PERSONALITI ACCENTUATE

TESTUL SCHMIESCHEK

Instruciuni

Citii, cu mult atenie, fiecare ntrebare i rspundei subliniind pe DA sau pe Nu.

Nu v sinchisii de cifrele romane din paranteze (dreapta).

1. n general, suntei un om voios i fr griji?

DANU(V)

2. Suntei sensibil la jigniri?

DANU(III)

3. V dau uneori lacrimile?

DANU(X)

4. Dup ce ai terminat cu bine o treab oarecare, vi se ntmpl,

cteodat, s v ndoii, totui, c ai fcut bine i nu avei linite

pn cnd nu v convingei nc o dat?

DANU(II)

5. n copilrie, ai fost tot att de ndrzne (ndrznea) ca i

ceilali de vrsta dv.?

DANU (IX)

6. Dispoziia dv. este schimbtoare de la mare voioie la mare

deprimare?

DA NU(VII)

7. De obicei, ntr-o ntlnire amical, suntei n centrul ateniei celorlali? DA NU(I)

8. Sunt zile n care, fr motiv aparent, suntei mbufnat,

nct este mai bine s nu vi se adreseze nimeni?

DA NU(IV)

9. Credei c suntei o persoan serioas?

DA NU(VI)

10. Suntei n stare s v entuziasmai puternic?

DA NU(VIII)

11. Suntei foarte ntreprinztor?

DA NU(V)

12. Uitai uor cnd cineva v-a jignit?

DA NU(III)

13. Suntei foarte milos

DA NU(X)

14. Atunci cnd punei o scrisoare la cutie, obinuii s controlai,

cu mna, dac scrisoarea a intrat cu adevrat?

DA NU(II)

15. Avei ambiia ca, la locul de munc, s facei parte din cei mai buni?DA NU(III)

16. V este fric (sau v-a fost, cnd erai copil) de furtun i de cini?DA NU(IX)

17. Cred despre dv. unii oameni, c suntei puin pedant?

DA NU(II)

18. Dispoziia dv. depinde de ntmplrile prin care trecei?

DA NU(VII)

19. Suntei totdeauna agreat, simpatizat de ctre cunoscuii dv.? DA NU(I)

20. Avei, uneori, stri de nelinite i de tensiune (ncordare) puternice?DA NU(IV)

21. De obicei, v simii apsat de ceva, deprimat?

DA NU(VI)

22. Ai avut, pn acum, crize de plns sau nervoase (oc nervos)? DA NU(I)

23. V vine greu s stai pe scaun timp mai ndelungat?

DA NU(V)

24. Cnd cineva v-a fcut o nedreptate, luptai energic pentru

interesele dv.?

DA NU(III)

25. Suntei n stare s tiai un animal?

DA NU(X)

26. V supr faptul c, acas, perdeaua sau faa de mas sunt

puin strmbe i le ndreptai imediat?

DA NU(II)

27. Cnd erai copil, v era fric s rmnei seara singur acas?

DA NU(IX)

28. Vi se schimb des dispoziia fr motiv?

DA NU(VII)

29. n activitatea dv. profesional, suntei totdeauna printre cei mai

capabili?

DA NU(I)

30. V nfuriai repede?

DA NU(IV)

31. Putei fi, cteodat, cu adevrat exuberant, voios? DA NU(VI)

32. Putei s trii uneori un sentiment de fericire deplin?

DA NU(VIII)

33. Ai fi de acord s fii invitat la o reuniune vesel?

DA NU(V)

34. De obicei spunei oamenilor n mod deschis prerea dv.?

DA NU(III)

35. V impresioneaz cumva dac vedei snge?

DA NU(X)

36. V place o activitate cu mare rspundere personal?

DA NU(II)

37. Suntei nclinat s intervenii pentru oameni crora li s-a

fcut o nedreptate?

DA NU(III)

38. V simii prost cnd v ducei n pivnia (cmara) ntunecoas?DA NU(IX)

39. V plac mult activitile care trebuie fcute ncet i foarte exact,

n locul celor care pot fi fcute repede i fr migal?

DA NU(II)

40. Suntei o persoan foarte sociabil?

DA NU(VII)

41. La coal, v plcea (v place) s spunei (s recitai) poezii?

DA NU(I)

42. Ai fugit vreodat de acas cnd erai copil?

DA NU(IV)

43. Vi se pare grea viaa?

DA NU(VI)

44. Vi s-a ntmplat s fii att de tulburat de conflicte sau de

suprri, nct v-a fost imposibil s v mai ducei la lucru?

DA NU(I)

45. S-ar putea spune despre dv. c, n general, nu v pierdei prea repede

buna dispoziie atunci cnd avei un insucces (cnd nu v reuete ceva)?DANU(V)

46. Dac v-a jignit cineva, facei dv. primul pas spre mpcare?

DANU(III)

47. V plac mult animalele?

DANU(X)

48. V ntoarcei, uneori, din drum ca s v convingei c, acas sau la

locul de munc, totul este n regul i c nimic nu se poate ntmpla?DANU(II)

49. Suntei cteodat chinuit de o fric nelmurit c dv., sau rudelor dv.

li s-ar putea ntmpla ceva ru?

DANU(IX)

50. Credei c dispoziia dv. depinde de starea vremii?

DANU(VII)

51. V-ar displace cumva s urcai pe o scen i s vorbii n faa publicului?DANU(I)

52. Cnd cineva v necjete ru de tot i cu intenie, ai fi n stare s v

ieii din fire i s v ncierai?

DANU(IV)

53. V plac mult petrecerile?

DANU(VI)

54. V simii adnc descurajat cnd avei decepii?

DANU(VIII)

55. V place o munc unde dv. trebuie s organizai mult?

DANU(V)

56. n mod obinuit, urmrii cu trie scopul pe care vi l-ai propus, chiar

dac ntmpinai mult rezisten?

DANU(III)

57. Poate s v influeneze ntr-att un film tragic, nct s v dea lacrimile?DANU(X)

58. Vi se ntmpl s adormii cu greutate, pentru c v gndii la proble-

mele zilei sau ale viitorului?

DANU(II)

59. Ca colar, ai suflat colegilor sau i-ai lsat s copieze dup dv.? DANU(III)

60. V-ar displace s trecei prin cimitir, n ntuneric?

DANU(IX)

61. Suntei peste msur de grijuliu ca, acas la dv., fiecare lucru

s aib un loc al lui?

DANU(II)

62. Vi se ntmpl, cteodat, s mergei la culcare i dimineaa s v

sculai prost dispus i apsat, stare care s dureze cteva ore? DANU(VII)

63. Putei s v adaptai uor la situaiile noi?

DANU(I)

64. Avei uneori dureri de cap?

DANU(IV)

65. Rdei des?

DANU(VI)

66. Fa de oamenii pentru care nu avei consideraie, v putei purta f.

prietenos, nct ei s nu observe adevrata dv. prere despre ei?

DANU(I)

67. Suntei o persoan vioaie, plin de via?

DANU(V)

68. Suferii mult din pricina nedreptii?

DANU(III)

69. Suntei un categoric prieten al naturii?

DANU(X)

70. ntruct nu suntei chiar att de sigur, obinuii cnd plecai de acas

sau mergei la culcare, s controlai totdeauna nc o dat starea unor

lucruri?(de ex.: dac gazul este nchis, dac aparatele electrice sunt

scoase din priz, dac uile sunt ncuiate)

DANU(II)

71. Suntei sperios?

DANU(IX)

72. Vi se poate schimba dispoziia n urma consumrii alcoolului?

DANU(VII)

73. Colaborai sau ai colaborat cu plcere, n tinereea dv., la cercuri

teatrale de amatori?

DANU(I)

74. V este cteodat foarte dor de deprtri?

DANU(IV)

75. n mod obinuit, privii viitorul cu pesimism?

DANU(VI)

76. Vi se poate schimba att de tare dispoziia, nct s avei, uneori, un

mare sentiment de bucurie, pentru ca, apoi, s cdei ntr-o stare de

amrciune? DANU(VIII)

77. V vine uor s creai bun dispoziie ntr-o societate, ntr-o reuniune? DANU(V)

78. De obicei, rmnei mult vreme suprat?

DANU(III)

79. Suntei foarte puternic impresionat de suferina altor oameni?

DANU(X)

80. n mod obinuit, n caietele de coal, scriei nc o dat o pagin dac

se ntmpl s facei o pat de cerneal?

DANU(II)

81. Se poate spune c, n mod general, v artai fa de oameni mai mult

prudent i bnuitor dect ncreztor? DANU(III)

82. Avei des vise cu spaime?

DANU(IX)

83. Suntei uneori terorizat de gndul c, fiind pe peronul unei gri s v

aruncai naintea trenului mpotriva voinei dv.? Sau, cnd privii de la

o fereastr, la etaj, s v aruncai n gol?

DANU(II)

84. n mod obinuit, devenii vesel ntr-un loc plcut?

DANU(VII)

85. n general, v debarasai (v scpai) uor de problemele apstoare i

nu v mai gndii la ele?

DANU(I)

86. Cnd consumai alcool, devenii, de obicei, impulsiv?

DANU(IV)

87. n discuii, suntei mai degrab zgrcit la vorb dect vorbre? DANU(VI)

88. Atunci cnd trebuie s colaborai la o reprezentaie teatral, ai putea

s v nsuii att de bine i cu atta druire rolul, nct pe scen s

uitai complet c suntei un altul?

DANU(I)

DAC AI TERMINAT, NU REVENII ASUPRA NTREBRILOR, CI PREDAI IMEDIAT CAIETUL!

GRUPNR. TOTAL DE NTREBRINR. DE RSPUNSURI

SEMNIFICATIVECOEFICIENT DE NMULIREREZULTATEPROCENTAJE

I Dem.122

II H-Ex.122

III H-Per.122

IV Nest.83

V H-Tim.83

VI Dist.83

VII Ciclo.83

VIII Ex.46

IX Anx.83

X Em.83

INTERPRETARE

-este semnificativ rspunsul NU la ntrebrile: 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59, 65.

-pentru restul ntrebrilor este semnificativ rspunsul DA

- se noteaz + sau -, n funcie de rspunsul semnificativ;

- se adun +pentru fiecare trstur n parte; nr. de + se trece n coloana 3;

- acest numr se nmulete cu valoarea corespunztoare din coloana 4;

- rezultatul maxim este 24 (100 %), ceea ce nseamn o accentuare mare a trsturii;

- semnificative sunt trsturile care trec de 50%.

EXPLORAREA PERSONALITII ACCENTUATE

Test Schmieschek

Date personale

Nume.

Vrsta

Sexul .

Locul naterii

Profesia

Funcia .

Locul de munc ..

Instituia (coala) . Clasa .

Studii (ultimul certificat) .

Ocupaia tatlui Ocupaia mamei ..

Data explorrii ..Localitatea ..

Numele i calitatea examinatorului ..

GRUPNR. DE NTREBRINR. DE RSPUNSURI

SEMNIFICATIVECOEFICIENT DE NMULIREREZULTATEPROCENTAJE

I Dem.122

II H-Ex.122

III H-Per.122

IV Nest.83

V H-Tim.83

VI Dist.83

VII Ciclo.83

VIII Ex.46

IX Anx.83

X Em.83

INTERPRETARE

-este semnificativ rspunsul NU la ntrebrile: 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59, 65.

-pentru restul ntrebrilor este semnificativ rspunsul DA

- se noteaz + sau -, n funcie de rspunsul semnificativ;

- se adun +pentru fiecare trstur n parte; nr. de + se trece n coloana 3;

- acest numr se nmulete cu valoarea corespunztoare din coloana 4;

- rezultatul maxim este 24 (100 %), ceea ce nseamn o accentuare mare a trsturii;

- semnificative sunt trsturile care trec de 50%.

DESCRIEREA PERSONALITATILOR ACCENTUATE

I- Personalitatea demonstrativa

Caracteristici: tendinta si tentativa de a minti, fara ca acest act sa fie insotit de sentimentul de culpabilitate, tendinta si tentativa de a a comite excrocherii (ex: asumarea de titluri false), in masura in care acestea aduce avantaje materiale sau o pozitie sociala favorabila, lauda de sine, manifestari teatrale, cu dorinta de a impresiona pe cei din jur, decizii rapide, legate esential de o situatie prezenta, capacitate empatica, capacitate adaptativa mare cu usurinta de a stabili relatii interpersonale, fantezii bogate, posibile talente artistice.

Leonhard afirma ca toate aceste trasaturi au la origine o capacitate anormala de refulare.

Accentuarea trasaturilor demonstrative genereaza personalitatea isterica. Leonhard apreciaza ca refularea, la isteric, se manifesta prin faptul ca acesta uita ceea ce nu doreste sa stie, ceea ce-l deranjeaza, astfel incat el nu este pe deplin constient de minciuna sa. Conversiile somatice ar fi tot o consecinta a refularii. Dar tot Leonhard afirma ca, reactiile demonstrative sunt initial constiente sau partial constiente, mai ales legate de scopul lor.

II- Personalitatea hiperexacta

Caracteristici: constiinciozitate, meticulozitate, seriozitate exagerata.

In cazul uneiaccentuari puternice a ace4stor trasaturi, se produce o deformare marcata a personalitatii (psihopatia anancasta).

Suportul psihologic al acestei structuri de personalitate il constituie capacitatea foarte scazuta de refulare. Mentinand in campul constiintei un eveniment cu toata aria lui de probleme si implicatii, acesti subiecti tind sa analizeze totul pana la ultimele consecinte: intampina dificultati mari cand trebuie sa ia decizii, nu pot selecta o varianta, atata timp cat fiecare prezinta un anumit dezavantaj. Cu cat hiperexactitatea este mai accentuata, cu atat se extinde si la cele mai banale situatii de viata.

Tipul hiperexact are un stil de munca ordonat, este pedant, excesiv de meticulos, se adapteaza cu dificultate la situatiile noi, nu este sociabil, este formalist in plan relational-comportamnetal. Sub masca modestieisau a autodeprecierii se ascunde un orgoliu exagerat, sustinut si de tendinta de perfectionaism, in profesiune si in relatiile sociale.

III- Personalitatea hiperperseverenta

Caracteristici: susceptibilitate, ambitie, ranchiuna, spirit justitiar, rigiditate, gelozie.

Este echivalentul structurii paranoiace. Leonhard considera ca, la originea acestor trasaturi si manifestari se afla persistenta anormala a afectului (estomparea afectelor se produce f. lent, fiind posibil ca acestea sa persiste saptamani si chiar luni sau sa reactualizeze rapid, indiferent de intensitatea stimulului prezent, in situatia initiala).

Hiperperseverentul are tendinta de a supraevalua, este suspicios pana intr-atat incatpoate manifesta idei prevalentesau poate dezvolta o psihoza paranoiaca.

In varianta pozitiva, hiperperseverentul este energic, isi realizeaza eficient ambitia, reuseste sa obtina performante superioare, pentru care este bine apreciat de cei din jur.

IV- Personalitatea nestapanita

Caracterisitici: lipsa de control al gesturilor si conduitelor, manifestari primare briuste sub imperiul

impulsurilor si al emotiilor si afectelor.

Modalitatea de reactie este in general impulsiva, cu exprimare directa a placerii si neplacerii ceea ce faciliteaza provocarea de conflicte intense, stari frecvente de proasta dispozitie si de irascibilitate, impiedicand continuarea activitatii in curs - , cresterea afectelor cu descarcare / izbucnire brusca.

Dupa Leronhard, iritabilitatea firii nestapanite difera de iritabilitatea colericului, in sensul ca manifestarile colericului se consuma mai rapid, in timp ce la personalitatea nestapanita tensiunea afectiva persista, ea avand si o amploare crescuta.

Personalitatea nestapanita actioneaza dominata de impuls, fara a avea in campul constiintei urmarile actelor savarsite (ex: indivizii cu ac structura au multiple raporturi sexuale, iar fidelitatea se mentine atata timp cat subiectul nu este tentat de un alt partener).

Personalitatea nestapanita respecta foarte greu normele morale, comite cu usurinta acte antisociale, dar nu acte premeditate. Este o personalitate primitiva, careia in psihopatologie ii corespunde psihopatia epileptoida.

In adolescenta, mai ales, acest individ are reactii de fuga (fuga impulsiva), motivate sau nu de un eveniment exterior (chiar daca sunt motivate, reactiile sunt disproportionate comparativ cu intensitatea evenimentului, cu forta lui negativa de a declansa stari afective profund negative).

Sub aspectul proceselor cognitive, personalitatea nestapanita se caracterizeaza prin: lentoare ideativa, abilitate restransa in sesizarea relatiilor, capacitate redusa de abstractizare, cu centrare asupra elementelor concrete si, mai ales, a amanuntelor (exagerarea detaliilor).

V- Personalitatea hipertimica

Caracteristici: dispozitia afectiva pozitiva (cvasieuforica), dorinta si placerea exprimarii verbale,

activism, tendinta de a face digresiuni in discursul rostit, pana acolo incat frizeaza fuga de idei.

Exacerbarea trasaturilor hipertimice este specifica (dupa Leonhard) temperamentului hipomaniacal

Hipertimul este optimist, adesea insa nefondat, sociabil, placut, antrenat si antrenant in relatiile sale cu ceilalti, stabilind rapid aceste relatii, fara insa a le aprofunda. El se situeaza mereu in centrul atentiei societatii, electrizand in anturajul sau prin umor, buna dispozitie, inclinatii filantropice, dar mereu relatiile lor fiind superficiale.

In varianta pozitiva, hipertimul are idei bogate, a caror realizare poate fi valoroasa, este inventiv, are capcitate de inovare, sa manifesta activ si eficient.

In varianta negativa, hipertimul devine superficial, cu simtul scazut al datoriei, incalca reguli etice fara a se simti vinovat, se lanseaza in actiuni riscante, care ii pericliteaza situatia materiala si sociala, activitatea sa devine febrila, dar sterila, iar ideile fanteziste si nerealizabile. Cauta mereu sa lege prietenii facile si intamplatoare, dar necunoasterea propriilor limite si neintelegere limitelor celorlalti il face adesea irascibil, nerabdator, unoeri chiar agrsiv, perturband formarea unor relatii stabile. Hiperactivitatea sa, avand deseori caracter ludic, il face sa intieze activitati in cele mai diverse domenii, venindu-` in ajutor randamntul intelectualo-profesional pana la un punct, dar fara finalizare.

VI- Personalitatea distimica

Caracteristici: afectata in mai mare masura de evenimentele neplacute ale vietii, decat de cele placute; inclinata spre tristete. Prezinta o reactivitate depresiva accentuata la factorii psihotraumatizanti. Imboldul spre actiune este diminuat, moblitatea proceselor cognitive este mai sczuta.

Distimicii manifesta slabe disponiblitati relatioanle sociale, participa putin la conversatii, prezinta o seriozitate accentuata, au o tinuta etica deosebita atitudini care reprezintalatura pozitiva a acestei personalitati. Lentoarea gandirii si diminuarea imboldului catre actiune determina un randament scazut in plan actional si social. Trasaturile distimice constituie terenul premorbid favorabil instalarii depresiei in diverse situatii.

VII- Personalitatea ciclotimica

Caracterisitici: instabilitate emotiva, lipsa de vointa, sociabilitate, simt practic, tendinta spre comoditate.

Incidenta psihiatrica este constituita de psihoza manicao-depresiva.

Intre starile de excitatie, euforie si starile depresive exista o perioada de acalmie, fapt care o diferentiaza de de o stucturare dizarmonica de tip afectiv. In perioadele de excitatiesubiectul este euforic, activ, intreprinzator, spiritual, neobosit, fara sa simta nevoia de somn, capabil de o activitate rodnica, dar fara performante superioare, cu posibile excese etilice si sexuale. In perioadelede depresie subiectul devine trist, descurajat, incapabil de efort, resemnat, cu randament scazut de munca de altfel epuizat si deci, intr-un fel, compensator in raport cu perioada anterioara.

VIII- Personalitatea exaltata

Caracteristici: reactie profunda la diverse evenimente, cu treceri rapide de la entuziasm la disperare (si invers), nu poate face fata evenimetelor paractice ale vietii, preferand visarea.

Acest tip de personalitate, daca ajunge la dimensiunea psihopata, poate fi denumita anxios-fericit.

Evenimentele imbucuratoare ii provoaca foarte repede entuziasmu, iar cele triste o duc tot asa de repede la disperare. Manifesta dragoste pentru muzica, pictura, sport, devotament pentru religie. Toate aceste domenii il pot exalta pana la extaz sau il pot aduce in stari de mare disperare. Reactiile spre un pol sau altul pot fi cauzate de evenimente banale. Fiind dependent fata de trairile si reactiile emotioanale, de multe ori decizsiile sale sunt pripite, sub influenta acestor stari.

Acest tip de personalitate este specific firilor artistice, poetice.

IX- Personalitatea anxioasa

Caracteristici: prag scazut de declansare a anxietatii, care antreneaza tendinta obisnuita de a reactiona prin anxietate (ca traire electiva fata de situatii cotidiene). Totusi acest tip de personalitate accentuata poate sa nu ajunga niciodata la trairea unui episod patologic anxios.

Mecanismele de aparare impotriva anxietatii (dupa Leader) : psihologice (negarea, represiunea, formatia reactionala, proiectia si regresia), comportamentale (solicitarea de a fi linistit de catre anturaj, angajarea in activitati distractive, deprinderi in care oralitatea are un rol major: fumatul, mestecatul gumei, alcoolofilie, consumul de droguri) si dezangajare (reverii, somn prelungit).

Aceasta trasatura de personalitate se poate intalni in cadrul unor dizarmonii de personalitate de tip psihastenic, border-line.

X- Personalitatea emotiva

Caracterizare: reactivitate afectiva accentuata, cu trairea intensa a evenimentelor, legata in special de

semnificatia acestora.

Sensibilitatea emotivului este mai subtila decat cea a exaltatului si ea se manifestamai mult calitativ si are o dinamica mai lenta. Asrfel, o trauma psihica poate favoriza instalarea unei simptomatologii depresive reactive, intrucat emotivul traieste puternic situatia traumatizanta. Spre deosebire de personalitatile ciclotime si distimice, la care evenimentul exterior declanseazamanifestare unei predispozitii innascute dar care se poate manifesta si in absenta unui eveniment specific), la emotivi reactiile sunt strict legate de situatia exterioarasi sunt proportioanle, ca intensitate, cu situatia respectiva; astfel, de pilda, emotivii se bucura si palng usor in functie de natura intamplarilor exterioare, reactivitatea lor afectiva exprimandu-se imediat prin mobilitatea mimicii. Comportarea emotivului ramane intotdeauna in concordanta cu situatia.

Emotivitatea, ca trasatura accentuata, se remarca din copilarie,. Favorizand o traire intensa a situatiilor din afara, sensibilitatea crescuta a emotivilor scade rezistenta la traume psihice.

PAGE 6