea un beneficiu mai maredaca este integrat intr-un program care trateazaatat schizofrenia care si abuzul de alcool si droguri.


39/47

Preventie

Nu exista o cale sigura de a preveni schizofrenia.Totusi, tratamentul precoce poate ajuta lacontrolarea simptomelor inaintea aparitiei unorcomplicatii serioase si poate ajuta la

imbunatatirea prognosticului pe termen lung.

Urmarea planului de tratament poate ajuta laprevenirea recaderilor sau agravarea simptomelorschizofreniei. Specialistii spera ca invatand maimulte despre factorii de risc ai schizofreniei, boalasa poata fi diagnosticata si tratata mai devreme.


40/47

Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie,urmarea unor pasi activi cum ar fi evitarea folosirii

drogurilor ilicite, reducerea stresului, somnulsuficient si introducerea tratamentului antipsihoticcat mai precoce daca este necesar, poate ajuta laminimizarea simptomelor si la prevenirea caacestea sa se agraveze.


41/47


42/47


43/47


44/47


45/47

29% schizophrenia


46/47

% p

7% chronic schizo.


47/47

In harta incidentei bolilor psihice in tarileeuropene, Romania se afla pe locul 5, in

statisticile OMS. Datele pentru tara noastrasunt cele oferite de Centrul de Statistica alMinisterului Sanatatii. Cele mai multe cazurinoi declarate de specialisti sunt cele cauzate

de depresii (peste 21.000 de cazuri noi, in2007), depresie (35%) si schizofrenie (15%+)

schizofrenia are div stadii de evolutie

Documents

Transcript of schizofrenia are div stadii de evolutie