iR \

anielaPROLETARI DIN TOATE TARTLE, UNITI-VA t

;_* Organ al Comitetului Central al P.M.R.

ANUL XXII Nr. 2660 Joi 14 Mai 1953 4 PAGINI - 20 BANI

Sá popularizám victoriilegospodâriilor agricole colective!

Congresul fruntasllor din gospodärlilekericole colective, ce va avea hoc tn eu-ránd, va fi un eveniment de o deosebitäInsemnätate in viata tärü noastre. Cugcest ornai, tn Capitala patriei noastre sevor tntalni delegatii taranilor colectivisti,delegatii unei taranimi eliberate de ex-ploatare, pe care clasa muncitoare. ocalauzeste azi r e drumul glorios al col -hoznicilor sovietici, deschizându -i perspec-tivele mi a

nuate ale uni trai fericit, im-belsugat

Congresul va fnfitisa tablotil märetelorSuccese obtinute de tinerele noastre gos-podärii agricole colective, rod al alianteiclases muncitoare eu täränimea munci-toare, dovatlä vie a iustetei politicii par-tidului nostru, politici inspirati din nemu-ritoarele idei ale lui Lenin si Stalin.

Cat de alones este prapastia ce des-'parte agricultura care se practica ieritn statut capitalistilor si mosierilor el agri-cultura care se practica azi in gospodä-riile colective. in România burghezo -mo-siereasca tractoarele puteau fi gäsite loarsci -colo pe vreo morie sau in gospodäriavreunui chiabur. Milioane de tärani iefuitisi batiocoriti scociorau pämântul cui plu-gurile trase de vite, folosind pe alocuriunelte primitive de lemn, trudeau din greupentru a umple eu bucate Itambarele unuipumn de trântori.

Azi, colectivistii, lucránd pe tntinderimari de pamânt, folosesc puternice trac -toare Si macini agricole. Nomai anal tre -cut, uzinele si fabricile noastre au [modus3530 tractoare, 1 -140 semänätoare, 1200batoze, etc.

Sute de mii de colectivisti, oameni caresub regimul burghezo- mosieresc erau con -damnati la o vesnicä inapoiere si ignorantifoloseau metode inapoiare de Iucru ca in-simântarea .,pe mtischi ", (-And inflorestesalcâmul" sau and cinti cucul" si careculegeau recolle slabe si se zbäteau inghiarele säräciei si exploatärii folosescazi metode agrotehnice inaintate, bazatepe cele mai noi cuceriri ale stiintei, catnsämantarea in rânduri incrucisate sanpolenizarea suplimentarä a secares, floareas.rarelui si porumbului, iarovizarea carto-filor, etc. An de an colectivistii smulgpämântului recolle tot mti borrate, nentai-pomenite inca in salde trii astre.Astfel, membrii gospocläriei agricole co-lective din comuna Cristian, re rittneaStalin, au obtinut anal trecut 3000 kg.grau la hectar, in timp ce täranii munci-tori eu gospodärii individuale din aceeasicomuni au obtinut (loar I600 kg. in mii-lociu la hectar. Colectivistii din comuna

-'Carralitr. reginnea-tlatati,-mr cttrttnut 420-kg. orz la ha. in timo ce täranii muncitoricu gospodärii individuale au obtinut inmiilociu 800 kg. orz la ha.

Gospodäria agricola colectiva creste ungospodar nou Oameni care pina mai erise luptau eu nevoile in mitile lor gospo-darii individuale invatä azi din boxataexperienta a colhozurilor sovietice sa con-duce si conduc dupä plan gospodarii maricu sute si sute de hectare. eu tot atâteabrate de muncä, eu ferme de vite, etc.Presedinti de gospodarii colective ca Gh.Bileca dela Palazul Mare, Constanta,Gheorghe Tache dela Livedea, regiu-nea Bucuresti e.a., sunt pretuiti si subiti decolectivisti pentru munca lor priceputa,Pentru râvna ce o depun In dezvoltareagospodäriilor colective. Din rândurilecolectivistilor se ridici frustasi ai recol-telor boxate, oameni ca brigadierul Aure]Baicu dela gospodäria colectiva dinCälarasii vechi, raionul Cäläraei, cresca -tori de vite fruntasi ca Ecaterina Craciurtdela gospodäria colectiva din Bod, raionulStalin, colectivistul Alex. T. Radu dinbrigada legumicnla a gospodariei colec-tive din comuna \'idra, regiunea Bucureeti,etc., care muncesc cu avânt, aplicândDractica sor inv täturile stiintei, care ducMainte gospodäriile colective pe calcabelsugului.

Interesele fiecärul colectivist, impletin-du-se strâns cu interesele gospodarielcolective si ale intregii economii natio -nale, cer ca gospodäriile colective s5 de-vine unititi socialiste puternice, cu maimulte ramuri de productie.

in ultimii ani, gospodäria colectiva dincomuna Bore, regiunea Oradea, de plhda,$1 a märit considerabil fermele zooteh-nice. Gospodäria are acum peste 150 devati si bui, peste 160 de porci, 49 deca!, Dásäri, etc. Gospodäria din Bore acontribuit la aprovizionarea oamenilormuncii de:a orase, valorificând zeci demii de kilograme de produse agricole sianimale, obtinând pe aceastä cale anultrecut un venit de peste 480.000 lei din -tre care 114.000 lei numai de pe urmaProduselor animale.

Se extinde cultura plantelor industriale

ln gospodäriile agricole colective. Supra -fata cultivatä cu bumbac anul acesta ingospodäriile colective din tara noasträeste Cu 27% mai 1951. Spo-rese

t i mare datai In 1. 51. tip, -rese interesul si deprinderea colectivisti-lor pentru cultivarea legumelor si zarza -vaturilor, a plantelor industriale el medi-cinale, pentru pomiculturä si cultura vi-tei de vie, etc.

Gospodäria colectiva asigurä membri -lor el o viata luminoasä, civilizatä, o viatäplinä de belsug asa curo niel n'au visatpärintii si bunicii lor.

Gospodäriile agricole colective, undemarea maioritate a colectivistilor a mun-cit cinstit si s'a preocupat ate crestereaavutului obstesc, impart membrilor lor ve-nituri cum n'au putut si cum nu puteauobtine taranti muncitori in gospodäria lorindividuala si pe micul lor pelee de pä-mant. Familia colectivistului Gheorghe R.Toreo din gospodäria colectiva , HristoBotev". comuna Osmanu, raionul Brilla,a cäpätat anal trecttt pentru zilele -muntilucrate 2249 kg. grriu. 4556 kg. porumb,2319 kg. floarea sorirelui, 658 kg. orz, car-tofi, (asole, etc. precum si 762 lei. Si cael sunt alti mii si zeri de mii.

Casele colectivistilor devin din ce In cemai indestulate. In comuna Bars. regiu-nea Oradea, 20 ele colectivisti el -au ficutcase noi, lar alti 25 si -au cumpärat aparatede radio. Numerosi colectivisti au putintaastäzi si-ei trimitä copiai la scoli inulte,asa cum nu puleau in trecut. Multi dintrefiii colectivistilor stimi studenti ta diferiteinstitutii ele invuitiìni5nt superior. O vinticulturali bogati infloreste in satele cuigospodarii agricole colective.

Manie succese ale gospodäriilor noas-tre colective exercitä o puternicä influentiasupra tiiranilor muncitori cu gospodariiindividuale. Rezultatele gospodäriilor agri-cole colective, recultele, veniturile mariobtinute de colectivisti convinta massetot mai largi ile tarami muncitori cimimai gospodäria agricoli colectiva leponte asigura un irai eu adevärat orne -nesc. Deaceea, acolo onde aceste rezul-tate sunt bine popularizate, creste necon-tenit. pe baza liberului consimtämuint altiranilor muncitori, numärul gospodäriiloragricole colective si al membrilor lor. lnmulte comune ca Berveni -Baia Mare, Li-vedea, regiunea Bucuresti, si altele, tot'täranii muncitori au intrat in gospodariicolective. Trebue spus insä di in unele re-giuni Si rainant,. grita pentru bunul mersal gospodäriilor agricole colective nu seaflil inca in central atentiei organelor lo-cale de partid si de stat. Nu este datifntiouplittef- -a +r mrele tmsperdiirii colFc-tive din asemenea raioane se manifesta lip-suri in cecace privaste respectarea statutu-lui, organizarea si retribuirea muncii. etc.De lipsurile Ilnspcahiriilor colective se folo-sesc chiaburii pentru propaganda lor m n-cinoasä si veninoasi impotriva gospodä-riilor colective. Tonte aceste lipsuri pot sitrebue si fie cut mai grabnic inläturate.

Este o sarcinä ele cea mai mare insem-natate a organizatiilor de partid, a sfatu-rilor populare, a organizatiilor de massisi a tuturor colectivistilor, de a popularizacit mai lare märetele succese ale gosno-däriilor colective in massele cele maitarsi ale taränimii muncitoare. Membriide partid, agitatorii (lela sate trebuie sicunoascä temeinic si s5 foloseascä cu pri-cepere in monca de Iämurire minunatelesuccese ale gospodiriilor colective din Co-munale lor sau din comunele invecinate.Cei mai boni agitatori pentru gospo(liiriacolectiva sii fie colectivistii. Un miiloc (leo -sebit de important pentru popularizarensucceselor gospo(läriilor colective il cort-stitue organizarea vizitelor la gospodäriilecolective, vizite care vor da täranilor muri -citori prileiul sil se convingä cu propriilor ochi ci pentru el nu exista alt drusica sä se izbäveasci definitiv ele lipsurisi nevoi, decât drumul gospodäriei co-lective.

In munca de popularizare a gospodarieiagricole colective trebue folosite miiloacecât mai variate: gazetele de perete, statiilede radioficare, conferintele la cämineleculturale. Colectivistii si täranii muncitoricare au vizitat Uniunea Sovietici si fiesolicitati a vorbi de viata Si munca col -hozurilor.

Un rol important revine presei in popu-larizarea realizärilor si experientei gospo-diriilor colective fruntase si a fruntasilordin gospodäriile colective.

In cinstea primului Congres al colec-tivistilor frantasi sä popularizim barg mí-retele succese ale gospodäriilor agricolecolective dovadä vie a iustetei politiciipartidului nostru succese care umplude hucurie si mandrie inintile tuturor oa-menilor muncii din tara noastri.

Pregatiti pentru recoltarea paioaselorCRAIOVA (dela corespondentul nos-

tru). lbluneitorlt dela gospodâria agricolide stat Tàmhureetl, din ralonul Gura Jiu-lui, au reueft si insimânteze la timp elin bune condtiluni agrotehnice suprafat:tde 59 ha. prevázutä pentru cultivareaorezului.

Dup4 terminarea tnsimântirilor de prf-rnivarä, muncltorii si tehnicienü gospo-ddriei agricole de stat Tàmburesll, odatiCil executarea lucrärilor de intretinere a

culturilor, au inceput reparatul may1ntloragricole necesare in campanta de recol-tare a pitoaselor.

7.11ele trecute au inceput reparattíle la6 hatoze de treer, revtzutrea comhainel,precum st reparatul a 3 seceritórl-lega-tori si tret seceritorl simple.

Inca din primele zile de lucro la repa-ratii s'au evidentiat toy. Statcu Nastaseei Matei Tuta, mecanici agricoli.

Coleetivístíí din Botiz au inceput prásitulBAIA . MARE (dela redactia ziarulut

-Pentru socialism ") Pentru a obtine o re-colta hogati in anal acesta, colectivistlldin comuna Botiz, raionul Satu Mare. sePreocupa lndeaproape de lntretlnerea cul-turílor, apllcánd regulile agrotehnlce pre -'ázute de agrominim.

Astfe]. pana anuro eâteva zile, et au prä-

t ;aIN:-IiNs I ,u,edod p11111'

sit 10 hectare lnsamántate cu floarea soa-relui. 6 hectare cu cartofi timpurii, 7,80ha. cu sfecli furajeri, 5 ha. cu mac,precum ei mari suprafete cultivatecu legume el zarzavaturl. Pe lángiace-asta, coiectivletii au pltvit buruenilede pe intreaga suprafatâ cultivatä cu grau,orz, secara s! ováz.

In interlornl ziarulal:A. Ungur Padurea o mare bo-

gàtie a poporului (pag. 2 -a).A. Sändescu Prea multe rebu-

turi la Elettro- Ceramica" (pag. 2 -a).Crescatori de vite frantasi din gos-

podäriile colective (pair. 2 -a).1. Purcaru PrimAvara la Bicaz

'(pat'. 3 -a) .

Viata cltinuitá a copiilor tn tAritecapitaliste (pag. 3 -a).

VIATA DE PARTID: I. BayerleSa ridicAm nivelul muncii de condu-cere a economiei 1, (pax. 3 -a).

lao Hua Scriitorii se tndreaptäapre popor (pa 4 -a).

Mi$carca irrevist5 din Franta (pag.4 -a). La Moscova s'a deschls expozitià

Cartea pentru copii In R.P.R." (pag.4 -a).

Greva muncitorilor dela santierelènavale din Bremen (pag. 4 -a).

R. P. R.tltititl PIDOr I CiPltald

Blbllolel;: i e111( 1111

Primirea de cätre N. M. Sverni( 1deleáatiei Federatiei sindicale diaIntreaga China (pag. 4 -a).

Cuv9ntarea lui Churchill tn CameraComunelor (pag. 4-a).

Samavolnica arestare a unui frun-tas al tineretului in Germania occi-dentalA (pag. 4-a).

Evenimentele din Coreea (pag. 4-a)'.

Pe Intinsul patriei noastreZiva

portilor deschise"Elev11 scoltlor noastre se gisesc In ul-

tima pertoadi a anulut scolar. Mlt de ti-neri, elevi si eleve clin ultimele clase alescolilor medil iet pua' eu seriozttate tntre-harea : In ce facultate si-mi continui stu-diile, ce si devin In viats ? In regimulnostro de democratie popolari, flii oame-nilor munch au postbilitatea si-st aleagior'co profesiune, once ecialitate sprecare se simt atrasl.

in aceste zile se desfisoari in facultfitlst institute de Inviltámânt superior zileale portlior deschise". Elevit din ultimeleclase ale scolilor mecifi viztteazá saille dacursurt, la boratoarele, biblioteti.ile si mu-zeele facultitllur.

Intr'una clin saille Untversitittt C. I.Parhon" din Bucureett s'au slruns zileletrecute liner' pe care il atrage profestuneade matematician sau fizician. Profesortlfacultattl do matematica si ftzici le auvorl,it elevilor despre rolul matematicllin dezvoltarea economiei noastre natio-nale, despre tmportanta facultat'I de mate-matica si fizlca care pregüteste cadre pen-tru Invátimimtul medium si superior, ca-tire de cercetatorl sttintifict si specialtetlpentru uncle ramurl aie economiei noastre.

au vizitat apoi laboratoarele tacottat't.

La facultatea de pedagogte din Bucu-resti, viitoril absolventi ei absolvente a1liceelor nr. 1, 4, 9, 12 de fete, al liceuluinr. 9 hi(eti, s. a. au fost intámpinati dedecantil facultat'i. El le-a vorbit e:evilordespre profeslunea minunati s' nobili pen-tru care se pregitesc studcnttt acestctfacultíiti, aceea de a educa si instruí tine-rele generat't, de a forma pe vlitorii con-structorl al socialismului. Studenta loanaStoica le-a vorbit elevilor despre cunos-tintcle interesante si bogate cc le primeeteact, in facultate.

Un grup de viitort absolventt ai scolllormedtl clin ratoanele Lenln" ei 23 Au-gust" au vizitat zilele trecute facultatea dziaristici din Bucureeti. Tineril oaspeti,elevi al centrului $colar nr. 5-7-8 si aiIiceulul (le fete nr. 4 au pus intrehiri euprivtre la vinta si monca sludentir.or fa-cultitti de -r.tarlsttci, dupa care au asistatla un curs in cadrul cirula s'a vorbit des-pre Munca cu scrisori:e in redactiile zia-relor".

In zilele portilor deschise" vlltorit ab-solvent' ai scolilor medii din Capitali auviz(tat Institutul Pedagogic MaxintGorchl", din Bucurestl, si au asistat cu

clragoste_ atentie la predarea limbii.ruse.

Numeroase femcise Incadreaza in productie

In ultima vreme, sute el mii de teme!,dornice de a contribuí activ la opera deconstruire a socialismului in patria noas-tra, pásese cu hotirire spre munca produc-tiva, intránd in diferite fabric! etuzine. In primul trimestru al acastui an,ca urmare a consfatuirilor ce au avut loeantre muncitoarele din fahricl el uzine sifemelle gospodine din cartiere, aproape800 femei din Bucureeti au Intrat in productie. Deasemeni, in primele luna aleacestui an aproape 1.000 femel din re-giunea Ploesti au intrat tn diferite fabricapentru a se califica In meserllle de strun-gar, bobinator, tesitor, manipulant, etc. Decurând, 12 tome' din comuna Valga Cilu-gireasci s'au callficat in meseria de gri-dinar. Pentru munca rodnici depusi Inperioada rte practica la una din gospodi-r!!le agricole colective, multe dlntre eleau Post premiate.

Succese Insemnate In atragerea femet-lor In producile s'au obtinut si In alteregioni ale tiril, Astfel, In regiunea Arrad,in primo! trimestru al anulut 1953 s'auangajat In diferite intreprinderi un sumirde 655 remet. In reglunea Timieoara, 756femet au intrat in ultimul timp In pro-ductie la uzinele Ote:ul Roeu ", 13

I.P.E.I.L.- Zivot, la uzinele din Recita, ladiferite S.M.T. -url etc.

In ântdinpinarea FestivaluluiIn Capitala patrie!. zi de zi progreseazá mersul lucririlor pe santierele

vlltoarelor sill de spectacole, parcuri, stadioane etc., unde se vor de'fieura inluna August manifestirile arttstice, culturale et s ortive ale tinerlior vent l ding P ttoate colturale lumli pentru a -si exprima unitatea in lupta pentru pace, cultura,progres.

Alti de tinerl, soslti din toate reglunile tarli, muncesc plins de elan pentrua pregitl cele mai hune condito de desfisurare a celui de al 1V -lea FestivalMondial al Tlneretulul ei Studentilor pentru Pace ei Prietenie,

Brigada tinerelor feteOdatä cu inaintarea lucririlor de con -

structie a Parculul de cultura $l sport23 August" a inceput si plantarea arho-rilor,

O mare suprafatá a terenulut trebuepiantati cu diforiti pomi, seminati cufiori, acoperiti cu gazon.

Sartina nu e usoara tsar tineril sl tine -re:e care muncesc la aveste lucrar' sonthotiritt ca in ztua stabiliti pentru termi-narea lucrärilor, terenul incredintat for sádevini tin minunat decor de verdeata, oadevürata Incantare a ochlulu'. brigala acloua de fete care lucreaza alci deponetoute eforturilc in vederea realiziril p1 t-nulul de munti.

De cur<tnd ziarul Santlerul tineretului"a puhlicat o corespondents semnati deUllana Semlonova, comandanta brigizil aII -a, In care se spine : , Prin munca de-pusi zilnic de Intreaga brigali, noi amreu.sit ca pani In ziva de 27 Aprille sá

Indeplinim In proportle de 104% anga-Jamentele luate in cinstea zilei de 1 Mai.

Acest rezultat not 1 -am putut obtinedatoriti bunei organfziri a muncil in ca-drul brigìlzil si in urma sedintelor de pro -ductie minute suíptimanal.

O contribute insemnatä la obtinereaacestor succese au avut -o brigadtereleBarbarac Maria, Pufulete Maria.

Deasemenea, brigadterele Greco Gheor-ghina s' Milstein Simcria au obtinut re-zultate hune, deirisindu -si eu mull angaja-mentele luate ".

Succescle obtinute au dat un nou avantmunti tinerelor brigadiere. Ele vor si fieIntotdeauna in randurile celor mal vrednici constructors de po gantier, care sesträduesc si termine la timp marele parcde culturi et sport care va gázchtl mani-festini din cadrul celui de al iV -lea Festi-val Mondial al Tineretului ei Studentilor.

La Palatul RepubliciiInca dela Inceputul acestui an au

inceput lucririle (le refacere a PalatuluiRepublicii si de fintsare e aripei neterm!-nate. Muncitorit, in randui cirora sunt nu-merosi liner!, lucreazä intens la amenaJa-rea s :mlilor viltorului Muzeu ele Arta alR.P.R., a unei siili cu o capacitate da 600locura pentru festivaluri si conferinte, aunor aste siili speciale pentru expozitit,concerte el alte manifestirl care vor avealoe eu prileJul celui de al iV -lea FestivalMondial al Tineretului el Studentilor pen-tru Pace el Prietenie.

La fatada aripei Palatulul dinspre stradaStirbei Voda s'a construit de mai multivreme schelár:a grea necesari lucririlorde zid:trte el placare. La fatada din CalenVictorlei se executi lucraci' -e de placarecui piatrá naturali de culoare g:ilbule.Pentru ca monca si se desfásoare 'ntrunritm rapid, constructorit folosesc masinl

'pèrf canna te,Pentru ridtcarea la Inilitme a materia -

lelor de constructie s'au construit douahoburi e:evatoare, care au si fost puse infunctiune.

Pe terenul viran d:n spatele Palatululs'au construit depozltele de materiale si depre:ucrare a materialelor de constructie,lar pentru transportarea lor pani la bobu-

rile elevatoare s'a construit, deasement, oUnie ferati ingusti cu vagonete.

Pentru rezolvarea unor prohleme Impor-tante cum ar fi, de plldi, Iluminareavastelor sá11 printr'un sistem de platforme,sisteme:e de incälzire si aeristre pentruconservarea in cat mai bune conditiuni aobtecte:or de arti, etc. lucreazi un co-lcctly mixt de proiectanti format din arhi-tecti, ingineri constructorl si Ingineri tn-stalatorl.

In ultfrnele siptimânt, Inertielle de re-facere a Palatului Republicil au luat o malmare amp:oare.

Zecile de tinerl brigadier! care, plinlde entuziasm, au venu in toate col-iurllo tarli si munceasci voluntar pe acest$antler al Festivalulut, obtin zi (le zi in-somnate succese In pro(iucte. Saptimánaaccasta steagul de echipi fruntasi a rove-nit echipei a 5-a conclusi de brigadierulCvrrrrl Sa 9. .

Pe santier s'a deschls o scoali de cali-ficare in monca de dulgheri unde urmeaz4cursurile un numir de 20 de brigadier!.In curând se vor deschicJe cursnrt ile cali-ficare pentru zidari, fierarl betonisti, pie-trari, etc.

Zilele acestea insemnate succese a obti-nut echipa a 8-a a tinerilor fierart-forje,care-si depiseste norma pani la 5010 zilnic.

Lucrárile de finisare la Teatrul MuzicalIntr'un ritm tot mai vio, vrednicü con -

structori, tinerl si vârstnici, de pe santierul Teatrului Muzical din Capitali mun-cesc cu entuziasm pentru a terminaaceasti constructie, asa corn st -au huai an-gajamentul, pina la 15 lulle. Lucriri Im-portante se desfasoari ln acest momentla cumul A., la finisarea silil (le specta-cole prin efectuaren minor lucrar l artisticede ipsoserie la balcon si la top. Plato-nul salis se executi din profile si orna-mente de lemn sculptai. La holul principal,holurile laterale, vestiare, bufete, fumoare,lucrärile do lpsoserle si ornamentare prc-com ss pardosirca cu marmor i sont pe star -site. La aceste lie rirl muncesc sculptori,tamplari, decoratori, ipsusari el stucumar-moristi cu o inalti calificare cum suntcet din brigada lui Trifan Eugen si dinechipa conclusa de Pongratz !Moniste. Totla interioarele corpulul A. se desfieoariintr'un ritm vtu lucrárlle de fixare a ar-cadelor s' profilelor de etucomarmoriunde brigada lui Török Iostf obtine In-semnate succese.

La corpul B. rompus din sceni, sali pen-tru halet, picturi, depozite pentru decorurl,

ateliere, etc. lucririle au Inceput de multel sont intr'un stadio avansat. Se efectu-eazi ultimele lucriri de finisaJ, zugrivire,vopsitorie, parchetare, precum sl de mon-tare a tiìmpliír'ei. In momentul de fati sedii batil'a pentru terminarea scene! cutoate instalatille et electro-mecanice. Inultimele z'le In jurul unei parti afatadei Teatrulut Muzical s'au instalatschele metalico $i au incepul lucririlode tencuire, onde stahanovistul GöneziEmeric cu echipa sa real'zeazi zil-ntc Insemnate depi.sirt de norma. La 1n-tare lucreazii brigada de dulgiteri a cu-noscutulut stahanovist Hamlischer Mihal,care mnteazi schelele pentru executareaperistilului. Deasemenea au inceput, !sunt deja intr'un stadio Inaintat lucrirtlede canalizare si instalare a conditcielor deapi si gaz metan pontru deservirea tea-trulul.

La transportul materlalelor, la sipitu-rile de pimânt, la turnarea hetonulut lu-creazi In mod voluntar echipe de tinerldin fabrtcile st intreprinderile din Capi-tali.

Pentru mecanizarealegurniculturii

De curând a intrat In functiune la gos-podäria (te stat .,Nicolae Bilcescu" dinPerle prima marini de plantat ghivecenutritive pentru risadurile de legume.(Ghivecele nutritive sont facule din mra-niti sai turbi ; folosirea ter contrihute lasporirea simtttoare a procluctiei legumi -cole). Experimentarea acestel maeinl aavut loe in fata a numerosi tngtnert eimecanici sert din gospodäriile agricole destat specializate in cultivarea legumelor.

Mastna de plantat ghivece nutritive aPost proectati si construits in IntregimeIn tara noastri, dupa experienta sovietici,de cátre un colectiv de Ingineri dela Insti -tutul de Cercetarl pentru Mecanizarea $1Electrificarea Agriculturil, tehnlctení eimuncitort dela goslx)diiria de stat din Pe-ris. Primele incercirl care au fost ficuteau dat rezultate hune. in curîtnd se vorconstat alte masIni de acest fel ce vor f1date in folosinta gospodirlilor de statcare au produis risaduri de legume ln ghi-vece nutritive.

Píesele acestel masint au tost montatepe un cultivator C.U.T. 21. rapt care per -mite ça odati cui plantarea sa se faca elcultivarea terenulut et si se creeze astfelcele mai hune conditiunl pentru cultiva-rea legume:or. Remorcarea se face de ci-tre un tractor li. D, 35.

Cu ajutorul acestel maelnt se pot plantatonte legamele care se cultivi ln ghivecenutritive. Prin dispositive speciale seponte regla distanta intra rándurt, cat etdistanta pe rand. La distanta de 50 cm.intre rándurl $i pe rind, macina plenteezi14.000 ghivece nutritive pe ori. Intr'uzi de lucro se realizeazi suprafata de 3,5ha., macina fiind deserviti de fumai 6muncltorl. Alti 14 mttn_itori fac apro-vizionarea el. In acest fel se ridici produc-tivitatea munit, inlocuindu -se zilnicmunta a 320 de muncitori.

Lucririle executate sont de (alitate su-perioarä intrucât räsadurile suint plan -tate la aceeasi adâncime si in rándurtdrepte, fapt care permite intrehuintareamaeinilor la lucriri:e de Intretinere, In-toducerea acestel masIni aduce o contri-butte insemnati la apllcarea metodelara,rotehnlce inaintate In legum:culturi invederea rldicaril necontenite a productieila hectar.--

F:ealizñrile minerilordela mina Vulcan

PETROSA NI (dela corespondentul nos -tru), Colectivul de muncitori minent eltehnicienr dela mina Vulcan si -a realizatsarcintic de plan pe luna Aprilie in pro -portie de 110.6 . Rezultatele obtinute Incinstea zilei de I. Mai au insufletit inmunca pe harnicti miner' et tehnicient aiacestel mine. Desfaeurând intrecerea socia-listi, in primele doua zile ale lunü Mai etau obtinut Importante depieiri de plan. lnfruntea exploatirii a stat in aceste zile sec -torul III cire si -a dcpásít simtitor sarcinílede plan.

Pentru cresterea productiel $l productl-vttitli murmel', la acest sector e luat fitntäo foui brigada complexa care eI -a organi-zat monca dupa metoda sovietici de siparea galeriilor cu mai multe fronton de lucru,Initiati de stahanovistul sovietic Novgo-rodtev. Aceasti brigadii complexa este con -dusi de stahanovistul Andrei Vizi.

Rezultate Insemnate in lupta pentru In-deplinirea s' depisirea sarcintlor de planau obtinut 41 brigizile de miner! din sec -torul 4 al minet Vulcan. Folostnd meto-dele de lucru sovietise Antonina Janda-rova, Vorosin el metoda de lucru a graflcu-lui delle, brigizlle conduise de mineril sta-hanovistl Nicolae Gross, Iancu Octavian,Dumitru Dragan $t alti] 1st depisesc zilnicsarcinile de plan cu 40 -80 %.

Trenul policlinici

La Complexul Grlvlta Rosie" a luat flintä o noué policllnicä amenajatâIntr'un tren cu 8 vagoane, special construit in acest stop. In primul v-agon einstalat un grup electrogen si sont amenajate boxe eu diferite animale necesareexperientelor de laborator. Al doflea wagon cuprinde sectia de radiologie, unlaborator $1 o sali de consuitatie. In vagoanele 3 si 4 SC alla diferite laboratoare$1 cabinete de consultatie. In vagonul al cincilea este sectia de stomatologie $1laboratorul de biochimie. In vagoanele 6 s! 7 aunt amenajate loculntele medict-

for si ale Intregului personal al poltclinictl, lar In ultimul wagon sunt clubul,sala de mese si bucitiria.

Acest tren sanitar antlepidemic, care va deserví centrele muncttorestI slsantterele patrie, noastre, este o noua $t grittoare dovadi a grijll partidulut elguvernului pentru sinitatea oamenilor muncil.

In cli5eu : ( stinga) laboratorul de biochimie ; (dreapta) sala de mesea trenulul- pollclinicä.

www.dacoromanica.ro

Prea multe rebuturila Electro- Ceramica"

Tntreprinderea , Electro - Ceramica" dinTurda este una dintre realizerlce de sean!ale regimulut nostru de democratie popu-lare. In fata colectivului acestel intreprInder(, partido) el guvernul au pus sarcinaimportante de 3 da tot mat multi lzola-tori 51 alte produse ceramice pentru tnfáp-tulrea máretului plan de electrificare.

Muncitoril, tehnicienti el IngineriJ doleElectro Ceramica" au fahricat pentruprima oars in tars o serle de produise not.ca Izolatorl pentru tinti electrice de inaltAtensfune, Izolatorl de trecere, Izolatoripentru reductorl de lntensitate et de tensiune, etc.

In activttatea intreprinderil mat existatnse lipsurl sertoase. Lapsa nnul procestehnologtc bine stahilit, imhinata cu lipsade spirit gospoderesc 51 Ilpsa munch poll(tee de massa, a dus la neindepltairea pla-nului de productie pe sertimente in prlmiltrimestru at acestri an. Calitatea produ-selor tntreprtndertl lase de dorat. deeeu-rile $t rebuturile la uncle sorttmente atingun procent desalt de ridicat.

Fostul director al intreprinderil, I. Mthallovici, in loe se adopte o atiutdino cornbativa fats de Iipsurile existente in productie, in hoc sil lupfe pentru a Invingegreutetile atitudine caracicristica ciliolui de munes al unui conducator de ìntre-prindere socialists a calcai In mod erosolan disciplina de plan, inseland statul.El a dal dlspozitil $efulut serviciulut controt- tehnic ca din nurnerul dc izolatorlrebutati in zllele de 11. 12. 13 Marthaa. c. se inregistreze nomai o mica parte.Dispecerul Tache lonescu. din MinisterulEnerglet Electrice 5i Industriel Electroteh-nice, care se afta in ìntreprindere in arcaperioada, neinteresanclu se indeaproape deproblemele productiel, a u$nrat dIrectoru-lul tntreprtndertl 51 contahilulul 5ef I.Comsa, sil geseasce o cale pentru a ascendeto registre adeváratul numer al rebuturilor.

Care stint cauzele care fac ca la Flec-tro- Ceramica" sá existe un asemenea pro-cent ridicat de rebuturi?

Este in atara de once Indotals ca Insiatele multora dintre a$azisete ,greutstiobtective" se ascund Iipsurile $1 definentele organhzatorice din interlorul intreprin-derll. Itpsuri serloase In organizarea inureceril socialiste Din caliza unei nejust:aplaniflcsri a productiel, a proastei orga-nizeri a munch 51 a neaprovtzionartl latimp a locurilor de manca, mat5trit dinunele sectti sent nevottt sil si pharde timpulin csutarea materialulut Toate acesteastànJenesc pe maistri se se concentrezeasupra lucrului principal, li abat deladatoriile for de haze $t anume dela orgynazarea munch $1 a productiei. ii impiedice astfel se contoleze in mod ststematicprocesul tehnologtc. se supravegheze sta-rea maetnilor el se Instrulascs pe mune -tort.

Trebue aratat ce des! o parte dintremuncitoril el tehnlcienil intreprinderil s2straduesc sá inlature rebuturile existente,in fabrics domneete lipsa de ráspnnderepersonals In ceeace prive$te calitatea productiel. in anul 1952. Ion Sopron!, fostulsef al sectiei samot, a rehutat 1220 buceacapsule, tar din vina lui Alex. libriisfey,actualul sef al secttei samot, au fost rebut-tate, In ziva de 14 Februarre a C. Coatecapsulele arse intr'un cuptor Pentru acesterebuturi. ins!. n au fest traes la raspun-dere, deel s'a stabilit ca intrcaga vina lerevine tor.

'And dovade de lipsa de Interes fate deproblemele productlel. conducerea tntre-prtndertl a tinut in magazie limp de matbine de un an un neater de 42 termoele-mente. atát de necesare astgerarti untiltemeinic control al arderli izolatorilor incuptoare.

Slaha calitate a produselor, mentinereaunut procent ridicat de rebuturi au dusla urcarea pretulul de cost. Numat inluna Februarre valoarea deseurilor $I re-buturilor a aíras dupe sine o ridlcare apretulul de cost al produselor cu 14,7%fate de sarcina prevezute in plan. In lunaMarble deasemenea pretil de cost al pro-

duselor a crescut cu mult fate de sarcinade plan.

La tzolatoril lant pretul de cost a fostsimtitor ridicat In cursul anului trecut da-torita faphdui ca tijele izolatorilor, in hocs, fie executite la fahrica Unirea" dinCluj. se fate-teat] la Bacáu; se zincau laBucureeti si apoi erau transportate laTurda. Uneorl matritefe au fost transpor-tate dela Torda la Bacilli (ahtar cu avionul.Sporirea cheltuelllor de transport. a ñus laridicarea pretului de cost cu 25 lei pebucata

Meritul" unel astfel de ,.planificara"it revine direetiel aprovizionerii din Mi-nisterul Energiei Electrice el industrietElectrotehnice.

Lipsurile mart existente inca la fabricaElectro-Ceramica" oglindesc monca poll

tica slaha pe care o desfasoara organtzati,ade haza e1 lipsa de preocupare a emcee-tutu! de tntreprindere to organizarea $1conducerea intrecerll. Biroul organtaattetde haze (secretar tov Gavrila Rust]) n'aindrumat conducerea administrative sa Ii-chtdeze practica dsunátoare a venturer!'muncitorilor dintr'o sectie in alta 51 a fo-lostril nejuste a tehniclenilor. Din aceastácaliza multi moncitori el tehnicieni aufoal mutati fare rost dintr'o r;ectie inalta Tov. Carol Gabor, sp cializat inU R.s S., a fost mutai in diferite seen!din Mal 1951 $1 pana acorn de 6 ora.

Biroul organizatiet de haze n'a discutasniciodata el niel n'a pus in discutta orga-nizatiei de haze faptul cá tntreprindereanu -$I Indeplineete planul, cá procentul de.rebuturi este ridicat El n'a stimulat criticamasselor, n'a indrumat comitetul de intre-prindere sá organizeze temeinic consfá-tuirile de producirse. Din aceasta caliza .$i

azl, In sedfntele ;Indicate se discuta preyputtn problemele de productie cele matareetoare. nu stint scoase la Iveale cu cura)Iipsurile existente in productie. De intro-ducerea unlit strict regim de economic nuse vorheste nicindatà, deoarece evident:+economiilor de materie prima, materialecombustlhll. etc a fost data ultárll incadela inceputul anulul trecut.

In fabrica intrecerea socialista lance -zeete Bind complect neglijatá de comitetulde intreprindere (preeedtnte I. Soprani) ;din lipsa de evidente muncltorii nu cunoscrezultatele munch tor.

O mare respundere pentru Iipsurile inactivitatea colectivulul ìntrcprinderu.,Electro C'eramica" o poarte I)irectla Ge-nerala a Industriel Electrotehnice din Mi-nisterul Energiel Electrice si IndustrielElectrotehnice, care nu s'a preocupa( in-deaproape de problemele productiei delafabrica Electro- Ceramica ", nu a contro-lat la tamp $1 nu a tras la respundere con-ducerea acestel intrcprinderi pentru neres-pectarea ìndepltnnrli planulut de productie,pentru folosirea nejusta a utllajului, etc

Biroul organnzanet de haze, indrumat In-deaproape de comttetul oreeenesc P.M.R.Turda, are datoria de a sport vigilenta re-volutionary in ranclul muncitorilor, de alupia pentru realizarle ritmice el intocmala planulul de prod.tctie. In acest stop.hiroul organizatiei de haze trebue se des-

fesoare o Intense monca, dezvoltánd tareìntreceree socialiste pentru imbunetaareacalitátü produselor. In fruntea lupte1 tre-bue sá fie In prlmul rand comunietit.

Comiletul oraeenesc de partid Tordatrebue sá analizeze temeinic Iipsurile ext3tente in activitatea intreprinderil Fleetro- Ceramica ", sa indrume practtc $1 indeaproape biroul organizarei de haza pentru desfaeurarea unel intense munci polltice in vederea Ilchidarl) lipsuritor ext;tente in productie.

Avand create condiai pentru a -$1 inde-plini cu cinste sarcinile murete puse infata de partid $1 guvérn, intreg colectivulintreprinderil trehue se socoteascá drept odatorce de cinste de a se alivia in rrndulintreprinderilor frunta5e in lupia pentrninfaptuirea cu stuccos a máretului plan deelectrificare a terlt, pentru realizarea clncinalului in 4 ant.

A. SANDESCU

SCAN'TEIA

CArtl apArute11IIHAiL EMINESCU : Cälln nebu

nul", Editora Tlneretulut, (ColectiaBlhlinteca ecolarului", 32 pag.

Ö,80 lel.

GEORGES SORIA : Un cant de drumpoporulul roman. (Traducere liberaclin limba franceza de A. Toma).E.S.P.L.A. 48 pag. 3,60 let.

*G. V. BELINSCHI : Pagini arese, vol.

H. E. S.P.L. A. C'olectia , Eibliotecapentru toit" 236 pas. 3,30 lei.

ANTONINA COPTEAEVA : Ivan Ivanovicl (Roman distins cu PremiulStalin). E.S.P.L.A. 508 pag. 8.63let.

A. VOINOV : Povcst'ri despre gene -ralul Vatutin. Editura Tinenetulul,216 pag. 4.50 lei.

IVAN COJEDUB In lupte aertene :Editura Tineretulut. 32 pag. 0.95 lei.

ILIA COTENCO : Poveste adeverata ".Editura Tineretulut. 64 pag. 1.35 lei.

GLEB COMAROVSCHi, NICOLA! CO-MAROVSCI1l : ,Cel de -o vársta cutine". Editura Ttacretului. 112 pag2,30 lei.

* ** Moscova de azi 51 de màtne.tura Cartea Rusa, 64 pag. 2,35 lei.

*ALOIS JIRASEH : ,Capete de dint".

Roman. Cu o prefatá de Zdenek Ne-Jedly vicepresedtnte al Consiliuluide Ministri al Repuhlictl Ceho-slovace. (Traducere din limha cehe).E.S.P.L.A. 276 pag. 5.35 lei.

ISTVAN ORKENY : ,Soil! ", Roman.(Traducere din limha ungara).E.S.P.L.A. 300 pag. 9,32 lei.

* * * ,FRAM LW ". Balme popularechinezeetl. Sub ingrlJlrea lut Em!Siao. Editura Tineretulut. 68 pag.8 lei.

PE URMELE MATERIALELOR

PUBLICATE IN SCANTEIA"

1)Tendinte nejustein folosirea cddrelor

actoriceti"in articolul Tendinte nejuste in tolo-

;tree cadretor actoriceeti ", aparut in nu-mare] 2597 al ztarului nostril. au foss 'cri-ticate o seams de pretetict dàunatoare inmonca Teatrului National I. L. Caraglale ".

In respunsul trim's redactiel ziarulutnostro si semnat de tov. ion Popa, directorul Teatrulul National I, L. Caragiale",se arata ca problemete pulse in articolulchat mal sus au fost rlezhátute In cadrultine' sedante plenare a colectivului teatro-lui. In raspuns se reclinaste Justetea ert-ici sl se lichidarea lipsu-rilor semnalate, conducerea teatrului a ho-[Aril reorganizarea munch $1 luarea une!serti de misuri, cum ar fi : stahilirea pre-cise a raspundet-it regizorilor principalipentru Intreaga muncá artistica a scene:orce le-au fost incredintate, avant sarcina dea se ocupa serfs de educarea tinerelor ca-dre $1 de a le distribuì Just in roluri: promovarea actorilor $i regizorilor tinert inmontarea onor prese noi. ca de pilds Viala noce "; deasemeni raspunsul arata cá s'auluau misuri pentru alcatuirea unui plan dedoblare a rolunlor in píesele mal vechi 3tasigurarea de distributil doble in paesecare se pun acorn in scene ca : Neuttatufan 1919 ". Mates Millo", Floricaca purpurie" $1 Schimbul de onoare" etc.

Este necesar ca conducerea teatrulul sela misuri concrete pentru comhaterea ma-nifestàrilor de neprinclptalltate, familta-rism, vedetism, pentru intárirea critical etautocritici In sanul colectivului.

Oameni prefuiti yst stimati

crescatori de vite frunta$idirfl g ospodarílle collective

ExBrigadterul Linea Chelo dela gospodá-

ria colectiva Stefan Gheorghiu" din co-muna Izhlceni ratonul Corabia terminasecele 3 Ioni la scovala de hrlgadieri zootehnicl $i se intorcea acass. In com-partimentul vagonutul ele tren se malaflau cedua câletort, care steteau de vorhsintre ei. Lince Chelu, ststea ins, tácut.GAndurlle lut zburau la gospodaria colec-tive, la toverá5lt lui de monca ingrtJi-torti de porci, de vaci, apicultorul, cloba-nul. In scoals invitase lucruri minunatedespre cresterea vitelor Toate aceste cu-noetinte avca sa le transmita acum tovars-eiior.

iet aducea aminte eat de greu le fusesese gaseasca un ingrijltor pentru porci, lainflintarea ferme( de porci. li resunauparca in mente cuvintele rostite de Sta -nicá Petre, carina 1 s'a facut propunerease devina ingrijltor. Paf da, gsstreti volprostul care se- stea la porci, pe PetreStanica Asa erau socotitt eel care ingrl-Jeau de porci oament nepriceputl, vred-nicl de luat in res.

E greu sA scoli aceastá parere greeltsdin mantea oamenllor. Tov Chelo stia cecreeterea vitelor trebue incredintatá unoroament priceputi, co tragere de anime, coetiinta de carte ceci mimai astfel fermeleele vite se vor dezvolta, tar gospoderla vaputea produce mai multa carne, mat muttlapte, mai multe olia, etc.

1si aducea aminte et ele brigadlerii deisProgreso) 51 Ciocarlia din regiunea Con -stanta el din mite alte gospoderti maivechi, cui care (acuse 'male impreuna, etde mandria cui rare acecha vorbeau desprefermele lor zootehnlce, despre canlitateade produise din an In an ma! mare, pecare o trimit pe plate pentru aprovizio-narea oamenilor muncil.

emplul brigadieruluiCenci Lines Chelu a snsit in gospo-

darle, la ferma de vaci erau ingriJitorlcolectivietlt Stan Patachia el Ion Gh1-

durea Ce -I drept, oament cinstiti e1

cu tragere ile inuma, dar care nu cuno$-

teau rándueliie dupe care trebue -A te

calatizestl dacâ vrei sa Ingrujeett vitelecat niai Nine. El atáta apucaserá a cu-

noaste din betreni : se dai tirane vitelor51 sá curet! grajdul din cánd in cend.

Cei dol ingrijitorl rtstpeau nutretul, dAn-du-I fara misura la vite, $i nu se Areaslnchiseau cAnd grajdul nu era curátit lavreme Tov. Linea a invetat ansa la scoalscä o hone curatenie la vaci face cat jume-tate din brand. SI tov. Linea a statde vorhs cu Ingrijitortl. le -a arátatinsemnátatea pe care o are o huna ingrijire a vitelor. Le -a aratat apoi ca hranasi adapatul animalelor trebue facole lalimp, ca nutretul trebue dai cu socoteals.

Nu mica I -a fost mirarea brigadierolutcAnd a vázut cA Moldoveanu lea pe fur15o retie mat mare de nutret Beat cea sta-Witte.

111a1 tovarase Moldoveanu 1 -a spitsel nu e frumos ce faci. Asa vrei sAingrijesti hunurile gospodáriei 7 Nu tegandesti ce nutretul e pe terminate 7 Ces'ar intampla dace fiecare ar lua mal mullfan decal trebue 7

Ingrijitorul Moldoveanu s'a superat pietin. dar ei -a recunoscut vina. De atunci arespectat retie care trebuia data la boh.

La grajdul de vaci curatenia mal lasede dorit. ingrijitortt aveau peril sl tesale,dar nu le Area foloseati. Cine a mat pome-nit se cureti vacile cu perla I Ce, suntcucoane 7" spuneau et Meant'.

O ingrijire deosehits a vitelor de monca$1 a vacilor de lapte este deosebit de nece-sere, mai ales acum in primavará.

In prima noapte dupe intoarcerea dela

Nr, 2513ta

$coals, Linea n'a putut sä adoarmädegrifi. Si -a ads atunci aminte de angaja-mentul pe care sl 1 -a lust la scoals in fatabrlgadierllor venuti deli celelalte gospodâ

rii colectíve. Dare el n'ali avut greutaaIn zlua urmátoare a plecat de dimi-neatá la gospodarie.. Ingrijitorti

dàdeauutirana la vite. Vuele erau murdare, targrajdurile necura ate. N'a zis nimte' AIntrat in gray' $t a inceput sa curete vacileco tesala ei cu perla, Cet dol ingrljitorj$I -au lasat treburile $i la Inceput mal cucodeala apoi mat co hotarire l -au urmatexemplul In cáteva ore- vacale sl grajdulluceau de -ti era mat mare dragul sa teprive$ti. Cateva zile la rand brigadierulvenea dimineata ei curata vitele impreunacu tngrujitorii.

Gospodária colectiva are azi aproape300 de oi, 14 vaci, din care 10 sentcuvite!. Din coi 25 porci pe care -1 are gos-podsria, 19 stint scroafe fátatoare. incu-rend. gospudsria va construi 2 cocine state -matice pentru porci. Dee] fermele de viteale gospodárlei colective stint la inceput,

au ads gospodárlei in primavara aceasta,un venit de aproape 9000 lei pe lapte stpe miel. In scut Limp fermele de vacl,de porci, o1 51 stupina vor aduce gospo-deriei colective venituri e1 mal mari.

Colecttvietil din Izbiceni se mándrescazi pe bins dreptate cu vitele for $1 nu lemat e rosine sA fie Ingrijitori la viterctgospodárlei. Mat zilele trecute Petre Sta -nice a venit rueinat la brigadierul zooteh-nic el 1 -a spas :

Tovrireee Linea, mi -am dat seamcA am gresit atunci cant] nu am prtmut saingriJesc de porci. Cánd se mAreste numa-rut porcilor el mai ai nevoie de Ingrijitori,se mA lei si pe mine.

N. TUICU

Delegata colectiv4tilorLentil de grAu copt, ile cuioare galhen-

rosiaticA, strelucea in batata soarelut. Dea -supra une! cArute, steagul roeu de brigadefruntase falfáiu ca o flacará in adiereavAntului. Seceratorit, càrora brigadierul lemesurase pormele de lucro pornisere lainceput din marglnea !anuinl intr'o 'iratedreapte. Peste patine vreme unse, o fe-mete de statura mijlocle, Imbracata co ohlirze portocall" st fusta larga de colmareinchtse, se desprinse din rand, làsànd intwine pe celiala Málnile ei mánulau tutesecera si polongele de spice se inelrutaupe miriate ca in orma une! macini.

Cine o to repede la inceput, pane leurme scoase Iimba de un cot spose untildin secerittori cu doJa,nA $1 ironie in glas.

Ecaterina CrAciun se preface cA nuaude $1 continue se secere de zor.

Scars, brigadierul misura lucrul recutde fiecare colectivist, apoi cu glas tare,se suda tots membri! brigeztt, anunta aïEcaterina CrAciun :indeplinise 2 norme delucra intro zi.

Aceasta s'a petrecut cu trei ant In orme.la stransul prime! recolle in gospodaria ca-lectivA din Bud, regiunea Sterin.

Pentru prima data in vials, EcatertnaCraclun incepnse sa simts cA munceetepentru sine si pentrn copiii el. Inainte vre-me muncise impreuna cu herhatul ei pen-tru a umpie magaziile 51 buzunerete unutmonier de pe valsa Ottuzului. Muncise $ipe la chiaburl. Niciodata n'a putut se ode-ne bucate se ajunge deli o recoltá la alta.In gospoderta colectiva si -a dei seama catot ce face pentru msrirea avututul ohstescdace la imhunetaarea tratulul famlllelsale. Prinsese drag de ferma de porci, vA-zand in ea un mijloc puternic pentrusporirea avutici ohetesti a gospodárlei co-lective. Cu Coate ca lucra la camp, treceadeseori pe la crescstoria de porci, metersá prtveascá.

*Anul trecut, edunarea ,generale a trf-

mis-o pe Ecaterina Cráciun se urmeze

cursurile tune! gcoil zootehnlce. Timp de 4luni ei Jumátate a invátat cu multa serge-iota. Cu ficcare lectie descoperea noi lu-crurt pe care nu le 5tiuse niciodatá 51 151

fáurea planurl cum sa le entice la fermade porci a gospodariei colecttve. Pe lasfereitul Iunli Septembrie s'a inapolat ingospodAria colectiva.

Bine c'al venit tovarasA EcaterinecAutá presedintele s'o necAJeasca. Avemmare nevoie de brate de munca... Trebuese scoatem sfecla, cicoarea...

Bune ireabA rtlspunse ea, nu fAraoarecare manie st nedumertre. La scoalAdoer n'am uftat se lucrez la camp Pentrugospodaria nnastra colectiva lucrez acolouncle hotara$te conducerea Presedintelezenith. apoi ii spose pe ton serios ce2onsiliul de conducere a hotarit se oscoatA din brl^ada de camp $1 sa-1 dea InscamA crescator'a de porci.

De coni let IA in pr}mireEcaterina Cractun se lovi de o serie degreutan. No se IAsA inss coplesita. Se hi-der-it ei mai molt sa dovedeasca prin mun-ce el ce merita increderea arátatá de colectivistl. Scare, lua caietele de notltedela scoalA 51 broeurl, recitea si stihliniacu cretonul acele lucruri despre care i,idsdea seam cá trehue fscule la ferma deporci a gospodárlei colecttve Se acula cumutt mal devreme decät atunci cAnd ocrala camp 51 pornea spre crescetoria deporci. liotárise ce cele dantài lucnrri defAcut erau asigurerea bunei ingrtjtri 51

hrantri a scroafelor de presila si a purcel-lor. Apoi, trebui.a inmultit numeral deporc!.

Niet inatnte hoxele scroafelor nu et-aumiirdare. inse de cant: e luat ea in primirecrescatoria de porci, a introduis ca regulaohligatorie vsrulrul et dezinfectatul ztlnic.Preeedtntele gospodariel trecea des pe laferme se controleze corn stint ingrlJfte anl-malele, Intr'una din zile o intreha cum stacu hrana porctlor.

Avem berechet, tovars5e presedlnte,

din BodInca un lucro vreau sa-t1 spun. La Koala.eu am invatat cA trebue sá fierhem carte-fil la aburi $1 nu in ape, pentruca anelesubstante hränitoare din carton se pierdpria fierbere cu apA.

Apo1, ea a cerut ca pentru hrana porci -lor sA nu se foloseascà numat carton, ci 51fauna de lacerna care contane vitamina, tarorzul 51 ovazul sA fie prajite inainte de afi elate ca hranA. Prcpuneríle [acute decrescatoarea Ecatirina Craciun au fostpose in aplicare.

N'ali trecut decAt 7 lent de cánd Ecate -rina Cràciun a primit respunderea de e ficrescatoare de porci a gospodárlei colectlve din comuna Hod. Dela 70 de porci càtlavca in Septemhrie anul trecut, gospodariacolectiva a aping sA alba acum peste 170.Aceasta se datoreste in cea mai mare mi-sura munch neobosite a crescstoarei Eca-terina Creclun. Acorn ei -a pus cascop sa organizeze in ala fel montele, cascroafele se fete det5 ori In dol ant, alacum obtin vestatit crescetori din colhozuri-le din Uniunea Sovietica.

*Pentru merltele Ecaterinei Craciun ta

sporirea productiel la ferme de porci, adu-nara generale a colectivistilor a alesadelegata la Conferinta raionals a frunteei-tor din gospoderille colective.

In zuna cand s'a intors dela confertntaraionals colectivletil au aflet repede cA E-caterina Cráciun a fost alease delegate laCongresal fruntasllor dun gospoderitle a-gricole colective el i -agi pa5it pragul casels'o felicite.

Meriti, tovarese Ecaterina, sA durila Congres curventul nostro. al colectivisti-lor din Bod. Se spai acolo hotarirea noes-tre de a munct din rasputeri pentru in-ter-tree gospodárlei colective. Se nu ulti silspai la Congres cA not colectivtstll dinRod, ne mendrim cu cresceloria noastre.

V. SOBAN

Pddurea o mare bogäîe a poporululChia dintre madie bogstII ale poporulut

nostru o constitue !Adulate. Partidul etguvernul acorda o mare insemnatate ges-podarlrii socialiste a pádurilor existenteet crearli de pádurl noi.

Recenti Hotarire Consiltulut de MI-ni$tri privitoare la organizarea LunüPedurti" pune in fata oamenilor muncildela orase ei dela sate sarcina de a pintt-cipa la actlunea patriotica pentru reface -rea padurilor $t impedurirea terenurilordegradate, plantaree perdelelor forestiere,crearea pedurilor de interes local, planta-rea arhorilor ei pomilnr fructiferi dealun-gul caller de comunicatie, in parcuri, Ingradini $i in cortile $colllor etc. acea-sta fond in interest]] dezvolterti economic!nationale Si al ridicarii buneistsri e celorce muncesc,

In trecut, proprtetaril de padurf, indurstriasti forestieri, urmerind un profit catmat mare, au distus, jefutt $1 degradatpedurile. In sectorui forestier, mal moltdecat in oricare alt sector economic, capitalistul nu era intere..at sa face tnvestitllpentru refacerea pádurtlor. deoarece aCesteinvestltii nu puteau sa -1 educe un nouprofit decàt peste zeci de ani. In goanedupe un profit imediat ei cat mat mare,capitali5tii nu prirlideau sa despoaie fareregine padurile noastre.

Capitalietti. moeierii el chlaburli cultl-vau in sanul masselor o atitudine de dis-pret ei nepásare fata de pedure. Cadpedurile pe not ", Pádurea, din ce o tai,de -aceea creste" spuneau el, Mind etJefuind padurile.

In urma exploaterilor predalnice monthràmáneau dezgooti, ca munti! Vrancei.Buzäului. Apuseni el alti(. Terenurile, matìnainte acoperite cu coped, incepeau sefie brázdate de torenti, se transformau Inrape, strato) ile pemánt fertil era maturatde ape, terenurile agricole aflate mat Joserau inundate cu bolovanl, pietrie 51 cualuvlunlle aduse de torenti.

Odate cu degradarca solulul, avea ilesufertt et debitul apelor. Pádurile nascràurtle" spune poporul. Dupe táierea pa-durilor din bazlnele de formare, ràurile,care mat Inainte aveau un debit constantrue apA, i;,1 1ár eau albia In timpul pri-

Ul lldaa -,,.k10,1 PINS

ad d 'a

A.UNGURminislru adjunct

la Ministerul Gospodariel Sllvlce

máverti, tnundand terenurile agricole etdegradándu -le, ca in timpul veril se sece.

Siretul, inalate navtgabil pane la AdJud,a devenit un rem necorespunzator navi-gatiet datorits tateril Intensive a pádurl-for atet din bazinele de unde lei adunaapele cat ei a pádurilor de pe maturi, careprotejau solul impotrlva erozlunit $1 asl-gurau un debit constant al apel. In anul1941, ape ca Arge.oul ei Oltui au provocatinundatit de mari proportil, distrugánd calde comunicatiti, cultori agricole et aee-zert omenesti datoritá lipsei de paduricare opresc formarLa torentilor e1 asiguráo scorgere Incea's a apelor, stavilind pu-hoalele.

Neintelnind In talea for pádurea, carese le umezeascá $I sá le fràneze, vanturilesecetoase uscau pamdntul el distrugeaurecoltele. Dace fiecare steJar transpire intimpul (net veri calde pànä la 10.000 litriapi, ne lantern da seama ce contributierot da sutele de mllioane de arhori inalgurarea umidità(( necesare recoitelor.Ficcare arbore functioneazá ca o aclevàrate pompa, care adjce apa din adancuri.

OdatA cu exploatarea dè Jet a paduritorera exploatata, adusA la starea de ruineel serAcie ei poputatia regiunilor respec-tive. Regiunt cunoscute sub denumtrea deTara Vrancei ", Vara Motilor ", etc.aratau )impede cu cetiva ant In urmain ce situane jalnica adusese regimulhurghezo- moeieresc ei populatia 51 sola)acestor regiunt.

Lipsa scutulul apärátor al padurilor afavorizat formarea tine' suprafete de700.000 ha terenuri degradate el2.300.000 ha. In curs de degradare. ras -pandite pe intreaga suprafats a tarla.

Hegimul ile democratic populare aads schimbari radicale in economia nna-strá nationals. Deosehtrea fundamentalsdintre regimul capitalist $1 regtmul no-stru democrat- popular se ogllnd.'ste pu-ternlc ei in conceptla asupra paduril.

Trebue data o deosebita atentte paclu-rilor, avand in vedere marele rol pe careil pace in economia tarli, atàt ca elementde apArarea a culturilor contra secetei, cat$i ca rezervor insemnat ile materie primepentru industria forestiera a celulozei ela hániei" a aratat tovaráeul Gh.GheorghluDel

Sarcinl de mare respundere au tosttrasate muncitorilor, tnginerilor $i tchnt-clenilor din silviculture pentru asigurarearolulul important ce revine pádurilor ineconomia nationale. Vechile metode 51ritmul vechl de muncA trehuiau inlecutitecu metode not, cu un ritm noli de monca.In aceastá privinte, de eel mal mare aJu-tor ne -a fost experaenta Uniunit Sovictice.

Pentru refacerea patrlmontului forestierdtstrus, l'au reimpadurit in primit 3 ant atcincinalului suite de mil de hectare, ceeacereprezinta mai mull decát in 25 ant subregimul capitalist. S'au inceput lucrarapentru combaterea erozfunilor terenurtlorin Vrancea el in alte parti, precum 51 pen -tru stavilirea puhoatelor si torentilor inValsa BuzAulut, Valer Prahovel, ValsaBistritet, Vaiea Ampotului, etc.

In lupta pentru infáptuirea máretuluiplan de electrificare a tarli lnttiat (le toy,Gh. Gheorghiu-Dej, sectorulu' sllvic 11

revin sarclni deosebit de Importante ei demare rAspundere.

In scopul asigurarü uniti debit constantde apa pentru buna functionare a martiorhidrocentraie, al inlaturarti pericolulut deimpotmolire e lacurllor de acumulare, sefec maske lucrar( de Impaduriri. In ba-zinul hidrocentralei ,V. I. Lenin" e1 celeaie altor hidrocentrale, precum et in bazi-nele ràurilor care trebue se asigure spanecesars Irigatiilor, lucreaze zilnic peste30.000 muncitori stivtci.

lndepiinind planul pe prlmul trimestrual ennlui 1953 in proportle de 116 %,muncttortl silvicl au impadarit o suprafatsde 3 ori mai mare decal in 1952.

Dupe msretul exempla al planuluistalinist de transformare a naturil, cu spri-jlnul direct al U.R.S.S., cat-e ne -a trimistractoare el utilaje spectate, au inceputprlmele lucrar) necanizate in silviculturadin tara noasträ. Perdelele foresttere din

zona Canaluluf Dunere-Marea Neagrapiantate In noma' 3 ant, puse cap la cap,ar avea o lungime de 2000 km. 51 ar legaBucureetiul de Moscova.

Aceste perdele vor impledeca seceta,vánturtle e' furtunile de nisip $1 vor con -trihui la schimbarea climes dohrogene, latransformarea Dobrogei dintr'o regioneinapoiatá el secetoase intro rcgiune inflo-ri loa re,

Incepánd cu enul 1951, s'a introdus stse foloseete cu succes metoda sovieticade combatere avio chimica a dáunátortlorpáduri or. in acest en se vor combate avio -chtmic deunatoril pe o suprafete de 7 oilmai mare ca in anul 1932.

In fata muncitorilor, inginerilor $1 teh-ntcienilor din silviculture sta sarcina dee introduce noi specti de arbor', care princalitatea for se asigure nevolle mereucrescànde de produse lemnouise. Astfel, ainceput in Lunca DunAril, precum el dea -lungul altor reurl, plantarea specillor deplop repede crescelor. care intr'un limprelativ scurf dau material de buna calitatepentru lucru, celulote, chibrituri, etc. Pentru.asigurarea industriel pielanci cu tanins'au introduis in cultura specole de scum -pie ei salcie.

Hotaririle- C.C. al P.M.R. si ale Const-liului de Ministri privind constructia 51reconstructia orasetor 51 reconstructia so-ctalistá a oraeului Bucuresti, traseazAdeasemeni sarcint de cinste $1 de marerespundere oamenilor munch din silvicul-tura. Astfel, se prevede crearea centurilorde páduri sl parcuri care sa lege spatialeverti lntr'un sistem unitar $i continuo,pentru a servi ca rezervor de aer carat .elproaspAt pentru oras. ca locuri de Joe pen -tru cop!! ei de recreatie pentru oamenlimunch.

In terlle capitaliste, datoritá exploateritcráncene la caçe suns supuse pedurile,suprafete !mense de terenuri stint desti-nate a deveni deeerturt. Numal in S.U.A.450 mthoane ha. cement soni cu desAvar-sire nimicite de tol-entl. $i vantun. 65 mi-Iioane ha sunt aproape total páräginite51 40 mil'.oane ha. stint in prima fata deriistrugere. Economistul american StuartChase serie : Peste ceteva generati) vomavea asemenea de5erturl cum nu s'au malpomenit pe ntciun alt continent".

Cu totul attele sent perspectivele ce sedcschid silviculturll din tara noastre. Lanot. pedurile stint declarate prin Consti -tune bun comun al intregulul popor.Partidul $1 guvernul au trasat ca saremosä se dellmlteze padurile inca in cursul

acestul an, dupe rolul for functional : pa-duri dc protectie a apelor, a solute! aoraeelor, centrelor muncitoreeti, balneare,etc. el pádurt cu scop de productie.

Cu Coate realizerile obtinute, fate derolul pe care il pace padurile In econo-mia nationals, fate de sarcinlle trasate departid el guvern in acest sector mai stintinca numeroese lipsurl.

Datorità neglijentel fata de sectorulsilvic a unor comitete executive alasfaturtlor populare, se mal intempla incänumeroase incendü, dellcte, degradart depsduri prin pse.rnat ahuziv , uncle dinaceste fapte se datoresc acttunil crtml-nale a du5manulut de cjasa, ca armare aUpset de vigtlenta manifestate de organelede stat Asemenea Iipsurn s'au manifestatin special in reglunile Arad, Hunedoaraei Cluj.

Cu toate cA ritmul de impadurire acrescut furtunos, ajungend ca in anul 1953se putem pianta o suprafate de 3 ori matmare decát In anal 1948. totu$1 fate desuprafetele goale marl pe care le -ammoetenit, acest ritm nu ponte ft socotitsatisfecetor. Flecare an in care romansuprafete goale inseamna pierderea a mi-lloane metri cubi de material lemnos inviitor. In aceasta privinte a tosi slabsactiunea ile mohilizare a sfaturilor popo-lare $i a tineretulul la monca pentrucrearea de not pádun, to special in locurilesupuse degradárii.

In uncle locuri au fost pterderi de putetipiantati datoritá neìngrijirii la timp, tardatorlte pusunatului abuziv, in anul 1952pierderile de puieti piantati s'au ridicatpans la 8'!', din suprafata tosala plantatá.

Devil lucrarile dela Canalul Dunare-Marea Neagra au arátat superioritatea ln-discutahila a ststemului mecanizat detmpedur)ri. totusi acttunea de extindere aacestor metode se face intro masurá insu-ficienta.

Mal stint lipsurt et In ceeace pri-veste exploatarea pàdurilor, grin faptulcá mai ramane mutt material in cioate preaInalte, cá materialul este degradat priascoatere, rámánand multe resturi in pA-dure. Nomai prin adunarea 5i valorificareacrecilor remase in parchetele de exploa-tare s'ar putea Introduce In circuituleconomic .zeci de mil de vagoane de lega-turi de creel hune de foc. Prea potin seface el pentru tnlocuirea lemnulut de foccif alti combustibili, in special cu turba eaalti carbunt inferiori. Din aceastä cauza,trebue Calate päduri care, läsate acum, ar

putea da in viitor, lema bun pentru prelu-cra re.

Pentru a putea duce la bun sfareitmaretele sarcinl ce stau in fata oamenilormunch din sectorul silvie. este nevoe sAse intsreascs mai molt monca pentru ri-dicarea nlvelului politic st profesional elpersonalulul sllvtc. Deasemenl, este ne--cesar ca vlgilenta personalului silvic,care in marea lui majoritate trAteste !asate, sil fie veenic treaza pentru a des-coped $1 demasca acaunea dusmanulutde class. Munca va trecut sA se sprilinesi mat mull pe massele largi ale táranimilmuncltoare cinstite, con$tiente $I hotáritese apere pedurea ca pe un bun comun alintregului popor muncitor. O mare contrt-hutie la refacerea padurilor $1 la creareade not padurl o poate da tineretul. Insu-fletit' printr'o temeinica mune de agita -tie desfssurats de organizatiile U.T.M.,zeci de mil de tineri $1 $colar) au plan -tat mulioane de arhori $1 pomi : e1 trebuiese Intensifyae aceastá actiune patrtotics.

Pentru ca eforturile muncitorilor, mat -$trilor ill inglnerilor din sectorul d2gospodarine a Werner sa se poatá desfs-sura potrivit liniei trasate de partid 51pentru ca sarcinile de plan SA se poats -

realiza in cele mat bone conditiuni, SeImpune ca rot! acttvistil de partid delatara sA urmarcasca $1 sA sprijine Indea-proape activltatea din acest sector.

Comitetele executive ale sfaturilorpopulare au datoria sa astgure bratele demunes st atelajele necesare lucrárilor del'exploatare $i de refacere a padurllor, sá

sprijlne activ paza padurtlor, sa urmsrea-sca $1 sA asigure o justa repanizare a pro -duselor lemnoase destinate aprovizionartlpopulatlel din medial rural, conform Hota-rirü guvernului, sa contribute astfel laaproplerea in mai mare masera a tArAnimiimuincitoare de problemele gospodarirtipádurilor.

Este necesar ca stndtcatele forestieresá ill indrepte mai mult atentia spre muecadin sectorul gospodárlei silvice, s'o spri-jine mai mult clecàt pena acum, se antre-neze 5i sa mobilizeze pe tots munci:orü Sisalariatit din acest sector in intrecercasocialista, in vederea realizarii sarcinilcrde plan, rldicarti productivttátil munch 51a nivelulul de (rat $1 de cultura al tuturorcelor ce muncesc in sectorul silvic. pre'cum $I pentru introducerea $1 extlndereametodelor sovietice.'

SA ingrijtm pádurile, bun al tntregulutpopor muncltor, sa desfáeuram o actiunetcat mat larga pentru refacerea lotswww.dacoromanica.ro

ale 2553 SCAN '!'EIA

R. P. R.NMI Pop*, I Capitals'

816ilafc antral

kag. 3

VIATA DE PARTID

Sci ridicam nivelul mgYllclide conducere a ecouomien

Sarctnlle sporite ale planului pe anul1953, attngerea maretului ohiectty : reall-

aA cincinalului in 4 ant, cer un seriasatar! din

partea organizatillor de partid.

Comitetulregional de partid T!micoara a

ajuns la conciuzla ca trebue sa dea o deo-

sebltAatentte lntariril rolulul malstrului

organizator direct al procluctici $I rás-

PAsistematice. In

.ial steametuelorina noate de munca.brigada de activist! at comltetului

regional de partid a studnt mal mull Limp

pe terenl

fetal in caresi de U.T.M. sezocupá

de

Pain

lndrumarea It sprijinirea maistrilor ca

origada.torl lá gtnscoatereat la rivealáaeaBrigada, Peexperfentei poz!tive a unor malstrl, a

constatat unele ltpsurt mari. Ele- se

pacupaiecea

dinmat

partea organizatillor de

partid pentru educarea politics a maistri-lor, pentru continua ridicare a niveluluifor tehnic sf profesional, pentru intärircaprestlglului sor.

Referatul, precum al propunerile facutede brigada In scopul remedied! lipsurilorau fost discutate in cadrul une! sedinte ablroulul regional, unde s'au luat un sir dehotariri concrete. Pe baza acestor hotáriri,comltetele raionale au organizat discuta -rea referatului brigäztt in legatura cu si-tuatla din fiecare intreprindere in adunArldeschise ale organizatillor de baza.

Organtzattile de band au fast indrumalesA dea sarcini concrete maistrilor comu-nista In legáturä cu mat bursa organizarea locului de muncd Cu dezvoltarea In-traced'. studierea si extinderea metodelorinaintate de manca, ridicarea calificärilmuncitorilor etc.. maistri[ comunisti tre-huind sá fie un exempla pentru tot' eel -lalt1 maistri. A fast intensificata muncapoliti o- educativa in rrndurile maistrilor.S'a organizat citirea in grupuri sau indi-vidual a earth' Cuvantul maistrilor ",gazetele de perete au publicat recenzilale acestei cart!. La mina Anina, In urmadesbaterii referatului, organizatia departid a initiat organizarea until curs deMime a calificarla maistrilor la careparticipa 32 maistri miner!.

Comitetul regional da partid a trasatsarciná organelor de partid sit acorde omare atentte intariril munch' sindicatelordeoarece organele sindicale au un rol hotA-ritor In aplicare, metodelor Inaintate.

Rezultatul a fast ca maistri' au inceputsä fie mai activa, sä lupte pentru mai hunaorganizare a munch'. La S. It. T.- Orlova,datorita antrendrit maistrilor in intrecercasocialista, planul pe trimestral 1 a fastdepA *it cu 23% ; niaistrti comunisti Gher-gulescu Gh., lovanovici Sima au antrenatprin exempla' for pe tot! cellalil maistriIn lupia activa pentru plan.

La Sovrom- utilaj petrolafer- Restia, mat-strut Dobne Marin, dela fabrica nocade maaini, a luat iniciativa de a organizatemeinic procesal de produciie prin luareaunut sir de mäsurí tehnico- organizatoricesl de a astgura o huna aprovizionare amuncitorilor cu ecu :e al materiale. El seocupa temeinic ridicarea nivelului depregatire profesionalA tehhicä al tuturormuncitorilor din sector.

Comitetul regional de partid a indrumatcomltetele raionale *i orásenesti sä spr!-ulna extinderea in mod organizat a acesteiinitiative deosehit de importante in lupiapentru realizarea sarcini:or planulul destat. Initiative a fast imbratlgata in marcamajoritate a intreprinderilur,

*Paralel .cu Intartrea rolulul maistrulul,

Comitetul regional de partid a indrumatorganizatiile de partid sa se preocupe deextinderea sistematicä a metodelor inain-tate de Iucre.

In aceasta privinta, Important era nunumai extinderea une! metode sau alta, clca o metoda aplicatá cu succes intro In-treprindcre sd fie extinsa in intreagaramura de producile respectiva, ca metodasac inittativa pretioasä aplicata de unanumit stahanovist sau fruntaa sa devanéun bun al intregului colectly de munca *lal unan numär cat mai mare de muncitori.

I. BAYERLEsecretar al Comitetulul

regional de partid Timisoara

A realiza ageasta Inseamna a deschldeuriase posibilitati pentru ridicarea pro-ductivitatii muncll. pentru rcducerea pre-tulut de cost, imbunAtAttrea calitátil, spo-rtrea castiguÌul muncttorilor, etc.

Comitetul orasenesc de partid Timisoaraa tinut o sedinta largita cu secretar!! or-ganizattalor de haza din cele mat mart in-treprinderl ale orasulul, la care a tnvitatsl rcprezentanti al Consiilului SindicalRegional, at ASIT, etc, La gedlnta s'aanaltzat concret cum poate ft e;ilicatá rnlntreprindertle d21a Tamisoara lnttiativapetrollstilor dela Boldesti de extinderesistematica a metodelor lnaintate sovaetice.

In aceasta sedanta s'a hotárit ca pcntruInceput, acttunea pentru exttnderea stste-matica a metodelor Tnalntate sa fie pornttaintr'im numar de 10 intreprnderi.Aceste organizatti urmau sA-sl intocmeascapianurt de muncd In care sa prevada pe operioadä mai ìndeltingata, at pe antimiteetape, dhferite mAsurt pentru popu-larizarea, experimentarea at exttnderea inmod organizat a metodelor sovietice.

Pentru a astgura realizarea cu succesa acestor planurl, organizatille de bazAau repartlzat sarclni concrete comunisti-lor, controland Cu grija incleplinfrea ]or,au mobilizat comitetele sindacale precumsl conducerile administrative. Astfel,la I.M.B. Timisoara, tov. Lindner loan,strungar, a primat saselna sa astgureapiicarea initiative' data Boldesti In secttastrungArie. El a desfä*urat munca pollticäIn randurile tinerilor strungarl In legaturacu importanta initiative', organizand tot-odatä scurte demonstratii practice lamasina sa at trecand lt la macina anontlned strungart, pentru a le arata concretcum trehue aplicate metodele Bacov-Bortchevic', Jandarova, Culaghtn, etc. Inaceasta munch el a antrenat *1 pe maistrulsef Adrian Gh. Actvitatea tov. Lindnerat-a avut contribtitha la faptul cá peste 70de muncitori din sectie aplica metodeinaintate de lucru. Ca urmare, productf-vitatea muncíi a crescut simtltor, a scdzutprocentul de rebuturt.

Intr'un mod asemdnator au procednt or-ganizatiile de partid din uncle intreprin-dert textile pentru exttnderea lniteativelstahanovistel Elena Chistu, de imbunätätlrea cantata produselor.

In acelag limp cu munca organizatoricä,comitetul regional de partid a Tndrumatorganlzattile de haza sa desfasoare o targamuncä politictl de massa, astfel "neatmetodele inaintate ale stahanovistilor so-viatica metodele 11 Initlativele stahanovis-tilor sl fruntasilor nostri In productle siarantagitle apltciirli lor SA fie cunoscutetemeinic de muncitorl.

La Otelti] I?osu", agitatorll au organt-zart In ultimul limp numeroase convorbirlla care au explicat muncitorilor cufapte vii sl exemple concrete avantagüleapllcárii metodelor sovlet'ce de ancärcaiea cuptoarelor cu 2 macarale s1 de elabo-rare a sarjelor rapide, combdtand menta-Iitatea inapoiata a tinora, care prtveau cuneincredere notle metode si se cramponaude deprinderile vechl. Munca sistematicadusá de agitator' a fdcut ca 60% dinmuncitoria sect(el sá aplace astazi acestemetode.

In intreprinderlle dela Boca Romana,Dislilerta de Lemn Caras, fabrica Cara-mica si altele, la Inlreprinderile Metalur-gi Banat din Timisoara, rezultatcle obtt-nute de muncitorü care aplica metode so-viatica au fost larg popularizate prin me-gafoane. gazete de perete, etc. Organiza-tine de haza au folosit intens sl agltataavizuala : lozinci, grafice, panouri, etc.

Un mijloc de seama pentru raspAndireaststematica a exper'entel inaintate Inmassa lama a muncitorilor il constitueconsfAtuirlle al schimhurfle de experientAorganizate de consilhul sindical regionalat de organizatille de partid at slndicaledin intreprinderi.

In ragtime slndlcatele au organizat ppAná,cum 8 schimbur( de expertenta !n lega-tura eu metoda Colesov, aplicata pentruprima data in regiunea noastrA de strun-garul stahanovist Stefan Hovacs.

O arma puternica in mana comitetulutregional pentru extinderca metocelor ina-intate de munca este presa locala. ZiareleDraprlul Rosa", (lost Luptatorul BA-nätean") $i Szahad Szó" - organe aiecomttetuiui regional de partid, FlamuraRoste" organul Comitetulul !atonalRecita si -au sporit rolul organizator inräspandliea experientel inaintate. In co-loanele sale, Drapelul Rosu" a dat cuvAn-tul stahanovistilor pentru a -si expune me-todele de munta. Ziarul a publicat o seriede articole entice la adresa secretartlorde organizat[i de baza *a a cíirectori:or deintreprinderi care nu au spriJinit apiicareainitiative! Bela Boldest! s1 a altar metode.

Cu toate rezuitatele poz!tive ()Minute.exista inca serloase slahic!unl In muncapolítica *l organizatoricä pentru extinde-rea metodelor inaintate.

In unele locura, aceasta nunca are tincaracter formal, organizatille de recele]multuminclu -se cu cifre statistice desprenumdrul celor care aplica diferite metodesl deziriteresandu -Fe de felul cum suntaplicate, nagliJánd munca politice pentruextinderea sor, etc. La Atelierele C.F.R.Timisoara, tov. Nedelcu, secretar al co-mltetulut de partid, obisnueste sa !acázgomot muli, dar treaba patina. Comitetulde partid dala Atelierele C.F.R. nu arenidi pana acum tin plan de extindere or-ganizata a acestor metode.

Unele organizatll de partid Inca nu auInteles all raspändh'ea metodelor inaintatenu este o chestlune de campante, ci unohiectiv permanent in lupta pentru reall-zarea sarcinilor de plan. Deacaea se in-tAmplä de multe ori ca un comit- t departid, imbrätlsand o initiativa noca, saulte cu total de alte initiative ¡vile matlnainte at care s'au dovedit a fi valoroase.

O lipsa esentialä, care explica in bondmisura formalismul sl caracterul decampante pe care -1 mat are actlunea deextindere a metodelor inaintate, o constl-tue faptul cd in multo intreprinderi con(luceríle administrative n'au fast intronatesa so ocupe cfectiv de accosta problema,sa la antimtte masaa practice organiza -toraco- administrativo. Este de ncìng :itlnitca directora de intreprinderi ca Inginerullasinskl Nicolae dela Atelicrele C.F.R. -Titniloara, Tarük Stefan dala Nadrag, To-dea Stefan dala Trustul S.iI.C. -Anina alaliti se dezintereseaza cu total de muncapentru extinderca metodelor inaintate, IA-sancl -o nomai In scarna organizatillor ob-stes t 1.

In multe locura, organizatille de partidsl sinclicale sl conducerile administrativenu dau inca atentia cuvenitä ridicari! cali-ficara profesionale a muncitorilor, ceeacedätineazá extinderü metodelor inaintate.

Toate aceste lipsuri se datoresc in maremalura faptului ca C'ornitetul regional departid Timisoara n'a controlat in modsistematic felul cum se desfüsoard 'lati-nea pentru e - lindcrea metodelor neintete,nu sia preocupat suflcient de ridicareanivelului de cunostinte economice al act!-vistilor sai pentru ca ace. tia sä ponti; daun ajutor efficace organizatillor de partid.Comitetul regional n'a desfasurat c 1 tanesi consecventa munca die educare a act-vulni in spiritul dragaste! fata de tot cee nou Si anaintat, al luptel impotrlva ma-nifestdrilor de conservatorism, de franarea initiative! crcatoare a masselor.

Este regretabil cA chiar unii activtstlde partid cu (tinelli de räspun!ere ca, depilla. toy. Lung secretar al Comltetului ralonal Caransehes, !Veis loslf secre-tar al Comitetului rafonal Oravita, LupaIon secretar al Comitetului retanal dinRecita li altil dovedesc nep.Asare fata deproblema extinderii metodelor inaintate.

Comitetul regional de partid este hotáritca printr'o muncä politica al organizatorica temeinicá sa puna capa[ tuturoracestor ltpsuri *t sA asigure obtinerc iunor noi si not succese in lupta pentrurealizarea cincinalulua in 4 ant.

Plecarea unor delegaiiisinclicale care au participat

la sclr6atorirea zilei de 1 MaiMiercurt dimineata au párasit Capitala

delegatla sindicatelor sovietice conclusa deI. A. Belschi, delegatla sindicatelor dinR. P. Chinezá condusá de Chen lu Tien.precum at delegatia sindicatelor din R. P.Mongola. condusá de Battargal Bariga-ghün care, la lnvltatia Consiliului Centralal Sindicatelor din R.P.R., au participatla särbdtorirca zilei de 1 Mai in Capitala.

Pe aeroportul Baneasa, reprezentantilsindicatelor fratesti an fast salutati la ple-care de tov. Liuba Chiaimevscht secretaral C.C.S., de membri at Prezidiulul C.C.S.,precum at de numerosi activists ai C.C.S.si a! Comitetelor Centrale ale Sindicatelor.

Au fast deasemcni de fata Ciao Cen -I,secretar al Amhasadei R. P. Chineze.

In cursul noptil de Marti a parasit dea -semen! Capitala Shanta MukherJt, repre-zentanta sindtcatelor din intreaga Indic.

Pe peneri! Gar' de Nord. delegata Sin-dicatelor Indiane a fort salutate de tor.Maria Moraru, membru In Prezldiul C.C.S.sl de attivasti al C.C.S.

(Agerpres)oInformatif

Miereurl la amiaza a rosit In Capitaledclagat!a ConsilIu:ut Central al Sindicate-lor din R.P.R. in frunte cu tor. MihailMujic, secretar al C.C.S., care la invitais,[Consll!ului Central al Sindicatelor sovietice a participat la sarbatorirea zilei d21 Mal la Moscova.

Pc aeroportul Bäneasa, membru dele-got'.et au fast ntAmpinati de tor. C. Bu-taru al I. Doire, secretart al C.C.S., pre-cum si de numercai activists ai C.C.S.

O delegatle a A.R.L.U.S. -ulut, condusáde prof. univ. Nicolae Salageanu, mem-bru corespondent al Academies R.P.R., apArAsit Mlercuri Capitala pentru a parti-cipa la ces de al IV -lea Congres al Asoclatiel de Pi' etente Germano- Sovietice.

In zilele ale 16 ai 17 Mai 1953 se vordesfásu,ra in Aula Bibllotecü CentraleUniversitare lucrärile Conferintel de cons-Matra a Filla:ei Bucuresti a Uniunli Arhi-tectilor din ß.P.ß. Sedlnta de deschiderea conferintei va avea ]oc In 'ziva de 16Mai 1953, ora 17.

In cadrul acestet conferinte se var dez-bato problemele munta de creane a arhitetti :or ridicate de s:s tema tlzarea si recon-st-uetta socialista a orasului Bucuresli,sarc!nile ce le revin arhitectilor in campania de infrumusetare a orasului li aintampinArat Festivalului Mondial al Tin a-retului s! Studentilor, prccnm sl aleger eaorganelor de conducere a Filiale'.

(Agerpres)CTot alai muti oarnccni

ai muncii troc norrnelecomplexului G.M.A.

Se ani dela infintarea Intara noasträ a Complexuiui sportiv G.M.A.

Cuprinzand ramurl sportive cam suntatletismul, !natal, schtul, gimnastica, tirul,acest complex sportiv contribue la dezvol-tarea initiatives, a forte! *1 curaJulut, avointel de a înv inge. la educarea masselorin spiritul dragaste! de patrie. In perioadace s'a scars dela infiintarea ComplexululG.M.A. riumeroase asociatta $i colectivesportive au ohtinut succese de scarna inaceasta privinta. Asociatia sport!vä Con-structorul, de piada. este acum fruntaaa petara in acest domenhu. Peste 50% din nu-mart.'" membrilor acestel asociatil sportiveau cuccrit insigna G.M.A.

Un alt succes consta In partíclpareatot mai numcroasa a masselor de tineritarant muncitori la pregatirea si trecereanormeior Comp:exulua G.M.A. finiremembri! co:ectivelor sportive organizatepe lunga cámlnele culturale din regiuneaBucuresti, peste 3000 de tineri 11 tineresont purtätort ai insigne! G.M A., tar peste20.000 continua sa se pregateascä In ve-derea trecerii normelor respective.

Copilarie f ericitd

Asa cum se arata in prolectul noului statut, gospodarille colective repartlzeazadin veniturile for hánesn fonduri social - culturale pentru pregatirea cadrelor nece-sare gospodariei, pentru crearen de crete, grádínite gt camine de copa, cluburt,colturt rosal, biblioteca, instalatil de radio, cinematograf, sport etc.

In clime La gradinita de copil a gospodartel colective Bobalna", din satulSalatiu, regiunea Cluj.

Viat'a chic +uitá a copiilorin Oárile capitaliste

in S.U.A. monca copiílor este ex-ploatata pe scars larga. Conform datelo!Comitetului National pentru prohlemelemunch' coplílor, dona mllioane de cope( sitined Intro 14 sl 17 ani au muncit intimpu] anului scolar 1951 -1952 $i un mi-lion ale copri au efectuat diferite munti intimpul venti. In anal 1951, MintsterulMundi can S.U.A. a stahilit cä pesta otreime din totalul coplllor care lucrau inintreprinderi erau copi! pana la 14 ant.Din catizá cä nu exists ocrotirea prevA-zuta de lege sl pentrucä nu se aplica InmAsurá suficientä legile declara comatetul stisnumit mull! capii cad victimeaccidentelor". In anul 1950, nurmat in sta -tut California. au devenit invallzt de peorma accidentelor de muncii 1676 copi!sl adolescenti.

Exploatarea mundit copiílor este prac-ticata si in alte state ca, de pilda. In Bra -zilla. Nu rare sont asemenea anunturt careapar in ilare : Se cauta pentru angajarecapii mid". De pe urna muntil cepillarcapitalisti' incaseaza profituri fahuloase,deoarece cop!!' presteaza tate 10 -12ore de munca pe zi, primind in schlmb on!mica toatd.

Copal due o viata mtzerabilá in Gre-cia monarho fascista. Exista acolo zeci demil de copia care holnaresc pe strazi, caredorm onde se nímereste sl care se hra-nesc cu ce gäseac. Ziarul ..Ellentki'mera"destile astfel vitata de toate zilele a co-pillar din Atena : Daca trece[t pe stra-zile principale ale orasului Atena vetivedes o armate intreaga de copo foarteamaniti. Pe strázile capitale[ si ale altororase sunt o multime de copi! de 10 -12ant. Ei vAnd tigar!, curata ghete sau facpe hamalhi ; fetitele stint vanzátoare pianbirtur( sau cafencle ".

Din cauta mtzeriei, multi Japonezisont novait! sá -st vanda capii!. Pretul anal

fetite sau al unut balat este fixat de tra -ficanti dupa toate regulile comertului lormondar. Dupa datele oficiale mutt mic *o-rate. in itilie 1951 Ionie 1952, au fastvancluti in Japonla 1489 heieti sl fete.Cifra aceasta a depaait cu de peste douaori numárul copiílor vanduti in anul pre-cedent.

Copt! stint vândutt nu nomai in Japo-nia cl It in GrecIa. Italia al chiar... in An-glia. Ziarul englez Reynolds News" a pu-blicat nu de molt un arttcol intitulat Tragicde coati la bursa neagrä ". In moment-alde fata, serie ziarul, copal pot fi cumpa-rat! in Anglia la pre;ul medio de 80 delire sterline un bäiat sl la 150 lire ster-line o latita...

Victimele tranzacttilor criminale stintin majoritatea cazurilor copia de mame sin -gure, ale carol' drepturi nu sent garantatetie lege. O female singura care are uncophl se afla mal intotdeauna intr'o situa-tie morals *i materialá grea. De acest faptprofita aventurier! care ii propun sA scapede copi'... Copi!! vânduti ntmeresc In mài-nile unor oameni duhiolt, incepand cu fe-mel bogate si tràndave care privesc capitalca o papule vie ". neglijànd educarea lui.si sfàr*ind cu elemente criminale. Adesea.copilul este cumpärat de persoane care fo-losesc copi' drept brate de munca teftl-ne". Ziarul declare ca legale engleze pri-vitoare la anfierea copiílor surf nesatisfä-cätoare" deoarece ale nu pot pupe capatacestui trafic neclnstit ".

In Torcia, mortalitatea infantile a-tinge cifre urlale. Dupa datele mintsteru-lui turc al sánatätif, in 1951, din 800.000de noi nascuti, 400.000, adIcA jumatate,au muret lnainte de a atinge vársta de 1an. In Turcia, 99% din coati' de varstSprescolará nu stint supusii niclunu! controlmedical si In ficcare an mor de variolá20 000 de copi[.

Primävara la BicazSus, In mint!! Neamtulul, ultímele pe-

tece de zapada s'au ascuns demult In um-bra stanch. Printre cahanele vesele alecolonit!or, In lumina de cristal a soarelulde primavará, tremurá usor, la ftecarepala de vant, larba proaspat incoltitá.

Be alai, din Munifl Neamtului, cobo-rind sub streasina padurt' de brazi, spreValea B!stritei aurai, antalnesti in fata pri-veliatea largó a marelui *antler. Iath 1Sus, In Olin munte acolo uncle con -structorta au lnältat o uriaaa stca ro. te

sute de vagoane se incruciseaza lagura tunelultit. Sfi *iate de explozü. ma-etnate cii star;dnta de otelul pt.chamere-tor, hatrine stand incremenite clanleaturt nestiute furnega al se indoaie, pra-väandu -sa in apere Bistritei. lar B!stritasurge insp.umata la vale, spre local undeanti oameni pun temelie de granit vl!toarelconstruatü. Alai, ande se va inälta pestecatv'a tamp harajul, terasiertt cohoatá panala 15 metri sub nivelul ape[, lnfigând cun dejde unelte :e in tarts de gresie. Conat'uctia noun a fabricii de beton sttaju-ete nemiscata al íturi, pe o culme dedeal, veghind forfota neintrcruptd a ;an-tlerului din vale.

Santlerul clocoteste de muncä, atragancld +_ne Jar.

l, ca gigantic magnet, toata v!atabored sub pànzcle Bistre c!

Ski crolndu -al drum cu ficrul in in:matnuntelul de greste, gonind pe autoca-thtoane sau netezind Cu mistria fatadelePrune:or blocuri muncitorest oameniipoarta cu el °djta cu coi china! ghiaccirias' la butonicra dorinta ficrbinte de

t! vedea lnAltanclu -se cat mat grabnic ma-rtalta constructoe a hldrocentralet.

eGreutä¡ile nu ne 'nspäimántà"Sus, la punctul col mat clepártat al san -

uarului. constructor!' se intrec la strApin-liérea tunelului ce va indruma apele 131-

!rite! Epre marine turbine dc paste munto.Atci, in (nteriorul lnelelor" rotundo.ltrla$e,

la lumina becurllor electrice in-Italate cu muita mtga.lA an crApatarale

ttei _ halals" lui Petro Feller, Me-

ze1 sau VA *can muncesc cu Indârjtre, inain-tand moron, in räpahturi de ptchamer,catre anima muntelui.

Dimineata, càntece tineresti razhat priadesimea brádetului :

Noi, urmaaii lui Vastle Roaltä..."Coloane ale tined brigadier!, cu salopete

albastre, fluturànd steaguri roan, urea. peplatoul din fata tunclului. In primavaraaceasta tot mai multi brigadieri tinerientuzialti, in numär de peste 3.000, venitedin toate colturile tarli ca sä puny umá-rul la ridicarea constructiei au inceputsä invete meste*ugul minerilor. Inauntrultuneluiut, sub sclipatul hecurilor, careInscriu pe perch' cerculete de lumina,deslusesti usor Warta de paie tuguiata auntil maramureaan, alaturi de coJocul in-florat. imbräcat peste salopeta de caucluc,a until flAcáiandru din tara Oltului. Nule -a fast usor sa se obtanutasca cu muncaIn adancul pAmâtntului, cu tnfiltratilte deape red dar azi iti vine greu sa recu-nosti in miner[' accstia volnich, sigur! inmi ;cart, pe tinerii sflosi de asta toamna;cand i! vezi stápanind cu alata calm tre -murul nervos al pichamerului, juri cä suntminers de cand nomea.

O multime de tined lucreazA la tunel;unit in adanc, alti! deasupra, pe platon.Multi din el si -au cucerit faima unor adevárati s! vrednici constructor!. Printre ace-alta se afta li riot frati Dumitru *tGheorghe Tulbure.

Fratti Tulbure au venit la Bicaz introtoamnà. cand soarele cobora spre asfintit.Bátuserá cale lunga munti si paduri,campai al ape. Privet! *tea mareluh santierce se intindea pAná departe, la ortzont I -a

auras numa!decàt, hotärindu -i sá renanaalci. I! aträgeau cu deosetil.re betonterelenoi, care mormAfau inAbusit, zi si noapte,pe platoul din fata tunelului. Pentru et,vlata abia incepea...

Dar peste càteva z.tle lucrurile au luatn .ictorsátura neaateptatä. Ghcorghe nuputea fi primit sA lucreze pe *antler,filmica nu avea decal 15 ant. Frate -sac,Dumitru, area norocul sA alba 17, tome!vàrsta trchulncloasA.

Ce facem ? a murniurat col mare.Raman cu tine, a hotárit categoric

pultiul", strangand din huze ca sa-st as-cunda ciuda.

$i au ramas impreunä pe *antler. im-parteau frateste, la cantina, Portia lui Du-mitru ai tot fräteste impárteau seara, pa-tul. De cateva ori, Gheorghe a tostprins" sf trimis acasä, dar tot de atáteaori s'a Intors pe ascuas, reluándu-si inca-patànat local langä betoniera fratclua sau.Lucrau cu schimbui", anvAtand dela lu-cratoril mai vechi, discutand cu seriozi-tate antre e!, intrecandu-se. in scurt t'mp,amàndoi au prins bine meseria. Càtiv:arne*teri, impresaonati de destotnicla micialui betonst au lniervenit sá fie Melt pe*anther g1 s3 h se faca formale necesare.

Greutátile nu ne nspaimànta" agastimi unul din cánteceie tinerilor construe-tort. Cánd iubesti munca pe *antler, cadvisurhie zugrávesc in toatá clipa imagineaputernicel hidrocentrale pale.stl curajosinainte, ínvinoand once piedici !

...La balastlerá punctul de exploa-tare a balastulut necesar lucrarilor dinaun-trul tuneluluh comunistii s'au gandit,intr'un tamp, la o serie de masur( pentruimbur.átátirea muncii. S'au dus la AntonLupalcu, seful tucrarilor dela halastierá,infatisandu-i propunerile loi. Dar Lupascu,dupa ce 1-a ascuitat inruntat, le-a tiitat-oscurt :

l.ásatl-va de prostii ! Sant tehnicianvecht at va spun ca e ahso:ut cu nepu-tinta. N'au schimbat lucrurile altii matdestepti ca voi 1

Muncitorii au ramas o c:ipA nedumeriti.Nu se asteptau la un asemenaa ráspuns.Si-au nevenit insa indata :

N'or fi facut-o .alt!!, chlar mal des-tepti decát noi, pantru cá nati avut in-teresul, tovaräse sef de baiastierä 1 Pcvremea despre care pomene*ti duanneata,capitalistii n'aveau niciun interes sá usu-reze monca oamenl:or. Astazi, interesulnostru e alto!. Avem nevoe sä t:;urdmmonca osunenilor at o vom usura l

In zadar au incercat insá muncitorilsá 1 convinga peAnton Lnpascu. EI o tineamorti* pe a lui li, pàná la w-rtta, osmenilau plecat asa cum venisere. har contu-ntstin nu s'au descurajat. Au cerut spri

imiti organlzatiel de baza si, cu prlleJulacesta, au cerut sa fie analizata *ipurtarea scfulut do balastiera. Fapte noiau tesit la lumina, surprinzätoare. U'.ei simotorini turnate peste noapte in balas[,ca sa impiedice priza, covaci intregh desàrma electricA clispAruti fiare urma... S'adescoperit ca toate erau opera" lui An-ton Lupascu, fast plutonter ele Jandarmi,strecurat In ràndul muncitorilor ca... spe-cialIst.

Si manca a fast, de ?tunca, at mat In-sufletita, *1 mai darzä. Minería, betonistiiau hotárit sa-al apere cu andarji-e ficcarerealizare.

Oameni si int tmplàri la barajStrahAtànd pácluri nesfàrsite de brani,

Bistrata coteste ríjelhos, lásànd in dreapta,la orizont, umbra de clopotnitá a hatranu-tua Celhiäu. A'ci se va Malta barajul I Inantimite ceasurt ale zl1ei, explozille se tanlant sfâsilnd pe portion! lungi tnál-timile de piatrA si cremene. Pe ntalul drept,montoni lucreaza cu avant. sub indi u-marile ingincrilor sovteticl. la Instalarca(aprici' de beton, o constructie din celemat moderne. inca in vara acca ta, zeriat sute de, tone de beton vor fi tornatela temelia haraju :u(.

Intr'o nn pte la Inceputul luiAprllie, Bt :atrita sl -a umflat pe neal-teptate apele. Uriànd, clocotind vlJeliosaaa cum o situ de veacuri localn.ictl s'anápustit ca o nd:ucd peste platourl, dis-trugand tot ce -i statea impotri v á. Pe ma-tul drept, in fata batardoultii, valurile s'aulovlt de un obatacol necunoscut : o son -deza care serves la lucrArile gcologilor.Intr'o chipa. tumultui de ape a inconju-rat-o, izhind cu furie in armura de ores.amenIntand sii -t dlstuga tnstalatille Oa-men't au prans ansa de veste. Au tesit infuga, din caldura cabanei, tineri] Corcelltlunteanu, losif Luca si alti tineil dtn bri-gada utemista stahanovistà de sondara

hotdriti sA salveze sondeza. Singuri innoaptca mun(i!or, la lumina becunlor san -tierunl, eu inceput, tacuti, lupia. Cate. aceasuri au lucrat fAra intrerupere, dt:mon-tand febril granicul. tripledul, piatformasondezei *i tragándu -le pe mal. Frântf eleohnsealä, uzi pana la piene de apa rece caghtata, an adormit, intr'un tàrztu, ìntr'nnsoma de plumb. Dimincata ail luat batalladala caput, muncind sa inane cu aJu-tornl unul cofraJ de harne, umplut cu ho-lavan) un sot de postcirnent pe care sAremonteze sondeza. ToatA zlua au lucrata *a, Ingropati pene la piept In apa rece,

izbutind sA ridice, sub rafalele violente aleplot!, un postament trainic la o jumátatede metro deasupra ape!.

La barai. ça dealtfel pe Intregul santierat hidrocentra:ei, astfel de fapte nu stintrare. Oamenü muncesc cu ahnegatte, cuviteJte, IncAlziti de maretta telului pe ca-re-1 realizaaza li erolsmul acesta sineplu, de massé. constitue poate cea mat fru -moasa trAsáturá a vletli santierulut.

Pe tehnicíc'ral comunast Tudor StAnescuomul acela negricios, subtiratic, cu

pravirea agerA tl gase *t! In onceceas al zi :ei in pl!n freamàt al . antierulut.Este sel de lucrar[ a'ci, la matul drept. intinerete a fast tàmplar de tara, dar faptulcA din mâlnile lu! nu ie*eau decàt tablii depat at speteze de staune il nemultumeaadânc : i se parea prea potin fata de energia ce -o simtea clocotindu -t in vine. Candau Inceput lucrarh:e la canal s'a aflatacoto printre cel dintai. Acolo. la Cana,,a ajuns StAnescu unul din cons`ructoritfruntagl tar mai tàrziu sef de lucrar!. Dinvara anului trecut lucreaza alci, la hirlro-centrala cons'ructie pe care a indrá-gtt-o repede ÿi care:a i! inchina tonte star -tárile st visurtle tut.,

Asa este Stan'scu : veanic agitat, ves-ale nemultumit de ceva. in Giuda celer 43de ani pe care -i poartA in spate. Gaseste(a tot pasul lucruri de. schlmbat, lucrurtda imbanatAtit, se necä,leste pentru ficcaresurah rátdcit si imbratlaeazá cu caldurenrtce ini;!ativa buna A mesterit, lucrànd-!.ile si rapt' in sir, tin ingen':os disuozitivla vagonetele ce transporta pamantul exca-vat : dispozitivul permtte ça vagonetul sapota fi bascula[ de un singur om in mdpatin de o secunda, märind astfel de ca-teva zeci de ori productivttatea munch.$1 ça sA nit rlimfina n'.cledatá In urma. StAnescu citeste st invata mereu. Seara, dupace a pus la punct ultime :e treburt ale san -tierului, se agata de primul camion alpleacA in val^, la Dodeni, la Instittitul tieConstructif, onde este student in anul 1.

Construind, oamenii crescintr'una din diminetlle acestea. nativa

constructori care urcau soseaua dlntre ba-raJ si tonel-intrare sail omit dintr'odataloculuf, Izhitt de o priveliste nea*teptata..los, pe malul celala:t, in preajma unei ca-stile scunde de lemn, un om te*ise la erat.Sc contura Impede, in ahurul u*or al di-minrtil, silueta omulul ap!ecat peste coal,nele plugului si razb'sleau !Ana la e1 po-runcile scorte trimisecálutului ce se opin-tea mainte Intre háturl.

De pe caillait mal, ca de pe inaltimea

until munte. constructor!! au privai In ta-cere scena ce li se desfA*ura la picloare;LAnga peisajul vast, pain de negráttá ma-retie al santierului, imaginen ornului sia -guratic apasánd coarnele pluguluh invechlt,parea Izvoritá parca din alte vremi. Gana.duri'.e s'au Talons dintr'odatá Intro striafulgerare spre trecut. Da! Multa din ei,multi din oamentl care mànuesc azl pi-chamerelé, excavatoare!e sau Invata la In-stitut au fast pana de curAnd, asemena emu-lai! atesina. $1 la aceste gandurt, cat câtivaconstructori au simtat sl mai puternic catde mutt a insomnat in vtata for maresander. ce forca urlala. de neinvins, si celumina vie le -a turnat In suf :et munca pen-tru ináltarea celai mat. mari h!drocentralea patrie'.

Numal In primävara aceasta, atatealucrurt, atâtea (apte noi au ImbogAtitv'ala santierului ! lata! Colo se oglinde *te.in apa Bistritea sc!elaria viitorului tea -tru ; mai departe zâmbesc soarelui, pe te-rasele primelor hlocuri muncitore*ti, capti:.gálagiosl Si ghirece cu flora in pn-niAvara aceasta s'au deschls pe santier:o scoala tehnicA medie at un Institut Su-perior de Constructif at tot in primAvaraaceasta a terminai cursurile prima pr.-nuofte rte excavatoristi a! santierulut In di-minetile acestea aunt!, trenurile au armsnoi contingente de brigadier', a lost con -firmat primal stahanovist la uzina Diesel. . .

Si atàtea, atàtaa altele l... lata-1 si peco! dot tlnert care urea Dumintca la brat,potecile umhroase insemnAndu -si numelape coaja arhorilor El. Petra BrAnzá. e untscusit electrician, lar ea invätátoare labara] ; s'au cAsätorit in prag de prima -vara 51 1st Incrusteaid numela nu nnmalpe coaja arborilor, dar $1 pe drapelu! Iron -tasiIo e in insult freamatul creator al ma-rl' constructs'.

Visurile trag la o parte per-deanvlitorultil... intro dimineata, Blstnta vasvacnl intre paletele turbine!. punánd tortlacare. motoare:e urtale. MU de ki- .

lowati vor p :acs pe lInif :e de Ina :tXtenslune sA duce in toate patru van -turi veste, cep mare : a Intrat an fune -(tune cea mat mare hldrocentralA a tari!!"O hidrocentrala constructá de °ameni stm-PII crescut! $i educati de partid la scoa;acea mare a aantierului ; o hidrncentralAridicatá cu aJutorul unor frati drag!, ca-ane -au deschis drumurl no! camen't.sovietici ; o hidrocentralá cärela puporulnostru l -a dat numele stump al tutVladimir Ilei Lenin.

I. PURCACJ.

www.dacoromanica.ro

Pag.

Micarea grevistádin Franta

PARIS 13 (Agerpres). TASSZiaru] L'Humanité" relateazá In lega-

tura cu greva ofiterilor din marina co-n:erclala francezA cá in majoritatea por-turilor la aceasta greva au aderat ai mari-naril. Revendicarlle grevi5tilor sunt sprijinite activ de docherü at muncitorü por-tuarl. Potrivit ziarului .,Le Monde". la11 Mai. numal in porturile franceze dinMarea Mediterana au fost tmobiltzate 120de vase comerciale.

*MOSCOVA 13 ( Agerpres).Corespondentul din Paris al zlarrului

,Pravda" relateaza not amanunte in legstira cu greva dela uzinele Renault, caree drrat aproape o luné.

Pentru a provoca n sctzfune in rándulmuncitorilor strie corespondentulaclministratfa uzinei a recurs la diferitemasurt. Acum cáteva zile, avind apro-barea guvernulut francez. adminlstratta aanuntat inchtderea uzinelor al concediereaa 37.000 de muncitori.

Totu5l aceste misuri draconice n'auavut darul sa -1 tntimideze pe muncttorl.care au cerut in unanimitate redeschldereauzinelor 51 rechemarea unatatilor polige-nesti care ocupasera Incinta uzinet.

La 12 Mal, sub prestunea protestelormuncitorilor, directta uzinelor Renault aanuntat ca uzinele lai vor reincepe activatatea a doua zi dimineata $1 cä toti muncitorll 1$1 pot relua lucrul. In felul acestalock octal, prin care se urmarea sa seexercite prestuni asupra muncitorilor, aPost contramandat.

Pana in prezent, admtnistratia uzinehrRenault nu a (scut vreo promistune roteOeta In ceeace prive5te satisfacerea re-vendlcarilor muncitorilor- Dar faptul caédministratia a redeschis uzina dovede$teeaecul manevrelor care urmareau intimi-itarea muncitorilor prin amentntarea anInajulut 51 scindarea miscarii muncltoresti

Muncitortl dela uzinele Renault contihua lupta pentru drepturile for vitale. UItimele sáptamáni le -au aratat in mod eloc!tent ca Humai unitatea de actiune poateaslgura victoria. Organizarea, unitatea $I

fermatatea muncitorilor dela uzinele Re-hault sont un exemplu pentru oamentimunch din Franta.

La 12 Mai, la Paris au Meut grevatnuncitorii dela metro ai autnhuze. GrevaE cuprins majoritatea oamenllor muncitdin transportul municipal.O

Greva muncitorilordela santierele navale

1din Bremen

BERLIN 13 (Agerpres). TASS transanite :

Greva celor 14.000 de muncttorl delaSantierele navale din Bremen continuade mal bine de doua saptsmáni. Prtnci-pala revendicare a muncitorilor este marirea salarillor. Ca ai toti Dament' munchdin Germania occidentals muncitorit dela $antierele navale din Bremen au mullde suferit rte pe urma cresteril continue apreturilor in Ger-manta occidentals si stmtdin ce in ce mai molt povara Impozltelor,lurmare a pollticit de remhlttarizare ai deiregatiri de razboi. causa de guvernul dela

Bonn.Grev1at11 au intsrlt pichetele de greva

Ilmpledicand astfel incercirile spargatoriaor de greva de a patrunde pe teritoriultsantterelor navale. ln ciuda tuturor efortu-rilor patrontlor. pe Santierul naval 1Vet- erwerft" din Bremen stau nedescsrcatecirca 50 de vagoane cu materiale de conótructle.

In semn de solidaritate cu grevistii dela santierele navale din Bremen, munci-toril de la $antierul naval Deutsche -averft" din Hamburg au declarat cA nu vorefectuá lucririle necesare la vasele caredin cauza grevai ar putea fi transferateIde la 5antierele navale din Bremen la celedin Hamburg.

ROTERDAM 13 (Agerpres).Dupa cum anunta France Presse, me-

talurgi$til olandezi din port]] Roterdamau incetat reparatille in port, dec :aránio greva de solidaritate cu ce' 14.000 detnuncitort data santierele navale clin por-tul Bremen (Germania occidentals).aSITUATIA DIN EGIPT

CAIRO 13 (Agerpres). TASSDupa cum anunta ztarul ,Egyptian Ga-

Izette", primul mtntstru al Egiptulul, gemeralul Naghfb, a declarat cA , menrne-rea ortcaror trope strstne pe teritoriulrostru sub orice pretext nu este decat o'continuare a agresiunti engleze... Astäzi.noi am hotârit sa ne eliberàm definitiv deocupatia ai de agresiunea engleza ".

Naghlh a declarat : Acordul din 1936care a Post denuntat a fost impus Egip-tulul de fortele armate agresive de ocu-patte ".

Naghfb a suhliniat ca haza din zona Ca-nalulut de Suez este egipteaná, ..ea aPost creata de muncitort egiptenl si intimpul ultimuluh razboi a fost aparata defbrtele armate egiptene ".O

CAl torca miliardarululamerican Rockefellerin Orientul Apropiat

BEIRUT 13 (Agerpres). TASS transmite :

Ziarele anunta ca zilele trecute a sositla Beirut mlliardarul american DavidRockefeller. Iva 11 Mal Rockefeller a vizi -tat Damascul onde a avut o intrevederecu generalul Si$eklt, aeful statului majoral armate' sirtene. In aceeaal z1, Rockefeller a parasit Libanul al a plecat laCuvelt.

Ziarele relateaza cA Rockefeller Intentioneaza sa %1ziteze Er -Riad. Gida 51 CairoZiarul , As- Sarha" pungi in legatura vlzitalui Rockefeller cu calatoria lui Dulles intarale Orientulul Apropiat.oAlocatii bugetare pentru noi bazemilitare americane in Europa

NEW YORK 13 (Agerpres).Ziarul ,New York Herald Tribune"

publics o declarare a lui Harold Stassen.directlarul asa numitulul Oficio pentru Se-curitate Mutuala, care a anuntat cA bu-getul S.U.A. prevede suma de 327 de ml-lioane de ciolar) pentru crearea de noibaze militare americane In Europa In v11-torll tre) ani.

a

SCANTEIA4seZßrZar,isae a.^-7C1amZ.R1[.:'1C3 assaitassfraalss

Cuvântarea, lui Churchillin Camera Comunelor

LONDRA 13 ( Agerpres). TASS trans-mite :

Agentia Reuter anunta c'3 la 11 Maiprimul mtntstru al Angllel, WinstonChurchill. a luat cuvántut In Camera Co-munelor fscind o expunere asupra poli-tici' externe.

Primul mtntstru al-a inceput expunereavorbind despre Coreea. El a declarat :Telul nostro Imediat este. desigur, inche-

terea armtsti(fului in Coreea ".. Churchill al -a exprlmat parerea cA tre-

bue examinalâ cu rahdare $l simpatie nouapropunere comunista ca cele cinc' puterasa la asupra lor Barcina de a se ingrat'in modul cuvenit" de cal 40.000 sau50.000 de prizonteri coreen' care au malramas 51 care se tem sa se incoares in pa-trie.

ln legatura cu ultímele propuneri aleparti' coreeano- chineze premierul Chur-chill a declarat N i este necesar sa seporneasca dela prerniza ca ele nu pot servidrept baza pentru o ìntelegere".

Refertndu -se la evenimentele din Indo-china, Churchill a spus: Dupa parereamea, inaintarea nea5teptata a unitatllortrupelor Vletmtnilui spre frontiera Siamu-lui nu trehue s& ne determine sa tragemconcluzia ca este vorha de o misura Inspi-rata de Sovlete. Incompatihila cu noua po-zitie a guvernuln sovietic".

Ocupinrlu -se de tratativele anglo -egiptene de curanti intrerupte $1 de actuala po-zitie a guvernului egiptean condus de ge-neralul Naghfb. Churchill a lasas sa seinteleaga ca Naghfb ,se supune dlctatululaltera ". Din cele declarate de el reiese caguvernul englez Intentioneaza sa continueai de acurn Mnainte tinta pe care a urmat-opana in prezent in tratativele eu Egiptul.

Trecind la problema Germanici si ca-racterizand -o drept ,.prohlema rlominantaa Europei ". Churchill a declarat : .,Ort-cat de puternlcs ar fi dorinta noastra elea ajunge la o reglementare prieteneasca cuRusia Sovietica sau chiar la un modus vi-vendi mat bun nu fntenttonam nicldecumsa renuntam la indeplinirea ohligatitlor pecare ni le-am asumat fata de Germania occidentala ".

Trebue oare inlelese eceste covante aleprlmului minlstru in sensul ca guvernul

englez tntenttoneaza sa continue politicade militarizare a Germania) occidentale,politica de desmembrare a Germaniet ?

Referindu se la atitudinea Angltel fatade comunitatea defensiva europeanA. Chur-chill a confirmas cA Anglia nu intent10-neaza sa adere la sistemo) federativ european. Noi, a declarat el, suntem alaturtde el, dar nu suntem o parte a lor ". Chur-chill a vorblt In continuare despre o schim-hare a pozittel Roste' Sovietice In ultimapertoadá. El a spas : Politica noastra con-sta in a evita prin cuate mhJloacele ce nestan la dispozltie arice actiune sau oricedeclarare ce ar putea opri reactta favorahlla care are poate loc, ai in a salutaorice indicio al imbunatattrii relatlilor noa-stre cu Rusia.

Suntem incurajati de o serie de gestor)de prietente din partea noului guvern so-vietic".

Churchill a declarat cA ar ff o greaealasa se creada ca nu se poate reglementanimic cu .Rusia Sovietica daca, sau panacánd. nu va fi regiementat totul.

,.Reglementarea a doua sau tres mo-mente dificlle ar fi o realizare pentru oricetara luhitoare de pace ".

Desigur. a spus Churchill. nu ar fi raildaca in decursul unes antimite perioadede timp ficcare parte s'ar gándi ce sepoate intreprinde acceptahil lar nu inac-ceptabil pentru cealalta parte ".

Nu cred cA problema foarte serloasa aImhinarit securitatil Rusiel cu lihertatea aisecuritatea Europei occidentale este de ne-rezolvat". Churchill a declarat : Cu trataImprec)zhlnea sl confuzia existente in afacerile internationale consider ca trehue saalba loe o conferinta la nivelul eel maiinali intre puterile conducatoare, tara mariamánari ".

La aceasta conferinta. a continuat Chur-chill, trehue sa la parte un nomar caí matmie de puter' ai persoane. Aceasta lora)vire trehue sa fie ,. intr'un enumit gradneoficlala si intr'un grad ai mai mare se-creta $t tzolata ",

In inchelere, primul ministro Churchille cerut sa se mentina pre,gátirlle militareengleze la un nivel corespunzator limitaifortelor noastre..."

DeclaratíaLONDRA. Dupa corn anunta agencia

France Presse ". Clement Attlee, conducs-torul grupulut parlamentar laburlst, a de-clarat in Camera Comunelor cá partidulsai aproba tonul general pe care 1 -a

folosit Churchill.Discursul lui Churchill a fort un dis

curs foarte realist" a spas Attlee. Cureferire la nulle actiuni constructive aleguvernului sovietic in domenlul polftnaitexterne, Attlee a declarat : Noi trehuesa avem relata' personale mai strinse cuconducatortl sovietici st co Malencov".

Trecánd la politica americana. Attlee adeclarat : Trebue sá se trina scarna depolitica contradictorie $I antagonists a pre$edintelui Eisenhower ai a CongresulutGuvernul Statelor Unite nu este stapán inpropria lui casa. Politica acestlii guvernnu este dealtmintert sincronizata. Presedintele a resist de curand un amplu discurs. Imediat dupa aceea. Foster Dullesa facut sa se auda un attui pe. at ton"

Attlee a declarat apoi ca RepublicaPopularä Chineza trebue sa primeas uilocul sali in Consllful de Securitate. Ma-rea Britanie este Interesets vital in inche-ierea pscli eu China a spus Attlee.Anglia nu poate trai la Infinit intro peri -oadA de restrictil asupra comertului sai.

luí AttleeNoi nu avem nieto speranti de a puteaface sa creasca schlmburile cu S.U.A. sini se cere sa nu facem comen cu China ".

Agencia americana Associated Presstransmite ca Attlee a cal!ficat drept su-prasimpltsm tendinta de a se puna tor-hurarile mondiale in intregime pescarna Intriga' sovietice ". Attlee adeclarat deaaemenl: ,.Exista elementein Statele Unite care nu dorase re-

glementarea In Coreea. Aceste elemente urmaresc un razhoi general cu Chinacomunista 51 împotriva çomunismulul ingeneral 51 mai exista o puternica Inf:uen(aa cercurilor extraparlamentare (aluzte launce cercuri de afacert si la traflcantiIde Influente de pe culoarele Cangresuluiamerican, N.R.) in favoarea lui Clan

Cal -$t ". Agencia Reuter" transmite ca

Attlee a adaugat : America este pur -tatoarea de cuvant a O. N. U. (la

tratativele de armistitiu din Coreea, N.R.)51 creó cA ch'.ar in aceste negocieri ar flutil daca ar fi interesati ai 'alti membri a1

O.N.U. Sunt foarte sigur ca atunci cánd.asa cum sperata eu torti, aceste negocieri'mediate pentru un armistitiu vor fi ln-

chetate, o vfitoere reglementare nu va trebui sa fie lasata exclusiv In mainlle ame -rlcantlor ".

Evenimentele din CoreeaPHENIAN 13 (Agerpres), CHINA

NOUA transmite :In comunicatul din 13 Mai al Inaltulul

Co:nandament al Armatei Populare Co-reene se anunta ca in cursul zilei unita-tile Armatei Popolare Coreene ai detasa-

TratativeleKAISUNG 13 (Agerpres). China

Noua transmite :La 13 Mai, delegatia coreeano chineza

la tratativele de armistitiu in Coreea aCat publicitatü ulmatorul comunicat

Dela re:uarea tratative :or, partea co-reeano chineza a facut mari eforturi pentru a obtine rezolvarea grabnlca a problemelor ai incetarea focului in Coreea.Inca din prima zi a reluaril aedinteor,partea noastra a inaintat o propunere re-zonabila ai practica, alcatutta din nasepuncte, in conformitate Cu principti.e asu-pra carora cele doua parti cazusera an-tertor de acurd. In baza acestel prupineri.tots prizonteri) de razboi cari: nu var firepatriate direct urmau sa fie predati unuistat neutru. Apoi, la 7 Mai, partea nuastraa inaintat o noua propunere concreta ai-catuita din opt puncte, facand concesla dea auopta punctui de sedere sustinut cuincapatanare de partea americana ca tollprizonierii de razboi care nu %or fi repa-triati direct sa ramana in Coreea.

Totusl, de patru zile, dela 9 la 12 Mal,partea americana a tinut in toc tratativeleprintr'o serie de false piobieme $i de ama-nunte (ara importanta, stavilind total progresul tratativelor. In cadrul sedintelp:enare a delegatiilor din 13 Mai au mersmat departe si au incercat sá ataco actualabaza a tratativelor asupra cardia celedoua parti cazusera de acurd inainte dereinceperea $ edintelor p:enare si anumeprincipiul ca prizonierii de razboi care nuvor fi repatriati direct urmeaza sä fiepredati unui stat neutre. Partea cealaltaa propos ca dupa intrarea in %ignare aacordului de armistitiu. Loti prizonierii derazboi coreeni care nu vor fi repatriatidirect sa fie pu51 in liberiate in Coreea ",

mentale de voluntarl chinezl au dus luptelocale impotriva ir.aniiculut in apropiarede Penandon.

La 13 141a1, unitattle de artllerte antf-aerianA Si pu5ca$li vánatori de avtoaneau doborit cloua avinane ale inamicului

de armistifiuin regiunea controiata de ea sl ça dupadoua lunt deva darea in pain a acestorprizonteri unui stat neutru. soarta tuturorprizonierilor de razboi de alta nationali-tate decàt rea coreeana care nu sont re-patriati direct 51 care nu al -au lichldattemerile acumulate in t'input lungll lordetinerl an lagarele de priz.onieri de razboiale ce:ellalte parti. sa. fie solutiunata inmod unilateral de cealalta parte prin pu-nerea for in liberiate in Coreea ".

In acelaa timp, partea americana a propus tot felul rie restrictil nerezonahite inceeace prive5te exercitarea pazet temporare asupra prizonierilor. de razhof de catrecomisla de repa,triere formata din repre-zeatantii onor tari neutre ai in ceeace pri-veste expltcatitle ce urmeaza sa se deaprizonierilor de razboi nerepatriatt direct.

in cadrul 5edintel din 13 Mai a trata-tivelor de armistitiu generalul Nam Ir adeclarat In mod oficial ça cealalta partenu numai ça nu a acceptai cele doua propuneri rezonabile ale partit carecano-chi-neze dan 26 Apriate si 7 Mai pentru regle-mentarea prohlemei prizonierilor de razboi,dar s'a Indepartat de propunerea compusadin crei puncte cuprinsa in scrisoarea din16 Aprilie a partii americane. Este evidentça nu aceasta este atitudinca pe care eaar trebui sa o adopte in cadrui tratative-lor. Propunerea inaintata de cealalta parteprimeJduteste perspective :e tratativelor dearmistitiu. Pattea coreeano- chineza a de-clarat Nam Ir. nn poate an niciun caz fide acord cu propunerea celeilalle partiai partea americana trehue sa o reconsi-de re.

Delegatllle celer doua parti se vor ln-tain' din nou la 14 Mal.

Cu privire la repatrierea unor cetciteni americaniinternati in Coreea de Nord

MOSCOVA 13 ( Agerpres). TASS R.P.D. Coreene a adoptat o hotartre favotransmite : rahila in privin(a et

La 6 Aprilie, Guvernul Sovietic a in- La 30 Aprilia cetatenil americani sus -format Guvernul Republicti Popu :are De- mentionati au cos: predati reprezentantilormocrate Coreene asupra cereria guvernulul sovietici in orasui Andin ( Repuhlica Popu-S.U.A., privitoare la punerea in liberiate tara Chineza), car la 11 Mal ei au sosit la

Sd trimiterea In patrie a celer sapte ceti- bioscoLa 12 Mal_ cet capte cetatenl americani

tend americani internati in Coreea de Nord. au plecat cu avionul la Berlin, pentru aDupa ce a examinai cererea, guvernul pleca de acolo mai departe in S.U.A.

Declaratia secretarului general al O.N.U.NEW YORK 13 ( Agerpres). Dupa

cum anunta agencia France Presse. DogHammarskjoeld, secretarul general alO.N.U., a finit Marti prima sa conferintade presa in cadrul càreia a declarat ca.. ultima propunere coreeano chineza con-stitue un considerabil pas inainte ". La o

intrebare pusi de ziaristi in legatura cupolitica sa fata de personalul O.N U.,HammarskJoeld a räspuns ca ..datoria saeste sa -ai pastreze lndependenta fata deorice presione din partea vreunui gu-vera, orare ar fi el ".

Samavolnica arestare a unui frunta al tineretuluiin Germania occidentali

Protestai Comitetului International de prega :ire a Festivalului

in time ce tinerii din intreaga lume.intensificánd actiunea for pentru pace $icolaborare internatfonaal, pregatesc cal deal 4 -lea Festival Mondial al TineretuIui51 Studentilor pentru Pace si Prieteniecare se va tine intre 2 $i 16 August isBucureatl, s'a aflat $tlrea despre arestareain Germania occiclentala a lui Manfredvon Brauchitsch, fort tampion automobi-list, membru al Comitetului Internationalde pregatire a celui de al 4-Ica Festival

Mondial si membru al Comitetului rie loitiativa pentru pregatirea celui de al 4 -ieaFestival din Germanta occidcntala.

Indata ce a aflat aceasta *tire. Comitetul International de pregatire a Festivalului a adresat un mesa) de protest cancelarulu' Adenauer. ceránd iniediata ellberare a lui Manfred on Brauchitsch. acarui arestare o considera drept un ataaImpotriva vo'ntel de pare a tineretulu'din Germania occidentals. (Agerpres;

in cuvantarile ros-tlte la Consfatuirnadespre literatura aiarts, dela lenan, dinluna Mai 1992, pre-aedlntele Mao Tze-dun a Indemnat pescrittori al pe ansatisa se apropie de popor, de muncttorl, det'Iran!, de luptatoril popolar), sá se arun-ce el inalai din toatâ anima in lupta revo-lutionarA, sa studieze marxism- leninismul,sa faca din arta lor o adevarata arts apoporulut. Scrittorii Chines au urmat aceste directive. Ficcare din cele 177 de vo-lume puhlicate in Biblioteca de Ilteraturâpopulará In anul 1949 este o lucrarecreata in spiritul princtplilor enuntate laConsfatuirea dela lenan. Printre acestease numiri ,.Rasare soarele deasupra rá-ului Sangan" de Din -lin, ,Uraganul" deChu Li-ho al .,Fata Cu paru) csrunt" deHe Cin-ci, trai opere distinse cu pre-miul Stalin, care zugravesc an mori viovista täranhlor din regiunile eltberate.

Acetiti scrittori $1 alti) ça e1 au mers $1au participai alsturi de tarant in luptelede eliherare, pentru reforma agraià... Eiau luptat sl au mincit ln rándurtle Arma -tel Populare. Acumulánd o asemenea ho-gata experienta, ei au creai cele mai buneopere ale lor.

inspiratie din viatáExpertenta a aratat cu prisostnta ça

sursa celei mai hune literaturi a noastreo constitue adevarata vtata a poporulultraita dln pain 51 cu intensltate.

Asa dupa cum a spus Ciao Su -II, auto-rul poemilul despre LI lu-tai st al Schfm-barilor in satul Li ", personagihle din ope-rale sale sont vecinhi sai. lar scenefe pecare le deserte sunt din Incartle unde a

trait. Evenimentele suint acele.a pe carele -a cunoscut el intra' ,.stropite cu sángelemultnra dintre %echi) me' tnvarà51 ". Vialapoporulul este Izvorul de inspiratie pentru intreaga sa errera creatoare 51 ea esteaceea care da scrierilor sale cailtatlle careitnpresioneaza atát de puternlc pe catito-rii sai.

Numerosi alti scrittori din reglunileeliherate au mers la tara Dar aceasta nupur $1 slmplu pentru a ..culege material"In sensu) obleuit. El au muncit ça func-tlonari sau ça aiixillarl ai administratltlorlocale sau an munti asemanátoare. Filndvorha eel mat adesea de Intelectualt dataoras, din vechea soctetate. la inceput li s'aparut grec sa stabileasca o legatura stránsa cu lumea dela sate. Dar cu ajutorul ac-tivi$tilor comunisti dela sate, el au reli-

ait pana la mana sa creeze legatura aproplate cu tarant) 51 sa 51 dezvolte In falot

Scriitorii se îndreaptá spre poporatesta capacttatea deIntelegere ai cunoa5-tere necesara pentrua crea opere no1, ex-celente, in legatura cu schtmbarale revo-lutionare din satul chinez.

IAO HUA

Invátánd din mune.Cunoscuta romanctera Din -din a parti -

cipat In doua rándurl la lucrári pentruaplicarea reforme) agrare. Prima data s'adus cu simplul scop de a scrie. In timpce altas faceau munca organizatoricà, eas'a concentrai asa cum si -a propus, asti-pra activitatii de observare ", Ea nu avorbit decit cu oamenil care o intere-sau, incercand sa inteleaga caracterul $1

conceptia lor. Din aceasta priclná priete-nia ei eu tarant' nu a putut fi profunda.Ea nu a putut intelege pe deplin transfor-mariie tdeofo.gice prin care treceau tarantiin timpul acestel mari reforme. A dotta aoara iosa ea s'a avántat din toata Inimain munca ele massa. De data aceasta, eastatea de verba cu taranti pentru a inte-lege situatia din sat $1 a -1 ajota sa -si re-zolve probiemele. Drept rezultat, ea a de-venit in scuri timp un prleten aproptat 51un toará$ de luptä al taranitor din Intregdistrictul. In felul atesta ea a creat ro-manu' pitn de viata despre reforma agi-araRasare soarele deasupra ráulul Sangan ",care a fast puhilcat in 1947.

ExperIenta scriitorllor care s'au dus samunceascá in fabrici sau care au luatparte la vlata din armata, arata deasemeneaca scriitorll trehue sa stahiteasca un contact vio cu muncltorit, (Arami $1 soldatlt$1 cA trehue sa de% ira prietenti Intimi aiacectora. Mainte de a piten spera sá de-vina un 'nginer al sufletulul omeriesc".Aceasta este calea realismului pe rare curmeazA arta si literatura chineza mo-derna.

Din cauza Ifpsel initials de cadre ca-lifícate, in vremea intetneteril RepublicliPopolare, multi dintre scrittori au fastchaman sa lucreze in serviclile governa -mentale sau sa duca o munti organizato-rica, in special in pregatirile preliminarepentru constituirea propritlor lor federatdflargite de scriitort $1 artisti. Din -Lin, deexemplu a preluat editarea Gazetei literare" ; He Cin-ci a fest numit In departa-mental lfteraturii originale din Academiacentrala de arta dramatice. Supraincärcatlcu manca obianuitA, acesti scriitori s'augasit oarecum despartir de viata de fie-care zi a poporului, care se schimba ne-

contenit. Accasta s1-tualte nu putea sa in-fluenteze deck in-tr'un mod negativ

mans de creatte originala, dar astazi areloe o schambare in sens favorahil.

In anul 1952 numeroase cadre tinereau devenit disponibile pentru a efectuamonca de organizare ai arlministrativA.Scrtitoril au ajuns din nou in situatta dea -si lea condeiele ai de a serie, Imboga-titi cu nona for expertenta, cu cercetartlefor politica mat Adanal.

Unde sunt acum scrittorii ?Ce tac In prezent scriltoril din China

noua ?AstAz1 scri)torü pot fi gAsitl oriunde

se desfaaoara munca creatoare a poporu-lui. in Marcie 1952 Federalia cercurilorde literature ai arts a organtrat in colabo-rare cu Comttetul Central al Partidului Co-munist Chinez primul grup de scriitnii chi-nezl care au plecat pe taren in Coreea, Infahrlci 51 in distraetele rurale.

Ciao $o -li care se ocupa de editarea re-vistet !iterare lunare Balade si cántece"din Pekin, se alla acum in provinciaSan -Si onde se desfaaoara o mare campanie pentru organizarea cooperativelorde producatort rurali. Clu Labo a Post ovreme redactorul aef al ievistei _Litera-tura poporulul" si a condus delegatia chi.ring care a vtzitat Republica PoputaraMongola. Dupa ce a lucrat un Limp in or-ganizatta de partid a une' uzine metalurglee, el a inceput sa serie un roman. laracum s'a Mai-iota-1 acolo sa -si termine opera.

Un mare nomar de scrittori, printre careLiu Pal -fu, autor al Iicrarilor FlAcariledin fata" al Trel luptatori "; Ian Sito re-numit autor de novele $l a1'ei 1Vei care ascris vestitul reportai despre voluntartichineza Cine slant coi mal luhiti ?"au luptat in rándurile erolcllnr voluntarias poporului chinez. Uni' dintre et au loptat in Coreea limp de aproape dot ani.Ei au saris not opere care au caatigat o

larga popularitatePa Cin. care a foss deasemenea In Co-

reea. este vestit pentru romanele sale. Lu-crärtle acestui scriitor s'au bucurat de omare raspándire $1 au exercitat o mare in-fluents asupra tineretulttl chinez, in spe-cial trilogia sa Familia ", PrimAvara"$1 Toamna ". Dupa eliberare, e) se simtea singur, lipstt de experienta %letit noi.Intro vreme eroica pana sa era totutllipsita de vigoare. Prints voluntari) dinCoreea el a capatat cea ma' mlacatoare tm-

preste asupra noululpopor al Chine', asu-pra ernismului sai,asupra fermitAtll sale,tmpresle care a

schimbat intreaga saconceptie, a5a dupacum relese limpede

din reportajul pe care 1 -a publicat in presachineza.

Scrittorul Ian Suo a terminal recent ro-manus ,Tre1 mil de 11 (masura de lungimeN.R.) clealungul Corcel". povestire incare se arati corn $t -au indeplinit sarciniledetaaamentele de voluntari dela calle fe-rate. Ian Suo spune cA atunct cánd s'adus pentru prima oars in mltincu] masse -lor dc muncitori, tarant al soldati, el s'asimili strain printre e'. Numat dupa ce51 -a dat scarna de adevarata for nobleta.mimai dupa ce ai-a schimbat treptat, sublnfluenta educatiei de partid 51.a realltA-tii aspre, propria sa conceptie despre viali,el a ajuns sa -1 fubeasca Dupa corn serieel imitai 'obese intr'adevar poporal 51doresc sa raman alaturt de el toata viatamea ".

Pentru orice scriltor, misura In careel iube$te massele de muncitori. de torani $i de luptAtori populari, reprezintamasura in care el insti$' s'a schimbat dinponci de vedere ideologic al deasemenimisura in care opera sa are caracter edu-ratly. Acest lucro au aluns sa-1 inteleagal'a CM ai ian Suo.

La jumatatea lui Noemhrie 1952, Fe-dei-atta cercurilor de literature sl artadin intreaga China a organizat calde al doilea grip de scriitorl mai multeechipe pentru monca In mijlocul masselor. E' s au adunar din numeroase colturi ale tarai al au venit la Pekin pentruo perioadA de o luna, In care Limp castudieze $1 sa 5i pregateasca planurile pentru mai molte Ioni sai ani, dupa necest-tate.

Poetul At Cin s'a pre,gatit sa meargain satele din Cekianul de rasarti. LI Ci-autor al pavestirit In versura \Van Kielai Li Sian sian ", s'a hotarit sa mearga Inregiunea petroitferá lumen, in Limp ce LoMet, unui dintre autorit piesel .,SteagulRosu" a porn's spre Andan, central indus-triel de oiel din China.

Ei au primis lot sprljinol clin partea gu.vernului popular. a partidulut 51 a Federa(lei sledicatelor din intreaga China. Ajun-gánd la destinatte ei vor tuera in comite-tele de partid ralonale sau regionale, Inurganizatiile sindicale locate sau ca in-atructori cultural) sau politici in unitatilearm

Scritate)tori ai poporului, e1 s'au callt Ingreul luptei poporului pentru apArarea na-tionala, pentru sporirea productiel, pentrucnnstructia national&, pentru pace, pentruvials.

(Din re vista China Poputord" nr. 4. 19.5.3)

Pritnirea de cátreN. AI. '$'vernie

a delegaiiei Federc'-t1eisindicale din intreaga Chia.

MOSCOVA 13 ( Agerpres). TASStransmite :

La 12 Mal in clAdirea PalatulaiMuq.cil, N. M. Svernlc, presedfntele Consthu-

lui Central al Sindicatelor din UniunSovie ici, a primis delegatia Federatieislndicateior din intreaga China. cane viziteaza Uniunea Sovietica la invitatia Con.siliului Central al Sindicatelor din UniuneaSovietica.

N M. Svernlc a salutai cu calduradelegatil chinez'. urane' Federatiei sindi-catelor din intreaga China mari suc ^erein construirea Chinai noi.

Conducatorul delegattei chineze, Taipre5edintele Consiliulul sindicateló

din China de Sud -Vest, a restii o clivas.tare multumind Consiliului Central al sfa.dicatelor din Uniunea Sovietica pentru p..sihilltatea oferita delegatlei de a cunoaatemunca a' viata oaménilor sovietici.o_

In Cotnitetul Executival Federatiei sindicale

dan intreaga ChinaPEKIN 13 (Agerpres). China Noua

transmiteLa 12 Mai a avut loe prima $edlnta a

noulul Coinitet Executiv al Federatiei sin.dicatelor din intreaga China. PreSedintede onoare al Federatici a fost ales LiuSao -ti. Presedinte al Federatiel sindicate-lor clin intreaga China e fost ales Lai.lo -lui; vicepreSedinti au fost alesi LiuNin -i, Liu Cian -Sen ai Ciu Slue -fon.

oLa Moscova s'a deschis expozítiaCartea pentru copíi in R.P.R."

MOSCOVA 13 Corespondentul Agen-fiel Agerpres transmite :

Marti 12 Mal s'a deschis la CacaCarlit Copilulut din Moscova expoaitiaCartea pentru copa' in R.P.R. ". La salemnitatea deschiderll a asistat un numerespublic alcatuat din scriitorf pentru ccpit $ipedagoga Au asista' deasemenea aefil sec-

tialor culturale ale amhasadelor larilor dedemocratic populara precum al membriiambasadel R.P.R. la Moscova, in frunteeu Mihail Dalea. amttasador extraordinarsi pienipotentiar.

La so!emnitate au luat cuvántnl Z1min V.,mtntstru adjunct la Min'sterul invita-mántulut public al R S.F.S.R., $i scrittoa-rea Prilejaeva M., care au suhiiniat InsemnAtatea deschiderit expoz'tlel pentruintarirea prieteniei intro cop''l rnmánt $1copili sovietici 51 Intro scriitont pentrucopa din lJ R.S S 51 coi din tara noastra.

Din partea amhasadet R.P.R. e luat eu-vántul Stefan Ducu. tonsillar de archa-sada. CEcllipa de box a U.R.S.S.participa la campiorateie

curopeneVARSOVIA 13 (Agerpres).La 12 Mal a parasit Moscova plecand

spre Varaovia, echipa reprezentati%a debox a U R.S.S., care va participa la cam-pionatele europene de box. EchtpaU.R.S.S. este aicatulta din 20 boxeur'printre care se afla 5i cunoscutii campioniBulacov, Stepanov, Garhuzov, 111edouv,Scerbacov, 'nain. Egorov si Solita$.

e = 41.111111.----

$tiri sportiveAstAzl dupa amla ?s, pe stacilonul Giu-

lesti din Capitala, va incepe desfasurareaturneulul internal'onal de volet si haschetla care participa echtpele .,Mineral" SiLocomotiva" dan Sofia precum al forma -

tille bucure5tene Locomotive ", C.C.A.",Progresul" ai Stiinca ".

Intrecerlle de vole) programate ntruastAzi vor incepe la orale 15.30, hartde haschet se vor desfASura incepánd dela

orale 20.

In cursul zilel de eri participantla 13maree intrecere ciclIstA Internationala..Cursa Patti" au strabatut distanti d'o'reorasele Stalinogorod Lodz (206 km )- V c-

torca in aceasta etapa a fost cucertta de

ciclistul Pawliczak din ech :pa po :onez.r°rdin Franta.

Dintre membri! echlpei R.P.R. NMaxim s'a classi pe loeul 21. lar C. Du

mltrescu ai Gli. Sandro pe brutile 28

$1 36.Astazl se va desfASura ultima etap? a

.,Currsel Paci! pe distanti LodaVaratrita,

*Cele doua jpcuri de fotbal care auto

lac eri dupa amiaza pe stadlonul G

in cadrul campionatulul divüionar, lainincheiat cu urmatoarele rezultate : S

ta" (Timisoara) Dinamo' (Orasul Stella)

3 -1 :..0 C.A .,Progresul" (Oradea) 2.1

SPECTACOLELE DE AZITLATRE : Opera de Stat : FI3r.:p alb. Teatrul de

Opereta: 'ant de liberiate: National .,I. Ñat wl1a1 L. Caragiale' \(Comedua) - M ilric stills IGarutak r i:cu patates : Municipal A1itret. Comr Ti`er ;o3Student In anul lit. Armatel (B dol G rai 3l1ß

Jucñtoril de cari si Ca.atoriai Armatei IG:+lea

Septembrte). Pee:Peu

interzisá. Teatrnl Muncltw

G.F.R. IGiuiestr): atra din casaC`uri'a to pro

irrcie: Ansamblul Estrada ai R.P.R.: Concert 6)muzica popnarelor. tandarica : Casa ois,cir iota

CINEMATOGRAFE I. C. Frima : M "ne 6 cu'A :,n,a pretutindent. O pov'este cu ursuleti: cbl.restL Patrla : Tsar hone TracZe.Lumina : Partizana; 23 August : eteleAler a,

D`siloRapirea; Gh1aDojalixi,taxidmcf':arme: Ge

din Cronstadt: Popular Miorlta: ta tubert:tstallion: Elena Pasel. Din Hou pe front: LI

Sarbatnarea eliberarii . Volga : Omni cu pra `le

Siteuni: Cultural: No:mie de Mat; Ratiova: Ath;)inca: Vaslle Roaita; Mizerahifii ( serla II-a'irti'an;Oropst'ii ; Tudor Vladimlrescu : Micol l' rnOlea Rancie Coueertul maestrilor artelConstantin David : Ruptura : Mai(sana exil Timpurl N'niSub srmnl patineretii: laie Plntilie: Docamarazi :iota rra t to ions liai: 7 Nembrle:

AEDACTiA $1 ADMINiSTRATIA t Bucureptl Plata SclIntell ", Tel. 7.80.10 et 7.60.4Q

IET1-.. r

Tiparui : Cambinatul Poligrafie Casa Scantall _I, V. STALIN".www.dacoromanica.ro