GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI....

86
GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953) -jurist, om politic- S-a născut la 8 ianuarie 1873, la Șimleu Silvaniei și a decedat pe data de 5 februarie 1953 la închisoarea politică din Sighetu Marmației. A urmat cursurile Liceului Reformat din Zalău, apoi a studiat dreptul la Cluj, Budapesta și Viena, obținând doctoratul în anul 1896. A intrat în viața politică încă din vremea studenției, fiind membru al Partidului Național Român (1891). A participat la înființarea Societății Academice Petru Maior a studenților români din Transilvania, fiind ales președintele acesteia. În anul 1894 a inițiat Societatea Studenților Români, Sârbi și Slovaci, al cărei președinte a fost ales. După terminarea studiilor, în anul 1898, a fost jurisconsult la Mitropolia Română Unită de la Blaj, dar în anul 1897 fusese deja ales în Comitetul Partidului Național Român. În decembrie 1904 a fost ales vicepreședintele Partidului Național Român, iar în 1906, deputat în Parlamentul Ungariei în circumscripția electorală Vințu de Jos, din comitatul Alba. În anul 1915 a fost trimis pe frontul din Italia. La întoarcerea de pe front, în anul 1918, a sprijinit demersurile Comitetului Național Român Central și a contribuit la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, unde a fost ales președinte al Comitetului Dirigent. În anul 1926 s-a realizat fuziunea Partidului Național Român cu Partidul Țărănesc, formându-se Partidul Național Țărănesc. Iuliu Maniu a fost președintele acestui partid între anii 1926-1933; 1937-1947. A fost prim ministru în perioada: 16 decembrie 1928 - 7 iunie 1930; 13 iunie - 10 octombrie 1930; 20 octombrie 1932-14 ianuarie 1933. A condamnat regimurile dictatoriale instaurate în țară în perioada 1938-1944, luând parte la răsturnarea guvernului Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste la 23 august 1944. Pentru intransigența lui politică a fost arestat, iar la 17 iulie 1947, împreună cu alți membri ai P.N.Ț., a fost condamnat la

Transcript of GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI....

Page 1: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE.

DATE PERSONALE

IANUARIE

IULIU MANIU (1873-1953) -jurist, om politic-

S-a născut la 8 ianuarie 1873, la Șimleu

Silvaniei și a decedat pe data de 5 februarie 1953 la

închisoarea politică din Sighetu Marmației.

A urmat cursurile Liceului Reformat din Zalău,

apoi a studiat dreptul la Cluj, Budapesta și Viena,

obținând doctoratul în anul 1896. A intrat în viața

politică încă din vremea studenției, fiind membru al

Partidului Național Român (1891). A participat la

înființarea Societății Academice Petru Maior a

studenților români din Transilvania, fiind ales

președintele acesteia. În anul 1894 a inițiat

Societatea Studenților Români, Sârbi și Slovaci, al

cărei președinte a fost ales. După terminarea studiilor, în anul 1898, a fost

jurisconsult la Mitropolia Română Unită de la Blaj, dar în anul 1897 fusese

deja ales în Comitetul Partidului Național Român. În decembrie 1904 a fost

ales vicepreședintele Partidului Național Român, iar în 1906, deputat în

Parlamentul Ungariei în circumscripția electorală Vințu de Jos, din comitatul

Alba. În anul 1915 a fost trimis pe frontul din Italia. La întoarcerea de pe front,

în anul 1918, a sprijinit demersurile Comitetului Național Român Central și a

contribuit la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba

Iulia din 1 Decembrie 1918, unde a fost ales președinte al Comitetului

Dirigent. În anul 1926 s-a realizat fuziunea Partidului Național Român cu

Partidul Țărănesc, formându-se Partidul Național Țărănesc. Iuliu Maniu a fost

președintele acestui partid între anii 1926-1933; 1937-1947. A fost prim

ministru în perioada: 16 decembrie 1928 - 7 iunie 1930; 13 iunie - 10

octombrie 1930; 20 octombrie 1932-14 ianuarie 1933. A condamnat

regimurile dictatoriale instaurate în țară în perioada 1938-1944, luând parte la

răsturnarea guvernului Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei

hitleriste la 23 august 1944. Pentru intransigența lui politică a fost arestat, iar

la 17 iulie 1947, împreună cu alți membri ai P.N.Ț., a fost condamnat la

Page 2: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

închisoare pe viață (11 noiembrie 1947). A fost întemnițat inițial la Galați, dar

la 15 august 1951 a fost transferat la închisoarea de maximă siguranță de la

Sighet, unde s-a stins din viață la 5 februarie 1953. Iuliu Maniu a fost un

simbol al rezistenței democratice.

Opera: Ardealul în timpul războiului. Pagini istorice (Cluj, 1921),

Testament moral politic (București, Ed. Cartea Românească, 1991).

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

* * * Magyarország monográfiája 1900-1932. Budapest, 1932, p.

624-625.

-Pop Mureşan, Pompiliu: Adevărul despre Iuliu Maniu. Bucureşti, 1946.

-Şeicaru, Pamfil: Istoria partidelor naţional, ţărănist şi naţional-ţărănist.

vol. 2. Madrid, 1963, p. 319.

-Muşat, M.; Ardeleanu, I.: Viaţa politică în România. Partidele politice

1918-1921. Bucureşti, Editura politică, 1971, p. 127-130, 133-137, 143- 145.

-Scurtu, Ioan: Din viaţa politică a României. Întemeierea şi activitatea

Partidului Ţărănesc (1918-1926). Bucureşti, Editura Litera, 1975, p. 121-

135.

-Giurescu, C. Constanantin; Giurescu, Dinu C.: Istoria românilor din cele

mai vechi timpuri până astăzi. Bucureşti, Editura Albatros, 1975, p. 705,

713, 733, 740, 742, 784, 786, 787, 800, 807-808, 813-814, 893.

-Pascu, Ştefan: Făurirea statului naţional unitar, vol. 1. Bucureşti, Editura

Academiei, 1983, p. 236.

-Iancu, Gheorghe: Contribuţia Consiliului Dirigent la consolidarea

statului unitar român (1918-1920). Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985.

-Matichescu, Olimpiu: Istoria nu face paşi înapoi. Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 1985, p. 17, 138, 139, 178.

* * *România în anii celui de–al Doilea Război Mondial. Vol. 1.

Bucureşti, Editura militară, 1989, p. 178-179, 514-517, 580-581. 583-585,

601-603.

-Baciu, Nicolae: Planul de acţiune al lui Iuliu Maniu. În: Yalta şi

crucificarea României. Roma, Fundaţia Europeană Drăgan, 1990, p. 121.

-Baciu, Nicolae: Maniu îi cere lui Churchill să spună adevărul. În: Yalta

şi crucificarea României. Roma, Fundaţia Europeană Drăgan, 1990, p. 171.

-Coposu, Corneliu: Relaţii, mesaje şi contacte diplomatice ale lui Iuliu

Maniu cu Marii Aliaţi. În: Armistiţiul din 1944 şi implicaţiile lui.

Bucureşti, Editura Gândirea românească, 1990, p. 12.

-Scurtu, Ion: I.C. Brătianu. Activitatea politică. Bucureşti, Editura Museion,

1992, p. 59.

Page 3: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

-Netea, Vasile: Istoria Memorandumului românilor din Transilvania şi

Banat. Bucureşti, Editura Europa Nova, 1993, p. 98.

-Ploscaru, Ioan: Lanţuri şi teroare. Timişoara, Editura Sigma – S.R.L.,

1993, p. 225-227.

-Maniu, Iuliu; Antonescu, Ion: Opinii și confruntări politice. Cluj-Napoca,

Ed. Dacia, 1994

-Graur, Constantin: Cu privire la Franz Ferdinand. Bucureşti, 1995, p. 261-

262.

-Scurtu, Ioan: Iuliu Maniu. Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1995.

-Ioniţoiu, Cicerone: Viaţa politică şi procesul Iuliu Maniu. O jumătate de

secol 26 octombrie-11 noiembrie 1947. Bucureşti, 1997.

-Pop, Ionel; Boilă, Zaharia; Boilă, Matei: Amintiri despre Iuliu Maniu.

Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998

* * *Teroarea. Documente ale procesului Iuliu Maniu - Ion

Mihalache. Bucureşti, Editura Vremea, 1999.

-Pelin, Mihai: Iluziile lui Iuliu Maniu. București, Ed. Viitorul românesc,

2000

* * *Procesul lui Iuliu Maniu. 4 vol. Bucureşti, Editura Saeculum

I.O., 2001.

* * *Iuliu Maniu – un creator de istorie. 2003.

-Lazăr, Traian D.: Iuliu Maniu și serviciile secrete (1940-1944). București,

Ed. Mica Valahie, 2006.

-Pop, Marin: Viața politică în nord-vestul României. Partidul Național

Român și Național Țărănesc din Sălaj vol. I (1869-1948). Cluj-Napoca, Ed.

Argonaut și Zalău, Ed. Porolissum, 2007, p. 267-274.

* * * Iuliu Maniu. Un creator de istorie. Ediția a 2-a. Fundația

Academia Civică, 2008.

-Borz, Cristian: Monografia satului Bădăcin și a familiei Maniu. Zalău, Ed.

Caiete Silvane, 2012. Ediția a II-a, 2016.

-Popa, Mircea: Momente culturale silvane. Cluj-Napoca, Ed. Școala

Ardeleană și Zalău, Ed. Porolissum, 2013.

În periodice:

* * * Maniu Gyula – Szilágysomlyó díszpolgára. În:

Szilágysomlyó, 8 ian. 1933, nr. 2, p. 2.

-Crişan Lupa, Ioan: Mormântul lui Iuliu Maniu se află la Săpânţa. În:

Graiul Sălajului, an 2, nr. 173, 9 oct. 1990, p. 1.

-Goron, Doru E.: Iuliu Maniu – Sfinxul de la Bădăcin. În: Graiul Sălajului,

an 2, nr. 210, 30 nov. 1990, p. 3.

-Goron, Doru E.: Iuliu Maniu – luptător pentru unire. În: Graiul Sălajului,

Page 4: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

an 2, nr. 122, 1990, p. 3.

-Teglaş, Eugen: O lecţie de unitate şi patriotism. În: Sălajul, an 2, nr. 38, p.

1, 2.

-Lăzărescu, Paul: La 118 ani de la naştere. În: Dreptatea, an 24, nr. 175, 8

ian. 1991.

-Caliga, Ştefan: Iuliu Maniu – apostol şi martir al democraţiei româneşti.

În: Dreptatea, an 24, nr. 524, 5 febr. 1991, p. 1.

-Crişan Lupa, Ioan: Comemorarea lui Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului,

an 3, nr. 242, 5 febr. 1991, p. 1, 2.

-Lupa, Ioan: Duhul lui Maniu. În: Graiul Sălajului, an 3, nr. 285, 2 ap. 1991,

p. 1, 3.

-Ivănescu, Ion: Iuliu Maniu – părintele întregirii neamului nostru şi

făuritor al României Mari. În: Graiul Sălajului, an 3, nr. 411, 29 nov. 1991,

p. 1, 3.

-Ciuca, Marcel D., David, Gh.: Iuliu Maniu – martor în procesul

Mareşalului Ion Antonescu (I). În: Magazin istoric, an 26, nr. 2, 1992, p.

28.

-Ciuca, Marcel D., David, Gh.: Iuliu Maniu – martor în procesul

Mareşalului Ion Antonescu (II). În: Magazin istoric, an 26, nr. 3, 1992.

-Crişan Lupa, Ioan: Reînvie spiritul lui Maniu. În: Graiul Sălajului, an 4,

nr. 482, 14 apr. 1992, p. 1.

-Pârvu, Gheorghe: Iuliu Maniu – Trei discursuri (I). În: Graiul Sălajului,

an 4, nr. 522, 25 iun. 1992, p. 3.

-Pârvu, Gheorghe: Iuliu Maniu – Trei discursuri (II). În: Graiul Sălajului,

an 4, nr. 526, 2 iul. 1992, p. 3.

-Pârvu, Gheorghe: Iuliu Maniu – Trei discursuri (III). În: Graiul Sălajului,

an 4, nr. 530, 9 iul. 1992, p. 3.

* * *Martiri din Sălaj dinainte şi după 1990. În: Graiul Sălajului,

an 4, nr. 538, 24-25 iul. 1992, p. 2.

-Goron, Doru E.: Iuliu Maniu – luptător pentru Unire. În: Sălajul Orizont,

an 2, nr. 122, 1 dec. 1992, p. 1, 3.

-Ardeleanu, Eugenia: Bărbaţi din Sălaj dinainte şi după 1900. Dr. Iuliu

Maniu. În: Graiul Sălajului, an 4, nr. 539, 24 iul. 1992, p. 2.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Iuliu Maniu (1873-1953). Începuturile. În:

Sălajul Orizont, an 4, nr. 128, 5 ian. 1993, p. 1, 2.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Iuliu Maniu (1873-1953). Deputat în

Parlamentul de la Budapesta (I). În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 129, 7 ian.

1993, p. 1, 2.

-Ciorna, Ioan: O mare sărbătoare la Bădăcin. În: Graiul Sălajului, an 3,

nr. 629, 8-9 ian. 1993, p. 1, 4.

Page 5: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Iuliu Maniu (1873-1953). Deputat în

Parlamentul de la Budapesta (II). În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 130, 12 ian.

1993, p. 1, 2.

* * *La ziua naşterii lui Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an 5,

nr. 629, 8 ian. 1993, p. 1.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Iuliu Maniu şi mişcarea naţională din

Transilvania. În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 131, 14 ian. 1993, p. 1, 4.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (I). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 632, 14 ian. 1993, p. 1, 3.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (II). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 633, 15 ian. 1993, p. 2.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (III). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 634, 19 ian. 1993, p. 3.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (IV). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 635, 20 ian. 1993, p. 2.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (V). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 637, 22 ian. 1993, p. 2.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (VI). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 638, 26 ian. 1993, p. 2.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (VII). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 642, 2 febr. 1993, p. 3.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (VIII). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 643, 3 febr. 1993, p. 2.

-Iacoş, Ion: Iuliu Maniu – simbol al unităţii naţionale (IX). În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 644, 4 febr. 1993, p. 2.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Iuliu Maniu (1873-1953). Realizarea Marii

Uniri (I). În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 132, 19 ian. 1993, p. 2.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Iuliu Maniu (1873-1953). Realizarea Marii

Uniri (II). În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 133, 21 ian. 1993, p. 2.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Iuliu Maniu (1873-1953). Realizarea Marii

Uniri (III). În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 134, 26 ian. 1993, p. 3.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Iuliu Maniu (1873-1953). În Consiliul

Dirigent. În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 135, 28 ian. 1993, p. 3.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Maniu Iuliu (1873-1953) apărător al

valorilor democraţiei. În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 136, 2 febr. 1993, p. 1,

2.

-Penea, Ionel; Goron, Doru E.: Maniu Iuliu (1873-1953) apărător al

valorilor democraţiei. În: Sălajul Orizont, an 4, nr. 137, 4 febr. 1993, p. 1,

3.

-Goron, Doru E.: Iuliu Maniu – fruntaş de marcă al mişcării naţionale

Page 6: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

româneşti, ctitor al Unirii celei Mari (Interviu cu dl Cornel Grad). În:

Sălajul Orizont, an 4, nr. 137, 4 febr. 1993, p. 3.

-Ardeleanu, Eugenia: In memoriam: Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an

5, nr. 645, 5 febr. 1993, p. 3.

* * * Maniu, Iuliu – martir al demnităţii româneşti. În: România

liberă, an 51, nr. 865, 6 febr. 1993, p. 3.

-Josan, Nicolae: Iuliu Maniu orator al Marii Adunări Naţionale de la Alba

Iulia din 1 Decembrie 1918. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XVII, Zalău,

1993, p. 319.

-Sofronie, Mihai: Iuliu Maniu şi serbările ASTREI de la Blaj/1911. În:

Acta Musei Porolissensis, vol. XVII, Zalău, 1993, p. 307.

-Stan, Constantin I.: Din activitatea lui Iuliu Maniu pentru realizarea şi

recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. 1918-1920. În: Acta Musei

Porolissensis, vol. XVII, Zalău, 1993, p. 329.

-Vlaicu, Monica: Poziţia lui Iuliu Maniu faţă de regimul totalitar. În: Acta

Musei Porolissensis, vol. XVII, Zalău, 1993, p. 347.

-Ardeleanu, Eugenia: La 122 de ani de la naşterea lui Iuliu Maniu. În:

Graiul Sălajului, an 6, nr. 839, 7 ian. 1994, p. 1, 3.

-Ardeleanu, Eugenia: In memoriam: Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an

6, nr. 855, 4 febr. 1994, p. 1, 2.

-Pârvu, Gheorghe: Iuliu Maniu în faţa istoriei. În: Gazeta de Duminică, an

1, nr. 15, 21 oct. 1994, p. 6.

* * * Amintirea lui Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an 8, nr.

1259, 1 febr. 1996, p. 1, 3.

* * * Comemorare. Lui Iuliu Maniu. În: Gazeta de Duminică, an

3, nr. 4 (79), 1 febr. 1996, p. 1.

-Nistor, Viorel: Părintele Simion Man mărturiseşte despre modestia şi

cumpătarea lui Iuliu Maniu. În: Gazeta de Duminică, an 3, nr. 14 (89), 11

apr. 1996, p. 6.

-Ionescu, Domniţa Iulia: Iuliu Maniu. 124 de ani de la naştere. Amintiri

despre un mare om. În: România liberă, nr. 206, 8 ian. 1997, p. 3.

-Lăpuşanu-Transilvan, Grigore: Iuliu Maniu, în veşnicia românească. În:

România liberă, nr. 2061, 8 ian. 1997, p. 3.

-Vetişanu, Vasile: Adevărurile Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an 9, nr.

1448, 10 ian. 1997, p. 1.

-Vetişanu, Vasile: Adevărurile Iuliu Maniu. Moment comemorativ. În:

Graiul Sălajului, an 9, nr. 1418, 10-11 ian. 1997, p. 1.

-Ciocian, Ioan: Comemorări – Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an 9, nr.

1462, 5 febr. 1997, p. 1.

-Săbăduş, Ioan Nichita: Iuliu Maniu – simbol al democraţiei româneşti.

Page 7: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

(Interviu cu dl prof. Ioan Ciocian). În: Graiul Sălajului, an 10, nr. 1663, 3

febr. 1998, p. 1, 3.

-Anton, Constantin: 125 de ani de la naştere şi 45 de ani de la moartea

marelui om politic Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an 10, nr. 1664, 4 febr.

1998, p. 1, 3.

-Corbeanu, Dumitru: Sfinxul de la Bădăcin s-a întors acasă. În: Sălajul

Orizont, an 9, nr. 1050, 4 febr. 1998, p. 1, 3.

-Şandor, Vasile: 45 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, simbol al

demnităţii şi dragostei de neam. În: Sălajul Orizont, an 9, nr. 1050, 4 febr.

1998, p. 3.

-Anton, Constantin: 125 de ani de la naştere şi 45 de ani de la moartea

marelui om politic Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an 10, nr. 1666, 6 febr.

1998, p. 1, 2.

* * * 125 de ani de la naştere şi 45 de ani de la moartea marelui

om politic. În: Graiul Sălajului, nr. 1666, 6-7 febr. 1998, p. 1, 2.

-Corbeanu, D.;Păuşan, M.: 125 de ani de la naştere şi 45 de ani de la

moartea lui Iuliu Maniu. Sărbătoare de suflet şi simţire românească la

Şimleu Silvaniei şi Bădăcin. În: Sălajul Orizont, nr. 1053, 10 febr. 1998, p.

1, 2.

* * * La Bădăcin: sfinţirea Mormântului-Simbol. În: Curierul

administraţiei sălăjene, nr. 24, 12 febr. 1998, p. 3.

-Ciocian, Ioan: Sfinxul de la Bădăcin. În: Graiul Sălajului, an 11, nr. 1869,

5 febr. 1999, p. 1, 4.

-Ciocian, Ioan: Concepţia politică a lui Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului,

an 11, nr. 1869, 5 febr. 1999, p. 4.

* * * Sfinxul de la Bădăcin. În: Graiul Sălajului, an 11, nr. 1869,

5-6 febr. 1999, p. 1, 4.

-Blaj, Viorica: Iuliu Maniu este un simbol care nu poate fi confiscat de

nimeni. În: Graiul Sălajului, an 11, nr. 1990, 8 febr. 1999, p. 1, 8.

-Nicoară, Toader: Iuliu Maniu între memorie şi istorie. În: Transilvania

jurnal, an 2, nr. 495, 1 dec. 1999, p. 3.

-Drăgoescu, Ion I.: Documente inedite despre confiscarea proprietăţilor

lui Iuliu Maniu din judeţul Sălaj. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXIII

(II), Zalău, 2000, p. 303.

-Gârbea, Liviu V.: Am văzut celula în care a murit Iuliu Maniu. În: Graiul

Sălajului, an 12, nr. 2075, 8 febr. 2000, p. 1.

-Ivănescu, Ion: Iuliu Maniu şi Guvernul Groza. În: Graiul Sălajului, an 12,

nr. 2093, 9 mart. 2000, p. 3.

-Săuca, Daniel: La Bădăcin monarhia n-a murit. În: Transilvania jurnal.

Ediţia de Sălaj, 4 iul. 2000, p. 4.

Page 8: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

-Stan, Constantin I.: Atitudinea lui Iuliu Maniu faţă de regimul totalitar

instaurat de regele Carol al II-lea. În: Acta Musei Porolissensis (1938-

1939), vol. XXIII (II), Zalău, 2000, p. 279.

-Petrişor, Dorin: Iuliu Maniu şi luxul de a fi patriot. În: Transilvania

jurnal. Ediţia de Sălaj, nr. 875, 5 mart. 2001, p. 12.

-Puşcaş, Ioan: Iuliu Maniu şi Şimleu Silvaniei. În: Alma Mater

Porolissensis, an 2, nr. 5, 5 sept. 2001, p. 10.

-Ciorna, Ioan: Iuliu Maniu în memoria nepoţilor. În: Orizont (Sălaj), an 1,

nr. 22, 14 nov. 2001, p. 5.

-Avram, Marius: Pe urmele lui Iuliu Maniu. În: Magazin Sălăjean, nr. 185

(1328), 25 sept. 2002, p. 4.

-Man, Olimpia: 130 de ani de la naşterea lui Iuliu Maniu. În: Graiul

Sălajului, an 15, nr. 2737, 13 ian. 2003, p. 3.

-Cosovanu, Laura: Iuliu Maniu - în familie. În: Magazin istoric, nr. 2,

februarie 2003, p. 92.

-Dobeş, Andrea: Iuliu Maniu – 50 de ani de la moarte. În: Dosarele istoriei,

an 8, nr. 2 (78), p. 10.

-Man, Olimpia: Omagiu lui Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului, an 15, nr.

1753, 4 febr. 2003, p. 1.

-Man, Olimpia: Personalitatea lui Iuliu Maniu – omagiată la Zalău. În:

Graiul Sălajului, an 15, nr. 2755, 6 febr. 2003, p. 3.

* * * Acum 50 de ani ne-a părăsit Iuliu Maniu. În: Graiul

Sălajului, an 15, nr. 2754, 5 febr. 2003, p. 1.

-Ciocian, Ioan: Iuliu Maniu (1873-1953). 50 de ani de la moarte. În: Graiul

Sălajului, an 15, nr. 2754, 5 febr. 2003, p. 3.

* * *Iuliu Maniu – un creator de istorie. În: România liberă, nr.

3915, 5 febr. 2003, p. 9.

-Vădan, Olivian: 50 de ani de la moartea marelui om politic Iuliu Maniu

(1873-1953) (interviu cu prof. dr. Ioan Ciocian). În: Magazin Sălăjean, nr.

23 (1417), 5 febr. 2003, p. 4.

-Crişan Lupa, Ioan: Comemorarea lui Iuliu Maniu, la Bădăcin. În:

Magazin Sălăjean, nr. 24 (1418), 6 febr. 2003, p. 3.

-Avram, Marius: Comemorarea lui Iuliu Maniu. În: Evenimentul zilei.

Ediţia de Transilvania, nr. 3278, 8 febr. 2003, p. 3.

-Creangă, Mihai: Ţăranii ardeleni s-au rugat la Sighet pentru Iuliu

Maniu. În: România liberă, nr. 3918, 8 febr. 2003, p. IV (Supliment Aldine).

-Rusan, Romulus: Actualitatea lui Iuliu Maniu. În: Mesagerul Sfântului

Anton, nr. 57, martie-aprilie 2003.

* * * Eveniment. Iuliu Maniu – 50. În: Magazin istoric, nr. 3,

martie 2003, p. 36.

Page 9: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

-Ciocian, Ioan: Iuliu Maniu (1873-1953). În: Silvania. Cultură. Culte.

Patrimoniu, an 2, nr. 1-2 (5-6), iunie 2003, p. 14.

-Ivănescu, Ion: Atitudinea lui Iuliu Maniu faţă de asasinarea lui Nicolae

Iorga. În: Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu, an 2, nr. 5-6, iunie 2003, p.

16.

-Petrean, Ileana: Recunoştinţă în bronz şi piatră. În: Silvania. Cultură.

Culte. Patrimoniu, an 2, nr. 1-2 (5-6), iunie 2003, p. 27.

-Pop, Marin: Iuliu Maniu – participant la sfinţirea bisericii din Bobota

(1929). În: Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu, an 2, nr. 1-2 (5-6), iunie

2003, p. 21.

-Tomole, Ioan: Campaniile electorale ale lui Iuliu Maniu de la începutul

sec. XX. În: Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu, an 2, nr. 1-2 (5-6), iunie

2003, p. 19.

-Săuca, Daniel: N-o fi murit, între timp, monarhia la Bădăcin? În:

Jurnalul Sălajului, an 1, nr. 134, 27 aug. 2003, p. 5.

-Avram, Marius: La Şimleu şi Bădăcin, la 130 de ani de la naşterea lui Iuliu

Maniu şi la 50 de ani de la moarte. În: Jurnalul Sălajului, an 1, nr. 156, 26

sept. 2003, p. 8.

-Fizeşan, Dana: Iuliu Maniu - Sfinxul de la Bădăcin. În: Magazin Sălăjean,

nr. 186 (1580), 29 sept. 2003, p. 5.

* * * Artizani ai Marii Uniri. Iuliu Maniu. În: Graiul Sălajului,

an 15, nr. 2961, 28 nov. 2003, p. 9.

-Brezianu, Andre: Iuliu Maniu rămâne acelaşi. În: Contemporanul-ideea

europeană, an 14, nr. 12 (628), 14 dec. 2003, p. 26.

* * * Dacă n-ar fi avut atâtea urmări tragice, ar fi fost un spectacol

grotesc. În: Curierul naţional, nr. 4066, 10 iul. 2004.

-Goron, Doru E., Sabou, Călin: Despre testamentele lui Iuliu Maniu. În:

Caiete Silvane, an 1, nr. 3, aprilie 2005, p. 24.

-Vasiliu, Gabriel: Raporturile dintre P.N.Ţ. şi Iuliu Maniu cu celelalte

partide politice în opinia lui Sextil Puşcariu. În: Acta Musei Porolissensis,

vol. XXVII, Zalău, 2005, p. 317.

-Pop, Marin: Iuliu Maniu omagiat de către sălăjeni la împlinirea vârstei

de 60 de ani (1933). În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXVII, Zalău, 2005,

p. 323.

-Burlacu, Emil: Iuliu Maniu martor în procesul mareşalului Ion

Antonescu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXVII, Zalău, 2005, p. 333.

-Burlacu, Ioana: Iuliu Maniu în viziunea Regelui Mihai I – pe marginea

convorbirilor purtate de scriitorul Mircea Ciobanu cu Mihai I al

României. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXVII, Zalău, 2005, p. 341.

Page 10: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Iconografie:

* * * Sălajul Orizont, an 2, nr. 122, 1 dec. 1992, p. 1.

* * * Sălajul Orizont, an 4, nr. 128, 5 ian. 1993, p. 1, 2.

* * * Graiul Sălajului, an 5, nr. 639, 8 ian. 1993, p. 1.

* * * Sălajul Orizont, an 4, nr. 136, 2 febr. 1993, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 5, nr. 645, 5 febr. 1993, p. 1.

* * * Sălajul Orizont, an 4, nr. 138, 9 febr. 1993, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 5, nr. 646, 9 febr. 1993, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 6, nr. 855, 4 febr. 1994, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 9, nr. 1448, 10 ian. 1997, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 9, nr. 1462, 5 febr. 1997, p. 1.

* * * Sălajul Orizont, an 9, nr. 1051, 5 febr. 1998, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 11, nr. 1869, 5 febr. 1999, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 12, nr. 2075, 8 febr. 2000, p. 1.

* * * Alma Mater Porolissensis, an 2, nr. 5, sept. 2001, p. 62.

* * * Graiul Sălajului, an 15, nr. 2737, 13 ian. 2003, p. 3.

* * * Magazin Sălăjean, nr. 24 (1418), 6 febr. 2003, p. 3.

* * * Mesagerul Sfântului Anton, nr. 57, martie-aprilie 2003.

* * * Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu, an 2, nr. 1-2 (5-

6), iunie 2003, p. 14.

* * * Graiul Sălajului, an 15, nr. 2961, 28 nov. 2003, p. 9.

IULIU MANIU - FĂURITOR al MARII UNIRI din 1918

Anul 1918 a marcat sfârșitul Primului Război Mondial și victoria

principiului naționalităților în Europa. Pe ruinele vechilor imperii s-au creat

state naționale, iar altele și-au întregit unitatea teritorială. Între acestea s-a

aflat și România. La 27 martie 1918, Basarabia (ocupată de Rusia țaristă în

1812) și la 28 noiembrie același an, Bucovina (desprinsă de Austria din trupul

Moldovei în 1775) s-au unit cu România.

Mișcarea de eliberare din Transilvania a luat un puternic avânt, Iuliu

Maniu legându-și numele de cel mai glorios act din istoria românilor, făurirea

Marii Uniri la 1 Decembrie 1918. (Ioan Scurtu)

Lagărele și închisorile pot închide oamenii și-i ucide, dar nu pot închide

și nici ucide ideile care circulă oricâte piedici le-ai pune. Teroarea

înspăimântă omul, dar nu sugrumă ideea care biruie totdeauna când este

sprijinită de lege, de libertate și de morală. Ce înseamnă viața mea sau aceea

a 50-60.000 de oameni sacrificați în felul acesta, dacă este vorba că prin

jertfele vieților noastre să nască o ROMÂNIE MARE, liberă și neatârnată. Pe

mine nu mă îngrozește nici lagărul, nici moartea și am încredere deplină în

Page 11: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

soarta bună pe viitor a României. (Iuliu Maniu)

Perseverența cu care Iuliu Maniu a urmărit și criticat greșelile puterii,

abaterile de la normele legale și de la morala creștină, intransigența sa au

împiedicat sau au limitat tendințele autoritare manifestate în societatea

românească. El a ținut sus steagul democrației în anii regimurilor autoritare,

dictatoriale și totalitare din anii 1938-1944 și 1944-1947.

Nota dominantă a activității lui Iuliu Maniu a fost lupta din opoziție;

niciun om politic nu l-a egalat pe acest teren. Era un adevărat maestru,

dispunând de calități native, dar și de o artă, bine studiată și însușită. Avea

plăcerea luptei de durată, pentru istovirea adversarului, după care îi aplica

lovitura decisivă. (Ioan Scurtu)

Mare forţă e modestia! N-a visat, n-a râvnit niciodată averea. Nu l-a

interesat. N-a primit o dată să figureze într-un consiliu de administraţie. Şi nu

o dată i s-a oferit. În casa lui de sus, din vila de la Bădăcin, nici covoare

persane, nici tablouri de preţ, nici bronzuri. În Bucureşti - o odaie de hotel,

la Athenee Palace, odaie simplă ce nici pe departe nu justifica numele

somptuos de “Palace”. Şi nu e o micşorare să adaug că nu o dată l-am găsit

seara mâncând singur în odăiţa lui, pe un colţ de masă, pâine neagră din care

tăia tacticos cu un cuţitaş şi câteva mere frumoase, pe care cu mândrie spunea

că le adusese de la Bădăcin. Un ascet. Iar în colţ, pe masa de lucru, vedeai

numai două cărţi: Biblia şi broşura oficială de Mers al trenurilor. Una pentru

drumurile lui sufleteşti, cealaltă pentru cele trupeşti, în necontenitele lui

deplasări politice.

(Constantin Xeni despre Iuliu Maniu)

Un popor care nu-și respectă morții și nu cultivă memoria lor, este un

popor fără viitor, pentru că este și fără trecut.

(Iuliu Maniu)

Nici moartea nu va îndrăzni să se apropie de el, decât înarmată cu toate

autorizațiile și mandatele necesare. Altfel ar risca să fie repezită cu replica

dârză: - Nu pot lua în considerare pretenția dumneavoastră întrucât nu e

legală, nu e constituțională...

(Adversarii politici despre Iuliu Maniu)

E unul dintre aceia pe care-i poți lăuda - ce rar lucru! - nu numai pentru

tot ceea ce a făcut, ci pentru tot ce, cu siguranță, va face (...) în Ardeal a știut

oricine că, dacă e vorba de a se afla fără greș care e drumul cel drept, n-

Page 12: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

aveau decât să se uite pe unde merge IULIU MANIU.

(Nicolae Iorga)

Iuliu Maniu a luptat o viață întreagă pentru democrația nedenaturată și

pentru dreptatea socială în virtutea moralei creștine.

(Zaharia Boilă)

Cu siguranță, vremea e aproape ca Iuliu Maniu, destin eroic și tragic într-

o istorie prea adesea tragică, să-și ocupe locul de onoare între adevărații părinți

fondatori ai patriei, iar Bădăcinul, loc al memoriei, să devină loc obligatoriu în

itinerariul unui pelerinaj civic-național, nedisimulat și plin de pioșenie.

(Toader Nicoară)

Lider de marcă, de neconfundat, al vieții politice românești, Iuliu Maniu

s-a impus prin caracterul excepțional și personalitatea sa puternică, stârnind

interesul și admirația contemporanilor săi.

(Toader Nicoară)

Ca și în viață, Iuliu Maniu a fost și în închisoare același model de

conduită și noblețe morală. Astfel, cât timp s-a aflat în detenție, nimeni nu a

încercat să-i schimbe conduita, să-i spele creierul, apreciindu-se că acest

efort ar fi fost zadarnic.

(Marin Pop)

Momentul 1918 a însemnat un punct culminant al carierei mereu

ascendente a lui Iuliu Maniu. De acum începe o nouă etapă, acea a luptelor

politice în cadrul României Mari, pentru instaurarea și mai ales menținerea

unui regim democratic în perioada interbelică.

(Marin Pop)

Iuliu Maniu a jertfit totul pe altarul legalității și pe altarul convingerilor

lui nestrămutate.

(Cristian Borz)

E unul dintre aceia pe care-l poți lăuda – ce rar lucru! – nu numai pentru

tot ceea ce a făcut, ci pentru tot ce, cu siguranță, va face (…). În Ardeal a știut

oricine timp de douăzeci de ani, că, dacă e vorba de a se afla fără greș care e

drumul cel drept, n-aveau decât să se uite pe unde merge Iuliu Maniu.

(Nicolae Iorga)

Page 13: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Noi considerăm realizarea unității noastre naționale ca un triumf al

libertății omenești. Vrem să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor

neamurilor și cetățenilor. (Iuliu Maniu)

Imnul lui Iuliu Maniu

Îl simt cum mai vine

Mai vine pe acasă,

Îl văd cum se aşază

Cu satul la masă,

Şi-şi varsă durerea

Sădind-o în noi —

Generaţii ca mine,

Ca tine, ca voi.

Ref: Să cântăm despre Iuliu

Despre Sfinx să cântăm,

Toată lacrima noastră

Pentru el s-o vărsăm.

Dragii mei prin menire

Ne e dat să-l spălăm

De minciuni şi de vorbe,

În noi să-l schimbăm.

În mormânt să-i găsim —

Cum mormânt şi-a dorit!

În pământul natal,

În pământul iubit.

De azi înainte generaţii vin,

Pentru tine, Iuliu,

Sfinx de Bădăcin,

Şi-ţi aduc ofranda

Şi respect sincer

Ţara românească

Îngerii din cer.

(Ioan Pop)

Page 14: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Apărător de neam și țară

Scăpași din temnița maghiară

Și ți-a fost dat ca să sfârșești

În temnițele românești. (Epitaf pe un mormânt imaginar)

Dincolo de orice controverse, care sunt pe măsura staturii omului politic,

Iuliu Maniu este parte a istoriei României, iar memoria sa trebuie păstrată

vie în conştiinţa noastră, ca îndreptar de axiologie politică.

Dl Maniu evolua în mijlocul atâtor stânci de ceremonial cu o

impresionantă eleganță și siguranță, ca și cu o vădită delectare, se simțea că

este spiritus rector al acestei comunități supra-ceremonioase.

(Constantin Stere)

Jur pe Dumnezeu, pe conștiință și pe onoare, că îmi voi jertfi viața pentru

triumful cauzei românești… (Jurământul lui Iuliu Maniu la Congresul studenților de la Roma din 1892)

Nicio jertfă nu e prea mare când este pentru neam și adevăr.

(Iuliu Maniu)

În perioada celor mai grei și hotărâtori ani, era unul din proeminenții

politicieni care a luptat pentru alipirea Transilvaniei, în 1918, la Regatul

României. A fost de o cinste și corectitudine exemplare, considerat de toată

lumea drept cel mai inteligent și cel mai statornic om de caracter din sec. al

XX-lea românesc.

(Pr. Alexandru Rațiu)

Minte limpede, îndrumat de o serioasă cultură generală și om de drept

cu o perfectă pregătire teoretică (…), Maniu a fost un spirit călăuzitor a

frământării noastre de peste munți.

(Octavian Goga)

Prin lupta și jertfa vieții lui, Iuliu Maniu a fost un simbol al demnității și

dragostei de neam. El a rostit cuvintele memorabile: Decât bogat în țară

străină, mai bine sărac în țară română!

(Ioan Ploscaru)

Page 15: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Unirea: un triumf al libertății omenești – Iuliu Maniu

Unde găsim întreaga forță proprie care ne poate menține în viitor și ne

poate garanta mărirea și gloria neamului pentru totdeauna? Această putere

rezidă în unitatea neamului românesc de pretutindeni. Unitatea politică este

consecința logică a trecutului nostru istoric și o absolută necesitate, un drept

indiscutabil ieșit din unitatea noastră etnică, având aceeași limbă și cultură,

aceleași tradiții și aspirații. Știința modernă recunoaște astfel de neamuri ca

subiecte de drept, înzestrate cu toate atributele unei personalități indivizibile,

cu un singur scop independent. Cine poate să conteste ființei noastre naționale

dreptul de a-și croi singură soarta, de a se conduce ea însăși și de a-și

constitui un singur trup, când sufletul ei este unul singur și întreg? Însușirile

specifice cu care contribuie neamurile la progresul civilizației, nu se pot

afirma și dezvolta sub stăpânire străină. E necesară o cârmuire conștientă,

unitară și specifică. Datoria noastră este să fondăm statul național, dacă nu

vrem să fim acoperiți de disprețul lumii civilizate. Cu atât mai mult avem

dreptul să prețuim unirea, cu cât știm sigur, că aici a fost leagănul

românismului. Cum vom putea să ne apărăm ființa națională, dacă comorile

noastre sufletești, integritatea etnică a teritoriului nostru, dacă progresul

nostru economic și cultural nu va fi sub scutul întregului neam românesc?

Cum vom putea trăi izolați și divizați, când popoarele din jurul nostru și-au

înfăptuit unitatea lor națională?

Pentru ca intrigile dușmanilor noștri să amuțească, în proiectul de

rezoluție am precizat principiile de care ne vom călăuzi. Noi considerăm

realizarea unității noastre naționale ca un triumf al libertății omenești. Vrem

să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor și cetățenilor. Nu

vrem ca din oprimați și asupriți să devenim oprimatori și asupritori. Nu răpim

individualitatea etnică a neamurilor conlocuitoare, ci fiecare om este liber să-

și aleagă limba și credința în care să trăiască, atât în viața sa particulară, cât

și în legătură cu viața de stat. Nu vrem să sugem puterea nimănui, așa cum a

fost suptă a noastră veacuri de-a rândul. Avem încredere în trăinicia și în

vrednicia noastră și nu vrem să istovim forțele altora. Căci nu se poate spera

ca cetățenii fără drepturi și ținuți în întuneric sufletesc și în mizerie socială să

devie stâlpi siguri ai unui stat modern. Deplina libertate și egala împărțire în

puterea de stat a cetățenilor este singura bază solidă a dezvoltării unui stat.

(Iuliu Maniu - Discurs)

http://www.corneliu-coposu.eu/sectiune/index.php/368-iuliu-maniu-1873-

1953/

Page 16: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

CLARA MANIU

(1842-1929)

-reprezentantă de seamă a mişcării feministe sălăjene-

S-a născut la 10 ianuarie 1842 la Bobota.

A absolvit cursurile şcolii primare şi secundare,

dar a beneficiat de o educaţie aleasă şi din familie, o

familie cu vechi tradiţii istorice, o familie de preoţi

şi patrioţi români.

Pe data de 18 noiembrie 1881, la Şimleu a avut

loc adunarea generală de constituire a Reuniunii

Femeilor Române Sălăjene (R.F.R.S). Cu această

ocazie s-au înscris 13 membri fondatori, printre care

şi Clara Maniu. De asemenea, s-au mai înscris încă

37 de membri ordinari.

Au fost alese, apoi, structurile de conducere ale

reuniunii, adică biroul şi comitetul. În funcţia de

preşedintă a fost aleasă, cu unanimitate de voturi, Clara Maniu, iar în cea de

vicepreşedintă, Maria Cosma, soţia fruntaşului politic Andrei Cosma. Clara

Maniu a îndeplinit această funcţie nu mai puţin de 16 ani, până în anul 1897.

Sub conducerea ei reuniunea a desfăşurat o activitate culturală deosebită.

Din anul 1885 s-a luat hotărârea ca adunările generale ale reuniunii să nu

se mai ţină în oraşe, deoarece aici existau români puţini, ci să se meargă în

sate, în mijlocul femeilor de la ţară, unde se simţea o nevoie acută de

răspândire a actului de cultură românesc. Astfel, s-au bucurat de un mare

succes adunările generale ale R.F.R.S. de la Băseşti (1885), Buciumi (1887),

Treznea (1889), Supurul de Sus (1890) sau Bobota (1892).

Cele mai mari realizări ale reuniunii, în perioada cât a fost condusă de

către Clara Maniu, au fost înființarea unei şcoli româneşti de fete la Şimleu,

în anul 1888, a unei biblioteci și a unui muzeu al reuniunii, prin care se dorea

păstrarea portului şi a identităţii româneşti.

În anul 1897, la adunarea generală a R.F.R.S. de la Unimăt se alegea un

nou comitet de conducere. Biroul de conducere se alegea pe un mandat de trei

ani. Clara Maniu se găsea la al şaselea mandat. Datorită faptului că înainte cu

2 ani îi murise soţul şi se deplasa mai greu la şedinţele reuniunii s-a luat decizia

de a alege o nouă preşedintă. Astfel, Maria Cosma, care până atunci

îndeplinise funcţia de vicepreşedintă, a fost aleasă, cu unanimitate de voturi,

în funcţia de preşedintă a R.F.R.S.

Războiul a afectat-o şi pe Clara Maniu, care-şi vedea mobilizat fiul,

Page 17: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Iuliu, pe front deşi împlinise vârsta de 42 de ani, dar, la sfârşitul războiului

familia Maniu şi-a adus contribuţia la realizarea Marii Uniri. Fiul său, Iuliu

Maniu, a fost unul dintre artizanii acesteia. De asemenea, fii săi, Cornelia şi

Cassiu Maniu au participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi au

semnat Unirea, în calitate de deputaţi aleşi.

Clara Maniu şi-a petrecut ultimii ani de viaţă la Bădăcin unde era

vizitată des de către fiii şi nepoţii săi.

Pe data de 29 iulie 1929, la orele 10, Clara Maniu trece la cele veşnice,

la venerabila vârstă de 87 de ani.

Ca mărturie a hărniciei şi destoiniciei Clarei Maniu şi a celorlalte femei

din cadrul reuniunii stă scrisoarea adresată lor (Clarei Maniu, Emiliei Pop şi

Mariei Barboloviciu) de către Vasile Alecsandri, bardul de la Mirceşti, în luna

ianuarie 1884. Iată doar câteva frânturi din această scrisoare: (…) Damele din

Sălagiu, fac parte din aceea pleiadă de bune patrioate, care înţeleg înălţimea

menirei lor şi vor şti a o îndeplini păşind pe urmele Matroanelor din Roma,

mame atâtor oameni nemuritori. Vă rog dar respectabile Doamne, să primiţi

pentru Dvoastră şi totodată să binevoiţi a esprima On. Dame din Sălagiu

simţirile mele de adâncă recunoştinţă pentru nobilul îndemn.

Binevoiţi, Vă rog a-mi permite să ofer Onor. Dvoastre Asociaţii colecţia

întreagă a operelor mele. (…).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Clara_Maniu

http://www.corneliu-coposu.eu/articol/index.php/1277-clara-maniu-

1842-1929-de-drd-marin-pop-muzeul-de-istorie-zalau/

LEONTIN GHERGARIU

(1897-1980)

- profesor emerit, publicist, istoric, lingvist,

etnograf, folclorist -

S-a născut în 13 ianuarie 1897 la Nădlac, județul

Arad. A fost absolvent al Seminarului Teologic din

Blaj (1918) și al Facultății de Litere din Cluj, secția

filologie-istorie (1923). A fost numit profesor la

Liceul Vasile Lucaciu din Carei, iar din anul școlar

1924-1925 a fost director al Liceului de Băieți din

Zalău, funcție pe care o va ocupa până în august

1940. În urma Dictatului de la Viena, datorită

Page 18: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

bogatei activități pe tărâm național, a fost nevoit să se refugieze la Arad, unde,

până în 1945, va funcționa la Liceul Moise Nicoară. În perioada 1946-1948 a

fost inspector secundar, apoi inspector general șef la Inspectoratul Școlar

Regional Cluj. La 28 iunie 1965 i s-a conferit titlul de Profesor Emerit, pentru

activitatea îndelungată și pentru contribuția adusă la dezvoltarea

învățământului de cultură generală. La 31 ianuarie 1925 va scoate la Zalău cea

de-a doua gazetă săptămânală, educativă și informativă în limba română,

Meseșul, care, începând din martie 1926 va deveni gazeta culturală a

Despărțământului Central al ASTREI sălăjene. Gazeta își suspendă activitatea

în 1931, reapărând după cinci ani, inclusiv până în 1938, sub denumirea de

Gazeta Sălajului. În 1926 a fost numit membru în comitetul redacțional, iar

din noiembrie 1927 până în ianuarie 1930 a fost redactor al revistei de

pedagogie Școala Noastră din Zalău, unde publică articole, note, recenzii,

folclor etc. În colaborare cu Grațian C. Mărcuș scoate, în 25 august 1940,

primul și ultimul număr al revistei Țara Silvaniei. A fost membru fondator și

vicepreședinte în comitetul Uniunii ziariștilor români din Transilvania (1939-

1940), cu sediul la Cluj. În perioada 1925-1940 a susținut o bogată activitate

culturală desfășurată sub egida Despărțământului Sălaj al ASTREI fiind, în

perioada 1932-1940, președintele acesteia. În această calitate a înființat și a

condus școala țărănească de la Șimleu Silvaniei, iar pentru tineretul de la sate

a înființat câteva unități ca: Șoimii Carpaților, organizație de educație fizică

și sport a prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu. A înființat la Zalău o casă de cultură

cu bibliotecă și sală de lectură, un cor și o orchestră, organizând cicluri de

conferințe la care participau conferențiari din Zalău și din Cluj. Tot în această

perioadă se ocupă de înființarea unui muzeu de istorie și etnografie și

contribuie la înzestrarea lui cu exponate din colecția Szikszay și cu diferite

piese arheologice descoperite la Castrul roman de la Porolissum, cu ocazia

săpăturilor arheologice desfășurate în anii 1939-1940. Această activitate a fost

întreruptă în 1940. Între 1931-1932 a condus destinele orașului Zalău, în

calitate de președinte al Comisiei Interimare. Leontin Gherghariu a desfășurat

o amplă și rodnică activitate în domeniul etnografiei din Sălaj și din alte zone

ale țării. A fost membru în colectivul etnografic al Secției de etnografie și

folclor al Filialei Cluj a Academiei, participând la cercetările de etnografie din

zona lacului Cinciș-Hunedoara, în Maramureș, Drăguț, Năsăud, Țara Bîrsei.

A fost membru în Consiliul științific al Muzeului Etnografic al Transilvaniei

și membru în comisia de achiziții. A publicat numeroase articole de

lingvistică, etnografie și folclor în reviste de specialitate. A colaborat: înainte

de 1945 la Unirea și Unirea poporului din Blaj, Neamul nostru din Carei,

Societatea de mâine din Cluj, Universul din București, iar după 1945 la

Făclia, Steaua, Satu-Mare, Cronica sătmăreană, Năzuința etc.

Page 19: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

A murit în 11 iunie 1980, la Cluj-Napoca.

Opera: O schiță monografică a orașului Zalău (1926), Arta populară

din Valea Jiului (1963, în colaborare), Țara Bârsei (1974), Bistrița-Năsăud.

Cea mai valoroasă lucrare rămasă în manuscris este Biserici monumentale

din Sălaj. O primă tentativă de publicare a acestei lucrări a fost în 1942, însă

aceasta a eșuat. A colaborat la elaborarea Dicționarului limbii române

literare contemporane (1955), Dicționarul român-maghiar, Dicționarul

limbii române (vol. VII, 1963). Volum în curs de apariție: Bisericile de lemn

din Sălaj (în colaborare cu Ed. Argonaut din Cluj-Napoca).

Referinţe critice (selectiv):

În periodice:

- Goron, Doru E.: Figuri de intelectuali sălăjeni. Leontin Ghergariu (1897-

1980). În: Acta Musei Porolissensis, vol. V, Zalău, 1981, p. 737.

- Goron, Doru E.: Oameni de ieri şi de azi. Leontin Ghergariu. În: Graiul

Sălajului, an 2, nr. 135, 16 aug. 1990, p. 3.

* * * Leontin Ghergariu. În: Limes, an 1, nr. 2-3, 1998, p. 157.

Interviuri:

- Pop, Nicolae: Omul de la catedră trebuie să fie exemplu din toate punctele

de vedere. În: Năzuinţa, an 7, nr. 769, 23 febr. 1974, p. 3.

http://www.caietesilvane.ro/articole/1849/Leontin-Ghergariu-om-al-

scolii-si-culturii-salajene.html

www.ccdsj.ro/2010-2011/arhiva-articole/profesorul-leontin-ghergariu

Page 20: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

IOAN MANGO

(1876-1943)

-revizor școlar-

S-a născut la 19 ianuarie 1876 în localitatea

Fildu de Sus și a decedat la Zalău în anul 1943.

http://www.caietesilvane.ro/articole/324/Revizori-scolari-1919-1940-

I.html

http://www.caietesilvane.ro/articole/3504/Dascalul-Ioan-Mango-1876-

1943-personalitate-marcanta-din-generatia-Marii-Uniri.html

VASILE POP

(1854-1923)

- protopop al tractului Surduc-

S-a născut în Huzmezău (azi Cîmpia, comuna Bocșa), la data de 19

ianuarie 1854.

DANIIL GRAUR

(1874-1950)

-dascăl, semnatar al Marii Uniri-

S-a născut pe data de 25 ianuarie 1874 la Căpîlna, învățător la Giurtelecu

Șimleului, apoi după Marea Unire director al Școlii de Viticultură din Dioșod,

Bihor.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Daniil_Graur

http://www.caietesilvane.ro/articole/3536/Dascalul-Daniil-Graur-1874-1950-

personalitate-salajeana-marcanta-din-generatia-Marii-Uniri.html

Page 21: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

FEBRUARIE

DIONISIE POP MOLDOVAN

(1878-?)

-preot-

Preot în Brusturi, născut pe data de 10 februarie 1878 la Creaca.

EMIL BRAN

(1864-1941)

-preot, lingvist-

S-a născut la 11 februarie 1864, la Tohat (azi județul

Maramureș).

A urmat școala primară în Tohat și Baia Mare, iar

studiile secundare la Baia Mare. Neputând urma

studii superioare deosebite la Budapesta sau Viena,

se înscrie în anul 1884 la Seminarul Teologic

Greco-Catolic din Gherla. Studierea teologiei

înseamnă pentru Emil Bran atât intrarea în

publicistică, cât și preocupări în domeniul

pedagogiei, filosofiei, metodicii, dreptului religios.

În anul 1888 termină studiile teologice. La 1

ianuarie este numit preot în cura animarum la

Lăpușel, cercul Șomcuta-Mare. În iulie 1894 se

transferă în parohia Biușa, cercul Cehu Silvaniei, iar în mai 1904 ocupă

parohia Băița de sub Codru, același cerc și același județ - Sălaj. Din 22 ianuarie

1905 este numit preot la Dragomirești, județul Maramureș. La Dragomirești

funcționează până în anul 1926, când este numit paroh în Șimleu Silvaniei și

în districtul protopopesc al Crasnei, iar apoi protopop al Crasnei și vicar

foraneu episcopal al Silvaniei. Din 1931 și până la sfârșitul vieții a fost vicar

episcopal și paroh al Catedralei Unite din Oradea. În întreaga sa activitate s-a

preocupat de înzestrarea bisericilor, de repararea școlilor și mai ales de

emanciparea națională. Făcând parte din pătura preoțimii mici ridicată din

rândul maselor țărănești, el s-a făcut un exponent de frunte al aspirațiilor

poporului român. În anul 1911 a înființat Despărțământul Vișeu-Iza al Astrei,

al cărui director a fost până la 1 decembrie 1923, când s-a desfăcut plasa Vișeu

și s-a înființat Despărțământul Iza, al cărui director a rămas până la mutarea

lui în Sălaj. În calitate de director a organizat prelegerile populare și

conferințele literare pe valea Vișeului și a Izei. A pus un accent deosebit pe

Page 22: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

dezvoltarea învățământului, înființarea de biblioteci și a organizat șezători

culturale. În perioada cât a activat la Șimleu, a stăruit pentru revigorarea

așezămintelor culturale ale Astrei și Reuniunea Femeilor Române Sălăjene.

La Oradea a înființat societatea Cultul Sfintei Inimi și a fost membru activ al

Ordinului III Franciscan. A renovat cripta de sub biserică și a introdus lumina

electrică mai intensă în biserică și în altar. A deschis o capelă în colonia Ioția,

care a devenit parohie independentă și o capelă la Veneția. A împărțit întreaga

parohie în cinci sectoare. A activat și în domeniul publicisticii, a cules

numeroase balade populare. În anul al patrulea de teologie, fiind președintele

societății literare Alexi-Șincai, a editat revista Steaua mării. A scris diferite

articole, predici și tratate din domeniul bisericesc, social și cultural în mai

multe reviste și gazete. A înființat mai multe societăți, cooperative și bănci în

Sălaj. În anul 1920 a fost senator în Maramureș, iar în 1922 în Zalău. Regele

Ferdinand l-a decorat cu Steaua României în grad de ofițer și cu Răsplata

muncii pentru biserică cl. I. Emil Bran a fost ultimul vicar al istoricului

vicariat foraneu episcopal al Silvaniei. A murit în anul 1941.

Opera: a publicat în broșură Instrucțiuni privitoare la aplicarea legii

I.O.V., Grânarele bisericești, Rugăciunea Sf. Rozariu cu model de

rugăciuni, Rozariul rănilor sfinte ale lui Isus, Păstorul Sufletesc, Bunul

păstor - primul buletin parohial în Biserica Unită, Sălajul.

Referinţe critice (selectiv):

- Ghergariu, Leontin: Folclorişti sălăjeni. În: Acta Musei Porolissensis, vol.

II, Zalău, 1978.

- Toţa, Viorel: Un patriot sălăjan: Emil Bran (1864-1941). În: Acta Musei

Porolissensis, vol. VIII, Zalău, 1984, p. 643.

- Vasiliu, Gabriel: Din istoria gândirii lingvistice: Emil Bran şi Vasile

Vaida, printre primii cercetători ai graiului sălăjean. În: Acta Musei

Porolissensis, vol. XII, Zalău, 1988, p. 633.

ALEXANDRU ȘTERCA ȘULUȚIU

(1794-1867)

- vicar -

S-a născut în 15 februarie 1794 la Abrud. A urmat cursurile școlii primare de

la Abrud, iar cele gimnaziale la Alba Iulia, după care, la vârsta de 16 ani devine

elev la liceul diecezan din Blaj. A absolvit Facultatea de Teologie de la Blaj.

Page 23: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

A fost capelan la Bistra, apoi a fost numit paroh și

protopop. În anul 1836, Alexandru Șterca Șuluțiu

a fost numit, la Șimleu, paroh, protopop și vicar al

Silvaniei. În Sălaj, Șuluțiu a desfășurat o bogată

activitate pentru emanciparea națională. A pus un

mare accent pe dezvoltarea învățământului,

înființând numeroase școli pe lângă cele existente.

În concepția sa, școlile aveau același rol de

emancipare națională și socială. Pentru realizarea

acestui deziderat avea însă nevoie de învățători

care să pună în aplicare ideile vicarului. Astfel,

Șuluțiu înființează un fond pentru Școala de

Preparandie pentru dascălii satelor Sălajului.

Această dorință nu s-a putut însă îndeplini. Instruirea elevilor din școli a fost

făcută tot de cantorii și preoții tineri. În 1844 Șuluțiu dă directive pentru

uniformizarea organizării învățământului din Sălaj și colectează manuale pe

care le aduce de la Blaj după o lungă corespondență pe care o avusese cu

Timotei Cipariu, directorul tipografiei de la Blaj. Școlile sălăjene și-au căpătat

desăvârșita organizare abia în 1850, când sub președinția lui Șuluțiu a avut

loc, la Șimleu, un mare sinod vicarial. Sinodul de la Șimleu a marcat

organizarea reală a școlilor din Sălaj și a prefațat o nouă epocă în evoluția și

redeșteptarea națională și culturală a sălăjenilor. Vicarul Alexandru Șterca

Șuluțiu este, după marele Gh. Șincai, întemeietorul învățământului românesc

din Sălaj. Datorită reputației sale, Șuluțiu a fost propus pe primul loc la

scaunul vlădicesc de la Alba Iulia și Făgăraș. În scurt timp această episcopie

a fost ridicată la rangul de mitropolie, iar în 1855 Alexandru Șterca Șuluțiu a

fost numit mitropolit. Marele vicar al Sălajului a încetat din viață la 7

septembrie 1867, iar pe mormântul lui au fost săpate cuvintele: Numai

moartea mă desparte de Națiune.

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

-Ardeleanu, Ioan, senior: Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale

ale românilor sălăjeni. Zalău, 1938, p. 91.

-Vetişanu-Mocanu, Vasile: Cartea Şimleului. Bucureşti, Editura Litera,

1985, p. 204.

-Ciocian, Ioan: Biserica şi societatea românească din Transilvania.

Vicariatul Silvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Arad, 2000,

p. 48.

Page 24: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

În periodice:

-Chiş, Ana: Alexandru Şterca Şuluţiu - întemeietorul învăţământului

românesc în Sălaj. În: Graiul Sălajului, an 13, nr. 2283, 14 febr. 2001, p. 2.

-Ciocian, Ioan: Înfiinţarea Vicariatului Silvaniei. Creşterea rolului

politico-naţional al acestuia sub conducerea lui Alexandru Şterca Şuluţiu

(1836-1850). În: Alma Mater Porolissensis, an 2, nr. 5, septembrie 2001, p.

29.

-Paşcalău, Vasile: Alexandru Şterca Şuluţiu, susţinător al şcolii româneşti

din ţinutul Valcăului. În: Graiul Sălajului, an 14, nr. 2632, 12 aug. 2002, p.

3.

Iconografie:

-Iorga, Nicolae: Histoire des roumains de Transylvanie et de Hongrie. Vol.

II. Bucarest, 1940, p. 284.

* * * Graiul Sălajului, an 13, nr. 2283, 14 febr. 2001, p. 2.

* * * Alma Mater Porolissensis, an 2, nr. 5, septembrie 2001, p. 30.

* * * Graiul Sălajului, an 14, nr. 2632, 12 aug. 2002, p. 3.

AUREL HETCO

(1884-1967)

-avocat-

S-a născut la Bozînța Mare, jud. Maramureș în

24 februarie 1884.

A absolvit Facultatea de Drept din Cluj în anul

1908, lucrând ca avocat la Jibou.

În timpul Primului Război Mondial a fost

mobilizat pe front cu gradul de locotenent. La

începutul lunii noiembrie 1918 părăsește școala

militară, întorcându-se la Jibou.

A contribuit la organizarea Consiliului

Național Român și a Gărzii Naționale Române din

plasa Jibou. După 1919, a îndeplinit funcția de prim-

pretor al plasei Jibou.

Din inițiativa lui s-a ridicat și s-a inaugurat, la Jibou, monumentul

dedicat sergentului-erou Ilie Popa, căzut în luptele pentru eliberarea ținutului,

apoi a plecat la Cluj unde a îndeplinit funcția de vicepreședinte și apoi de

președinte al Centralei Cluj a Asociației Foștilor Luptători din Gărzile

Naționale din Ardeal și Banat.

A murit în 1967 la Cluj.

Page 25: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Referinţe critice (selectiv):

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 104-106

LAZĂR MAIOR

(1871-1948)

- inginer agronom -

S-a născut în februarie 1871 la Crasna. În primele două decenii ale sec.

XX, ca inginer agronom, a depus eforturi susținute pentru dezvoltarea

economiei agrare, emanciparea țăranului român, dar nu a neglijat și succesul

luptei pe plan politic, luând parte la toate acțiunile, atât politice cât și culturale,

în perioada 1900-1914. În toamna anului 1918 a participat la organizarea

C.N.R. și a G.N.R. din Pericei. A făcut parte din delegația Reuniunii Femeilor

Române Sălăjene la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. În perioada 1919-

1920 a fost consilier agricol al județului Sălaj, lucrând la punerea în aplicare

a lucrărilor premergătoare reformei agrare din 1921. A decedat în anul 1948

la Pericei.

Referinţe critice (selectiv):

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 112.

MARTIE

VASILE L. POP

(1860-1930)

-preot-

S-a născut pe data de 2 martie 1860 în localitatea Lupoaia (azi comuna

Creaca).

Hirotonit la 1 ianuarie 1884 în parohia Sîngeorgiu de Meseș, care aparținea de

Protopopiatul greco-catolic Almaș. În vara anului 1918 a organizat C.N.R. și

G.N.R. din Sîngiorgiul de Meseș, Buciumi și din celelalte localități ale

protopopiatului Almaș. A fost director al băncii Silvania, filiala Buciumi. A

fost delegat la Marea Unire din 1918 la Alba Iulia, reprezentând văile

Agrijului și Almașului.

A murit la Buciumi, la 27 ianuarie 1930, rămânând fidel, până la sfârșitul

vieții, luptei pentru propășirea neamului

Page 26: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Referinţe critice (selectiv):

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 106-107.

TRAIAN TRUFAȘIU

(1882-1931)

- protopop -

S-a născut pe data de 17 martie 1882, în

localitatea Giorocuta, jud. Satu Mare. A absolvit

Seminarul greco-catolic la Gherla (1905). A fost

profesor de limba română la aceeași preparandie,

apoi a fost preot la Drighiu, cu filialele Nușfalău și

Aleuș (1909-1914). A participat la adeunările

generale ale Astrei din Șimleu Silvaniei (908) și

Blaj (1910). La constituirea C.N.R. al comitatului

Zalău (11 noiembrie 1918), era paroh la Zalău,

fiind ales secretarul consiliului, iar în 2 decembrie

1918, la Alba Iulia, a fost ales membru al Marelui

Sfat Național, unde a reprezentat, cu drept de vot,

românii din cercul electoral Zalău. După Marea

Unire, a fost secretarul Prefecturii Sălaj, redactor șef al Gazetei Oficiale

locale, cenzor și membru al Comisiei județene pentru aplicarea reformei

agrare (din 1921), membru în comitetul director al Băncii Silvania și al Băncii

Populare din Zalău. Până la sfârșitul vieții, 1931, a deținut funcția de protopop

al districtului Zalău-Brebi.

Referinţe critice (selectiv):

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 110-111.

http://www.caietesilvane.ro/articole/229/Protopopul-Traian-Trufasiu-

1882.html

Page 27: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

IULIAN ANDREI DOMȘA

(1887-1978)

-jurist-

S-a născut la 20 martie 1887 la Miluan, Sălaj.

A absolvit Facultatea de Drept din Cluj. A militat

pentru organizarea gărzilor naționale românești, a

participat ca delegat la Marea Adunare de la 1

Decembrie 1918. După Unire, Iulian Domșa a fost

primul primar român al Zalăului, pretor și prefect al

județului Sălaj, senator. În calitate de traducător, a fost

colaborator al Institutului de Lingvistică și al editurii

Academiei Medicale și Științifice.

A murit la 15 februarie 1978 la București.

Referinţe critice (selectiv):

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 108.

Iconografie:

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 108.

...1 Decembrie 1918, când am luat parte la lucrările Marii Adunări Naționale

și cu inima plină de emoție am votat Unirea Transilvaniei cu Țara Mamă, este și rămâne cea mai înălțătoare zi din viața mea.

(Iulian Andrei Domșa)

IOAN OSSIAN

(1885-1953)

-profesor-

Ioan Ossian s-a născut pe data de 27 martie 1885 în localitatea

Homorodul de Mijloc, județul Satu Mare.

A urmat cursurile școlii în satul natal, la Oradea și apoi teologia la Cluj

și Budapesta. A obținut doctoratul în litere și filosofie în anul 1909/1910.

Activează o perioadă de timp ca profesor la un liceu din Blaj. La 19 iunie 1919

a înființat Liceul Simion Bărnuțiu din Șimleu Silvaniei al cărui director a fost

Page 28: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

până în anul 1940. Profesorul Ossian a predat, la liceul

din Șimleu, istoria și latina. Ioan Ossian a ridicat liceul

din Șimleu la un prestigiu remarcabil, fiind recunoscut

și pe plan național prin modul său de organizare și de

pregătire a generațiilor de elevi. Foarte bun orator,

pedagog și organizator, profesorul Ossian a fost și un

cunoscut publicist în presa dintre cele două războaie

mondiale. În anul 1927 a fost prefectul județului Sălaj,

după care s-a întors la conducerea liceului din Șimleu,

unde a activat până la cedarea Transilvaniei de Nord

în urma Dictatului de la Viena, când a plecat cu familia

la Timișoara, unde a funcționat ca profesor la Liceul

C. Diaconovici-Loga. În anul 1945 revine la Șimleu cu familia și va continua

să predea la Liceul Simion Bărnuțiu. Ca și alți intelectuali, în vara anului 1952,

a fost arestat și dus la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde, datorită

condițiilor de detenție, a murit la 4 ianuarie 1953. Pe lângă meritul de

întemeietor al învățământului liceal din localitate, Ioan Ossian a avut calitatea

unui mare luptător. A activat în fruntea cercurilor culturale cum ar fi:

Despărțământul ASTRA, Societatea pentru teatru român, Cassina română

etc. A înființat Societatea de lectură Vasile Alecsandri. Animat de un profund

patriotism, a reușit în 1930 să inaugureze bustul lui Simion Bărnuțiu în fața

liceului, iar în 1938, pe cel al lui George Pop de Băsești în Piața Mihai Viteazul

din localitate.

A decedat la Canal la 4 ianuarie 1953.

Opera: Izvoarele istoriografiei maghiare (Cluj, 1912).

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

-Vetişanu-Mocanu, Vasile: Ioan Ossian. În: Cartea Şimleului. Bucureşti,

Editura Litera, 1985, p. 217.

În periodice:

-Cordiş, Constantin: Oameni din Sălaj. Profesorul Dr. Ioan Ossian. În:

Graiul Sălajului, an 4, nr. 498, 14 mai 1992, p. 3.

-Vetişanu-Mocanu, Vasile: La comemorarea unui martir: Ioan Ossian. În:

Graiul Sălajului, an 5, nr. 639, 27 ianuarie 1993, p. 2.

* * * În memoriam – Ioan Ossian. În: Sălajul Orizont, an 5, nr.

307, 2 iun. 1994, p. 3.

-Anton, Constantin: Ioan Ossian – un ilustru dascăl al Sălajului. În: Graiul

Sălajului, an 11, nr. 2004, 1-2 oct. 1999, p. 4.

-Grad, Cornel: Un profesor şimleuan: Ioan Ossian. În: Limes, an 3, nr. 3-

Page 29: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

4 (11-12), 2000, p. 299.

-Vetişanu, Vasile: Oameni ai Şimleului. Ioan Ossian - între apostolat şi

martiriu. În: Graiul Sălajului, an 15, nr. 2915, 25 sept. 2003, p. 3.

-Vetişanu, Vasile: Oameni neuitaţi. Biruitorul Ioan Ossian. În:

Graiul Sălajului, an 17, nr. 3300, 1 apr. 2005, p. 4.

Iconografie:

* * * Sălajul Orizont, an 2, nr. 70, 2 iun. 1992, p. 3.

http://www.simleusilvaniei.ro/despre-oras/cetateni-de-onoare-ai-

orasului-simleu-silvaniei/

APRILIE

DARIU POP

(1887 - 1965)

S-a născut în 16 aprilie 1887. A fost învățător în satul

Bulgari, com. Sălățig (și tatăl său, Gheorghe Pop a

fost învățător aici), fiind apropiat de George Pop de

Băsești și Vasile Lucaciu.

Referinţe critice (selectiv):

-Pop, Marin: Aspecte inedite din viața și activitatea lui Dariu Pop (1887-

1965). 130 de ani de la nașterea sa. În: Bulgari - o istorie sentimentală -

coord. Florica Pop. Zalău, 2017, p. 277-285.

-Daroși, Mircea: 130 de ani de la naşterea lui Dariu Pop, o personalitate

redescoperită în lumea culturală

http://www.rasunetul.ro/130-de-ani-de-la-nasterea-lui-dariu-pop-o-

personalitate-redescoperita-lumea-culturala

Page 30: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

CORNELIA MANIU (Sora Maria Cecilia)

(1876-1956)

Născută pe data de 22 aprilie 1876, la Șimleu

Silvaniei și tot aici a decedat în anul 1956.

http://www.salajulpursisimplu.ro/cornelia-maniu-

alias-sora-maria-cecilia-si-a-salvat-nepoata-bolnava-de-

cancer-si-a-infiintat-la-simleu-un-orfelinat-de-fete/

GHEORGHE POP DE OARȚA

(1865-1933)

-jurist-

Gheorghe Pop s-a născut în comuna Bicaz (sub

Codru) la data de 23 aprilie 1865.A absolvit Facultatea

de Drept de la Budapesta. Din anul 1892 își începe la

Zalău cariera de avocat care va dura 40 de ani.

Până în anul 1918 a fost avocat în instanțele locale, apoi

a fost ales decan al baroului din Zalău (1923-1933). A

fost unul dintre semnatarii protestului românilor din

cercul electoral Zalău, înaintat autorităților maghiare

contra procesului intentat memorandiștilor.

În 1905 a fost unul dintre organizatorii de frunte

ai campaniei electorale în sprijinul alegerii ca deputat în

parlamentul maghiar a lui George Pop de Băsești, din

partea cercului electoral Cehu Silvaniei.

A fost principalul organizator al serbărilor de la Băsești din 4 august

1907, ocazionate de Adunarea generală a Despărțământului Sălaj al ASTREI.

De numele lui Gheorghe Pop se leagă înființarea primei parohii greco-

catolice în Zalău în anul 1914.

În noiembrie 1918 a format și a condus, în calitate de președinte,

Consiliul Național Român Comitatens din Zalău, îngrijindu-se de formarea

Comitetelor Naționale Române și ale Gărzilor Naționale Române locale din

județ.

După eliberarea Zalăului de către trupele române (1919), Gheorghe Pop

a fost numit prefect al județului Sălaj, până în noiembrie 1919.

O perioadă îndelungată de timp a fost și președinte al Consiliului

Page 31: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Județean Sălaj.

A decedat la Zalău la 25 decembrie 1933.

Referinţe critice (selectiv):

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 115-118.

- Pop, Marin: Viața politică în nord-vestul României. Partidul Național

Român și Național Țărănesc din Sălaj vol. I (1869-1948). Cluj-Napoca, Ed.

Argonaut și Zalău, Ed. Porolissum, 2007, p. 267-274.

MAI

GEORGE PETRUCA

(1894-1978)

-profesor-

S-a născut la 4 mai 1894 la Crasna. În perioada 1916-1918 a fost student

al Facultății de litere și filosofie din Budapesta. În septembrie 1918 s-a întors

în Sălaj, stabilindu-se la Jibou, luând parte la crearea C.N.R. din aceeași

localitate. A fost ales delegat cu drepturi depline la Marea Unire de la Alba

Iulia. În perioada 1912-1940 a fost redactor-responsabil al publicației Consum.

În anul 1944 a reorganizat liceul George Barițiu din Cluj, unde a funcționat

ca profesor de limba română până în anul 1954.

A murit la Cluj-Napoca în noiembrie 1978.

Referințe critice (selectiv):

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 113.

CORNEL OȚIEL

(1887-1975)

-protopop-

S-a născut la 20 mai 1884, la Teiuș. A fost preot și apoi protopop în

Buciumi. A decedat la Turda în anul 1975.

Page 32: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

PETRE CUPCEA

(1875 - ?)

-preot-

S-a născut în 21 mai 1875 la Călinești, județul

Maramureș.

A urmat cursurile școlii primare la Ocna Șugatag,

iar liceul la Sighet. După absolvire a fost primit de

episcopul Mihai Pavel în clerul tânăr orădean și a fost

trimis pentru a studia teologia la Universitatea din

Budapesta pe care a absolvit-o în 1898. Întors la

Oradea a fost numit prefect de studii la Seminarul

Diecezan și profesor la Preparandia Regească Română

Unită la catedra de limba română și la cea de

matematică și fizică-chimie. A fost hirotonisit la 19

decembrie 1901 și a fost numit preot în comuna

Fegernic (Bihor), iar în 1904 la Carei, unde a

funcționat ca preot ordinar și profesor de religie și de limba română la Liceul

Romano-Catolic sub conducerea părinților piariști, fiind în același timp

profesor de religie și la școlile de stat de fete și de băieți. În 1912 părintele

Cupcea este numit paroh la Supuru de Jos și protopop al aceluiași district,

unde a stat până în 1932. Între timp a fost numit asesor consistorial (1918),

arhidiacon onorar (1923), exactor diecezan (1926) și din nou protopop la

Supuru de Jos, după reorganizarea diecezelor nordice (1931). În 1932 a fost

numit paroh I la Șimleu Silvaniei, protopop al districtului Șimleu și vicar

foraneu episcopal al Sălajului. În repetate rânduri a fost membru în Consiliul

Județean, iar în 1937 a fost ales președintele acestuia. Premii: a fost decorat

cu medalia Răsplata muncii pentru biserică, clasa I. A colaborat la câteva

reviste românești și în special la cotidianul Dreptatea din Timișoara,

publicând articole cu caracter social, politic și de afirmare națională. La 1

decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Opera: Geometrie pentru preparandii (Șimleu Silvaniei, 1909), a fost

unicul manual aprobat de Ministerul de Culte și Instrucție Publică și a fost

folosit în toate școlile normale românești din Ardeal, Gramatica limbii

române în limba maghiară (Budapesta, Ed. Stampfel, 1906). I-au rămas în

manuscris un manual de fizică, unul de matematică pentru școli normale și o

seamă de lucrări de mică întindere; a tradus Madona de la Lourdes de dr.

Ackerl (1897).

Referinţe critice (selectiv):

Page 33: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

În volume:

- Ardeleanu, Ioan, senior: Oameni din Sălaj. Zalău, Tipografia Luceafărul,

1938, p. 104-108.

- Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinutul Sătmarului. Satu

Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 2000, p. 70.

VICTOR DELEU

(1876-1940)

-jurist-

S-a născut la 25 mai 1876 la Pericei.

A urmat cursurile școlii primare în satul natal,

apoi Gimnaziul Minoriților Franciscani din Șimleu

Silvaniei (1887-1891), Liceul Superior Evanghelic

Reformat din Zalău (1891-1893). Ultimii doi ani de

liceu îi urmează la Blaj (1893-1894), Brașov (1894)

și Beiuș (1895). A absolvit Facultatea de Drept la

Budapesta în anul 1900, iar la 31 octombrie același

an se înscrie în Baroul Avocaților din Oradea ca

stagiar la Georgiu Maior, avocat din Pericei. În

același an s-a prezentat la examenul de doctorat la

Facultatea de Drept a Universității din Cluj. În anul

1902 obține doctoratul devenind doctor în drept al Universității din Cluj. După

satisfacerea stagiului militar, Victor Deleu își continuă stagiul avocațional la

Arad. În anul 1905 s-a stabilit la Șimleu Silvaniei, după ce a susținut la

Budapesta examenul de avocat, deschizându-și aici un birou de avocatură. A

intrat în viața politico-culturală, luptând pentru eliberarea poporului român de

sub jugul asupritor și realizarea unității naționale. La 16 iulie 1905 V. Deleu a

devenit redactor responsabil al Gazetei de Duminecă. În anul 1907 a fost ales

secretarul Reuniunii Femeilor Române Sălăjene, iar la 11 noiembrie 1908 a

fost ales membru al Societății pentru Fond de Teatru Român, filiala Șimleu.

În 1910 a părăsit redacția gazetei, intrând în lupta electorală. A fost candidatul

P.N.L. din Transilvania la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta din

partea circumscripției electorale Șimleu Silvaniei (1910-1911). A continuat

activitatea de gazetar colaborând la ziarele Tribuna și Românul din Arad. În

vara anului 1914, la începutul războiului, a fost mobilizat și trimis pe frontul

din Galiția. În toamna aceluiași an, pentru a slăbi forța combativă a armatei

austro-ungare, V. Deleu, împreună cu ostașii din compania pe care o

comanda, a trecut linia frontului. Ca prizonier de război V. Deleu a fost trimis

la Kinețma, pe Volga. Împreună cu alți intelectuali români, iau hotărârea de a

Page 34: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

convinge autoritățile rusești asupra importanței și necesității înființării unui

corp de voluntari români transilvăneni și bucovineni. În decembrie 1916 se

constituie la Darnița, lângă Kiev, un lagăr unde se concentrează un număr

mare de transilvăneni și bucovineni, prizonieri ai armatei ruse, în vederea

organizării unui corp de voluntari care să lupte alături de armata română.

Unitățile militare române din Rusia aflate sub comanda lui V. Deleu intră în

vara anului 1917 în România. La 8 iunie 1917, la Iași, i s-a făcut o primire

deosebită, unde V. Deleu a rostit o cuvântare memorabilă de pe soclul statuii

lui Cuza din Piața Unirii. A fost prezent la Marea Adunare Națională de la 1

Decembrie de la Alba Iulia unde a fost ales membru al Marelui Sfat Național.

A fost numit secretar general al resortului Interne din cadrul Consiliului

Dirigent de la București, fiind însărcinat cu siguranța statului și cu înființarea

și organizarea poliției. A fost ales deputat în Camera Deputaților la alegerile

din noiembrie 1919. La 29 august 1922 a fost ales președintele Uniunii

Foștilor Voluntari Români. A inițiat pentru voluntarii de specialitate

Sindicatul pantofarilor și Sindicatul croitorilor, ambele cu sediul la Cluj. La

4 iulie 1930 a fost votată legea pentru împroprietărirea voluntarilor, lege a

cărei inițiator a fost V. Deleu. Activitatea sa socială a culminat cu cea de

primar al municipiului Cluj, în perioada 10 iunie 1932 - 18 noiembrie 1933,

desfășurând o bogată activitate gospodărească. A decedat la Cluj la cumpăna

dintre anii 1939-1940.

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

- Vetişanu-Mocanu, Vasile: Cartea Șimleului. Bucureşti, Editura Litera,

1985, p. 209.

- Goron, Doru E.; Ciocian, Ioan; Dărăban, Valentin: Victor Deleu 1876-

1939. Zalău, 1999.

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 118-122.

- Pop, Marin: Viața politică în nord-vestul României. Partidul Național

Român și Național Țărănesc din Sălaj vol. I (1869-1948). Cluj-Napoca, Ed.

Argonaut și Zalău, Ed. Porolissum, 2007, p. 291-296.

În periodice:

- Vetişanu-Mocanu, Vasile: Un ales al naţiunii: Victor Deleu. În: Năzuinţa,

nr. 965, 8 dec. 1976, p. 7.

- Ivan, Maria: Victor Deleu - vrednic luptător pentru Unire (1871-1940).

În: Silvania, mai 1977, p. 5.

- Goron, Doru E.: Victor Deleu la Iaşi: 8 iunie 1917. În: Acta Musei

Page 35: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Porolissensis, vol. II, Zalău, 1978, p. 235.

- Dărăban, Valentin; Goron Doru E.: Deleu. O familie de luptători naţionali

din Sălaj (I). În: Acta Musei Porolissensis, vol. IV, Zalău, 1980, p. 705.

- Dărăban, Valentin; Goron, Doru E.: Deleu. O familie de luptători

naţionali din Sălaj. (II) Victor Deleu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. V,

Zalău, 1981, p. 707.

- Goron, Doru E.: Oameni de ieri şi de azi. Victor Deleu (I). În: Graiul

Sălajului, an 2, nr. 120, 26 iul. 1990, p. 1, 4.

- Goron, Doru, E.: Oameni de ieri şi de azi. Victor Deleu (II). În: Graiul

Sălajului, an 2, nr. 122, 28 iul. 1990, p. 3.

- Ciocian, Ioan; Goron, Doru E.: Victor Deleu candidat în alegerile

parlamentare din anii 1910-1911. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXIV,

Zalău, 2002, p. 381.

* * * Decembrie 1918 - Semnături sălăjene. În: Sălajul Orizont, an 2, nr.

122, 1 dec. 1992, p. 1.

- Vetişanu-Mocanu, Vasile: Cu gândul la Victor Deleu. În: Gazeta de

Duminică, an 1, nr. 1, 28 dec. 1997, p. 2.

- Grad, Cornel: Victor Deleu (1876-1940). În: Limes, an 1, nr. 2-3, 1998, p.

153.

- Ciocian, Ioan: Activitatea publicistică a lui Victor Deleu între anii 1905-

1910. În: Alma Mater Porolissensis, an 3, nr. 9-10, dec. 2002, p. 136.

Mântuirea neamului nostru nu ne va veni de nicăieri dacă noi nu ne vom

ști-o afla… În noi zace generația viitorului și numai noi vom fi în stare să ne

eluptăm drepturile unei vieți corespunzătoare idealurilor noastre.

(Victor Deleu)

Vom birui, pentru că nu sunt așa de înalți Carpații cât ne sunt inimile

de înălțate!

(V. Deleu)

Din MANIFESTUL DE LA DARNIȚA – 26 aprilie 1917

Noi, corpul voluntarilor armatei române, foști prizonieri, cu jertfa vieții

noastre, suntem gata să intrăm în luptă pentru împlinirea idealului nostru de a

uni tot poporul, tot teritoriul românesc în una și nedespărțita Românie liberă

și independentă.

Noi, care în limbă, în cultură, în structura socială și în întreaga ființă a noastră

etnică și politică, formăm un trup unic și nedespărțit, cerem cu voință

nestrămutată incorporarea noastră la România liberă, pentru a forma împreună

Page 36: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

un singur Stat Național Românesc, pe care îl vom zidi pe bazele celei mai

înaintate democrații.

Pentru acest ideal, ne punem în cumpănă, tot ce avem, viața și averea noastră,

femeile și copiii noștri. Și nu ne vom opri până nu vom învinge ori vom muri.

Sângele nostru nu se va vărsa în zadar.

Credem ferm, că, între viitoarele state fericite naționale și democratice va fi și

România tuturor Românilor.

Povestea lui Victor Deleu, personaj-cheie implicat în Marea Unire.

Vom birui, pentru că nu sunt aşa de înalţi Carpaţii cât ne sunt inimile de

înălţate!

Victor Deleu a fost unul dintre cei mai importanţi oameni politici ai Sălajului,

care a rămas în istorie şi prin contribuţia adusă la realizarea Marii Uniri.

Născut în 1876, în satul Pericei din judeţul Sălaj, Victor Deleu, una dintre

marile personalităţi care îşi au originea în Ţara Silvaniei, a urmat cursurile

liceale în patru unităţi de învăţământ: a început la Colegiul reformat

evanghelic din Zalău, a continuat la Liceul greco-catolic românesc din Blaj,

apoi la Şcoala medie română greco-ortodoxă din Braşov şi, într-un final, la

Gimnaziul superior greco-catolic din Beiuş.

S-a specializat în Drept la Universitatea din Budapesta, pentru ca în primăvara

lui 1902 să ajungă doctor în Drept al Universităţii din Cluj. În vara aceluiaşi

an a fost încorporat în armata austro-ungară, în cadrul unui regiment de

infanterie, alcătuit în cea mai mare parte din români şi care îşi avea garnizoana

în Viena. De aici a fost trimis la şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie. După

îndeplinirea serviciului militar, Victor Deleu şi-au continuat stagiul avocaţial

în oraşul Arad, care era un important centru cultural şi politic al românilor

transilvăneni. S-a reîntors, însă, la Şimleu, acolo unde fusese elev în perioada

gimnaziului, pentru a se dedica trup şi suflet cauzei româneşti.

Întors la Şimleu, rolul lui Victor Deleu în cadrul luptelor naţionale devine tot

mai important. Generaţia sa îl recunoaşte ca lider, iar fruntaşii politici cu

state vechi în cadrul Partidului Naţional Român îl pregătesc pentru a deveni

un lider de marcă al românilor din zona Şimleului, susţine Marin Pop,

cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Aşa

se face că proaspătul avocat devine redactor responsabil al prestigiosului ziar

românesc Gazeta de duminecă, pe care l-a transformat din ziar de informaţie

locală şi propagandă culturală, în organ politic românesc independent, "în fapt

o adevărată platformă politică a românilor sălăjeni, după cum spune Marin

Pop.

Page 37: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Capturat pe front

În cei cinci ani petrecuţi în fruntea publicaţiei, Deleu a imprimat ziarului o

direcţie politică fermă, de luptă pentru afirmarea naţională, economică şi

culturală a românilor sălăjeni. Într-o perioadă dificilă pentru românii sălăjeni,

el a devenit lider al mişcării naţionale româneşti din zona Şimleului, calitate

în care a participat la alegerile parlamentare din anii 1910 şi 1911, în

circumscripţia electorală a Şimleului. A fost, însă, învins, datorită violenţelor

autorităţilor austro-ungare şi a falsificării alegerilor în favoarea candidatului

guvernamental, la fel s-a întâmplat şi cu George Pop de Băseşti în

circumscripţia electorală Cehu Silvaniei, la alegerile parlamentare din 1905

şi 1906, punctează istoricul sălăjean.

În 1914 a fost mobilizat pe frontul din Bucovina, fiind capturat, la scurt timp,

de către ruşi şi trimis în lagărul de la Darniţa. Deleu a fost singurul ofiţer

român căruia îi era permis să intre în audienţă la conducătorul lagărului,

generalul rus Von Eiche, care i-a permis, de altfel, să înfiinţeze o organizaţie

civilă a soldaţilor, iar în fruntea căreia l-a şi desemnat. Liderul politic al

românilor din zona Şimleului s-a impus prin personalitatea sa, prin modestie

şi spriritul organizatoric, nu doar ca şi comandant, ci ca un adevărat frate mai

mare pentru toţi prizonierii români. Acest lucru este confirmat de declaraţia

unuia dintre voluntarii ardeleni, descoperită de către istoricul din Zalău în

Arhivele judeţului: Că domnul Deleu, prin atitudinea sa, prin faptele sale,

prin iniţiativele sale, prin înţelepciunea sa, s-a ridicat în ochii noştri cu mult

mai presus decât dacă ar fi avut un grad de mareşal, aceasta se datoreşte firei

sale niciodată grăbite, felului cum a privit la modul înfăptuirii idealului nostru

comun. Astfel fiind, domnul Victor Deleu a avut din partea noastră nu numai

respectul datorat şi pe care l-a avut de la început, ci a avut şi tot ce putea avea

un om de la alţi oameni, dragostea noastră.

Lider al grupării de la Darniţa

Până în primăvara anului 1917, Darniţa număra aproximativ 2.000 de

prizonieri. În 23 aprilie 1917, aici a avut loc prima adunare a voluntarilor

ardeleni şi bucovineni şi a fost elaborat un memoriu, printre semnatari

numărându-se şi Victor Deleu. Memoriul, tradus în limbile franceză şi rusă a

fost înaintat guvernelor Rusiei, Franţei şi ale celorlate state aliate, ziarelor şi

revistelor ruseşti, organizaţiilor naţionale cehe, sârbe, polone şi rutene din

Rusia şi presei româneşti din Iaşi. Declaraţia de la Darniţa a avut un larg

ecou în rândurile voluntarilor români aflaţi în Rusia şi a dus la intensificarea

acţiunii de organizare pentru reîntoarcerea în ţară şi participarea în luptă

alături de armata română, explică Marin Pop. Potrivit acestuia, în 3 iunie

1917, un tren special cu 116 ofiţeri şi 1.200 de soldaţi complet echipaţi a pornit

Page 38: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

din Kiev spre Iaşi, unde a ajuns patru zile mai târziu.

În 8 iunie, Victor Deleu sosea la Iaşi în fruntea primului batalion de voluntari

români ardeleni, format la Kiev, fiind primiţi în Piaţa Unirii din Iaşi de către

autorităţile româneşti, în frunte cu regele Ferdinand şi regina Maria. Urcat pe

soclul statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sălăjeanul a rostit o

cuvântare magnifică, care a electrizat întreaga mulţime adunată în piaţă: Eram

datori să venim noi la voi, spune el, azi, când voi trăiţi zile atât de grele. Noi

am pornit din ţară străină, dar am pornit cu un singur gând: să mergem acasă.

De aceea drumul nostru nu era decât unul singur, înainte. Şi mergând înainte

vom birui! Vom birui, pentru că nu sunt aşa de înalţi Carpaţii cât ne sunt

inimile de înălţate! După alte câteva zile a fost chemat de către Marele Stat

Major al armatei şi însărcinat cu organizarea Biroului ardeleni-bucovineni. A

refuzat munca birocratică, insistând să meargă pe câmpul de bătălie. A fost

repartizat, într-un final, la Batalionul 10 Vânători, care a participat la luptele

grele de la Mărăşeşti.

Ales secretar al Marii Adunări Naţionale

În noiembrie 1918, a participat la Cernăuţi la Congresul General al Bucovinei,

unde s-a decis Unirea acestei provincii cu România. În fruntea delegaţiei de

voluntari ardeleni, Victor Deleu pornea spre Alba Iulia, unde se hotărâse deja

organizarea Marii Adunări Naţionale a românilor transilvăneni. Au ajuns în

30 noiembrie, iar a doua zi, la măreaţa Adunare, a fost ales printre cei opt

secretari. În Consiliul Dirigent a fost desemnat secretar general al resortului

de interne, adaugă cercetătorul ştiinţific.

În perioada interbelică a reprezentat Sălajul ca deputat în Parlamentul

României, fiind ales de către sălăjeni de opt ori, adică de fiecare dată când a

candidat. În această calitatea a contribuit la elaborarea unor legi importante

precum cea a organizării jandarmeriei şi poliţiei. Pentru merite deosebite în

activitatea parlamentară a fost decorat cu ordinul Vulturul României în grad

de comandor, iar pentru alcătuirea proiectului de lege a jandarmeriei şi a

poliţiei române a fost decorat cu ordinul Coroana României în grad de ofițer.

Între 1932 şi 1933 a fost primar al oraşului Cluj, în 1934, a fost ales preşedinte

al PNŢ Sălaj, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1938, când regele Carol al

II-lea a desfiinţat formaţiunile politice.

A trecut la cele veşnice în 30 decembrie 1939, în urma unei grele suferinţe.

Numele lui Deleu a fost nedespărţit legat de Sălaj şi Sălajul a fost şi va fi

mândru de acest nume, care a însemnat, în primul rând, tărie de caracter.

Încă din prima tinereţe, Victor Deleu s-a legat să servească o credinţă şi un

ideal. Anii au trecut peste el şi l-au lăsat tot lângă credinţa lui, robit aceluiaşi

ideal. De la drumul apucat, nimeni nu l-a putut abate. A trăit şi a murit

Page 39: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

mărturisind, fără şovăire, acelaşi crez politic, crezul lui Iuliu Maniu. A trăit

şi a murit la datorie, pildă vie, de neuitat, pentru câţi vor veni pe urmă, scria

Corneliu Coposu, la scurt timp după moartea omului politic.

ANTONIU BĂLIBAN

(1867-1947)

- preot -

S-a născut în 31 mai 1867 la Cig (azi județul Satu Mare). A absolvit Facultatea

de Teologie Greco-Catolică din Gherla. La

absolvirea facultății a fost repartizat în parohia

Unimăt, unde va funcționa până în anul 1894. Încă

de la începutul carierei sale se implică în lupta

pentru emancipare națională, politică și culturală a

românilor sălăjeni. În anul 1892 a făcut parte din

delegația care s-a deplasat la Viena pentru

revendicarea acestor drepturi. S-a remarcat ca fiind

un constant susținător al tuturor demersurilor

înscrise pe linia emancipării prin actul de cultură. O

perioadă scurtă de timp va funcționa la Acîş. În

perioada 6 iunie 1902 - 26 noiembrie 1915 a fost

preot protopop în localitatea Băsești. În anul 1915 a

revenit la Unimăt ca protopop de Eriu. Evenimentele din toamna anului 1918

l-au găsit în fruntea Consiliului Național Român local. Din anul 1930 a fost

preot protopop la Marghita, iar o dată cu Dictatul de la Viena s-a stabilit la

Cluj. A decedat la 27 octombrie 1947.

Referinţe critice:

- Porumbăceanu, Claudiu; Dulgău, Bujor: Băliban Antoniu (1867-1947). În:

Oameni din Sătmar. Satu Mare, Editura Solstiţiu, 2000, p. 24.

FLORIAN MĂRCUȘ

-jurist-

(n. aprilie 1819, Mal - m. 4 aprilie 1900, Șimleu Silvaniei)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Florian_M%C4%83rcu%C8%99

http://www.caietesilvane.ro/articole/2649/Florian-Marcus-personalitate-

marcanta-a-Salajului.html

Page 40: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

IUNIE

AUREL BILȚIU

(1865-1959)

-preot -

S-a născut pe data de 6 iunie 1865 la Gherla. A absolvit Seminarul

teologic din Gherla și a fost hirotonit în anul 1888. A funcționat ca preot în

localitatea Rus. A făcut parte din delegația memorandistă de la 1892, care a

dus Memorandumul la Viena.

A decedat în anul 1959 la Gherla, unde se afla cu domiciliu forțat.

http://www.caietesilvane.ro/articole/1810/UN-PREOT-MEMORANDIST-

SI-SENATOR-OM-AL-COMUNITATII-DE-ALTADATA.html

IULIU COROIANU

-jurist-

(1847-1927)

autorul Memorandumului de la 1892

Iuliu Coroianu s-a născut la 14 iunie

1847, în comuna Craidorolţ, judeţul Satu

Mare.

A efectuat studii de științe politice și drept la

Oradea, apoi la Universitatea de la Budapesta,

unde și-a luat licența în avocatură. Și-a început

cariera ca jurist la Șimleu Silvaniei. În anul

1872 a ajuns subprefect în cercul Crasna din

comitatul Crasna. Din 1874 a activat ca avocat

la Cluj.

Din 1881 a activat ca membru în

adunările (conferințe) alegătorilor români,

ulterior a fost ales în Comitetul central al

Conferinței alegătorilor români din 1888. A

redactat și prezentat la conferință un memorial

cu obiectivele Partidului Național Român din Transilvania și Ungaria.

La vârsta de 42 de ani, Iuliu Coroianu era un avocat celebru. La procesul

din anul 1889, intentat părintelui dr. Vasile Lucaciu de către Tribunalul regal

ungar Satu Mare, Iuliu Coroianu a avut o prestaţie de excepţie şi, în urma unei

Page 41: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

pledoarii pe cât de curajoase pe atât de elaborate, a reuşit să obţină achitarea

inculpatului.

Iuliu Coroianu a fost un lider marcant al Partidului Naţional Român din

Transilvania, fiind al 9-lea din cei 25 de membri ai Comitetului Executiv,

condamnaţi la Procesul memorandiştilor.

Iuliu Coroianu a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni temniţă grea, pentru

delictul de uneltire împotriva orânduirii Imperiului Austro-Ungar.

La 20 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a lansat

convocarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia pentru ziua de 1

decembrie 1918. Această adunare, ţinută într-un oraş încărcat de istorie, avea

să pecetluiască Unirea cea Mare, visul de aur al românilor.

Iuliu Coroianu s-a implicat cu toată energia în pregătirea şi desfăşurarea

Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

Între 1918-1920 a fost ministru al agriculturii în Consiliul Dirigent al

Transilvaniei. A decedat în anul 1927.

http://www.dacoromania-alba.ro/nr49/iuliu_coroianu.htm

ALEXANDRU VAIDA

(1894-1943)

S-a născut pe data de 18 iunie 1894 în Nadișul Român. În luna noiembrie

a anului 1918 a luat parte la constituirea C.N.R. din cercul Cehu Silvaniei,

luând parte și la constituirea C.N.R. și G.N.R. din plasa Cehu Silvaniei. A

fost desemnat să reprezinte populația română la la Marea Aduna re Națională

de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. A fost comisar de poliție în cadrul

Direcției de Poliție Cluj (1919-1923). După absolvirea Școlii de Notari din

Făgăraș, a fost notar la Cehu Silvaniei (1923-1923) și la Crasna (1926-1940).

A decedat pe Frontul de Răsărit în anul 1943, ofițer fiind într-o companie

românească de muncă.

Referințe critice (selectiv):

-Cornel Grad, Doru E. Goron - 1918/1919. Contribuții sălăjene la Marea

Unire, Zalău, Editura Limes, 2000, p. 114

Page 42: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

IOAN TALOȘ

(1874-1946)

Născut la 24 iunie 1874 în Giurtelecul Șimleului. Delegat ales la Alba

Iulia. Preot în Giurtelec.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Talo%C8%99

IULIE

ANDREI IOVIAN

(1868-1920)

-protopop-

S-a născut pe data de 1 iulie 1868 la Sînmihaiu Deșert și a decedat la 3

iulie 1920 la Gîrbou. A fost protopop de Gîrbou.

PETRU PETRIȘOR

Petru Petrișor s-a născut pe data de 21 iulie 1858 la Sașa. A fost

protopopul Ciocmaniului.

CASSIU MANIU

(1867-1943)

-avocat-

Cassiu Maniu s-a născut pe data de 27 iulie 1867 la Șimleu Silvaniei. A

decedat la Cluj, în anul 1943.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cassiu_Maniu

http://www.salajulpursisimplu.ro/cassiu-maniu-salajeanul-care-a-facut-

inchisoare-pentru-ca-a-scris-despre-nedreptatile-poporului-roman/

http://www.caietesilvane.ro/articole/1419/Cassiu-Maniu-1867-1943-

personalitate-s-259-l-259-jean-259-mai-pu-539-in-cunoscut-259.html

Page 43: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

AUGUST

GEORGE POP DE BĂSEȘTI

(1835-1919)

-jurist, om politic-

S-a născut la 1 august 1835 la Băsești (azi județul Maramureș). A început

cursurile școlii primare în satul natal, apoi la

mănăstirea Strâmba. A urmat șase clase la

liceul din Baia Mare, iar ultimele două la

liceul cezaro- crăiesc al călugărilor

premontrei din Oradea pe care l-a absolvit în

1854. S-a înscris la Academia de Drepturi din

Oradea. În această perioadă a intrat în

Societatea literară a junimei studioase. În

anul 1859 a fost înrolat în armata austriacă și

a fost dus la Veneția. După întoarcerea în

Sălaj a ocupat diferite funcții administrative.

A fost primpretor, apoi judecător la Scaunul

orfanal și apoi la cel județean sau comitatens.

Ca primpretor al cercului administrativ al

Hododului, s-a îngrijit de administrația

românească a comunelor aparținătoare și de școlile respective. În acest timp a

în- ființat cea mai veche asociație culturală a Sălajului, Reuniunea

Învățătorilor Români Sălăjeni. La alegerile Dietei din 22 iunie 1872, George

Pop de Băsești a candidat în cercul electoral Cehu Silvaniei și a fost ales

deputat în Parlamentul de la Budapesta. În această calitate a fost reales în anul

1875 și 1878. S-a alăturat Partidului Independent al kossuthiștilor, al cărui

vicepreședinte a fost, crezând că va putea apăra interesele românilor, dar nu s-

a putut identifica cu programul și interesele partidului. George Pop de Băsești

a avut o bogată activitate culturală, națională, economică și politică în

congregațiunea comitatensă. Astfel s-a numărat printre membri fondatori ai

Reuniunii Femeilor Române Sălăjene, a fost activ în cadrul ASTREI și în

cadrul institutelor financiare Silvania din Șimleu, Sălăjana din Jibou,

Codreana din Băsești, institute care au avut un rol hotărâtor în viața

economică a județului. La 28 mai 1892 s-a aflat printre membrii delegației

ardelene care au dus la Viena Memorandumul, acțiune care nu a avut urmările

dorite. Guvernul maghiar a venit cu sancțiuni oficiale, este citat la Tribunalul

din Cluj întregul Comitet al Partidului Național Român, din care făcea parte

și George Pop de Băsești, care a fost închis la închisoarea de la Vacz (1894).

Page 44: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

După un an de închisoare, la 1 august 1895, prezidează Congresul

naționalităților de la Pesta. În anul 1905 a devenit președintele Partidului

Național Român reluându-şi activitatea parlamentară şi candidând la Cehu

Silvaniei, fără însă a avea sorți de izbândă. A luat parte la Marea Adunare de

la 1 Decembrie 1918.

A murit în 23 februarie 1919.

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

-Ardelean, Ioan, senior: Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale

ale românilor sălăjeni. Zalău, 1938; Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016.

- Pop, Marin: Viața politică în nord-vestul României. Partidul Național

Român și Național Țărănesc din Sălaj vol. I (1869-1948). Cluj-Napoca, Ed.

Argonaut și Zalău, Ed. Porolissum, 2007, p. 261-267.

-Georgescu, Ioan: George Pop de Băsești. 60 de ani de la luptele naționale

ale românilor transilvăneni. Ediția a II-a. Cluj-Napoca, Editura Societății

Culturale Pro Maramureș Dragoș Vodă Maramureș, 2013.

În periodice:

-Dărăban, Valentin: George Pop de Băseşti – un luptător pentru drepturile

naţionale ale românilor din Transilvania (1835-1919). În: Silvania, mai

1977, p. 5.

-Năprădean, Traian: Aspecte din activitatea lui Gheorghe Pop de Băseşti

în slujba culturii naţionale. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XI, Zalău,

1987, p. 605.

-Goron, Doru E.: Sălăjeni votând Marea Unire. Gheorghe Pop de Băseşti.

În : Graiul Sălajului, an 2, nr. 209, 29 nov. 1990, p. 1.

-Gheorghe, Oana: Gheorghe Pop de Băseşti – organizator al instituţiilor

financiare sălăjene. În: Graiul Sălajului, an 7, nr. 1066, 16 febr. 1995, p. 1,

2.

* * * Gheorghe Pop de Băseşti. În: Graiul Sălajului, an 7, nr. 1113,

12 mai 1995, p. 1.

-Perneşiu, Gheorghe: Gheorghe Pop de Băseşti şi presa românească. În:

Graiul Sălajului, an 8, nr. 1367, 13 aug. 1996, p. 5.

-Perneşiu, Gheorghe: Din legăturile lui Gheorghe Pop de Băseşti cu

oameni de seamă din vremea sa. În: Graiul Sălajului, an 8, nr. 1377, 29

aug. 1996, p. 2.

-Perneşiu, Gheorghe: Gheorghe Pop de Băseşti şi "Astra" (I). În: Graiul

Sălajului, an 8, nr. 1378, 30 aug. 1996, p. 2.

-Perneşiu, Gheorghe: Gheorghe Pop de Băseşti şi "Astra" (II). În: Graiul

Sălajului, an 8, nr. 1381, 5 sept. 1996, p. 2.

Page 45: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

-Perneşiu, Gheorghe: Gheorghe Pop de Băseşti şi actele sale de binefacere

(I). În: Graiul Sălajului, an 8, nr. 1391, 24 sept 1996, p. 4.

-Perneşiu, Gheorghe: Gheorghe Pop de Băseşti şi actele sale de binefacere

(II). În: Graiul Sălajului, an 8, nr. 1392, 29 sept. 1996, p. 2.

-Perneşiu, Gheorghe: Însemnări inedite despre ultima călătorie istorică

făcută de Gheorghe Pop de Băseşti la Alba Iulia. În: Graiul Sălajului, an

9, nr. 1629, 27 nov. 1997, p. 3.

-Penea, Ionel: George Pop de Băseşti (I). În: Graiul Sălajului, an 10, nr.

1786, 9 sept. 1998, p. 1, 3.

-Penea, Ionel: George Pop de Băseşti (II). În: Graiul Sălajului, an 10, nr.

1787, 10 sept. 1998, p. 2.

-Pop-Bistriţeanu, Irineu: Un patriot pilduitor. În: Graiul Sălajului, an 10,

nr. 1788, 11 sept. 1998, p. 1, 2.

-Goron, Doru E.: Rolul lui Gheorghe Pop de Băseşti la înfiinţarea băncilor

româneşti în Sălaj. În: Graiul Sălajului, an 10, nr. 1796, 25 sept. 1998, p. 2.

-Goga, Octavian: Octavian Goga despre Gheorghe Pop de Băseşti. În:

Graiul Sălajului, an 11, nr. 1976, 18 febr. 1999, p. 1, 4.

-Ivănescu, Ion: O înmormântare sub focul mitralierelor. În: Graiul

Sălajului, an 11, nr. 1877, 19 febr. 1999, p. 1, 5.

-Perneşiu, Gheorghe: Gheorghe Pop de Băseşti – părinte al patriei

întregite. În: Graiul Sălajului, an 11, nr. 2038, 2 dec. 1999, p. 4.

* * * Artizani ai Marii Uniri. Gheorghe Pop de Băseşti. În: Graiul

Sălajului, an 15, nr. 2961, 28 nov. 2003, p. 9.

-Pop, Marin: George Pop de Băseşti – ctitor al Marii Uniri. Opera de

mecenat. În: Caiete Silvane, an 1, nr. 11-12, decembrie 2005-ianuarie 2006,

p. 16-17.

Iconografie:

* * * Silvania, mai 1977, p. 5.

* * * Sălajul, an 1, nr. 17, 28 nov. 1990, p. 1.

* * * Sălajul Orizont, an 2, nr. 122, 1 dec. 1992, p. 1.

* * * Sălajul Orizont, an 2, nr. 123, 3 dec. 1992, p. 1.

* * * Şcoala noastră, an 3, nr. 4, octombrie-decembrie 1993, p. 63.

* * * Graiul Sălajului, an 9, nr. 1629, 27 nov. 1997, p. 3.

* * * Graiul Sălajului, an 10, nr. 1833, 1 dec. 1998, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 11, nr. 1869, 5 febr. 1999, p. 1.

* * * Graiul Sălajului, an 11, nr. 2038, 2 dec. 1999, p. 4.

* * * Graiul Sălajului, an 15, nr. 2961, 28 nov. 2003, p. 9.

* * * Caiete Silvane, an 1, nr. 11-12, decembrie 2005-ianuarie 2006,

p. 16-17.

Page 46: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Duşmanii seculari, care ne-au ţinut veacuri de-a rândul în lanţuri fizice…,

înăbuşind cu brutalitate toate manifestările sufletului românesc dornic de

libertate şi cultură naţională. Lanţurile acestei robiri suntem chemaţi, fraţilor,

să le dezrobim astăzi, în această Mare Adunare Naţională a tuturor

românilor. Lăsaţi-vă cuprinşi, fraţilor, de fiorii sfinţi ai acestui strălucit

praznic naţional şi, în cea mai deplină armonie, să clădim temeliile fericirii noastre naţionale viitoare.

George Pop de Băseşti

Acum slobozește, Doamne, pe robul tău, căci ochii lui văzut-au mântuirea. De acum pot muri fericit, căci am văzut marele ideal împlinit.

George Pop de Băsești

(La Adunarea Națională de la Alba Iulia, la 80 de ani, numit președinte al

Adunării)

Ca un stejar ce veacuri cu vifore-a luptat…

Pe-o culme sus… și-odată, de un vifor e culcat:

În țărnă zaci azi și tu, culcat de-a morții coasă,

Dup’o viață lungă și-atât de viforoasă!...

O scumpe, Bade George!... o muncă ne-ntreruptă

Ți-a fost pe lume viața și-o necurmată luptă!

(La mormântul lui George Pop de Băsești, mai, 1933, Petre Dulfu)

SIMION BĂRNUȚIU

(1808-1864)

- filosof, om politic -

S-a născut în 2 august 1808 la Bocșa.

A absolvit Școala Normală la Șimleu, apoi, până în anul 1825, a urmat

cursurile Liceului Piarist la Carei. În anul școlar 1825-1826 urmează cursul de

filosofie din Blaj, iar între 1826-1829, cursul de teologie din aceeași localitate.

Din 4 noiembrie 1829 a fost profesor de sintaxă la gimnaziul din Blaj, apoi

profesor de filosofie și de istorie, ocupând în același timp și postul de arhivar

consistorial și prefect seminarial. În perioada 1832-1833 predă filosofia şi

Page 47: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

istoria universală la liceul din Blaj, apoi este

numit notar consistorial la Blaj, în această calitate

devenind mâna dreaptă a episcopului Ioan

Lemeni (16 mai 1834). Din 19 aprilie 1835

datează primul act scris de mâna lui Simion

Bărnuţiu în calitate de notar consistorial către

Izidor Alpini, vicarul foraneu al Silvaniei. În

1842, 13/25 februarie, S. Bărnuţiu termină de

redactat prima sa scrisoare cunoscută, O tocmeală

de ruşine şi o lege nedreaptă, răspuns la tentativa

de deznaţionalizare a Dietei de la Cluj, care s-a

tipărit în 1853 la Cluj. În anul 1845, 23 februarie,

din ordinul primarului catolic de la Esztergom, S.

Bărnuţiu este înlăturat de la catedră şi este trimis

ca preot paroh în satul Beiud, dar refuză să se supună acestui ordin. În perioada

1846-1848, studiază dreptul la Academia Săsească de Drept din Sibiu. În

noaptea de 24-25 septembrie 1848 îi dictează lui Ioan Puşcariu celebra

Provocaţiune cu care debutează revoluţia română din Transilvania. Tot atunci

dictează şi Manifestul românilor transilvani, care vor fi răspândite în

manuscris. În 2/14 mai rosteşte la Catedrala din Blaj vestitul discurs, cel mai

important document revoluţionar românesc din secolul al XIX-lea. În 3/15 mai

ia parte la Adunarea Naţională de la Blaj, fiind desemnat vicepreşedinte alături

de George Bariţ. În 6 iunie 1848 este la Constantinopol de unde ia drumul

Vienei, unde ia legătura cu membrii delegaţiei române ardelene. În perioada

1851-1854 îşi continuă studiile de drept la Viena şi Pavia (Italia), unde în 6

iunie 1854 îşi susţine doctoratul cu teza Argomenti di giuresprudenza e di

scienze politiche. În 1854, 29 septembrie, acceptă invitaţia de a ocupa catedra

de filosofie de la Academia Mihăileană din Iaşi, iar în mai 1855 devine

locţiitorul Inspectorului General al Şcolilor din Moldova. În 7 martie 1856,

rosteşte discursul inaugural la deschiderea Facultăţii de Filosofie şi Drept de

la Iaşi, unde va ocupa catedra de filosofie şi de drept natural public şi privat,

iar în anul 1860, 1 noiembrie, rosteşte discursul inaugural la deschiderea

cursurilor Universităţii din Iaşi, prima din istoria românilor. În acelaşi an,

refuză demnitatea de cel dintâi rector al universităţii ieşene. În septembrie

1863, face o călătorie în Transilvania, iar în decembrie acelaşi an, solicită

consiliului academic, să fie suplinit la catedră, din motive de boală. În 2

ianuarie 1864, nepotul său, Ioan Maniu, îi comunică în scris intenţia unor

fruntaşi ardeleni de a-l alege episcop greco-catolic la Gherla. În 3 mai acelaşi

an, cere consiliului academic un concediu de cinci luni pentru a-şi îngriji

sănătatea, chemându-l pe nepotul său, Ioan Maniu, din Şimleu Silvaniei, să-l

Page 48: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

ia acasă în Ardeal. Căruţa pentru călătorie îi este pusă la dispoziţie de

domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În 28 mai 1864, moare la marginea satului

Sînmihaiu Almaşului, pe când se apropia de Bocşa natală. A colaborat la:

Foaie pentru minte, inimă și literatură, Vasárnapi Újság, Amicul familiei.

Opera: Discursul ținut în Catedrala din Blaj la 2/14 Mai 1848 (București,

Ed. Librăriei Socec, 1909), Discurs ținut în Câmpia Libertății de la Blaj,

1848 (Viena, 1852), Prologus galeatus. Mitropolia de la Alba Iulia. O

vorbă la tempul său despre libertatea și unitatea biserecei românesci.

Închinată clerului și poporului acestei biserici (a fost scrisă la Viena în

1854, a rămas în manuscris), Dreptulu publicu alu Româniloru (Iași,

Tipariulu Tribunei Române, 1867), Dreptulu naturale private (Iași,

Tipariulu Tribunei Române, 1870), Pedagogia (Iași, Tipariulu Tribunei

Române, 1870), Tratat de drept (Iași, Tipariulu Tribunei Române, 1868,

1870), Pedagogia. Empirica și logica (Iași, Tipariulu Tribunei Române,

1871), Românii și ungurii. Discurs rostit în Catedrala Clujului la 2/14 mai

1848 (Cluj, 1924), Estetica (București, Ed. Științifică, 1972), Discursul de la

Blaj și Scrieri de la 1848 (Cluj-Napoca, Uniunea Mondială a Românilor

Liberi, 1990), Istoria filosofiei (București, Ed. România Press, 2000),

Filosofia după W.T. Krug (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2004), Filosofia

educaţiunii: pedagogia (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015).

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

- Papiu-Ilarian, Al. Istoria românilor din Dacia Superioară. Viena, 1852.

- Pop, Nicolae G.: Conspect asupra literaturii române şi scriitorilor ei de

la începuturi şi până astăzi în ordine cronologică. Bucureşti, Tipografia

Naţională, 1876.

- Xenopol, A.D.: Istoria românilor din Dacia Traiană. Iaşi, Editura Goldner,

1888.

- Bariţ, G.: Părţi alese din istoria Transilvaniei. Tom 1-3. Sibiu, Editura

Knoff, 1889-1891.

* * * A Pallas Nagy Lexikona, vol. II. Budapest, 1893, p. 667.

- Maiorescu, Titu: Critice. Vol. I şi II, Bucureşti, Editura Socec, 1893.

- Hodoş, Enea: Manual de istoria literaturii române. Caransebeş, 1896.

- Maiorescu, Titu: Discursuri parlamentare. vol I, (1866-1876). Bucureşti,

Editura Socec, 1897.

- Rosetti, D.R.: Dicţionarul contemporanilor din România (1800-1898).

Bucureşti, Editura Populară, 1898.

- Adamescu, Gh.: Dragomirescu, M.: Literatura română modernă pentru

cls VIII-a conform programei din 1899. Bucureşti, Editura Gutenberg,

Page 49: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

1902.

- Iorga, N.: Istoria literaturii române în veacul al XIX-lea de la 1821

înainte. vol. III, Bucureşti, Editura Minerva, 1907.

- Panu, G.: Amintiri de la Junimea din Iaşi. Bucureşti, Editura Adevărul

1908.

- Dragomirescu, M.; Adameşteanu, Gh.: Literatura română modernă.

Bucureşti, Editura Steinberg, 1910.

- Xenopol, A.D.: Istoria partidelor politice din România. Bucureşti, Editura

Albert Baer, 1910.

- Adamescu, Gh.: Indicaţiuni bibliografice pentru literatura română sec.

16- sec. 19. Bucureşti, Editura Minerva, 1912.

- Bănescu, N.; Mihăilescu, V. În: Ioan Maiorescu. Bucureşti, Tipografia

românească, 1912.

- Apostolescu, N.I.: Latinişti, scriitori de peste munţi. În: Istoria literaturii

române moderne. Partea I (1821-1860). Bucureşti, Editura C. Sfetea, 1913.

- Puşcariu, Ioan: Notiţe despre întâmplările contemporane. Sibiu,

Tipografia Arhidiecezană, 1913.

- Haneş, A.V.: Istoria literaturii româneşti. Bucureşti, Editura Ancora, 1914.

- Sion, Gh.: Suvenire comtemporane. Bucureşti, Editura Minerva, 1915.

- Adamescu, Gh.: Contribuţii la bibliografia românească. Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1921.

- Mureşianu, Aurel: Simion Bărnuţiu în preajma marei adunări naţionale

a românilor din Ardeal şi Ungaria din 3/15 maiu 1848. Cu o scrisoare

inedită a lui Simion Bărnuţiu din 7 aprilie 1848. Sibiu, Tipografia

Arhidiecezană, 1921.

- Ibrăileanu, G.: Spiritul critic în literatura românească. Iaşi, Editura Viaţa

românească, 1922.

- Ștefănescu, Marin: Filosofia românească. Bucureşti, Editura Răsăritul,

1922.

- Bogdan-Duică, C.: Viaţa şi ideile lui Simion Bărnuţiu. Bucureşti, Editura

Cultura Naţională, 1924.

- Buta, N.: Avram Iancu şi epoca sa. Cluj, 1924.

- Suciu, Coriolan: Corespondenţa lui Ion Maniu şi Simion Bărnuţiu (1851-

1864). Blaj, Tipografia Seminarului Teologic Greco-Catolic, 1925.

- Loghin, Constantin: Istoria literaturii române. Cernăuţi, Tipografia

Mitropolit Silvestru, 1926.

- Marcu, Alexandru: Simion Bărnuţiu şi Pietro Monti. Cu o scrisoare

inedită. Bucureşti, Tipografia Cultura Naţională, 1927.

- Moldovan, Silvestru: În Panteon. Mormintele marilor noştri bărbaţi de

la 1848-1849. Cluj, Tip. Arca, 1929.

Page 50: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

* * * Minerva. Enciclopedie română. Cluj, Editura Comitetului de

Redacţie al Enciclopediei Române Minerva, 1929.

- Georgescu-Tistu, N.: Bibliografia literară română. Bucureşti, Monitorul

Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, 1932.

- Dragomirescu, Mihail: Semănătorism, poporanism, criticism. Bucureşti,

Editura Institutului de Literatură, 1934.

- Iorga, N.: Oameni care au fost. vol. I şi III, Bucureşti, Fundaţia pentru

Literatură şi Artă, 1934.

- Loghin, Constantin: Istoria literaturii române. Bucureşti, Cartea

Românească, 1935.

- Marcu, Alexandru: Simion Bărnuţiu, Al. Papiu Ilarian şi Iosif Hodoş, la

studii în Italia. Cu documente inedite. Bucureşti, Editura Monitorul Oficial,

1935.

- Pandre, Petre: Filozofia politico-juridică a lui Simion Bărnuţiu. Cu o

bibliografie. Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură, 1935.

- Bassarabescu, I.A.: Antologia scriitorilor români. Bucureşti, Editura

Ciornei, 1937.

- Tocaciuc-Albu, Nic.: Istoria literaturii române. Ed. a 2-a revăzută şi

adăugită. Cernăuţi, Editura autorului, 1937.

- Ardeleanu, Ioan, senior.: Oameni din Sălaj. Zalău, Tipografia Luceafărul,

1938.

- Hodoş, Enea: Scrisori cu mai multe figuri şi un adaos. Sibiu, Tipografia

Vesteman, 1940.

- Iorga, Nicolae: Simeon Bărnuţiu. În: Histoire des roumains de

Transylvanie et de Hongrie. vol. II, Bucarest, 1940, p. 243.

- Loghin, Constantin: Istoria literaturii române de la începuturi până-n

zilele noastre. Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1940.

- Călinescu, G.: Istoria literaturii române de la origini până în prezent.

Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1941.

- Loghin, Constantin: Istoria literaturii române. Bucureşti, Editura

Cugetarea, 1941.

- Brateş, Radu: Aspecte din viaţa Blajului. Blaj, Tipografia Seminarului,

1942.

- Papadima, Ovidiu: Creatorii şi lumea lor. Schiţe de critică literară.

Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1943.

- Lehrer, Milton G.: Ardealul pământ românesc. Bucureşti, Luceafărul,

1944, p. 84.

- Breazul, Ion: Literatura Transilvaniei. Bucureşti, Editura Casa Școalelor,

1944.

- Hodoş, Enea: Din corespondenţa lui Simion Bărnuţiu şi a

Page 51: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

contemporanilor săi. Sibiu, Editura Vesteman, 1944.

- Roşca, D.D.: Europeanul Bărnuţiu. Sibiu, Tipografia Dacia Traiană, 1944.

- Lupaş-Vasiliu, Marina: Aspecte din istoria Transilvaniei. Sibiu, Institutul

de Artă Grafică Dacia Traiană, 1945.

- Mihăescu, Ion: Sinteze de istoria literaturii române. Craiova, Editura

Speranţa, 1947.

- Adamescu, Gh.: Istoria literaturii române. Bucureşti, f.a.

* * * Dicţionar enciclopedic român. vol. I, Bucureşti, Editura Politică,

1962.

* * * Din istoria Transilvaniei. vol. II, Bucureşti, Editura Academiei

R.S.R., 1963.

* * * Istoria gândirii sociale şi filosofice în România. Bucureşti, Editura

Academiei R.P.R., 1964.

* * * Istoria României. vol. IV, Formarea şi consolidarea orânduirii

capitaliste (1949-1979). Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1964.

- Pascu, Ștefan: Viaţa şi activitatea lui Simion Bărnuţiu. Cluj,

Întreprinderea Poligrafică, 1964.

- Grigoraş, N.: Activitatea lui Simion Bărnuţiu la Iaşi (1955-1964). Cluj,

1966.

- Pantazi, Radu: Simion Bărnuţiu. Bucureşti, Editura Știinţifică, 1967.

- Pascu, Ștefan: Simion Bărnuţiu. Al. Papiu Ilarian. În: Pietre de temelie

din trecut pentru vremurile de astăzi. Cluj, 1967.

* * * Mărturii - Evocări: trepte vechi şi noi de istorie. Cultura şi viaţa

bisericească în Eparhia Oradei. Oradea, Editura Episcopiei Ortodoxe

Române, 1980.

- Albu, Corneliu: Simion Bărnuţiu. Bucureşti, Editura Știinţifică şi

Enciclopedică, 1985.

- Chindriş, Ioan: Simion Bărnuţiu: suveranitate naţională şi integritate

europeană: o hermeneutică de text. Cluj-Napoca, 1999.

- Dobrescu, Emilian E.: Iluştri francmasoni. Bucureşti, Editura Nemira,

2003.

- Popa, Mircea: Momente culturale silvane. Cluj-Napoca, Editura Școala

Ardeleană; Zalău, Editura Caiete Silvane, 2015.

În periodice:

* * * Simion Bărnuţiu (1808 - 1864). În: Gazeta de Duminecă, an 5, nr.

23, 10 aug. 1908, p. 1.

- Străjanu, N.: Rolul lui Simion Bărnuţiu în 1848. În: Luceafărul, an 13, nr.

10, 16 mai 1914, p. 287.

- Străjanu, N.: Rolul lui Simion Bărnuţiu în 1848. În: Luceafărul, an 13, nr.

Page 52: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

11, 1 iun. 1914, p. 326.

- Ardeleanu, Ioan, senior: Oameni mari ai Sălajului. Simion Bărnuţiu

(1808 - 1864). În: Școala noastră, an 10, nr. 7, septembrie 1933, p. 249.

- Mărgineanu, D.: La comemorarea naşterii lui Simion Bărnuţiu. În:

Școala noastră, an 10, nr. 7, septembrie 1933, p. 227.

- Manciulea, Ștefan: Contribuţii blăjene la redeşteptarea conştiinţei

naţionale în Moldova şi Bucovina. În: Cultura creştină, an 17, nr. 10-12,

oct.-dec. 1937, p. 676-685.

- Suciu, Coriolan: Preambul la procesul lemenian. Lupta ideologică între

Lemeni şi Bărnuţiu. În: Cultura creştină, an 18, nr. 10-11, oct.-nov. 1938,

p. 640.

- Trif, Emil: Bărnuţiu - fiu al Sălajului. În: Năzuinţa, an 1, nr. 5, 22 mart.

1968, p. 4.

- Beldeanu, Grigore: Sălăjeanul Simion Bărnuţiu - figură marcantă în

gândirea social - politică românească din epoca de mijloc a secolului

trecut (I). În: Năzuinţa, an 3, nr. 128, 13 iun. 1970, p. 8.

- Beldeanu, Grigore: Sălăjeanul Simion Bărnuţiu - figură marcantă în

gândirea social - politică românească din epoca de mijloc a secolului

trecut (II). În: Năzuinţa, an 3, nr. 130, 17 iun. 1970, p. 9.

- Ardeleanu, Ioan, senior: Un om al poporului - Simion Bărnuţiu. În:

Silvania, mai 1971, p. 9.

- Firoiu, Dumitru V.: Doi fii ai Sălajului, adepţi ai republicii şi ai

organizării democratice a statului român. În: Năzuinţa, an 5, nr. 407, 23

dec. 1972, p. 1, 2.

- Buzaşi, Ion: Simion Bărnuţiu, primul estetician român. În: Năzuinţa, an

6, nr. 510, 25 apr. 1973, p. 2.

- Ciubăncan, Vasile: Testamentul lui Bărnuţiu. În: Năzuinţa, an 7, nr. 544,

3 iun. 1973, p. 2.

- Firoiu, Dumitru: Simion Bărnuţiu - juristul înaintat al Revoluţiei

burghezo-democratice de la 1848 din Transilvania (I). În: Năzuinţa, an 7,

nr. 524, 11 mai 1973, p. 3.

- Firoiu, Dumitru: Simion Bărnuţiu - juristul înaintat al Revoluţiei

burghezo-democratice de la 1848 din Transilvania (II). În: Năzuinţa, an 7,

nr. 525, 12 mai 1973, p. 2.

- Ivan, Maria: Tribuni ai Sălajului, tribuni ai poporului. Recitind

Discursul lui Bărnuţiu (1808-1864). În: Silvania, mai 1977, p. 4.

- Dărăban, Valentin: “Proclamaţia lui Bărnuţiu din 25 martie 1848“. În:

Năzuinţa, an 11, nr. 1033, 27 mart. 1978, p. 7.

- Dărăban, Valentin: Libertate naţională - libertate ecleziastică în gândirea

lui Simion Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. II, Zalău, 1978, p.

Page 53: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

339.

- Andea, Avram: Concepţia juridică a lui Simion Bărnuţiu în lumina

dreptului natural privat predat la Blaj. În: Acta Musei Porolissensis, vol.

IV, Zalău, 1980, p. 489.

- Popa, Mircea: Ultimii ani ai lui Simion Bărnuţiu la Iaşi. În: Acta Musei

Porolissensis, vol. IV, Zalău, 1980, p. 525.

- Mîrza, Iacob: Simion Bărnuţiu - profesor de filosofie la liceul din Blaj.

Trei documente inedite. În: Acta Musei Porolissensis, vol. V, Zalău, 1981,

p. 693.

- Andea, Avram: Concepţia pedagogică a lui Simion Bărnuţiu în perioada

activităţii de la Blaj. În: Acta Musei Porolissensis, vol. VI, Zalău, 1982, p.

425.

- Abrudan, Paul: Simion Bărnuţiu (I). În: Năzuinţa, an 16, nr. 1312, 30 iul.

1983, p. 2.

- Abrudan, Paul: Simion Bărnuţiu (II). În: Năzuinţa, an 16, nr. 1313, 6 aug.

1983, p. 2.

- Albu, Corneliu: Ce reprezintă o universitate în viaţa unui popor. Opiniile

lui Simion Bărnuţiu. În: Năzuinţa, an 17, nr. 1343, 3 mart. 1984, p. 2.

- Albu, Corneliu: Universitatea românească a Transilvaniei în concepţia

lui Simion Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. VIII, Zalău, 1984,

p. 435.

- Dărăban, Valentin; Goron, Doru E.: Simion Bărnuţiu şi Alesandru Papiu

Ilarian - colaboratori ai lui Alexandru Ioan Cuza. În: Năzuinţa, an 17, nr.

1337, 21 ian. 1984, p. 3.

- Dărăban, Valentin: Simion Bărnuţiu - viaţa, opera şi gândirea. În:

Năzuinţa, an 21, nr. 1574, 2 aug. 1988, p. 2.

- Buzaşi, Ioan: Simion Bărnuţiu - conducător al Revoluţiei române de la

1848. În: Năzuinţa, an 22, nr. 1064, 13 mai 1989, p. 2.

- Buzaşi, Ioan: Simion Bărnuţiu şi Andrei Mureşeanu. În: Graiul Sălajului,

an 2, nr. 94, 20 iun. 1990, p. 3.

- Ivănescu, Ion; Goron, Doru E.: Simion Bărnuţiu în conştiinţa sălăjenilor.

În: Graiul Sălajului, an 2, nr. 169, 2 oct. 1990, p. 1, 3.

- Goron, Doru E.; Dărăban, Valentin: Busturile lui Simion Bărnuţiu în

Sălaj. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XIV-XV, Zalău, 1991, p. 511.

- Neamţu, Gelu: Acţiunea sălăjenilor de ridicare a unui monument în

memoria lui Simion Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XIV-XV,

Zalău, 1991, p. 495.

- Ardeleanu, Eugenia: Un mare tribun: Simion Bărnuţiu. În: Graiul

Sălajului, an 4, nr. 511, 5-6 iun. 1992, p. 7.

- Buzaşi, Ioan: Simion Bărnuţiu - primul estetician român. În: Graiul

Page 54: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Sălajului, an 4, nr. 606, 19 nov. 1992, p. 3.

- Neamţu, Gelu: Simion Bărnuţiu şi evenimentele de la Mihalţ. În: Acta

Musei Porolissensis, vol. XVI, Zalău, 1992, p. 405.

- Perneşiu, Gheorghe; Oprea, Marin: Simion Bărnuţiu - poet. În: Graiul

Sălajului, an 5, nr. 730, 7 iul. 1993, p. 2.

- Perneşiu, Gheorghe: Simion Bărnuţiu - un om, o viaţă, un destin. În:

Școala noastră, an 4, nr. 1, ianuarie-martie 1994, p. 74.

- Perneşiu, Gheorghe: Simion Bărnuţiu - poet. În: |coala noastră, an 4, nr.

2, aprilie-iunie 1994, p. 87.

- Perneşiu, Gheorghe; Oprea, Marin: Simion Bărnuţiu - un om trăind în

viitor. În: Graiul Sălajului, an 6, nr. 912, 18 mai 1994, p. 2.

- Ivănescu, Ion: Simion Bărnuţiu în memoria lui Nicolae Iorga. În: Graiul

Sălajului, an 6, nr. 913, 19 mai 1994, p. 3.

- Ivănescu, Ion: Simion Bărnuţiu - ctitor de Țară Românească. În: Graiul

Sălajului, an 6, nr. 918, 27-28 mai 1994, p. 1, 2.

- Blaj, Viorica: Simion Bărnuţiu - Gorgana - mai 1994. În: Graiul

Sălajului, an 6, nr. 919, 31 mai 1994, p. 1, 3.

- Ionaşcu, Aurelian; Perneşiu, Gheorghe: Simion Bărnuţiu - un omagiu

adus memoriei sale de Universitatea “Regele Ferdinand I“ din Cluj -

Sibiu (I). În: Graiul Sălajului, an 6, nr. 838, 1-2 iul. 1994, p. 2.

- Ionaşcu, Aurelian: Simion Bărnuţiu - un omagiu adus memoriei sale la

Universitatea “Regele Ferdinand I“ din Cluj - Sibiu (II). În: Graiul

Sălajului, an 6, nr. 939, 5 iul. 1994, p. 2.

- Ivănescu, Ion: Simion Bărnuţiu - apostol şi martir al neamului. În: Gazeta

de Duminică, an 1, nr. 6, 19 aug. 1994, p. 4.

- Perneşiu, Gheorghe; Oprea, Marin: Simion Bărnuţiu decorat de

împăratul Austriei. În: Graiul Sălajului, an 6, nr. 941, 8-9 iul. 1994, p. 2.

- Perneşiu, Gheorghe; Oprea, Marin: Simion Bărnuţiu - poet. În: Gazeta de

Duminică, an 1, nr. 5, 12 aug. 1994, p. 5.

* * * Permanenţa lui Bărnuţiu. În: Graiul Sălajului, an 7, nr. 1115, 17

mai 1995, p. 1.

* * * Permanenţa lui Bărnuţiu. În: Sălajul Orizont, an 6, nr. 502, 18 mai

1995, p. 3.

- Buzaşi, Ion: Gheorghe Șincai şi Simion Bărnuţiu - Interferenţă dintre

legendă şi adevăr. În: Graiul Sălajului, an 7, nr. 1163, 9 aug. 1995, p. 3.

- Mândruţ, Stelian: Simion Bărnuţiu, student la universitatea din Viena

(1851-1852). În: Acta Musei Porolissensis, vol. XIX, Zalău, 1995, p. 203.

- Neamţu, Gelu: Din corespondenţa lui Simion Bărnuţiu (1848-1849). În:

Acta Musei Porolissensis, vol. XIX, Zalău, 1995, p. 183.

- Coposu, Corneliu: Actualitatea lui Simion Bărnuţiu. În: Gazeta de

Page 55: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Duminică, an 4, nr. 19 (144), 15 mai 1997, p. 4.

- Coposu, Corneliu: Actualitatea lui Simion Bărnuţiu. În: Gazeta de

Duminică, an 4, nr. 20 (145), 22 mai 1997, p. 6.

- Coposu, Corneliu: Actualitatea lui Simion Bărnuţiu. În: Gazeta de

Duminică, an 4, nr. 21 (146), 29 mai 1997, p. 6.

- Bilţiu, Pamfil: Simion Bărnuţiu şi preocupările sale umanistice. În: Acta

Musei Porolissensis, vol. XX, Zalău, 1998, p. 297.

- Biţu, Voichiţa: Memoria documentelor Bibliotecii ASTRA Simion

Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XX, Zalău, 1998, p. 357.

- Burlacu, Emil: Simion Bărnuţiu şi concepţia sa despre limba naţională.

În: Acta Musei Porolissensis, vol. XX, Zalău, 1998, p. 301.

- Burlacu, Ioana: Concepţia pedagogică a lui Simion Bărnuţiu. În: Acta

Musei Porolissensis, vol. XX, Zalău, 1998, p. 307.

- Ciocian, Ioan: Simion Bărnuţiu - contemporanul nostru. 150 de ani de la

revoluţia paşoptistă. 190 de ani de la naşterea lui Simion Bărnuţiu. În:

Graiul Sălajului, an 10, nr. 1704, 15 apr. 1998, p. 2.

- Coposu, Corneliu: 150 de ani de Revoluţia română de la 1848. În: Graiul

Sălajului, an 10, nr. 1680, 4 mart. 1998, p. 3.

- Dinu, Cristina: Un discurs al lui Simion Bărnuţiu prilejuit de

inaugurarea Universităţii din Iaşi (1860). În: Acta Musei Porolissensis,

vol. XXII, Zalău, 1998, p. 313.

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: Corneliu Coposu despre Simion Bărnuţiu.

În: Limes, an 1, nr. 2-3, 1998, p. 11.

- Marinescu-Nour, Arcadiu: Dramaturgie românească - Simion Băr-nuţiu.

În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 413.

- Morar, Marcel: Principiul autodeterminării naţionale reflectat în

discursul bărnuţian. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998,

p. 281.

- Musca, Ioan: Fonduri documentare ieşene despre activitatea lui Simion

Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 317.

- Neamţu, Gelu: A fost sau nu Simion Bărnuţiu francmason la 1848? În:

Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 297.

- Neamţu, Gelu: A fost sau nu Simion Bărnuţiu francmason la 1848? În:

Limes, an 1, nr. 2-3, 1998, p. 27.

- Oros, Ioan: Dr. Valentin Dărăban - un exeget al operei lui Simion

Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 433.

- Pop, Dănuţ: Societatea culturală Sălăgeana din Cluj şi bustul lui Simion

Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 425.

- Șora, Gheorghe; Pădureanu, Corneliu: Vasile Goldiş despre Simion

Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissen-sis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 419.

Page 56: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

- Tătar, Octavian: Naţiune şi Naţionalitate în concepţia lui Simion

Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 285.

- Teodorescu, Virgiliu Z.: Simboluri de for politic dedicate cinstirii lui

Simion Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p.

251.

- Popa, Mircea: Simion Bărnuţiu - epistolierul. Corespondenţa cu G.

Bariţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 377.

- Radu, Măriuca: Corespondenţă Simion Bărnuţiu - în arhiva Mureşenilor

din Braşov. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p. 389.

- Vasiliu, Gabriel: Consideraţii pe marginea Notesului de însemnări al lui

Simion Bărnuţiu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. XXII, Zalău, 1998, p.

371.

* * * Nemurirea lui Simion Bărnuţiu. În: Graiul Sălajului, an 11, nr.

2014, 20 oct. 1999, p. 6.

- Buzaşi, Ion: O monografie de idei. În: Tomis, nr 9, an 4, 1999, p. 13.

- Neamţu, Gelu: Simion Bărnuţiu a fost francmason. În: Repere

Transilvane, nr. 4, an 1, 25-31 mai 1999, p. 14.

- Neamţu, Gelu: O faţă mai puţin cunoscută a lui Simion Bărnuţiu. În:

Limes, an 2, nr. 1-2 (5-6), p. 59.

- Mesaroş, Claudiu: Consideraţii asupra logicii lui Simion Bărnuţiu.

Cursul de Logică tipărit la Iaşi în 1871. În: Acta Musei Porolissensis, vol.

XXIII (II), Zalău, 2000, p. 473.

- Russu, Dan-Mircea: Sălajul în trecut. Simion Bărnuţiu - părintele

jurisprudenţei. În: Transilvania jurnal. Ediţia de Sălaj, 22 iul. 2000.

- Ivănescu, Ion: Carte frumoasă cinste cui te-a scris În: Magazin Sălăjean,

nr. 181 (1075), 18 sept. 2001, p. 4.

- Săbăduş, I. N: Simion Bărnuţiu - în uitare la Bocşa? În: Graiul Sălajului,

an 14, nr. 2664, 25 sept. 2002, p. 3.

- Mureşan, Camil: Lângă cripta de la Bocşa. În: Alma Mater Porolissensis,

an 3, nr. 9-10, dec. 2002, p. 36.

- Chindriş, Ioan: Simion Bărnuţiu şi idealul paşoptist. În: Alma Mater

Porolissensis, an 3, nr. 9-10, dec. 2002, p. 37.

- Pop, Marin: Simion Bărnuţiu (1808-1864). Comemorare - 140 de ani de

la moartea sa. În: Curierul administraţiei sălăjene, an 7, nr. 8, mai 2004, p.

2.

Iconografie:

- Iorga, Nicolae: Histoire des roumains de Transylvanie et de Hongrie.

Vol. II. Bucarest, 1940, p. 243.

- Lăptoiu, N.: S. Bărnuţiu în creaţia lui R. Ladea. În: Acta Musei

Page 57: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Porolissensis, Zalău, 1977, p. 647.

* * * Alma Mater Porolissensis, nr. 5, an 2, sept. 2001, p. 26.

* * * Alma Mater Porolissensis, nr. 9-10, an 3, dec. 2002, p. 37.

* * * Curierul administraţiei sălăjene, an 7, nr. 8, mai 2004, p. 2.

Discursul de la Blaj

Care naţiune de pe pământ nu s’ar ridica de la mic până la mare, când

îşi vede numărate zilele vieţii? Libertatea unui popor este bunul lui cel mai

înalt şi naţionalitatea e libertatea lui cea din urmă; ce preţ mai are viaţa lui

după ce şi-a pierdut tot ce îl face demn să mai fie pe pământ?… Ţineţi cu

poporul toţi, ca să nu rătăciţi, pentru că poporul nu se abate de la natură, nici

nu-l trag străinii aşa de uşor în partea lor, cum îi trag pe unii din celelalte

clase, cari urlă împreună cu lupii şi sfâşie pe popor împreună cu aceştia; nu

vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei; cugetaţi că alte popoare s-au

luptat sute de ani pentru libertate. Însă vi se va părea lupta cu neputinţă, când

se vor ridica greutăţile asupra voastră ca valurile mării turbate asupra unei

năvi; când va dezlega principele întunericului pe toţi necuraţii şi-i va trimite

ca să rupă legăturile frăţiei voastre şi să vă abată de la cauza şi amoarea

(iubirea) ginţii noastre la idoli străini; aduceţi-vă aminte atunci cu câtă

însufleţire şi bărbăţie s’au luptat străbunii noştri din Dacia pentru existenţa

şi onoarea naţiunii noastre, precum ne-au lăsat scris Bonfiniu cu aceste

cuvinte: “Coloniile şi Legiunile romane, copleşite de Barbari ţin încă limba

romană şi, ca să nu o piardă, cu totul, atât de tare se luptă, încât se pare că

nu s’au bătut atât pentru ţinerea vieţii cât pentru neatingerea limbii.

Aşa Fraţilor! Aduceţi-vă aminte atunci că vor striga din mormânt

străbunii noştri: Fiilor! Noi încă am fost nu o dată în împrejurări grele, cum

sunteţi voi astăzi; noi încă am fost înconjuraţi de inamic în pământul nostru,

cum sunteţi voi astăzi, şi nu de multe ori am suferit doară şi mai mari rele

decât voi; fost-am cu Goţii, dar nu ne-am făcut Goţi; fost-am cu Hunii, dar nu

ne-am Hunit; fost-am cu Avarii şi nu ne-am Avarit; fost-am cu Bulgarii şi nu

ne-am Bulgărit; cu Ruşii şi nu ne-am Ruşit; cu Ungurii şi nu ne-am Ungurit;

cu Saşii şi nu ne-am Nemţit; ci ne-am luptat ca Români, pentru pământul şi

numele nostru ca să vi-l lăsăm vouă împreună cu limba noastră cea dulce ca

cerul sub care s’a născut; nu vă nemţiţi, nu vă ruşiţi, nu vă unguriţi nici voi,

rămâneţi credincioşi neamului şi limbii voastre; apăraţi-vă ca fraţii cu puteri

unite în pace şi în răzbel; vedeţi cum ne-am luptat noi pentru limba şi

Romanitatea noastră; luptaţi-vă şi voi şi le apăraţi ca lumina ochilor voştri,

ca să vă încoroneze cu laurul nemuririi pentru constanţa şi bărbăţia voastră!

Dixi et salvavi animam meam.”

(Am spus şi mi-am mântuit sufletul!)

Page 58: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Simion Bărnuţiu în conştiinţa neamului românesc

Marele istoric N. Iorga spunea că Poporul care nu îşi cunoaşte istoria

este sortit pieirii. Evocarea marilor personalităţi ale neamului nostru

românesc, şi cu atât mai mult a celor care s-au născut pe meleagurile noastre

sălăjene, se înscrie ca o datorie morală, de onoare, pentru noi, cei care prin

specificul profesiei noastre suntem în slujba culturii şi informării locale,

naţionale şi universale. Ceea ce se petrece aici şi acum se constituie într-un act

de cinstire la adresa ilustrului nostru înaintaş, Simion Bărnuţiu.

Recunoştinţa faţă de acest mare fiu al Sălajului, mentor al tuturor

generaţiilor de intelectuali post-paşoptiste, s-a manifestat de-a lungul timpului

într-o multitudine de forme: scrieri ştiinţifice şi literare, atribuirea numelui

ilustrului înaintaş unor instituţii cultural-naţionale locale, serbări aniversare,

ridicarea unor monumente întru slăvirea memoriei faptelor etc.

Prima încercare a românilor sălăjeni de a ridica un momument în

memoria lui Simion Bărnuţiu apare la numai 55 de zile de la moartea sa. Deşi

nereuşită, datorită opoziţiei autorităţilor şi lipsei de diligenţă din partea

forurilor ecleziastice, această încercare a rămas ca un imbold mereu viu în

inimile care se considerau urmaşii spirituali ai marelui bărbat.

Voi aminti în continuare actele de cinstire a memoriei lui Simion

Bărnuţiu pe care înaintaşii le-au realizat în decursul anilor prin aducerea în

forul public a unor simboluri evocatoare ale personalităţii sale.

1. 1866 în cadrul Universităţii din Iaşi a fost amplasat un bust modelat

de sculptorul Karl Stork. Bustul a fost dăltuit în marmură şi a avut marea

calitate de a fi realizat de un contemporan cu Simion Bărnuţiu, cunoscut

pentru atenţia deosebită pe care o dădea portretelor abordate.

Evenimentele din primăvara anului 1944 au contribuit din nefericire şi

la distrugerea acestei lucrări de artă plastică.

2. 7 aug. 1878 la Bocşa, prin contribuţia românilor de pretutindeni şi mai

ales a sălăjenilor şi năsăudenilor s-a ridicat un monument funerar din

marmură şi piatră în curtea bisericii, sub forma de obelisc, înalt de 3 m.,

ornamentat pe toate feţele cu inscripţii, monument care există şi astăzi.

În jurul acestui monument s-a adunat intelectualitatea sălăjeană în mai

multe rânduri pentru a-şi exprima recunoştinţa faţă de profetul

revoluţiei transilvane de la 1848. Aşa s-a întâmplat în 1889 (25 de ani

de la moartea sa), 1908, 1914.

1. 1928 sculptorul Romulus Ladea a modelat o lucrare, cap, care în 1932

a fost integrată în patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj.

2. 7 sept. 1930 are loc dezvelirea bustului lui Simion Bărnuţiu, bust

Page 59: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

amplasat la Şimleu Silvaniei, realizat de sculptorul Romulus Ladea,

prof. de sculptură la Şcoala de Arte frumoase din Cluj. Manifestare de

amploare naţională care, prin numărul mare de participanţi, (peste

30000) amintea de Câmpul Libertăţii de la Blaj (1848). După eforturi

de aproape 9 ani, prin iniţiativa unor oameni inimoşi (dascăli şi

studenţi), a Societăţii Culturale Sălăjeana, a presei din vremea

respectivă : Gazeta de Duminică, Meseşul şi Şcoala Noastră şi a altor

factori de decizie se reuşeste inaugurarea bustului lui Simion Bărnuţiu.

La festivitate a participat primul ministru, Iuliu Maniu, strănepot al lui

Simion Bărnuţiu împreună cu alţi membri ai guvernului, aghiotantul

regal, prefecţii din aproape toate judeţele Transilvaniei şi Banatului,

episcopul unit al Oradiei, primarii, notarii şi preoţii din toate localităţile

judeţului, în fruntea a peste 15000 de ţărani, reprezentanţi ai tuturor

asociaţiilor şi instituţiilor cu caracter cultural-naţional şi religios din

judeţ. Primul ministru, Iuliu Maniu, a evocat personalitatea şi faptele lui

Simion Bărnuţiu, creindu-i un portret de o mare forţă evocatoare ”Fără

aceste trei calităţi mari: geniul, munca şi spiritul de jertfă, nimeni nu se

poate ridica la rolul de a întemeia ori de a organiza o viaţă naţională şi

o viaţă de stat. Simion Bărnuţiu le-a avut pe toate trei în măsură

deplină… ” Ştefan Cicio-Pop, preşedintele Camerei Deputaţilor, în

discursul rostit cu ocazia acestui eveniment spunea : ”Acest bust să

vestească că poporul român condus de Simion Bărnuţiu este demn de a

stăpâni plaiurile acestea. Bărnuţiu a voit libertate şi egalitate pentru

toate popoarele convieţuitoare printre noi. Noi nu am fost şi nu vom fi

asupritorii altor popoare. Memoria lui Bărnuţiu o vom păstra cu cinste

şi demnitate”. Acest bust (în aug. 1940) a fost retras şi evacuat la Blaj

unde a fost amplasat în curtea din faţa palatului Mitropolitan.

3. La Salonul Oficial al anului 1931 sculptorul Romulus Ladea a

participat cu o altă lucrare dedicată lui Simion Bărnuţiu (piesă dăltuită

în lemn)

4. la 20 aug. 1940 la Bocşa are loc omagierea lui Simion Bărnuţiu.

Osemintele au fost transferate în incinta bisericii realizându-se în zona

nordică o criptă. În acest fel, cu o solemnitate deosebită au realizat un

act de cinstire a concetăţeanului lor, locaşul de cult devenind biserică-

mausoleu.

5. La centenarul Unirii Principatelor Române, 20-21 iul. 1959 se ridică

un al doilea bust al lui Simion Bărnuţiu din iniţiativa despărţământului

sălăjean al Astrei. Este amplasat la Zalău şi este o lucrare al aceluiaşi

sculptor, Romulus Ladea. Cu această ocazie Şcolii medii româneşti

(liceului) din Zalău i se atribuie numele lui Simion Bărnuţiu.

Page 60: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

6. 1 oct. 1967 la Bocşa se dezveleşte un nou bust al lui Simion Bărnuţiu

realizat de sculptorul Horea Flămându. Lucrarea se află în parcul de la

intersecţia drumurilor din faţa Sfintei Biserici.

7. 1969 la 23 nov. Cu ocazia semicentenarului liceului şimleuan, căruia i

se atribuie din nou numele lui Simion Bărnuţiu, în faţa liceului se ridică

un nou bust al lui Bărnuţiu, operă a sculptorului Gavril Covalschi.

8. 17 iun 1973 pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, se dezveleşte bustul lui

Simion Bărnuţiu, lucrare a sculptorului Ion Vlasiu (statuie în bronz),

alături de a altor paşoptişti, în cadrul unei ample acţiuni de amenajare a

acestui câmp într-un parc al demnităţii naţionale.

9. La 31 mai 1981 la Sânmihaiu Almaşului, pe locul unde tradiţia

atribuie oprirea trăsurii care-l aducea acasă pe Simion Bărnuţiu, pentru

un scurt popas, a fost realizat un complex monumental având în

componenţă Fântâna Permanenţei, Podul Unirii şi Semnul

Comemorativ, creaţii ale sculptorului Aurel Terec, are loc dezvelirea

acestui ansamblu.

10. 1983 la Şimleu Silvaniei are loc dezvelirea bustului lui Simion

Bărnuţiu, operă a sculptorului Aurel Ciupe. Bustul este amplasat în faţa

Grupului Şcolar Agricol Ioan Ossian şi este legat de împlinirea a 75 de

ani de la înfiinţarea liceului.

11. 1985 la Bocşa, cu abnegaţia şi dăruirea localnicilor, a corpului didactic,

cu sprijinul factorilor judeţeni, în curtea Aşezământului Cultural Simion

Bărnuţiu are loc dezvelirea bustului monumental al marelui înaintaş,

lucrare turnată în bronz la Zalău şi realizată de Gabriela Manole Adoc.

12. 11 octombrie 1992 cu ocazia Zilelor Şcolii Blăjene se dezveleşte un

nou bust al lui Simion Bărnuţiu. Bustul se află amplasat în faţa

Catedralei Greco Catolice din Blaj. Autorul nu se cunoaşte.

Voi prezenta pe scurt manifestarea care a avut loc cu ocazia comemorării

a 25 de ani de la moartea lui Simion Bărnuţiu. Deşi în perioada dualismului

austro-ungar comemorarea acestui mare fiu al Sălajului nu era permisă de

către autorităţile maghiare, la iniţiativa vicarului Şimleului, Demetriu

Coroianu, care a găsit sprijin şi înţelegere la conducerea Despărţământului XI

din Şimleu al Astrei, la reuniunea femeilor române sălăjene precum şi la

intelectualitatea vremii s-a putut realiza totuşi acest lucru. Această manifestare

a presupus două etape, prima reprezentând inaugurarea la 7 aug. 1878 a unui

monument funerar din marmură şi piatră în curtea bisericii, pe care a fost

sculptată cu litere de aur inscripţia : « Lui Simion Bărnuţiu n. 21 iulie 1808 m.

16 mai 1864- Fiii Sălajului » şi « Poporul român ţine minte de binefaceri şi de

nedreptăţi ».Textele dăltuite se constituie în mesaj, către cei ce vor veni, să

perpetueze faptele lui Simion Bărnuţiu. Cea de-a doua etapă a durat 11 ani

Page 61: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

(1878-1889) şi se încheie cu sărbătorirea primului pătrar de veac al morţii sale.

La acest eveniment a participat şi Iosif Vulcan care a scris şi o poezie cu ocazia

acestui eveniment.

În dimineaţa zilei de 14 iulie 1889 au început a sosi la Bocşa popor mult

din toate părţile Sălajului, în frunte cu preoţi, învăţători şi alţi intelectuali. Toţi

veneau sub prapori bisericeşti cu capetele dezvelite, cântând şi rostind

rugăciuni. S-au alăturat acestora fraţi veniţi din Sătmar şi Bihor, din Ardeal

şi Banat, dintre care amintim pe V. Lucaciu, A. Berinde, I. Selegean, protopop

de Vezend, Fr. H. Longin cu soţia, născută Elena Pop din Deva, Al. H. Longin

avocat în Deva.ş.a. Serviciul divin a fost oficiat de Alimpiu Barbuloviciu,

vicar al Şimleului iar cântările le-a executat corul plugarilor din Supurul de

Jos, corul muzical al ţăranilor români din Dorolţ şi corul plugarilor din

Irlotouan.

Discursul a fost rostit de Gheorghe Pop de Băseşti, după care monumentul

şi mormântul au fost acoperite cu numeroase cununi de flori dăruite de

instituţii şi personalităţi ale vremii, rudenii care i-au păstrat o mare

recunoştinţă lui Simion Bărnuţiu.

Biblioteca Judeţeană Sălaj- Doina Maniura

Bibliografie:

1. Goron, Doru E.; Dărăban, Valentin: Busturile lui Simion Bărnuţiu

în Sălaj, în Acta Musei Porolissensis, nr. XIV-XV, 1990,1991,

p. 511-519.

2. Perneşiu, Gheorghe; Oprea Marin: Simion Bărnuţiu - un om, o

viaţă, un destin, în Şcoala Noastră, nr. 1, 1994, p. 74-77.

3. Pop, Marin: Simion Bărnuţiu comemorat de Sălăjeni în prima

jumătate a secolului XX, în Caiete Silvane, An . 2, nr. 6(18),

2006, p. 8-9.

4. Teodorescu, Virgiliu Z.: Simboluri de for public dedicate cinstirii

lui Simion Bărnuţiu, în Acta Musei Porolissensis, nr. XXII,

1998, p. 251-255.

5. Negoiţă, Lăptoiu: Simion Bărnuţiu în viziunea sculpturală a lui

Romul Ladea, în Acta Musei Porolissensis, nr. I, 1977, p. 467-

472.

Simion Bărnuţiu - poet

Şarpele odată mândru-n sine zicea de oameni că-s mişei

Că nici o armă ei n-au în lume înveninată, ca dinţii săi.

Dar un om însă, de cei de curte, d-acei ce-n intrigi preziduiesc,

Care pun pată, calomniază, clevetesc soarele, cerul cel mai senin,

Page 62: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Şi totdeauna negru la suflet pe a lor limbă poartă venin,

Îţi dovedeşte, că nu e şarpe în toată lumea otrăvitor

Ca limba neagră, defăimătoare, a oricărui clevetitor.

(Biblioteca Academiei Române-ms. 2879).

Poezii dedicate lui Simion Bărnuțiu

La mormântul lui Simion Bărnuțiu – Iosif Vulcan

Era 'n ajun de primăvară,

Toți așteptau să vină iară,

Cel timp senin de mult dorit;

Dar' iată 'n loc de vremea bună,

De-odată muge, vue, tună

Și-un vifor groasnic s-a pornit.

Se 'ntunecă tot firmamentul,

Se sguduie din fund pământul

Și-un răcnet urlă din apus;

Popoarele prind arma 'n mână

Și Europa cea bătrână

Stă 'n flăcări toată, jos și sus.

Și vijelia strobitoare

Dărâmă ușa de 'nchisoare,

Toți sclavii ies, tiranii pier;

Sosit-a ziua judecății

Și curcubeul Libertății

Se 'nalță mândru sus pe cer.

În lumea ce vioi tresaltă,

Românul singur mai stă baltă…

Dar' iac' un glas de prin Sălagiu,

Din văi, la munți și'n culmi răsună

Și patruzeci de mii s'adună

Pe câmpul libertății 'n Blaj.

Ce mândră zi de veselie!

Un neam strivit acum învie

Page 63: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Și-și cere dreptul, locul său!

Bărnuț se urcă la tribună,

Vorbește, fulgeră și tună,

Ca și-un profet și semizeu.

Cum Moise scoase prin minune

Sigiliul legilor, el spune

Credeul pentru neamul său,

Și-l face steag și ni-l împlântă

Să-ș știe toți că legea sfântă,

Să-l vadă lumea, Dumnezeu.

Pe steag a scris cuvinte sfinte:

Că nu mai vrem de-acum 'nainte

Să fim tot sclavi p'acest pământ:

Deci facă-se 'n sfârșit dreptate,

S'avem și noi din libertate,

Că ne-a creat tot Domnul sfânt.

Și vorbele-i izbesc și taie

Fac sângele prin vani văpaie,

Din minți gândiri înalte scot;

Pe toți un foc ceresc ridică,

Devin tirani ce nu știu frică

Și vreu să ia pământul tot.

De-atunci începe lupta mare,

Ce vrea lumină, deșteptare

Și-un loc mai nalt și mai cinstit;

Iar steagul cel cu vorbe sfinte

Ne fâlfâie pe drum ‘nainte

Și noi urcăm necontenit.

Stegarul cel de-odinioară

Un dor mai are, ca să moară

În satul de-unde s'a ivit;

Și pleacă frânt și 'n drum zărește

Sătuțul, casa și sosește

Sărută pragul și-a murit…

Page 64: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Ești mică Bocșă dar la tine

Românii vin să se 'nchine

Căci ai un farmec nalt și sfânt;

O stea conduse regii-odată,

Pe tine două ni te-arată:

Bărnuț în leagăn și 'n mormânt.

Mormânt! Tu Meccă românească,

Isvor cu darul să 'ntărească,

Altar cu farmecul ceresc;

Să fie binecuvântate:

Movilă, iarbă, flori uscate

Și toate cari din tine cresc!

Tu vânt duios, ce plângi pe cruce,

Să iai din glie când te-i duce

Și-o 'mprăștie nouă tuturor;

Fă foc tot firul de țărână,

S'aprindă minți și braț și vână,

Credințe tari în viitor!

Poezia lui Iosif Vulcan, publicată în revista Familia la a 25-a aniversare a

morții sale.

Bărnuț e-n noi – George Stanca

Ne trage timpul înapoi.

Cu tricolorul drag în tindă

noi ne privim ca-ntr-o oglindă

cătând spre vremuri la eroi

Bărnuțiu Simion e-n noi!

Cu lupta și cu jertfa lui

iubirea-i de norod ne-o spune

că-n Țară nu îs toate bune

și-acuma, azi la sărbătoare

tot ne apasă o-ntrebare:

feciorii noștri unde-s, oare?

Căci, cu amar sunt sălăjenii

li se duc fiii în bejenii

Page 65: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

își lasă pruncii singurei

și parcă-i și Bărnuț cu ei…

O ține Domnul și cu noi

să ne adune iar la vatră?

Să batem clopote de piatră

și să strigăm cu glas vioi:

Bărnuțiu este iar cu noi!...

Bărnuț e-n noi, și noi într-însul

e neamul, sângele, e plânsul

din mică Bocșă ce se-aud

… trece Istoria plângând…

Trece Istoria de sânge

Bărnuț este cu ea… și plânge!

Citate apreciative

Un bărbat în adevăr superior: la cuvintele de patrie, națiune,

românism, el se entuziasma ca un poet; figura lui lua un aer de om inspirat,

de profet; vorba lui, un accent simpatic și dureros; căutătura sa zvârlea

scântei de curaj. (George Sion)

Sunt oameni pe care îi fac evenimentele bieți oameni sub vremuri, cum

ar spune cronicarul, dar sunt oameni care hotărăsc mersul vremii. (Nicolae

Iorga)

Bărnuțiu a fost un fanatic al latinității noastre de drept, după cum Petru

Maior și ceilalți au fost apostoli ai latinității noastre istorice și lingvistice.

(Ovidiu Papadima)

Direcția școlii latiniste în care se înglobează Simion Bărnuțiu reprezintă

fanatismul național, solemnitatea sacerdotală împodobită cu laurii erudiției

și ai retoricei academizante. E un gen ce trăiește până în zilele noastre, dând

culturii românești un aspect inedit. (Ovidiu Papadima)

Bărnuțiu reprezintă una din ultimele - și din cele mai disperate - zvâcniri

de viață ale instinctului de conservare al României patriarhale, al României

care se ducea față de cea nouă, capitalistă, care se năștea, haotică și adesea

absurdă, dintre ruine. (Ovidiu Papadima)

Page 66: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

A fost un bloc de gândire românească... A fost un om în care au căpătat

glas de trâmbiță aproape toate dezideratele sfinte ale nației noastre. (Ovidiu

Papadima)

Chip statuar cu două fețe... Bărnuț reprezintă în adevăr, într-o

înmănunchiere care te miri cum a fost cu putință, tristețea sălbatică a trecutei

Românii care murea și voința dârză, înfruntătoare de oameni și veacuri, a

noii Românii de a se clădi ea însăși. (Ovidiu Papadima)

Omul acesta, îmbătrânit înainte de vreme, de trudă și necazuri - atât de

sfios în pelerina lui sură de cărturar singuratic și bolnav, dar atât de răspicat

și profetic în convingeri, putea în adevăr să cuprindă în sufletul și gândul lui

toată această frământare nelămurită a vremii și a noastră. (Al. Marcu)

Referitor la problema țărănească Simion Bărnuțiu arăta... când e

bărbatul la cărat de grâu, de fân, de vin domnesc sau cu aratul în alodiul

domnesc, atunci femeia e în curte la cernut, la dires, la scos de cânepă, la

tors. Casa colonului e rămasă numai în grija pruncului din leagăn. (Al.

Marcu)

Dacă în viaţa lui Bărnuțiu, ca de altfel în a oricărui om pământean, vei

afla pe lângă virtuți sublime și unele opinii eronate, însă de bună credinţă, în

schimb puritatea caracterului său va ieși curată ca diamantul, iubirea sa către

naţiune şi patrie va semăna cu a martirilor care au căzut victime credinţei lor.

(Radu Pantazi)

Simion Bărnuțiu este unul dintre numeroșii gânditori români de la

jumătatea veacului trecut care au militat consecvent pentru eliberarea

națională a poporului român și s-au pronunțat totodată împotriva asupririi

naționale, sub orice formă. (Radu Pantazi)

Istoria filosofiei” lui Simion Bărnuțiu e prima încercare românească de

sistematizare a istoriei filosofiei universale, Bărnuțiu realizând... cea mai

completă expunere de până atunci a filosofiei antice și medievale. (Ionuț

Isac)

În istoria filosofiei românești, Bărnuțiu reprezintă o etapă superioară

celei ilustrate, bunăoară, de Samuil Micu, Eufrosin Poteca sau Eftimie

Murgu; dă dovezi elocvente de erudiție deosebit de amplă, cunoaște toate

Page 67: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

sursele bibliografice modeme majore ale istoriei filosofiei antice şi medievale

(Bayle, Schleiermacher, Ast, Kruj, Bekker, Didot ş.a.), chiar şi comentatorii

secundari.

Tot ceea ce Simion Bărnuțiu a propovăduit ca formă de manifestare

națională pentru fiii națiunii sale, virtuțile neamului românesc și

binecuvântarea atotputernicului ne-a dat să înfăptuim. Avem libertate

națională, avem împărăția noastră proprie, în ea avem votul universal și avem

dezrobirea iobagilor și exproprierea. Dar să nu uităm că toate acestea le-am

realizat pentru că poporul românesc de dincoace de Carpați și-a ținut

jurământul sfânt dat acum 82 de ani pe Câmpia Blajului în fața lui Dumnezeu,

de 40 000 de români adunați, de a nu-și părăsi credința și nădejdea în

Dumnezeu, de a nu-și părăsi limba și datinile și și-a dat viața pentru drepturile

națiunii care sunt mai scumpe decât oricare alte bunătăți.

Fără aceste trei calități mari: geniul, munca și spiritul de jertfă, nimeni

nu se poate ridica la rolul de a întemeia ori de a organiza o viață națională și

o viață de stat. Simion Bărnuțiu le-a avut pe toate trei în măsură deplină - a

muncit mult, a studiat la carte zi și noapte, a învățat pe alții, prin frig și

flămând a bătut drumurile, cu toate că era bolnav, agitând și făcând

propagandă pentru a lumina întreg neamul românesc și a-1 pune, în serviciul

ideii naționale... Învățătura lui a fost nouă, a stabilit principii noi, a

propovăduit idei noi și a descoperit mijloace noi... El a stabilit marele

principiu că libertatea nu poate fi numai națională, care singura poate fi

izvorul de fericire al națiunilor și al fiilor ei. (Iuliu Maniu)

A fost un scump fiu al neamului nostru... Luptător pentru drepturile

poporului său, apărător al legii şi pământului, Simion Bărnuţiu a fost

deschizător de drumuri noi și făuritor al viitorului acestei țări. (Traian Frențiu

- episcop unit de Oradea)

Mândria neamului nostru... apostolul libertății naționale... părintele

adevărat al neamului nostru care ne-a adus zorile învierii și ne-a trezit din

neștiință la cunoștință. (Vasile Goldiș)

Aveam un fel de respect religios noi, elevii cei mici, pentru dânsul, respect

pe care desigur îl căpătasem prin tot felul de istorisiri extraordinare ce

ajunseseră până la noi despre acest mare învățat, atât din Transilvania, cât și

de la noi din țară. (G. Panu)

Page 68: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Acum o sută de ani, inteligența și sufletul lui Bărnuțiu au fost ochii cei

mai departe și mai limpede-văzători pe care neamul nostru îi deschisese spre

Europa: prin oratorul doctrinar din Catedrala Blajului, Europa îmbia

poporului român de pretutindeni rațiuni universale omenești în sprijinul unor

drepturi și realități naționale. (D.D. Roșca)

Cuvinte și gânduri memorabile rostite de Simion Bărnuțiu

● Unicul scop care vă leagă pe toţi este mântuirea neamului.

● Maiestatea poporului român e însăşi puterea supremă ce i se cuvine

lui, şi numai lui, în toată întinderea teritoriului său, a indivizilor săi...

● NAŢIUNEA este o comunitate unită prin origine, limbă, drept, relaţii

sociale şi economice. Un rol important având cultivarea limbei şi

dezvoltarea unitară a culturii…

● Astăzi răsună cuvântul cel dulce a LIBERTĂŢII în toate cetățile și

mâine va răsuna în toate satele. Astăzi este ziua învierii popoarelor

moarte... Cine să nu se închine înaintea înălțimii omenești, când se uită

la această adunare măreață, care face să salte inima fiecărui român

bun.

● Limba și naționalitatea nu pot fi negociate la nivelul: Lasă-ți limba și

eu îți dau drepturi. Căci trăieşte încă poporul român și va trăi până va

trăi limba română în gura lui și iubirea ei în inima lui...

● Inima românilor a bătut întotdeauna pentru libertate, și cine să nu se

miște acum, care popor să nu se aprindă de acest spirit Dumnezeiesc,

ce anunță căderea tiraniei și servituții la toate popoarele, renașterea

Europei, prin libertate.

● Încă o dată fraților! Fără naționalitate - pentru noi și republica e numai

un despotism afurisit...

● Eu zic că Libertatea cea adevărată a vercărei națiuni nu poate fi decât

națională.

● Rămâneți credincioși numelui și limbei voastre, apărați-vă ca frați cu

puteri unite... vedeți cum ne-am luptat noi pentru limba și romanitatea

noastră; luptați-vă şi voi și le apărați ca lumina ochilor voștri.

● Țineți cu poporul toți, ca să nu rătăciți pentru că poporul nu se abate

de la natură, nici nu-l trag străini așa de ușor în partea lor...

● Care națiune de pe pământ nu s-ar ridica, de la mic până la mare, când

își vede numărate zilele vieții...

● Noi toți gloria noastră într-aceea o punem, că suntem nepoții

romanilor.

● Valoarea fără cultură, cultura fără libertate şi libertatea fără existenţă

Page 69: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

naţională nu e posibilă.

● Omul nu e, nici nu i se cuvine să fie numai naționalist, patriot, dar și

cosmopolit. Misiunea voastră e, prin urmare, îndoit legitimă, și pentru

voi, și pentru Europa. Unicul scop care vă leagă pe toți este mântuirea

patriei.

● Limba națională e cel mai prețios monument istoric și pentru națiunea

română ca pentru fiecare altă națiune.

● Libertatea e condiția cea dintâi a oricărei națiuni.

Cultura fiecărui popor e măsura fericirii și a siguranței lui.

● Cultura e puterea cea mai tare de pe Pământ și e o cetate nouă a unității

naționale.

● Dintre spițele averii cele mai felurite numai limba... e o avere

dinlăuntrul... limba e averea cea mai scumpă a omului nestricat și a

poporului necorupt. Omenirea nu poate răspunde chemării sale fără

cultură și cultura e întemeiată pe limbă.

● Să dea fieștecare an și fieștecare veac viitoriului o omenire mai bună și

mai înțeleaptă de cum primise de la cel trecut.

● Deșteaptă-te din somn, națiunea mea, iacă, soarele e sus și-ți luminează

ca să vezi unde sunt petrile cele mai bune și pinii cei mai drepți în

munte. Iacă și petrile înseși te cheamă ca să le dai o formă frumoasă

decât aceasta care le-a dat-o oarba întâmplare.

● Natura nu vrea ca un om să fie supus altui om, ci vrea ca fiecare să fie

liber toată viața sa: ea vrea ca mai mulți oameni liberi să facă

comunități, sate și state libere. Cu această egalitate a națiunilor e

legată strâns și libertatea lor de a se dezvolta fiecare după firea sa în

toate părțile vieții statului. O natură le-a făcut pe toate națiunile și un

scop le-a prescris tuturor; acest scop nu se poate ajunge dacă ele vor

domni una peste alta, ci numai toate unul și același drept.

ALIMPIU BARBULOVICI

(1834-1914)

-vicar-

S-a născut în 6 august 1834 la Chilioara. Viața și activitatea: urmează

cursurile școlii normale și gimnaziale la Șimleu. La 1 septembrie 1850 este

înscris în clasa a VII-a la Gimnaziul Piarist din Cluj, iar la 14 septembrie 1852

este trimis, de Alex. Șterca Șuluțiu pentru completarea studiilor gimnaziale, la

Page 70: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Târnavia (în Cehoslovacia). După terminarea

gimnaziului este trimis de același Șterca Șuluțiu la

Seminarul Central de la Budapesta pentru a studia

teologia. În 1858 se întoarce de la Budapesta și este

numit oficiant în Cancelaria Diecezană de la Gherla, cu

perspective de a ajunge profesor de teologie. Nu acceptă

însă cariera didactică și în vara anului 1859 este numit

preot în comuna Borșa din județul Cluj. Barbulovici a

făcut parte din pătura preoțimii fără avere, făcându-se

exponentul aspirațiilor poporului din rândul căruia s-a

ridicat. Sprijină dezvoltarea învățământului în general,

militând pentru păstrarea caracterului confesional al

școlilor. În această perioadă este membru în senatul scolastic din comitatul

Dăbâca, având o atitudine demnă în ceea ce privește păstrarea limbii și a

tradițiilor românești. A fost receptiv față de problemele și frământările

național-politice ale vremii, manifestând un interes deosebit față de acestea,

dar și față de problemele culturale, de limbă etc. În anul 1861 a fost invitat la

Congresul Național al Astrei de la Sibiu la care, însă, nu se știe dacă a

participat. În 1871 a fost ales președintele Despărțământului Astrei din Sălaj.

În calitate de președinte a organizat două adunări generale la Șimleu: prima în

6 august 1878, iar a doua în 6 august 1908. La 6 septembrie 1873 episcopul

de Gherla îl numește pe A. Barbulovici vicar al Silvaniei, paroh al Șimleului,

protopop de Crasna și Valcău. La 15 mai 1874 a fost ales și președinte al

Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni. Din 1881 a fost membru fondator și

membru de încredere al Reuniunii Femeilor Române Sălăjene, din 1888 a fost

membru fondator și primul președinte al Institutului de Credit și Economii

Silvana, membru pe viață al Societății pentru crearea unui fond de teatru

românesc. Pe parcursul întregii activități culturale, A. Barbulovici a promovat

interesele naționale, ridicarea nivelului cultural și economic al maselor, a

sprijinit acțiunea de alfabetizare a românilor din Sălaj, a pus bazele unor școli

noi, a militat pentru păstrarea limbii române în școli și biserică. A fost în

fruntea memorandiștilor din 1892, iar la procesul acestora din 1894 a condus

preoțimea înaintea fruntașilor Partidului Național Român. În ianuarie 1914,

Alimpiu Barbulovici se retrage la Bocșa, unde se stinge din viață la 10

decembrie același an.

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

- Ardeleanu, Ioan, senior: Alimpiu Barbuloviciu. În: Oameni din Sălaj.

Zalău, 1938, p. 54.

Page 71: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

- Vetişanu-Mocanu, Vasile: Alimpiu Barbuloviciu. În: Cartea Șimleului.

Bucureşti, Editura Litera, 1985, p. 216.

În periodice:

* * * Vicarul Alimpiu Barbuloviciu. Jubileul de 50 de ani al Preasfinţiei

Sale. În: Gazeta de Duminecă, an 5, nr. 49, 30 nov. 1908, p. 1-3.

* * * Jubileul vicarului Alimpiu Barbuloviciu. În: Gazeta de Duminecă,

an 5, nr. 50, 7 dec. 1908, p. 2-3.

- Toşa, Viorel: Aspecte din viaţa şi activitatea patriotului sălăjean Alimpiu

Barbuloviciu. În: Acta Musei Porolissensis, vol. VII, Zalău, 1983, p. 589.

- Perneşiu, Gheorghe: Corespondenţa lui Alimpiu Barbuloviciu cu Vasile

Alecsandri. În: Graiul Sălajului, an 6, nr. 981, 15 sept. 1994, p. 2.

- Grad, Cornel: Oameni din Sălaj. Alimpiu Barbulovici (1834-1914). În:

Școala noastră, an 5, nr. 1, ianuarie-martie 1995.

- Grad, Cornel: Oameni, fapte şi locuri. Alimpiu Barbuloviciu (1834-

1914). În: Limes, an 1, nr. 2-3, 1998, p. 148.

Iconografie:

* * * Gazeta de Duminecă, an 5, nr. 49, 30 nov. 1908, p. 1.

IOAN DELEU

(1877-1946)

S-a născut în Pericei, la 21 august 1877.

Ioan Deleu face parte dintr-o familie cu vechi tradiții

în activități naționale și culturale, fiind o figură

marcantă a vieții social-culturale a județului. A fost

redactor și director al Gazetei de Duminecă din

perioada 1904-1911 și 1920-1924. A fost

corespondent al Tribunei de Arad și a luat parte la

toate acțiunile cultural-politice desfășurate la Șimleu

Silvaniei în această perioadă. A fost membru în

Societatea pentru Fond de Teatru Românesc - filiala

Șimleu Silvaniei. În anul 1918 a participat la Marea

Unire de la Alba Iulia. După Unirea de la 1918 a fost

ales primar al orașului Șimleu Silvaniei, funcție pe care a deținut-o până în

1927. În perioada 1928-1930 a lucrat la Prefectura Județului Sălaj ca șef

serviciu administrativ, iar până în anul 1937 a fost secretar general în cadrul

aceleiași instituții. Prin activitatea sa, Ioan Deleu a contribuit la consolidarea

Unirii și la dezvoltarea social-culturală a județului.

A murit în anul 1946, la Pericei.

Page 72: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 109.

- Pop, Dănuţ: Cultură şi societate în judeţul Sălaj (1918-1940). Zalău,

Editura Caiete Silvane, 2000, p. 277.

În periodice:

- Dărăban, Valentin; Goron, Doru E.: Deleu. O familie de luptători

naţionali din Sălaj (I). În: Acta Musei Porolissensis, vol. IV, Zalău, 1980,

p. 705.

- Dărăban, Valentin; Goron, Doru E.: Deleu. O familie de luptători

naţionali din Sălaj (II). În: Acta Musei Porolissensis, vol. V, Zalău, 1981,

p. 707.

- Goron, Doru E.: Sălăjeni votând Marea Unire. Ioan Deleu. În: Graiul

Sălajului, an 2, nr. 204, 21 nov. 1990, p. 1.

- Pop, Marin: Ioan Deleu (1877-1946) – personalitate sălăjeană marcantă

a generaţiei Marii Uniri. În: Caiete Silvane, nr. 7 (150), an 13, 2017, p. 54.

Iconografie:

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 109.

SEPTEMBRIE

IOAN MANIU

(1833-1895)

-jurist-

S-a născut în 10 septembrie 1833, la Bădăcin.

Ioan Maniu urmează cursurile şcolii minoriţilor

franciscani din Şimleu, apoi şcoala primară şi

primele 4 clase gimnaziale. La Şimleu l-a cunoscut

pe profesorul de limba română care a fost şi

mentorul său de mai târziu, Andrei Pop Liviu, şi pe

cel mai mare vicar al Şimleului, Alexandru Şterca

Şuluţiu. După absolvirea gimnaziului, Ioan Maniu

se înscrie în clasa a V-a liceală la Blaj. În iulie 1855

termină liceul, cu mici întreruperi. În toamna anului

1853 se înscrie la seminarul de la Blaj, urmând

Page 73: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

dorinţa mamei lui de a se face preot. La îndemnul unchiului său, Simion

Bărnuţiu, Ioan Maniu întrerupe cursurile de teologie şi se înscrie, în toamna

anului 1855, la Universitatea din Pesta, pentru a urma politehnica şi dreptul.

În 1857 continuă studiile la Viena, iar între 1859-1861 trece cu succes

rigoroazele de la Pesta. Obţine doctoratul în drept la 10 martie 1861. Pentru

a-şi putea lua cât mai repede cezura de avocat, Ioan Maniu face practică la

cancelaria lui Kanocz din Buda. În această perioadă primeşte o scrisoare de la

vicarul Demetriu Coroianu din Şimleu, prin care Ioan Maniu este invitat să

ocupe un post de funcţionar la judeţ. La începutul lunii martie 1862 primeşte

decretul de asesor la tribunalul comitatului Crasna şi se întoarce la Şimleu.

Convins fiind că numai ca avocat îşi poate ajuta semenii, la 13 iunie 1863 ia

cezura de avocat şi la 15 iunie a depus jurământul de avocat înaintea Tablei

regeşti din Pesta. După depunerea jurământului, Ioan Maniu este numit

judecător la Tribunalul din Şimleu şi apoi la Tribunalul din Zalău, unde a

activat până în 1891, când s-a pensionat. Pe plan politic, Ioan Maniu a

desfăşurat o bogată activitate de emancipare naţională. Astfel, îi lansează lui

Simion Bărnuţiu ideea de a organiza un congres naţional românesc.

Conjunctura politică nefavorabilă nu a permis convocarea acestui congres. Se

adresează însă vicarului Silvaniei, D. Coroianu, şi, în ziua de 16 august 1861

convoacă în casa vicarială din Şimleu mai mulţi protopopi şi preoţi. Se ia

hotărârea de a se înainta un protest împăratului împotriva încorporării la

Ungaria a judeţelor Crasna şi Solnocul de Mijloc. Protestul este redactat în

limba latină de Ioan Galu şi Ioan Maniu, iar împreună cu George Filep, au fost

delegaţi să înainteze protestul împăratului Francisc Iosif. La începutul lunii

octombrie delegaţia se afla la Viena dar împăratul nu i-a putut primi, fixându-

le audienţa pe data de 28 octombrie. Rezultatul acestei audienţe a fost nul.

Ioan Maniu a avut o bogată corespondenţă cu S. Bărnuţiu, invitându-l de mai

multe ori în Ardeal. În final Bărnuţiu a cedat insistenţelor lui Maniu şi în vara

anului 1863 a făcut o călătorie în Ardeal. După pensionare Ioan Maniu s-a

retras la Bădăcin, unde a fost ales jurisconsult şi avocat al Băncii Silvania din

Şimleu. A decedat la 4 noiembrie 1895.

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

-Ardelean, Ioan, senior: Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale

ale românilor sălăjeni. Zalău, 1938, p. 122

-Stoica, D.; Lazăr, C.: Schiţă monografică a judeţului Sălaj. Zalău, 1908,

p. 148; reeditare: Schița monografică a Sălajului, Zalău, Ed. Caiete Silvane,

2016, p.157

Page 74: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

În periodice:

-Ardeleanu, Eugenia: Bărbaţi distinşi ai Sălajului, înainte de 1900, Dr.

Ioan Maniu. În: Graiul Sălajului, an 4, nr. 460, 5 mart. 1992, p. 3.

Iconografie:

-Ardelean, Ioan, senior: Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale

ale românilor sălăjeni. Zalău, 1938, p. 122, reeditare: Schița monografică a

Sălajului, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016, p.157

CORIOLAN MESEȘIAN

(1873-1932)

-avocat-

S-a născut la 26 sept.1873 în localitatea Acîș (fostul jud. Sălaj). A decedat

la Șimleu Silvaniei în anul 1932.

Opera: Pe vedere la fraţii de dincolo (Şimleu Silvaniei, Tipografia

Victoria, 1907).

Referinţe critice (selectiv):

-Ivănescu, Ion; Mărcuş, C.: O carte sălăjeană despre Răscoala din 1907.

În: Năzuinţa, nr. 10, 9 mart. 1977, p. 7.

http://www.caietesilvane.ro/articole/3427/Coriolan-Mesesian-1873-1932-

personalitate-salajeana-marcanta-din-generatia-Marii-Uniri.html

ALEXANDRU ACIU

(1875-1954)

- avocat -

S-a născut în localitatea Hidig (azi Măeriște), pe data de 16 septembrie

1875.

A absolvit Facultatea de Drept de la Cluj și a practicat avocatura la Arad,

Bistrița, Zalău și Dumbrăveni. S-a stabilit la Șimleu Silvaniei, iar în anul 1918

a preluat conducerea Băncii Silvania. A fost mobilizat pe front încă de la

începutul primului război mondial, iar după demobilizare a luat parte activă la

Page 75: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

constituirea C.N.R. și G.N.R. cercuale Șimleu

Silvaniei în calitate de secretar și comandant al noilor

organisme politico-militare. A fost ales delegat cu

drept de vot al cercului electoral Șimleu Silvaniei,

conducând delegația Sălajului la Marea Unire de la

Alba Iulia, unde a fost ales membru în Marele Sfat

Național. În luna martie 1919 a fost arestat de

autoritățile militare maghiare și transportat ca ostatec

la Nyíregyháza, de unde reușește să evadeze și să se

întoarcă acasă. La 7 mai 1919 a fost numit prim-

pretor al plasei Șimleu Silvaniei. În perioada

interbelică a militat pentru consolidarea statului

național unitar român, fiind ales deputat în primul

parlament al României, iar apoi senator. A fost președintele organizației

P.N.Ț. și a fost desemnat prefectul județului Sălaj în perioada 1928-1931. În

perioada 1925-1937 a condus Gazeta de Duminecă și Banca Silvania, fiind

în același timp și secretar al R.F.R.S. A plecat la Cluj de unde a fost expulzat

în 1940, lucrând o vreme ca notar la Ineu, județul Arad. A decedat la Cluj în

anul 1954.

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 103.

- Pop, Marin: Viața politică în nord-vestul României. Partidul Național

Român și Național Țărănesc din Sălaj, vol. I (1869-1948). Cluj-Napoca, Ed.

Argonaut și Zalău, Ed. Porolissum, 2007, p. 286-291.

În periodice:

* * * Alexandru Aciu. În: Gazeta de Duminecă, an 4, nr. 47, 1 dec.

1907, p. 7.

- Goron, Doru E.: Sălăjeni votând Marea Unire. Alexandru Aciu. În:

Graiul Sălajului, an 2, nr. 207, 27 nov. 1990, p. 1.

Sufletul ardelenesc e al tuturor românilor și la Alba Iulia a tresărit în el

sufletul neamului întreg românesc. (Alexandru Aciu)

Dr. Alexandru Aciu – 1 Decembrie 1918, zi istorică, ziua sfântă când

străbătură fiorii măririi sufletul unui neam întreg, de la vlădică până la

Page 76: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

opincă. Să vezi tu în zi de iarnă, de la depărtări de sute de kilometri, la o

simplă chemare, plecând peste 120000 de români, să-i auzi în toate colțurile

Ardealului și Banatului cu riscarea vieții, intonând Trăiască România Mare!

O adunare mai spontan răsărită, mai măreață, atât în dimensiuni cât și în

urmări, n-a avut neamul nostru nicăieri niciodată în decursul sutelor de ani…

Nesiliți decât de dorul veșnic al unirii, am deschis larg porțile celor 300 de

milioane de suflete ale Ardealului, să intre frații noștri, le-am dat motiv

înaintea lumii de intrare, le-am dat motiv de elan și însuflețire, le-am dat

sufletul Ardealului. Sălăjenilor, voi frați ce atâtea ați îndurat, voi aveți parte

aleasă din acest suflet ardelenesc – de aici a pornit Simion Bărnuțiu la 1848

să spună, pe Câmpul libertății la Blaj, dorul de libertate al tuturor românilor;

de aici a pornit la 1918 blândul, dar neînduplecatul luptător al democrației

române de la Alba Iulia, Iuliu Maniu. Sufletul ardelenesc e al tuturor

românilor și la Alba Iulia a tresărit în el sufletul neamului întreg românesc.

Să-l păstrăm pentru zile mari și grele, curat!

OCTOMBRIE

GRAȚIAN FLONTA

(1859-1946)

S-a născut pe data de 7 octombrie 1859, în localitatea Sîg. A decedat la

Crasna, în anul 1946 și a fost înmormântat la Meseșenii de Sus, unde a fost

preot 52 de ani.

http://www.caietesilvane.ro/articole/3452/Protopopul-Gratian-Flonta-

1859-1946-personalitate-salajeana-marcanta-din-generatia-Marii-Uniri.html

DEMETRIU COROIANU

(1814-1891)

-preot-

S-a născut în 26 octombrie 1814, la Așchileu Mare.

A urmat cursurile școlii primare și ale Liceului Preoților Piariști din Cluj.

A absolvit Seminarul Teologic de la Blaj în anul 1873. Consistoriul de la Blaj

Page 77: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

l-a numit profesor la gimnaziu, unde a

funcționat timp de doi ani, fiind coleg cu T.

Cipariu, S. Bărnuțiu etc. După ce a fost

hirotonisit, a fost trimis preot la Bobota. După

moartea protopopului Grigorie Pop și instalarea

lui Alexandru Șterca Șuluțiu mitropolit, D.

Coroianu este numit vicar al Silvaniei. În

această calitate s-a preocupat să organizeze o

viață socială românească. El a fost

întemeietorul și primul director al

Despărțământului Sălăjean al Astrei, a fost unul

din ctitorii și primul președinte al Reuniunii

Învățătorilor Români Sălăjeni și a luat parte la

toate acțiunile naționale și culturale din timpul

său. În anul 1868 a fost candidat cu 20 de voturi

la scaunul mitropolitan de la Blaj. După moartea episcopului Iosif Pop

Sălăjanul de la Oradea, ministrul Cultelor ungar l-a invitat pe vicarul Coroianu

la Minister și i-a oferit scaunul episcopal, cerându-i în schimb servicii politice.

Vicarul a refuzat însă să facă aceste servicii, preferând să rămână în continuare

în funcția lui de vicar episcopal. În 1873 a fost avansat canonic la Gherla,

unde timp de 15 ani a fost rector al Seminarului Teologic. A decedat în 29

decembrie 1891.

Referinţe critice (selectiv):

- Ardelean, Ioan, senior. Oameni din Sălaj. Zalău, 1938, p. 97.

- Porumbăcean, Claudiu; Dulgău, Bujor. Oameni din Sătmar. Satu Mare,

Editura Solstiţiu, 2000, p. 66.

- Grad, Cornel: Demetriu Coroianu (1814-1891). În: Limes, an 1, nr. 2-3,

1998, p. 148.

Iconografie:

- Ardeleanu, Ioan, senior. Oameni din Sălaj. Zalău, 1928, p. 97.

- Porumbăcean, Claudiu; Dulgău, Bujor. Oameni din Sătmar. Satu Mare,

Editura Solstiţiu, 2000, p. 66.

Page 78: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

NOIEMBRIE

VALER COSMA

(1888-1970)

-preot-

Preot în Dăbîceni, protopop de Ileanda. S-a născut pe data de 2 noiembrie

1888 la Coruieni, Maramureș și a decedat la Ileanda la 18 ianuarie 1970.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_delega%C8%9Bilor_la_Marea_Adu

nare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Alba_Iulia

GALU, IOAN

- preot-

14 noiembrie 1829, Poceiu (azi în Ungaria) - m. 1894

A urmat cursurile școlii primare în satul

natal și Gimnaziul Premonstatens din Oradea.

Începutul Revoluției de la 1848 îl găsește în satul

natal. Nedorind să fie înrolat în tabăra lui

Kossuth, Ioan Galu se refugiază în părțile

Aradului, unde s-a angajat scriitor la un notar

comunal. În toamna anului 1849 s-a înscris la

Facultatea de Drept a Universității de la Viena

pe care o abandonează în 1850 din lipsa

mijloacelor financiare. Urmând sfatul

episcopului Ioan Lemeni, se înscrie la Facultatea

de Teologie a Seminarului Pazmaneu din Viena.

În primăvara anului 1855, Ioan Galu termină

studiile teologice, propunându-i-se să rămână

profesor la un institut vienez. Refuză însă propunerea și se întoarce la Blaj

punându-se la dispoziția mitropolitului de Blaj. Încă din acel an, Al. Șterca

Șuluțiu îl numește profesor la gimnaziul din Șimleu, unde se evidențiază prin

personalitatea sa multiculturală. În anul 1856 se căsătorește, iar după un an a

fost hirotonit de către episcopul Ioan Alexi. În 1857, Ioan Galu cere primirea

sa în dieceza Gherlei și o parohie în Sălaj. Abia în 8 iunie 1859 i se oferă

parohia din Chieșd. În această perioadă Galu se gândește la întocmirea și

înaintarea unui protest vehement către Curtea Imperială din Viena, îndreptat

împotriva nedreptei încorporări a Sălajului la Ungaria. Împreună cu Ioan

Maniu, Galu compune acest protest sub forma unui memorandum. La

adunarea de la 18 septembrie 1861 de la Băsești se formează un comitet, care

Page 79: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

la începutul lunii octombrie, pleacă la Budapesta. În 28 octombrie 1861

delegația este primită de împăratul Francisc Iosif. Răspunsul împăratului la

acest memorandum a fost negativ. După trei ani de intensă activitate culturală,

Ioan Galu este numit paroh la Supuru de Sus. În 25 octombrie 1870 este numit

și protopop al tractului Șamșud. În toată această perioadă a desfășurat o bogată

activitate culturală. În 1892 Ioan Galu se află printre cei 300 de români

ardeleni care pleacă la Viena pentru a-i înmâna împăratului Memorandumul

Românilor din Transilvania și Ungaria. La 27 martie 1894, când capii

mișcării memorandiste erau în ajunul procesului de la Cluj, Ioan Galu

încetează din viață.

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

- Ardeleanu, Ioan, senior: Ioan Galu. În: Oameni din Sălaj. Momente din

luptele naţionale ale românilor sălăjeni. Zalău, 1938, p. 47.

- Porumbăcean, Claudiu; Dulgău, Bujor: Galu Ioan (1829-1894). În:

Oameni din Sătmar. Satu Mare, Editura Solstiţiu, 2000, p. 101.

În periodice:

- Ciocian, Ioan: Oameni din Sălaj. Ioan Galu (1829-1894). În: Şcoala

noastră, an 7, nr 4, octombrie-decembrie 1997, p. 89.

- Aderca, Felix: Ioan Galu. În: Alma Mater Porolissensis, an 2, nr. 5,

septembrie 2001, p. 57.

- Ciocian, Ioan: Preotul greco-catolic Ioan Galu (1829-1894). În: Acta

Musei Porolissensis, vol. XXIV, Zalău, 2002, p. 573.

http://www.informatia-zilei.ro/sm/ioan-galu-un-luptator-pentru-libertatea-

nationala/

Iconografie:

* * * Alma Mater Porolissensis, an 2, nr. 5, septembrie 2001, p. 57.

ELENA POP

-militantă pentru emanciparea femeilor din Transilvania-

26 noiembrie 1862, Băsești - 15 mai 1940, Băseşti

A studiat la Colegiul Santa Maria din Budapesta. În paralel a luat lecţii

de lingvistică, muzică şi a urmat cursuri practice economice.

Page 80: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

A fost membră fondatoare, alături de tatăl său,

George Pop de Băsești, a Reuniunii Femeilor

Române Sălăjene (RFRS).

Stabilindu-se la Deva, alături de fruntaşele

hunedorene, pune bazele Reuniunii Femeilor

Române Hunedorene (1886), pe care o va conduce

din 1895 până în 1919.

În preajma Marii Uniri din 1918, Elena Pop-

Hossu-Longin publică Salutul femeilor române: În

aceste clipe mari şi sfinte să uităm trecutul plin de

jale şi suferinţe, să uităm sbuciumul sufletelor

noastre, să uităm toată urgia de veacuri răbdată şi

să ne înălţăm inimile pline de sfânta bucurie către

Naţiunea Română, care astăzi prăznuieşte învierea sa la viaţa liberă şi

naţională. Din jalea voastră a răsărit minunea mântuirii noastre. Ne închinăm

ţie, măreaţă adunare, şi steagului tău sfânt, care e simbolul unirii tuturor

Românilor.

La patru ani de la moartea tatălui său, ridică un monument în cinstea lui,

la Băseşti (1923).

Continuă să lupte pentru obţinerea de drepturi pentru femeile românce,

pentru educarea lor.

A fost decorată cu ordinul Crucea Elisabeta (1879) pentru activitatea de

strângere a fondurilor pentru soldaţii români care au luptat în Războiul de

Independenţă.

A fost înmormântată în cimitirul din Băseşti, alături de tatăl său.

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Elena_Pop-Hossu-Longin

SIMION PETRICEA

(1843-1930)

-preot-

S-a născut în 27 noiembrie 1843 la Şimişna. A decedat la 6 mai 1930.

http://www.caietesilvane.ro/articole/3479/Protopopul-Simion-Petricea-1843-

1930-personalitate-salajeana-marcanta-din-generatia-Marii-Uniri.html

Page 81: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

DECEMBRIE

AUGUSTIN PINTEA (1885-?)

-jurist-

S-a născut la 14 decembrie 1885 la Cozla.

A absolvit Facultatea de Drept din Cluj (1908). În

octombrie 1908 a militat activ în Zalău și Crasna

pentru Unire, participând la constituirea C.N.R. al

comitatului Sălaj. A fost delegat cu drept de vot al

cercului electoral Zalău la Marea Unire de la Alba

Iulia, fiind ales membru al Marelui Sfat Național.

În perioada 1919-1936 a fost jurisconsult al

Primăriei Zalău, apoi al Prefecturii Sălaj (1936-

1940). După eliberarea din 1944, a fost numit

prefect, deținând această funcție până în 10 martie

1945.

A decedat la Cluj.

Referințe critice (selectiv):

-Cornel Grad, Doru E. Goron - 1918/1919. Contribuții sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 111-112

VASILE PĂTCAȘIU

(1844-1932)

-preot-

S-a născut la 25 decembrie 1844, la Portița. La vârsta de 6 ani începe să

frecventeze școala din satul natal. Continuă cursurile

la Carei și Beiuș. În toamna anului 1867 s-a înscris la

cursurile de teologie de la Gherla. La absolvirea

cursurilor a fost numit secretar la pretura plasei

Tășnad. La 24 septembrie a fost ordinat diacon, iar la

26 septembrie a fost numit preot la Catedrala din

Blaj. În 12 octombrie 1872 a fost numit preot în

comuna Șeredei, iar după 5 luni a ajuns preot în

Hotoan. Aici a organizat școala confesională

românească. A înființat școala de duminică și

sărbători pentru tineretul de la sat, ținându-și

prelegerile în biserică, după vecernie. În cadrul

Page 82: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

acestor cursuri, tinerii erau pregătiți pentru viață și învățau cântece bisericești.

Împreună cu tinerii și cu învățătorul din sat a înființat un cor care era cunoscut

în întregul județ. În anul 1875 preotul Vasile Pătcașiu înființează un grânar

bisericesc cu scopul de a ajuta familiile sărace și de a aduce venituri bisericii.

În această perioadă a renovat biserica, înzestrând-o cu bănci noi, iar cărțile

liturgice cu litere chirilice au fost înlocuite cu cărți noi tipărite cu litere latine.

Vasile Pătcașiu a fost membru al Astrei din 1875, membru fondator al

Reuniunii Femeilor Române Sălăjene, membru al Reuniunii Învățătorilor

Români Sălăjeni și membru în Congregațiunea Comitatensă a Sălajului. A

fost membru în comitetul de revizuire a băncii Silvania din Șimleu și a băncii

Vulturul din Tășnad. În anul 1892 se afla printre cei peste 300 de români ai

Partidului Național Român care au dus Memorandumul la Viena. În anul 1918,

la 22 noiembrie, Vasile Pătcașiu a prezidat adunarea pentru constituirea

Consiliului Național Român, secția Tășnad, fiind ales președinte. A participat

la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Pentru ideile sale

patriotice, Vasile Pătcașiu a fost silit să se refugieze la Carei, apoi la Oradea,

timp de 7 săptămâni, până în 8 aprilie 1919. La 25 mai 1919 era deja în fruntea

corului sătesc, primindu-l în gara din Carei pe regele Ferdinand I și regina

Maria. Pentru meritele sale deosebite, părintele Vasile Pătcașiu a ajuns

arhidiacon onorar și membru al ordinului Steaua României cu gradul de

cavaler. Vasile Pătcașiu a lăsat posterității o remarcabilă și minuțioasă

Cronică parohială, în care sunt consemnate toate evenimentele importante

petrecute atât pe plan local cât și național. A murit în 5 aprilie 1932.

Opera: Autobiografie (1915), Cronica de la Hotoan.

Referinţe critice (selectiv):

În volume:

-Ardeleanu, Ioan, senior: Oameni din Sălaj. Zalău, 1938, p. 67; reeditare:

Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016, p. 71

-Porumbăcean, Claudiu; Dulgău, Bujor: Oameni din Sătmar. Satu Mare,

Editura Solstiţiu, 2000, p. 156.

Iconografie:

-Ardelean, Ioan, senior: Oameni din Sălaj. Zalău, 1938, p. 67, reeditare:

Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016, p. 71

-Porumbăcean, Claudiu; Dulgău, Bujor: Oameni din Sătmar. Satu Mare,

Editura Solstiţiu, 2000, p. 156.

Laurențiu Avram s-a născut la Șomcuta Mare în 1872 și a fost preot în

Chieșd, președintele CNR Chieșd. Printre altele, pe data de 18 aprilie 1919 a

organizat primirea festivă a armatei române la Șimleu Silvaniei.

Page 83: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

NICOLAE MUNTHIU

(1880-1937)

S-a născut la Rahău, județul Alba. A fost

absolvent al Școlii Comerciale Superioare din

Brașov (1900), apoi a ocupat funcția de secretar al

Băncii Silvania din Șimleu Silvaniei. S-a remarcat

prin bogata sa activitate pe tărâm național și

cultural, a fost casierul Casinei Române (1907-

1914) și al Societății pentru Fond de Teatru Român

din Șimleu până la mobilizare și trimiterea lui pe

front în Galiția. În toamna anului 1918, la

întoarcerea de pe front, a luat parte la constituirea

C.N.R. și a G.N.R. din Șimleu Silvaniei, fiind

delegat la Marea Unire din partea Despărțământului

Șimleu al Astrei. După Unire a fost numit șef de

serviciu în cadrul Consiliului Dirigent, trecând la reorganizarea instituțiilor

bancare, a activității economico-financiare din Ardeal. În anul 1920 a fost

directorul Băncii Agrare din Cluj, apoi director comercial și administrativ la

Întreprinderea I.R.I.S. din Cluj.

Referințe critice (selectiv):

-Cornel Grad, Doru E. Goron - 1918/1919. Contribuții sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 107-108

VASILE GHIURCO

(1869-1930)

-avocat-

Vasile Ghiurco a fost avocat, membru în consiliul de conducere și

administrație al Băncii Sălăjeana, membru al Astrei despărțământului Jibou.

A contribuit activ la constituirea C.N.R și G.N.R. în toate comunele românești

din plasa Jibou, fiind ales președintele cercual C.N.R. A fost ales

reprezentantul românilor din cercul electoral Dioșod la Marea Unire de la

Alba Iulia. După marele eveniment, va contribui la preluarea și organizarea

justiției, fiind numit prim-președintele Tribunalului Județean Sălaj (1919-

1927).

Referințe critice (selectiv):

Page 84: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

-Cornel Grad, Doru E. Goron - 1918/1919. Contribuții sălăjene la Marea

Unire. Zalău, Editura Limes, 2000, p. 113-114

VASILE FĂLĂUȘ

(1886-1971)

S-a născut în satul Nadișul Român, fiind cel mai activ

militant pentru Unire în rândul sătenilor lui. A fost

delegat la Marea Unire de la Alba Iulia.

Referințe critice (selectiv):

-Cornel Grad, Doru E. Goron - 1918/1919.

Contribuții sălăjene la Marea Unire. Zalău, Editura

Limes, 2000, p. 115.

ACIU, ALEXANDRU - Sălaj - Oameni și opere, 2017, p. 12

AVRAM, LAURENȚIU (1872, Șomcuta Mare -) A fost preot în Chieșd.

BARBULOVICI, ALIMPIU (ALIMPIU BARBOLOVICIU) - p. 33

BĂLIBAN, ANTONIU - p. 39

BĂRNUȚIU, SIMION - p. 39

BRAN, EMIL - p. 64

BILȚIU, AUREL (1865, Gherla - 1959, Gherla). A funcționat ca preot în localitatea Rus.

COROIANU, DEMETRIU - p. 92

COROIANU, IULIU

COSMA, VALER (1888, Coruieni, Maramureș - 1970, Ileanda)

CUPCEA, PETRE - p. 108

DELEU, IOAN - p. 119

DELEU, VICTOR - p. 119

DOMȘA, IULIAN ANDREI - p. 121

FĂLĂUȘ, VASILE (1886-1971) - țăran din Nadișul Român

FLONTA, GRAȚIAN (1859, Sîg - 1946, Crasna, înmormântat la Meseșenii de Sus, unde

a fost preot 52 de ani)

GALU, IOAN - p. 140

GHERGARIU, LEONTIN - p. 145

GHIURCO, VASILE (1869-1930) - reprezentantul românilor din cercul electoral Dioșod

(Jibou) la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

GRAUR, DANIIL (1874, Căpîlna - 1950)

HETCO, AUREL (1884, Bozînța Mare, Maramureș - 1967, Cluj). A fost avocat în Jibou.

IOVIAN, ANDREI (1868, Sînmihaiu Deșert - 1920, Gîrbou). A fost protopop de Gîrbou.

MAIOR, LAZĂR (1871, Crasna - 1948, Pericei)

MANIU, CASSIU (1867, Șimleu Silvaniei - )

MANIU, CLARA (1842, Bobota - 1929, Bădăcin)

MANIU, CORNELIA (1876, Șimleu Silvaniei - 1956, Șimleu Silvaniei)

Page 85: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

MANIU, IOAN (1833, Bădăcin - 1895, Bădăcin)

MANIU, IULIU - p. 217

MĂRCUȘ, FLORIAN (1819, Mal - 1900, Șimleu Silvaniei)

MESEȘIAN, CORIOLAN (1873, Acîș - 1932, Șimleu Silvaniei)

MUNTHIU, NICOLAE (1880, Rahău, Alba - 1937) - participă la Marea Unire în calitate

de delegat al Despărțământului Șimleu al Astrei

OSSIAN, IOAN - p. 266

OȚIEL, CORNEL (1887, Teiuș-1975, Turda). A fost preot și apoi protopop în Buciumi.

PĂTCAȘIU, VASILE - p. 279

PETRICEA, SIMION - preot în Șimișna

PETRIȘOR, PETRU (1858, Sașa-). A fost protopopul Ciocmaniului.

PETRUCA, GEORGE (1894, Crasna-1978, Cluj)

PINTEA, AUGUSTIN (1885, Cozla, județul Sălaj - a decedat la Cluj)

POP, VASILE (1854, Huzmezău (azi Cîmpia, comuna Bocșa) - 1923)

POP, VASILE L. (1860, Lupoaia (azi comuna Creaca) - 1930, Buciumi)

POP DE BĂSEȘTI, GEORGE - p. 306

POP DE OARȚA, GHEORGHE (1865, comuna Bicaz (sub Codru) - 1933, Zalău)

POP MOLDOVAN, DIONISIE (1878, Creaca –

POPP, AUREL (Papp Aurél, Pop Aurel) - p. 311

ȘTERCA ȘULUȚIU, ALEXANDRU - p. 369

TALOȘ, IOAN (1874, Giurtelecul Șimleului -1946). Preot în Giurtelec.

TRUFAȘIU, TRAIAN (1882, Giorocuta - 1931, Zalău)

VAIDA, ALEXANDRU (1894, Nadișul Român - 1943, pe Frontul de Răsărit)

BIBLIOGRAFIE

- Ardeleanu, Ioan, senior: Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale ale

românilor sălăjeni. Zalău, 1938; reeditare: Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016

- Baciu, Nicolae: Yalta şi crucificarea României. Roma, Fundaţia Europeană

Drăgan, 1990

- Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu Sălaj: Oameni de seamă ai Sălajului. Vol. I - II

(coord. Florica Pop). Zalău, 2004 - 2006

- Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj: Sălaj - Ghidul localităților (coord.

Florica Pop), Zalău, 2013; Ediția a II-a, revizuită și adăugită. Zalău, 2017

- Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj: Sălaj - Oameni și Opere : dicționar

biobibliografic (coord. Florica Pop), Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011; Ediția a II-

a, adăugită și revizuită, Zalău, 2017

- - Borz, Cristian: Monografia satului Bădăcin și a familiei Maniu. Zalău, Ed.

Caiete Silvane, 2012; ediția a II-a, revizuită și adăugită: Zalău, Ed. Caiete Silvane,

2016

- Ciocian, Ioan; Abrudan, Ioan: Ţara Silvaniei. Locuri şi oameni. Zalău, Casa

Corpului Didactic, 2002

- Georgescu, Ioan: George Pop de Băseşti. Oradea, Ed. Asociaţiei Culturale Astra,

Page 86: GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE ...€¦ · GENERAȚIA MARII UNIRI. PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE. DATE PERSONALE IANUARIE IULIU MANIU (1873-1953)-jurist, om

1935

- Georgescu, Ioan: George Pop de Băsești. 60 de ani de la luptele naționale ale

românilor transilvăneni. Ediția a II-a. Cluj-Napoca, Editura Societății Culturale

Pro Maramureș Dragoș Vodă Maramureș, 2013

- Giurescu, C. Constantin; Giurescu, Dinu C.: Istoria românilor din cele mai vechi

timpuri până astăzi. Bucureşti, Editura Albatros, 1975

- Goron, Doru E.; Ciocian, Ioan; Dărăban, Valentin: Victor Deleu 1876-1939.

Zalău, 1999.

- Grad, Cornel; Goron, Doru E.: 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea Unire.

Zalău, Ed. Limes, 2000

- Iancu, Gheorghe: Contribuţia Consiliului Dirigent la consolidarea statului

unitar român (1918-1920). Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985.

- * * * Lupta românilor din Ţara Silvaniei pentru drepturile politice şi

făurirea statului naţional unitar român (1905-1918). Cluj-Napoca, Ed. Dacia,

1985

- Matichescu, Olimpiu: Istoria nu face paşi înapoi. Cluj-Napoca, Editura Dacia,

1985

- Pascu, Ştefan: Făurirea statului naţional unitar, vol. 1. Bucureşti, Editura

Academiei, 1983

- Pop, Dănuţ: Cultură şi societate în judeţul Sălaj (1918-1940). Zalău, Ed. Caiete

Silvane, 2000

- Pop, Dănuț; Goron, Doru E.: Prefecții județului Sălaj. Zalău, Ed. Caiete

Silvane, 2007

- Pop, Marin: Viața politică în nord-vestul României. Partidul Național Român

și Național Țărănesc din Sălaj vol. I (1869-1948). Cluj-Napoca, Ed. Argonaut și

Zalău, Ed. Porolissum, 2007

- Popa, Mircea: Momente culturale silvane. Cluj-Napoca, Ed. Școala Ardeleană și

Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013.

- Porumbăcean, Claudiu; Dulgău, Bujor: Oameni din Sătmar. Satu Mare, Editura

Solstiţiu, 2000

- Stoica, Dionisie; Lazăr, Ioan P. Schiţa monografică a Sălagiului. Şimleu

Silvaniei, Institutul Tipografic şi de Editură Victoria, 1908; reeditare: Schița

monografică a Sălajului, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016

- Vetişanu-Mocanu, Vasile: Cartea Şimleului. Bucureşti, Editura Litera, 1985

link-uri utile:

http://www.romania-actualitati.ro/portretele_marii_uniri-22388

http://crestemidei.ro/MareaUnire1918povestitpeleau?locale=ro&gclid=Cj0KCQjwvuDPB

RDnARIsAGhuAmZY2Os-

m3KsP3DoAdj8xt_BEym0_XP5RhltV3GiTjDKttVhPbX5OUYaAl1XEALw_wcB

http://icr.ro/new-york/mari-personalitati-ale-marii-uniri-portrete-si-documente-istorice/en

http://www.mediafax.ro/cultura-media/expozitia-mari-personalitati-ale-marii-uniri-la-

new-york-14902471

http://www.optimalmedia.ro/stire-dosare-istorice/1-decembrie-1918--integritate-

teritoriala-si-demnitate-nationala/3505

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Portal:Marea_Unire